Profilul Psihologic al Teroristului

=== 1d75ec4d608e25b4a89d9651a7d8c49eb4f80f94_435553_1 ===

PROFILUL PSIHOLOGIC AL TERORISTULUI

CUPRINS

Capitolul 1. Fenomenul terorismului în contextul contemporan

1.1 Septembrie 2001 – terorismul modern intră într-o nouă eră

1.2 Tendințele terorismului modern

Capitolul 2. Tipologia fenomenului terorist. Motivațiile teroriștilor

Capitolul 3. Psihologia teroristului

Bibliografie

CAPITOLUL 1. FENOMENUL TERORISMULUI ÎN CONTEXTUL CONTEMPORAN

1.1 Septembrie 2001 – terorismul modern intră într-o nouă eră

Din nefericire, secolul XXI reprezintă pentru întreg mapamondul momentul redefinirii conceptului terorismului, ziua de 11 septembrie 2001 fiind considerată drept punctul de cotitură în istoria recentă a lumii.

Atacurile teroriste de o violență extremă ce au zguduit din temelii Statele Unite ale Americii, considerat cel mai puternic stat al lumii, au fost comise de 19 teroriști ai renumitei grupări Al-Qaeda, aceștia reușind să ucidă aproape 3.000 de persoane, alte câteva mii fiind grav rănite. Coșmarul s-a declanșat la ora 08:45, moment în care un avion ce fusese deturnat în aer de către teroriști a lovit în plin Turnul de Nord al renumitului complex de clădiri W.T.C. – World Trade Center. Și după numai câteva minute, alt avion, la bordul căruia se găseau alți teroriști din aceeași grupare, a reușit să intre în plin în Turnul de Sud al aceluiași complex, în care în acel moment se aflau peste 50.000 de persoane la muncă.

Cele două turnuri s-au prăbușit la scurt timp de la atacuri, sub grămada imensă de moloz găsindu-și sfârșitul mii de oameni nevinovați. Iar după alte câteva ore și o altă clădire cu 47 de etaje din complexul WTC (clădirea nr. 7), ce se afla la peste 100 de metri de Turnul de Nord, lovit de avionul deturnat, a căzut la pământ, aceasta fiind asigurată pentru fabuloasa sumă de șapte miliarde de dolari.

Tot în ziua de 11 septembrie a anului 2001, câțiva membrii ai renumite grupări teroriste, acționând în mod asemănător, au reușit să mai deturneze alte două avioane, unul prăbușindu-se pe o aripă a clădirii Pentagonului, iar altul pe un câmp din teritorul sudic al statului Pennsylvania.

Septembrie 2001 reprezintă în opinia multor specialiști momentul zero al terorismului modern, acesta transfromându-se într-un adevărat „război neconvențional și asimetric”, în cadrul căruia actele ce sunt comise de diverși membrii sau simpatizanți ai unor grupări teroriste sunt definite de autorități drept „acte de război”.

Se poate aprecia că, dacă înainte de comiterea atacurilor teroriste asupra teritoriului american, terorismul era perceput ca un conflict armat, ce avea capacitatea de a genera o confruntare militară, după septembrie 2001 acesta s-a redefinit, fiind perceput ca „noua formă de război”, caracterizată de o capacitate deosebită de acțiune, cu efecte și consecințe greu de prognosticat.

1.2 Tendințele terorismului modern

În contextul contemporan, terorismul este perceput drept cea mai extremă formă de manifestarea conflictelor (cu încadrarea în categoria IV-a a conflictelor), în topul listei amenințărilor la adresa societății actuale, acesta având capacitatea de a genera un complex de efecte devastatoare atât la nivelul mediului de securitate, cât și la nivelul cetățenilor.

Din păcate pentru securitatea statelor din întreaga lumii, în ultimii ani s-a remarcat faptul că tot mai multe organizații teroriste s-au asociat cu diverse grupări infracționale, în acest fel atât forța, cât și puterea acestora multiplicându-se considerabil într-un timp extrem de scurt.

De asemenea, mare parte dintre atacurile teroriste ce au fost sesizate în ultima perioadă nu au mai respectat tiparele cu care omenirea era obișnuită, teroriștii folosind pe lângă dispozitive nucleare și arme biologice, și explozibilii de ultimă generație (ce se caracterizează printr-o putere de distrugere colosală), viruși modificați în laboratoarele clandestine, sau chiar camioane, cum a fost cazul ultimelor atentate ce au zguduit captala Franței chiar de ziua națională a acesteia.

Tuturor acestora li se adaugă și mediul online, în care teroriștii nu doar că se promovează pe ei și cauzele grupărilor din care fac parte, dar și dau publicității diverse mesaje cu conținut amenințător, în acest fel încercându-se inducerea și propagarea extrem de rapidă și de eficientă a fricii, panicii și inclusiv a terorii.

Așa se face faptul că în scurt timp, prin intermediul tehnologiei comunicației, terorișii au posibilitatea să determine în rândul populației sentimente contradictorii, de nesiguranță și instabilitate.

În ceea ce privesc scopurile, dar mai ales particularitățile ce stau la baza creșterii exponențiale a importanței mediului online în interiorul grupărilor/organizațiilor teroriste ce se manifestă în diverse zone de pe mapamond, se remarcă pregătirea diverselor atacuri (cele cybernetice fiind cele mai frecvente), ca și organizarea acestora, respectiv mobilizarea membrilor și adepților.

În societatea în care puțini sunt cei care nu au un cont în diversele rețele social media, meniul online a devenit cel mai bun aliat al teroriștilor, mai ales prin prisma:

Modului deosebit de facil de accesare, indiferent de locație, singura condiție fiind o conexiune la internet, conexiune ce este caracterizată și ea de o mobilitate deosebită

Tot mai numeroaselor carențe ce sunt semnalate la nivel legislativ, în domeniul dedicat reglementării diverselor comportamente sesizate în mediul online

Controlului total inadecvat

Costurilor deosebit de mici dedicate atât conceperii unei imagini în mediul online, cât și dezvoltării acesteia în social media

Gradului anonim (respectiv gradului cvasi-anonim), ce este caracteristic comunicărilor

Fluxurilor extrem de rapide cu care sunt transmise un număr practic nelimitat de informații

Audienței deosebite ce se remarcă la nivelul marii majorități a regiunilor geografice când vine vorba de social media în special

Unei creșteri exponențiale a numărului utilizatorilor de online

Marea majoritate a teroriștilor manifestă în ultima vreme un tot mai mare interes pentru mediu online din mai multe motive, specialiștii reușind să contureze câteva delimitări, respectiv:

Furnell &Warren consideră că teroriștii obișnuiesc să folosească în mod constant mediul online pentru :

A-și face propagandă gratuită

Publicitatea care le poate aduce numeroase avantaje tactice și nu numai

Colectarea diverselor fonduri, absolut necesare pentru o cât mai bună derulare a diverselor activități de terorism

Informarea constantă a opiniei publice, ca și adepților, respectiv a fanilor

Diseminarea unor informații diverse

Realizarea unei comunicări extrem de rapide, comunicare ce se realizează în condiții de siguranță

Fred Cohen este de părere că internetul a ajuns să fie tot mai des utilizat de teroriști pentru:

A realiza diverse acțiuni de planificare a atentatelor teroriste

Derularea unor acțiuni de tip financiar, indispensabile oricăror acte teroriste (aici fiind inclusă și colectarea de fonduri)

Coordonarea diverselor acțiuni teroriste, respectiv în vederea derulării numeroaselor operațiunilor specifice terorismului

Derula diverse acțiuni de natură politică, ca și a acțiunilor de tip propagandistic

Timothy L. Thomas a ajuns la concluzia că teroriștii folosesc diversele facilități ale mediului online pentru :

A-și prezenta identitatea personală ori pe cea a organizației/grupării din care face parte

A-și face cunoscute scopurile

A derula diverse acțiuni de tip propagandistic

A comunica cu cîte mai multe persoane, comunicare ce poate fi nu doar sigură, ci și anonimă/acoperită

