PROFILUL MODAL MBTI ȘI SL -TDI AL UNEI CATEGORII SPECIALE DE [628343]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
STUDII DE LICENȚĂ

PROFILUL MODAL MBTI ȘI SL -TDI AL UNEI CATEGORII SPECIALE DE
MILITARI

LUCRARE DE LICENȚĂ

STUDENT: [anonimizat]:
PROF. UNIV. DR. GHEORGHE PERȚEA

2018

Pagină de titlu – interioara

Cuprins
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
Obiectivele și ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ……………. 7
Cadrul teoretic al temei studiate ………………………….. ………………………….. …………….. 8
Profil modal în literature de specialitate românească ………………………….. ……………………. 8
Indicatorul Tipologic Myers -Brigs ………………………….. ………………………….. ………………… 9
Indicatorul de Manifestare Tipologică S inger -Loomis ………………………….. ………………… 10
Utilitatea folosirii chestionarului ………………………….. ………………………….. …………………. 15
Metodologia cerce tării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 18
Rezultatele cercetării și interpretarea acestora ………………………….. ………………………….. . 19
Descrierea modului tipologic ESTJ ………………………….. ………………………….. …………….. 23
Descrierea modul ti pologic SL -TDI ………………………….. ………………………….. …………….. 28
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 35

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
5
Argument

Odată cu expansiunea si propagarea fenomenului terorist la nivelul întregii planete, în
mod special după atacurile de la 11 septembrie 2001, fiecare stat a fost nevoit să se adapteze
și să-și reconsidere strategia de răspuns la acest flagel. Astfel, pe lângă capacitățile de
cunoștere și monitorizare a fenomenului terorist, prin structurile de culegere de informații, un
rol din ce în ce mai important a fost ocupat de către structurile specializate în intervenția
antiteroristă, ce și-au adus aportul la prevenirea și eliminarea unor posibile situații de atentat
la adresa cetățenilor, demnitarilor și obiectivelor statului.
Un rol fundamental în cadrul acestor strucuri a revenit operatorilor ( luptători
antiteroristi), persoane foarte bine pregătite în diverse specialități militare ( intervenție
antiteroristă, scafandrerie, parasutism, alpinism, trageri de precizie ), dar mai ales datorită
unei structuri psihice aparte, ca rezultat atât al bagajului genetic propiu cât și însăși pregătirii
obținute în cadrul acestor unități.
Este relev antă descrierea privind pregătirea și structura psihică a acestor operatori, ce
o face Gary Berntsen în cartea sa, și care afirmă că prima echipă americană ce a intrat în
Afganistan in 2001, a fost formată din personal cu dublă calificare – culegere de informații și
ripostă antiteroristă (Berntsen, 2006) .
A fi luptător într-o astfel de unitate, pe langă doza de mistrer și fascinația ce au apărut
în mentalul colectiv, a aprins imaginația multora și a stârnit numeroase mituri, mai ales după
misiunea DEVGRU (Seal Team Six) împotriva liderului Al Qaeda. În aceste condiții mulți
tineri ce vin spre structurile de intervenție sunt atrași de aceste miraje, care uneori nu au
nimic în comun cu realitatea cu care se vor confrunta mai târziu.
Cunoscând fiind faptul că într-o astfel de structură nu este permisă improvizația, acest
fapt este cu atât mai important când este vorba de factorului uman, ce are un rol cheie în orice
organizație, fiind acordată o importanță deosebită selecției psihologice în vederea identific ării
acelor structuri de personalitate ale individului ce îi permit sa facă față cu succes la orice
misiune încredințată.
Obiectivul principal al acestei lucrări, este aceala de a identifica sau nu dacă militarii
din astfel de structuri se încadrează intr-un mod tipologic anume și de al descrie cât mai
detaliat. Pentru aceasta am folosit două inventare de personalitate ce măsoară aceleși

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
6
dimensiuni, dar din perspective diferite, Inventarul tipologic Myers -Briggs și Indicatorul de
Manifestare Tipologică Singer -Loomis.

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
7
Obiectivele și ipotezele cercetării
Cunoscând nivelul foarte ridicat de solicitare fizică si psihică, precum și restricțiile care
sunt supuși militarii, și în mod special cei care activează în cadrul structurilor speciale din
cadrul Sistemului de Siguranță Națională, mi -am propus verificarea urmatoarelor ipoteze:
1. În ce măsură există un profil psihologic specializat (modal) , ce rezultă din
aplicarea a două chestionare de personalitate – MBTI și SL-TDI.
2. Existența unor corelații semnifi cative între profilele obținute cu ajutorul MBTI
și cele obținute cu SL-TDI.
3. Dacă există un profil modal, care este acesta.
4. Descrierea detaliată a acestuia profil modal.

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
8
Cadrul teoretic al temei studiate
Profil modal în literature de specialitate româneasc ă

În țara noastra, o primă încercare de a evidenția tipul psihologic , cu ajutorul MBTI , a
fost facută de catre prof. Gheorghe Perțea , care publică in 2002 în cadrul primei ediții a
Simpozionului de psihologie militară aplicată, profilele preferențiale ale ofițerilor de
informații militare.
Astfel, cele mai frecvente tipuri psihologice obținute pe lotul studiat sunt: ESTJ (24
de subiecți) ce reprezinta un procent de 30%, față de 13% în cadrul populatiei generale, și
ISTJ (14 subiecți) ce reprezintă un procent de 17% față de 6% în cadrul populației generale
(Perțea , Gheorghe; Isari, Silvia;, 2003).
O altă contribuție la conturarea profilului psihologic specific operatorilor din unitățile
speciale o are Radu Nicolae, care inițiază o serie de cercetări ce pun în evidența structura de
pesonalitate a luptătorilor antiteroriști (Radu, Profilul moral și eficiența luptătorului
antiterorist, 2003).
Utilizând Invetarul Psihologic California (CPI -260 TM-RO) și Chestionarul 16PF -5
au fost identificate în structura personalității luptătorilor antiteroriști atribute ca: camaraderie,
preferința pentru lucrul în echipă, deschidere spre experiențe noi, fermitate în opinii,
stabilitate emoțională în situații ce prezintă riscuri, spontaneit ate, entuziasm, adaptabilitate,
teamă scăzută fața critică, realism, spirit anticipativ, acordă o atenție detaliilor, atașament față
de grupul de apartenență (Radu, Profilul specializat 16 PF5 al luptatorului destinat misiunilor
speciale (M.I.R.A.; S.P.P. ), 2007).
În îndeplinirea misiunilor este necesar să fie concepute soluții pentru rezolvarea
situațiilor noi, imprevizibile și problematice .În aceste cazuri, 91% dintre luptători apreciază
că un rol important revine acuității vizuale și auditive, care asigură perceperea rapidă a
poziției în spațiu, a raporturilor reciproce și a deplasării obiectelor și obiectivelor.
În ceea ce privește atenția, din cercetari de profil (Băjenaru, H., 2006) sunt de
reținut: puterea de concentrare, stabilitatea și rezistența acesteia în condiții de stres, precum
și în condiții de monotonie. Echilibrul psihic, încrederea în propriile forțe sunt regăsite ca
însușiri de bază ale unui luptător antiterorist de 94% dintre cei evaluați, fapt confirmat și de
profilul modal (specializ at) al luptătorului antiterrorist (Radu, 2007)

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
9
Indicatorul Tipologic Myers -Brigs

Deși este mult întânlită abordarea personalității prin prisma trăsăturilor de bază,
cunoașterea acesteia mai poate fi realizată utilizând modelul tipologic în care aspectul central
este interacțiunea specifică, cu presupunerea că fiecare individ repreprezintă o echilibrare
specifică a u nor tipuri de structuri de bază (Minulescu, 2004) .
Inspirându -se dupa modelul grecesc al celor patru temperamente sau umori, psihologul
si me dicul elvețian C.G. Jung, este cel care în 1921 publică lucrarea Tipurile Psihologice, în
sunt descrise intr -un mod detaliat tipurile, ca rezultat al combinației a funcțiilor identificate
pornind de la experiența sa psihoterapeutică.
Pornind de la teoria tipurilor lui Jung, Katherine Briggs și fiica acestia Isabel Myers,
decid in 1942 să creeze un inventar care să le ajute sa identifice nu doar preferințele persoanle
pentru extraversie și introversie, ci și tipul preferat de percepție și de luare a deciziilor. Astfel
a luat naștere Indicatorul Tipologic Myers -Briggs ( MBTI), ce a fost publicat în anul 1962
(Briggs Myers și Briggs Myers 2013).
Instrumente precum MBTI oferă rezultate referitoare la un tip de personalitate asociat
fiecăru i individ, ceea ce conduce la ideea că persoana nu poate sau nu ar exercita vreodată
acțiuni caracteristice unui tip opus celui care îl caracterizează în momentul evaluării. Spre
exemplu, dacă persoana este caracterizată de Gândirea Extravertită, nu ar put ea manifesta
comportamente specifice tipului Afectivitate Introvertită.
Conform teoriei tipurilor psihologice, Eul se raportează la mediul înconjurător prin
intermediul a patru funcții posibile dintre care două sunt raționale, funcția logică ( T ) și
funcț ia afectivă ( F ), și respectiv două iraționale, respectiv funcția senzorială ( S ) și funcția
intuiției ( N ).
Teoria tipurilor pornește de la datele empirice care indică o predispoziție a indivizilor
spre a prefera o anumită atitudine și o anumită func ție de cunoaștere, care, prin exersare
conduce la un sentiment de "competență personală iar întărirea succesului se generalizează și
pentru alte zone de activitate care se rezolvă prin implicarea acelorași abilități (Minulescu,
2004).
Tipologia jungiană de scrie reacții și preferințe curente, aspecte forte si aspecte limitative
pentru 8 tipuri principale în funcție de orientarea și funcția dominantă la nivelul eului
conștient: introvert senzorial ( IS ), extravert senzorial ( ES ), introvert intuitiv ( IN ),
extravert intuitiv ( EN ), introvert logic ( IT ), extravert logic ( ET ), introvert afectiv ( IF ),
extravert afectiv ( EF ).

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
10

Stabilirea tipului de personalitate (MBTI)
Se scorează punctajul cu ajutorul a 8 grile de corecție aplicate pe formularul de
răspuns completat de subiect; se înscrie pe formularul de răspuns în dreptul literelor E, S, T,
J, I, N, F, P – cota brută (CB) (a se observa în grila de corecție faptul că un răspuns
semnificativ la fiecare item al scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);
Apoi se face scăderea cotei brute mai mici din cota brută mai mare la factorii pereche
(E-I, S-N, T-F, J-P) ceea ce permite stabilirea factorului dominant din cadrul fiecărei perechi
de factori polari, deci stabilirea literelor care înscriu tipul de personalitate cele 4 litere ale
factorilor dominanți.
Pentru determinarea intensității factorilor tipologici rezultați prin efectuarea diferenței
dintre cota brută mai mare și cota brută mai mică, se aplică o operație de transformare,
propusă de autorii chestionarului MBTI, astfel:
2*(CB mare – CB mică) -1 = când factorii dominanți sunt: ESTJ;
2*(CB mare – CB mică)+1 = când factorii dominanți sunt: INFP.

