,,Profesorii crează celelalte profesiuni [307680]

Motto:

,,Profesorii crează celelalte profesiuni"

Anonim

Argument

Rolul asistentului medical indiferent de specializarea dobândită este de o [anonimizat] a complicațiilor, chiar și a decesului. Prin intervenția promptă a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], perseverență, conștiinciozitate, viața pacientului poate fi salvată.

[anonimizat], nu se poate realiza decât printr-o [anonimizat], socială, tehnică, practică, prin însușirea mai profundă și mai rapidă a unor cunoștințe și practici de specialitate și mai multă receptivitate față de știință și față de nou.

Beneficiind de o [anonimizat], elevii școlilor postliceale sanitare vor avea posibilitatea să realizeze obiectivele învățării și să finalizeze cu succes această activitate. [anonimizat].

[anonimizat]:

finalitățile proiectate (obiectivele învățării),

conținuturile predării (experiențele de învățare propuse elevilor),

caracteristicile de vârstă și de pregătire ale elevilor etc.

[anonimizat], [anonimizat] a unei unități școlare.

[anonimizat], fiind definite generic prin variate concepte: [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]-educativă este orientată spre cunoașterea și asimilarea unui sistem de valori bine precizat prin documente curriculare oficiale ([anonimizat], etc), [anonimizat], prin strategii de instruire și autoinstruire proiectate și implementate de profesor în sprijinul elevului.

Sănătatea este o preocuparea a [anonimizat].

“Chimia este o știință care va avea asupra vieții

o influență imensă și o amplă aplicare.”

Goethe

Chimia farmaceutică este o [anonimizat], în cadrul căreia sunt studiate substanțele medicamentoase aparținând diferitelor clase de medicamente ([anonimizat], antivirale, [anonimizat], antiparazitare, substanțele medicamentoase anticanceroase). [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-activitate, modului de prezențare farmaceutică.

De ce tema aleasă?

[anonimizat]-o [anonimizat], domeniul este foarte ofertant, iar elevii nu mai ajung în mod întâmplător în școlile postliceale sanitare sau pentru o reconversie profesională, ci vin dornici să descopere și să se pregătească temeinic pentru acest domeniu.

Am ales metodele interactive de predare-învățare-evaluare deoarece le folosesc în mod curent la clasă, crează un mediu plăcut și eficient de lucru, ținând cont că elevii mei sunt adulți, care de cele mai multe ori vin direct de la serviciu, sunt deja obosiți, iar aceste metode nu permit instalarea monotoniei, menținând și permit dezvoltarea creativității elevilor, a abilităților de exprimare, comunicare și relaționare cu profesorul, dar și cu colegii.

Metodele interactive duc la interacțiuni în cadrul grupului și la cunoașterea individuală, dar și colectivă, fapt foarte important în procesul de evaluare și notare prin comparație. Printre metodele utilizate de mine în procesul instructiv-educativ, pot aminti: Proiectul, Portofoliul, Investigația, R.A.I., Referatul, Posterul, I.A.C., Prezentarea, Brainstormingul e.t.c.

Strategia didactică este definită de modul în care cadrul didactic reușește să aleagă, să coreleze și să organizeze cronologic ansamblul de metode, mijloace și materiale în vederea atingerii anumitor scopuri și obiective.

Capitolul 1 – Aspecte generale și specifice ale curriculumului

asistentului medical de farmacie

Asistentul medical de farmacie

„un om în slujba altor oameni”

Curriculum-ul sau conținutul învățământului, cum mai este cunoscut reprezintă sistemul de valori gnoseologice și de abilități practice care se dobândesc învață pentru dezvoltarea personalității și formarea profesionalității tinerelor generații, în vederea integrării socio-profesionale. (I.Bontaș, pag. 103)

Profesia de asistent medical de farmacie se definește prin profesionalism, responsabilitate, acuratețea informației, iar prima grijă a asistenților medicali de farmacie este binele pacientului. În toate situațiile, acesta trebuie să fie un bun consilier, să dea dovadă de răbdare, tact, compasiune, diplomație, empatie, cunoștințe temeinice și cel mai important lucru, dorința de a face bine.

Școala Postliceală Sanitară “Fundeni” pregătește asistenți medicali de farmacie prin programe interactive care îmbină noțiunile teoretice cu pregătirea practică asigurată de parteneriate cu farmacii independente, precum și cu farmacii din lanțurile extinse.

La finalizarea celor trei ani de studiu, absolvenții specializării Asistent Medical de Farmacie au posibilitatea să profeseze în domeniul farmaceutic și oportunitatea de a-și alege domeniul care li se potrivește cel mai bine, fie în cadrul farmaciilor independente sau în lanțurile farmaceutice, laboratoare și depozite de produse farmaceutice, fie în companii de distribuție. Asistenții de farmacie pot conduce drogherii, răspunzând de întreaga activitate desfășurată în aceste unități.

Amabil în relațiile cu pacienții, asistentul medical de farmacie este cel care oferă, cu multă răbdare, în afara tratamentului medicamentos, dăruire și înțelegere.

Prin parteneriatele cu lanțurile de farmacii și companiile  producătoare de medicamente și produse cosmetice pe care le derulează, școala noastră le oferă elevilor săi posibilitatea de a intra în programe care asigură pregătirea practică dar și angajarea.  De asemenea, elevii participă la diverse prezentări le farmaciilor partenere sau producători și distribuitori de medicamente.

,,Modulul CHIMIA COMPUȘILOR ANORGANICI FARMACEUTICI” suplimentează și sprijină celelalte unități de competența tehnică specializate, prin extinderea activităților și prin oferirea de abiltăți practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 60 ore, din care 36 ore de pregătire teoretică și 24 ore pregătire practică prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei școlare se asigură dobândirea competențelor descrise în „Standardul de Pregătire profesională” specific calificării, document care face parte din ,,Sistemul Național de Calificări profesionale”.

După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să definească, să recunoască și să explice acțiunea farmaco-dinamică a elementelor și a compușilor anorganici farmaceutici.

Lista competențelor specifice unitaii de competenta corespunzatoare modulului:

,,1.Analizează combinațiile chimice cu acțiune farmaceutică a elementelor din tabelul lui Mendeleev.

2. Descrie aspectele fizico–chimice ale compușilor anorganici farmaceutice.

3. Explică acțiunea farmaceutică a combinațiilor chimice anorganice.”1

1- www.edu.ro/ Curriculum pentru școala postliceală, specializările: Asistent medical de farmacie, Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice, aprobat prin O.M nr. 5042 din 27.09.2005 [în vigoare]

Capitolul 2: Conținut științific

Aplicații ale ,,Compușilor chimici anorganici cu acțiune farmaceutică”

Conform definiției, ,,Chimia farmaceutică studiază sinteza, proprietățile fizico-chimice, acțiunile și indicațiile terapeutice, modul de administrare, reacții adverse, contraindicații, condiții de conservare”, fiind în strânsă legătură cu discipline care au la ,,bază chimia anorganică și organică, chimia analitică și biochimia, toxicologia, farmacia galenică, farmacoterapia, virusologia, microbiologia, aromoterapia”, etc.

Cunoașterea în detaliu a relațiilor structură – proprietățile fizico-chimice ale medicamentelor, prezintă o importanță deosebită în vederea rezolvării problemelor diverse legate de controlul și analiza de receptură și metodelor de conservare, conținutul acestei disciplinei corelat cu evoluția continuă a de industria de medicamente.

Literatura de specialitate (ex.,,Farmacopeea Română, Ediția a X-a” cât și în broșurile ,,Produse farmaceutice”, ,,Memomed”) cuprinde după caz, denumirea comună internațională a medicamentelor (D.C.I.), Formula chimică brută și de structură, proprietăți fizice (principalele solubilități, punct de topire, densitatea), conservare, indicații terapeutice și contraindicații, mod de administrare sau reacții adverse, etc.

2.1. Compuși chimici – delimitări conceptuale

Chimia, alături de fizică și biologie, face parte din cele trei discipline fundamentale ale științelor naturii, ea fiind considerată știinta care studiază structura și compoziția substanțelor, modificările/transformările ce apar în structura  și compozitia acestora, precum și relatiile energetice ce stau la baza acestor modificări/transformări.2

O clasificare după natura substanțelor, poate împaătți chimia în două categorii:

chimia anorganică și

chimia organică

2-C.D. Nenițescu, ,,Chimie generală”, Ed.didactică și pedagogică, București, 1972

3- https://vdocuments.site/documents/chimiutzapdf.html ( 14.04.2018, ora 18.00)

Substanțele sunt definite ca materiale cu o compoziție chimică uneori constantă, în acest caz se numesc materiale/substanțe omogene sau pot avea o compoziție variabilă (dar nu discontinuă) numindu-se substanțe/materiale neomogene. Deasemenea, mai întâlnim pentru această categorie denumirea de substanțe heterogene.3

În natură găsim frecvent, așa numitele amestecuri de substanțe, în care raportul de combinare este variabil.

2.1.1.Elemente chimice

Universul este compus din materie, pe care o întâlnim sub 2 forme:

• substanțe și

• energia radiantă

Spuneam mai sus că, substanțele sunt definite ca materiale cu o compoziție chimică uneori constantă, în acest caz se numesc materiale/substanțe omogene sau pot avea o compoziție variabilă, numindu-se substanțe/materiale neomogene sau există amestecuri de substanțe la care raportul de combinare este variabil.

Conceptul de amestecurile de substanțe face referire la alte două noțiuni:

soluție – este uzitată pentru descrierea stării de agregare în care se pot întâlnii amestecurile de substanțe (stare solidă și lichidă) și

aliaj – reprezintă un amestec de metale în stare solidă, dar se cunoaște și noțiunea extinsă de aliaj, aceasta făcând referire la ,,soluțiile solide ale metalelor cu mici cantități de carburi metalice și oxizi metalici”3.

Elementul chimic se definește ca fiind cea mai mică parte dintr-o substanță, care poate fi pusă în evidență prin metode fizice și chimice obișnuite2. Din punct de vedere chimic, acestea pot fi exista

în stare nativă sub formă de combinații

în stare ionizată și

În natură, elementele chimice și combinațiile lor se găsesc într-o diversitate forme și stări fizice:

solidă

lichidă

gazoasă si

plasmatică.

Elementele chimice se găsesc răspândite în natură, dar în cantități mai mari în scoarța terestră sub formă de minerale (,,combinații chimice în stare solidă”). Când un mineral se găsește răspândit în cantități mari, putem vorbi despre minereu. Analiza compoziției chimice a scoaței terestre a distins următoarele procente, astfel că, aceasta conține ,,O (49%) și Si(26%) apoi Al 8.8%; Fe 5.1%; Ca 3.6%; Na 2.84%; K 2.60%; Mg 2.1%; Ti 0.6%”, celelalte elemente regăsindu-se în procent de aproximativ 0.52%, iar elementele cu Z >ZNi regăsindu-se mai rar.

Forma sub care se găsesc elementele în natură este cea de combinație chimică, sub formă atomică întâlnim numai gazele rare, iar ,,la mii de grade” sunt formă de atomi liberi, iar la temperaturi de ordinul zecilor de mii de grade toate elementele se găsesc sub formă de ioni.

Putem defini substanța simplă, acea substanță ce conține un același tip de elemente, ele reprezentând starea naturală în care pot exista elementele la o anumită temperatură. Din punct de vedere structural, elementele pot exista în următoarele forme de substanțe simple:

• monoelementală (ex. gazelor monoatomice);

• molecular

• reticulară3

Combinarea mai multor elemente chimice diferite sau de același fel duce la apariția legăturilor chimice și mai departe la apariția compușilor chimici, cunoscuți sub denumirea de molecule chimice, când facem referire la un ansamblu de elemente chimice nedecelabile prin metode fizice uzuale.

Alotropia este un fenomen caracteristic substanțelor simple prin care un element chimic poate exista în diferite forme (structuri) moleculare (alotropie de poziție) sau în diferite forme cristaline (alotropie de formă) și este determinată de structurilor moleculare și cristaline și tipul legăturilor chimice pe care le pot realiza atomii unui element, acestea stabilindu-se, fie prin orbitali atomici puri, fie prin orbitali hibrizi.2

Si, Ge, Bi și Te care sunt monotrope reprezintă alotropiei.

Dintre cele cu molecule biatomice doar oxigenul există ca oxigen molecular O2 sau ozon O3.

2.1.2. Clasificarea elementelor chimice

Din punct de vedere al caracterului chimic al elementelor, acestea se pot clasifica în:

• Metalele – elemente caracterizate prin structuri cristaline și formează cu ușurință legături covalente metalice, cunoscute sub denumirea de legături metalice;

• Nemetalele formează prioritar legături covalente. Le întâlnim sub diferite forme:

molecule biatomice, la elementele grupei a 17-a, N și O;

la elementele grupei a 16-a fiecare atom este legat covalent de doi atomi vecini, formând macromolecule liniare sau inele;

rețele din două straturi duble de atomi sau molecule tetraatomice – la elementele grupei a 15-a fiecare atom este legat covalent de alți trei și

la elementele grupei a 14-a – întâlnim rețele tridimensionale.

Respectând regula octetului de electroni, structurile nemetalelor derivă din cele 8 – N covalențe pe care atomii lor le pot forma între ei, unde N este egal cu numărul grupei.

• Gazele rare au stratul exterior este complet ocupat cu electroni și pot forma foarte greu legături chimice, de aceea sunt întâlnite sub formă monoatomică.

2.1.3 Combinații chimice

Există aproximativ 5*105 combinații chimice teoretic descoperite, toate elementele potrivit legilor combinării chimice, putându-se combina între ele. Cele mai frecvente combinații chimice sunt:

• Combinații binare

hidrurile – reprezintă combinațiile elementelor cu H.

Ex: NaH – hidrura de sodiu este o hidrură ionică;

HBr – acidul bromhidric este o hidrură covalentă;

halogenurile – sunt combinații ale elementelor cu halogenii.

Ex: NaCl – clorura de sodiu

CaCl2 – clorura de calciu

AlCl3 – clorura de aluminiu

Excepție fac gazele rare, care nu formează halogenuri.

oxizii – reprezintă compuși ai elementelor cu O – sunt compuși ionici sau covalenți.

Ex: Na2O – oxidul de sodiu

CaO – oxidul de calciu

Al2O3 – oxidul de aluminiu

sulfurile, arseniurile, siliciuri – combinații frecvent întâlnite în natură și în reacțiile chimice

Ex: Na2S – sulfura de sodiu

CaS – sulfura de calciu

Al2S3 –sulfura de aluminiu

• Combinații complexe sau coordinative – format dintr-un atom sau ion central, coordininat de liganzii, care pot fi molecule neutre sau ioni de semn contrar.

Cel mai frecvent, liganzii sunt donori de e-, iar atomul central este de obicei acceptor de e-, numărul liganzilor din jurul unui atom depinzând de numărul de orbitali disponibili ai atomului central, de gradul lor de ocupare cu electroni, de natura legăturii chimice atom – ligand și de factori steric și determinâ numărul de coordinare, noatat N.C. Acesta poate avea lua valori între 2 și 9 în complecși, frecvent N.C.=4 în complecșii tetraedrici , N.C.=6 în cei octaedrici iar, în cristalele complexe N.C.maxim este N.C.=14.

• Compușii intermetalici

Iau naștere din metale (în orice proporție metale) care formează soluții solide în fază solidă și lichidă.

2.1.4.Compușii elementelor chimice cu acțiune farmaceutică.

,,Chimia farmaceutică studiază sinteza, proprietățile fizico-chimice, acțiunile și indicațiile terapeutice, modul de administrare, reacții adverse, contraindicații, condiții de conservare”, fiind în strânsă legătură cu discipline care au la ,,bază chimia anorganică și organică, chimia analitică și biochimia, toxicologia, farmacia galenică, farmacoterapia, virusologia, microbiologia, aromoterapia”, etc.

2.1.4.1- ALUMINIU ȘI COMPUȘII SĂI

Aluminiul este elementul chimic metallic, care datorită proprietăților sale de ductilitate și maleabilitate, este posibilă obținerea unei foițe subțiri de 0.005 mm grosime, aluminiul fiind utilizat în industria farmaceutică sau la ambalarea produselor alimentare sau sub formă de săruri în medicametele antiulceroase.

Există cercetători care susțin că, intoxicațiile cu Al, pătruns accidental în organism pot duce la boala Alzheimer.

Simbol:Al

Masa atomică(A): 26,981539u±8E-7u

Configurație electronică:[Ne] 3s23p1

Număr atomic(Z):13

Proprietăți fizice:

Densitate: 2,6 g/cm3

Punct de topire: 660,30C. Este un metal de culoare albă, bun conductor electric și termic formează aliaje – duraluminiu, are putere de reflexie mare. Constituie materie primă, prin combinațiile sale pentru obținerea unor medicamente sau ambalaje ale unor produse farmaceutice.

HIDROXID DE ALUMINIU Al(OH)3

Sinonime:,,D.C.I aluminium hydroxydatum, alucol”

Formula chimică: Al(OH)3* H2O

Prezintă, din punct de vedere chimic, un caracter amfoter, se poate comporta atât ca acid cât și ca hidroxid).

Acțiune terapeutică:

Al(OH)3 asociat cu AlPO4 sunt asociate în preparatul Alfogel( gel oral în plicuri) cu efect antiacid, cu acțiune astringentă și descongestionantă al mucoasei gastrice și scade tranzitul intestinal;

Al(OH)3 asociată cu Mg(OH)2 – flacoane cu suspensie în preparatul Almagel;5

Al(OH)3 asociată cu Mg(OH)2 – comprimate masticabile în preparatul Maalox;5

Al(OH)3 asociată cu trisilicatul de magneziu în comprimate în preparatul Silicolact5

Indicații terapeutice: afecțiuni ale tractului digestiv, cum ar fi: gastrita și ulcerul gastro-duodenal 4

Contraindicații: Apendicită acută, constipație cronică, boala Alzheimer.

Mod de administrare: pulberi sau comprimate, administrate intern

Conservare: în recipiente închise ermetic

PRODUSE FARMACEUTICE CU Al(OH)3 Sursa: https://www.google.ro/search/image

4-Suport de curs ,,Chimia compușilor anorganici cu acțiune farmaceutică” nepublicat

5- C.Marcean, V.M. Mihăilescu, ,,Ghid de farmacologie pentru asistenți medicali și asistenți de farmacie”, Ed.All, București, 2011

6- A.N.Cristea, ,, Tratat de farmacologie”, Ediția 1, Ed. Medical, București, 2006

7-,,Farmacopeea română”, Ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 2000

SULFATUL DE ALUMINIU (Al2SO4)3

Prezintă solubilitate în apă și este insolubil în alcool, este inodor, cu gust astringent și acrișor.

Se găsește în natură sub formă de microcristale albe.

Acțiune terapeutică: – topic

– astringent

– slab antiseptic

Indicații terapeutice: – hemoragii externe

– plăgi tegumentare

Mod de administrare – extern – pentru ovule

spălături vaginale.

Conservare: în recipiente închise ermetic4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU (Al 2SO 4)3*12H 2O

Sursa: https://www.google.ro/search/image

ALAUNII

Sunt combinații formate de un metal trivalent(Cr, Al, Fe, e.t.c) cu un metal monovalent etc.

În farmacie regăsim [KAl(SO4) 4*12H 2O] .

SULFATUL DE Al și K KAl(SO4) 4*12H 2O

Sinonim:,,D.C.I.aluminii et kalii sulfas, alumen, piatră acră, alaun de potasiu”

Masa molară:474g/mol

Proprietăți fizice

Se prezintă sub formă de cristale mari, incolore și transparente sau îl mai întâlnim ca pulbere albă, cristalină, inodoră, prezintă fluorescență în prezența aerului, are gust acru, astringent.

Ridicarea temperaturii la valori peste 90-920C va duce la topirea sulfatul de Al și K în apa sa de cristalizare, iar la valori mai crescute se deshidratează.

Acțiune terapeutică: – astringent

– hemostatic

– dezinfectant

Mod de administrare: colire, unguente sau pulberi

Conservare: în recipiente închise ermetic 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU KAl(SO4) 4*12H 2O

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.2.BORUL ȘI COMPUȘII LUI

BOR

Simbol: B

Număr atomic: 5

Masa atomică: 10,811u±0,007u

Electroni în invelisul electronic:[He] 2s22p1

Îl găsim în natură numai sub formă de combinații, cele mai cunoscute fiind acidul boric (H3BO3) și boraxul ( Na2[B4O5(OH)4] · 8 H2O sau Na2B4O7 · 10 H2O respectiv Na2O · 2 B2O3 · 10 H2O ), aceștia fiind purificați deoarece prezintă proprietăți antiseptice.