Induce panica dar și frica la nivelul populației considerată țintă sau a celei ce a fost deja afectată/atacată

A desfășura diverse acțiuni financiare – în această categorie sunt incluse și donațiile, respectiv acțiunile de colectarea fondurilor, absolut necesare în desfășurarea activității

Coordona, susține sau comanda atacurilor teroriste în diversele zone ale lumii. În cazul organizațiilor teroriste de renume, mediul online este utilizat cu precădere pentru un control cât mai eficient al acestor atacuri

Atragerea, fidelizarea și mobilizarea cât mai eficientă a adepților, respectiv simpatizanților

A recruta noi adepți

A obține/colecta diverse informații ce le pot fi deosebit de utile în cadrul viitoarelor atacuri pe care le planifică

A sustrage diverse informații/date

A modifica/manipula informații date publicității în mediul online

A utiliza în mod ofensiv diversele tehnici dedicate manipulării maselor

A induce dezinformarea

Conform opiniei lui G. Weimann, teroriștii obișnuiesc să utilizeze mediul online în vederea :

Determinării unui potențial război de tip psihologic, acesta putând determina potențiale victime ale atacurilor

Inițierii și dezvolyătii unei continue propagande

Recrutării de noi adepți

Identificării, respectiv distribuirii diverselor informații ce sunt necesare în cadrul activităților pe care le inițiază, respectiv derulează

Colectării diverselor fonduri ce le sunt necesare

Instruirii adepțiilor

Realizării unor informări rapide și sigure în rândul simpatizanților, ca și al adepților

Stabilirii diverselor contacte cu membrii unor grupări/organizații teroriste ori cu potențialii adepți

Planificării diverselor acțiuni cu specific terorist

După cum se poate sesiza, mare parte motivațiile prezentate sunt asemănătoare și asta deoarece teroriștii care utilizează și/sau acționează în vastul mediu online au numeroase obiective, respectiv scopuri, toate acestea implicând un nivel deosebit de pregătire a persoanelor din organizații așa numite „de execuție”, în vederea utilizării unor tehnici mai sofisticate.

În ultima perioadă, analizele unor specialiști în domeniu au reliefat faptul că în domeniul dedicat gradului de pregătire aferent teroriștilor ce folosesc constant mediul online se remarcă mai multe aspecte, respectiv:

Mare parte dintre aceștia au urmat și absolvit cursurile unor universități de prestigiu, mulți fiind și absolvenți ai studiilor doctorale

Ideologia este principala motivație ce le determină afilierea la diverse grupuri/organizații teroriste

De asemenea, nu în puține cazuri s-a remarcat faptul că organizațiile/grupările de teroriști au obiceiul de a apela în mod constant la serviciile profesionale oferite de cunoscuți hackeri (tarifele percepute de aceștia sunt fabuloase), în vederea inițierii unor atacuri teroriste de tip cybernetic, cu scopuri și ținte precise.

Și deseori aceștia sunt folosiți și a se obține diverse informații, utile în documentarea, inițierea și realizarea unor atentate teroriste.

Ultimele luni ne confirmă din păcate, încă o dată, faptul că, în ciuda numeroaselor semnale de alarmă, atenționări, măsuri de securitate extremă, resurse financiare și umane deosebite, teroriștii reușesc în marea majoritate a cazurilor să le surprindă pe autorități, acestea neavând încă abilitatea să intervină decât ulterior comiterii atacurilor (o dovedește cel mai bine cazul Franței, stat european puternic lovit de atacurile teroriste comise în decurs de numai câteva luni pe teritoriul său).

Se poate afirma că terorismul contemporan reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității statelor lumii, iar ultimele atacuri ce au fost comise de membrii unor organizații teroriste pe teritoriul Uniunii Europene au reușit să transforme terorismul într-o amenințare trans-națională, cu implicații, riscuri, efecte și consecințe incomensurabile.

Atacurile comise în ultimele luni, mai ales pe teritoriul Uniunii Europene, vin să scoată în evidență un aspect deosebit de interesant, respectiv formele de manifestare ale terorismului contemporan sunt în mod direct influențate de fenomenul migrației ilegale ce a fost sesizat la nivelul întregului continent european.

Tot mai numeroasele atacuri teroriste, caracterizate de forme atipice de manifestare, transformă realitatea contemporană într-o reflectare aproape ideală a prevestirilor politologului Samuel P. Huntington, care în cadrul lucrării „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, făcea vorbire despre sfîrșitul lumii, sub impactul unui război eminent dintre cele două entittăți contradictorii, civilizația occidentală și civilizația musulmană.

În cadrul unei analize deosebit de laborioase, autorul ajunge la concluzia că în cazul în care în Europa, ca și pe teritoriul Americii de Nord vor fi dezvoltate diverse forme ale integrării politice, dar și economice, dedicate completării unei colaborări în domeniul securității, ca și în cadrul cunoscutei alianțe N.A.T.O., există posibilitatea dezvoltării unei etape denumite „euro-americană”, etapă ce ar avea capacitatea să genereze un complex de influențe la nivelul întregii politici occidentale.

Și, în lumina recentelor atacuri teroriste ce au fost comise pe teritoriul unor state ale Uniunii Europene, acest aspect pare să se contureze tot mai pregnant, colosul euro-atlantic încercând să facă front comun îndreptate împotriva tot mai numeroaselor atacuri și amenințări teroriste ce sunt de origine islamistă.

În tot acest context se impune a se scoate din întreaga ecuație și puternica Federație Rusă, stat desprins din fostul imperiu sovietic, care acum are din ce în ce mai des tendința de a se auto-revendica în cadrul diverselor conflicte occidentale.

Urmare a recentei divizări a blocului occidental, aici fiind inclus și mult-mediatizatul conflict sângeros din Siria, ce pare să se înscrie în complexul consecințelor determinate de fenomenul migrației ilegale, o atenție deosebită acordându-se declarației fostului președinte al Statelor Unite, Barack Obama,, dată ulterior atacurilor teroriste comise asupra Franței, acesta menționând că atacurile nu reprezintă o crimă comisă la adresa statului francez, ci o crimă îndreptată împotriva umanității.

În contextul acestei declarații și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a reacționat, acesta precizând că statul sirian are capacitatea să se dezvolte și impună și în absența familiei Bashar al-Assad.

Cel mai mare pericol care poate fi sesizat ca urmare a tot mai vastului complex de idei, reacții, strategii și abordări, adoptate periodic la nivel internațional, se poate reflecta într-o depășire a limitelor ce au fost deja acceptate în domeniul dedicat formele de tip extremist ale islamismului, forme ce se manifestă în principal prin intermediul terorismului.

În acest context se poate include și mișcarea jihadistă (mai ales renumitele grupări teroriste Al Qaeda și I.S.I.S.), ca și populația de origine musulmană, populație care nu are nici cea mai mică legătură cu tot mai sângeroasele acțiuni de natură teroristă, acțiuni pe care le condamnă cu orice ocazie, acestea fiind total contradictorii cu principalele fundamente religioase.

În conținutul acestui subcapitol se impune a se menționa și opinia lui Mark Ferro, autorul care în lucrarea numită ”Șocul islamului”, a reușit să realizeze o analiză deosebit asupra tot mai numeroaselor atentate teroriste de tip sinucigaș, atentate ce sunt comise de diverse grupări, respectiv organizații de fanatici și de naționaliști.

În lucrarea sa, Ferro susține că aceste atacuri nu reprezintă în nici un caz forme de manifestare ale așa numitului război sfânt, ele reușesc doar să definească și contureze noi forme de manifestare ale terorismului.

În acest moment, I.S.I.S. (respectiv Statul Islamic) este percepută ca fiind cea mai renumită organizație teroristă sumită, mulți fiind specialiștii care apreciază că aceasta ar acționa în primul rând sub puterea ayatollahilor.