Indicatorul de Manifestare Tipologică Singer -Loomis

SL-TDI este un instrument de dată mai recentă, mult îmbunătățit comparativ cu
celebrul său contracandidat, Myers -Briggs Type Indicator (MBTI). Performanțele sale superioare
sunt generate de diferența conceptuală principală dintre cele două inventare, difer ență care
rezidă în eliminarea principiului bipolarității.
Instrumentul este construit sub forma a 20 de situații cu opt variante de răspuns,
fiecare aferentă uneia dintre cele opt moduri tipologice studiate. Aceste opt moduri tipologice
sunt un rezultat al combinației dintre atitudinile fundamentale studiate de instrument
(extraversiunea și introversiunea) și cele patru funcții descrise de teoria lui Jung, dintre care
două sunt considerate a fi funcții iraționale, de colectare a informației, respectiv
Senz orialitatea și Intuiția, iar două sunt considerate funcții raționale, de decriptare/interpretare
a informației culese prin intermediul funcțiilor iraționale.
SL-TDI este un instrument care poate fi utilizat într-o gamă variată de situații, asociate
însă mai puțin cu deciziile cantitative (precum selecția de personal, screening -ul sau
diagnosticul clinic) și mai degrabă cu dezvoltarea individuală. De asemenea, se folosește cu

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
11
succes în analiza și dezvoltarea dinamicii echipelor de lucru, în gestionarea relațiilor de cuplu
și în zona consilierii vocaționale și dezvoltării adolescenților.
Chestionarul utilizează un format situațional și se concentrează pe modul în care
personalitatea este măsurată mai bine, optând între trăsăturile de personalitate, sau situați ile de
mediu, ori utilizându -le pe amândouă.
Cele opt stiluri cognitive sunt măsurate independet, ceea ce înseamnă că doua stiluri
cognitive considerate opuse pot fi ambele cele mai dezvoltate. Lipsa bipolarității întânlită spre
exemplu la MBTI, permite ca orice funcție ori set de funcțiisă fie indicate ca fiind dezvoltate,
ceea ce va reflecta în structura de personalitate unică a fiecarui individ.
SL-TDI este un instrument care poate fi utilizat într-o gamă variată de situații, asociate
însă mai puțin cu deciziile cantitative (precum selecția de personal, screening -ul sau
diagnosticul clinic) și mai degrabă cu dezvoltarea individuală. De asemenea, se folosește cu
succes în analiza și dezvoltarea dinamicii echipelor de lucru, în gestionarea relațiilor de cuplu
și în zona consilierii vocaționale și dezvoltării adolescenților.
O altă premisă fundamentală ar fi că o masurare mai eficientă a tipologiei, ața cum a
fost descrisă de Jung, ar fi obținută atunci când funcțiile ar fi evalu ate independent una de
cealal tă (Singer & Loomis, 2010) .
Una dintre diferențele de calitate între utilizarea MBTI și a SL-TDI rezidă în numărul
profilurilor generate în urma testării. MBTI propune o clasificare a tuturor persoanelor în 16
tipuri psihologice, în timp ce SL-TDI propune peste 6 milioane de combinații posibile ale
ordinii în care modurile tipologice (care se regăsesc în cadrul tipurilor psihologice generate de
MBTI) sunt clasificate din punctul de vedere al priorității utilizării lor în comparație cu restul
modurilor tipologice. Cu alte cuvinte, componentele care formează toate tipurile psihologice
generate de MBTI sunt ordonate în funcție de probabilitatea cu care o anumită persoană ar
utiliza aceste aspecte. Diferența dintre rezultatele generate de cele două instrumente se
datorează faptului că aplicarea SL-TDI permite practicienilor care au utilizat MBTI până
acum să primească și tipul psihologic pe care l-ar obține aplicând MBTI, dar și ceva în plus.
Acest aspect suplimentar este posibil pentru că SL-TDI nu se bazează pe ipoteza bipolarității
funcțiilor psihologice, ci susține utilizarea, cu diferențe în gradul de prioritate, a tuturor
modurilor tipologice presupuse de teoria lui C.G. Jung.
Scorurile scalelor Extraversiune și Introversiune sunt obținute din adunarea scorurilor
obținute la modurile tipologice extravertite (ES, EN, ET și EF), pentru Extraversiune,
respectiv a modurilor tipologice introvertite (IS, IN, IT și IF) pentru Introvers iune. Rezultatul
diferenței dintre scorurile agregate pentru Extraversiune și Introversiune oferă indicii cu

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
12
privire la direcția în care este îndreptată energia psihică a unei persoane. În mod similar, se
calculează și scorurile scalelor agregate ce țin de colectarea, organizarea și utilizarea
informației; diferența absolută dintre scorul agregat al scalelor funcțiilor iraționale, implicate
în Percepție (ES, IS, EN, IN), și scorul agregat al scalelor funcțiilor raționale, implicate în
Judecată (ET, IT, EF, IF), generează un scor ce indică tipul de tendință al unei persoane față
de genul de activități în care investește energie, respectiv în a acumula informație (Percepție),
a gestiona acea informație și a trage concluzii (Judecată).
Un aspect foarte importan t este dat de interpretarea modurilor cognitive inferioare.
Acestea sunt cele mai puțin utilizate și, prin urmare, subliniază exact dificultățile majore cu
care se confruntă respectiva persoană. În această situație, SL-TDI își dovedește încă o dată
suprema ția dată de finețea caracterizării persoanei, în comparație cu MBTI, ca instrument de
referință pentru probele ce iau în considerare ipoteza bipolarității. Mai exact, aranjarea
modurilor cognitive în SL-TDI nu este generată automat de opozițiile despre care vorbea Jung
atunci când discuta despre cele două diade de funcții, Senzorialitatea în opoziție cu Intuiția, în
diada funcțiilor iraționale, respectiv Gândirea în opoziție cu Afectivitatea. Și MBTI realizează
cele opt moduri cognitive posibile prin asocie rea atitudinilor generale: Extraversiune și
Introversiune la cele patru funcții. Însă există în interpretarea unui profil MBTI un
automatism care spune că unui anumit mod cognitiv i se opune, în mod automat, un alt mod
cognitiv, pornind de la dihotomia menționată. Să luăm spre exemplu un profil MBTI de tipul
ENFJ, respectiv Afectivitate Extravertită cu Intuiție Introvertită. În această situație, avem
Afectivitatea Extravertită (EF) ca funcție dominantă, iar Intuiția Introvertită (IN) ca funcție
auxiliară. În interpretarea profilului MBTI, funcției dominante i se opune întotdeauna funcția
inferioară, în cazul nostru, Afectivității i se opune Gândirea, Extraversiunii i se opune
Introversiunea; avem, prin urmare, ca funcție inferioară, automat dedusă pe baza principiului
bipolarității, Gândirea Introvertită (IT), iar funcției auxiliare i se opune funcția terțiară (a treia
funcție ca grad de actualizare în plan conștient), respectiv Intuiției i se opune Senzorialitatea,
iar Introversiunii i se opune Extraversiune a, prin urmare funcția terțiară este Senzorialitatea
Extravertită (ES).
Spre exemplul, în urma aplicării instrumentului MBTI, aflăm despre o persoană care
are tipul psihologic MBTI, unul dintre cele șaisprezece posibil a fi generate, că are patru
moduri cognitive subliniate ca făcând parte din structura personalității sale, respectiv EF
(dominantă), IN (auxiliară), ES (terțiară) și IT (inferioară).

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
13
Dacă privim aceeași persoană din perspectiva profilului SL-TDI, structura
personalității sale este explicată mult mai nuanțat, atribuind fiecăruia dintre cele opt moduri
cognitive un procent în care acesta este prezent în preferințele sale de acțiune (Iliescu, 2015) .
Mai jos este prezentată o comparație între structura de personalitate explicată prin
intermediul SL-TDI și cea explicată prin intermediul MBTI pentru un profil ENFJ:

Un aspect important de menționat este faptul că scorurile pentru inventarul SL-TDI
sunt ipsative. Așa cum se precizează și în manualul tehnic al chestionarului, caracterul ipsativ
al scorurilor înseamnă că scorurile procentuale ale unui individ indică numa i proporția în
care respectiva persoană utilizează un mod tipologic în raport cu celelalte moduri tipologice.
Gradul de dezvoltare a fiecărui mod tipologic nu poate fi stabilit. Aceasta semnifică faptul că
o persoană care are un scor mediu pentru un anumit mod tipologic poate fi mai dezvoltată și
mai pricepută în utilizarea acelui mod decât o altă persoană, pentru care acel mod tipologic
este cel mai dezvoltat (Singer & Loomis, 2010)
Cele opt funcții evaluate de către SL-TDI sunt :
Senzo rialitatea Introver tă IS – Persoane ce constientizeaza profund propriile
senzatii, atat fizice cat si emotionale; au capacitatea de a genera imagini interne, de cele mai
multe ori, necircumstantiale, eterne, fara relationare temporala; formele sunt percepute doar in
prezent; gestioneaza bine rutina, sunt persoane dificil de distras, perseverente; au memorie
buna si o buna capacitate de rememorare; persoane fidele propriei perceptii asupra realitatii,
ceea ce-i poate nemultumi pe ceilaltii; apreciaza de cele mai multe ori form e abstracte de arta;
abilitatea de a intelege momentul, de a avea asa numita "inspiratie de moment".
Senzorialitate Extravertă ES – Persoane realiste; fac rar greseli in privinta faptelor,
au o buna capacitate de a gestiona detaliile; traiesc fiecare momen t la maxim, savureaza din
plin "bucuriile vietii" (cum ar fi mancarea, arta, muzica, sportul si frumusetea naturii);
persoane relaxate, tolerante, calme; deseori abile in folosirea echipamentelor mecanice, a

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
14
uneltelor de tamplarie si in activitatea artisti ca, fie ca aceasta presupune decoratiuni, arta
grafica, arta culinara, moda sau orice alta activitate ce impune atentie la detalii;
experimenteaza momentul in contact direct cu particularitatile lumii exterioare.
Intuiție Introvertă IN – Persoane ghidate de propriile imagini interioare; rareori
adera, pentru o lunga perioada de timp, la o singura perspectiva; persoane cu o viata interioara
bogata in fantezii, scenarii sau povestiri; pot avea o inclinatie catre intuitii profetice, dar pot
avea dificultati in a comunica aceste lucruri cu ceilalti; au o buna intelegere a situatiilor
complexe; sunt adesea adepte ale utilizarii metaforelor pentru a explica ceea ce doresc sa
spuna si pentru a explora potentiale alternative; creativi, au o intelegere spontana a
potentialului relatiilor cu ceilalti sau ale relatiilor dintre lucruri, bazandu -se pe o perceptie
interioara completa asupra acestor lucruri.
Intuiție Extravertă EN – Persoane spontane, inovative, care au initiativa, non-
conformiste si versatile; capabile sa identifice posibilitatile practice intr-o situatie; genereaza
solutii rapide si creative, cred profund in schimbare, sunt interesate de situatii in ansamblul
lor, de completitudinea imaginilor si modelelor din lumea exterioara; aceste persoane sunt
viziona ri flexibili, rabdatori cu complexitatea, adaptabili si capabili sa invete usor noi abilitati.
Gândire Introvertă IT – Analizeaza lumea bazandu -se pe convingeri interioare si
notiuni, concepte, categorii abstracte, care nu sunt intelese cu usurinta de ceilalti; savureaza
analiza critica, ideile abstracte, preocuparile si activitatile din aria filosofiei, matematicii,
jocurilor logice; au idei ferme; se bazeaza pe principii fundamentale; nu sunt neaparat
interesati de aplicabilitatea practica a muncii lor; interesati de conexiunile conceptuale dintre
idei; deseori prefera sa lucreze pe cont propriu si pot fi timizi in relatie cu ceilalti; deseori au
idei creative care propun semnificatii noi.
Gândire Extravertă ET – Persoane ce organizeaza si inscriu faptele in categorii
logice, cu inteles; sustinatori ferventi ai legilor, obiectivelor, criteriilor, politicilor si regulilor;
sunt persoane guvernate de ratiune si nu de emotie; aflate intr-o cursa permanenta catre
atingerea perfectiunii bazandu -se pe o lege sau un ideal universal; au comportament judicativ
la adresa sa si a altora, comportament ce se bazeaza pe un "model ideal"; ii trateaza pe ceilalti
corect si impersonal; doresc sa gaseasca un inteles al vietii si al lumii; sunt interesati sa
planifice si sa faca lucrurile cu consum minim de timp si energie.
Afectivitate Introvertă IF – Aceste persoane folosesc propriile standarde pentru a
judeca oamenii si lucrurile si nu se supun presiunilor de grup sau tendintelor actuale. Sunt
indivizi loiali, devotati, care stiu perfect ceea ce le place si ceea ce le displace, deseori sunt
idealisti, muncind pentru o cauza sau un scop; nu sunt extrem de afectuosi, manifestandu -si

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
15
tandretea intr-o maniera rezervata; deseori considera ca ei ii inteleg pe ceilalti, dar se perce p
pe sine ca fiind neintelesi; au un puternic atasament fata de valorile personale si etica, care nu
sunt neaparat impartasite de ceilalti.
Afectivitate Extravertă EF – Persoane calde, prietenoase, sensibile; valorizeaza
relatiile cu ceilalti, opiniile lor si cauta acceptarea acestora; au tact si incearca sa le faca
celorlalti pe plac; sunt aliniati la valorile sociale si complianti cu comportamentele general
acceptate; sunt energici si entuziasti; capabili sa isi exprime trairile liber; sunt foarte constie nti
de ceea ce socitatea evalueaza ca fiind acceptabil si inacceptabil; sunt persoane armonioase,
care reusesc sa stabileas ca relatii empatice cu ceilalti (Singer & Loomis, 2010) .
Utilitatea folosirii chestionarului