Borul reprezintă un mineral esential în alimentație, deoarece contribuie la buna funcționare a organismului uman, el reglând activitatea funcțiile cerebrale, aparatului uro-genital, activitatea sistemului osos, procese metabolice, activitatea hormonală a estrogenului șia acelor implicați în prevenirea artritelor, de deasemenea are rol pozitiv în păstrarea imunității și caracter antiage.

Borul se găseste în mere, boabe de soia, roșii, țelina, migdale, broccoli, banane, miere de albine și unele vinuri de producător.

Atenție! Consumarea în exces de alimente bogate în bor pot duce la efecte secundare de tipul amețeli, greață sau disconfort digestive, aportul de B recomandat ca fiind optim, este de 2gB/zi.

ACID BORIC (H 3BO3)

Masa molară:62g/mol

Sinonim:,,acidum boricum, acid boracic, acid ortoboric sau hidroxid de bor”

Se găsește sub formă de cristale incolore, lucioase, translucide, formate din molecule plane de B(OH)3  unite prin legături de H. Când se regăsește ca mineral poartă numele de ,,sasolin”.

Formula chimică: chimică: H3BO3

Masa molară: 61,83g/mol

Denumire IUPAC:,,Trihydrooxidoboron, Boric acid”

Proprietăți fizice

Punct de topire: 170,90C

Densitate: 1,44g/cm3

Prezintă solubilitate în apă, aceasta crescând cu temperature. Îl gasim ca pulbere albă, cristalină sau sub forma unor lamele cristaline, sidefate, unsuroase la pipăit, au gust slab acid.

Surse: H3BO3 este rezultatul reacției ,,boraților de calciu naturali” cu H2SO4. De asemenea îl găsim în ape termale.

Acțiune terapeutică: – insecticid

– antiseptic

– ignifug

Indicații terapeutice: – oftalmologie

– afecțiuni O.R.L

– dermatologie, pentru uz extern în tratarea acneei, prin amestecare cu o anumită cantitate de apă în funcție de recomandarea specialistului dermatolog.

Mod de administrare: –3-4 % în soluție alcoolică, glicerină

unguente și pudră

Conservare: vase închise ermetic4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU H3BO3 Sursa: https://www.google.ro/search/image

BORAX

Sinonim:,,tetraborat de sodiu, „boratul de sodiu”, „diborat de natriu decahidrat”)”

Boraxul este un mineral din clasa boraților, cristalizează în sistemul monoclinic

Formula chimică: Na2[B4O5(OH)4] *8H2O sau Na2B4O7*10 H2O respectiv Na2O * 2B2O3·10 H2O

Masa molară: 381,37g/mol

Denumire IUPAC: ,,Sodium tetraborate decahydrate”

Proprietăți fizice

Punct de topire: 7430C

Punct de fierbere: 15750C

Densitate: 1,73g/cm3 , boraxul este insolubil în alcool

Se prezintă sub forma unor cristale prismatice scurte sau agreagate granulate masive. De asemenea, îl regăsim și sub forma unor agregate pământoase de culoare alb-cenușiu.

La creșterea temperaturii peste 100 °C, apa de cristalizare se evaporă rezultând un pentahidrat, prezentând un fenomen de eflorescență. Peste valoarea de 400°C se obține tetrarborat de sodiu anhidru, iar la 878 °C se topește.

Indicații și acțiune terapeutică: antiseptic

Mod de administrare: este bine tolerat de mucose, acțiunea fiind slab antiseptică.

Se folosește în soluții apoase 1-4% în afecțiuni dermatologie și oftalmologice, iar produsul farmaceutic ,,glicerină boraxată” în afecțiuni ale mucoase bucale.

Conservare: în vase închise ermetic. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu BORAX Sursa:https://www.google.ro/search/image

2.1.4.3. SILICIUL ȘI COMPUȘII SĂI

SILICIU

Simbol: Si

Configurația electronică: [Ne] 3s23p2”

Masa atomică: 28,0855u±0,0003u

Numărul atomic:14

Punct de topire: 14140C

Răspândire: în natură se găsește sub formă de combinații, cea mai frecvent întâlnită fiind SiO2. Se folosește la fabricarea fiolelor și flacoanelor din sticlă.

Talcului și caolinului reprezintă compușii Si cu aplicabilitate în farmacie, iar bentonitele sunt utilizate ca excipienți.4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu Si

Sursa: https://www.google.ro/search/image

TALCUL 4SiO2*3MgO*H2O

Sinonim:,,silicat de magneziu hidratat natural”

Formula chimică: 4SiO2*3MgO*H2O

Proprietăți fizice

Pulbere albă, inodoră, insolubilă în acizi, apă sau în soluții de hidrozizii alcalini.

Indicație și acțiune terapeutică: adsorbant

Mod de administrare: în chirurgie sub formă de pulbere izolantă și adsorbantă, sterilizată în prealabil la temperatură de cca.170 0C.

Conservare: datotită proprietăților adsorbante, trebuie depozitarea împreună cu materiale odorante 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU TALC Sursa: https://www.google.ro/search/image

CAOLIN H4Al2Si2O9

Sinonim: ,,Bolus alba”

Formula chimică: 2SIO2*Al2O 3*2H2O

Răspândire: Este silicat de aluminiu natural, hidratat, în farmacie H4Al2Si2O9 este utilizat ca materie primă pentru pudră.

Proprietăți fizice:

pulbere de culoare albă, gălbuie sau cenușie, aproape inodoră și cu gust ușor astringent, foarte puțin solubil în soluții de hirdoxizi alcalini, insolubil în apă și acizi diluați.

în amestec cu puțină apă formează o masă plastică.

tratat cu apă caldă, degajează miros caracteristic de lut.

Este atacat de H2SO4 la fierbere dizolvând oxidul de aluminiu din componența sa.

Indicații și acțiune terapeutică:

– antiacid cu efect de pnsament gastric

– adsorbant

– dezodorizant

– dizenterii

– enterite

Mod de administrare: în doze variabile în hiperclorhidrii se folosește ca pansament gastric, enterite, dizenterii

Conservare: datotită proprietăților adsorbante, trebuie depozitarea împreună cu materiale odorante 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu CAOLIN Sursa: https://www.google.ro/search/image

BENTONITE

Ssunt argile cu proprietatea, ca în contact cu apa să dea fie geluri, fie suspensii coloidale, în funcție de procentul în carte se combină cu aceasta. În farmacie, bentonitele sunt folosite pentru preparara unguentelor sau prin asociere cu glicerină la fabricarea săpunurilor.

Acțiune terapeutică: În prezent se folosesc ca atare pentru afecțiuni interne și externe ale organismului. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu BENTONITE Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.4. CARBONUL ȘI COMPUȘII SĂI

CARBONUL

Simbol: C

Masa atomică: 12,0107u±0,0008u

Număr atomic: 6

Configurație electronică: [He] 2s22p2

Raspândire: Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este ,,al 15-lea cel mai abundent element din scoarța terestră și al patrulea cel mai răspândit element din univers” după H, He și O, de aceea este considerat ,,elementul chimic comun al lumii vii”. Îl găsim atât în combinații anorganice, dar și în cele organice, în prepararea unor medicamente cu acțiune terapeutică dezodorizantă și decolorantă, deoarece este stabil în timp și este ușor de preparat. 4,5,6,7

CĂRBUNELE MEDICINAL (C)

Sinonim: ,,D.C.I.Carbo medicinalis vegetalis, cărbune de lemn”

Proprietăți fizice: insolubil în apă, inodor, insipid, pulbere fină amorfă de culoare neagră

Indicații și acțiune terapeutică

– adsorbant, indicat în acumularile de gaze intestinale și meteorism abdominal rezultate din fermentația intestinală sau intoxicații cu alcaloizi;

– antioxidant față de toxine de natură microbienă;

– antidiareic.

Mod de administrare:

– intern – pulbe sau capsule, ca atare sau asociat cu alte medicamente, în funcție de patologie

– extern – intră in compoziția prafurilor pentru curațarea dinților. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu C medicinal Sursa: https://www.google.ro/search/image

CARBONAT ACID DE SODIU (NaHCO3)

Sinonim:,, Bicarbonat de sodiu, hidrogenocarbonat de sodiu, Sodium hydrogen carbonate”

Masa molaraă: 84g/mol

Compusul chimic anorganic (NaHCO3) face parte din categoria sărurilor acidului carbonic (H2CO3)

Denumirea științifică este hidrogenocarbonat de sodiu, iar cea uzuală este de bicarbonat de sodiu. Este solubil în apă.

Formula chimică: NaHCO3

Masa molară: 84,007g/mol

Denumire IUPAC: ,,Sodium hydrogen carbonate”

Proprietăți fizice: cristale albe, cu gust sărat, leșios, prezintă solubilitate în apă, dar sunt insolubile în alcool. La creșterea temperaturii peste 6000C se degajă CO2.

Punct de topire: 500C 3

Indicații și acțiune terapeutică

– unul dintre cele mai puternice alcalinizante, având și acțiune sistemică, în doze mari poate produce alcaloză

– antidot în intoxicații cu acizi

Mod de administrare:

intern

– digestiv – în doze variabile înaintea meselor principale, singur sau combinat

– ca neutralizant antiacid, în boala ulceroasă, creșterea acidității gastrice sau în acidoza diabetică

– în afecțiuni hepatobiliare sau gută

– ca antidot în intoxicațiile cu acizi corozivi

– soluție perfuzabilă hipertonă 8,4% administrată lent în intoxicații însoțite de acidoză metabolic (acid acetilsalicilic, slicilați, etc)

– în intoxicații cu alcool etilic, alcool meticlic, alcolați, fenol și dinitrofenol, clorați, fier, insecticide sau cu antidepresive

extern

– se întrebuințează pentru gargară cu modificarea pH-ului local

– loțiuni alcoolice pentru seboreea capilară

– comprese, spălături vaginale

– în acnee, seboree, ulcere varicoase, arsuri

Conservare: în vase închise ermetic. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cuNaHCO3 Sursa: https://www.google.ro/search/image

CARBONAT DE SODIU cristalizat (Na 2CO3*10H 2O)

Sinonim:,,D.C.I. natrii carbonas”

Masa molară: 286g/mol

Proprietăți fizice

Cristale incolore, mari, cu gust alcalin, leșios, slab caustic, prezintă solubilitate în apă și glicerină, devine pulverulent în prezența aerului.

Indicație terapeutică: dermatologie pentru uz extern

Mod de administrare:

– extern – picături în urechi, spălături sau/și băi în amestec cu glicerina

– la sterilizarea instrumentelor chirurgicale prin fierbere, soluțiile apoase de Na 2CO3*10H 2O 2%

Conservare: în recipiente bine închise.4,5,6,7

CARBONAT DE CALCIU (CaCO3)

Sinonim: ,,D.C.I calcii carbonas”

Formula chimică: CaCO3

Proprietăți fizice

Pulbere fină albă, microcristalină, inodoră, insipidă, solubilă în acizi cu degajare de dioxid de C.

Răspândire: în natură, se regăsește sub forma unor minerale (oase, dinți)

Indicații și acțiune terapeutică:

– antidote în intoxicații cu acizi

– antiacid în hiperaciditate gastric și ulcer gastric

– antidiareic în diareea de fermentație

Mod de administrare: oral, doze de 1-10g/zi sub formă de pulbere.

Conservare: în recipiente închise ermetic4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu CaCO3 Sursa: https://www.google.ro/search/image

CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU

Sinonim:,,Magnesii subcarbonas”

Formula chimică: MgCO3

Indicații și acțiune terapeutică:

– efect laxativ

– în hiperaciditate, ca neutralizant al acidității gastrice

– meteorism

– proctector al mucoaselor și pielii în dermatite nesupurative

– antidote în intoxicații cu acizi

Mod de administrare: intern în doze variabile, în funcție de patologie

Conservare: în recipiente bine închise.4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu MgCO3

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.5. ARSENUL ȘI COMPUȘII SĂI

ARSEN

Observație! nici As și nici în combinații sale nu se mai folosesc în farmacie sau stomatologie, deoarece prezintă toxicitate ridicată.

TRIOXIDUL DE ARSEN (As 2O 3)

Sinonime:,,Anhidridă arsenioasă, șoiricioaică”

Formula chimică: As2O3

Masa molară: 197,841g/mol

Proprietăți fizice

Densitate: 3,74g/cm3

Punct de topire: 312,20C

Punct de fierbere: 4650C

Pulbere microcristalină, albă sau bucăți albicioase cu aspect porțelanat, cu gust slab acru. Se folosesc numai formele amorfă și cea cristalină. Prezintă solubilitate în glicerină și este greu solubilă în apă rece.

Acțiune terapeutică: acțiune paralizantă asupra SNC-ului

Indicații terapeutice: datorită efectului caustic este folosită în pasta arsenicală aplicată în stomatologie, pentru distrugerea pulpei dentare, caustic

Mod de administrare: Nu se recomandă pentru uz intern datorită toxicității, aplicarile de pasta arsenicală impun multă prudență.

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.6. BISMUTUL ȘI COMPUȘII

BISMUT

Bi este o materie primă important pentru obținerea unor săruri bazice cu întrebuințări terapeutice, el nefiind întrebuințat în farmacie, ca atare.3 În natură îl întâlnim în stare nativă.

SUBNITRAT DE BISMUT 2Bi(OH) 2(NO2)*OBiOH

Sinonim: ,,Nitrat bazic de bismuth”

Indicații și acțiune terapeutică:

– protector al mucoasei gastrice

– antidiareic

– antiseptic intestinal

Mod de administrare:

– intern în doze variabile, în funcție de patologie

– extern – sub formă de unguente sau pudră în funcție de patologia cutanată. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu subnitrat bazic de bismut

Sursa: https://www.google.ro/search/image

CARBONAT BAZIC DE BISMUT (BiO2CO3)

Proprietăți fizice

Pulbere albă sau ușor gălbuie, inodoră, insipidă, solubilă în acizi cu degajare de CO2, dar insolubilă în apă și în alcool.

Indicații și acțiune terapeutică:

– proprietăți astringente și slab antiseptice.4

– antiparazitară ontra oxiurilor

– efect antidiareic

– efect antiacid în boala ulceroasă

Mod de administrare:

intern – asociat cu săruri de magneziu – antdiareic în funcție de patologie4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu BiO2CO3

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.7. FOSFORUL ȘI COMPUȘII SĂI

FOSFORUL

Simbol: P

Masa atomică: 30,973762u±0,0000002u

Numărul atomic: 15

Configurație electronică: 1s22s22p63s23p3

Răspândire: reprezintă constituent important al organismului, regăsindu-se în oase, fiind esențial în formarea proteinelor, cefalinelor,e.t.c.

HIPOFOSFIT DE SODIU (NaH2PO2 )

Masa molară: 88g/mol

Proprietăți fizice

Se cunoaște forma de sare anhidră, este insolubil în eter, greu solubil în alcool, glicerină, dar prezintă solubilitate în apă, este insipid și are gust amar

Indicații și acțiune terapeutică: are efect tonic și stimulează al pofta de mâncare, de aceea este recomandat ca adjuvant în rahitism, tuberculoză și reconstituient al sistemului nervos

Conservare: în vase bine inchise datorită proprietății de delicvescență. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu NaH2PO2 ”sirop tonic”

Sursa: https://www.google.ro/search/image

Sursa: https://www.google.ro/search/image

HIPOFOSFIT DE CALCIU [Ca (H2PO2)2]

Sinonim:,,Fosfat diacid de calciu”

Proprietăți fizice:

pulbere anhidră cristalină, de culoare albă, are gust amar

prezintă solubilitate în apă, dar este insolubilă în alcool și greu solubilă în glicerină.

prezintă stabilitate în aer

Acțiune terapeutică: – anemie și tulburări nervoase

– tulburări de nutriție și rahitism

– tuberculoză

Mod de administrare: – corelată cu vârsta, în funcție de patologie

Conservare: în recipiente închise ermetic

PRODUSE FARMACEUTICE CU [Ca (H2PO2)2] – ”sirop tonic”

FOSFAT DISODIC (Na2HPO4 *12H2O)

Sinonim:,,Natrii fosfas cristalizat, fosfat monoacid disodic”

Masa molară: 338g/mol

Proprietăți fizice:

Cristale cu formă de prismă cu proprietăți efluorescente, incolore, cu gust sărat. Conține apă de cristalizare în procent de 60,63%. La creșterea temperaturii peste 4000C, Na2HPO4*12H2O se topește în propria apă de cristalizare, iar la 1000 0C apa de cristalizare se evaporă și devine anhidru.

Indicații și acțiune terapeutică:

– efect ușor purgativ

– stimulent al secreției gastrice

– creșterea concentrației de HCl din sucul gastric

– acidoză metabolic în diabet

– litiază renală

intoxicații cu Pb

hepatite

Mod de administrare:

Sub formă de pulbere, doza fiind stabilită în funcție de patologie

Conservare: în recipiente bine închise. 4,5,6,7

FOSFAT TRICALCIC Ca3(PO4)2

Sinonim: ,, D.C.I. calcii fosfas, fosfat de calciu tribazic, fosfat neutru de calciu”

Proprietăți fizice

Pulbere albă, microcristalină sau amorfă, inodoră și insipidă, prezintă solubilitate în HNO3 și HCl diluat, este insolubilă în apă și alcool și greu solubil în CH3COOH.

Indicații și acțiune terapeutică:

– antidiareic

– antiacid

– antirahidic

– consolidarea fracturilor

Mod de administrare:

Sub formă de pulbere, doza fiind stabilită în funcție de patologie

Conservare: în vase bine închise.4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU Ca3(PO4)2

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.8. AZOTUL ȘI COMPUȘII SĂI

AZOTUL

Sinonim: ,,Nitrogen”

Simbol: N

În industria farmaceutică, azotul se folosește pentru crearea unei atmosphere inerte în fiolele care conțin substanțe sau soluții injectabile ușor oxidabile sub acțiunea aerului. 3

AMONIAC (NH3)

Masa molară: 17g/mol

Formula chimică: NH3

Amoniacul are un rol important, fiind precursor sau constituent al multor compuși organici, printre care se numără: amine, proteine, aminoacizi, peptide, etc. 3

Sursa: https://www.google.ro/search/image

Proprietăți fizice

Starea de agregare este de gaz, incolor, NH3 are proprietățile chimice unei baze, toxice, are un miros înțepător, sufocant, este mai ușor comparative cu aerul, se poate lichefia ușor, solubil în alcool, prezintă solubil ridicată în apă. 3

Soluțiile de amoniac au densitățile invers proporționale cu concentrația3

Indicații și acțiune terapeutică:

– antinflamator/revulsiv

– neutralizant în înțepăturile de albine, viespe, țânțari

– accelerarea ritmului cardiac

Mod de administrare:

extern

– liniment amoniacal, saponat – camforat

– neutralizant pentru tamponarea înțepăturilor de insecte.

intern

– picături în apă

– inhalat, revenirea din stărea de leșin.

În farmacie este utilizat pentru preparatea spirtului amoniacal anisat.

Conservare: Soluția de NH3 se păstrează în sticle cu dop rodat sau cu dop de plută învelite în foiță de staniol.4,5,6,7

Observație! Nu se recomandă dopuri de cauciuc!

PROTOXID DE AZOT ( N2O)

Sinonime: ,,Monoxid de diazot, gaz ilariant Oxidul de azot,”

Formula chimică: N2O

Denumire IUPAC: ,,Dinitrogen monoxide”

Masa molară: 44,013g/mol

Proprietăți fizice:

Densitate: 1,98 kg/m³

Punct de fierbere: -88,48 °C

Este un gaz incolor, are miros dulceag și întreține arderea. Este utilizat împreună cu alte gaze în anestezia chirurgicală. Este solubil în: H2O, H2SO4, eter și etanol 3

nu relaxează musculatura striată (contractură).

Instalarea efectui enestezic este rapid;

anestezic general incomplet, dar produce analgezie la concentrații subanestezice;

se administrează împreună cu O2;

este inert față de toate țesăturile excepție făcând substanța cerebrală,

difuzează rapid în organism

se elimină în scurt timp prin plămâni;

nu este iritant pentru căile respiratorii;

are un miros agreabil (ușor dulceag);

nu este exploziv per se ;

este considerat cancerigen.6

– N2O se poate utiliza pentru obținerea analgeziei în mica chirurgie sau în cadrul unor explorări funcționale 3

Indicații terapeutice: anestezie generală inhalatorie sau intravenoasă

Reacții adverse:

– exces de N2O produce aplazie

– vărsături la copii

– poate apare hipoxia cerebrală

Mod de administrare: administrarea se face pe cale inhalatorie, fie în circuit deschis, prin aplicarea de lichid volatile pe mască, fie în ciecuit semideschise sau închise, prin intubarea pacientului și conectarea lui la un aparat de anestezie.