În ciuda acestei supoziții, în actualul context, se remarcă tot mai frecvent o normalizare a diverselor relații existente între cel mai puternic stat al lumii, S.U.A. și Iran, dar și între Iran și unele state cu rezonanță deosebită din cadrul cunoscutei alianțe N.A.T.O.. Acestora li se adaugă și declarația lui Hassan Rohani, șeful statului iranian, care condamnă ori de câte ori are ocazia atentatele teroriste, ceea ce ne conduce la concluzia că și mare parte din reprezentanții statelor islamice cu influență fac front comun și se aliază împotriva celor mai recente atentate teroriste.

Cele mai recente și din nefericire destul de sângeroase atentate teroriste ce s-au comis în ultimele luni pe teritoriul unor state europene (cel mai bun exemplu este reprezentat de Franța, ținta a trei atentate deosebite și atipice în decursul a ultimelor 20 de luni) sunt privite în acest moment drept consecința firească a globalizării fenomenului terorist. Iar acest lucru se întâmplă în contextul în care marea majoritate a analiștilor sunt de părere că o civilizație puternică se poate defini cel mai bine intermediul religiei sale.

În același timp, se sesizează și opiniile unor specialiști ce fac trimitere la o așa-denumită „cruciadă” islamistă, aceștia făcând o paralelă între evenimentele actuale și vechile cruciade.Astfel, se pleacă de la ideea că factorul de natură religioasă deține un rol primordial în cadrul civilizației islamice, în timp ce activismul politic, care are capacitatea de a se manifesta prin intermediul diverselor mijloace de acțiune de o violență extremă, reprezintă doar o caracteristică deosebit de importantă a fundamentalismului religios.

CAPITOLUL 2. TIPOLOGIA FENOMENULUI TERORIST. MOTIVAȚIILE TERORIȘTILOR

Ca urmare a diverselor dificultăți ce au fost sesizate de-a lungul timpului de către specialiști în domeniul dedicat definirii fenomenului terorist, s-a remarcat o orientare a acestora asupra identificării formelor de manifestare ale fenomenului, ca și a clasificării acestora. La nivel general, se remarcă un complex al clasificărilor fenomenului terorist, ceea ce atrage după sine și o tipologie pe măsură, tipologie ce are la bază diverși indicatori, ce depind de gradul complexității analizei realizate.

În opinia Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, terorismul poate fi:

Organizațional – acest tip de terorism este preferat de grupurile mici, de tip trans-național, omogene, acestea nereușind să își atragă un sprijin popular, motiv pentru care, pentru a-și face rost de influență, folosește violența – este cazul organizației spaniole E.T.A., ca și a grupării Celulele Combatante Comuniste din Belgia

Sponsorizat – acest tip de terorism are în vedere sprijinirea de către unele state (cum ar fi Iranul, Siria, Libia, etc) a diverselor grupări teroriste de tip regional ori trans-național. Sprijinul constă nu doar în încurajarea acestor grupări, ci și în finanțare, în acordarea asistenței logistice, acordarea asistenței în instruire, adăpost, etc

Practicat în contextul unor insurgențe – este terorismul practicat de rebelii politici ori cei etnici, acțiunile teroriste fiind de cele mai multe ori gen gherilă ori de tip paramilitar

În opinia unor specialiști militari, ce sunt incluși în cadrul amplului proces dedicat pregătirii antiteroriste în SUA, fenomenul terorist poate fi catalogat avându-se în vedere grupările teroriste practicante, catalogare ce a fost definită de către Frederick J. Hecker, respectiv:

Terorismul ce este practicat de către cruciați – în această categorie sunt incluși teroriștii ce acționează fiind motivați politic (cum ar fi cei din renumitele grupări Brigăzile Roșii, I.R.A., O.E.P.), ca și grupările extremiste ce au o anumită motivație politică – respectiv gruparea Khmerii Roșii, gruparea Celulele Combatante Comuniste, gurparea Tupac Amaru

Terorismul ce este practicat de către criminali, aceștia fiind mânați de scopuri personale – se remarcă teroriștii din unele bande criminale, ca și organizațiile criminale ce spontan acționează sub teroare – Yakuza, Mafia, etc

Terorismul ce este practicat de către persoanele instabile psihic

O altă catalogare a fenomenului terorist este regăsită la George Levasseur, care a avut în vedere nu doar scopul urmărit de către teroriști, ci și criteriul de acționare al acestora. Remarcăm astfel:

Terorismul ordinar – se caracterizează prin diversele acte de violență ce sunt comise fie indidual, fie în grup, aceste acte neavând drept scop obținerea unor obiective politice, ci numai obținerea unor diverse avantaje de ordin material

Terorismul politic – este caracterizat de obiective politice, printre formele de manifestare regăsindu-se răpirile de persoane, ca și asasinatele

Terorismul de stat – este caracterizat de acțiunile unor state ce urmăresc diverse scopuri politice, în realizarea acestora utilizând diverse metode specifice instaurării terorii

O abordare interesantă a fenomenului terorist are și fostul director al Institutului American de Studierea Conflictelor, Brian Crozier, în opinia acestuia fenomenul terorist fiind:

De tip diversionist – urmărește atât intimidarea și demoralizarea autorităților, cât și promovarea propriei imagini

De tip coercitiv – urmărește o demoralizare la nivelul populației civile, în paralel cu diminuarea considerabilă a încrederii acesteia în autorități

La rândul său, și specialistul Karl A. Seger a reușit să identifice trei forme de manifestare a fenomenului terorist, respectiv:

Terorismul practicat de unele grupuri ce sunt sprijinite de către un stat

Terorismul practicat de unele grupuri ce nu sunt sprijinite de vreun stat

Terorismul ce este practicat de unele grupuri ce sunt patronate de un anumit stat

Fenomenul terorismului se remarcă în actuala societate, in diverse forme și aproape în fiecare stat, oricare ar fi gradul de dezvoltare al acestuia. Și, în acest moment, în categoria amenințărilor celor mai frecvente la adresa stabilității și a siguranței mondiale pot fi incluse:

Posibilitatea deosebit de facilă a achiziționării și mai ales utilizării, în vederea atingerii diverselor scopuri (urmărite de anumite grupări ori organizații prezente în toate regiunile lumii) a unor arme de distrugere în masă de ultimă generație

Conceperea, pregătirea și punerea în aplicare unor acte teroriste ce au drept ținte diverse obiective strategice de stat, scopurile următite fiind, de asemenea, diverse. În centrul atenției teroriștilor contemporani se poziționează bazele nucleare ale statelor, bazele militare, ca și laboratoarele chimice și biologice, pe care aceștia urmăresc fie să le distrugă, fie să le vandalizeze, sustrăgând diverse arme de distrugere în masă ce pot fi găsite în interiorul acestora, precum armanentul nuclear, armamentul chimic ori cel biologic.

Diversele reacții, ca și acțiunile de răzbunare îndreptate împotriva unor state și/sau a populației acestora, state care în mod public au declarat război terorismului, sau state care sunt incluse în alianțele antiteroriste

O intensificare a acțiunilor anti- teroriste în statele ce sunt preocupate în mod constant fie de eradicarea flagelului crimei organizate fie de eradicarea traficului de droguri, știut fiind faptul că acestea constituie adevărate surse de finanțare pentru marea majoritate a grupărilor teroriste

Atentatele teroriste îndreptate împotriva siguranței mediului înconjurator și care urmăresc provocarea unor adevărate catastrofe ecologice. Aceste atacuri se pot concretiza nu doar printr-o distrugere a diverselor baraje poziționate în strategice, ci și printr-o deversare/contaminarea diverselor deșeuri toxice și/sau radioactive în zone ce sunt considerate a fi de importanță strategică vitală

Atacurile ce sunt îndreptate la adresa diverșilor lideri politici din toate regiunile lumii, lideri care prin intermediul acțiunilor ori al ideologiilor lor reușesc să aducă atingeri majore fenomenului terorist în general și unor grupări teroriste în mod special