SL-TDI are avantajul că, prin modalita tea sa de construcție și interpretare a
rezultatelor, generează o sumă impresionantă de posibile profiluri, care se adresează mult mai
aplicat cazului personal, unui participant la testare decât profilul generat din cele 16 tipologii
specifice setului de instrumente construite pe tiparul MBTI, inclusiv acesta din urmă. Utilitatea
acestui inventar este dată și de aplicabilitatea în planificarea carierei, suger ând tipuri de locuri
de muncă optime pentru structuri de personalitate diferite și poate fi utilizat pentru a
determina calitățile personale ce pot fi utile în anumite tipuri de activități (Singer & Loomis,
2010).
SL-TDI este un instrument ce poate fi utilizat în identificarea acelor aspecte de
personalitate ce se pot dezvolta pornind de la postulatul procesului de individuare, respectiv a
acelui parcurs care presupune integrarea la nivel conștient a conținuturilor și funcțiilor mai
puțin conștiente sau inconștiente. Se poate face apel în special la dezvoltarea, în vederea
aducerii lor în plan conștient , a tuturor funcțiilor (în măsura în care persoana poate duce la
capăt un astfel de demers), odată identificată structura de personalitate .
În prezent, SL-TDI este unul dintre cele mai complexe instrumente bazate pe teoria lui
C.G. Jung. Marele beneficiu al acestei probe este că generează profiluri de personalitate ce
includ toate cele opt moduri cognitive, precum și măsura în care sunt utilizate de individ. Prin
urmare, prin intermediul SL-TDI, persoana nu este încadrată într-un tip psihologic și/sau nu i
se atribuie caracteristica de a aparține cu precădere doar unui tip temperamental. Este unul
dintre cele mai versatile instrumente atât din perspectiva construcției, cât și din cea a
rezultatelor oferite. Odată înțelese concluziile în urma aplicării acestu i instrument, persoana
poate începe, într-o manieră conștientă, dezvoltarea personală care, în plan personal, de relație
sau în plan colectiv, nu va întârzia să aducă avantaje (Iliescu, 2015)

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
16

Asemănări și diferențe între cele două chestionare

Principalel e asemănări constau în faptul că ambele instrumete își propun să măsoare
funcționarea normală a unui individ, fiind proiectate pentru a evidenția diferențele individuale
și nu sunt raportate la o normă standard pe care persoanele evaluate să fie interesate să o
atingă.
Principalele diferențe constau în faptul că MBTI se bazează pe relația de bipolaritate
dintre Extraversi și Introversie, Senzorialitate și Intuiție precrum și dintre Gândire și
Afectivitate, în timp ce SLTDI nu pornește de la presupunerea conform căreia aceste diade
sunt singurele care pot fi măsurate, ci își propune să măsoare indepndent Senzorialitatea
Extravertă și Senzorialitatea Introvertă , Intuiția Extravertă și Intuiția Introvertă, Gândirea
Extravertă și Gândirea Introvertă, Afectivita tea Extravertă și Afectivitatea Introvertă (Singer
& Loomis, 2010) .

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
17
Metodologia cercetării
Cele două chestionare au fost aplicate online, în perioada Octombrie 2017 Aprilie –
2018, utilizănd Google Forms, unui lot de 32 de subiecți, răspunsurile fiind înregistrate
automat într-un fișier Excel.
Ca ordine de completare a chestionarelor, SLTDI a fost primul aplicat urmat de MBTI.
La scorarea și interpretarea profilelor am procedat astfel:
– Pentru fiecare chestionar în parte am creat în Excel un fișier care înregistrează
raspunsurile și le interpretează folosind același protocol descris în manul ul
fiecarui chestionar , profilul obținut putând fi printat ulterior sub forma unui
raport de aproximativ 3 pagini pentru MBTI și 10 pagini pentru SL-TDI (
Anexa 9 și Anexa 10;
– Profilul obținut și scorurile pentru fiecare dimensiune măsurată au fost
importate în SPSS 25;
– Datele obținute au fost interpretate cantitativ și calitativ cu ajutorul SPSS 25.
– Profilul modal rezultat a fost interpretat separat și s-a facut o decriere cît mai
detaliată a acestuia;
Subiecții au vârste cuprinse între 25 și 42 de ani, media fiind de 31 ani (Anexa 1). 72%
dintre aceștia sunt absovenți de studii superioare iar restul de 28% în curs de absolvire al
acestora (Anexa 1).
Una din limitel e acestei cercetări rezultă din faptul că, deși ambele chestionare au fost
distribuite concomintent pentru fiecare subiect, majoritatea acestora au răspuns la al doilea
chestionat la un interval cuprins între 1-3 zile. O altă limită rezultă din numărul relativ mic de
subiecți .

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
18
Conclu zii
În vederea obținerii profilului modal specific categoriei speciale de militari am
procedat la identificarea tipului, atât MBTI cât și SL-TDI, cu frecvența cea mai mare în cadrul
lotului.
Analizând frecvența profilurilor MBT I, din întreg lotul (N=32), 15 (46.9%) dintre
subiecți s-au încadrat în modul tiplologic ESTJ – (Extravert – Senzorial – Gânditor –
Judecativ ) și 8 (25%) dintre aceștia s-au încadrat în modul tipologic ISTJ – (Introvert –
Senzorial – Gânditor – Judecativ) . Un aspect relevant este dat de faptul că același moduri
tipologice au fost obținute de Prof. Perțea în 2002 – 24 (30%) de subiecți ESTJ și 17 (14%)
subiecți ISTJ , mărimea eșantionului fiind de 83 de subiecți.
La fel am procedat și cu profilele SL-TDI, analizând frecvența acestora in cadrul
lotului (N=32). Astfel, 9 (28.1%) dintre subiecți au ES ( Senzorialitate Extravertă) modul
dominant și 20 (62.5) dintre aceștia au IN (Intuiție Introvertă) modul cel mai puțin dezvoltat
în structura personalitătii.
Treb uie precizat că modului cel mai puțin dezvoltat joacă un rol foarte important în
dinamica personalității individului prin faptul că subliniză dificultățile cu care se confruntă
acesta.
Analiza corelațiilor ne ajută să punem în evidență relația care ar putea exista între
variabilele analizate, mai exact dacă tendința ascendentă a uneia implică o tendință
ascendentă, descendentă sau nici o tendință a celeilalte.
Metoda prin care se analizează posibilele asociații între valorile a două variabile
statistice, prelevate de la același grup de obiecte, este cunoscută ca metoda corelației și are ca
indice coeficientul de corelație r (Pearson). Fie două serii statistice {xi}i=1,…,n și
{yi}i=1,…,n, corespunzătoare cuplului de variabile statistice X și Y. Atunci, coeficientul de
corelație r (Pearson) al celor două variabile este un număr real cuprins între -1 și 1.
Interpretarea corelației dintre două variabile statistice: coeficientul de corelație r cu valori
cuprinse între -1 și +1, trecând și prin 0, care indică o neasociere (independență) între cele
două variabile .
O valoare a lui r apropiată de -1 indică o corelație negativă puternică, adică tendința
unei variabile de a scădea semnificativ când cealaltă variabilă crește, în timp ce o valoare a lui
r apropiată de +1 indică o corelație pozitivă puternică, adică tendin ța de creștere semnificativă

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
19
a unei variabile atunci când și cealaltă variabilă crește. De subliniat faptul că există și cazuri
în care variabile dependente au coeficientul de corelație nul.
Interpretarea coeficientului de corelație:
– > 0,70 – asociere foar te puternică
– 0,50-0,69 – asociere substanțială
– 0,30-0,49 – asociere moderată
– 0,10-0,29 – asociere scăzută
– 0,01-0,09 – asociere neglijabilă

Deși exista corelatii substanțiale și foarte puternice între scalele fiecărui chestionar în
parte (Anexa 2 și 3), în cazul corelațiilor dintre chestionare acestea nu există cu excepția a 3
(trei) cazuri:
– Corelație pozitivă moderată intre scala ES (senzorialitate Extravertă) de la SL-
TDI și scala J (Judecată) de la MBTI (r=.392* Anexa 4)
– Coelație pozitivă moderată între scala IN (Intuiție Introvertă) de la SL-TDI și
scala F (Afectivitate) de la MBTI (r=.424*, , Anexa 4)
– Corelație negativă moderată între scala IN (Intuiție Introvertă) de la SL-TDI și
scala T (Gândire) de la MBTI (-.375*, Anexa 4)
Rezultatele cercetării și interpretarea acestora

În urma analizei statistice a notelor brute pentru cele două chestionare , au rezultat
urmatoarele (Anexa 5 și 6):
La chestionarul MBTI subiecții s-au încadrat în 5 (Anexa 8) tipuri psihologice din
cele 16 câte sunt măsurate de către acesta astfel:
1. ESTJ – 15 subiecți, reprezentând un procent de 46.9 % în cadrul lotului .
2. ISTJ – 8 subiecți, reprezentând un procent de 25% în cadrul lotului .
3. ESTP – 5 subiecți, reprezentând un procent de 15.6% în cadrul lotului.
4. ESFP – 3 subiecți, reprezentând un procent de 9.4% în cadrul lotului.
5. ENFP – 1 subiect, reprezentând un procent de 3.1% în cadrul lotului.
Nici un subiect nu s-a încadrat în următoarele tipuri psihologice – ISFJ, INFJ, INTJ,
ISTP, ISFP, INFP, INTP, ENTP, ESFJ, ENFJ, ENTJ.
În cadrul fiecarui tip, un rol important îl joacă procesul dominant sau funcția
dominantă. Aceasta dominantă se referă la una din cele 4 funcții – Senzație, Intuiție, Gândire

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
20
sau Afectivitate – și trebuie înțeleasă ca forța conducătoare a personalității (Briggs Myers,
1998) , sau capitanul ce va duce corabia la destinație (Briggs Myers & Briggs Myers, 2013) .
Alături de această funcție dominantă, pentru ca individul să fie echilibrat, este nevoie
de dezvoltarea unui al doilea proces, nu ca rival al celui dominat, ci ca un auxiliar – funcția
auxiliară – care pe lângă ajutarea funcției dominante mai are rolul de a realiza un echilibru
între extrave rsie și introversie. De obicei, în tinerețe este dezvoltată prima funcție (cea
"dominantă ") și, complementar ei, o a doua ("auxiliară "). În timpul vieții de adult indivizii
capată mai mult sau mai puțin control si asupra celorlalte doua funcții mai puțin preferate, a
treia ( “terțiară ”) și a patra (“inferioară ”). Funcția terțiară este aceea opusă funcției auxiliare
pe scală de preferință. Funcția inferioară este aceea opuse funcției dominante pe scală de
preferință. Se manifestă în condiții de stres, boala sau alt tip de situații limită.

Analizând fiecare mod cognitiv în parte, mai jos sunt redate cele patru funcții in
ordinea frecvenței fiecăreia:

Funcția dominantă
1. Senzorialitatea (S) – 16 subiecți, reprezentând 50%
2. Gândire (T) – 15 subiecți, reprezentând 46.9%
3. Intuiție (N) – 1 subiect, reprezentând 3.1%
Funcția auxiliară
1. Senzorialitatea (S) – 15 subiecți, reprezentând 46.9%
2. Gândire (T) – 13 subiecți, reprezentând 40.6%
3. Afectiviate (F) – 4 subiect, reprezentând 12.5%
Funcția terțiară
4. Intuiție (N) – 15 subiecți, reprezentând 46.9%
5. Afectivitate (F) – 13 subiecți, reprezentând 40.6%
6. Gândire (T) – 4 subiect, reprezentând 12.5%
Funcția inferioară
4. Intuiție (N) – 16 subiecți, reprezentând 50%
5. Afectivitate (F) – 15 subiecți, reprezentâ nd 46.9%
6. Senzorialitate (S) – 1 subiect, reprezentând 3.1%

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
21
În urma aplicării chestionarul SL-TDI s-a obținut următorul profil al modurilor
tipologice în ordinea nivelului de influență al acestora:

Modul dominant – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. ES (Senzorialitate Extravertă) – 9 subiecți, reprezentând 28.1% în cadrul
lotului.
2. IT (Gândire Introvertă) – 7 subiecți, reprezentând 21.9% în cadrul lotului.
3. EF (Afectivitate Extravertă) – 5 subiecți, reprezentând 15.6% în cadrul lotului.
4. IF (Afectivitate Introvertă) – 4 subiecți, reprezentând 12.5% în cadrul lotului.
5. IS (Senzorialitate Introvertă) – 3 subiecți, reprezentând 9.4% în cadrul lotului.
6. ET (Gândire Extravertă) – 2 subiecți, reprezentănd 6.3% în cadrul lotului.
7. IN (Intuiție Introvertă) – 2 subiecți, reprezentănd 6.3% în cadrul lotului.

