Profesor univ.dr.med. Alina Mihaela PASCU Absolvent: Manea Carmen BRAȘOV, 2018 Percepția asupra fenomenului de migrare a personalului medical din… [608766]

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Conducător științific:
Profesor univ.dr.med. Alina Mihaela PASCU

Absolvent: [anonimizat], 2018

Percepția asupra fenomenului de migrare a personalului medical din
perspectiva profesioniș tilor și a comunitații

CUPRINS

I.INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Aspecte generale ale migrației

1.1 Elemente introductive
1.1.1 Noțiunea de migrație
1.1.2 Tipurile de migrație
1.1.3 Migrația de -a lungul istoriei
1.1.4 Teoriile migrației

CAPITOLUL 2. Fenomenul de migrație in Europa

2.1 Aspecte generale
2.2 Cauzele migrației in Europa

CAPITOLUL 3. Fenomenul de migrație în România

3.1 Aspecte genrale
3.2 Cauzele migrației în România

CAPITOLUL 4. Migrația personalului medical

4.1 Migrația personalului medical în Europa
4.2 Migrația personalului medical în România

II. PARTEA SPECIALĂ

1. Scopul și obiectivele lucrării
2. Material și metodă
2.1 Tipul de studiu
2.2 Lotul de studiu
2.3 Instrumente de cercetare
2.4 Variabile
3.Rezultate
3.1 Răspunsurile comunității. Percepția asupra fenome nului
de migrare în ceea ce privește :
3.1a) Competența cadrelor medicale.
3.1b) Atitudinea cadrelor medicale .

3.1c) Condițiile de spitalizare.
3.1d) Acces ul la medicație/tratament .
3.1e) Aspect ul financiar .
3.1f) Corupția.
3.2 Răspunsurile personalului medical. Percepția asupra
fenomenului de migrare din perspectiva
3.2.1 Categorii de personal medical
3.2.2 Percepția asupra fenomenului de migrare în ceea ce
privește:
3.2a) Aspect ul financiar
3.2b) Sănătate a
3.2c) Ed ucația
3.2d) Statutul medicilor
3.2e) Condiții le legate de muncă
3.2f) Siguranța în muncă
3.2g) Situația economică a țării
3.2h) Timp ul liber
3.2i) Satisfacția generală
3.2j) Statutul actual
4.Discuții
5. Limitele studiului. Perspective de cercetare.
6.Concluzii

III. BIBLIOGRAFIA
IV. Anexe

I. INTRODUCERE

Această lucrare își propune abordarea fenomenului de migrație, cauzele și
consecințele migrației, cât și situația migrației personalului medical din
România, și a cetațenilor nemulțumiți de condițiile din spitale și serviciile
medicale primite.
Scopul acestei lucrări este de a afla din mai multe loturi( comunitate, studenți,
asistenți medicali, medici rezidenți, medici specialiști) care sunt cauzele
principale ale migrației la noi in țară.
În cadrul fluxului de populație, mișcarea forței de muncă a crescut atât în
număr cât și în intensitate. Migrația nu poate fi considerată un fenomen
instantaneu și imprevizibil, deoarece mișcările populației au multiple aspecte
istorice, comporta mentale, eco nomice și sociale. [1]
În viitor, migrația va deveni o sursă de compensare a deficitului de forță de
munca în țările dezvoltate. Membrii Uniunii Europene, deja afectați de
Îmbătrânirea demografică, vor putea să diminueze efectele acestei îmbătrâniri,
care tind să devină din ce în ce mai dramatice, atrăgând tineri bine instruiți și
competitivi.[1]

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE ALE FENOMENULUI DE
MIGRAȚIE

Acest capitol abordează aspectele generale ale migrației, noțiunea de migrație
și proveniența ei, migrația în lume de -a lungul istoriei și principalele teorii
migraționiste.

1.1Elemente introductive

1.1.1Noțiunea de migrație

Noțiunea de migrație este un termen ce provine din latină ’’ migratio, onis ’’=
plecare. Conform Organizației Intenrați onale pentru Migrație, migrația este
definita ca ’’ mișcarea unei persoane sau a unui grup de persoane, fie trecând o
frontieră internațională, fie în interiorul unui stat. Este o mișcare a populației,
indiferent de mărime, compoziție sau cauze; include mi grația refugiaților, a

populațiilor, a persoanelor, migrând din cauze economice sau pentru alte
scopuri, inclusiv reuniunea familială’’.[2]
Definițiile tradiționale ale migrației conțin ipoteze implicite: locuri de origine
și locuri de destinație; locurile de origine sunt fixe si stabile, în timp ce
locurile de detinație sunt temporare și pot fi schimbate cu ușurință. O apreciere
mai realistă ar putea considera mai degrabă, integrarea în diferite comunități,
decât mișca rea între doua locuri diferite.[3]
Pentru Shryock și Siegel migrația reprezintă ’’punctul în care locul de muncă
este prea departe și devine un comsumator de timp și bani, încât nece sită
schimbarea de reședință’’ [4]
Un psihiatru definește migrația ca fiind o schimbare neîncetată pe tot parcursul
vieții, în ceea ce privește societatea , mediul personal și familial. [5]
Așadar, migrația poate fi definită ca o deplasare de grupuri umane ce
îndepărtează oamenii din locuințele lor și adaptarea în noi comunități cu stiluri
de viață și obiceiuri diferite.