Generarea unor diversiuni diverse, realizate mai ales în locurilr publice ori în locații de importanță strategică, principalul scop urmărit fiind acela al amplificării stării de teamă, de instabilitate, de frică, ca și de nesiguranță

Atacurile teroriste realizate cu bombe artizanale, cu mașini capcană ori cu diverși explozivi plastici produși de ultimă generație, atacuri realizate în spații publice deosebit de aglomerate (cum ar fi în gări, la metrou, în marile piețe, la diverselr întâlniri și conferințe importante), teroriștii preferând evenimentele la care își anunță prezența și reprezentanții presei (în acest caz impactul resimțit și transmis este cu mult mai mare)

Atacurile teroriste realizate asupra sistemelor de comunicații ale statelor lumii, ca și distrugerea ori virusarea complexelor baze de date de care dispun principalelor bănci de pe mapamond, la care se pot adăuga defectarea ori distrugerea numeroaselor sisteme de control, respectiv de comandă, existente la nivelul tuturor statelor lumii

Pe bună dreptate se poate aprecia că în acest moment terorismul a reușit să se transforme într-o adevărată armă strategică, cele mai mari amenințări la adresa omenirii la această oră fiind terorismul chimic, terorismul biologc, terorismul nuclear, ca și terorismul practicat de sinucigași, utilizând mijloace și tehnici atipice (vezi cazul recent al Franței, de ziua națională).

Printre cauzele care au dus la amplificarea formelor de manifestare ale teroriștilor contemporani se pot enumera:

Tot mai numeroasele conflicte socialesesizate pe teritoriul multe state ale lumii, conflicte ce sunt generate de situații interne diverse, cum ar fi rasismul, extremismul, religia, politica, xenofobia, problemele economice ori naționalismul

Acutizarea, atât la nivel internațional, cât mai ales pe plan intern, a renumitului terorism de stat, implicând finanțările ce sunt primite de diversele grupuri/organizații sub forma unor sponsorizări din partea unui persoane cu interese diverse sau chiar din partea unor servicii secrete ale statului

O dezvoltare deosebită a violențelor în diversele zone ale globului, ca și intensificarea exponențială a fenomenului crimei organizate, cu tot ceea ce include acesta

Dezintegrarea diverselor forțe armate ce au provenit din state foste socialiste ale Europei de Est

Tot mai numeroasele conflicte militare și politice ce sunt sesizate în diverse state și zone ale mapamondului, acestea fiind determinate de interese diferite, ce au la bază interese financiare, ca și lupta pentru putere/supremație

O creștere exponențială a gradului de sărăcirea populației, în paralel cu slăbirea accentuată a tot mai multor economii ale unor state, cu creșterea șomajului și a inflației, ca și cu scăderea nivelului de trai

O expansiune de tip accentuat a fundamentalismului islamic, mai ales pe fondul recentului fenomen al migrației ilegale

Tot mai numeroasele lupte interne dedicate înlăturării unor reginuri politice în diverse zone ale lumii

O tot mai mare lipsă de organizare sesizată în interiorul instituțiilor ce au atribuții directe în identificarea, ca și în combaterea acțiunilor de tip terorist

Dezvoltarea nivelului de comunicare între diferitele organizații și grupuri teroriste, respectiv organizațiile criminale, indiferent de convingeri și ideologii

În categoria motivațiilor ce au capacitatea de a genera la un moment dat o proliferare a fenomenului terorist, se remarcă:

Motivațiile psihologice – Acest tip de motivații derivă din tot mai numeroasele insatisfacții de tip personal sesizate nu doar în viața personală, ci și în cariera membrilor diverselor grupări teroriste, situație în care aceștia ajung să își identifice rațiunile în cadrul actelor pe care le comit. Se cunoaște faptul că în cadrul marii majorități a grupărilor teroriste, motivațiile anti-sociale proprii ale acestora sunt proiectate conștient sau nu asupra membrilor, organizațiile teroriste având în permanență tendința de a atribui oricărei persoane ce nu face parte din organizație numai intenții distructive, malefice. Concret, marea majoritate a teroriștilor nici măcar nu conștientizează posibilitatea că ar putea să se înșele asupra unor chestiuni, aceștia considerând că toate opțiunile și argumentele care vin din afara grupării teroriste sunt lipsite de valoare. În categoria caracteristicilor teroriștilor ce sunt motivați psihologic mai poate fi inclusă și necesitatea acestora de apartenență, respectiv de a face parte din respectiva grupare teroristă, în cele mai multe dintre situații acceptarea acestora în cadrul grupării reprezentând o motivație cu mult mai mare în raport cu diversele obiective ce sunt urmărite de respectiva grupare. În cazul acestor teroriști, se remarcă o definire a statutului social propriu prin prisma noțiunii de acceptare în interiorul grupării teroriste. Psihologic privind, toate organizațiile în cadrul cărora se remarcă diverse idei naționaliste, anarhiste, extremiste și chiar religioase le conferă membrilor un sentiment de siguranță, de apartenență, de familie, de protecție. În acest context, ideii dușmanului îi este asociată atributul singularizării, în acesta fiind concentrate „toate relele lumii”. Astfel s-a reușit conturarea tipologiei teroristului fanatic, terorist remarcat frecvent atât în postura liderului, cât și în cea a executantului. Teroriștii ce fac parte din cadrul acestei categorii sunt considerați a fi cei mai fideli reprezentanți ai valorilor organizației teroriste, aceștia având capacitatea de a simți, de a gândi și mai ales de a acționa nu având în vedere propria psihologie, ci urmând psihologia colectivității din care aceștia fac parte și cărora le apără diversele interese. În concepția acestor teroriști, orice tip de cauzalitate, indiferent de gradul de complexitate, se reduce la un unic conflict, de genul „între noi și ei”, respectiv „între bine și rău”. De asemenea, tot în cadrul grupărilor teroriste cu motivații psihologice, se remarcă o creștere exponențială a dinamicii interioare, în interiorul acestora existând tendința obținerii unanimității, indiferent de opțiuni, ca și a manifestării unui grad maxim de intoleranță în raport cu dizidenții proprii. Prin intermediul acestei ideologii poate fi explicat și motivul pentru care anumite facțiuni dizidente teroriste se manifestă cu mult mai violent în raport cu formele de manifestare ale grupării teroriste din care s-au desprins.

Motivațiile culturale – Se cunoaște faptul că marea majoritate a valorilor culturale de tip tradițional au capacitatea de a motiva acțiunile oricărei persoane într-un grad, respectvi manieră ce pot fi considerate de neacceptat pentru orice observator extern. În cazul teroriștilor, modul de viață particular, dar și cel general, componente ale caracteristicii sale culturale specifice, au capacitatea de a-i influența în mod deosebit. În plus, în societatea în cadrul căreia persoanele au permanent tendința de a se identifica prin prisma apartenenței la anumite grupuri, se poate sesiza și o anumită dispoziție înspre auto-sacrificare, tendință rar sesizată în interiorul unei societăți normale. Și nu de puține ori teama unei potențiale exterminări prin prisma culturală poate determina un grad exagerat de violență pentru o persoană, pe fondul unei experiențe anterioare traumatizante, violență ce, din exterior, poate fi considerată absolut irațională și nejustificată. Se cunoaște faptul că marea majoritate a persoanelor devin deosebit de sensibile în situația unor potențiale amenințări ce le vizează principalele valori în raport cu care se identifică acestea, cum ar fi limba, apartenența la un anumit grup, religia, apartenența la țară ori la locul nașterii. În situația sesizării unui potențial pericol de pierdere a unei astfel de valori se pot remarca diverse reacții de apărare, multe dintre acestea reflectându-se în cadrul unor acțiuni de tip xenofob. Spre exemplu, specialiștii consideră că cea mai volatilă dintre toate valorile anteior menționate este religia, o amenințare la adresa acesteia putându-se reflecta nu numai la nivelul existenței prezente a unei persoane, ci și la nivelul existenței viitoare și implicit a existenței trecute.