Modul auxiliar – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. ET (Gândire Extravertă) – 7 subiecți, reprezentând 21.9%
2. IT (Gând ire Introvertă) – 6 subiecți, reprezentând 18.8%
3. IF (Afectivitate Introvertă) – 6 subiecți, reprezentând 18.8%
4. EF (Afectivitate Extravertă) – 5 subiecți, reprezentănd 15.6%
5. ES (Senzorialitate Extravertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
6. EN (Intuiție Introv ertă) – 3 subiecți, reprezentând 9.4%
7. IS (Senzorialitate Introvertă) – 1 subiect, reprezentând 3.1%

Modul mediu 1 – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. ET (Gândire Extravertă) – 9 subiecți, reprezentând 28.1%
2. IT (Gândire Introvert ă) – 7 subiecți, reprezentând 21.9%
3. ES (Senzorialitate Extravertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
4. IF (Afectivitate Introvertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
5. EF (Afectivitate Extravertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
6. IS (Senzorialitate Introvertă) – 3 subiecți, reprezentând 9.4%
7. EN (Intuiție Extravertă) – 1 subiect, reprezentând 3.1%

Modul mediu 2 – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. IS (Gândire Extravertă) – 8 subiecți, reprezentând 25%

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
22
2. EF (Gândire Introvertă) – 5 subiecți, reprezentând 15.6%
3. ES (Senzorialitate Extravertă) – 5 subiecți, reprezentănd 15.6%
4. IF (Afectivitate Introvertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
5. IT (Afectivitate Extravertă) – 3 subiecți, reprezentănd 9.4%
6. EN (Senzorialitate Introvertă) – 2 subiecți, reprezentând 6.3%
7. ET (Senzorialitate Extravertă) – 2 subiecți, reprezentând 6.3%

Modul mediu 3 – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. EF (Gândire Extravertă) – 8 subiecți, reprezentând 25%
2. IS (Gândire Introvertă) – 7 subiecți, repre zentând 21.9%
3. IT (Senzorialitate Extravertă) – 6 subiecți, reprezentănd 18.8%
4. IF (Afectivitate Introvertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
5. ES (Afectivitate Extravertă) – 3 subiecți, reprezentănd 9.4%
6. IN (Senzorialitate Introvertă) – 2 subiecți, reprezentâ nd 6.3%
7. ET (Senzorialitate Extravertă) – 2 subiecți, reprezentând 6.3%

Modul mediu 4 – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. ET (Gândire Extravertă) – 7 subiecți, reprezentând 21.9%
2. EN (Gândire Introvertă) – 7 subiecți, reprezentând 21.9%
3. IS (Senzorialitate Extravertă) – 5 subiecți, reprezentănd 15.6%
4. IF (Afectivitate Introvertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
5. EF (Afectivitate Extravertă) – 3 subiecți, reprezentănd 9.4%
6. ES (Senzorialitate Introvertă) – 3 subiecți, reprezentând 6.3%
7. IN (Senzorialitate Extravertă) – 2 subiecți, reprezentând 6.3%
8. IT (Gândire Introvertă) – 1 subiect, teprezentănd 3.1%

Modul mediu 5 – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. EN (Gândire Extravertă) – 16 subiecți, reprezentând 50%
2. IF (Gândire Introvertă) – 4 subiecți, reprezentând 12.5%
3. IS (Senzorialitate Extravertă) – 4 subiecți, reprezentănd 12.5%
4. IN (Afectivitate Introvertă) – 3 subiecți, reprezentănd 9.4%
5. ET (Afectivitate Extravertă) – 2 subiecți , reprezentănd 6.3%
6. IT (Senzorialitate Introvertă) – 1 subiecți, reprezentând 3.1%
7. EF (Senzorialitate Extravertă) – 1 subiecți, reprezentând 3.1%

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
23
8. ES (Senzorialitate Extravertă) – 1 subiecți, reprezentând 3.1%

Modul nedezvoltat – de la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent (Anexa 7)
1. IN (Intuiție Introvertă) – 20 subiecți, reprezentând 62.5%
2. EN (Intuiție Extravertă) – 3 subiecți, reprezentând 9.4%
3. ES (Senzorialitate Extravertă) – 3 subiecți, reprezentănd 9.4%
4. IF (Afectivitate Introvertă) – 2 subiecți, reprezentănd 6.3%
5. IT (Afectivitate Extravertă) – 1 subiecți, reprezentând 3.1%
6. EF (Senzorialitate Introvertă) – 1 subiecți, reprezentând 3.1%
7. ET (Senzorialitate Extravertă) – 1 subiecți, reprezentând 3.1%
8. IS (Senzorialitate Extravertă) – 1 subiecți, reprez entând 3.1%
Descrierea modului tipologic ESTJ

Ca persoana ESTJ , modul dominant de orientare a atentiei este spre exterior, spre
lumea din jur, fiind un extravertit, judecand lucrurile in mod rational, logic. Pe plan secundar
are o senzorialitate interior izata, simtind lumea la modul cel mai concret prin cele cinci
simturi.
Persoanele aparținând acestui tip obisnuiesc să se afle în miezul evenimentlor. Spun
mereu lucrurilor pe nume, astfel că știi la ce să te aștepți din partea lor, iar la serviciu, ca șefi,
vor să se înconjoare de oameni productivi și de încredere
Aceste persone își impu n anumite sandarde și se așteaptă ca și ceilalți să procedeze le
fel. Ideiile si teoriile au valoare pentru acest tip de persoană doar daca pot fi puse în practică.
Datori tă firii lor deschise, sunt întodeauna la current cu ultimile noutăți în materie de
afaceri sau politică, despre care află mai ales din discuțiile cu cei din ju. La rândul lor sunt
considerați surse inepuizabile de de informații, căci pot da nenumărate detalii relevante
despre aproape orice. Vorbesc fluent și în cunoștință de cauză,c eea ce-i face să se detaseze
într-o mulțime .sunt sistematici și hotărâți,iar capacitatea lor de a finaliza proiecte îi face
potriviți pentru a ocupa funții manageriale înalte, știind să profite la maxim de timp și au grijă
ca subordonații lor să facă la fel. Se dovedesc a fi buni manageri, deși uneori pot ajunge
severi.
Acasă sau la serviciu, preferă să rănească sentimentele cuiva decât să lase o problemă
nerezolvată. preferă să perceapă lumea din jurul lor prin folosirea gândirii. Le place să
analizeze și tind să scoată în evidență defectele și contradicțiile. Ei abordează problemele în
mod calm și obiectiv, gândesc limpede și iau hotărâri foarte repede.

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
24
ESTJ pot fi sceptici și nu se lasă păcăliți ușor. Vor să vadă dovezi clare și logice
înainte să accepte informațiile sau deciziile. Rațiunea îi convinge mai repede decât opiniile
personale sau entuziasmul. Ei adresează întrebări și pun la îndoială opiniile și concluziile
celorlal ți. Pentru ei, dezbaterea și argumentarea sunt modalități utile de a procesa informațiile.
ESTJ sunt atrași de profesiile în care trebuie să gândești și să iei decizii repede. Ei preferă
ocupațiile care le permit să analizeze și să evalueze.
Privesc lumea prin senzații mai degrabă decât prin intuiți;prin urmare, sunt extrem de
interesate de relitățile percepute prin cele cinci simțuri ale lor, sunt cu picioarele pe pământ și
practice, receptive și sensibile la detaliile realiste, preocupate de aici și acum . Procesul or de
gândire pare greoi, pentru că el chiar este, adeseori, gândire reală și nu rezultatul produs de
intuiție.
Curiozitatea acestui mod tipologic este stârnită în special de lucrurile noi care se
adresează în special simâurilor – obiecte noi,gad get-uri, aparate , activități fizice noi, oameni
noi, case noi, peisaje noi, mțncare nouă. Lucrurile noi, care nu pot fi percepute prin simțuri –
idei și teorii abstracte – par mai puțin reale și sunt mai greu acceptate. Tot ce este intangibil
este dezagre abil,deoarece subminează siguranța unei lumi realeîn care oamenii pot fi siguri de
judecățile lor.
Indivizii aparținănd acestui mod tipologic rezolvă problemele aplicând și adaptând cu
măiestrie experiențele trecute. Le plac activitățile în care pot obține rezultate imediate,
vizibile și tangibile. Le place să organizeze lucrurile și să vegheze la realizarea lor. Managerii
aparținând acestui mod tipoloic, preferă să-și facă planuri bazându -se pe fapte și proceduri
predefinite;ei nu își ascultă prea mult intuiția, având nevoie de un intuitiv care să le indice
valoarea ideilor noi.
ESTJ sunt buni la multe lucruri pentru ca investesc mult efort pentru a face lucrurile
asa cum trebuie. Se vor simti bine in poziț ii de conducere pentru ca au un simt innascut al
responsabilizarii. Sunt potrivit meseriilor care cer ordine si structurare. O caracteristică
importantă a ESTJ este maniera lor naturală de a planifica, organiza și obține rezultate.
Sunt preocupați de morală și lucrează bine cu materialele. În privința imag inii de sine,
își doresc să fie percepuți ca persoane de încredere , generoase și respectabile. Fiind fecvent
perocupate de diverse lucruri, se încred în autoritate, tânjesc după apartenență , caută
securitate, valorizează recunoștința și aspiră la o poziție executivă.
Un aspect important, este dat de faptul ca majoritatea dintre acestia , ocupă sau au
ocupat poziții de conducere in cadrul grupului și toti au înclinații spre activități practice, ce țin
de îndemânare (mecanică, tâmplarie, construcții,etc.)

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
25
Din punct de vedere intelectual, sunt înclinați să folosească logica mai mult decât
tactica, diplomația și mai ales strategia.
Fiind foarte materialialiști și concreși, ESTJ consideră că tabelele și manualele
procedurilor standard sunt cele care contează, nu speculația și experimentele și în nici un caz
fantezia. Au tendința de a se aigura că oricine se află sub supravegherea lor – indiferent de
calitatea avută, partener, coleg, subordonat,, angajat – este la fel. Dacă ceilați doresc să se
prostească și să viseze cu ochii deschiși, nu au decât s-o facă dupa ce au terminat treaba, adică
în timpul lor liber. Dacă aceștia îsi pierd vremea la locul de muncă , atunci nu ar trebui să fie
surpinși cand un ESTJ îi aduce cu picioarele pe pământ. își stabilesc și își menț in standarde
înalte în cadrul activității profesionale și se străduiesc să atingă acele standarde. Apreciază
competența și simțul răspunderii, deoarece ei își asumă responsabilități și se așteaptă ca și
ceilalți să facă același lucru.
Fiind sociabili, fac parte foarte frecvent din cluburi și asociații pe care le sprijină prin
participarea constantă, dar și prin preluarea unui rol de lider.
Dacă se află în poziții de subordonare, aceștia sunt cooperanți cu șefii lor și
îndeplinesc orinele fără greșeala și până la capăt, așteptând același nivel de obediență din
partea subordonaților sau apersoanelor care depind de ei. Rangul, spun ei, vine cu
obligațiile,dar și cu privilegiile sale. Individul aparținând acestui mod tipologic se simte cel
mai bine dând ordine . A le spune celorlați ce să facă, consideră ca face parte din datoria lor,
astfel încât solicitările, comenzile, ordinele și indicațiile sunt normale pentu ei. În același
timp, este posibil să nu fie sensibilila punctele de vedere și emoțiile celor din jur, având
tendința să tragă concluzii prea repede. Se poate să nu aibă tot timpul să asculte punctele de
vedere diferite de a le lor, această tendință devenind o slăbiciune atunci când se află în poziții
de autoritate ( manageri, militari cu funcții de cond ucere). Deasemenea, este posibil să fie
necesar ca ei să facă eforturi deosebite pentru a asculta punctele de vedere ale celor care de ei.
ESTJ se simt confortabil în postura de a-i evalua pe alțiiși tind să judece performanța
unei persoane în funcție de bagajul lor de reguli și proceduri.
Acest mod tipologice are succes în numeroase ocupații ce necesită un nivel înalt de
dedicare și disciplina: în domeniul legislației financiare, politică, poliție, armată și mai ales în
domeniul afacerilor. Sunt loiali, organizați, punctuali și muncitori asteptând același lucru din
partea celorlați. Sunt tot timpul în cautarea unor noi modalități de a se atutoperfecționa.
Seriozitatea și harnicia se manifestă devreme în modul lor de a fi. Sunt demni de
încredere avănd un simț al datoriei dezvoltat de timpuriu. Își creează relațiile sociale pe baza