1.1.2Tipuri de migrație

Migrația poate fi clasificată sub diferite forme:
– Legală/ ilegală
– Voluntară/ forțată
– Permanentă/ temporară
După spusele lui Dirk Haerder, ’’ migrația are un î nceput și un sfârșit.
Mobilitatea permanentă constituie un mod de viață în sine, având tot timpul în
perspectivă următoarea destinație. Călătoriile sunt vizite temporare într -o
cultură diferită, pentru anumite scopuri. Migrația poate fi circulară, aducând
înapoi persoanele î n locurile lor de origine. Emigrarea constituie o mișcare
permanentă intenționată, care uneori poate fi urmată de o reîntoarcere, atunci
când condițiile de viață devin nesatisfăcătoare’’.[6]

1.1.3Migrația de -a lungul istoriei

Migrațiil e, cu toate coicnirile și conflictele dintre popoare și diferite culturi, au
fost luate în considerare printre forțele decisive în istorie. Fiecare avans, în
cultură a fost, de fapt, începutul unei noi perioade de migrație și mișcare a
populațiilor. Tendin țele actuale indică faptul că, în timp ce mobilitatea
persoanelor a crescut, migrația populației a scăzut relativ. Cu toate acestea,
consecințele migrației și a mobilității, par a fi aceleași.[7]
Bazându -se pe exemple dintr -o gamă largă de regiuni și zone geografice,
istoricul Patrick Manning face următoarele afirmații legate de importanța
migrației în istorie:
’’-Răspândirea grupurilor lingvistice majore
-Răspândirea comerțului și comerțului maritim
-Formarea industriei’’.[ 8; 9]
Acum mult timp, aproximativ 100.000 ani, Homo spaiens a migrat spre Africa
și de acolo au aparut diferitele grupuri lingvistice, organizațiile sociale și ’’

inovațiile tehnologice’’. Datorită acestui lucru, acum, sunt aproximativ 2.000
de etnii și limbaje diferite. Rapiditatea cu care s -au ocupat toate continentele(
înafară de Antactica)în aproximativ 50.000 de ani, definește
comple xitatea.[10]
Odată ce migrarea mare a fost finalizată, o criză globală a confruntat
omenirea. Oamenii au început să caute zonel e cele mai bune pentru ei, cu
plante comestibile, au creeat agricultura și s -au stabilit in multe zone pe glob.
Așadar, aceștia au continuat să se miște dintr -o parte în alta a globulu i,
influențând profund istoria.[11]
În preistorie, mișcarea unui grup er a evidenta prin răspandirea influențelor
culturale, practicile religioase, fiind dovezi că există legaturi între regiuni și că
este vorba despre migrație.
În unele situații, grupurile identificate ca și migranți, erau alungate împotriva
voinței lor. Mutare a africanilor în America pentru comerțul de sclavi este cel
mai bun exemplu, rezultând că rasa era cel mai important factor determinat.
Prin urmare, există multe cauze ale mobilității popoarelor, Persecuția a
determinat evreii să sa miște din nou și din no u de-a lungul secolelor, însă
propria exclusivitate le -a per mis să supraviețuiască în grup.[12]

1.1.4Teorii migraționiste

În decursul anilor, au fost eliberate mai multe teorii migraționiste din mai
multe puncte de vedere.
Aceste teorii susțin că migrația are anumite reguli și principii, după cum
urmează:
-Majoritatea migranților merg doar pe o distanță scurtă.
-Migrația continuă pas cu pas.
-Migranții ce merg pe distanțe mari, se îndreaptă, în general, către unul din
marile centre de comerț sau in dustrie.
-Fiecare curent de migrare va produce o compensare
-Locuitorii din mediul urban migrează mai puțin decât cei din mediul rural.
-Femeile migrează în număr mai mare decât bărbații.
-Majoritatea migranților sunt adulți.
-Orașele mari își măresc poplația mai mult prin migrație decât prin creștere
naturală.
-Migrațiile cresc în volum pe măsură ce se dezvoltă industria și comerțul.
-Majoritatea cauzelor de mig rații sunt de natură economică.[13; 14]
E.S.Lee enumeră și el câteva teorii:
’’-Migrația și distanța
-Migrația pe etape
-Curent și contracurent
-Rural -urban
-Tehnologia și migrația
-Dominanța motivelor economice’’.[15]
Teoriile migraționiste pot fi grupate în două categorii principale, urmând o
devizie generală în științele social e, între teoriile social -funționale și istoric –

structurale. Teoria social -funcțională tinde să vadă societatea ca pe un sistem,
o coleție de părți independente, ceva asemănător cu funcționarea unui
organism, în care există o tendință inerentă față de echil ibru. Teoria
funcțională tratează în general, migrația ca pe un fenomen pozitiv care
servește interesele majorității oamenilor și contribuie la o mai mare egalitat e
în cadrul și între societăți.[16]

CAPITOLUL 2 Fenomenul de migrație în Europa.

2.1Aspect e generale ale fenomenului de migrație în Europa

În utlimii ani a apărut o serie impresionantă de literaturi academice privind
migrația în contextul european.
Migrația a fost identificată în mai multe moduri. Cel mai important element
este relația dinamică între politică și economie, modificările și eoluțiile
acestora. Nicăieri aceste schimbări nu au avut un impact mai mare decât în
Europa. Migrațiile au început după încetarea războiului rece și prăbușirea
regimurilor comuniste, ceea ce a dus la div iziunea politică și deschiderea
frontierelor din Est și Vest. Se estimează că aceste modificări au declanșat
migrarea până la patru milioane de persoane în Europa între 1989 și 1994. În
același timp, izbucnirea motivelor etnice și războaiele au precipitat migrarea a
aproximativ cinci milioane de refugiați, doar din fosta Iugoslavie. Există, de
asemenea, indicații privind un număr foarte mare de refugiți și repatri ați din
fosta Uniune Sovietică.[17; 18; 19]
Atunci când marea majoritate a Europei s -a prăbușit și Marea Britanie a
coborât în pragul falimentului , puțini s -au așteptat ca un continent purificat din
punct de vedeere etnic, să apară treizeci de ani mai târziu ca un continent
multietnic. Istoria migrației este una dintre consecințele neprevăzute și
nedorite. Acest lucru a fost valabil în cazul migrației forței de muncă. Cadrele
juridice prin care a avut loc migrația de după război, au fost variate, dar pot fi
grupate în două categorii:
-Regimuri de migrație colonială
-Politici temporare pentru migranț i
Migranții au trecut prin aceste 2 fluxuri pentru un singur motiv: pentru a
satisface lipsurile de forță de muncă create de o eonomie europeana plină de
expansi une.[20]
Până în cel de -al doilea război mondial, milioane de oameni au traversat
oceanul pentr u a se stabili în Lumea Nouă: s -au estimat aproximativ 60 de
milioane în perioada 1820 -1940, din care 38 de milioane au plecat în Statele
Unite. În Franța, străinii au fost în număr de peste un milion în 1886 și 2,7
milioane în 1931, egală cu 7% din popula ția totală. În Elveția, stocul de
persoane străine depășise deja nivelul de 15% din populația tota la înainte de
războiul mondial.[21; 22]