Motivațiile politice – Se remarcă faptul că acest tip de motivații sunt cel mai des și mai frecvent invocate în cadrul marii majorități a acțiunilor teroriste, mai ales în situația în care principalul obiectiv urmărit constă în realizarea unor modificări sociale, prin intermediul utilizării forței, a fricii, ca și a intimidării. Astfel de motivații se regăsesc frecvent în cadrul psihologiei atentatorilor politici, respectiv a anarhiștilor, în ultimii ani fiind elaborate numeroase studii în acest sens. În concepția unui terorist motivat politic o anumită personalitate de pe scena politică este responsabilă direct pentru bunul mers al întregii istorii, motiv pentru care în vederea modificării societății ori a ordinii instalate „este suficient să tragi cu revolverul și totul se va transforma”.

CAPITOLUL 3. PSIHOLOGIA TERORISTULUI

De-a lungul timpului, evoluția fluctuantă a fenomenului terorist, ca și modul tot mai atipic de manifestare a tot mai numeroaselor acțiuni ale teroriștilor au atras, așa cum era și firesc, interesul crescând al cercetătorilor, care în ultimii ani au acordat o atenție specială studiului dedicat acestora.

Dacă până acum câțiva ani domeniul dedicat psihologiei teroristului era în mare parte doar teoretic, dezvoltarea exponențială a resurselor informaționale și tehnologice, ca și schimbarea de atitudine la nivelul unor organizații teroriste, au repoziționat abordarea aplicată în domeniu, psihologia fenomenului terorist intrând într-o nouă eră.

Iar ultimele cercetări în domeniu, realizate de specialiști în perioada ultimilor ani, au reliefat faptul că marea majoritate a terorișilor prezintă diverse caracteristici comune, ce pot fi determinate prin intermediul unei analize psihometrice, analiză realizată pe baza unor date complexe ce au în vedere nu doar biografiile liderilor teroriști, ci și comportamentele adoptate de aceștia de-a lungul timpului, cu prilejul diverselor acțiuni derulate.

În vederea realizării unui profil total al unui terorist, se iau în calcul numeroși factori, dintre care amintim doar :

Informațiile de natură biografică

Natura educației și nivelul acesteia

Profilul educațional

Modul de acțiune și tendințele de reacție în situații critice

Motivațiile și ideologiile specifice

Trăsăturile generale, ca și cele specifice

Preferințele culturale

Apartenența religioasă

Tipul algoritmului decizional

Metoda recrutării

Locațiile de instruire

Gruparea teroristă de apartenență

Aptitudini și preferințe, etc

În ultima perioadă s-a remarcat o tendință crescândă a unor membrii ai unor grupări/organizații teroriste de a-și face public nu doar motivațiile și ideologiile, ci mai ales experiența și factorii ce stau la baza luării unor decizii majore, cunoscutele rețele de socialize constituindu-se în adevărate medii de promovare și comunicare.

Acestei tendințe li se alătură tot mai numeroasele programe așa denumite de „de-radicalizare”, existente în tot mai multe regiuni ale lumii, în cadrul cărora membrii unor grupări teroriste sunt consiliați, intervievați, îndrumați și supuși unor teste speciale, atent elaborate, prin intermediul cărora se încearcă nu doar delimitarea profilurilor psihologice, ci și elaborarea unor teorii privind modul de influențare al acestora, respectiv modul de manifestare în situații considerate ca fiind critice.

Diversele analize psiho-sociale ale fenomenului terorist, ca și analizele psihologice dedicate membrilor grupărilor teroriste urmăresc identificare unor răspunsuri cât mai plauzibile la întrebări de genul:

Care sunt factorii determinați de apartenență la o grupare/organizație teroristă

Ce anume declanșează nevoia unei persoane de a iniția și derula acțiuni teroriste

Pot fi identificate trăsături, respectiv caracteristici comune între membrii unei grupări/organizații teroriste

Poate fi definit și analizat un complex al profilelor teroriștilor ce activează la nivel global, indiferent de forma manifestării acestora, etc

Se cunoaște faptul că psihologia terorismului reprezintă domeniul dedicat studiilor științifice în domeniul comportamentelor de tip anti-social cognitiv sesizate la nivelor organizațiilor/grupărilor teroriste, ca și a subiecților umani ce manifestă frecvent predispoziții d tip agresiv și violent.

Prin intermediul psihologiei dedicate terorismului, respectiv teroristului, se reușește explicarea mai multor concepte, respectiv:

Diversele procese fizice și psihice remarcate la membrii grupărilor teroriste din întreaga lume

Modul de gândire și de acțiune al liderilor grupărilor teroriste, ca și a membrilor acestora

Modul de selectare și ulterior recrutare al viitorilor adepți

Motivațiile principale ce stau la baza aderării la o anumită organizație/grupare teroristă

Personalitate grupării, ca și personalitățile membrilor acesteia

Modul în care pot influența cariera, respectiv profesia, atitudinea și modul de acțiune al teroriștilor

Motivațiile ce stau la baza demarării unor atacuri teroriste atipice

Modul de reacție în situațiile critice, incluzând și crizele psihice degerate de diverșri factori

Nivelul cultural și tipul interacțiunii acesteia

Tipul doctirnei ce stă la baza aderării la astfel de organizații/grupări

Factorii care motivează supunerea absolută a membrilor în fața liderilor recunoscuți într-o organizație/grupare teroristă

Gradul de interacțiune socială a membrilor grupărilor teroriste

Influențele religioase, etc

În domeniul dedicat profilului psihologic al teroristului se remarcă o infinitate de portrete, acestea fiind sensibil similare profilurilor comportamentale ale tuturor persoanelor care au aderat ori simpatizează tot mai numeroasele organizații teroriste sesizate la nivel global în ultimii ani.

În vederea realizării unei înțelegeri elaborate și minuțioase a structurii și personalității teroristului, ca și a modului de manifestare în situații critice, se impune studiul în profunzime dedicat:

Personalității individuale, corelate cu personalitatea grupului terorist

Comportamentului individual, ca și a comportamentului de grup

Motivațiilor ce au stat la baza aderării într-un grup terorist, ca și a motivațiilor aflate la baza de acțiune a grupării

Modul de socializare și de acțiune individuală, în corelație cu modalitățile de interacțiune și socializare la nivel de grupare teroristă

Procesul dedicat identificării trăsăturilor comune sesziate în cazul teroriștilor se dovedește a fi unul destul de dificil, și chiar dacă cerionarea profilului teroristului clasic a fost încercată de către mai mulți specialiști în domeniu, inițiativa acestora a fost serios influențată de-a lungul timpului, de diversele caracteristici atipice constatate ulterior.

Pe parcusul numeroaselor studii realizate, s-a ajuns la concluzia că persoanele care sunt racolate și ulterior aderă la diverse grupări/organizații teroriste, se remarcă prin:

Proveniența din toate păturile sociale

Naționalități diferite

Cauze ideologice diferite

Culturi și profesii diverse

Sunt de ambele sexe

Au un nivel de pregătire ridicat

O integrare normală la nivelul societății

În acest moment, specialiștii consideră că în acest moment nu se poate defini cu certitudine nici un atribut psihologic special prin intermediul căruia să se poată descrie complexa personalitate a teroristului, aceasta venind în contextul în care atributele vehiculate în ultimii ani și-au dovedit eronarea (mai ales atributul lunaticului, al amenințătorului, al singuraticului, al detestatorului, atribute asociate profilului caracteristic teroristului fanatic).

Cercetările și studiile ce au fost efectuate în ultimii ani în domeniu au reușit să evidențieze faptul că marea majoritate a membrilor grupărilor/organizațiilor teroriste au un coeficient de inteligență ridicat și un grad mare al idealismului, aceștia dând dovadă de o educație aleasă și fiind bine pregătiți în cadrul unei profesii considerate legitime.

Aceste aspecte nu se mai dovedesc valabile în cazul organizațiilor/grupărilor teroriste ce activează în statele mici ale lumii, ca de altfel nici un unele grupări din zona arabă.