Conservare: Butelii ferrite de lumină și căldură 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU N2O Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.39. OXIGENUL ȘI PEROXIZII

OXIGENUL

Numele lui derivă de la rădăcinile greci ὀξύς oxys, „acid”, literal „ascuțit”, referindu-se la gustul acru al acizilor, și -γενής -genes, „producător”, literal „născător”, deoarece la vremea denumirii, se credea, greșit, că toți acizii aveau nevoie de oxigen în compoziția lor. 3

Sinonime:,, D.C.I. Oxygenium”

Simbol: O

Masa atomică: 15,999 u

Număr atomic: 8

Configurația electronică: [He] 2s22p4

Răspândire: este cunoscut ca cel mai răspândit element în natură, se găsește în atmosferă sub formă O2, iar în apă, scoarța terestrăi și în celula vie se găsește sub formă de combinații.

Proprietăți fizice: gaz cu densitate mai mare decât a aerului, incolor, fără miros sau gust, solubil în apă și în alcool. Întreține arderea altor substanțe inflamabile, dar el nu arde.

Indicații și acțiune terapeutică:

– toate afecțiunile respiratorii care determină insuficiență respiratorie acută, deci și hipoxii

– pneumopatii însoțite de cianoză, insuficiență cardiac, infarct miocardic

– edem pulmonar acut

– come de cauze diferite

– intoxicații

– manevre de reanimare în caz de stop cardiorespirator

– prevenire asfixiilor

– preopertor – combinat cu anestezice gayoase

– bronhodilatator la doze mari

– oxigenoterapie

– la doze mici are efect vasoconstrictor

Observație! Oxigenul farmaceutic este 98-99%oxigen pur

Conservare: tuburi de oțel sub presiune

Atenție! Pentru evitarea exploziilor, robinețiisau alte dispozitive nu se ung cu substante grasoase.4

PRODUSE FARMACEUTICE cu O2 Sursa: https://www.google.ro/search/image

APA DISTILATĂ

În industria farmaceutică, apa distilată este folosită ca solvent și pentru obținerea diferitelor preparate sub formă lichide sau a soluțiilor injectabile

Conservare: vase sterile închise ermetic 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu APĂ DISTILATĂ

Sursa: https://www.google.ro/search/image

PEROXID DE HIDROGEN(H 2O2)

Sinonime: ,,D.CI. Solutio hydrogenii peroxidi diluta, perhidrol, apă oxigenată,  peroxid de hidrogen“

Formula chimică: H2O2

Masa moleculară: 34,0147 g/mol

Denumire IUPAC: hydrogen peroxide

Proprietăți fizice:

Punctul de fierbere: 108 °C

Punctul de topire/înghețare: -33 °C

Soluția de concentrație 30% poartă denumirea de perhidrol.

Lichid incolor, limpede, în strat subțire capătă culoare albăstruie în strat mai gros, prezintă miros asemănător HNO3, gust metalic. Datorită stabilității scăzute, se descompune foarte repede.

În farmacie se găsesc soluții de concentrție3% și 30% . 3,4,5,6,7

Indicații și acțiune terapeutică:

– acțiune antiseptic în tratamente dermatologice pentru tratamentul local al plăgilor, otite, angine, gargară

– efect dezodorizant

– hemostază locală

– decolorant în cosmetică și saloane de coafor pentru decolorare a pielii și a părului

Mod de administrare:

– intern – tablete antiseptice gastric

– pilule cheratinizate ca antiseptic intestinale

– extern – la spălarea și dezinfectarea rănilor, la schimbarea pansamentelor, în tratamentul plăgilor.

– ca hemostatic.

Conservare: Se păstrează la temperature scăzute, în fiole de sticlă sau în flacoane cu dop rodat. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu APA OXIGENATĂ

Sursa: https://www.google.ro/search/image

OXIZI

Se cunosc două categorii, oxizi metalici-compușii oxigenului cu metale și nemetalici – compușii oxigenului cu nemetalele. Cei mai utilizați oxizi în farmacie sunt MgO și CaO.

OXID DE CALCIU (CaO)

Sinonime:,,Calcarita usta, Calcii oxidum”

Formula chimică: CaO

Denumire IUPAC:,,Calcium oxide”

Masa molară: 56,0774g/mol

Proprietăți fizice

Se prezintă sub formă de pulbere albă, care reacționează energic cu apa, efervescent cu degajare de căldură formându-se Ca(OH)2  hidroxid de calciu. CaO + H2O –> Ca(OH)2 .

Este solubil în glicerină și apă.

Punct de topire: 25720C

Densitate: 3,35g/cm3

Acțiune terapeutică: – dezinfectant

Indicații terapeutice: CaO servește la prepararea soluției de Ca(OH)2  (Aqua calcis).

Conservare: în recipiente bine închise. 4,5,6,7

OXID DE MAGNEZIU (MgO)

Sinonime:,,Magnesii oxydum, magnesia usta”

Formula chimică: MgO

Masa molară: 40,3044g/mol

Denumire IUPAC: ,,Magnesium oxide”

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 28520C

Densitate: 3,58g/cm3

Prezintă solubilitate in amoniac

Mod de administrare:

– intern – singur în doză unică sau în amestec de pulberi

– dizolvat în apă, ca antidot în intoxicații cu acizi.

Conservare: în recipiente închise ermetic. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu MgO Sursa: https://www.google.ro/search/image

PEROXIZII

PEROXIDUL DE MAGNEZIU (Mg2O2)

Sinonime: ,, Magnesii peroxydum”

Proprietăți fizice

Pulbere ușoară, albă, inodoră, insolubilă în apă.

În farmacie găsim amestecul de Mg2O2 25% și MgO în diferite concentrații.

Indicații și acțiune terapeutică:

– hiperaciditate gastric

– antiseptic gastric și intestinal

– acțiune laxativă ușoară în fermentații acide intestinale

Mod de administrare:

– intern – tablet

– pilule cheratinizate

Conservare: în vase închise ermetic ținute la rece. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu Mg2O2 Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.10. SULFUL ȘI COMPUȘII SĂI

SULFUL

Sinonim:,,pucioasă”

Simbol: S

Masa atomică: 32,065u±0,005u

Configurația electronică:[Ne] 3s²3p4”

Număr atomic: 16

Proprietăți fizice

Punct de fierbere: 444,70C

Punct de topire: 115,2 0C

Pulbere galbenă, cu miros caracteristic datorită proprietății de a sublime ușor, insolubil în apă, solubil în CS2 , dar greu solubil în alcool și eter, grăsimi.

În farmacie se folosește,,sulf precipitat” și ,,sulf sublimat depurate” obținut printr-o nouă sublimare.

Răspândire:

– combinații: sulfați, sulfuri, materii organice

– în stare naturală S se găsește în minereuri

Sulful este un element esențial în corpul tuturor organismelor vii, cel mai des este întâlnit sub formă de compuși organici cu sulf sau sulfuri metalice și foarte rar sub formă elementară. Astfel, îl întâlnim în compuși organici, cum ar fi aminoacizi și vitamine, cofactorii biochimici conțin sulf.

PRODUSE FARMACEUTICE ce conțin S

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SULF SUBLIMAT DEPURAT/ PRECIPITAT

Sinonime:,,D.C.I.Sulfur sublimatum depuratum, sulf sublimat purificat”

Masa molară: 32g/mol

Proprietăți fizice

Pulbere fină de culoare galben deschis sau alb argintie, insipidă, inodoră

Indicații și acțiune terapeutică:

intoxicații cu metale grele

reumatism cronic,

artropatii diverse,

dermatoze, dermatită, acnee

Scabie ca antideparazitar

Purgativ și laxativ

Mod de administrare:

– extern – unguent în dermatologie în tratamentul acneei, scabiei și erupțiilor cutanate

– suspensii

– intern – 1-4g/zi cu efect laxativ și purgativ

Conservare: la întuneric 4,5,6

SULFAT DE SODIU (Na2SO4*10H 2O)

Sinonime:,,D.C.I. Natrii sulfas, Sarea lui Glauber”

Formula chimică: Na2SO4

Masa molară: 142,04g/mol

Proprietăți fizice:

Densitate: 2,66 g/cm³

Punct de topire: 8840C

Punct de fierbere: 14290C

Prezintă solubilitate în apă 3

Se prezintă sub formă de cristale mari transparente, incolore, cu formă prismatică, inodore, cu gust slab amar, sărat. Este insolubil în alcool și solubil în apă și glicerină.

Răspândire: se găsește în stare liberă, atât sub formă anhidru cât și cristalizat (Na2SO4*10H2O).

În farmacie întâlnim produsul sub forma unor soluții izotonice.

Idicații și acțiune terapeutică:

– creșterea valorilor ureei

– în acidoza metabolică

– în coma hepatică

Sursa: https://www.google.ro/search/image

Mod de administrare: soluții izotonice

Conservare: Vase închise ermetic. 4,5,6,7

TIOSULFAT DE SODIU (Na2S2O3)

Sinonime:,,D.C.I. natrii thiosulfas, hiposulfit de sodiu”

Formula chimică: Na2S2O3

Masa molară: 158,11g/mol

Denumire IUPAC:,,Sodium thiosulfate”

Propietăți fizice:

Densitate: 1,67g/cm3

Punct de topire: 48,30C

Na2S2O3 se prezintă sub formă de cristale incolore, cu formă de prismă, inodore, prezintă gust, de sulf, ușor solubil în apă și insolubil în alcool.

Indicații și acțiune terapeutică:

– intoxicații cu HCN

– desensibilizant cu efect antialergic

– în dermatite, toxidermii

– scabie, urticarii și frunculoze

Contraindicații: Insuficiență renală

Mod de administrare:

sub formă de loțiuni – în tratarea scabiei

– per os sau intravenos în stări alergice, în tratamentul afecțiunilor dermatologice și intoxicațiilor cu HCN.

în doze de 20-30g per os cu acțiune purgativă.

Conservare: Ferit de umiditate și aer.4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu Na2S2O3

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SULFAT DE CALCIU (CaSO4*1/2H 2O)

Sinonime:,,Ipsos, ghips ars”

Formula chimică: CaSO4

Masa molară: 136,14 g/mol

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 1.460 °C

Densitate: 2,32 g/cm³

Pulbere alb-cenșiu, inodoră, cu apa formează gipsul

Răspândire: Se găsește în natură sub forma de gips(dihidrat) și anhidrit sau ipsos (anhidru). La temperaturi de 120-140°C gipsul în ipsos. În medicină gipsul este întâlnit în ortopedie, la imobilizarea segmentelor afectate de fracturi.

Puritate: nu trebuie să conțină CO3- și în special de calciu.

Conservare: Vase sau cutii de tablă închise ermetic, ferrite de umiditate. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu CaSO4

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SULFAT DE BARIU (BaSO4*7H 2O)

Formula chimică: BaSO4

Masa molară: 233,38 g/mol

Proprietăți fizice:

Densitate: 4,5 g/cm³

Punct de topire: 1.580 °C

BaSO4 este o pulbere albă, insolubilă în apă, alcalii și acizi diluați sau solvenți organici. Este utilizat ca substanță de contrast în investigații ale tubului digestiv prin examen baritat, deoarece asigură un contrast pozitiv.

Mod de administrare:

oral –doze de 60-100, 150g în 150-250-300g, suspensie în apă.4,5,6,7,

PRODUSE FARMACEUTICE cu BaSO4

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SULFAT DE MAGNEZIU(MgSO4*7H2O)

Sinonime:,,Magnesii sulfas, sare amară”

Formula chimică: MgSO4

Masa molară: 120,366 g/mol

Denumire IUPAC:,,Magnesium sulphate”

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 1124 °C

Subsanță albă, cristalină, gust amar, prezintă solubilitate în apă.

Indicații și acțiune terapeutică:

MgSO4 se utilizează foarte rar în present, în general în caz de intoleranță la beta-anatagoniști. Este indicat în combaterea convulsiilor din eclampsie, ir în doe mari are efect tocolitic.

– oral – cu efect prugativ

– parental – cu efect antispastic, anticonvulsiv, antiemetizant în vărsăturile de sarcină, sedativ și antișoc

– constipație

– intoxicații cu stricnină

– tuburări de irigație cerebrală

Contraindicații

– insuficiență renală și boala Adison

– intoxicații cu barbiturice, curarinice și acid nicotinic.

În caz de supradozaj poate determina reacții adverse, grave, cum ar fi: deprimarea cardiacă și respiratorie, dar și blocare neuromusculară.

Mod de administrare:

– 10-20-30g /doză- efect purgativ

– doză de 5g – efect laxativ

– parenteral sol. 20% pentru efect anticonvulsiv

– 3ml din soluția 12%, cu 1h înaintea meselor – antiemetizant în vărsăturile de sarcină

Conservare: în recipiente închise ermetic. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu MgSO4

Sursa: https://www.google.ro/search/image

COMPUȘII HALOGENAȚI

Halogenii sunt elementele grupei a VII-a principală, care se regăsesc într-o multitudine de forme farmaceutice, reprezentănd o clasă important de antiseptic utilizate la scară largă în practica medical. Acesti halogeni sunt: F, Cl, Br și I.

2.1.4.11. FLUORUL ȘI COMPUȘI SĂI

FLUORUL

Simbol: F

Configurație electronică:[He] 2s22p52

Număr atomic: 9

Masa atomică: 18,998403 u ± 5E-7 u

Proprietăți fizice:

Punct de topire: – 219,60C 3

Nu se găsește liber în natură, deoarece F este foarte reactiv, astfel îl vom întâlni numai sub formă de combinații. Este cunoscut ca fiind ,,cel mai electronegativ nemetal”. Este important în profilaxia cariilor, creșterea dinților și formarea smalțului dentar de aceea, sub forma NaF este folosit la prepararea pastelor de dinț.

Observație! ,Excesul de F determină opacitatea dintelui!

PRODUSE FARMACEUTICE cu F Sursa: https://www.google.ro/search/image

FLORURA DE SODIU (NaF)

Sinonim:,,Natrii floridum”

Formulă chimică: NaF

Denumire IUPAC: Sodium fluoride

Masa molară: 41,98817 g/mol

Proprietăți fizice

Punct de topire: 993°C

Punct de fierbere: 1.695°C

Se găsește sub formă de pulbere cristalină, dar și sub forma unor cristale albe sau incolore, gust sărat, inodoră. NaF prezintă solubilitate în apă și este mai puțin solubilă în alcool.

Indicații și acțiune terapeutică:

– acțiune profilactică pentru prevenirea cariile dentare și a rezistenței smalțului dentar prin fluorurarea apei potabile

– efect anticoagulant

Reacții adverse:

– modificarea colorației smalțului dentar în galben–brun

– pierderea luciului natural al dinților și distrugerea smalțului dentar

Contraindicații:

Nu se administrează dacă concentrația de NaF în apă este mai mare de 1mg/ l.

Mod de administrare:

– oral comprimatele masticabile

Conservare: pentru a feri produsul de umezeală, NaF se depozitează în vase de sticlă închise ermetic, căptușite cu parafină la interior 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu NaF Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.12. CLORUL ȘI COMPUȘII SĂI

CLORUL

Simbol: Cl

Masa atomică: 35,453 u ± 0,002 u

Configurația electronică:[Ne] 3s23p5

Răspândire:

Nu se găsește liber în natură, deoarece Cl este foarte reactiv, astfel îl găsim numai sub formă de combinații.. Clorul este un agent oxidant puternic și dezinfectant universal, cu rol de dezinfecție al suprafețelor, acestea fiinde curățate în prealabil de urme de sânge, ser, fecale sau materii proteice, deoarece ascestea pot inactive clorul.

În farmacie, se întâlnește,, o soluție apoasă 0,4-0,5% numită și apă de clor” recomandată pentru dezinfectarea apei de băut. 3

CLORURA DE SODIU (NaCl)

Sinonime:,,D.C.I. Natrii chloridum, sare rafinată, sarea de bucătărie, sarea Pământului, sare gemă”

Formula chimică: NaCl

Masa molară: 58,4 g/mol

Denumire IUPAC: ,,Sodium chloride”

Proprietăți fizice

Punct de topire: 8010 C

Densitate: 2,16 g/cm³

Sursa: https://www.google.ro/search/image

NaCl este solubilă în H2O, NH3, HCOOH și Formamidă, Propilenglicol, Glicerină, Mentol și greu solubilă în alcool.

Se prezintă sub formă de pulbere cristalină sau cristale albe cu formă cubică, este inodoră și are gust sărat.

Acțiune terapeutică:

– stimularea secreției gastrice

– NaCl este un mineral important în alimentația omului, aportul necesar fiind de cca 2g/zi, aceasta prezentând un rol biologic important în menținerea echilibrului osmotic și restabilirea tensiunii arteriale normale în hemoragii

Indicații terapeutice:

– creșerea concentrației ionului Cl-

– scăderea concentrației Na+ până la hiponatremie

Mod de administrare:

a) 0,9 % sub formă de ser fiziologic – soluție hipotonică

b) soluție hipertonică 10 %, 20 %, pentru a favoriza rehidratarea și reechilibrarea hidro-electrolitică

Contraindicații:

Reumaticilor deoarece rețin cantități mari de apă(cca 6 moliH2O/mol NaCl) . 4,5,6,7

SERUL FIZIOLOGIC

Sinonime:,,Solutio natrii chloridii isotonica, E 500 (emulgator)”

Compoziție:,, – NaCl…………………………………………0,9g

– apă distilată……… …………………………100g”

Acțiune terapeutică:

se recomandă cu scopul reechilibrării hidroelectrolitice,

Observații!

Nu se administrează combinat cu medicamente destinate tratării reumatismului sau pentru diluția pulberii pentru suspensia injectabilă a moldaminului.

Administrarea unei cantitați mai mari decât necesarul determină creșterea volemia, deci a debitul cardiac și mărește diureza.

Indicații terapeutice: deshidratare folosirea frecventă a diureticelor, hiponatremie, diaree, regimurile hiposodice de lungă durată, afecțiuni ale rinichilor și suprarenalelor

Contraindicații: -HTA(hipertensiune arterială)

– nivele ridicate de cortizon

– edeme

Mod de administrare: în funcție de balanța hidrolitică, perfuzii cu ser fiziologic, administrate lent intravenous, simgur sau asociat cu alte medicamente( electroliți, glucoză, e.t.c.)

Conservare: temp: la temperatura camerei, în locuri uscate

PRODUSE FARMACEUTICE cu NaCl Sursa: https://www.google.ro/search/image

CLORURA DE POTASIU (KCl)

Sinonime:,,D.C.I. Kalii chloridum, silvină”

Formula chimică: KCl

Masa molară:74,5513g/mol

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 7700C

Punct de fierbere: 12400C

Denitate:1,98g/cm3

Prezintă solubilitate în apă

Acțiune terapeutică:

KCl este un electrolit cu rol important intracelular în conductibilitatea nervoasă și contracția musculară scheletică, a mușchilor netezi sau a fibrei miocardului

diuretic

Indicații terapeutice:

comă diabetică

HTA

Afecțiuni ale rinichilor

astenie musculară

în regimul hiposodat

în reglarea hipopotasemiei

pentru restabilirea echilibrului electrolitic

tratamente cu cortizon

Contraindicații: concentrații mari ale K+

Mod de administrare:

intern: – comprimate sau sub formă de pulbere

extern – soluții injectabile 15% KCl

Conservare: în recipiente închise ermetic.

PRODUSE FARMACEUTICE cu KCL

Sursa: https://www.google.ro/search/image

CLORURA DE CALCIU (CaCl2)

Sinonime:,,Calcii chloridum”

Denumire IUPAC,,Calcium chloride”

Formula chimică: CaCl2

Masa molară: 110,98g/mol

Proprietăți fizice

Punct de topire: 7720C

Punct de fierbere: 19350C

Denitate:2,15g/cm3

Punct de topire: 770 °C

Densitate: 1,98 g/cm³

Solubil în apă, acetonă, CH3COOH și se dizolvă în apa sa de cristalizare.

O întâlnim sub formă de cristale albe, fără miros, higroscopice, cu gust sărat.