2.2Cauzele migrației în Europa

De ce migrează oamenii? Oamenii migreaza din mai multe motive diferite.
Aceste cauze pot fi clasificate ca fiind economice, sociale, politice sau de
mediu.
-Migrația economică: oamenii migrează pentru a găsi un loc de muncă sau
pentru a urma o anumită carieră.
-Migrația socială: deplasarea se face cu scopul îmbunătațirii calității vieții s au
apropierea de familie sau prieteni.
-Migrația politică: deplasarea se face pentru a scăpa de persecuția politică sau
război.
-Cauzele de mediu ale migrației includ dezastre naturale
Unii oameni aleg să migreze pentru a -și spori oportunitățile de carieră , alți
oameni sunt forțați să migreze din cauza războiului, inundațiilor, foametei.
Motivele pentru care oamenii părăsesc o zonă includ:
-lipsa de locuri de muncă
-Lipsa de siguranță
-Multiple crime
-Afectarea culturilor
-Secetă
-Inundații
-Sărăcie
-Război
Motivele pentru care oamenii se mută într -o anumită zonă, includ :
-Număr mare de locuri de muncă
-Un climat mai bun
-Stabilitate politică
-Risc scăzut pentru dezast re naturale.[23]

CAPITOLUL 3 FENOMENUL DE MIGRAȚIE ÎN ROMÂNIA

3.1Aspecte generale ale fenomenului de migrație în România

În România, înainte de 1989 exista migrarea permanentă ce avea drept cauze
motivele politice și cele etnice și migrarea temporară pentru a studia în
străinătate. După 1989 cauzele migrării s -au schimba t în cauze de natur ă
economică.[24]
Fluxurile de migrație din secolul XX au fost dominate de migrația etnică, în
special de Germani și evrei, deși motivul central pentru migrare a fost
comunismul. Dupa căderea regimului comunist în 1989, totul s -a schimbat
complet pentru Rom ânia, după cum urmează:
– 1990 -1993 Emigrarea permanentă în masă a minorităților etnice, plus
români ce au fugit de tubulențe politice și de sărăcie. Aceștia din rumă
au migrat spre Vest, atingându -se un număr de 116.000 de candidați în
1992.
– 1994 -1996 Nivel uri scăzute ale migrației economice românești spre
Europa de Vest, precum și continuarea migrării etnice.

– 1996 -2001 Dezvoltarea mai multor tendințe paralele și creșterea
migrației
a) Migrația permanentă a crescut din ce în ce mai mult spre Statele
Unite ale Americii și Canada, mai mult decât migrația legală către
țările europene.
b) Apariția migrației ilegale sau circular ilegale către țările europene,
pentru munca ilegală
c) Începând cu anul 1999, forțele de muncă au început recrutările cu
diferite țări europene
d) Migrații de întoarcere a românilor, în special din Moldova, precum
și migrații circulare între Germania și România.
– 2007 -prezent Acces liber către țările europene
În acestă perioada structura de vârstă șă nivelul educațional al
migranților s -au schimbat.[25]

3.2Cauzele fenomenului de migrare din România

România se abonează la fenomenul migrației mondiale, cu o istorie
marcată în siușuri și declinuri, bazate în principat pe o politică internă,
socială și condiții economice. Este în natura umană să încerce să
găsească condiții mai bune de trai. Regiunile mai dezvoltate atrag
oamenii din zone mai sărace ale lumii.
Migrația pentru ocuparea locurilor de muncă a devenit cea mai
importantă cauză a fenomenulu i de migrare în România. Potrivit
estimărilor Oficiului Român pentru Migrația Forței de Muncă există
aproximativ 2 milioane de români angajați în străinătate în activități
non-sezoniere, care reprezintă mai mult de 10% din locuitorii
României.
Din perspect iva demografică, consecințele migrației sunt foarte
importante. Tendința de a rămâne în țările de destinație este mai bine
instalată și asta implica o pierdere permanentă a oamenilor, care, pe
termen lung, efectează creștere a economică a țării.[26, 27]

CAPITOLUL 4 FENOMENUL DE MIGRARE DIN PUNC DE
VEDERE MEDICAL

4.1Fenomenul de migrare din punct de vedere medical în Europa

În ultima perioadă, fenomenul de migrare din punct de vedere medical
acrescut și, deși nu reprezintă o cauză a crezei globale din si stemul
sanitar, amplifică problema la nivelul unor țări.
Migrarea personalului medical este uzuală pentru multe țări dezvoltate
economic, dar cu efecte negative pentru țările sursă, care r ămân cu un
deficit de personal.[28; 29; 30]