În ceea ce privește vârsta membrilor activi din diversele grupări/organizații teroriste, ce activează pe plan global, aceasta variază în intervalul 22-35 ani, excepțiile fiind sesizate în cazul liderilor acestora, dar și în interiorul unor grupări teroriste din Iran sau Iraq unde liderii acestora înțeleg să se folosească în cele mai periculoase acțiuni de tineri de 13-15 ani, ce nu doar că îndeplinesc toate ordinele fără a comenta ori a cere prea multe explicații, dar și se pot strecura cu mult mai multă ușurință în mulțimi, fără însă a atrage atenția.

Acest aspect al vârstei tot mai fragede a membrilor, respectiv simpatizanților grupărilor teroriste este sesizat mai ales în statele aflate în curs de dezvoltare sau pe teritoriul statelor ce au fost măcinate de diversele conflicte de natură etnică, religioasă ori politică.

Cei mai mulți dintre tinerii din aceste state sunt deosebit de ușor de recrutat, ei fiind receptivi la orice propunere de acest gen, mai ales datorită faptului că, fără voia lor, au fost martori ai unor asasinate deosebit de violente, violența reprezentând în contextul actual cea mai facilă metodă de așa zisă rezolvare a diverselor probleme.

Cu ocazia studiilor și a cercetărilor ce au fost realizate, s-a stabilit faptul că marea majoritate a adepților și simpatizanților diverselor grupări/organizații teroriste au un nivel al educației peste medie, foarte puțini fiind cei care sunt semi-analfabeți ori needucați. Chiar dacă pentru unii poate părea destul de dificil de crezut, aproape 2/3 din numărul total al teroriștilor sunt posesori ai unor diplome universitare, cu ocupații diverse, nici una dintre acestea neavând caracteristici care ar putea determina o eventuală ulterioară înclinație spre terorism.

De asemenea, un procent destul de mare din rândul teroriștilor (respectiv de 65%) ce activează pe teritoriul Americii Latine urmează cursurile unei instituții de învățământ superior, renumita universitate Fee din Germania reprezentând un adevărat incubator de recrutare pentru Baader Meinhof și Mișcarea din 2 iulie.

Se remarcă faptul că proaspeților recruți li se conferă o atenție deoesbită în cazul în care aceștia au un nivel de pregătire și educație ridicat, mulți primind din partea liderilor organizațiilor/grupărilor teroriste la care au aderat poziți ierarhice importante, nu doar la nivel local, regional, ci și la nivel național.

În ceea ce privesc ocupațiile teroriștilor, și acestea sunt deosebit de diferite, de la politicieni la bancheri (cazul lui Carlos Marighella), la medici (cazul lui George Habash ce a activat în cadrul P.F.L.P.), avocați (cazul celebrilor Raúl Sendic și Horst Mahler), ingineri (cazul Yasir Arafat, celebru în P.L.O.), economiști (cazul Mario Santucho), dar și jurnaliști (cazul Urika Meinhof). De asemenea, marea majoritate a membrilor cunoscutelor grupări Brigăzile Roșii și R.A.T. au fost intelectuali, ei fiind apreciați în societate și percepute ca „persoane liniștite”.

Experiența atacurilor teroriste din ultimii ani a demonstrat din păcate faptul că marea majoritate a teroriștilor își derulează nestingheriți activitățile cotidiene, ei ieșind din anonomat și realizând diverse acțiuni teroriste în momentul în care sunt mobilizați pentru o misiune, cu un scop bine definit.

Cei mai mulți dintre teroriști sunt considerați de către specialiști ca fiind persoane alienate în raport cu societatea modernă, ei considerându-se în cele mai multe cazuri ca fiind niște victime, niște nedreptățiți, ce se declară a fi loiali unul altuia, trădătorii fiind întotdeauna pedepsiți în mod exemplar.

Orice persoană ce este racolată de către un membru al unei organizații/grupări teroriste, îninte de a fi primit în interiorul acesteia, trebuie să își demonstreze credința și loialitatea față de organizație, să dovedească că poate fi credincios indiferent de împrejurări.

S-a demonstrat faptul că peste 80% dintre atentatele teroriste ce au fost semnalate de-a lungul timpului pe teritoriul diverselor state ale lumii au fost comise de către bărbați, femeile reușind însă să comită atentate deosebit de sângeroase, multe dintre aceste prin metoda kamikaze.

Chiar dacă o lungă perioadă de timp noțiunea teroristului kamikaze a fost asociată bărbaților, femeile au deținut întotdeauna un rol primordial în cadrul grupărilor/organizațiilor teroriste, la nivelul Americii Latine ori în organizațiile de stânga ele ocupând poziții importante la nivelul ierahiei teroriste.

Pare destul de dificil de crezut că o persoană obișnuită se poate trezi într-o bună zi cu gândul că din acel moment va deveni cel mai mare terorist. Această traiectorie este destul de complexă, în ciuda faptului că pentru persoana implicată tranziția este aproape imperceptibilă, fenomenul fiind bine descris de către Donald Horowitz în cadrul lucrării The Deadly Riot etnice.

Teroriștii sunt adepții diverselor mijloace neconvenționale de luptă, ei preferând atacurile surprinzătoare, realizate direct asupra țintelor civile și având grijă să ocolească aproape întotdeauna nu doar autoritățile, ci și pe cei pe care îi consideră a fi „armata inamică”.

Liderii organizațiilor teroriste urmăresc ca prin acțiunile inițiate de membrii să se producă distrugeri materiale de proporții, în paralel cu inducerea unor multiple efecte psihologice în masă, cele mai frecvente fiind frica, teroarea, panica, tensiunea, nesiguranța și incertitudinea.

Și pentru ca efectul tuturor acestora să fie unul cât mai puternic asupra marii mase a populației, nu sunt neglijate nici tot mai numeroasele tehnici de răspândire și de propagare a terorii la nivelul civililor, în ultima vreme fiind preferate celebrele rețele de socializare.

În plus, teroriștii colaborează în permanență cu diverși specialiști în arta comunicării, ei reușind periodic să transmită mesaje atent concepute, fie că acestea sunt de propagandă sau de amenințare, pe numeroase pagini web din mediul online. și postând periodic, pe diferite site-uri de pe Internet, mesaje de amenințare ori de propagandă. Astfel, cu eforturi minime și costuri reduse impactul asupra populației este major, aceasta fiind aproape tot timpul sub efectul panicii, al șocului ori al confuziei.

Acțiunile de tip terorist nu sunt aproape niciodată făcute la întâmplare, acestea fiind atent gândite, cu pregătiri minuțioase, planuri bine stabilite și oameni antrenați special. În vreme ce țarile lumii învață încă tehnicile de luptă cu teroriștii, aceștia au deja strategiile bine definite, utilizând diferite tactici și metode pentru a-și atinge scopurile.

Teroriștii sunt adepții războiului psihologic de mare dimensiune, ei preferă să atace cu precădere cultura statului considerat dușman, se folosesc din plin de drepturile democrației conferite de statele asupra cărora țintesc, dar și de libertatea de mișcare conferită de acestea, preferând să atace instituțiile slab protejate ori civilii, asupra cărora impactul psihologic este mult mai puternic.

În ciuda multor afirmații, teroriștii nu sunt nici pe departe psihopați, instabili psihic sau marcați de un comportament extrem de violent. Toate organizațiile teroriste folosesc violența doar ca armă pentru atingerea scopurilor finale, teroriștii fiind ghidați în acțiunile lor de sentimente de atașament, dreptate divină, loialitate, dăruire și altruism.

Nemulțumiți de societate sau doar de anumiți indivizi, teroriștii ajung să fie convinși că sunt nedreptățiți, cad pradă frustrărilor de tot felul și simt nevoia de a se dedica, a se afilia, de a relaționa și a fi apreciați și susținuți moral, ei devenind astfel dependenți emoțional de un grup, de ideea de apartenență.