Acțiune terapeutică:

antispasmodic asupra musculaturii netede intestinale;

efect coagulant

contribuie la depunerea Ca2+

efect antialergic și antiinflamator

Indicații terapeutică:

colici biliare

edeme inflamatorii

sângerare nazală

osteoporoză

meno și metroragie

afecțiuni ale pielii

reechilibrarea ionilor de Ca2+ în diferite afecțiuni

astm

Mod de administrare:

oral

– parenteral, injectabil intravenos, subcutanat sau intramuscular

pentru răcirea unor amestecuri

Conservare: în recipiente închise ermetic, deoarece CaCl2 este foarte higroscopică. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu CaCl2 Sursa: https://www.google.ro/search/image

CLORURĂ DE MAGNEZIU (MgCl2)

Sinonime: ,,D.C.I. Magnezii chloridum, sarea nigari”

Formula chimică: MgCl2

Masa molară: 95,211g/mol

Denumire IUPAC:,,Magnesium dichloride”

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 7140C

Pun de topire: 14120C

Prezintă solubilitate în apă.

Acțiune terapeutică:

– efect anticonvulsivant

– stimulează activitatea cerebrală și contribuie la reechilibrarea sistemului nervos, fiind considerat ca remediu împotriva stresului

– efect purgativ și laxativ

– deprimă centrii respiratori

– previne cârceii

– efect stimulativ al activității sistemului cardiovascular și imunitar

– contribuie la absorbția și fixarea calciului

– atenuează simptomele sindromului premenstrual și contribuie la reechilibrarea hormonală

– contribuie la scăderea valorilor ureei din sânge

– adjuvant în colite și a constipație, în sănătatea intestinelor

– contribuie la reglarea temperaturii corporale

– ajută persoanele care au o activitate fizică intense4,5,6,7

Mod de administrare: picături

Conservare: în recipiente bine închise.4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu MgCl2 (SAREA NIGARI)

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.13. BROMUL și compușii săi

BROMUL

Bromul ca atare nu are utilitate in farmacie.

Se utilizează numai sărurile ale lui bromurilor cu metalele alcaline și alcalinopământoase, de asemenea se folosesc câteva combinații organice ale bromului. 3

BROMURA DE KALIU (KBr)

Sinonime:,,Kalii bromidum”

Formulă chimică: KBr

Masa molară: 149,002g/mol

Proprietăți fizice

Punct de topire: 7340C

Punct de fierbere: 14350C

Densitate: 2,75g/cm3

O găsim sub formă de pulbere cristalină albă sau de cristale incolore, strălucitoare, gust sărat.

Prezintă solubilitate în apă, glicerină și este mai puțin solubilă în alcool.

În soluție apoasă, KBr dă reacție neutră sau slab alcalină.

Indicații și acțiune terapeutică:

– efect antispastic în convulsii

– acțiune cu efect sedativ în nevroze și psihoze însoțite de insomnii

Reacții adverse:

– scăderea capacitâții de memorare

Contraindicații și precauții:

–persoane cu afecțiuni renale și cardiovasculare, mai ales la persoanele în vârstă

Mod de administrare:

Intern:

– comprimate efervescente

– siropuri

– amestecuri de polibromuri

Conservare: loc întunecos4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu KBr Sursa: https://www.google.ro/search/image

BROMURA DE NATRIU (NaBr)

Sinonime: ,, Natrii bromidum”

Formula chimică: NaBr

Masa molară: 102,894g/mol

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 7470C

Punct de fierbere: 13960C

Densitate: 3,21g/cm3

Se prezintă sub formă de pulbere cristalină, albă, inodoră, cu gust sărat, amar

Este higroscopică și prezintă solubilitate în apă și în alcool.

Indicații și acțiune terapeutică:

– hipnotic

– sedativ al S.N.C.

Contraindicații:

– la persoanele cu arteroscleroză

Mod de administrare:

Intern – pulbere

– soluții

Conservare: în vase colorate, bine închise, depozitate în locuri întunecoase 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU NaBr Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.14. IODUL ȘI COMPUȘII SĂI

IODUL

Simbol: I

Masa atomică: 126,940447u

Configurație electronică: [Kr] 4d105s25p5

Număr atomic: 53

Proprietăți fizice: Sursa: https://www.google.ro/search/image

Punct de topire: 113,70C

Punct de fiebere: 184,30C

Iodul este un agent cisticid, bactericid, protocid, sporicid și virucid, ceea ce favorizează aplicabilitate în medicină.

Iodul este un oligoelement indispensabil pentru organismul uman, fiind implicat în sinteza hormonilor tiroidieni, dezechilibru acestui element, determină efecte negative asupra organismului, cum ar fi gușa endemică, hipotiroidism, iar excesul de iod determinând manifestări de hipertiroidism.

Răspândire:

Iodul este prezent în concentrație mare în apa mărilor, ceea ce explică dependența de el a metabolismului animalelor și a unor plante, iodul fiind cel mai greu element asimilabil de către organismele vii.

Derivații de iod sunt folosiți ca dezinfectanți în plăgi, arsuri, infecții cutanate și preoperator, sol 7,5% fiind folosită pentru antisepsia personalului din blocul operator.

SOLUȚII CU IOD

SOLUȚIA LUGOL

Sinonime:,,SinD.C.I. Soluțio iodo-iodatum forte”

Soluția Lugol este obținută prin solubilizarea KI în iod, este forma de administrare internă a iodului resublimat

Compoziție: ,,- iodum………………………………………….… 5g

– Kalii iodidum………………………………….….10g

– Aqua destillata…………………………………….85g”

Indicații și acțiune terapeutică:

intern: antisclerozant, antiroidian în afecțiuni tiroidiene

extern: efect antiseptic și micostatic în dermatomicoze

Mod de administrare:

– tamponări extern

–picături pentru uz intern

Conservare: se depozitează în vase de sticlă brună, pentru a diminua efectul radiațiilor solare. 4

PRODUSE FARMACEUTICE CU LUGOL

Sursa: https://www.google.ro/search/image

TINCTURA DE IOD

Este o altă formă de utilizare a iodului resublimat

Sinonime:,,D.C.I. Solutio iodi spirituosa, soluția alcoolică de iod – iodurat”

Tinctura de iod este obținută prin prepararea unei soluții alcoolice de iod

Compoziție: ,, – Iodum………………………………….………… 2g

– Kalii iodidum……………………………………..3g

– Alchoolum 500 q. s. ad…………………………..95g”

Indicații și acțiune terapeutică:

dezinfectant, revulsiv, antimicotic caustic administrat în dermatite, dermite, micoze

Mod de administrare:

– pentru uz extern prin tamponări locale 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu tinctura de iod

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SOLUȚIA DE IOD CU GAIACOL

Sinonim:,,Soluția de iodi spirituosa cu 10% guajacolum”

Compoziție: ,, – guajacolum…………………………………………10g

– solutio iodi spirituosa……………………………….90g”

Indicații și acțiune terapeutică:

revulsiv în nevralgii diverse, dureri reumatice și sciatică

Mod de administrare:

– badijonări cu rol antiseptic

Conservare:

– în vase de culoare închisă. 4,5,6,7

SĂRURI CU IOD

IODURA DE NATRIU (NaI)

Sinonime:,,D.C.I. Natrii iodidum”

Formulă chimică:NaI

Masa molară: 166,0028g/mol

Denumire IUPAC:,, Natrium iodide”

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 6810C

Densitate: 3,12g/cm3

Pulbere albă sau sub forma unor cristale incolore, transparente, cu gust amar, în prezența aerului umed și luminii își modifică nuanța de brun, în raport cu cantitatea de iod eliberată. Este solubilă în apă, alcool și glicerină.

Acțiune terapeutică:

intern – activează circulația sanguină

– are efect de fluidificare a secreției bronșice în bronșită cronicizată

– stimulează activitatea leucocitară

– crește activitatea metabolică

extern – acțiune antifungică

Indicații terapeutice:

– actinomicoză pulmonară

– personelor infectate cu sifilis

– reumatism cronic

– arteroscleroză

– hipertensiune arterială 4,5,6,7

Contraindicații:

– persoanele care prezintă ,,sensibilitate la iod”

– pacienților cu tuberculoză pulmonară în evoluție

– persoanelor diagnosticate cu adenom toxic

Mod de administrare:

– extern – parenteral 10%

– intern –picături

– linimente 5%

Conservare: în locuri uscate și întunecoase. 4,5,6,7

IODURĂ DE KALIU (KI)

Sinonime:,,Kalii Jodidum”

Formula chimică: KI

Masa molară: 166,0028 g/mol

Denumire IUPAC:,,Potassium iodide”

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 6810C

Densitate: 3,12g/cm3

KI Pulbere cristalină albă sau sub forma unor cristale anhidre, transparente, gust amar .

Solubilitatea KI scade de la apă la glicerină, în alcool fiind greu solubilă.

În prezența luminii si a umiditații își modifică, culoarea, îngălbenindu-se încet, datorită iodului pus în libertate.

Indicații și acțiune terapeutică:

– sclerozant în tratamentul varicelor

– influențează creșterea secreției glandulare

– efect expectorant în bronșita în fază acută

– tratamentul gușii

– arteroscleroză

– micoze

Contraindicații:

– persoanele care prezintă ,,sensibilitate la iod”

– pacienților cu tuberculoză pulmonară în evoluție

– persoanelor diagnosticate cu adenom toxic

Mod de administrare:

– intern –soluții sau picături

Conservare: locuri întunecoase 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu KI

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.15. ARGINTUL

Simbol: Ag

Masa atomică:107,8682u

Număr atomic: 47

Configurație electronică:,, [Kr] 4d105s1”

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 961,80C

Punct de fierbere: 21620C

Ag este un biocid toxic, neselectiv, de aceea este considerat dezinfectant bun astfel, vasele din argint au efect purificator al conținutului și încetinesc dezvoltarea bacteriilor.

Ag acționează asupra mai mult de 650 de tipuri de bacterii, fungi și paraziți, virusuri, fără însă a fi toxic pentru organismul uman, în 2-6 minute de la contact, comparative cu antibioticele farmaceutice convenționale care au eficiență asupra 6-7 tipuri de germeni și sunt total ineficiente împotriva virusurilor, cu generarea unor efecte secundare nadorite. 3

Combinațiile solubile de Ag au acțiune bactericidă, astringentă, caustică și antiseptică, de aceea sunt utilizate în industria farmaceutică.4,5,6,7

AZOTATde ARGINT (AgNO3)

Sinonime:,,D.C.I. argenti nitras, nitrat de argint, piatra iadului”

Proprietăți fizice

Cristale translucide, cu aspect lamelar, cu gust caustic, metalic, sunt inodore. Prezintă solubilitate în apă, fiind insolubil în eter și alcool.

Acțiune terapeutică:

– astringent

– cauterizantă

– antiseptic

Indicații terapeutice:

spălături oculare

spălături vaginale

Mod de administrare:

extern:

soluții concentrate

soluții diluate au efect antiseptic în spălături uretrale

picături pentru ochi

creioane cu efect cauterizant

soluția utilizeată cu scop profilactic la nou-născuți, pentru prevenirea oftalmiei gonococice.

Conservare: sticle de culoare brună, închise ermetic. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu AgNO3

Sursa: https://www.google.ro/search/image

ARGINT PROTEINIC

Sinonime:,,D.C.I. argenti proteinas, protargol, proteinat de argint”

Acțiune terapeutică:

– antiseptic slab

Indicații terapeutice:

– afecțiuni oculare, cum ar fi: oftalmie purulentă, conjunctivite, ulcer corneean

– infecții ale mucoaselor și urticarie

Mod de administrare:

– unguente;

-soluția utilizeată cu scop profilactic la nou-născuți, pentru prevenirea oftalmiei gonococice.

– soluție 0,2 – 1 – 4g%. instilații uretrale

Conservare: ferit de lumină. 4,5,6,7

ARGINT COLOIDAL

Sinonime:,,Argentum colloidale, colargol”

Acțiune terapeutică:

–antiseptic folosit mai ales extern, pentru mucoase

Indicații terapeutice:

– uretrite

– conjuncivite

– rinite

– vaginite

Mod de administrare:

– unguente

– colire în tratarea afecțiunilor oftalmologice

– spălături vaginale și uretrale

– instilații nazale cu concentrație

Conservare: ferit de lumină. 4,5,6,7

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.16. ZINCUL ȘI COMPUȘII SĂI

ZINCUL

Simbol: Zn

Masa atomică: 65,38u±0,002u

Număr atomic:30

Configurație electronică:[Ar] 3d104s2

Proprietăți fizice:

Punct de topire: 419,50C

Răspândire: În natură, se găsește doar combinat. De asemenea, există în cantități mici în celulele vegetale și animale.

CLORURA DE ZINC (ZnCl 2)

Sinonime: ,, D.C.I. zincii chloridum, simonkolleit”

Formula chimică: ZnCl 2

Masa molară: 136,286g/mol

Proprietăți chimice:

Punct de fierbere: 7320C

Densitate: 2,91g/cm3

Pulbere cristalină albă, higroscopică, are gust caustic, solubilizarea în apă este exotermă, este solubilă și în alcool și glicerină.

Indicații și acțiune terapeutică:

– astringent

– antiseptic

– cauterizant

– caustic

Mod de administrare:

intern – în stomatologie – soluție cu scop caustic

extern – antiseptic în lavajul vaginal și uretral

Conservare: în vase mici, fiind higroscopic. 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE care conțin clorura de zinc

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SULFAT DE ZINC (ZnSO4*7H 2O)

Formula chimică: ZnSO4

Masa molară: 161,47g/mol

Proprietăți fizice:

Punct de fierbere: 7400C

Densitate: 3,54g/cm3

Pulbere efluorescentă sau cristale incolore, gust astringent, metalic, este solubil în glicerină și apă, dar insolubil în alcool.

Indicații și acțiune terapeutică:

– cauterizant

– antiseptic

– astringent

Mod de administrare:

– extern – în afecțiuni dermatologice și oftalmologice

Conservare: în vase bine închise datorită proprietății de efluorescență 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CE CONȚIN ZnSO4

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.17. MERCURUL și compușii săi

MERCURUL

Datorită faptului că este toxic pentru organism nu se mai utilizează în farmacie nici măcar pentru prepararea de unguente.

CLORURA MERCUROASĂ Hg2Cl2 CALOMEL

În farmacie s-a folosit ca purgativ vermifug antiseptic.

CLORURA MERCURICĂ HgCL2

{\displaystyle HgO\,+\,2HCl\,\rightarrow \,HgCl_{2}\,+\,H_{2}O}Întrucât este foarte toxică și iritantă nu se folosește in medicație deși are acțiuni antiseptice și dezinfectante.

CLORURA AMIDOMERCURICĂ HgClNH2

Sinonime: ,,Precipitat alb de mercur”

Proprietăți fizice:

– pulbere albă, amorfă, este insolubilă atât în solvenți organici, cât și în apă.

Se întrebuințează în farmacie numai pentru uz extern, ca antiseptic și dezinfectant în unguente.

Conservare: Ferit de lumină 4,5,6,7 Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.1.4.18. FIERUL și compușii săi

Simbol: Fe

Masa atomică: 55,845u±0,002u

Număr atomică: 26

Configurație electronică:[Ar] 3d64s2”

Punct de topire: 15380C

Răspândire:

Fe reprezintă elemental esențial al hematiilor, regăsindu-se în hemoglobină, măduvă osoasă, ficat sau splină3

săruri cu Fe3+ au caracter acid în prezența albuminelor, prezentând acțiune corozivă3 ,

sărurile cu Fe2+ se resorb ușor din tractul gastrointestinal.

Fierul este esențial pentru producearea de hemoglobinei, în lipsa lui se formează hemtii mici(numite microcite) cu hemoglobină insuficientă (hipocromie), ducând la apariția anemiei hipocrome microcitară sau feriprivă. Fe se poate administra atât cu scop curativ în tratarea anemiei feriprive, cât și profilactic, în perioadele cu necesar crescut de aport de Fe.

FIER REDUS

Sinonime:,,D.C.I ferrum reductum, fier redus prin hidrogen”

Proprietăți fizice:

Pulbere cenușie, fină, închisă, grea, inodoră, insipidă, insolubilă în apă, cu proprietate feromagnetică

Indicații și acțiune terapeutică: efect antianemic în anemii feriprive

Contraindicații: diateză hemoragică, TBC, iminență de avort spontan

Mod de administrare:

– intern – sub formă de pilule sau pulberi

Observație!

Asocierea cu derivați ai arsenului duce în prezența sucului gastric la producerea AsH3, compus cu toxicitate ridicată pentru organism.

Conservare: Recipiente mici, bine închise pentru evita oxidarea4,5,6,7

FIER POLIMALTOZAT

Sinonime:,,D.C.I ferrum haussmann”

Acțiune terapeutică: indicat în combaterea anemiilor

Indicații terapeutice:

anemii feriprive

Contraindicații:

anemii hemolitice

intoleranță la fier

hepatite

insuficiență renală

Reacții adverse:

pigmentare locală

colici abdominale

deranjamente stomacale

cefalee

greață

Mod de administrare:

– fiole 4,5,6,7

Conservare: loc ferit de căldură

PRODUSE FARMACEUTICE cu FIER POLIMALTOZAT

Sursa: https://www.google.ro/search/image

SULFAT FEROS (FeSO 4 *7H 2O)

Sinonime:,,D.C.I Ferri sulfas, sare verde, ferrosulfat”

Formula chimică:  FeSO4

Masa molară: 151,908g/mol

Proprități fizice:

Densitate: 2,84 g/cm³

Punct de topire: 700 C

Cristale verde-albăstrui, transparente, efluorescente, inodore, gust astringent, metalic, este solubil în glicerină și apă, dar insolubil în alcool.

Puritate: trebuie purificat de impurittăți ca metale grele, săruri alcaline, As, etc.

Indicații și acțiune terapeutică: astringent, antianemic

Mod de administrare:

intern – soluții sau siropuri

extern – colire în spălături vaginale, cu scop astringent

Conservare: – vase colorate bine inchise 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE cu FeSO 4

Sursa: https://www.google.ro/search/image

TRICLORURĂ DE FIER(FeCl3 * 6H 2O)

Formula chimică: FeCl 3

Sinonime: ,,D.C.I ferri chloridum”

Proprietăți fizice:

Pulbere galben-brună sau galben-portocalie, hidrofob, miros slab înțepător și gust metalic, este ușor solubilă în apă, alcool, eter. Se topește la 38-400 C.

Acțiune terapeutică:– hemostatic

Indicații terapeutice: – astringent puternic

Mod de administrare:

preparat cunoscut sub denumirea de vin tonic

sirop

Conservare: – vase colorate bine inchise 4,5,6,7

PRODUSE FARMACEUTICE CU FeCl3

Sursa: https://www.google.ro/search/image

2.2. MEDICAMENTE. PRODUSE FARMACEUTICE

Medicamentul este o substanță simplă, o asociere de substanțe sau un produs complex capabil să producă un efect terapeutic, fiind prezentat într-o formă care să poată fi folosită de pacient, urmând un anumit mod de utilizare.

Există mai multe definiții pentru medicament, astfel putem enumera câteva:

Medicamentul este o substanță sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stări patologice, în interesul subiectului căruia i se administrează. (OMS)

Medicamentul este o substanță sau preparat destinat sau utilizat pentru diagnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecare unei suferințe.

Medicamentul are următoarele semnificații:

orice substanță sau combinație de substanțe prezențată ca având proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om sau

orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită sau administrată la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical. (Legea 95/2006)

Medicamentul este o substanță medicamentoasă, o formă farmaceutică sau un produs tipizat care se poate administra în interes terapeutic după o anumită posologie.

Substanța medicamentoasă este o structură chimică capabilă să producă un efect farmacodinamic.

Forma farmaceutică este modul de prezențare a unei substanțe medicamentoase asociată cu substanțe auxiliare potrivite cu scopul de a fi administrată pe o anumită cale în interes terapeutic.

Medicamentele se obțin pornind de la substanțe chimice sau de la produse de orgine vegetală, animală sau umană, acestea sunt transformate în medicamente cu ajutorul unor operații farmaceutice.

Din punct de vedere chimic, medicamentul nu se poate separa de alte substanțe cu acțiune biologică, spre exemplu de:

săruri minerale, aminoacizi sau glucide, sau alte componente ale alimentelor sunt administrate uneori ca medicamente;

substanțe biologice endogene (enzimele, hormonii, mediatori chimici) care sunt folosite ca medicamente.

Un alt aspect foarte important în cazul discuțiilor purtate despre medicamente, este doza care poate să producă un efect farmacodinamic. Se cunoaște faptul că, la doze mari, medicamentele pot deveni toxice, acestea sunt produse cu scopul de a provoca tulburări funcționale sau chiar moartea organismului după administrare, de aceea, administrarea medicamentelor necesită o atenție deosebită.