Aceste migrații fac part e din dinamica generală a schimbării și
mobilitatea care stă la baza piețelor forței de muncă din sectorul
sănătății, iar problemele politice nu ar trebui tratate în mod izolat. În
plus, dinamica mobilității migrației și recrutării la nivel național este
foarte complexă și atinge toate astepctele: respetarea drepturilor
oamenilor, posibilitatea de a alege, motivațiile și starea de spirit a
personalului medical, diferite metode utilizate de autoritățile publice
pentru a controla, facilita și încerca limitare a afluxului sau fluxului de
cadre medicale.
În regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății(OMS),
aderarea mai multor țări la Uniunea Europeană în 2004 și 2007 a extins
domeniul de aplicare al mobilității lucrătorilor din domeniul sănătății.
Unel e țări, în special cele din partea de Est, sunt îngrijorate de exodul
persoanlului medical, ca rezultat al aderării în Uniunea Europeana.
În general, datele disponibile par să indice că fluxurile de migrație a
profesioniștilor din domeniul medical, a cresc ut considerabil în Europa.
Motivele pentru migrarea oamenilor sunt diverse. Migrarea nu se
rezumă doar la mersul dintr -o țară în alta. Factorii decizionali trebuie să
înțeleagă motivele din spatele migrării și trebuie să cunoască profesiile
pentru a dezvol ta po litici și de a controla fluxul.[31; 32]
Migrația personalului medical nu este un fenomen independent. Este
foarte important pentru profesioniștii din sănătate, să li se ofere condiții
otpime de muncă, tratamente echitabile, ca ei să își folosească cât mai
bine abilitățile. Pentru acest lucru, colaborarea cu diferite administrații
și instituții, este indispensabilă. Astfel, efectele negative ce le are
migrarea asupra domeniului de sănătate, vor fi vizibil reduse.

4.2 Fenomenul de migrație din punct de vedere medical în România

Migrația personalului medical din România este masivă ți crețte anual,
conform Colegiului Medicilor :
– La începutul anilor 1990, erau aproximativ 55.000 de medici.
– În 2014 au fo st înregistrați doar 37.363.[33]
Organizația Mondială de Sănătate, afirmă că în România sunt 1,9
medici la mia de locuitori, ceea ce inseamnă că există un deficit de
medici, raportat la numărul de locuitori.Irina Cehan susține că ’’
aderarea României la Uniunea Europeană a condus la situația că țara
noastră s e confruntă cu un flux migratoriu de cadre medicale fără
precedent, situație accentuată și de consecințele crizei economice,
efectele resimțindu -se în procesul de asigurare a accesului pacienților la
serviciile de sănătate.’’[34]
În presă s -a afirmat în re petate rânduri, că medicii români lucreaza în
străinătate deoarece sistemul nostru medical este suprasolicitat, timpul
de lucru depășește timpul legal și pacienții sunt departe de a fi
mulțumiți, la care se mai adaugă și problemele financiare și
organizați onale.

Num ărul de medici la mia de locuitori descrie într-un mod sugestiv,
imaginea dezastrului medical românesc. În 2006, media pentru Uniunea
Europeana -27 era de 2,5 medici la mia de locuitori, în Olanda – 3,8
medici la mia de locutori, Belgia – 4,1 medici la mia de locuitori, iar în
România numarul de medici la mia de locitori fiind mult mai mic.[35]
Foarte important, pentru buna funcționare a sistemului sanitar românesc
este schimbarea mentalității factorilor de decizie privind percepția
asupra sănătății. Sectorul sănătății nu ar trebui privit ca un consumator,
ci ca un producător. Sănătatea este un element foarte import ant pentru
creșterea economică.[36;37;38;39;40]

II. PARTEA SPECIALĂ

1. Obiective

Prezenta lucrare abordează problematica fenomenului de migrare a personalului
medical din perspectiva profesioniștilor și a comunității. În lucrare au fost
urmărite m ai multe aspecte cu privire sistemul sanitar românesc.
Este deja cunoscut că o mare parte din profesioniștii din sistemul medical
românesc, lucrează astăzi în străinătate. Este clar, că migrația lor constituie o
pierdere importantă pentru țară, dar și singura soluție pentru ca ei să îți poată
exercita profesia , având in vedere condițiile actuale din spitale.
Migrația este o componentă cu un rol foarte important în dezvoltare.Formele
diferite ale acestui fenomen sunt într -o strânsă legătură cu schimbările
economice, structu ră socială și calitatea vieții.(29)
Fenomenul de migrație din punct de vedere medical a luat amploare în ultimii
ani,medicii rezidenți și tinerii specialiști, fiind cei mai dispuși să călătorească
spre zone mai generoase din punct de vedere financiar.
Aceasta lucrare încearcă să evalueze dim ensiunile migrațiilor personalului
medical românesc,să gaseasca anumite cauze, să le descrie și sa evidentieze
potențialele măsuri de limitare și prevenție a fenomenului de migrare din
sectorul sanitar.

2. Material și metodă

2.1 Tipul de studiu

Studiul a fost realizat în perioada martie 2017 – martie 2018, proiectat sub forma
unui studiu prospectiv. A fost realizat cu ajutorul chestionarelor, completate de
corespondenții pe care i -am ales în funcție de criteriile stabilite.

2.2 Lotul studiat

Am împarțit chestiona rele după cum urmează:
-100 corespondenți din comunitate, care nu fac parte din sistemul sanitar;
-50 de studenți de la Universitatea Transilvania Brașov, Facultatea de
Medicina,de la toae programele de studiu, dupa cum urmează

– 20 studenți de la Medicină Generală, 10 studenți de la Asistență Medicală
Generală,
-10 studenți de la Laborator Clinic,
-10 studenți de la Balneofiziokinetoterapie;
– 50 de medici rezidenți;
-50 de medici specialiști;
-50 de asistenți medicali generaliști.