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
26
tradițiilor și ritualurilor, încercănd să le cultive prin cooperareși satisfacție cu ajutorul unor
rutine și proceduri exersate de multe ori.
Emoționalitatea excesive a altora o receptează ca pe un pericol, e în stare, atunci când
bănuiește că cineva vrea să-facă o observație critică, să-i dea o lovitură preventivă, să se
exprime foarte dur cu privire la acea persoană, apoi regretă dar nu are puterea să ceară scuze,
nu-i place deloc să recunoască că nu are dreptate, se ține foarte țanțoș, pentru ca nici măcar
prin alura lui să nu dea de înțeles că a greșit. Nu crede în succese ușoare, valoarea oricărui
lucru de pe lume e determinată după părerea sa de cantitatea muncii investite, dacă un lucru a
fost îndeplinit prea repede, începe să caute defectele și de obicei le gasește, e temeinic și
metodic în orice lucru, citește literatura temeinic, nu se mulțumește cu parcurgerea doar a
pasajelor interesante. ESTJ nu pot să lucreze în medii lipsite de structură sau de ordine, mai
ales dacă procesele pe care le au de realizat sunt ilogice sau ineficiente. ESTJ le poate fi greu
să preia controlul și să obțină rezultate în astfel de medii profesionale — acțiuni care, de
altfel, sunt esențiale pentr u obținerea satisfacției lor profesionale. Dacă lucrezi într-un astfel
de mediu, ESTJ fiind, te vei strădui să pui în aplicare procese eficiente pentru îndeplinirea
sarcinilor și pentru a-ți crea o oază de ordine în haosul din jurul tău. Chiar și așa, îți poți
pierde calmul și răbdarea, mai ales dacă munca celorlalți se reflectă asupra proceselor,
produselor și competenței tale. În astfel de situații, vei vrea să preiei controlul și să îți
îndeplinești sarcinile cât se poate de independent.Abordând lumea într-o manieră fermă,
ESTJ nu au răbdare și devin stresați în medii profesionale care presupun ca ei să ajungă la un
consens cu ceilalți. Activitățile de conciliere li se par inutile, deoarece consideră că bat pasul
pe loc și își pierd timpul în acest fel. Munca într-un colectiv devine extrem de dificilă atunci
când ESTJ lucrează cu lideri sau colegi pe care îi consideră incompetenți sau ineficienți. În
aceste situații, este bine să asculți și părerile altora; dacă iei în considerare și alte perspective,
ceilalți vor fi mai dispuși să creadă că tu ai dreptate, să colaboreze cu tine și, în cele din urmă,
să te ajute să îți îndeplinești obiectivele.
În perioade de tranziție, ESTJ i vor să treacă repede mai departe. Ei tind să preia
controlul și să le spună celorlalți ce să facă, în loc să își facă timp să explice schimbările și să
îi implice pe ceilalți în proiecte noi. Deși ție aceasta ți se poate părea a fi cea mai eficientă
metodă de a îndeplini obiective pe termen scurt, pe termen lung va trebui să îți faci timp
pentru a-i convinge pe ceilalți că trebuie să se schimbe. Dacă nu faci acest lucru, ceilalți îți pot
pune piedici sau se pot împotrivi eforturilor tale, ceea ce va crea și mai mult stres. Atunci
când ți se impun schimbări, probabil că nici tu nu ești convins până când nu vezi motivul
logic pentru schimbare sau până nu găsești o modalitate clară de a o pune în practică.

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
27
În leadership
ESTJ au trăsături unice în rolul de conducător. Ei preferă să conducă și să fie conduși
într-un anumit fel.
Se focalizea ză asupra sarcinilor
ESTJ sunt lideri focalizați pe sarcini și extrem de organizați. Le place să pună în
aplicare planuri, roluri și responsabilități clar definite pentru cei pe care îi conduc, și se
așteaptă ca aceștia să le îndeplinească așa cum li s-a spus. Atunci când se află în funcții de
conducere, oferă instrucțiuni clare, corecte și detaliate. Eficiența lor constituie o calitate
importantă. Dacă un Conducător practic se află în fruntea unui proiect, poți conta pe el să
îndeplinească sarcina bine și la timp.
Își exprimă clar așteptările și reacțiile
Atunci când se află în roluri de lideri, au standarde și așteptări foarte înalte. Ei
consideră că exactitatea și claritatea îi ajută pe ceilalți să muncească eficient și independent.
Le place să găsească cea mai bună cale de a îndeplini sarcinile, apoi să stabilească etape,
pentru a menține procesele și standardele.

Contribuțiile la organizație:
 Vede oportunitățile
 Critică pe o bază logică
 Organizează procesul, produsul și oamenii
 Monitorizează felul în care este dusă Ia bun sfârșit sarcina, acționează. pas cu pas
Stil de conducere:
 Caută să conduc ă și preia rapid inițiative
 Aplica și adaptează experiență pentru a rezolva problemele
 Rapid și direct merge în miezul problemei
 Decide rapid
 Reacționează ca un lider tradițional care respectă ierarhia
Posibile capcane:
 Se poate pripi în decizii
 Poate să nu perceapă nevoia de schimbare
 E mai important pentru el să ducă Ia bun sfârșit sarcina decât să se bucure de
muncă pe care o face
 Poate fi dominat de sentiment e și valori, dacă acestea sunt îndelung ignorate

Mediul de lucru preferat:
 Cuprinde oameni care muncesc din greu, focalizați pe îndeplinirea în mod corect a
sarcinilor

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
28
 Orientat pe sarcina
 Organizat
 Structura t
 Furnizează stabilitate și previzibilitate
 Focalizat pe eficiența
 Recompensează atingerea scopurilor
Sugestii pentru dezvoltare:
 Are nevoie să ia în considerare toate laturile înainte de a decide, inclusiv elementul
uman
 Are nevoie să ia în calcul beneficiile schimbării
 Are nevoie să face eforturi suplimentare pentru a le arăta celorlalți apreciere
 Are nevoie să -și asigure mai mult timp pentru a conștientiza propriile sentimente și
valori.
Dau maxim de randament atunci când: Să folosesc ă analiza logică
 Să aplic e reguli și principii situațiilor
 Să rezolv e probleme și să iau hotărâri
 Să nu includ ă problemele personale și emoționale în mediul profesional
 Să îș i pun deciziile în aplicare rapid
 Să reduc ă influența factorilor subiectivi
 Să direcționez e, să controlez e, să organizez e și să planific e
 Să îș i formez opinii clare: lucrurile sunt fie albe, fie negre
 Să creez e sau să lucrez e în cadrul structurilor și al proceselor eficiente
 Să planific e, să împart ă îndatoririle și să stabilesc ă termene pentru sarcinile date
 Să conduc ă proiecte
 Să îi evaluez e pe ceilalți și să le ofer e o direcție de urmat
 Să lucrez e alături de coechipieri competenți, independenți și focalizați pe
îndeplinirea sarcinilor
 Să obțin ă rezultate
 Să ating ă standarde înalte de calitate
 Să critic e, să dezbat ă sau să discut e despre idei
Descrierea m odul tipologic SL -TDI

Senzorialitatea Extravertă – ES

Funcția Senzorialitate – Senzorialitatea reprezintă percepția care se realizează prin
intermediul simțurilor. Este una din cele două funcții prin care se primesc informații.
Senzorialitat ea presupune înregistrarea imediată a imaginilor, sunetelor, mirosurilor,
gusturilor și impresiilor tactile. Este de asemenea și funcția care inregistrează senzațiile
corporale fizice și emotionale , cum ar fi durerea și plăcerea. Senzorialitatea este o functie
realista, empirica, care se ocupa de realitati, de ceea ce exista cu adevarat.
Cand oamenii utilizeaza functia Senzorialitate, ei tind sa interactioneze cu ceea ce se
intampla sau exista intr-adevar, in realitate, fara sa decida daca aceste lucruri sau evenimente

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
29
sunt logice sau valoroase. Acesti indivizi diferentiaza adesea fara a judeca. Spre exemplu,
cantecul unei privighetori si cel al unei ciori sunt diferentiate fara ca unul dintre ele sa fie
considerat mai bun sau mai incantator decat celalalt .
Prin intermediul functiei Senzorialitate, indivizii pot observa detaliile si pot descrie in
mod impartial diferentele: "Acest obiect este rosu; acel obiect este roz.", "Acesta are gust
dulce; acela are gust sarat". Persoanele senzoriale pot avea o merie bună în ceea ce privește
detaliile. Ei îsi amintesc de obicei cu acuratețe conversațiile și țin minte adrese pe care alții le
uită. Le place muzica bună, mâncarea, sexul. Fiind deseori participanți activi la jocurile
sportive, le place mișcarea corpului și toate senzațiile pe care le au cu astfel de ocazii. Când
suferă din cauza vreunui disconfort fizic sau determinat de boală, aceste persoane au tendința
de a fi foarte sensibile la simptomele fizice pe care le resimt.
Sunt mai interesate de ceea ce trăiesc, decât de a întelege de ce trăiesc acea experiență.
Senzorialitatea, împreuna cu Intuiția, cealaltă funcție perceptivă, formează matricea din care
decurg funcțiile judecative., Gândirea și Afectivitatea.
Senzorialitatea poate funcționa singură, iar când acest lucru se petrece, oamenii sunt
preocupați de ceea ce se întâmplă în momentul prezent. Aceste persoane care se bazează pe
funcția senzorială fără a integra Gândirea sau Afectivitatea, își trăiesc viața maximizând
senzațiile resimțite în fiecare mome nt. Din cauza lipsei vreunei funții judecative, acești
oameni se regăsesc adesea în situații nefericite sau inconfortabile, fără a ști de ce se află în
acele situații.

Modul cel mai dezvoltat:

Senzorialitatea Extravertă reprezintă capacitatea de a percepe obiectele din lumea
externă prin intermediul celor cinci simțuri și de a înțelege informațiile provenite de la
acestea. Angajarea acestei capacități generează un sentiment factual și realist al situației prin
care trece persoana, cu o reprezentare extrem de precisă și o asimilare excelentă a detaliilor
situației.
Ceea ce contează pentru aceste persoane este intensitatea stimulului și modul în care
reacționeaza la situație, fără prejudecăți. Aceste persoane sunt înclinate spre fapte și realiste.
Le place să fie deschise la minte, lipsite de prejudecăți și egalitare.
Persoanele care sunt Senzoriale Extraverte nu sunt limitate și nu se închistează cu
ușurință de convențiile morale. Ele sunt conduse de dorința de a trăi momentul cât mai bine se

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
30
poate. Un țel major pentru ele este de a se bucura de lucrurile bune din viață. Este posibil ca
persoanele Senzorial Extraverte să aibă un simț estetic dezvoltat.
Ele pot avea un ochi bun pentru culori,pasiune pentru design și fler pentru modă. Sunt
deseori inova tive, transformând combinații neașteptate în costume izbitoare sau într-o piesă
de artă grafică excepțională. Sunt capabile să aprecieze vinurile bune și mâncarea bună. se
străduiesc să obțină plăcere din senzații, fie că este vorba de muzică, de dragoste , din sporturi
active sau frumusețea naturii. Aceste persoane răspund la intensitatea stimulului exact așa
cum îl percep,luptând rareori împotriva faptelor.
Au capacitatea de a asimila detaliile, chiar daca acestea nu au legătură între ele și de a
le stoca pentru a le folosi în viitor.

Utilizare excesivă a ES :

Persoanele care sunt excesive de Senzorial Extraverte, trăsătura lor de a avea mintea
deschisă fără să judece evenimentele și oamenii și pe care o consideră un punct forte, poate
deveni un punct slab.
Acest lucru se întâm plă atunci când acțiunile lor nu sunt moderate de funcțiile
judecative ale Gândirii sau Afectivității. În aceste situații , aceste persoane pot deveni
căutătoare de plăcere pură sau, în cele mai neechilibrate situații , pot deveni persoane care nu
dau înapoi de la a exploata oamenii si evenimentele pentru simpla stimulare senzorială.
Adesea aceste persoane sunt inițiatori energici ale acelor activități de grup care
implică sporturile ,arta și alte forme de plăceri senzoriale.