Principiul activ (API): substanța folosită pentru fabricarea medicamentului avand ca scop producerea unui efect farmaceutic,imunologic sau metabolic pentru a restabili, corecta sau modifica o funcție fiziologică.

Excipienți sunt reprezentați de orice substanță folosită ca adjuvant în fabricarea medicamentului, dar care e inertă din punct de vedere farmaceutic, ea oferind medicamentului stabilitate chimică și contribuie la transferul substanței active la locul unde trebuie să acționeze.

Numele medicamentelor(Denumirea comercială): numele dat de compania producătoare de medicamente.

• Nume Comun International (INN): nume recomandat de WHO pentru a facilita identificarea medicamentelor sau a substanțelor active conținute. ( fiecare INN este un nume unic recunoscut la nivel global).

Produsul care a fost autorizat mondial pentru a fi vândut, ca un produs brevetat pe baza documentației asupra eficacității, siguranței și calității, în conformitate cu cerințele de la momentul autorizării este medicamentul original sau ‘medicamentul de referință’. Atunci când produsul este comercializat sub un nume protejat de o marcă devine un medicament cu nume de brand.

• Un medicament generic este creat să fie la fel cu cel original după ce acestuia îi expiră brevetul. Conțin aceeași substanța activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, modului de administrare, siguranței, eficacități și indicațiilor terapeutice.1

2.2.1.Clasificarea medicamentelor

Deoarece urmează un subcapitol specific domeniului farmaceutic și anume, clasificarea medicamentelor, consider că se impun câteva precizări, și anume explicarea conceptului de formă farmaceutică – forma sub care regăsim un medicament în uz.

soluție – definim substanță activă dizolvată în apă;

suspensie – este formă lichidă în care substanța activă se găsește nedizolvată într-un fluid, este fin divizată, cu tendința de dedimentare pe fundul vasului, ceea ce impune agitarea recipientului înainte de utilizare;

emulsie – reprezintă forma lichidă cu conținut de substanțe nemiscibile, de regulă grăsimi dispersate în altă soluție;

unguent – este forma farmaceutică prin care o substanță activă este incorporată în grăsimi;

cremă – reprezintă emulsie de ulei în apă;

pastă – formă farmaceutică prin care pulberi aflate în concentrație minimă de 25% sunt ,,suspendate într-un lichid”;

linimentele – preparate farmaceutice galenice semisolide sau sub formă lichidă, cu aspect limpede sau lăptos;

gel – este un preparat farmaceutic format din sisteme coloidale vâscoase, semisolide, semielastice, cu conținut de apă sau baze hidrofile;

pulbere – formă farmaceutică solide care se prezintă sub forma unor particule foarte fine;

spray – este preparat farmaceutic ambalat în flacoane mici, conținând lichid sub presiune;

șampoanele sunt preparate farmaceutice folosite pentru tratamentul unor afecțiuni ale pielii acoperite cu păr.

1.după acțiunea farmacologică

1.1.Medicația sistemului nervos:

-anestezice

-analgezice opioide

-analgezice antipiretice nenarcotice

-hipnotice și sedative

-neuroleptice și tranchilizante

-stimulante

1.2.Dermatologice:

1.3.Medicația aparatului circulator:

-digitlice

-antianginoase și antiaritmice

-hipertensive

-hipotensive

-anticanceroase

1.4.Medicația sângelui

1.5.Medicația aparatului respirator

1.6.Medicația aparatului digestive

1.7.Chimioterapice:

– antiseptice și dezinfectante

– sulfamide

– antibiotice

– antituberculoase

– anticanceroase

– biocatalizatori :

– vitamine

– hormoni

– enzime

– glucide, proteine, grăsimi

1.8.Medicația aparatului renal și a uterului

1.9. Medicația oftalmologică, otorinolaringologie și stomatologică

2.după proveniență

2.1.Naturale:

2.1.1.Minerale: sulf, acid boric

2.1.2.Vegetale:

2.1.2.1.Părți de plante uscate: pulberi

2.1.2.2.Sucuri

a.sucuri apoase, ceiuri

b.tincturi

2.1.2.3.Substanțe medicamentoase :

a.simple

b.amestecuri

2.1.3.Animale (opoterapice):

2.1.3.1.Produse: uleiuri, untură de pește

2.1.3.2.Pulberi, extract de glande, organe

2.1.3.3.Substanțe medicamentoase

2.2.Sintetice

3.după modul de administrare

3.1.De uz intern:

3.1.1. oral:

– peroral (cu lichid)

– bucal

– sublingual

3.1.2.respiratoriu

3.1.3.parenteral (prin injectare)

3.1.4.subcutanat

3.1.5.prin mucoase, rectal, vaginal, uretral (supozitoare)

3.2.De uz extern

– unguente

– cutanat sau pe mucoase

– săpunuri

– linimente

– dermato – cosmetice și de igienă

– emplastre

4.după destinație

4.1.de uz uman

4.2.de uz veterinar

5.după starea de agregare

5.1.Solide sau paste:

– granule

– unguente

– supozitoare

– pulberi

– pilule

– boluri

– comprimate

– drajeuri

5.2.Lichide:

– soluții

– injectabile

– oftalmice

– extractive

– emulsii

– suspensii

5.3.Gazoase

2.2.2. Originea. Administrarea. Acțiunea farmacocinetică a compușilor elementelor chimice cu acțiune farmaceutică

Medicamentele sunt produse de origine vegetală, minerală, animală sau de sinteză, transformate într-o forma ușor de administrare (sub formă unor preparate solide sau soluții) prescrise de medic.

Scopul administrării medicamentelor:
– prevenire a îmbolnăvirilor;
– ameliorarea bolilor;
– vindecarea bolilor, prin acțiunea lor locală sau generală.

Efectul farmacologic reprezintă ansamblul modificărilor produse de o substanță medicamentoasă după pătrunderea acesteia în organism. Pentru a rezulta un efect farmacologic dorit, produsul farmaceutic trebuie să îndeplinească câteva condiții, și anume:

a. Să posede proprietăți caracteristice pentru a reacționa cu o structură fiziologică, acesta dependinzând de structura chimică a substanței medicamentoase;

b. Asigurarea unei concentrații terapeutice la locul de acțiune al medicamentului.

I.Căile de administare a medicamentelor:

– calea de administare mucodermică: administrare oculară, vaginală, nazală, auriculară, transdermală (prin absorbție), orofaringelal (prin inhalații)

– calea de administrare enterală: absorbția medicamentelor prin tractul gastrointestinal

– calea de administrare parenterală: injecții sau perfuzii intradermale, subcutanate, intramusculare, intraevenoase, intrarectale, intraosoase și intraartriale

– cale de administrate endotraheală: administarea medicamentelor în sistemul respirator cu ajutorul sondei endotraheale

– cale de administare epidurală: administare de medicamente anestezice sau analgezice opioide printr-un cateter introdus peridural

– calea de administare intrapleurală: injectarea de medicamente în spațiul pleural.

Căile de administrare se stabilesc în funcție de:

scopul urmărit

capacitatea și timpul de absorbție a căii de administrare

acțiunea medicamentelor administrate

starea generală și toleranța individuală a pacientului

interacțiunea combinațiilor medicamentoase administrare

particularități anatomo-fiziologice ale pacientului

preferințele bolnavului

Substanța medicamentoasă poate acționa ca aliment, medicament sau substanță toxică dacă nu se respecta doza și calea de administrare!

Se cunosc 4 tipuri de doze medicamentoase:
– doza terapeutică – reprezintă cantitatea de medicament necesară obținerii efectului terapeutic dorit
– doza maximă – se referă la cantitatea cea mai mare de medicament administrat, suportat de organism
– doza toxică – este determinată de cantitatea de medicament care provoacă reacții toxice
– doza letală – reprezintă cantitate de medicament ce produce decesul pacientului.

Capitolul 3 – Aspecte metodice și metodologice

Metode interactive de predare, învățare și evaluare

3.1. Delimitări conceptuale

Strategiile didactice le putem defini ca pe un sistem teoretic și acțional, bazat de principiile didactice, care determină orientarea, desfășurarea și finalitatea educației pe termen lung, utilizând particularitâțile și valențele resurselor, metodelor, mijloacelor, conținuturilor și formelor de organizare ale procesului didactic.

Strategiile didactice interactive pot costitui o modalitate de a optimiza și eficientiza atât metodica, cât și practica pedagogică.8

Metodele instructiv-educative sunt în ultimul timp foarte frecvent abordată de pedagogie deoarece, ea reflectă imaginea procesului instructiv-educativ.

3.1.1.Metoda didactică

Metoda de învățământ poate fi considerată componentă foarte importantă, atât a strategiilor didactice, cât și a tehnologiei didactice, constituind sistemul de căi, modalitățile, procedeele didactice, tehnicile și mijloacele didactice adecvate de instruire, menite să asigure atât desfășurarea cât și o finalitate concretă, eficientă și chiar performantă a pocesului se predare-învățare.

Didactica modernă abordează metoda de învățământ care tinde să plaseze elevul într-o situație de învățare, corelată cu particularitățile de vârstă, nivelul de pregătire, cu scopul de a menține ce se consideră a fi valoros și nu in ultimul rând, pregătirea prin educarea permanentă.

3.1.2. Tehnologia didactică

O mai întâlnim și sub denumirea de tehnică didactică și reprezintă un sistem al procedeelor și mijloacele de învățământ sau un mod particular de lucru, de acțiune, de realizare a predării și învățării eficiente, în vederea obținerii de soluții concrete și practice pentru derularea activităților didactice. 9

8-C.L.Oprea, ,, Strategii didactice interactive”, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A.,București, 2009

9-I.T.Radu,L.Ezechil, ,, Didactica Teoria instruirii”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006

3.1.3. Procedeul didactic

Este o componentă a metodei didactice, poate fi definit ca un mod de acțiune ce reflectă relația dintre tehnici și metode astfel, ,,în anumite contexte pedagogice”, o metodă didactică se poate transforma în procedeu didactic, dar este valabilă și transformarea inversă.

3.1.4. Metodologia didactică

Metodologia didactică reprezintă ansamblul format din teorie și practică a tuturor metodelor de predare-învățare, ce definește, ordonează și fructifică aceste metode, corelând actul de predare-învățare cu legile și principiile pe care se bazează.

Dacă ar fi să enumerăm câteva funcții îndeplinite de acest concept, am putea enumera ( Gagne & Biggs, 1984):

oferă informații despre modul în care învață educabilii;

are ca obiectiv să susțină și să ajute fievare elev în demersil didactic, sugerând profesorilor modașități de cațiune menite să influențeze dezvoltarea personalității individuale;

are ăn vedere condițiile necesare învățării pe termen lung.

Metodele, tehnicile și procedeele abordate la un moment dat fac parte dintr-o strategie privind procesul de instruire. Ele depind de:

viziunea pedagogică a cadrului didactic, conținuturile instructiv-educative, tipul de instruire necesară,

stilul de predare al cadrului didactic, caracteristicile psihosociale ale elevilor, locul de desfășurare al actului instructiv-educativ și

timpului alocat instruirii 9

3.1.5. Strategia didactică

Analizând cercetarea și documentarea științifică referitoare la conceptul de strategie didactică, se poate constata că există o multitudine de abordări, de aici putând observa pluraritatea semantică a conceptului.

Astfel, strategia didactică poate face referire la ,,elaborarea de planuri, de programe, de proiecte pentru a atinge obiectivele generale și specifice, depășind dificultățile particulare sau rezolvând problemele cu care se confruntă sistemul educativ”8 (C. Oprea, ,,Strategii didactice interactive”,2009, pag 25).

Putem puncta câteva caracteristici ale acesteia:

implică învățabilul în situații specifice de învățare;

raționalizează și adaptează conținutul instruirii la particularitățile individului;

creează condițiile pentru manifestarea optimă a interacțiunilor dintre componente procesului instructiv-educativ;

presupune combinarea elementelor procesului instructiv-educativ, în mod original, contextual 9

Principalele componente ale strategiei didactice sunt:

sistemul modalităților de organizare și desfășurare a activității instructiv-educative

sistemul metodelor și procedeelor didactice

resursa umană utilizată respectiv sistemul mijloacelor de învățamânt

sistemul conținuturilor sau al obiectivelor operaționale. 9

Strategiile de instruire constituie elementele importante ale procesului pedagogic deoarece conturează modalitatea de abordare a cadrului didactic în vederea atingerii scopul actului didactic. Per ansamblu, acestea pot fi:

strategii directe de instruire – centrate pe profesor. Exemple: Explicația, Expunerea, Demonstrația, Observarea, e.t.c.;

strategii indirecte de instruire –centrate pe elev. Dintre acestea putem exemplifica: Studiul de caz, Simularea, Problematizarea, e.t.c;

strategii interactive de instruire – au la bază învățarea prin cooperare, prin găsirea de soluții în grup. Practica a demostrat o creștere a eficienței aplicării acestora, deoarece au ca scop principal dezvoltarea capacității gândirii și formarea de abilități cu caracter interpersonal. Aceste strategii pot fi exemplificate prin metode ca: Învățarea prin cooperare, Brainstorming, Joc de rol, e.t.c;

Construirea unei strategii adecvate intereselor elevilor și corelată cu nivelul lor de pregătire, reprezintă din acest punct de vedere o provocare continuă și un efort permanent de creativitate didactică din partea profesorului.

Ca o imagine de ansamblu al strategiei didactice interactive putem exemplifica prin figura nr.1, preluată din cartea ,,Strategii didactice interactive”, Crenguța Oprea, 2009, pag,33.

Fig,.nr.1 Strategia didactică interactivă (sursa: C. Oprea, ,,Strategii didactice interactive”,2009, pag,33)

Ca o concluzie, strategiile didactice interactive sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare- învățare, ocupând un loc esențial în procesul de învățământ.

strategii de instruire de tip experențial – au la bază învățarea prin investigație, prin descoperire sau prin lucrări practice. Exemple de metode care au la bază acest tip de strategii: Proiectul, lucrări practice, Exercițiul, e.t.c.;

strategii de instruire bazate pe studiul individual – au ca scop stimularea gândirii critice. Astfel, putem enumera printre metode instruirea asistată de calculator.

Fig,.nr.2. Relația dintre strategia didactică și componentele procesului de învățământ

(sursa: C. Oprea, ,,Strategii didactice interactive”,2009, pag,44)

Strategia didactică se diferențiază de metoda sau de metodologia didactică, prin aceea că metoda didactică prevede o activitate de predare-învațare-evaluare, pe când strategia vizează procesul de instruire per ansamblu și nu doar o etapă de instruire a procesului de instruire.

3.2 Mijloacele de învățământ

Prin mijloace de învățământ (material didactic) înțelegem un ansamblu de instrumente materiale produse, adaptate și selecționate în mod intenționat pentru a reuși atingerea finalităților procesului instructiv-educativ, practic, sunt resursele materiale care conduc la realizarea obiectivelor fundamentale ale demersului didactic, folosite cu scopul creșterii eficienței actului de instruire. Rolul mijloacelor de învățământ este de a crea o activitate cât mai atractivă și interesantă, pentru că aceasta dacă devine prea monotonă copilul se plictisește și nu v-a reține nimic din acea lecție.

Realizând diverse lecții interactive, am descoperit că elevii sunt atrași de astfel de prezentări, argumentele fiind diferite: unii pentru a verifica dacă pot să ajungă la finalul unei aplicații, alții din dorința de a primi „recompense” imediat.

Principalele funcții ale mijloacelor de învățământ sunt:

funcția informativă, de comunicare: oferă informații asupra obiectelor, fenomenelor, proceselor greu accesibile, pot prezența fenomenele static sau dinamic, evidențiază elementele esențiale, oferă sarcini de rezolvat și puncte de sprijin, asigură conexiunea inversă sau posibilitatea de revenire, pentru aprofundare sau comparare;

funcția formativ-educativă: sprijină antrenarea calitativă a proceselor cognitive în formarea capacităților intelectuale, antrenează realizarea obiectivelor afectiv–atitudinale și a celor psihomotorii;

funcția de activizare a elevilor în predare-învățare: prin stimularea spiritului de observație, a curiozității și interesului, prin orientarea efortului cognitiv, a participării active, afirmarea inițiativei/ creativității în interpretare, prin susținerea ilustrativ-demonstrativă a învățării independente/în grup;

funcția organizatorică: sprijinirea raționalizării efortului și a timpului în învățare, combaterea supraîncărcării, combaterea monotoniei și a oboselii, structurarea stilului de învățare, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. 10

Mijloacelor de învățământ se pot clasifica în funcție de mai multe criterii, astfel:

1. După natura, esența obiectuală (I. Bontaș, 1994):

Naturale (reale și originale):

– naturale propriu-zise: colecții de roci, minerale, insecte, substanțe chimice, etc.

– naturale confecționate: obiecte, piese, diapozitive, mecanisme, aparate, unelte, instalații, etc.

De substituție:

– obiectuale, fizice: mulaje, corpuri geometrice, machete, modele, simulatoare etc.

– iconice, figurative: reprezentări imagistice (fotografii, desene, schițe etc.), grafice complexe (planșe, panouri, tabele, hărți etc.), audio (discuri, benzi magnetice etc.), video (imagini pentru retroproiecție, diapozitive, filme etc.), audio-vizuale pentru ecran (filme, casete video, emisiuni de televiziune etc.).

Logico-matematice (modele ideale): concepte, judecăți, raționamente, formule și simboluri matematice, algoritmi de recunoaștere, de rezolvare etc.;

Acționale: modele experimentale didactice, lucrări practice de laborator etc.;

10-C.Oprea, Suport de curs – Programul de formare ,,Metode interactive de predare, învățare, evaluare” acreditat prin O.M.E.C.T.S. nr. 4306/01.06.2012

Mixte: cărțile, manualele, culegerile, îndrumătoare etc.;

Informatice: baze de date, fișiere tematice etc.;

Pentru evaluarea cunoștințelor: modele de evaluare orală/scrisă/practică, informatice.

2. După caracteristicile constructive (Mucica T., 1982)

Aparatură de laborator: truse, aparate, dispozitive, accesorii etc.;

Utilaje pentru ateliere: dispozitive, unelte, instalații etc.;

Mijloace audio-vizuale: diaproiector, epiproiector, retroproiector etc.;

Modele: mulaje, machete funcționale, globuri terestre, modele simbolice etc.;

Naturalizări: colecții de roci, insecte, plante etc.;

Material grafic: tablouri, planșe, atlase, albume, portrete etc.;

Instrumente muzicale: de suflat, de percuție, cu corzi etc.;

Jocuri didactice: pentru dezvoltarea vorbirii, matematice, practice, de simulare etc.

3. După prezența/absența mesajului didactic (C. Cucoș, 1996, Nicola I., 1996)

Care cuprind mesaj didactic:

– obiecte naturale, originale;

– obiecte substitutive, funcționale, acționale;

– materiale grafice și figurative;

– simbolice-raționale;

– tehnice audio-vizuale.

Care facilitează transmiterea mesajelor didactice:

– instrumente, aparate, instalații de laborator;

– echipamente tehnice pentru ateliere;

– instrumente muzicale și aparate sportive;

– mașini de instruit și calculatoare;

– tabla magnetică,

– jocuri didactice, simulatoare, instalații fonice.

4. După analizatorii solicitați (Cerghit I., 1988; Ionescu M, Radu I, 1995)

Mijloace tehnice vizuale: aparate (proiector, monitor TV, cameră video, retroproiector etc.);

Materiale (documente tipărite, documente rare, corpuri opace, produse ale activității elevilor)

Mijloace tehnice audio: aparate audio, materiale (discuri, benzi magnetice, emisiuni radio);

Mijloace tehnice audio-vizuale: aparate(televizor, calculator, cineproiector);

Materiale (filme, emisiuni TV, teste de control etc.)

5. După rolul didactic dominant (Mucica T., 1982; Cerghit I., 1988)

Mijloace informativ-demonstrative;

Mijloace logico-intuitive;

Mijloace logico-raționale;

Mijloace de exersare și formare;

Mijloace de raționalizare a timpului în lecție;

Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării.

Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) joacă un rol deosebit de important în pregătirea tinerei generații, pentru a se putea adapta cerințelor sociale și unui nou tip de instruire și învățare necesar pe tot parcursul vieții.