Criteriile de includere au fost:
-Persoane din comunitate, care nu fac parte din sistemul sanitar
-Studenți la Facultatea de Medicină, de la toate specializ ările și în ultimul an de
studiu
-Medici rezidenți
-Medici specialiști
-Asistenți medicali generaliști

Criteriile de excludere au fost:
-Persoane din comunitate sub vârsta de 15 ani
-Studenții care nu se aflau în an terminal.

2.3 Instrumente de cercetare

Datele pe care le -am obținut, au fost culese prin doua metode. Prima metoda a
fost prin împarțirea chestionarelor la persoanele din comunitate. Acestea mi le –
au completat, iar eu am analizat datele. A doua metodă prin care am obținut
datele, a fost efectuarea chestionarelor online, și distribuirea lor în mai multe
grupuri (studenți la Facultatea de Medicină, asistenți medicali, medici rezidenți,
medici specialiști) . Respondenții au avut de încercuit un număr de la 1 la 6, 1
reprezentând dezacordul total și 6 acordul total. Acordul final, este alcătuit din
acord parțial, ac ord, acord total, și Dezacordul final este alcătuit din dezacord
parțial, dezacord, dezacord total. Datele completate online, au fost transcrise în
chestionare și ulterior, analizate.

2.4 Variabile

Variabilele pe care le -am folosit, sunt următoarele:
– Gen
– Vârstă
– Localitatea de proveniență( rural/urban)
– Ultima unitate de învățământ absolvită
– Programul de studiu
– Localitatea de profesie

– Studiile(Postliceale/Universitare)

3. Rezultate

Rezultatele obținute sunt împarțite pe categorii și subcategorii, fiind prezentate
rezultatele de la fiecare întrebare din chestionarele efectuate.

3.1 Comunitatea

Chestionarul pentru comunitate conține 28 de întrebări, repartizate pe mai multe
capitole, dupa cum urme ază: condi țiile din spitale, ati tudinea cadrelor medicale,
competența cadrelor medicale, acces medicație/tratament, aspect financiar,
corupție. Lotul pentru comunitate este format din 100 de persoane. În urma
prelucrării datelor, din cele 100 de persoane, 54 sunt de genul feminin și 42 sunt
de genul masculin. ( Tabelul II.3.1.1)

Tabelul II.3.1.1 Distribuția subiecților în funcție de gen
Gen Feminin 54
Masculin 46

Corespondenții au vârste cuprinse între 20 -30 de ani ( 35), între 31 -40 de ani
(23), între 41 -50 de ani(24), între 51 -60 de ani(11) și peste 60 de ani (7). ( Tabel
II.3.1.2). Dintre aceștia, 66 de persoane provin din mediul urban și 34 de
persoane provin din mediul rural.( Tabel II.3.1.3)

Tabelul II.3.1.2 Distribuția subiecților pe categorii de vârstă
Vârstă 20-30 ani 35
31-40 ani 23
41-50 ani 24
51-60 ani 11
>60 ani 7

Tabelul II.3.1.3 Distribuția subiecților în funcție de mediul de proveniență.
Mediul de
proveniență Rural 34
Urban 66

Lotul de studiu a mai fost împățit și în funcție de ultima unitate de învățământ
absolvită, după cum urmează: cu studii gimnaziale au fost doar 8 persoane, cu
studii liceale au fost 52 de persoane și cu studii universitare au fost 40 de
persoane. (Tabelul II.3.1.4)

Tabelul II.3.1.4 Distribuția subiecților în funcție de ultima unitate de învățământ
absolvită
Ultima unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8
Liceu 52
Universitate 40

3.1a) Competența cadrelor medicale

Acest capitol cuprinde 4 întrebări, la care corespondenții și -au exprimat acodul
sau dezacordul, în funcție de mulțumirea fiecăruia, cu priv ire la competența
cadrelor medicale.
Aceste 4 întrebari din acest capitol au fost:
1. Am încredere în faptul că medicii din România sunt buni profesioniști.
2. Medicii din România sunt bine pregătiți și au abilitățile necesare în a
oferi servicii de calitate pacienților.
3. Atunci când apelez la serviciile sanitare din România, am încredere în
competența cadrelor medicale care mă tratează.
4. În general, medicii din România depun toate eforturile necesare în
tratarea pacienților indiferent de lipsurile din sistemul medical românesc.
După repartizarea respondenților pe categorii, am analizat acordurile ( Tabelul
II.3.1.a.1. ) și dezacordurile (Tabelul II. 3.1.a.2. ), pentru fiecare întrebare în
parte .

Tabelul II.3.1.a.1. Categoriile ăn care au fost incluși respondenții și acordurile
acestora.
Acord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 40 42 33 38
Masculin 46 36 35 29 32
Vârstă 20-30 ani 35 25 29 21 22
31-40 ani 23 17 16 14 16
41-50 ani 24 17 16 13 17
51-60 ani 11 11 10 9 10
>60 ani 7 6 6 5 5
Mediul de
proveniență Rural 34 25 7 23 24
Urban 66 15 50 29 46
Ultima
unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8 6 4 3 5
Liceu 52 39 45 36 36
Universitate 40 31 28 23 29

Tabelul II.3.1.a.2. Categoriile în care au fost incluși respondenții și
dezacordurile acestora.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 14 11 21 16
Masculin 46 10 11 17 14
Vârstă 20-30 ani 35 10 6 14 13
31-40 ani 23 6 7 9 7
41-50 ani 24 7 8 11 7
51-60 ani 11 0 1 2 1
>60 ani 7 1 1 2 2
Mediul de
proveniență Rural 34 9 27 11 10
Urban 66 51 16 27 10
Ultima
unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8 2 4 5 3
Liceu 52 13 7 16 16
Universitate 40 9 12 17 11

După interpretarea datelor introduse din chest ionarele completate de
respondenții din lotul de studiu, am realizat o statistica generală, pentru fiecare
categorie, în funcție de acordul (Figura II.3.1.a .1.) și dezacordul fiecăruia.
(Figura II.3.1.a .2.)