Teoria aflată la baza acestei scale consideră persoanele cu un scor ridicat pentru modul
Senzorialitate Extravertă ca fiind realiste , foarte atente la detalii și bine structurate.
Adjectivele de mai jos sprijină această terorie:
1. Tinde să fie perceput ca fiind:
o Metodic
o Meticulos
o Informat
o Organizat
o Sistematic
o Ordonat
o Tenace

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
31
o Răbdător
o Matur
o Stabil
2. Tinde să nu fie perceput ca fiind:
o Confuz
o Dezordonat
o Precipitat
o Indecis
o Distrat
o Inert
o Stresat
o Dezinformat
o Agitat
o Negrijent

Modul cel mai puțin dezvoltat – IN (Intuiția Introvertă) :

Funcția Intuitivă – Intuiția este una din cele două funcții perceptive care primește
informații.La fel ca și Senzorialitatea, această funcție reprezintă percepția prin intermediul
proceselor inconștiente. Intuiția integrează totalitatea informațiilor primite în mod
sublim inal, fie că acestea provin din lumea fizică sau din sfera subiectivă interioară.
Aceste informații apar ca fiind dezvoltate ca un scenariu despre ceea ce ar putea fi, fie ca
pe o viziune sau idee despre ce ar putea fi posibil.
Specific Intuiției este faptul că se referă întodeauna la viitor.În comparație cu
Senzorialitatea, care se referă la aici și acum, Intuiția este mai dinamică și de obicei
durează mai mult decât o scurtă perioadă de timp înainte de a fi înlocuită de o nouă
anticipare a cursului posibil al evenimentelor sau de o nouă viziune.
Persoanele Intuitive nu sunt limitate de rațiune li logică . Această libertate le
permite să dea viață unor idei inovative sau unor viziuni novatoare. Intuiția este
responsabilă de salturile creative care se pot transforma în noi cunoștințe sau în noi
niveluri de înțelegere. Intuițiile pot fi consolidate , mai târziu, prin procese logice sau prin
informații factuale.

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
32
Modul cel mai puțin dezvoltat :

Persoanele intuitive au abilitatea de a-și exesa imaginația fără a impune limite
acesteia. Totuși, nu toate ideile lor nu sunt la fel de valoroase. Aceste au nevoia de a-și
supune speculațiile și viziunile unei evaluări critice.
Toto dată, au nevoie sa-și folosească funțiile Senzorialitate , Gândire și
Afectivitate, putând astfel să separe scenariile bizare sau neproductive de cele practice.
Persoanele care au ca mod tipologic cel mai puțin dezvoltat Intuiția Introvertă se
pot demoraliza din cauza realităț ilor practice ale vieții cotidiene și a necesității de a ține
detaliile sub control. În situații de stres extrem, aceste persoane au tendința de a-si asuma
mai multe responsabilități decât pot să rezolve.
În consecință, acordă prea puțină atenție necesită ților vieșii cotidiene și le este
dificil să-și imagineze modalitățide gestionare a acestor realități.
Când lucrurile scapă de sub control, aceste persoane pot fi obsedate de gânduri
negre, au premoniții legate de dezastre sau devin suspicioase cu oamenii din jurul lor. În
astfel de cazuri, imaginea lor de sine devine negativă. Își subapreciază abilitatea de a se
descurca și de a duce la realizare intențiile propii.
Când intră într-o încurcătură, își pot pierde încrederea în propiile instincte și devin
captive propiilor perspective limitate. Când solicită opiniile altor persoane, există
posibilitatea de a nu fi capabile să aprecieze sau să utilizeze aceste opinii. Sunt atrase de
mișcări mistice fără substanță și le lipseste spiritul critic atunci când ceva le captivează
fantezia. Își pot utiliza imaginația , inventând povesti ciudate cu personaje bizare si
evenimente neverosimile.
Aceasta se întâmplă deoarece intuiția le este mai puțin conectată cu conștiința
decât este acesibila subconștientului, cu toată complexitatea și potențialul acestuia din
urmă. Aceste persoane trăiesc mai mult ăn trecut decât în viitor. E posibil ca aceste
persoane să-și facă griji cu privire la sănătate și bunăstarea lor, acordând atenție excesivă
nevoilor lor de odihnă și de hrană adecvată.

IN nedezvoltată + Senzorialitate dominantă

Persoanele al căror mod tipologic cel mai pușin dezvoltat este Intuiția Introvertă și
care au Senzorialitatea ca funcție dominantă sunt persoane realiste, care au o mai mică
deschidere către imaginație. Ele se concentrează asupra problemelor din fața lor și ezită în

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
33
a căuta noi posibilități sau aventuri. Aceste persoane sunt precaute . Totuși, când dau frâu
liber imaginației, pot să construiască povești interesante – uneori științifico -fantastice –
care încearcă să aducă Intuiția în lumea Senzorialității.

Interacțiunea modului dominant cu al doilea mod tipologic, în ordinea
dezvoltării:

Un individ poate avea mai multe moduri tipologice bine dezvoltate, care, în
general, se manifestă în tandem; în cazul unei personalitîți bine dezvoltate modul tipologic
cel mai dezvoltat nu este izolat, ci funcționează în armonie cu unul sau două dintre
celelate moduri tipologice. Cea mai frecventă interacțiune este între primul și al doilea
mod tipologic în ordinea dezvoltării. Cand o persoană are trei sau mai multe moduri
tipologice bine dezvoltate în profilul SL-TDI, separate de doar unul sau două puncte, ar
trebui examinate toate interacțiunile dintre aceste moduri tipologice.
Modul tipologic auxiliar cel mai frecvent în cazul subiecților este ET (Gândire
Extravertă) – 7 subiecți, reprezentând 21.9%, urmat de modul tipologic mediu mediu tot
ET (Gândire Extravertă) – 9 subiecți, reprezentând 28.1%.
În aceste condiții, mai jos este prezentată interecțiunea dintre modul tipologic
dominant și modul tipologic auxiliar, interacțiunea dintre ES (Senzorialitatea
Extravertă) și ET (Gândirea Extravertă):
Deoare ce ambele funcții sunt extraverte, aceste persoane lucrează de obicei bine
în cooperare cu alte persoane. Când Senzorialitatea și Gândirea interecționează,funcția
Senzorialitate culege informația despre fapte și detalii, pe care le reține cu atenție, în timp
ce Gândirea le ordonează într-o ierarhie și desfășoară un proces logic care porneste de la
colectarea faptelor și ajunge până la analiza și rezolvarea problemelor.
Prin intermediu Senzorialității Extraverte, aceste persoane sunt capabile să
discrimineze fin ceea ce percep. De exempli, au capacitatea de ași aminti conversațiile
aproape textual, pot să distingă notele muzicale și să potrivească culorile fără a avea un
model în față.
De vreme ce Senzorialitatea furnizează cu acuratețe și în detaliu faptele din mediu
extern, aceste persoane au informații corecte pentru procesare și sunt de aceea capabile să
utilizeze fincția de Gândire pentru a găsi soluțiile problemelor. Deoarece sunt preocupate
de realitățile arondate prezentului imediat, pot să rămână blocate în “aici si acum” și să
piardă din vedere posibilitățile viitoare

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
34
Pot avea nevoie de ajutorul altor persoane pentru a-și crește potențialul imaginativ
și pentru a-și aminti că în soluțiile lor practice trebuie să includă și valorile umane.
Pesoanele care au acest mod tipologic se descurcă foarte bine în acele activități
care implică aspectele comunic aționale ale predării, dar și în activități care presupun
investigarea faptelor legate de oameni, sau în orice alt post care implică probleme pe baza
materiale factuale.

Situațiile de muncă, din perspectiva modurilor tipologice :

ES ( Senzorialitate Extravertă) – atenție la detalii și fapte concrete; centrare pe
activitățile imediate și pe a trăi momentul prezent; execuție impecabilă a lucrărilor ce
presupun acuratețe și actualizare permanentă; prezență punctuală la sedințe; concen trare
pe sarcină si pe respectarea termene lor stabilite, pentru a îndeplini toate activitățile
planificate; centrare pe comportamentele observabile; surprindere a subtilităților
exprimate prin intermediul comportamentului nonverbal; decizii de a acționa bazate mai
mult pe realitatea imediată și mai puțin pe luarea în considerare a unor posibilități
alternative.

Profilul modal de personalitateMBTI și SL -TDI la o categorie specială de cadre
militare
35
Bibliografie
Adler, A. (1991). Cunoașterea omului. Bucuresti: Editura Științifică.
Berntsen, G. (2006). Jawbreaker. New York: Broadway Books.
Briggs Myers, I. (1993). Introduction to Type. A Guide to Understanding You Result on the
MBTI Instrument. Palo Alto: Consulting Psychologists Press.
Briggs Myers, I. (1998). Mbti Manual: A Guide to the Development and Use of the Myers –
Briggs Type Indicator . Palo Alto: Consulting Psychologists Press.
Briggs Myers, I., & McCaulley, M. (1993). Manual: A Guide to the Development and Use of
the Myers -Briggs Type Indicator. Palo Alto: Consulting Psychologists Press.
Briggs Myers, P., & Briggs Myers, I. (2013). Oameni și vocații. Înțelegerea tipurilor de
personalitate. București: Editura Trei.
Dunning, D. (2013). Ce tip de carieră ți se potrivește? București: Editura Trei.
Hadges, P. (2013). Personalitate și temperament. Ghidul tipurilor psihologice. București:
Editura Humanitas.
Iliescu, D. (2015). Tratat de psihodiagnostic al personalității. București: Editura Polirom.
Jung, C. G. (2004). Opere complete. Tipuri psihologice. București: Editura Trei.
Keirsey, D. (2009). Personalitate și temperamante. Descriere și compatibilități. Iași: Editura
Polirom.
Minulescu, M. (2004). Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate. București:
Editura Fundației România de Mâine.
Perțea , Gheorghe;. (2003). Psihologie aplicată în forțele speciale. București: Editura
Acad emiei de Înalte Studii Militare.
Perțea , Gheorghe; Isari, Silvia;. (2003). Profile preferențiale de personalitate ale ofițerilor de
informații militare prin prisma probelor Szondi, MBTI, Kirton Adaptation Inovation.
In G. Perțea, Psihologie aplicată în fo rțele speciale (pp. 111 -121). București: Editura
Academiei de Înalte Studii Militare.
Perțea, G. (2003). Psihologie militară aplicată. Expertiza, selecția și asistența psihologică la
cadrele militare cu atribuții si misiuni deodebite din unitățile speciale operativ –
informative. București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare.
Perțea, G. (2004). Psihologie aplicată în forțele armate. București: Editura Universității
Naționale de Apărare.
Radu, N. (2003). Profilul moral și eficiența luptătorului antite rorist. In G. Perțea , Psihologie
aplicată în forțele speciale (pp. 141 -149). București: Editura Academiei de Înalte
Studii Militare.
Radu, N. (2007). Profilul specializat 16 PF5 al luptatorului destinat misiunilor speciale
(M.I.R.A.; S.P.P.). In Colectiv, Asistenta psihologică în organizațiile militare.
București: Editura Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”.
Șchiopu, U. (1998). Dicționar de psihologie. Bucuresti: Editura ALL.
Singer, J., & Loomis, M. (1984). The Singer -Loomis Inventory of Personal ity (SLIP).
Experimental Edition. Palo Alto: Consulting Psychologists Press.
Singer, J., & Loomis, M. (2010). Indicatorul de Manifestare Tipologică Singer -Loomis.
Manual tehnic. București: D&D Consultants Grup.
Tânculescu, L. (2015). Inventarul de Manifestare Tipologica Singer -Loomis (SL -TDI). In D.
Iliescu, Tratat de psihodagnostic al personalității (pp. 676 -747). Iași: Editura polirom.
Thorne, A., & Gough, H. (1999). Portraits of Type. An MBTI Research Compediu m. Palo
Alto: Consulting Psychologists Press, Inc.