Din păcate, organizațiile teroriste au început să-și unească în ultima perioadă atât forțele, cât și resursele în vederea atingerii unui scop comun. Iar liderii acestora vizează doar producerea unor distrugeri materiale de proporții, dar și efecte psihologice la nivelul populației, precum teroarea, panica, frica, tensiunea, instabilitatea și incertitudinea.

Și pentru ca efectul să fie maxim, nu sunt neglijate nici tehnicile de răspândire și propagare a terorii în rândul civililor, organizațiile teroriste colaborând permanent cu diverși specialiști în arta comunicării și postând periodic, pe diferite site-uri de pe Internet, mesaje de amenințare ori de propagandă.

Astfel, prin intermediul unor eforturi minime și cu niște costuri destul de reduse, teroriștii reușesc să inducă la nivelul populației un impact major, mare parte dintre marile state ale lumii aflându-se în stare permanentă de alertă, ce generează panica, teroarea, frica și nesiguranța.

Se cunoaște faptul că acțiunile teroriste, indiferent de autorii acestora, nu sunt aproape niciodată realizate în mod întâmplător, ele fiind foarte atent concepute, impunând pregătiri minuțioase, ce urmează cu religiozitate planurile prestabilite și în care sunt implicați numai persoane special antrenate în acest scop.

Iar în vreme ce multe dintre statele lumii încearcă încă să analizeze principalele tehnici dedicate luptei împotriva teroriștilor, aceștia își reușesc să își desăvârșească strategiile bine definite, prin utilizarea diverselor metode și tactici (multe dintre ele atipice) destinate atingerii principalelor scopuri vizate.

Cunoscând ca fiind adepții războiului psihologic de dimensiuni considerabile, teroriștii preferă ca în primul rând să își îndrepte țintele atacurilor înspre cultura statului pe care îl consideră dușman, ei folosindu-se din plin de diversele drepturi democratice pe care le regăsesc în statele vizate, ca și de libertatea de mișcare pe care aceasta o conferă cetățenilor. Iar cele mai interesante se dovedesc a fi în ultima vreme locurile publice, instituțiile slab protejate, ca și civilii, atacurile asupra acestora având un impact psihologic cu mult mai mare.

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că toate organizațiile/grupările teroriste au obiceiul de a-și pregăti în mod minuțios, din timp și foarte elaborat toate acțiunile, în interiorul acestora fiind analizate cu maximă atenție nu doar țintele vizate, ci mai ales obiectivele ce pot fi atinse.

În plus, ca urmare a finanțărilor deosebite, ca și a accesului aproape nelimitat la cele mai moderne echipamente și arme, cu eficacitate maximă, teroriștii sunt considerați redutabili dușmani ai siguranței și stabilității geo-politice, mai ales prin prisma perfecționării continue a tehnicilor și metodelor de acțiune.

Lideri incontestabili al terorismului mondial sunt în acest moment gruparea I.S.I.S., ca și organizația Al-Qaeda, imaginea acesteia în fața opiniei publice internaționale modificându-se radical după atacurile comise în 11 septembrie 2001 de membrii săi.

Chiar dacă că inițial a fost concepută pentru în vederea sprijinirii voluntarilor arabi ce erau implicați în războiul anti-sovietic derulat Afganistan, ulterior dizolvării colosului U.R.S.S., Al Qaeda a reușit ca în timp să se reorienteze înspre acțiuni teroriste de amploare variabilă odată cu trecerea timpului, marea majoritate din atenția acesteia fiind focalizată asupra Statelor Unite ale Americii ca și asupra altor state occidentale considerate puternice.

Atât membrii acestei organizații, cât și membrii ISIS sunt adepții utilizării mijloacelor neconvenționale de luptă, teroriștii preferând atacurile surprinzătoare, îndreptate în mod direct asupra țintelor civile și într-un număr cât mai mare.

În pofida multor afirmații, membrii I.S.I.S. și Al Qaeda nu sunt nici pe departe psihopați, respectiv instabili psihic ori marcați de comportamente extrem de violente. Grupările teroriste utilizează violența numai ca o armă pentru a-și atinge obiectivele finale, în cadrul tuturor acțiunilor teroriste, membrii acestora dovedind sentimente de atașament, loialitate față de lideri și organizație, ca și dăruire și altruism, toate în numele „dreptății divine”.

Nemulțumiți de actuala societate ori numai de anumite persoane din aceasta, membrii grupărilor/organizațiilor teroriste încep să fie convinși că sunt victimele unor nedreptăți fără precedent, ei căzând pradă diverselor frustrări doar de anumiți indivizi, teroriștii ajung să fie convinși că sunt nedreptățiți, cad pradă frustrărilor. În acest moment resimt nevoia dedicării, afilierii, ca și nevoia relaționării, căutând nu doar susținerea morală ci și aprecierea, motiv pentru care sunt destul de ușor de racolat, ulterior devenind dependenți emoțional de un grup/lider, ca și de ideea de apartenență.

În ultima vreme s-a remarcat faptul că țintele tot mai numeroaselor atacuri teroriste sunt diverse, ele fiind influențate atât de scopurile cât și de obiectivele organizației/liderului acesteia. Se remarcă astfel liderii politici, civilii (cazul recentelor atentate din Franța), diplomații, membrii O.N.U. sau N.A.T.O., lideri de opinie din mediul de afaceri, demnitare, diplomați, etc.

Specialistul în relații internaționale, istoricul Walter Laqueur a publicat încă din anul 1996, în cunoscuta revistă Foreign Affairs, articolul denumit „Terorismul postmodern”, în conținutul acestuia realizându-se o analiză complexă a riscurilor dedicate producerii unor acte teroriste, ulterior finalizării Războiului Rece.

În cadrul aceluiași material, autorul a reușit să schițeze și portretul teroristului viitorului, acel membru al unei grupări teroriste ce se afla la un pas de eșec. Autorul susține că în astfel de situații nu se exclude ideea ca teroristul să înceapă să acționeze/reacționeze sub imboldul furiei, ca și al fricii, în acest moment dându-se startul unor scenarii incredibile, în timpul cărora acesta va distruge absolut tot ce întâlnește în calea sa.

Încă de pe atunci specialistul atrăgea atenția asupra faptului că dintr-un total de 100 de tentative teroriste, ce ar putea să aibă o violență extremă, ar putea fi prevenite/eșuate un număr de 99. Și totuși, unicul atentat terorist care ar fi finalizat conform planurilor teroriștilor ar reuși să modifica radical fața lumii. Această previziune s-a îndeplinit, din păcate, după numai cinci ani, când atacurile teroriste comise asupra SUA au reușit să schimbe cursul istoriei.

De asemenea, istoricul Walter Laqueur mai menționa, tot în conținutul articolului anterior precizat, că metoda deturnării în zbor a avioanelor nu le mai poate fi utilă teroriștilor, mai ales prin prisma faptului că aparatele de zbor nu aveau capacitatea de a se menține o lungă perioadă de timp în zbor.

Din nefericire, membrii grupării teroriste Al-Qaeda nu au acționat ținând cont de tiparele specialistului, surprinzătoarele atacuri ale acestora reușind să schimbe radical o lume, dar și scena relațiilor internaționale.

Ideea atacurilor comise în ziua de 11 septembrie a anului 2001 i-a aparținut cunoscutului terorist Khalid Sheikh Mohammed, acesta plănuind lovitura încă din anul 1996. Inițiatorul Khalid Sheikh Mohammed, după câteva luni de planuri, i-a împărtașit ideea sa liderului Al-Qaeda, Osama Bin Laden, care în acea perioadă se afla în Sudan.

De altfel, C.I.A. a întocmit și un raport complex cu privire la activitățile teroristului Khalid Sheikh Mohammed despre care preciza că a început să recruteze persoane pentru a le aduce pe teritoriul SUA. Instituția și-a alertat în același timp și agenții cu privire la iminența unui atac cu consecințe devastatoare asupra lumii întregi. De cealalta parte însă, F.B.I. a preferat să declare cu orice ocazie că nu deține nici o informație privind eventuale amenințări pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Toate agențiile de securitate au fost preocupate să alerteze mediul extern cu privire la potențialele amenințări vizând interesele S.U.A., agenții interiori așteptând încă dovezi care să certifice amenințarea internă pe teritoriul american.