Figura II.3.1.a.1. Statistică cu privire la acordul respondenților, în funcție de
fiecare categorie.

Figura II.3.1.a.2 Statistică cu privire la dezacordul respondenților, în funcție de
fiecare categorie.

În urma datelor culese de la respondenți, am realizat o statistică generală,
unde s -a observat că, marea majoritate dintre ei, nu au încredere în faptul
că medicii din România sunt buni profesioniști și că au abilitățile necesare
în a oferi servicii de calitate pacienților. Respondenț ii au infirmat faptul
că medicii din România depun toate eforturile în tratarea pacienților,
indiferent de lipsurile din sistemul medical Românesc. (Figura II.3.1.a.3)

05101520253035404550
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categorii respondențiAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4
051015202530354045
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categorii respondențiDezacord Întrebarea 1
Dezacord Întrebarea 2
Dezacord Întrebarea 3
Dezacord Întrebarea 4

Figura II.3.1.a.3. Statistică generala a acordurilor și dezacordurilor
respondențilo r cu privire la competența cadrelor medicale.

3.2b) Atitudinea cadrelor medicale

Acest capitol conține 7 întrebări , unde corespondenții din lotul de studiu,
au răspuns cu Acord sau Dezacord, în ceea ce privește, atitudinea cadrelor
medicale din spitalele din România.
Aceste 7 întrebări din acest capitol, sunt următoarele:
1. În general, medicii din România tratează cu respect toți pacienții.
2. De cele mai multe ori in interacțiunea cu pacienții, medicii folosesc
termeni medicali care nu pot fi înțeleși de aceștia.
3. În general, medicii acordă suficient timp pentru consultații si
tratament.
4. În general, asistentele medicale sunt atente la nevoile pacienților.
5. Personalul medical manifestă interes in îngrijirea bolnavilor.
6. Comunicarea între personalul medical și pacient este optimă.
7. Atitudinea personalului medical și auxiliar ( infirmiere, brancardieri)
din spitalele din România reflectă interes în tratarea pacienților.

După repartizarea respondenților pe categorii, am analizat acordurile ( Tabelul
II.3.1.b .1a și T abelul II.3.1.b.1b) și dezacordurile (Tabelul II.3.1.b.2a și
Tabelul II.3.1.b.2b) , pentru fiecare întrebare în parte.

0 20 40 60 80 100Întrebarea 1Întrebarea 2Întrebarea 3Întrebarea 4
Nr. respondențiAcord
Dezacord

Tabelul II.3.1.b.1a . Categoriile în care au fost incluși respondenții și
acordurile acestora.
Acord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 29 39 28 28
Masculin 46 33 34 22 29
Vârstă 20-30 ani 35 18 27 19 18
31-40 ani 23 15 15 10 11
41-50 ani 24 16 16 13 16
51-60 ani 11 9 9 7 8
>60 ani 7 4 6 1 4
Mediul de
proveniență Rural 34 20 28 18 18
Urban 66 42 45 32 39
Ultima
unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8 3 7 1 3
Liceu 52 33 40 32 36
Universitate 40 26 26 17 18

Tabelul II.3.1.b.1b Categoriile în care au fost incluși respondenții și acordurile
acestora.
Acord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
5 Întrebarea
6 Întrebarea
7
Gen Feminin 54 30 28 19
Masculin 46 28 27 24
Vârstă 20-30 ani 35 20 17 13
31-40 ani 23 13 12 9
41-50 ani 24 13 13 10
51-60 ani 11 8 8 6
>60 ani 7 4 5 5
Mediul de
proveniență Rural 34 18 16 11
Urban 66 40 39 32
Ultima
unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8 4 3 4
Liceu 52 34 33 26
Universitate 40 20 19 13

Tabelul II.3.1.b.2a Categoriile în care au fost incluși respondenții și
dezacordurile acestora.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 25 15 26 25
Masculin 46 13 12 24 17
Vârstă 20-30 ani 35 17 8 16 17
31-40 ani 23 8 8 13 12
41-50 ani 24 8 8 11 8
51-60 ani 11 2 2 4 2
>60 ani 7 3 1 6 3
Mediul Rural 34 14 6 16 15
Urban 66 24 21 34 27
Studii Gimanziu 8 5 1 7 4
Liceu 52 19 12 20 16
Universitate 40 14 14 23 22

Tabelul II.3.1.b.2b Categoriile în care au fost incluși respondenții și
dezacordurile acestora.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
5 Întrebarea
6 Întrebarea
7
Gen Feminin 54 24 26 35
Masculin 46 18 19 21
Vârstă 20-30 ani 35 15 18 22
31-40 ani 23 10 11 14
41-50 ani 24 11 11 14
51-60 ani 11 3 3 4
>60 ani 7 3 2 2
Mediul Rural 34 16 18 22
Urban 66 26 27 34
Studii Gimanziu 8 4 5 4
Liceu 52 18 19 25
Universitate 40 20 21 27

După interpretarea datelor introduse din chestionarele completate de subiecții
din lotul de studiu, am realizat o statistica generală, pentru fiecare categorie, în
funcție de acordul (Figura II.3.1.b.1) și dezacordul fiecăruia. (Figura II.3.1.b.2)

Figur a II.3.1.b.1. Statistică cu privire la acordul respondenților, în funcție de
fiecare categorie.

Figura II.3.1.b.2 Statistică cu privire la dezacordul respondenților, în funcție de
fiecare categorie.