Anexa Nr. 1

Statistics
Studii
N Valid 32
Missing 0

Studii
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
Superioare 23 71.9 71.9 100.0
Medii 9 28.1 28.1 28.1

Vârsta
N Valid 32
Missing 0
Mean 32.19
Median 31.00
Std. Deviation 4.490
Range 17
Minimum 25
Maximum 42

Anexa 2 . Corelații pentru scalele MBTI

E I S N T F J P
E Pearson Correlation 1 -.941** -.453** 0.232 -0.147 0.150 -.474** .504**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.009 0.202 0.421 0.412 0.006 0.003
N 32 32 32 32 32 32 32 32
I Pearson Correlation -.941** 1 .357* -0.132 0.134 -0.113 0.335 -.391*
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.045 0.473 0.464 0.539 0.061 0.027
N 32 32 32 32 32 32 32 32
S Pearson Correlation -.453** .357* 1 -.852** 0.195 -0.296 .573** -.642**
Sig. (2 -tailed) 0.009 0.045 0.000 0.286 0.101 0.001 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
N Pearson Correlation 0.232 -0.132 -.852** 1 -0.202 0.313 -.441* .502**
Sig. (2 -tailed) 0.202 0.473 0.000 0.268 0.081 0.011 0.003
N 32 32 32 32 32 32 32 32
T Pearson Correlation -0.147 0.134 0.195 -0.202 1 -.877** .451** -.480**
Sig. (2 -tailed) 0.421 0.464 0.286 0.268 0.000 0.010 0.005
N 32 32 32 32 32 32 32 32
F Pearson Correlation 0.150 -0.113 -0.296 0.313 -.877** 1 -.556** .611**
Sig. (2 -tailed) 0.412 0.539 0.101 0.081 0.000 0.001 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
J Pearson Correlation -.474** 0.335 .573** -.441* .451** -.556** 1 -.948**
Sig. (2 -tailed) 0.006 0.061 0.001 0.011 0.010 0.001 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
P Pearson Correlation .504** -.391* -.642** .502** -.480** .611** -.948** 1
Sig. (2 -tailed) 0.003 0.027 0.000 0.003 0.005 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).

Anexa 3 . Corelatii ale scalelor SL -TDI
IS ES IN EN IT ET IF EF
IS Pearson Correlation 1 .830** .768** .811** .831** .845** .768** .832**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
ES Pearson Correlation .830** 1 .565** .782** .828** .850** .716** .792**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
IN Pearson Correlation .768** .565** 1 .824** .705** .646** .601** .676**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
EN Pearson Correlation .811** .782** .824** 1 .804** .742** .675** .693**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
IT Pearson Correlation .831** .828** .705** .804** 1 .885** .823** .761**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
ET Pearson Correlation .845** .850** .646** .742** .885** 1 .784** .862**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
IF Pearson Correlation .768** .716** .601** .675** .823** .784** 1 .710**
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32

EF Pearson Correlation .832** .792** .676** .693** .761** .862** .710** 1
Sig. (2 -tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).

Anexa 4 . Corelații între scalele SLTDI și MBTI

IS ES IN EN IT ET IF EF E I S N T F J P
IS Pearson
Correlation 1 .830** .768** .811** .831** .845** .768** .832** -0.167 0.091 -0.003 -0.063 -0.267 0.290 0.266 -0.173
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.361 0.621 0.987 0.730 0.140 0.107 0.142 0.344
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
ES Pearson
Correlation .830** 1 .565** .782** .828** .850** .716** .792** -0.133 0.117 0.059 -0.105 -0.043 0.016 .392* -0.346
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.468 0.523 0.747 0.569 0.814 0.932 0.026 0.053
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
IN Pearson
Correlation .768** .565** 1 .824** .705** .646** .601** .676** -0.008 -0.071 -0.128 0.159 -.375* .424* 0.110 -0.030
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.967 0.698 0.485 0.385 0.035 0.016 0.549 0.870
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
EN Pearson
Correlation .811** .782** .824** 1 .804** .742** .675** .693** -0.003 -0.002 -0.093 0.083 -0.314 0.329 0.150 -0.090
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.987 0.990 0.611 0.652 0.080 0.066 0.412 0.624
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
IT Pearson
Correlation .831** .828** .705** .804** 1 .885** .823** .761** -0.125 0.060 -0.059 0.054 -0.110 0.125 0.318 -0.244
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.495 0.746 0.747 0.769 0.551 0.497 0.076 0.178
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
ET Pearson
Correlation .845** .850** .646** .742** .885** 1 .784** .862** -0.124 0.087 -0.058 0.057 -0.045 0.023 0.334 -0.291
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.500 0.638 0.754 0.757 0.808 0.901 0.062 0.106
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
IF Pearson
Correlation .768** .716** .601** .675** .823** .784** 1 .710** -0.184 0.150 0.046 0.027 -0.177 0.207 0.207 -0.134

Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.314 0.412 0.803 0.882 0.331 0.256 0.255 0.466
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
EF Pearson
Correlation .832** .792** .676** .693** .761** .862** .710** 1 0.023 -0.082 -0.094 0.055 -0.177 0.080 0.220 -0.136
Sig. (2 –
tailed) 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.902 0.655 0.610 0.767 0.332 0.662 0.226 0.457
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
E Pearson
Correlation -0.167 -0.133 -0.008 -0.003 -0.125 -0.124 -0.184 0.023 1 -.941** -.453** 0.232 -0.147 0.150 -.474** .504**
Sig. (2 –
tailed) 0.361 0.468 0.967 0.987 0.495 0.500 0.314 0.902 0.000 0.009 0.202 0.421 0.412 0.006 0.003
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
I Pearson
Correlation 0.091 0.117 -0.071 -0.002 0.060 0.087 0.150 -0.082 -.941** 1 .357* -0.132 0.134 -0.113 0.335 -.391*
Sig. (2 –
tailed) 0.621 0.523 0.698 0.990 0.746 0.638 0.412 0.655 0.000 0.045 0.473 0.464 0.539 0.061 0.027
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
S Pearson
Correlation -0.003 0.059 -0.128 -0.093 -0.059 -0.058 0.046 -0.094 -.453** .357* 1 -.852** 0.195 -0.296 .573** -.642**
Sig. (2 –
tailed) 0.987 0.747 0.485 0.611 0.747 0.754 0.803 0.610 0.009 0.045 0.000 0.286 0.101 0.001 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
N Pearson
Correlation -0.063 -0.105 0.159 0.083 0.054 0.057 0.027 0.055 0.232 -0.132 -.852** 1 -0.202 0.313 -.441* .502**
Sig. (2 –
tailed) 0.730 0.569 0.385 0.652 0.769 0.757 0.882 0.767 0.202 0.473 0.000 0.268 0.081 0.011 0.003
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
T Pearson
Correlation -0.267 -0.043 -.375* -0.314 -0.110 -0.045 -0.177 -0.177 -0.147 0.134 0.195 -0.202 1 -.877** .451** -.480**
Sig. (2 –
tailed) 0.140 0.814 0.035 0.080 0.551 0.808 0.331 0.332 0.421 0.464 0.286 0.268 0.000 0.010 0.005
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
F Pearson
Correlation 0.290 0.016 .424* 0.329 0.125 0.023 0.207 0.080 0.150 -0.113 -0.296 0.313 -.877** 1 -.556** .611**
Sig. (2 –
tailed) 0.107 0.932 0.016 0.066 0.497 0.901 0.256 0.662 0.412 0.539 0.101 0.081 0.000 0.001 0.000

N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
J Pearson
Correlation 0.266 .392* 0.110 0.150 0.318 0.334 0.207 0.220 -.474** 0.335 .573** -.441* .451** -.556** 1 -.948**
Sig. (2 –
tailed) 0.142 0.026 0.549 0.412 0.076 0.062 0.255 0.226 0.006 0.061 0.001 0.011 0.010 0.001 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
P Pearson
Correlation -0.173 -0.346 -0.030 -0.090 -0.244 -0.291 -0.134 -0.136 .504** -.391* -.642** .502** -.480** .611** -.948** 1
Sig. (2 –
tailed) 0.344 0.053 0.870 0.624 0.178 0.106 0.466 0.457 0.003 0.027 0.000 0.003 0.005 0.000 0.000
N 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).

Anexa 5 . Scorurile pentru scalele MBTI

Subiect Extraversie Introversie Senzorialitate Intuiție
Subiectul 01 20 6 20 6
Subiectul 02 10 11 23 5
Subiectul 03 18 7 30 5
Subiectul 04 14 9 29 6
Subiectul 05 17 7 27 4
Subiectul 06 10 11 28 3
Subiectul 07 7 16 20 9
Subiectul 08 15 8 29 4
Subiectul 09 18 8 20 7
Subiectul 10 23 1 29 0
Subiectul 11 9 13 26 2
Subiectul 12 10 13 31 3
Subiectul 13 16 7 21 5
Subiectul 14 19 5 27 2
Subiectul 15 7 14 34 0
Subiectul 16 16 8 28 2
Subiectul 17 14 10 22 4
Subiectul 18 15 8 24 5
Subiectul 19 19 5 19 7
Subiectul 20 10 11 27 4
Subiectul 21 13 8 30 2
Subiectul 22 21 3 22 7
Subiectul 23 20 7 26 1
Subiectul 24 17 9 21 6
Subiectul 25 14 9 32 0
Subiectul 26 19 9 15 11
Subiectul 27 22 3 20 4
Subiectul 28 21 3 6 16
Subiectul 29 11 13 25 5
Subiectul 30 5 18 31 4
Subiectul 31 14 9 25 2
Subiectul 32 16 7 26 3

Continuare
Subiect Gândire Afectivitate Judecată Percepție
Subiectul 01 11 14 6 23
Subiectul 02 21 5 24 4
Subiectul 03 12 11 16 7
Subiectul 04 24 1 23 5
Subiectul 05 19 5 24 4
Subiectul 06 10 9 19 8
Subiectul 07 18 9 19 11
Subiectul 08 15 4 16 11
Subiectul 09 4 18 4 19
Subiectul 10 16 6 15 15
Subiectul 11 15 7 17 9
Subiectul 12 21 2 24 3
Subiectul 13 16 3 20 6
Subiectul 14 22 3 14 11
Subiectul 15 20 3 26 3
Subiectul 16 20 4 20 6
Subiectul 17 22 5 5 20
Subiectul 18 17 7 7 16
Subiectul 19 23 1 15 11
Subiectul 20 23 7 25 5
Subiectul 21 21 4 22 4
Subiectul 22 14 9 20 12
Subiectul 23 22 3 16 8
Subiectul 24 16 8 12 16
Subiectul 25 17 5 20 7
Subiectul 26 21 4 5 20
Subiectul 27 19 3 25 5
Subiectul 28 10 12 6 22
Subiectul 29 21 2 23 4
Subiectul 30 13 7 23 4
Subiectul 31 16 4 19 8
Subiectul 32 5 17 9 19

Anexa 6 . Scorurile pentru scalele SL -TDI

Subiect IS ES IN EN IT ET IF EF
Subiectul
01 63 66 53 58 63 57 60 65
Subiectul
02 66 67 58 64 69 68 63 65
Subiectul
03 48 54 45 54 54 54 56 51
Subiectul
04 37 48 40 38 46 49 58 50
Subiectul
05 67 61 64 65 63 62 62 66
Subiectul
06 80 80 89 88 82 80 82 86
Subiectul
07 67 62 50 58 71 70 70 63
Subiectul
08 49 49 36 37 52 52 48 62
Subiectul
09 70 66 72 71 71 70 70 70
Subiectul
10 50 45 29 41 37 46 46 58
Subiectul
11 62 53 52 48 54 52 47 54
Subiectul
12 54 62 53 49 62 68 55 59
Subiectul
13 60 71 45 65 71 71 53 65
Subiectul
14 69 73 66 68 71 68 72 70
Subiectul
15 67 71 47 62 69 69 69 66
Subiectul
16 59 71 45 60 72 64 70 61
Subiectul
17 48 50 28 40 52 52 64 50
Subiectul
18 35 39 26 28 32 31 34 38
Subiectul
19 56 71 38 45 66 68 56 77
Subiectul
20 71 72 65 64 77 65 64 62
Subiectul
21 72 64 60 44 72 80 76 76
Subiectul
22 73 77 64 69 81 71 79 73
Subiectul
23 60 73 31 56 59 68 57 59

Subiectul
24 48 55 45 46 53 56 55 58
Subiectul
25 68 70 48 64 88 76 82 68
Subiectul
26 52 54 50 59 58 60 60 64
Subiectul
27 69 76 72 70 76 73 65 73
Subiectul
28 65 60 62 61 72 72 71 67
Subiectul
29 73 80 42 55 62 77 70 76
Subiectul
30 65 77 43 60 66 64 76 66
Subiectul
31 49 50 28 28 51 47 59 55
Subiectul
32 76 71 71 67 66 69 73 71

Anexa 7 . Frecventa celor 8 (opt) moduri tipologice SL -TDI

Modul Dominat
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
ES 9 28.1 28.1 43.8
IT 7 21.9 21.9 100.0
EF 5 15.6 15.6 15.6
IF 4 12.5 12.5 62.5
IS 3 9.4 9.4 78.1
ET 2 6.3 6.3 50.0
IN 2 6.3 6.3 68.8

Modul Auxiliar
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
ET 7 21.9 21.9 59.4
IT 6 18.8 18.8 100.0
IF 6 18.8 18.8 78.1
EF 5 15.6 15.6 15.6
ES 4 12.5 12.5 37.5
EN 3 9.4 9.4 25.0
IS 1 3.1 3.1 81.3