Printe avantajele realizării lecțiilor interactive și a softurilor educaționale în cadrul activităților se numără:

conturarea gândirii logice,

potențarea spiritului de observație,

antrenarea memoriei vizuale,

sporirea atenției voluntare,

formarea deprinderilor de lucru cu calculatorul,

dezvoltarea abilităților de utilizare a informațiilor primite prin întremediul softurilor educaționale.

permit furnizarea unui volum mare de date;

asigură o instruire individualizată;

favorizează parcurgerea unor secvențe de instruire complexe prin pași mici, adaptați nevoilor individuale de progres în învățare;

facilitează realizarea unui feedback rapid și eficient;

oferă posibilitatea simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct;

stimulează implicarea activă a copilului în învățare;

Dar, putem enumera câteva dezavantajele:

introduce mai multă dirijare în procesul de învățare;

uneori răspunsul incorect este cotat în funcție de detaliu și nu de esență;

prezintă segmente de instruire fixe, care nu solicită capacități ale minții umane;

introduce o stare de oboseală, datorită posibilităților reduse de interacțiune umană.

Utilizat în evaluare, calculatorul le oferă, atât profesorilor cât și elevilor, o mare diversitate de modalități, spre deosebire de metodele de evaluare tradiționale, evaluarea cu ajutorul calculatorului este debarasată de orice elemente de subiectivism, ca și de emoțiile care-i însoțesc pe cei mai mulți dintre elevi la verificările curente și la examene. De asemenea, ea economisește timpul și efortul evaluatorilor care, astfel, pot fi direcționate în alte domenii.

Indiferent de mijloacele de învățământ folosite în cadrul procesului instructiv–educativ, acestea trebuie selectate în funcție de vârsta elevilor, dar și în funcție de rolul fiecăruia în cadru procesului instructive-educativ. Acestea, împreună cu metode (moderne sau tradiționale), trebuie să dezvolte gândirea elevului, capacitatea acestuia de a elabora idei, imaginația, creativitatea, flexibilitatea, originaliatea, ingeniozitatea, să-l ajute să-și fixeze anumite cunoștințe, să-și dezvolte deprinderi sau să-i ajute să extragă esența subiectului lecției.

,, Gândirea, ca o capacitate de prim ordin a personalității-există ca gândireumană numai prin creativitate”(I. Kant)

Capitolul 4 – Repere metodologice

Metode interactive aplicabile  în predarea-învățarea-evaluarea 
compușilor chimici anorganici cu acțiune farmaceutică

4.1. Cadrul problematic al cercetării

Teoretic și practic, o orgnizație școlară mare oferă posibilitatea de a aplica un management al clasei diversificat situațional, care să determine pentru fiecare elev acumularea de cunoștințe, implicit atingerea performanțelor de către structura organizațională. Elaborarea unei strategii în procesul didactic presupune alegerea unor obiective și conceperea unei strategii didactice corecte în ceea ce privește derularea unor activități care să permită atingerea acestora. Altfel spus, este necesară alegerea unor căi de urmat pentru ca elevii să ajungă și să se păstreze la un nivel superior în pregătirea profesională, teoretică și practică.

Problematica cercetării de față este Identificarea metodelor didactice eficiente ce pot fi aplicate în colectivele de elevi participante la studiu, pentru a obține rezultate mai bune în predarea și învățarea modulului „Chimia compușilor anorganici farmaceutici“, parcurs în anul I studiu, semestrul II, specializarea asistent medical de farmacie.

Prin urmare, este important să identificăm aceste metode eficiente și apoi să prezentăm modul în care ele influențează procesul educațional, într-un domeniu de activitate atât de important pentru societate.

4.2. Scopul cercetării

Scopul cercetării de față îl constituie Identificarea avantajelor utilizării metodelor interactive aplicabile  în predarea-învățarea-evaluarea compușilor chimici anorganici farmaceutici, modul studiat pentru specializarea asistent medical de farmacie în instituțiile de învățământ postliceal sanitar.

4.3.Obiectivele cercetării

Cercetarea făcută s-a concentrat pe ,,Identificarea avantajelor utilizării în activitatea didactică metodelor didactice interactive/moderne, respectiv al metodelor active-participative, al tehnicilor de învățare eficientă, al folosirii unor mijloace de învățământ moderne și al unui stil didactic integrat, toate centrate pe creșterea motivației învățării și implicării elevilor în propria formare și dezvoltare cognitivă, afectivă, psihomotorie, comportamentală aplicabile  în predarea-învățarea-evaluarea compușilor chimici anorganici farmaceutici în raport cu aplicarea metodelor tradiționale”(OG), ceea ce a constituit obiectivul general al acesteia.

Deoarece analizăm identificarea avantajelor utilizării în activitatea didactică a metodelor interactive aplicabile  în predare-învățare-evaluare a compușilor chimici anorganici farmaceutici în raport cu aplicarea metodelor tradiționale, vom putea contura și obiective specifice, și anume:

OS1: Analiza rezultatelor obținute de către elevi prin aplicarea metodelor tradiționale în predarea-învățarea-evaluarea compușilor chimici anorganici farmaceutici;

OS2: Evaluarea acumulării de către elevi a conținutului științific prin aplicarea metodelor interactive(moderne) în predarea-învățarea-evaluarea compușilor chimici anorganici farmaceutici;

OS3: Identificarea metodelor moderne în vederea obținerii de către elevi a unor rezultate mai bune în studierea  modulului “Compuși chimici anorganici farmaceutici”;

OS4: Formula chimică: rea unor concluzii și sugestii de remediere cu privire la aplicarea comparativă a metodelor tradiționale cu metodele interactive aplicabile  în predare-învățare-evaluare a compușilor chimici anorganici farmaceutici.

Trebuie precizat faptul că, în cadrul colectivelor de elevi participante la studiu există o populație școlară cu o pregătire școlară anterioară diversificată ( de la elevi cu studii liceale nefinalizate prin examen de bacalaureat până la absolvenți de liceu cu examen de bacalaureat promovat și chiar absolvenți de studii superioare), elevi cu vârste într-o plajă de valori extinsă care doresc o reorientare profesională cu dorința de a-și valorifica potențialul intelectual și abilitățile practice.

Plecând de la cele precizate anterior, o strategie pe termen lung este absolut necesară.

4.4. Ipotezele și obiectivele cercetării

4.4.1. Ipoteze de lucru

O ipoteză de lucru constituie practic o presupunere sau supoziție sugerată de observarea datelor factuale, de investigațiile făcute pe parcursul derulării activității de cercetare. Astfel, am elaborat o ipoteză generală cât și ipoteze de lucru specifice activității de cercetare derulate.

Ipoteza generală (IG) de la care am plecat în studiul meu a reieșit din presupunerea că dacă voi folosi metode interactive(moderne) aplicabile  în predare-învățare-evaluare, elevii mei vor obține rezultate mai bune în studierea modulului “Compuși chimici anorganici farmaceutici”, ceea ce presupune că aplicarea acestora este strâns legată de gradul de implicare a implicare al elevilor și cadrelor didactice la activitatea didactică. Deci, obținerea unor rezultate școlare mai bune și de ce nu atingerea performanțe școlare, presupune reunirea a două acțiuni specifice și anume, implicarea și integrarea tuturor elevilor colectivului participant, în procesul didactic derulat.

De aici apare în mod justificat necesitatea împărțirii ipotezei generale în mai multe ipoteze de lucru corelate cu parametrii analizați.

O prima ipoteză de lucru( I1) de la care se poate pleca în demersul științific ar putea fi: ,,Implicarea membrilor colectivelor de elevi în procesul de predare-învățare-evaluare, atât în stabilirea obiectivelor colectivului, cât și în transpunerea acestora în practică va face procesul de predare-învățare-evaluare mai eficient” Astfel, dacă ipoteza va fi validată și se dovedește implicarea tuturor elevilor organizației în procesul didactic, se va impune reliefarea faptului că ea se sprijină pe interesele indivizilor, atitudinea lor, valorilor colectivelor de elevi participante la studiu.

De asemenea, pentru a observa influența factorilor psiho-sociali de la fiecare clasă, asupra performanțelor organizației, s-a plecat de la cea de-a doua ipoteză de lucru(I2) și anume: ,,Integrarea tuturor elevilor clasei în procesul didactic exprimă capacitatea membrilor colectivelor de elevi, de a influența și chiar participa la alegerea și aplicarea metodelor și mijloacelor didactice în procesul de predare-învățare-evaluare”. De aceea, prin validarea acestei ipoteze, doresc să subliniez faptul că aplicarea metodelor moderne/interactive poate fi promovată cu rezultate remarcabile, numai dacă în școală există și se manifestă o convergență de interese ale tuturor elevilor colectivelor la care se aplică aceste metode, indiferent de vârstă, pregătire anterioară sau preocupări extrașcolare.

Pe de altă parte, pentru a sublinia specificitatea avantajelor folosirii metodelor didactice moderne în studiul “compușilor chimici anorganici farmaceutici” la nivelul învățământului preuniversitar postliceal, am Formula chimică: t cea de-a treia ipoteză de lucru(I3): ,,Aplicarea metodelor didactice interactive în procesul de predare-învățare-evaluare prezintă o serie de caracteristici importante, dintre care se remarcă următoarele valențele cognitive și formative ale acestora:

formarea unor capacități cognitive operaționale și funcționale precum: operativitatea gândirii, spiritul de observație, memoria logică, inteligența;

facilitarea transferului secvențial al cunoștințelor nou predate (integrarea noilor informații în structurile cognitive ale elevului);

familiarizarea elevilor cu diverse stiluri cognitive și ameliorarea stilurilor cognitive personale de percepere, procesare și utilizare a informației;

dezvoltarea capacităților rezolutive (Formula chimică: rea problemei, elaborarea procesului rezolutiv, căutarea soluțiilor, verificarea acestora etc.);

exersarea și dezvoltarea capacităților de comunicare și relaționare, a inteligenței emoționale, a empatiei, cooperării, a conflictului socio-cognitiv, a încrederii în sine, autonomiei, autoevaluării etc.;

construirea și dezvoltarea resurselor motivațional-afective ale învățării (interese cognitive, trebuința de autorealizare, nivel de aspirații, curiozitatea episistemică, capacitatea de a depune efort);

dezvoltarea capacităților metacognitive, inițierea elevilor în strategii de analiză critic a propriului mod de gândire, dezvoltarea unui comportament interogativ și a capacității de autoanaliză a propriilor acțiuni de învățare;

stimularea și dezvoltarea creativității ca proces, ca produs, ca dimensiune psihologică a personalității, ca potențial creativ;

însușirea unor metode și tehnici de muncă intelectuală („a-i învăța să învețe”;

însușirea limbajelor diferite; folosirea unor surse diferite de informare; capacitatea de investigare;

realizarea unor proiecte individuale și de grup;

abilitarea elevilor cu procedee/tehnici speciale de învățare, de observare și experimentare, de utilizare a strategiilor creative în rezolvarea sarcinilor de învățare, de inter și autoevaluare). ”

În aceste condiții, se constituie baza necesară pentru stabilirea în consens a obiectivelor, a programării pe termen mediu și lung pentru fundamentarea deciziilor și pentru realizarea acestora.

4.5. Limitări ale cercetării

În acest subcapitol doresc să conturez căteva constrângeri identificate în a realiza o strategie didactică, completă:

Lotizarea a fost de tip mixt (aleatorie și dirijată).

Lotul participant la studiu este relativ mic, fiind format din elevi ai anul I de studiu în anul școlar 2015-2016 1AMF taxă și 2016-2017-1AMF taxă, deoarece anul acesta școlar avem o singură clasă de anul I AMF și nu se află în norma mea didactică, fapt ce a impus o limitare a lotului, dar fără să afecteze reprezențativitatea specifică studiului.

Astfel, din 168 elevi de anul IAMF autofinanțare (2015-2016 și 2016-2017), am putut forma un lot de 83 persoane, alcătuit din 13 persoane cu studii superioare, 60 persoane cu studii medii finalizate cu examen de bacalaureat și 10 persoane cu studii medii fără examen de bacalaureat ceea ce presupune, ca teoretic să nu se poată face o comparație între grupuri, fapt ce a impus aplicarea metodei mediei aritmetice valorilor rezultatelor colectate, pentru a putea obține interpretări valide ale rezultatelor obținute.

2. În aplicarea metodelor didactice interactive în procesul de predare-învățare-evaluare încă „balansează” între tradițional și inovator;

3.Vârsta respondenților este restricționată de vârsta minimă de frecventarea a cursurilor postliceale 18 ani, aceasta fiind condiționată de nivelul de pregătire profesională (minim studii liceale, finalizate sau nu cu promovarea examenului de bacalaureat), vârsta maximă nefiind limitată;

4. Locul desfășurării cercetării este o unitate de învățământ preuniversitar postliceal și este favorizant apariției „Efectului de halo” (colective de elevi preponderent feminine, tentația membrilor colectivului de elevi de a da răspunsuri asemănătoare sau de a avea un comportament asemanător, în funcție de vârstă sau pregătire profesională anterioară);

5. Nu este exclus ca rezultatele cercetării făcute în Ș.P.S.F. să conțină și eventuale erori de interpretare, determinate de un posibil subiectivism personal.

Cercetarea realizată folosind ca loc de dsfășurare a studiului Ș.P.S.F. își propune Identificarea avantajelor utilizării în activitatea didactică metodelor didactice interactive/moderne, respectiv al metodelor active participative, al tehnicilor de învățare eficientă, al folosirii unor mijloace de învățământ moderne și al unui stil didactic integrat, toate centrate pe creșterea motivației învățării și implicării elevilor în propria formare și dezvoltare cognitivă, afectivă, psihomotorie, comportamentală aplicabile  în învățământul preuniversitar postliceal, în predarea-învățarea-evaluarea  “Compușilor chimici anorganici farmaceutici“ în raport cu aplicarea metodelor tradiționale.

Interpretarea rezultatelor va da posibilitatea cadrelor didactice și echipei manageriale și de metodiști prin Consiliul profesoral, Consiliul elevilor și Comisiilor metodice, să gândească o strategie de perspectivă adecvată, care să vizeze analiza rezultatelor obținute de elevii participanți la studiu, cu impact asupra oragnizației de elevi și a filosofiei organizației studiate Ș.P.S.F.

4.6. Metode de cercetare

Valoarea și eficiența soluțiilor teoretico-aplicative folosite in cercetarea pedagogică sunt asigurate de folosirea în interacțiune a metodelor de cercetare, cu respectarea condițiilor impuse astfel încât, rezultatele obținute să poată sta la baza modernizării și eficientizării activității la catedră.

Cercetarea s-a desfășurat în intervalul 01.02.2015-23.06.2017 în unitatea de învățământ preuniversitar postliceal (Ș.P.S.F) pe un lot de 83 persoane din 168 elevi anul I specializarea Asistent medical de farmacie autofinanțare.

Problemele metodologice aferente aplicării studiului pot fi menționate după cum urmează:

Definirea structurii organizatorice;

Definirea bazei supuse studiului;

Definirea lotului/eșantionului;

Stabilirea gradului de precizie/exactitate a rezultatelor;

Stabilirea metodei de culegere, prelucrare și interpretare a rezultatelor;

Stabilirea tipurilor de posibile erori ce pot să apară, corelate cu lotul participanților la studiu.

La baza metodei de cercetare aleasă pentru a fi aplicată în cazul studiului meu, au stat următoarele argumente:

Timpul scăzut de identificare și analiză a organizației reprezențative pentru studiu -3luni;

Timpul scăzut de realizare a cercetării – 2 ani școlari 2015-2016 și 2016-2017, în anul școlar 2017-2018 neavând în norma didactică modulul ,,Chimia compușilor chimici anorganici farmaceutici“;

Posibilitatea stabilirii cu precizie a mărimii lotului de respondenți;

Identificarea cu ușurință a naturii lotului supus cercetării;

Accesul rapid și nerestrictiv la informații legate de organizația studiată;

Concludența rezultatelor prin posibilitatea reală de verificare și control al procesului de colectare a datelor.

Analizând factorii sus menționați, am ales în demersul făcut pentru atingerea obiectivelor propuse pentru tema de cercetare, să utilizez următoarele metode de cercetare cantitative și calitative:

Metode de investigație:

Metoda studiului bibliografic de specialitate;

Metode didactice predare-învățare-evaluare

Studiul documentelor școlare

Metode de prelucrarea a rezultatelor de tip statistico-matematic.

Metoda mediei aritmetice

Metoda reprezentării grafice

Metode de investigație

În funcție de specificul disciplinei de învățământ se folosesc metode și procedee diverse.

Metoda studiului bibliografic

Este o metodă indirectă, care asigură posibilitatea realizării unei documentări ce are la bază problematica și metode de abordare a problematicii lucrării metodico-stiințifice pentru acordarea gradului didactic I în învățământ. De asemenea, materialul bibliografic vast mi-a permis să colectez, analizez și interpretez rezultatele studiului, folosită ca o a doua metodă, ceea ce a dus la rezultate obiective, concrete.

Această metodă fiind indispensabilă elaborării lucrării de disertație, am parcurs următoarele etape:

informarea asupra temei propuse spre cercetare;

identificarea surselor de informare și modalitatea de accesare;

culegerea materialului bibliografic;

selectarea și ordonarea informațiilor obținute.

Ca surse de documentare am folosit:

Surse de documentare primare:

Articole reviste, diferite teze de doctorat sau dizertație, lucrării metodico-stiințifice pentru acordarea gradului didactic I în învățământ din mediul online;

Surse de documentare secundare:

Documente publicate( cărți, suporturi de curs publicate)

Documente nepublicate ( cărți și articole online, suporturi de curs nepublicate)

Metode didactice predare-învățare-evaluare

Între elementele constitutive ale procesului intsructiv-educativ se stabilește o relație de interdependență, în care metodelor didactice le revine o importanță deosebită. În conformitate cu principiile didacticii moderne, se acreditează ideea transformării elevului în subiect al acțiunii instructiv-educative și implicării sale active în realizarea acestui proces. Elevii prezintă particularități psihoindividuale, astfel încât se impune utilizarea unei game cât mai ample de metode de predare care să le valorifice potențialul.

Diversitatea metodelor este impusă de complexitatea procesului de învățare, fiecare metodă trebuie să fie aleasă în funcție de registrul căruia i se raportează. Amplificarea caracterului formativ al metodelor presupune punerea accentului pe relațiile sociale pe care le are elevul în procesul de culturalizare și formare a personalității. Reevaluarea permanentă a metodelor tradiționale vizează adaptarea lor în funcție de necesități și raportarea lor la evoluția științei.

Metodele de predare-învățăre pot fi clasificate în :

Tradiționale: expunerea didactică, conversația didactică, demonstrația, lucrul cu manualul, exercițiul;

Moderne: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată, studiul de caz, metode de simulare, învățarea prin descoperire.

În perspectiva curriculară, metoda de învățământ este simultan metodă de predare-învățare-evaluare.

Metodele de învățământ reprezintă modalități sistematice de lucru de care se pot servi profesorii în activitatea de instruire si elevii în aceea de invatare, capabile să conducă spre realizarea obiectivelor pedagogice propuse.

Din perspectiva profesorului, metodele de învățământ servesc la organizarea și conducerea unei acțiuni sistematice prin care elevii vor realiza obiectivele pedagogice, arătându-i de asemenea, „ce să facă” și ”cum să acționeze” .

Din perspectiva elevului, metodele de învățământ au menirea de a-l sprijini să parcurgă calea spre cunoaștere, spre dobândirea de noi comportamente care îi sporesc valoarea personalității, arătându-i „ce să facă” și „cum să acționeze”.

Există mai multe modalități de clasificare a metodelor, dintre acestea cea mai uzuală clasificare este în metodele clasice, tradiționale și cele moderne.

Metodele tradiționale au centrul acțiunii este proiectat pe profesor, ele fiind centrate pe continutul învățării (povestirea, explicația sau prelegerea) sau pe activitate (algoritmizarea, exercțiul sau IAC).

Spre deosebire de prima categorie, metodele modern sunt centrate pe elev astfel, putem avea metode centrate pe activitate (învățare prin experiment, lucrari practice, învățare prin descoperire, simulare sau jocuri didactice,) sau centrate pe conținutul învățării (dialog, conversatie sau dezbatere).

Profesorul are posibilitatea de a opta pentru utiliza, în funcție de momentul lecției, a metodelor care să-i ofere potențialul pedagogic corelat cu obiectivele/competențele și conținuturile studiate. Relativ recent, au început să fie aplicate metode moderne – metodele interactive axate pe interacțiunea educațională de grup, utilizate preponderent în activitățile cu elevii adolescenți și în didactica adulților.