În concluzie, în urma statisticilor obținute , mai mult de jumătate din
corespondenți, au fost de acord că medicii din România tratează cu respcet toți
pacienții, că de cele mai multe ori în interacțiunea cu pacienții, asistentele
medicale sunt atente la nevoile pacienților, medicii folosesc termeni pe care
aceștia nu îi întețeleg, personalul medical manifestă interes în îngrijirea
pacienților, comunicarea între personalul medical și pacient este optimă. În ceea
ce privește faptul că medicii acordă sufiecient timp pentru consultații și
tratament și că atitu dinea personalului medical și auxiliar reflecta interes în
tratarea pacienților . Subiecții au fost de acord în proporție de sub 50%. (Figura
II.3.1.b.3)

0510152025303540
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. subiecți
Categorii subiecțiAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4
Acord Întrebarea 5
Acord Întrebarea 6
Acord Întrebarea 7
05101520253035
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. subiecți
Categorii subiecțiDezacord Întrebarea 1
Dezacord Întrebarea 2
Dezacord Întrebarea 3
Dezacord Întrebarea 4
Dezacord Întrebarea 5
Dezacord Întrebarea 6
Dezacord Întrebarea 7

Figura II.3.1.b.3 Statistică generală a acordurilor și dezacordurilor
respondenților cu privire la atitudinea cadrelor medicale.

3.1c) Condițiile de spitalizare

Acest capitol cuprinde 4 întrebări, la care corespondenții și -au exprimat acodul
sau dezacordul, în funcție de mulțumirea fiecăruia, cu privire la condițiile din
spitalele din România.
Aceste 4 întrebari din acest capitol au fost:
1. În general,sunt muțumit/ ă de condițiile oferite de spitalele din România.
2. Majoritatea spitalelor din România ar avea nevoie de modernizări si
renovări.
3. În general, numărul de paturi este insuficient raportat la numărul de
pacienți.
4. Condițiile din spitalele din România afecteaza e ficiența tratamentelor
acordate pacienților.
După repartizarea respondenților pe categorii, am analizat acordurile ( Tabelul
II.3.1.c .1) și dezacordurile (Tabelul II.3.1.c .2), pentru fiecare întrebare în parte.

Tabelul II.3.1.c .1 Categoriile în care au fost incluși subiecții și acordurile
acestora.
Acord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 12 (22%) 51(94%) 45(83%) 49(91%)
Masculin 46 20 (43%) 45(98%) 40(87%) 42(91%)
Vârstă 20-30 ani 35 8(23%) 34(97%) 26(74%) 32(91%)
0102030405060708090100Nr. subiecțiDezacord
Acord

31-40 ani 23 6(26%) 23(100%) 20(87%) 22(96%)
41-50 ani 24 11(46%) 21(88%) 21(88%) 19(79%)
51-60 ani 11 6(54%) 11(100%) 11(100%) 11(100%)
>60 ani 7 1(14%) 7(100%) 6(86%) 7(100%)
Mediul de
proveniență Rural 34 9(26%) 31(91%) 30(88%) 30(88%)
Urban 66 23(35%) 65(98%) 61(92%) 61(92%)
Ultima
unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8 2(25%) 8(100%) 7(88%) 7(88%)
Liceu 52 15(29%) 48(92%) 48(92%) 48(92%)
Universitate 40 15(38%) 40(100%) 36(90%) 36(90%)

Tabelul II.3.1.c .2 Categoriile în care au fost incluși subiecții și dezacordurile
acestora.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 42 3 5 42
Masculin 46 26 1 4 26
Vârstă 20-30 ani 35 27 1 3 27
31-40 ani 23 17 0 1 17
41-50 ani 24 13 3 5 13
51-60 ani 11 5 0 0 5
>60 ani 7 6 0 0 6
Mediul de
proveniență Rural 34 25 3 4 25
Urban 66 43 1 5 43
Ultima
unitate de
învățământ
absolvită Gimanziu 8 6 0 1 6
Liceu 52 37 4 4 37
Universitate 40 25 0 4 25

După interpretarea datelor introduse din chestionarele compl etate de
respondenții din lotul de studiu, am realizat o statistica generală, pentru fiecare
categorie, în funcție de acordul (Figura I I.3.1.c .1) și dezacordul fiecăruia.
(Figura II.3.1.c .2)

Figura II3.1.c .1 Statistica cu privire la acordul subiecților, pe categorii

Figura II.3.1.c .2 Statistica cu privire la dezacordul subiecților, pe categorii

În concluzie, în urma statisticilor obținute, mai mult de 50% din subiecții
lotului meu de stu diu, sunt de părere că majoritatea spitalelor din
România ar avea nevoie de modernizări și renovări, numărul de paturi
este insuficient raportat la numărul de pacienți, condițiile din spitalele din
România afectează eficiența tratamentelor acordate pacienț ilor și nu sunt
mulțumiți de condițiile oferite de spitalele din România. (Figura II.3.1.c .3)

05101520253035
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. pacienți
Categorii paciențiAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4
05101520253035
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. pacienți
Categorii paciențiAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4

Figura II.3.1.c .3 Statistica acordurilo r și dezacordurilor respondenților
studiați, cu pr ivire la spitalele din România.

3.1.d) Accesul la medicație/tratament

Acest capitol cuprinde 4 întrebări, la care respondenții și-au exprimat acodul sau
dezacordul, în funcție de mulțumirea fiecăruia, în ceea ce privește accesul la
medicație și tratament.
Aceste 4 întrebari din acest capitol au fost:
1. De fiecare dată când am avut nevoie, am avut acces la medicamentele si
tratamentele potrivite.
2. Pacienții din spitalele din România primesc tratamentele la timp.
3. Ca pacienți internați, uneori oamenii sunt puși în situația de a cumpăra
anumite medicamente care lipsesc din spitale.
4. În tratarea pacienților din România, medicii folosesc și prescriu
medicamente și tratamente de ultimă generație.
După repartizarea respondenților pe categorii, am analizat acordurile ( Tabelul
II.3.1.d .1.) și dezacordurile (Tabelul II.3.1.d .2.), pentru fiecare întrebare în
parte.