În raportul Comisiei 9/11 se certifică faptul că organizatorul atacurilor din 11 septembrie 2001 a fost Khalid Sheikh Mohammed, ce s-a declarat, ori de câte ori a avut ocazia, „nemulțumit de politica SUA de favorizare a Israelului”.

Și jurnalistul Yosri Fouda de la cunoscuta Al Jazeera a relatat ulterior că teroristul Khalid Sheikh Mohammed a recunoscut deseori implicarea sa majoră în „Operațiunea din Marțea Sfântă”, cum a fost denumită ziua de 11 septembrie 2001.

De altfel, Khalid Sheikh Mohammed a fost cel care a consiliat și susținut financiar și atentatul din 1993 asupra World Trade Center, el fiind unchiul teroristului Ramzi Yousef.

“Creierul atacurilor” a fost identificat și arestat la data de 1 martie 2003 în localitatea pakistaneză Rawalpindi, de oficiali ai forțelor de securitate locală, în colaborare cu CIA. Deținut la Guantanamo, Khalid Sheikh Mohammed a recunoscut în timpul unor audieri din luna martie a anului 2007 implicarea sa în atacurile teroriste comise asupra Statelor Unite ale Americii.

Khalid Sheikh Mohammed (cunoscut în lumea arabă drept Khalid Shaykh Muhammad) și-a ascuns de-a lungul timpului identitatea sub diferite pseudonime, la această oră fiind cunoscute nu mai puțin de cincizeci de pseudonime. Reținut și ulterior arestat militar în cunoscuta Guantanamo Bay, fiind declarat drept „arhitectul principal de atacurile din 9/11", în cadrul raportul Comisiei 9/11, Khalid Sheikh Mohammed este acuzat de diverse acte de terorism, dar și de uciderea în masă a mii de civili.

Multe au fost publicațiile în care s-au redactat, de-a lungul ultimilor ani, diverse informații conform cărora teroristul a fost supus la grave acte de tortură de către personalul unor agenții de specialitate ale SUA, în urma acestora recunoscând că a deținut un rol important în cele mai reprezentative comploturi teroriste ce au avut loc în ultimii douăzeci de ani.

Absolvent al Universității AT & T din Carolina de Nord, unde a obținut și o diplomă în inginerie mecanică (în anul 1986), Khalid Sheikh Mohammed a avut privilegiul ca pe perioada detenției să citească renumita serie Harry Potter, toate cărțile fiind atent verificate de către gardieni, care l-au suspectat tot timpul de presupuse încercări de trimitere a unor mesaje codate.

Exemplul menționat reprezintă o dovadă în plus a faptului că teroriștii, indiferent din ce grupare/organizație fac parte, nu respectă aproape niciodată tiparele, spre deosebire de marea majoritate a autorităților, care preferă să le urmeze, chiar și în ciuda evidenței.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

Cristian, Barna, Cruciada Islamului, Editura Top Form, București, 2007

C. Delcea, A. Bădulescu, Terorismul-Studii și cercetări asupra fenomenului terorist, Cluj Napoca, Editura Risoprint, 2012

Ioan V. Maxim, Terorismul, București, Editura Politică, 1989

V. Paul, I. Coșcodaru, Centrele de putere ale lumii, București, 2003

Vasile Simileanu, Asimetria fenomenului terorist, București, Editura Top Form, 2013

Stan Stîngaciu, Terorism și diversiune, publicat în Revista Trupelor de Uscat nr. 1, București

N. Stoina, Evoluția fenomenului terorist și implicații asupra acțiunilor militare, 2012

Autori străini:

Petru Behr, Religia în lumea contemporană, Editura Politică, București

Phillys Bennis, Understanding ISIS and the new global war on terror. Northhampton, MA: Olive Branch Press, 2015

P. Bergen, Războiul sfânt S.A., Editura Alfa, București, 2003

Fred Cohen, „Terrorism and Cyberspace.”, Network Security, 2002

Marc Ferro, The shock of Islam, XVII-XXI Century, Sadis, 2003

Marc, Ferro, Șocul islamului. Secolele XVIII-XXI, Editura Orizontul, București, 2006

Damien François, The Self-destruction of the West: Critical Cultural Anthropology, Editions Publibook, 1 ian. 2007

Samuel P.Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1997

Ali, Laïdi, Efectul de bumerang. Cum a determinat globalizarea apariția terorismului, Editura House of Guides, București, 2007

Karl A. Seger, The Antiterrorism Handbook, New York, Editura Presidio

S.Petrescu, Amenințări primare – Terorism. State la rascruce. Conflicte locale și regionale. Sărăcie și migrație ilegală, Editura Militară, 2008

John R. Thackrah, Encyclopaedia of terrorism and political violence, Routledge & Kegan Paul, London

T.L. Thomas, „Al Qaeda and the Internet: The Danger of “Cyberplanning”

Documente consultate:

Raportul The Impact of Illegal Immigration on the Wages and Employment Opportunities of Black Workers

The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order

Site-uri consultate:

http://www.9-11commission.gov/report/911Report.pdf

http://www.britannica.com/event/September-11-attacks

http://www.armyacademy.ro

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul.pdf

https://www3.nd.edu/~olizardo/papers/st-terrorism-world-system.pdf

https://www.usip.org/sites/default/files/terrorism.pdf

https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/tocta/TOCTA_Report_2010_low_res.pdf

http://ycsg.yale.edu/sites/default/files/files/weapons_of_terror.pdf

https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/tocta/TOCTA_Report_2010_low_res.pdf https://www.unodc.org/documents/frontpage/Use_of_Internet_for_Terrorist_Purposes.pdf

https://www.usip.org/sites/default/files/sr116.pdf

http://www.carlisle.army.mil/usawc/Parameters/%20/03spring/thomas.pdf

www.usip.org/pubs/specialreports/sr116.html

https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/tocta/TOCTA_Report_2010_low_res.pdf

http://www.history.com/this-day-in-history/attack-on-america

http://www.kropfpolisci.com/isis.bennis.pdf

https://www.state.gov/j/ct/rls/crt/2015/index.htm

https://www.state.gov/j/ct/list/

https://www.state.gov/j/ct/rls/crt/2015/index.htm

http://www.usccr.gov/pubs/IllegImmig_10-14-10_430pm.pdf

http://www.bbc.com/news/world-europe-30708237

http://www.bbc.com/news/world-middle-east-26116868

https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2015/01/07/remarks-president-terrorist-attack-paris

https://wikileaks.org/gifiles/attach/177/177597_History%20of%20Ter.pdf

http://www.theatlantic.com/magazine/archive/2015/03/what-isis-really-wants/384980/

http://www.emdireitabrasil.com.br/index.php/diversos/161-um-terrorista-chamado-de-heroi-do-povo-brasileiro.html

https://en.wikipedia.org/wiki/George_Habash

Uruguay și președintele său ex-terorist s-ar putea să dețină cheia încheierii războiului împotriva drogurilor

https://mizeriaistoriei.wordpress.com/tag/baader-meinhof/

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/istorii-din-umbra-intelectualii-teroristi-din-raf-aum-si-al-qaeda-4060400

http://www.camera.org/index.asp?x_article=795&x_context=7

http://porlamemoria-miguel.blogspot.ro/2015/12/erp-grupo-terrorista-liderado-por-un.html

https://www.mtholyoke.edu/~schen20m/classweb/ulrikemeinhof/UMRAF.htm

http://www.ucpress.edu/book.php?isbn=9780520236424

http://worldwildewar.3x.ro/Atentate.htm

www.9-11commission.gov/report

http://www.historycommons.org/entity.jsp?entity=yosri_fouda

http://www.foxnews.com/story/0,2933,258817,00.html