Metodele și tehnicile interactive de grup le putem clasifica în raport cu funcția didactică, astfel:

a.Metode de predare-învățare interactivă în grup ( exemple: Metoda Jigsaw/Mozaicul, Metoda piramidei, Metoda predării/învățării reciproce, Știu / vreau să știu / am învățat, Metoda învățării pe grupe mici);

b.Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor și de verificareinteractiva în grup(exemple: Harta cognitivă, Tehnica florii de nufăr, Diagrama cauzelor și a efectului, Metoda R.A.I., e.t.c.);

c.Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității (exemple: Explozia stelară, Metoda Pălăriilor gânditoare, Brainstorming, Studiul de caz, Masa rotundă,e.t.c.);

d.Metode de cercetare în grup ( exemple: Proiectul, Portofoliul sau Experimental pe echipe, e.t.c.)8

În paragrafele următoare voi face referire la câteva dintre metodele interactive pe care eu le consider aplicabile în învățământul preuniversitar postliceal și pe care personal le aplic în parcurgerea modulului Chimia compușilor anorganici farmaceutici.

Modulul ,,Chimia compușilor anorganici farmaceutici” este un modul ce poate fi parcurs independent de alte module prevăzute în programa de la specializarea AMF.

Profesorul va trebui să abă în vedere în elaborarea strategiei didactice de principii moderne ale procesului instructiv-educativ, cum ar fi:

elevii sunt mai eficienți când sunt implicati activ în activitatea de învățare

elevii au stiluri individuale de învățare

elevii participă în procesul de învățare cu bagajul de cunoștințe dobăndit anterior

elevii au nevoie să aloce timp pentru analizarea informațiilor vechi, asocierea sau compararea acestora cu informații noi.

Atingerea competențelor din prezentul modul se pot realiza prin derularea de activități instructiv-educative cu caracter interactiv, aplicativ (ex. planșe, referate, exerciții de identificare a elementelor și compușilor lor, fișe de lucru) și pot fi folosite metode didactice, ca: demostrația, problematizarea, observația, descoperirea sau proiectul.

Scopul evaluarii este determinarea nivelului de pregătire demonstrat de elev, aceasta facându-se în conformitate cu <<Standardul de Pregătire Profesională>>, fiind evaluate doar competențele modulului parcurs, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Elevii trebuie evaluați numai în ceea ce privește dobândirea competențelor specifice pregătirii în domeniul.

La începutul parcurgerii oricărui modul, este recomandabil ca profesorul să realizeze o evaluare formativă, iar la sfârșitul lui evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.

Durata evaluării competențelor, numărul reevaluărilor și repartiția acestora pe parcursul anului școlar sunt stabilite de cadrele didactice care asigură pregătirea modulului parcurs.

Ca metode alternative de evaluare sunt recomandate următoarele: observarea sistmatică, fișe de lucru, investigația, proiectul, portofoliul.1

Esențială în procesul didactic este corelarea strategiilor didactice de predarea și învățare interactive cu strategiile de evaluare interactive, astfel încât să creștem eficiența procesului instructive-educativ.,, modurile de evaluare a rezultatelor școlare influențează procesele de instruire și activitatea de învățare.” (C. Oprea, ,,Strategii didactice interactive”, 2009, pag,237)

Operaționalizarea procesului de evaluare trebuie să raspundă la șase întrebări:

Ce evaluăm?

De ce evaluăm?

Pe cine evaluăm?

Cum evaluăm?

Când evaluam?

Cui îi folosește? 7

Evaluarea poate activa în două direcții:

sumativă, concentrată pe rezultatelor grupului de elevi, ea reflectând atât performanțele individuale cât și cele colective;

formativă care analizează situațiile complexe, procesele de învățare diverse și demersurile de studiu, și

evaluarea continuă

Ca o concluzie la cele Noțiunile abordate anterior, putem spune că nu există învățare eficientă fără evaluare.

Fig.nr.3 Etaqpele evaluării (sursa: C. Oprea, ,,Strategii didactice interactive”,2009, pag,240)

În practica la catedră am încercat să îmbunătățesc metodele și tehnicile de evaluare, cu dorința de a-mi eficientiza activitatea și de aceea, aplic individual sau combinații specifice de metode interactive de predare-învățare-evaluare, cum ar fi: Proiectul, Referatul, Portofoliul, Investigația, R.A.I., Prezentările, Posterul, I.A.C., Brainstormingul, Fișe de lucru.

Spre exemplu, pentru competența ,,Explică acțiunea farmaceutică a combinațiilor chimice anorganice” utilizez ca metodă Referatul în combinație cu Portofoliul, Posterul, Proiectul și Prezentările.

Astfel, am constat că prin aplicarea acestei combinație de metode interactive majoritatea elevilor ( adulți cu vârste și profesii diverse) înțeleg mai bine noțiunile respective, deoarece sunt determinați să lucreze împreună, chiar și acasă, ceea ce conduce la dezvoltarea interrelațiilor, a comunicării și adaptării la nivelul grupului. Bineânțeles, că nu toți elevii sunt captivați de aceste metode, motivând că sunt foarte ocupați cu familia, serviciul sau traiul de zi cu zi, ceea ce din punctul meu de vedere constituie un dezavantaj. Aspectul sesizat poate fi explicat prin faptul că, o colaborare eficientă în cadrul unui grup trebuie să respecte anumite condiții, cum ar fi:

,, 1. Compoziția grupului.

2. Sarcina și scopul grupului.

Normele de grup.” (C. Oprea, ,,Strategii didactice interactive”,2009, pag,148)

Referatul este o metodă complementară de evaluare folosită din ce în ce mai mult în ultimul timp. Acest instrument permite cadrului didactic să realizeze conexiunea inversă din activitatea sa ca profesor, cât și să identifice elementele de performanță ale elevului care vor servi ulterior în evaluarea acestuia. Referatele pot fi:

referate bazate pe informația documentară (referat bibliografic).

referate bazate pe investigații științifice independente.

Portofoliul reprezintă o colecție exhaustivă de informații despre procesul școlar al unui elev, obținut printr-o varietate de metode și tehnici de evaluare (selecții de însemnări care exemplifică reflecții, originalitate, înțelegere, produse care arată procesul de dezvoltare – început, planificare, revizuiri, produse elaborate – tip variate, produse care indică interesele, stilul elevului și folosirea unei varietăți de inteligență.

Portofoliul individual sau de grup poate fi definit atât ca metoda de instruire, de predare-învățare, cât și ca metoda alternativă de evaluare. Practic, portofoliul este o mapă deschisă la care elevul are acces permanent pentru a-l completa, actualiza și consulta în vederea autoinstruirii, un element de evaluare curentă, furnizând cadrului didactic informații esențiale despre performanța, evoluția, achizițiile elevului pe o perioadă mai lungă de timp.

Proiectul este o metodă activ participativă, o metodă alternativă de evaluare, un produs al imaginației elevilor, care presupune transferul de cunoștințe, capacități, deprinderi, facilitând abordările interdisciplinare și consolidarea abilităților sociale ale elevului.

Este activitatea cel mai evident centrată pe elev deoarece, el implică abordarea integrată a învățării, elevilor având posibilitatea de a folosi concret, cunoștințe și tehnici de lucru dobândite în cadrul altor discipline. Proiectele pot fi:

efectiv – conține date și imagini în funcție de abordare și condițiile concrete de realizare;

proiecte realizate în clasă sau în afara școlii, în funcție de conținut și resurse;

de grup individuale sau de grup, în funcție de cunoștințele teoretice și abilitățile pe care elevii le au la acel moment sau pe care profesorul iși propune să le valorifice la elevi;

Etapele realizării unui proiect:

Stimularea implicării elevilor în alegerea temei – elevii discută idei legate de o tema sub coordonarea profesorului de regulă, după parcurgerea unei unități de învațare;

Stabilirea obiectivelor proiectului – grupurile de lucru negociază împreună cu profesorul, asupra conținutului, formei și modalității de prezentare a proiectului.

Împărțirea sarcinilor individuale în cadrul grupului de lucru– fiecărui membru al grupului revenindu-i o sarcină de lucru.

Cercetare și investigației – etapa investigației prin studiu individual al unor surse bibliografice,

Procesarea materialului – este etapa în care profesorul semnalează erorile de conținut sau de limbaj;

Realizarea formei finale – au loc dezbateri în grupul de lucru cu privire la concepția unitară a proiectului și editarea lui.

Prezentarea proiectului – membrii grupului decid asupra formei de prezentare, profesorul avănd rolul de monitorizare, supraveghere și evaluare.

Realizarea Feed- back –ului – este etapa în care profesor și colegii de clasă, neincluși în grupul de lucru respectiv, fac aprecieri,pun întrebări sau pur și simplu, fac schimb de idei), este practic etapa de auto-evaluare.

Activitatea de proiect impune o varietate în abordarea maangementului clasei, a timpului și a materialelor folosite.8

Evaluarea proiectului

Pe toată durata proiectului, profesorul trebuie să asiste elevul/grupul de elevi, susținându-i și încurajându-i prin discutarea dificultăților întâlnite de aceștia, aspectele care îi nemulțumesc sau pe care le consideră insuficient realizate;

Deasemenea, profesorul trebuie să-i ajute pe elevi să-și autoevalueze activitatea și progresul și să întocmească fișe de evaluare în care să consemneze observații și aprecieri asupra activității acestora.

Spre exemplu, elevilor anului 1AMF li se cere realizarea unui proiect despre ,,Rolul și importantă solubilității elementelor și compușilor chimici în practică farmaceutică”. Acesta constă în obținerea de informații teoretice cu privire la elemente și compuși chimici: definitii, clasificari, descrierea proprietăților fizico-chimice ale compușilor anorganici, formule chimice, precum și în aplicarea informatiilor teoretice în aplicatii practice și în special despre aplicațiile compușilor studiați în domeniul farmaceutic.

Avantajul constă în faptul că elevii înteleg mai bine noțiunile despre substanțele/compușii respectivi, observă aplicabilitatea noțiunilor predate și interdisciplinaritatea cu noțiuni studiate la alte module și bineânțeles, materialele realizate de elevi sunt utilizate mai târziu la alte clase/module (astfel obținându-se material didactic).

Prezentările de informații (cunoștințe), permit elevilor să-și expună realizările foloăsindu-se de propriile idei și exprimări. Acestea sunt o formă de evaluare utilă deoarece motivează elevii și îi implică mai mult în procesul de învățare prin activitățile pe care trebuie să le desfășoare.

Datorită faptului că prezentările țin foarte mult de personalitatea elevului, validitatea prezentărilor ca metodă de evaluare este redusă.

Prezențarea unui conținut sau idei se poate face folosind diverse mijloace de învățământ cum ar fi: retroproiectorul, softuri educaționale pe calculator, flipchart etc.

Prezentările sunt totodată un prilej pentru elevi de a pune în practică, fixa și consolida noile cunoștințe, în alte condiții decât cele obișnuite.

O metodă foarte dragă mie și pe care o folosesc cu rezultate pozitive și un feed-back foarte bun pentru competența ,,Analizează combinatiile chimice cu acțiune farmaceutică a elementelor din tabelul lui Mendeleev”, este metoda R.A.I., ce are la bază mobilizarea elevului prin dezvoltarea capacităților acestuia de a comunica (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat. Denumirea metodei provine de la inițialele cuvintelor ,,Răspunde(R) – Aruncă(A) – Interoghează(I)” și se desfășoară astfel:

la sfârșitul unei lecții sau a unei secvențe de lecție sau chiar la începutul unei lecții, profesorul împreună cu elevii, verifică anumite cunoștințe printr-un joc de aruncare a unei „mingi mici”( eu folosesc biletele) de la un elev la altul.

Cel care aruncă „mingea” trebuie să pună o întrebare din lecția/secvența ce dorește sa fie evaluată celui care o prinde.

Acesta răspunde la întrebare și apoi aruncă mai departe unui alt coleg, punând o nouă întrebare. Regula esteca cel care adresează întrebarea, să cunoscă raspunsul. Elevul care nu știe să raspundă este eliminat din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a formulat întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, și, deci, de a adresa o întrebare altui coleg

Dacă cel care interoghează nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este eliminat, în favoarea celui căruia i-a fost adresată întrebarea.

Eliminările din joc a participanților care nu știu sau dintr-un alt motiv nu răspund la întrebările primite, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți.

Metoda R.A.I. poate fi folosită la începutul activității, înaintea transmiterii de conținuturi noi, când se verifică lecția anterioară, în scopul descoperirii de către profesor a eventualelor lacune în cunoștințele deținute de către elevi și a necesității reactualizării ideilor – ancoră.

Printre avantajele metodei putem enumera:

aceasta poate fi folosită atât cu școlarii mici cât și cu liceeni sau adulți (învățământ postliceal), solicitând în funcție de vârstă, întrebări cât mai diverse și formularea de răspunsuri complete, fiind adaptabilă oricărui tip de conținut, putând fi folosită la istorie, biologie, geografie, matematică, literatură, limbi străine, chimie, etc.7 , întrebările putând sa devină din ce în ce mai grele, pe parcursul desfășurării metodei.

permite reactualizarea și fixarea cunoștințelor dintr-un domeniu, pe o temă dată.

exersează abilitățile de comunicare interpersonală, capacitățile de a formula: întrebări și de a găsi cel mai potrivit răspuns

este și un exercițiu de promptitudine, atenția participanților trebuind să rămână permanent trează și distributivă.

Metoda R.A.I. poate fi organizată cu toată clasa sau pe grupe mici, fiecare deținând câte o „minge”. Membrii grupurilor se autoelimină treptat, rămânând cel mai bun din grup. Acesta intră apoi în finala câștigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfășurându-se până la rămânerea în cursă a celui mai bine pregătit.

Cadrul didactic supraveghează desfășurarea jocului și în final lămurește problemele la care nu s-au găsit soluții.

Brainstormingul („furtuna de creiere”, ,,asalt de idei” sau „evaluarea amânată”) este una dintre cele mai răspândite metode în formarea elevilor, în stimularea atenției și a creativității, etc.

La baza ei stă dezvoltarea unor idei noi ce rezultă din discuțiile purtate între participanți, fiecare venind cu o mulțime de sugestii, rezultatul acestora discuții finalizându-se cu alegerea celei mai bune soluții de rezolvare pentru situația dată.6

Brainstorming-ul se desfășoară în cadrul unui grup format din elevii prezenți la lecție, de preferință eterogen din punct de vedere al pregătirii și al înclinațiilor, sub coordonarea unui moderator(de regulă profesorul), care îndeplinește rolul atăt de animator cât și de mediator. Profesorul ascult cu atenție și nu intervine în discuțiile elevilor, poate intra în joc respectând regulilor. Este recomandabil ca grupul să fie compus dintr-un număr par de elevi.

Avantajul folosirii metodei Brainstorming este activarea participării elevilor și exersarea atitudinii creative, contrribuind la conturarea și exprimarea personalității. De asemenea, utilizarea acestei metode duce la optimizarea și dezvoltarea relațiilor interpersonale, toți elevii fiind implicați în sarcina de lucru.

Etapele metodei:

1. Alegerea temei supusă dezbaterii și informarea asupra sarcinii de lucru.

2. Se solicită exprimărea în enunțuri rapide, scurte, concrete și fără cenzură a ideilor legate de rezolvarea situației-problemă supusă dezbaterii. Se fac corelații între afirmațiile participanților, se pot prelua, completa/transforma ideile grupului, evitându-se referirile critice, pe principiul „cantitatea generează calitatea”.

3. Totul este înregistrat în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.

4. Se lasă timp, de ordinul minutelor pentru sedimentarea ideilor emise și recepționate.

5. Se analizează pe rând ideile emise, iar grupul propune criterii de selectare a ideilor pe diverse categorii(simboluri, cuvinte-cheie, imagini ce pot reprezinta posibile criterii).

6. Grupul se împarte pentru dezbatere în subgrupuri, în funcție de idei listate, dar se poate desfășura și într-un grup mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea/ contraargumentarea ideilor emise anterior. Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluții fezabile pentru situația supusă discuției, discuția fiind una liberă, spontană.

7. Se afișează ideile/rezultate ficărui subgrup, sub diferie forme( cuvinte, imagini, desene, propoziții, colaje).

Dezavantajul metodei ar putea fi considerat faptul că oferă doar posibile soluții fără realizarea efectivă, ceea ce uneori poate fi solicitant sau chiar frustrant pentru unii participanți.

Folosită cu discernământ, această metodă stimulează creativitatea și generează lecții creative. Cu puțin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii.

Metoda studiului documentelor școlare

Este o metodă de investihgație indirectă, deoarece se obțin date provenind din documente școlare, care reflectă, în scris, rezultatele elevilor, a factorilor educative și chiar al procesului educational.9

Dintre documentele la care fac referire, pot enumera:

planurile de învățământ;

cataolage de note;

notițe;

teste;

proiecte, e.t.c

Metode de prelucrarea a rezultatelor de tip statistico-matematic.

Sunt metode auxiliare indirecte ce reprezintă o modalitate de măsurare, modelare și cuantificare matematică a unor date, în cazul nostru, pedagogice. Ele evidențiază frecvența repetării(apariției), variația nivelul înregistrat în cadrul procesului instructiv-educativ, materializate prin tabele numerice, diagrame, procente, medii, curbe de distribuție, e.t.c.

Cuantificarea matematică (analiza cantitativă) însoțită de analiza calitivă a procesului de învățământ poate fi considerată ca având operativitate pedagogică, dacă prelucrarea datelor și stabilirea concluziilor pedagogice sunt corelate cu rezultatele obținute prin alte metode de cercetare, astfel putem să eliminam erorile.9

1.Metoda mediei aritmetice

Am folosit metoda mediei aritmetice deoarece, media reprezintă un indicator statistic cu ,,cel mai mare grad de aplicabilitate practică”, aceasta îmi permite să fac corelații și comparații măsurabile între rezultatele obținute în urma colectării datelor și deci îmi oferă posibilitatea unei interpretări pertinente a rezultatelor obținute, deoarece mediile sunt mărimi abstracte care de regulă nu coincid cu nici o valoare determinată prin studiu. Folosirea acestei metode a fost impusă de numeroasele limitări la care cercetarea mea a fost supusă (colective de elevi preponderent feminine – 83, numărul respondenților cu studii superioare -13, celor cu studii medii cu promovarea examenului de bacalaureat – 60 , celor cu studii medii fără promovarea examenului de bacalaureat – 10, paliere de vârstă diverse), deci pentru a determina un ,,conținut real” care să reflecte oarecum, omogeniitatea lotului studiat.

2.Metoda reprezentării grafice

Reprezentările grafice constituie un mijloc prin care cu ajutorul imaginilor, primim informații rapide despre rezultatele obținute, asupra tendintelor și corelațiilor dintre variabile. O imagine grafică poate reflecta în mod corect și concret aceste aspect, dacă vom respecta pricipiul proporționalității, prin alegerea corectă a tipului de grafic și a scării graficului.

Am folosit metoda reprezentării grafice cu scopul de a realiza o analiză cât mai corectă a datelor obținute și pentru a evita apariția eventualelor erori de interpretare. Studierea prin această metodă statistico-matematică a datelor obținute, prin centralizarea lor în scopul prelucrării și interpretării, oferă informații concrete, măsurabile despre percepția reală asupra avatajelor deținute de aplicarea unor anumite metode pe predare-învățare-evaluare.

4.7. Lotul de cercetare. Caracteristici tehnice și psihosociale.

Lotul respondenților este format grupuri de elevi din 2 clase anul I specializarea asistent medical de farmacie ( toate cele 4 clase participante la studiu sunt cu autofinantare), de la Ș.P.S.F in anii scolari 2015-2016 și 2016-2007. Caracteristicile acestora au fost grupate în funcție de cercetarea derulată.

Lotul cercetat a fost format din 83 de participanți, cu vârste cuprins între 18-45ani, fapt ce poate duce la rezultate măsurabile și o percepție corectă și relevantă vis-a-vis de tipul de metode de predare-învățare-evaluare ce pot fi aplicate în procesul de învățământ. Structura pe vârste a lotului studiat a fost variată, media fiind de 33 ani si 6 luni( am aplicat media ponderata). Am făcut referire la aceste aspecte deoarece le consider importante, atât pentru nivelul de cunoaștere și experiență a procesului de învățământ, cât și al aplicării metodelor de predare-învățare-evaluare.

Structura pe categorii de pregătire școlară anterioară nu este diversă, dar a relevat preponderența categoriei de cursanți specifică organizației studiate, astfel lotul studiat are următoarea structura:

Din 83 participanți la studiu:

10 cu studii medii fără promovarea examenului de bacalaureat, cu următoarea repartiție:

6 elevi An școlar 2015-2016

4 elevi An școlar 2016-2017

73 cu promovarea examenului de bacalaureat

13 elevi cu studii superioare, cu următoarea repartiție:

4 elevi An școlar 2015-2016

9 elevi An școlar 2016-2017

60 elevi cu studii medii cu promovarea examenului de bacalaureat, cu următoarea repartiție:

34 elevi An școlar 2015-2016

26 elevi An școlar 2016-2017

Pentru validarea aspectelor surprinse în cercetare, am considerat necesară analiza rezultatelor tuturor categoriilor de elevi din cadrul colectivelor studiate.