Modul Mediu I
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid EF 4 12.5 12.5 12.5
EN 1 3.1 3.1 15.6
ES 4 12.5 12.5 28.1
ET 9 28.1 28.1 56.3
IF 4 12.5 12.5 68.8
IS 3 9.4 9.4 78.1
IT 7 21.9 21.9 100.0
Total 32 100.0 100.0

Modul Mediu II
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid EF 5 15.6 15.6 15.6
EN 2 6.3 6.3 21.9
ES 5 15.6 15.6 37.5
ET 2 6.3 6.3 43.8
IF 4 12.5 12.5 56.3
IN 3 9.4 9.4 65.6
IS 8 25.0 25.0 90.6
IT 3 9.4 9.4 100.0
Total 32 100.0 100.0

Modul Mediu III
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
EF 8 25.0 25.0 25.0
IS 7 21.9 21.9 81.3
IT 6 18.8 18.8 100.0
IF 4 12.5 12.5 53.1
ES 3 9.4 9.4 34.4
IN 2 6.3 6.3 59.4
ET 2 6.3 6.3 40.6

Modul Mediu IV
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
ET 7 21.9 21.9 62.5
EN 7 21.9 21.9 31.3
IS 5 15.6 15.6 96.9
IF 4 12.5 12.5 75.0
EF 3 9.4 9.4 9.4
ES 3 9.4 9.4 40.6
IN 2 6.3 6.3 81.3
IT 1 3.1 3.1 100.0

Modul Mediu V
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
EN 16 50.0 50.0 53.1
IF 4 12.5 12.5 75.0
IS 4 12.5 12.5 96.9
IN 3 9.4 9.4 84.4
ET 2 6.3 6.3 62.5
IT 1 3.1 3.1 100.0
EF 1 3.1 3.1 3.1
ES 1 3.1 3.1 56.3

Modul nedezvoltat
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
IN 20 62.5 62.5 93.8
EN 3 9.4 9.4 12.5
ES 3 9.4 9.4 21.9
IF 2 6.3 6.3 31.3
IT 1 3.1 3.1 100.0
EF 1 3.1 3.1 3.1
ET 1 3.1 3.1 25.0
IS 1 3.1 3.1 96.9

Anexa 4. Cele 5 moduri tipologice obținute (frecvența
acestora)

Modul Tipologic MBTI
N Valid 32
Missing 0

Modul Tipologic MBTI
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Total 32 100.0 100.0
ESTJ 15 46.9 46.9 59.4
ISTJ 8 25.0 25.0 100.0
ESTP 5 15.6 15.6 75.0
ESFP 3 9.4 9.4 12.5
ENFP 1 3.1 3.1 3.1

Anexa 9. Foaie de răspuns și scorare automata al profilului MBTI

Indicatorul Tipologic Myers‐Briggs

Numele si
prenumele *** *** Vârsta 36 Gen Masculin Ocupație Militar
Educație Facultate Mediul
de
rezidență urban Starea
civilă Căsătorit Data 8
decembrie
2017

Nr. A B C Nr. A B C Nr. A B C
1 2 0 22 1 43 0 1
2 2 0 23 0 1 44 1 0
3 2 0 24 1 0 45 0
4 1 0 25 1 0 46 2
5 0 2 26 0 47 0
6 0 1 27 2 0 48 2
7 1 0 28 1 0 49 0
8 1 1 29 2 0 50 2
9 2 0 30 2 0 51 2
10 0 0 31 0 1 52 0
11 0 2 32 2 0 53 0 1
12 0 2 33 0 1 54 0
13 1 0 34 1 0 55 0
14 1 0 0 35 2 0 56 0 1
15 1 0 36 0 2 57 1 0
16 0 2 37 0 1 58 1 0
17 0 0 38 0 1 59 0
18 0 2 39 2 0 60 2
19 0 2 40 1 0 61 2 0 0
20 0 2 41 1 0 62 2
21 0 2 42 0 1 63 0
Nr. A B C Nr. A B C Nr. A B C
64 0 85 0 106
65 0 86 1 107
66 1 0 87 0 108
67 1 88 0 109
68 1 89 0 110
69 1 90 0 2 111
70 91 0 112
71 1 0 92 1 113
72 1 0 93 0 0 114
73 0 94 0 115
74 0 1 95 0 116
75 0 2 96 117
76 0 97 118
77 2 98 119
78 0 1 99 120
79 1 0 100 121
80 1 101 122
81 1 102 123
82 0 1 103 124
83 0 1 104 125
84 2 0 105 126
NB NST NB NST NB NST
Tip de p ersonalitate E 3 E 13 I 11
S 49 S 28 N 3
T 21 T 16 F 5
J 31 J 21 P 5
2*(CB mare – CB mică) -1 = când factorii

dominanți sunt: ESTJ;

2*(CB mare – CB mică)+1= când factorii dominanți sunt: INFP.

Sex :
Vârsta :
6/12/2018Anexa 10. Raport chestionar SLTDI (conceput în Excel )
Ionuț Frîncu*********** ***********
Masculin.
Militar30
Student Psihologie :Chestionar administrat :
Raport generat în data/ora :Ocupație :
06.04.2018 17:18:04SL-TDI
Singer-Loomis Type Deployment Inventory
CREAT DE June Singer și Mary Loomis
Dezvoltat ulterior de catre Larry Kirkhart, Ph.D. si Elizabeth Kirkhart, Ph.D.
RAPORT PREGĂTIT PENTRU :

1 33 3 16 5 49 7 3 129 4
2 13 4 46 6 49 8 4 130 4
3 23 5 56 7 49 9 1 131 5
4 13 6 16 8 4 100 1 132 4
5 23 7 26 9 4 101 4 133 4
6 13 8 57 0 5 102 1 134 5
7 43 9 47 1 5 103 1 135 5
8 24 0 47 2 5 104 1 136 1
9 14 1 57 3 1 105 1 137 1
10 44 2 27 4 5 106 4 138 1
11 44 3 37 5 4 107 1 139 5
12 54 4 47 6 4 108 4 140 5
13 44 5 57 7 4 109 4 141 5
14 24 6 47 8 4 110 1 142 5
15 44 7 77 9 4 111 5 143 4
16 44 8 58 0 2 112 1 144 1
17 24 9 48 1 1 113 4 145 4
18 55 0 58 2 5 114 4 146 1
19 55 1 18 3 1 115 1 147 1
20 45 2 58 4 5 116 1 148 1
21 25 3 18 5 1 117 4 149 1
22 55 4 58 6 4 118 4 150 4
23 15 5 48 7 4 119 1 151 1
24 55 6 38 8 4 120 1 152 4
25 45 7 58 9 1 121 4 153 1
26 55 8 49 0 1 122 4 154 3
27 45 9 39 1 4 123 4 155 4
28 26 0 59 2 5 124 4 156 1
29 16 1 49 3 1 125 4 157 4
30 56 2 49 4 4 126 4 158 4
31 46 3 49 5 1 127 4 159 4
32 56 4 19 6 4 128 1 160 1
45 din 160 28.13%
9 din 160 5.63%
6 din 160 3.75%
64 din 160 40.00%
36 din 160 22.50%
0 din 160 0.00%
160 din 160100.00%Aceasta sectiune este destinata uzului persoanei care a adminis trat chestionarul prezentand raspunsurile oferite la afirmatiil e 
chestionarului SL‐TDI, precum si alte informatii importante cu  privire la raspunsurile dumneavoastra, cum ar fi raspunsuri lip sa si informatii 
generale despre maniera in care ati abordat afirmatiile chestio narului (acceptandu‐le sau respingandu‐le).
Răspunsuri la itemi
Raspunsurile dumneavoastra la itemii chestionarului SL‐TDI
# răspunsuri totale# răspunsuri de ' 2 '
# răspunsuri de ' 3 '# răspunsuri de ' 4 '# răspunsuri de ' 5 '# răspunsuri de ' 0 'Partea I : Înregistrarea răspunsurilor
# răspunsuri de ' 1 'Anexa 10. Raport chestionar SLTDI (conceput în Excel )

1 33 3 16 5 49 7 3 129 41 5
2 13 4 46 6 49 8 4 130 4 17
3 23 5 56 7 49 9 1 131 51 7
4 13 6 16 8 4 100 1 132 41 1
5 23 7 26 9 4 101 4 133 4 16
6 13 8 57 0 5 102 1 134 51 7
7 43 9 47 1 5 103 1 135 51 9
8 24 0 47 2 5 104 1 136 11 3
9 14 1 57 3 1 105 1 137 19
10 44 2 57 4 5 106 4 138 11 9
11 44 3 57 5 4 107 1 139 51 9
12 54 4 57 6 4 108 4 140 52 3
13 44 5 57 7 4 109 4 141 52 2
14 24 6 47 8 4 110 1 142 5 16
15 44 7 37 9 4 111 5 143 4 20
16 44 8 58 0 2 112 1 144 11 3
17 24 9 48 1 1 113 4 145 41 5
18 55 0 58 2 5 114 4 146 12 0
19 55 1 18 3 1 115 1 147 19
20 45 2 58 4 5 116 1 148 11 6
21 25 3 18 5 1 117 4 149 19
22 55 4 58 6 4 118 4 150 4 22
23 15 5 48 7 4 119 1 151 11 1
24 55 6 38 8 4 120 1 152 4 17
25 45 7 58 9 1 121 4 153 11 5
26 55 8 49 0 1 122 4 154 3 17
27 45 9 39 1 4 123 4 155 41 9
28 26 0 59 2 5 124 4 156 1 17
29 16 1 49 3 1 125 4 157 41 4
30 56 2 49 4 4 126 4 158 42 1
31 46 3 49 5 1 127 4 159 41 7
32 56 4 19 6 4 128 1 160 11 2
65 77 43 60 66 64 76 66
IS ES IN EN IT ET IF EF
517Referință 600
45 din 160 28.13%
9 din 160 5.63%
6 din 160 3.75% 5 1 8 73623
64 din 160 40.00%
36 din 160 22.50%
0 din 160 0.00%
160 din 160100.00%Anexa 10. Raport chestionar SLTDI (conceput în Excel )
# răspunsuri de ' 4 '
# răspunsuri de ' 5 '# răspunsuri de ' 0 'Indicatorul de Manifestare Tipologică Singer‐Loomis
Numele si 
prenumeleVârsta Gen Ocupație ***********  *********** 30 Militar Masculin.
Scorurile scalelor                     →→→→
# răspunsuri totaleTotalul celor opt scaleEducațieMediul de 
rezidențăStarea 
civilă
Partea II: Scorarea rezultatelor Partea I : Înregistrarea răspunsurilorUrban Master. Data 06.04.2018 17:18:04
Statistici Itemmetrice Generale
# răspunsuri de ' 1 '
# răspunsuri de ' 2 '# răspunsuri de ' 3 '

↘↙
↗↖
( P )
( J )
↘↙
↗↖
( I )
( E )
# 1 = EN # 1 = 77 # 1 = 14.9%
# 2 = IN # 2 = 76 # 2 = 14.7%# 3 = ES # 3 = 66 # 3 = 12.8%# 4 = IT # 4 = 66 # 4 = 12.8%# 5 = EF # 5 = 65 # 5 = 12.6%# 6 = IF # 6 = 64 # 6 = 12.4%# 7 = IS # 7 = 60 # 7 = 11.6%# 8 = ET # 8 = 43 # 8 = 8.3%
ES FJ
E 267 I 250
S 142 N 103
T 130 F 142
J 272 P 245Anexa 10. Raport chestionar SLTDI (conceput în Excel )
66(EF) Afectivitate 
extravertăIndicatorul de Manifestare Tipologică Singer‐Loomis
Senzorialitate 
introvertă (IS)65
245
Percepție77(ES) Senzorialitate 
extravertă
Intuiție introvertă 
(IN)43
Profil MBTI47%
53%
48% 52%
Scor procentual60 (EN) Intuiție extravertă
Afectivitate 
introvertă (IF)76
Clasament individual(ET) Gândire extravertă64 66Judecată
Gândire introvertă 
(IT)
Diferența netă 17Marcați care este scorul 
cel mai înalt(P)
Diferența netă
27
Marcați care este scorul 
cel mai înalt
Introversie    (I)      250 267   (E) Extraversie245
272
(J)272
cel mai nedezvoltatmediumediumediumediumediuauxiliarcel mai dezvoltatInfluența globalăProfilul modurilor tipologice
Scorul modului Mod tipologic