An școlar 2015-2016

Tabel nr.1 Repartiția elevilor participanți la studiu pe categorii de pregătire școlară anterioară in anul școlar 2015-2016

An școlar 2016-2017

Tabel nr.2 Repartiția elevilor participanți la studiu pe categorii de pregătire școlară anterioară in anul școlar 2016-2017

Anii școlari 2015-2017 – centralizat

Tabel nr.3 Repartiția elevilor participanți la studiu pe categorii de pregătire școlară anterioară in anii școlari 2015-2017

Așa cum am menționat anterior, structura pe vârste a componenților lotului este diferită, ea fiind cuprinsă între 18 – 45 ani.

An școlar 2015-2016

Tabel nr.4 Repartiția elevilor participanților la studiu în funcție de criteriul de vârstă an școlar 2015-2016

An școlar 2016-2017

Tabel nr.5 Repartiția elevilor participanților la studiu în funcție de criteriul de vârstă an școlar 2016-2017

Anii școlari 2015-2017 – centralizat

Tabel nr.6 Repartiția elevilor participanților la studiu în funcție de criteriul de vârstă anii școlari

2015-2017

Lotul elevilor participanților la studiu a fost format din 81 femei și 2 barbați.

An școlar 2015-2017

Tabel nr.7 Repartiția elevilor participanți la studiu în funcție de sexul repondenților an școlar 2015-2016

An școlar 2016-2017

Tabel nr.8 Repartiția elevilor participanți la studiu în funcție de sexul repondenților an școlar 2016-2017

Anii școlari 2015-2017- centralizator

Tabel nr.9 Repartiția elevilor participanți la studiu în funcție de sexul repondenților anii școlari

2015-2017

Lotizarea a fost de tip mixt (aleatorie și dirijată) având la bază următoarele argumente:

Domeniul învățământ preuniversitar postliceal sanitar este unul feminizat;

Vârsta respondenților este restricționată de vârsta minimă de înscriere pentru a frecventa cursurile învățământului preuniversitar postliceal sanitar;

Numărul respondenților este relativ mic, fiind format din elevi ai anul 1 de studiu în anul școlar 2015-2016 și respectiv 2016-2017, deoarece anul acesta școlar avem o singură clasa de anul I AMF și nu se află în norma mea didactică, fapt ce a impus o limitare a lotului, dar fără să afecteze reprezențativitatea specifică studiului. dar fără să afecteze reprezențativitatea specifică domeniului analizat.

Capitolul 5 – Rezultate. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor

Caz particular: Metode interactive aplicabile  în predarea-învățarea-evaluarea 
modulului ,,Compuși chimici anorganici cu acțiune farmaceutică” în

învățământul preuniversitar postliceal sanitar – Ș.P.S.F.

Rezultatele cercetării derulate in ȘPSF cu scopul ,,Identificării metodelor didactice eficiente ce pot fi aplicate în colectivele de elevi, pentru a obține rezultate mai bune în predarea și învățarea modulului „Chimia compușilor anorganici farmaceutici“, parcurs în anul I studiu, semestrul II, specializarea asistent medical de farmacie, vor fi prezentate în secțiunea imediat următoare.

Prin urmare, este important să identificăm metodele eficiente de ,,predare-învățare-evaluare” și apoi să prezentăm modul în care ele influențează procesul educațional, într-un domeniu de activitate atât de important pentru societate.

Datele colectate în activitatea de cercetare derulată în ȘPSF folosind diferite metode de cercetare au fost prelucrate, analizate și interpretate folosindu-mă de studiile specialiștilor în domeniu metodicii didactice. Locul de realizare a activității de cercetare a fost Ș.P.S.F.

5.1. Prezențarea instituției de învățământ preuniversitar postliceal în care s-a desfășurat cercetarea

Fondată în anul 1950, actuala Școala Postliceală Sanitară "Fundeni" reprezintă cea mai importantă instituție de învățămant de stat din România în domeniul pregătirii în Nursing și centru pentru formare continuă a cadrelor didactice din acest domeniu.

Principalele facilități pe care le oferim constau în:

– 12 săli de curs, dotate cu cele mai moderne mijloace pentru desfășurarea procesului de învățământ.

– 12 săli de demonstrație, dotate cu toate echipamentele necesare pentru asigurarea pregătirii practice a elevilor in tehnicile de nursing.

– 5 săli de laborator pentru anatomie, farmacie și informatica, dotate cu cea mai modernă aparatură în domeniu, inclusiv echipamente audio și video.

– O bibliotecă cu peste 20.000 de volume de specialitate.

Prelucrarea și interpretarea datelor culese din teren

Studiul eficienței aplicării metodelor interactive în predarea-învățarea-evaluarea modulului „Chimia compușilor anorganici farmaceutici“, parcurs în anul I studiu, semestrul II, specializarea asistent medical de farmacie a fost aplicat pe un lot de 83 elevi ai unei școli postliceale sanitare publice din București, iar scopul acestui studio a fost: ,,Identificării metodelor didactice eficiente ce pot fi aplicate în colectivele de elevi, pentru a obține rezultate mai bune în predarea și învățarea modulului Chimia compușilor anorganici farmaceutici“, parcurs în anul I studiu, semestrul II, specializarea asistent medical de farmacie.

1. Analiza rezultatelor obținute prin aplicarea celor 2 tipuri de metode didactice ( traditionale și interactive) evidențiază faptul că aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare au generat rezultate net mai bune la învățătură decât cele prin aplicarea metodelor tradiționale, astfel notele obținute în urma evaluărilor fiind în medie cu 1 punct mai mari.

Graficul nr. 1 rezultate obținute la evaluări prin aplicarea comparativă a metodelor de predare – învățare-evaluare tradiționale și interactive în anul școlar 2015-2016

Graficul nr. 2 rezultate obținute la evaluări prin aplicarea comparativă a metodelor de predare – învățare-evaluare tradiționale și interactive în anul școlar 2016-2017.

Astfel, am să formulez câteva argumente cu privire la aspectele care au condus la percepția că, aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare au generat rezultate net mai bune la învățătură decât cele prin aplicarea metodelor tradiționale.

Aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare stimulează:

gândirea elevilor;

interacțiunea între personalitățile membrilor unui colectiv;

determină ,,identificarea subiectului cu situația de învatare în care aceste este antrenat

Se spune că aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare conduc la ,,transformarea elevului în stapânul propriei transformări și formări”.

2. Ținând cont de faptul că plaja de vârstă a elevilor noștrii este destul de largă(18-45ani) doresc să fac în continuare, o corelare între rezultatele obținute de elevi prin aplicarea celor două tipuri de metode și vârsta respondenților, astfel am obținut graficul nr.3

Graficul nr. 3 rezultate obținute la evaluări prin aplicarea comparativă a metodelor de predare – învățare-evaluare tradiționale și interactive în anii școlari 2015-2017, în funcție de vârsta elevilor

Conturarea ideii că aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare au generat rezultate mai bune la învățătură decât cele prin aplicarea metodelor tradiționale apare, după cum reiese din graficul nr.3, la toate grupele de vârstă a persoanelor participante la studiu. dar se pot observa ușor valori apropiate de ale rezultatelor obținute, ceea ce confirmă tendința generală din graficul nr.1.

3. M-am gândit că ar fi interesantă o analiză comparativă a rezultatelor obținute de elevii participanți la studiu în funcție de studiile dobândite anterior, astfel am putut realiza graficul nr.4

Graficul nr. 4 rezultate obținute la evaluări prin aplicarea comparativă a metodelor de predare – învățare-evaluare tradiționale și interactive în anii școlari 2015-2017, în funcție de studiile anterioare elevilor

Analizând graficul nr.4 putem observa că se confirmă avantajul folosirii metodelor interactive de predare-învațare-evaluare prin faptul că indiferent de studiile dobândite anterior înscrierii la specializarea asistent medical de farmacie, notele obținute sunt mai mari decât cele obținute prin metodele tradiționale.

4. O altă abordare interesantă ar putea fi o analiză comparativă a rezultatelor obținute de elevii participanți la studiu în funcție de seul elevilor, astfel am putut realiza graficul nr.5.

Graficul nr.5 rezultate obținute la evaluări prin aplicarea comparativă a metodelor de predare – învățare-evaluare tradiționale și interactive în anii școlari 2015-2017, în funcție sexul elevilor

Și graficul nr.5 confirmă ipoteza acestui studiu și anume, aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare generează rezultate mai bune la învățătură decât cele prin metode tradiționale, atât la fete cât și la băieți și se pot observa ușor, valori apropiate ale rezultatelor obținute, ceea ce confirmă tendința generală din graficul nr.1.

Constatări

Studiul realizat demonstrează că aplicarea metodelor interactive de predare-învățare-evaluare confirmă necesitatea utilizării unor metode centrate pe elev, inovative ce stimulează creativitatea și sporesc stima de sine.

Prin analiza rezultatelor obținute de elevii participanți la studiu (două clase de anul I specializarea asistent medical de farmacie cu autofinanțare), derulat pe 2 ani succesivi s-a confirmat ipoteza generală (IG).

Aplicarea la clasă a metodelor interactive de predarea-învățare-evaluare prezintă următoarele avantaje:

descoperirea plăcerii de a învăța și diminuarea până la eliminarea „învățării pentru notă”;

stimularea învățării prin cooperare;

mărirea gradului de experiență colectivă pentru toți membrii grupului;

folosirea metodelor interactive de grup cu scopul favorizării interacțiunilor sociale atât dintre elevi și profesori, dintre elevi cât și interacțiunilor elevilor cu comunitatea;

crearea de alternative metodologice;

accentul pus pe elev mai mult decât pe cadrul didactic;

activarea a creativității și a imaginației, prin elaborarea de portofolii sau realizarea de proiecte;

accentul pe analiză și ameliorare și mai puțin pe sancțiune și control, favorizănd creșterea responsabilității personale;

abordarea unei situații sau probleme din perspective variate și diferite;

inovarea strategiilor evaluative;

promovarea evaluării dialogate;

evitarea etichetărilor și a ierarhizărilor provenite din evaluări reciproce, e.t.c.

Însă, au fost identificate o serie de dezanantaje, dintre care putem enumera:

profesorul trebuie să cunoască și să aplice în număr cât mai mare metodele didactice, evitându-se astfel devalorizarea metodei prin repetiție;

elemente de creativitate trebuie să fie mereu prezente și utilizate pe scară largă, ceea ce face ca metodele participative să fie mult mai obositoare atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice;

activitățile participative bazate pe lucrul în echipe au drept consecință relaxarea elevului după raportarea sarcinilor ”reacție de răspuns la efortul depus”, nemaiputând fi capabil sa recepteze informațiile altor echipe.

metodele participative necesită un număr mare de ore de pregătire a lecțiilor din partea profesorului, eforturi de timp și pentru diminuare a riscului apariției unor situații neprevăzute, eforturi de proiectare, e.t.c.;

unele abordări interactive pot accentua informații nu foarte importante;

timpul de gândire acordat elevului este redus la câteva minute pentru fiecare sarcină, de cele mai multe ori considerat insuficient și va duce la obținerea unor rezultate incomplete sau a unor evaluări superficiale.

Propuneri

Făcând o analiză a rezultatelor studiului, activitatea la catedră ar trebui să țină cont de câteva elemente prioritare:

să construiască demersal didactic pe baza avantajelor aplicării diferitelor metode didactice;

să elimine sau să diminueze dezavantajele;

profesorul trebuie să cunoască și să aplice în număr cât mai mare metodele didactice, atât tradiționale cât și modern, combinate în mod armoniosți în funcție de momentul lecției.

Studiul furnizează cadrelor didactice, comisiei metodice, dar și echipei manageriale date importante pe baza cărora se pot creiona strategii didactice, cu accent pe:

creearea unor ore attractive bazate pe comunicarea eficientă cu toti elevii clasei;

valorizarea personal a fiecărui elev;

recunoașterea rezultatelor obținute, atât individual cât și de grup;

responsabilizarea și implicarea elevilor în desfășurarea atât a orelor de curs cât și a celor de laborator;

armonizarea sarcinilor atribuite elevilor în funcție de potențialul acestora.

Comisia metodică are posibilitatea se a stabili prioritățile de intervenție, utilizând modelul prezențat în lucrarea de față, având ca punct de plecare rezultatele cu privier la aplicarea metodelor interactive într-o anumită etapă a procesului de predare -învățare-evaluare a diferitelor module studiate în învățământul preuniversitar sanitar.

Concluzii

Studiul pe care l-am realizat în această lucrare a urmărit identificarea unor strategii didactice complementare în vederea optimizării și eficientizării predării modulului ,,Compuși chimici anorganici cu acțiune farmaceutică”.

Am abordat acest aspect din prisma metodelor interactive de predare-învățare-evaluare, am observat din experiența la catedră că sunt foarte potrivite cu scopul meu ca și cadru didactic de a-mi determina elevii să se implice cât mai mult, și cât mai mulți în transmiterea eficientă a informațiilor și de subliniat faptul că aceștia obțin rezultate mai bune, comparativ cu folosirea metodelor clasice de preadare.

Formulănd câteva concluzii în urma aplicarii la clasă a metodelor interactive de predarea-învățare-evaluare, pot contura câteva avantaje ale acestora:

interrelațiile favorizate au efecte pozitive în planul dezvoltării personalității, gândirii critice, gandirrii divergente;

descoperirea plăcerii de a învăța și diminuarea până la eliminarea „învățării pentru notă”;

conturarea gândirii logice,

stimularea învățării prin cooperare;

potențarea spiritului de observație,

asigură o instruire individualizată;

mărirea gradului de experiență colectivă pentru toți membrii grupului;

folosirea metodelor interactive de grup cu scopul favorizării interacțiunilor sociale atât dintre elevi și profesori, dintre elevi cât și interacțiunilor elevilor cu comunitatea, cee ace duce la diminuarea fenomenului de blocaj emotional sau al creativității;

crearea de alternative metodologice;

accentul pus pe elev mai mult decât pe cadrul didactic;

antrenarea memoriei vizuale,

activarea a creativității și a imaginației, prin elaborarea de portofolii sau realizarea de proiecte;

accentul pe analiză și ameliorare și mai puțin pe sancțiune și control, favorizănd creșterea responsabilității personale;

sporirea atenției voluntare,

abordarea unei situații sau probleme din perspective variate și diferite;

inovarea strategiilor evaluative;

promovarea evaluării dialogate;

evitarea etichetărilor și a ierarhizărilor provenite din evaluări reciproce, e.t.c.

formarea deprinderilor de lucru cu calculatorul,

dezvoltarea abilităților de utilizare a informațiilor primite prin întremediul softurilor educaționale.

permit furnizarea unui volum mare de date;

favorizează parcurgerea unor secvențe de instruire complexe prin pași mici, adaptați nevoilor individuale de progres în învățare;

munca în grup duce la âmpărțirea responsabilităților și sarcinilor î părți mai mici, mai ușor de îndeplinit și deci, micșorarea timpului de îndeplinire al acestora;

facilitează realizarea unui feedback rapid și eficient;

oferă posibilitatea simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct;

stimulează implicarea activă a copilului în învățare;

Însă, ca în orice abordare, au fost identificate o serie de dezanantaje, dintre care putem enumera:

profesorul trebuie să cunoască și să aplice în număr cât mai mare metodele didactice, evitându-se astfel devalorizarea metodei prin repetiție;

introduce mai multă dirijare în procesul de învățare;

elemente de creativitate trebuie să fie mereu prezente și utilizate pe scară largă, ceea ce face ca metodele participative să fie mult mai obositoare atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice;

uneori răspunsul incorect este cotat în funcție de detaliu și nu de esență;

activitățile participative bazate pe lucrul în echipe au drept consecință relaxarea elevului după raportarea sarcinilor ”reacție de răspuns la efortul depus”, nemaiputând fi capabil să recepteze informațiile altor echipe.

prezintă segmente de instruire fixe, care nu solicită capacități ale minții umane;

metodele participative necesită un număr mare de ore de pregătire a lecțiilor din partea profesorului, eforturi de timp și pentru diminuare a riscului apariției unor situații neprevăzute, eforturi de proiectare, e.t.c.;

unele abordări interactive pot accentua informații nu foarte importante;

timpul de gândire acordat elevului este redus la câteva minute pentru fiecare sarcină, de cele mai multe ori considerat insuficient și va duce la obținerea unor rezultate incomplete sau a unor evaluări superficiale.

introduce o stare de oboseală, datorită posibilităților reduse de interacțiune umană.

Chiar dacă prezintă câteva neajunsuri, metodele sunt foarte benefice și eficiente deoarece motivează elevii, dinamizează procesul de învățare și eficientizează procesul de evaluare.

Profesorii, indiferent de specializare sau module predate trebuie să conștientizeze importantă adaptării aplicării metodelor didactice la specificul clasei, astfel încât să predomine avantajele și să fie diminuate până la eliminare dezavantajele, cu cât cantitatea de informație transmisă este mai mare.

Considerăm că soluțiile pe care le-am propus sunt o alternativă modernă pentru dezvoltarea calității predării modulului ,,Compuși chimici anorganici cu acțiune farmaceutică”, iar abordarea transdisciplinară a acestei teme se poate continua prin numeroase proiecte educaționale, menite să stârnească interesul elevilor față de perfecționarea profesională, dar și personală.

Bibliografie

Ardelean A. ,. Mândruț O, “Didactica formării competențelor, Cercetare–Dezvoltare–Inovare–Formare”, „Vasile Goldiș” University Press, ARAD, 2012;

Bontaș I., “Pedagogie”, Editura All Educațional, București, 1994;

Brezeanu M. & Co, “ Chimia metalelor”, Editura Academiei Române, București, 1990;

Chiriță I.C. & Co, “ Chimie farmaceutică – Note de curs”, vol. I, Editura Tehnoplast, București,2006;

Cristea A.N., “Farmacologie- Note de curs”, Editura Medicală, București, 2003;

Cristea A.N., “Tratat de farmacologie”, Ediția I, Editura Medicală, București, 2006;

Cucoș C., “Pedagogie”, Ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2002;

,,Farmacopeea română”, Ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 2000

Fătu S., “ Metodica predării chimiei în liceu”, Editura Corint, București, 2008

Hațeganu E. & Co, „Chimie farmaceutică”, vol. I+II, Editura Medicală, București, 2013, 2015;

Marcean C., Mihăilescu V.M., ,,Ghid de farmacologie pentru asistenți medicali și asistenți de farmacie”, Ed.All, București, 2011

Marcean C., Mihăilescu V.M., “Ghid de farmacologie pentru asistenții medicali și asistenții de farmacie”, Editura All, 2011;

Ministerul EDUCAȚIEI și Cercetării, Curriculum Anul I,II,III, Calificarea: Asistent Medical de Farmacie NIVEL 3 avansat, București 2005;

Missier A. /&Co, “Chimie Farmaceutică Teste generale”, Ediția a II-a, Vol II, Editura Tehnoplast, București, 2003;

Nenițescu C.D., ,,Chimie generală”, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 1972

Nenițescu C.D., “Chimie organică”, vol. I+II, Ediția a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990;

Nițucă C., Stanciu T., “Didactica disciplinelor tehnice”, Editura Performantica, Iași,2006;

Oprea C.L. & Universitatea din Craiova, DPPD, .,,Suport de curs – Programul de formare ,,Metode interactive de predare, învățare, evaluare” acreditat prin O.M.E.C.T.S. nr. 4306/01.06.2012, ISJ Teleorman, 2012;

Oprea C.L.,,Strategii didactice interactive”, Ediția a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 2009;

Potolea D., Manolescu M., ,,Teoria și practică evaluării educaționale”, Ministerul EDUCAȚIEI și Cercetării Proiectul pentru Învățământul Rural, 2005

Radu I.T., Ezechil L., ,,Didactica –Teoria instruirii”, Editura Paralela 45, Pitești, 2006;

Suport de curs ,, Chimia compușilor anorganici cu acțiune farmaceutică” nepublicat

***

https://ro.wikipedia.org/

https://www.google.ro/search/image

www.edu.ro/ Curriculum pentru școala postliceală, specializările: Asistent medical de farmacie, Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice, aprobat prin O.M nr. 5042 din 27.09.2005 [în vigoare]

https://vdocuments.site/documents/chimiutzapdf.html ( 14.04.2018, ora 18.00)