Tabelul II.3.1.d.1. Categoriile în care au fost incluși respondenții și acordurile
acestora.
Acord
0 20 40 60 80 100Întrebarea 1Întrebarea 2Întrebarea 3Întrebarea 4
Nr. respondențiDezacord
Acord

Nr. Total
subiecți Întrebarea 1 Întrebarea 2 Întrebarea 3 Întrebarea 4
Gen Feminin 54 34 30 48 35
Masculin 46 22 18 38 24
Vârstă 20-30 ani 35 19 15 29 23
31-40 ani 23 12 10 21 10
41-50 ani 24 15 13 19 16
51-60 ani 11 7 7 10 7
>60 ani 7 3 3 7 3
Mediul Rural 34 20 19 27 21
Urban 66 36 29 59 38
Studii Gimanziu 8 2 3 6 3
Liceu 52 34 28 45 34
Universitate 40 20 17 35 22

Tabelul II.3.1.d.2. Categoriile în care au fost incluși respondenții și
dezacordurile acestora.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 20 24 6 19
Masculin 46 24 28 8 22
Vârstă 20-30 ani 35 16 20 6 12
31-40 ani 23 11 13 2 13
41-50 ani 24 9 11 5 8
51-60 ani 11 4 4 1 4
>60 ani 7 4 4 0 4
Mediul Rural 34 14 15 7 13
Urban 66 30 37 7 28
Studii Gimanziu 8 6 5 2 5
Liceu 52 18 24 7 18
Universitate 40 20 23 5 18

După interpretarea datelor introduse din chest ionarele completate de
respondenții din lotul de studiu, am realizat o statistica generală, pentru fiecare
categorie, în funcție de acordul (Figura II.3.1.d .1.) și dezacordul fiecăruia.
(Figura II.3.1.d .2.)

Figura II.3.1.d.1 Statistică cu privire la acordul respondenților în funcție de
fiecare categorie.

Figura II.3.1.d.2. Statistică cu privire la dezacordurile respondenților în funcție
de fiecare categorie.

După analizarea datelor, am realizat o statistică ge nerală în funcție de
răspunsurile respondenților, la fiecare întrebare din acest capitol. Conform
statisticii realizate, mai mult de jumătate din respondenți sunt de acord cu faptul
că, de fiecare dată cand au avut nevoie, au avut acces la medicamentele și
tratamentele necesare,că medicii prescriu tratamente de ultimă generație, dar ca
pacienț i internați, uneori sunt nevoiți să își cumpere anumite medicamente ce
lipesesc din spitale și nu primesc tratamentele la timp. (Figura II.3.1.d.3)
01020304050
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categoriile de repartizareAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4
051015202530354045
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondeți
Categoriile de repartizareDezacord Întrebarea 1
Dezacord Întrebarea 2
Dezacord Întrebarea 3
Dezacord Întrebarea 4

Figura II.3.1.d.3. Statistică generală a acordurilor și dezacorduri lor
respondenților în ceea ce privește accesul la medicație și tratament.

3.1.e) Aspect financiar

Acest capitol cuprinde 4 întrebări, la care respondenții și-au exprimat acodul sau
dezacordul, în funcție de mulțumir ea fiecăruia, cu privire la astepctul financiar .
Aceste 4 întrebari din acest capitol au fost:
1. Serviciile de sănătate din România sunt costisitoare pentru majoritatea
populației.
2. Prețul medicamentelor si tratamentelor din România este ridicat în
comparație cu venitul lunar.
3. Fondurile alocate pentru investigații gratuite sunt i nsuficiente raportat la
nevoile populației.
4. Pacienții din România beneficiază de multe tratamente gratuite și/sau
compensate pentru diferite afecțiuni .
După repartizarea respondenților pe categorii, am analizat acordurile ( Tabelul
II.3.1.e.1.) și dezacordurile (Tabelul II.3.1.e.2.) , pentru fiecare întrebare în
parte.

Tabelul II.3.1.e.1 Categoriile ăn care au fost incluși respondenții și
acordurile acestora.
Acord
Nr. Total
subiecți Întrebarea 1 Întrebarea
2 Întrebarea 3 Întrebarea 4
020406080100
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Nr. respondențiAcord
Dezacord

Gen Feminin 54 46 49 49 19
Masculin 46 40 42 39 17
Vârstă 20-30 ani 35 31 32 28 16
31-40 ani 23 19 20 20 5
41-50 ani 24 18 21 23 7
51-60 ani 11 11 11 10 5
>60 ani 7 7 7 7 3
Mediul Rural 34 23 28 27 12
Urban 66 63 63 61 24
Studii Gimanziu 8 7 8 8 4
Liceu 52 42 47 44 21
Universitate 40 37 36 36 11

Tabelul II.3.1.e.2. Categoriile în care au fost incluși respondenții și
dezacordurile acestora.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4
Gen Feminin 54 8 5 5 35
Masculin 46 6 4 7 29
Vârstă 20-30 ani 35 4 3 7 19
31-40 ani 23 4 3 3 18
41-50 ani 24 6 3 1 17
51-60 ani 11 0 0 1 6
>60 ani 7 0 0 0 4
Mediul Rural 34 11 6 7 22
Urban 66 3 3 5 42
Studii Gimanziu 8 1 0 0 4
Liceu 52 10 5 8 31
Universitate 40 3 4 4 29

După interpretarea datelor introduse din chest ionarele completate de
respondenții din lotul de studiu, am realizat o statistica generală, pentru fiecare
categorie, în funcție de acordul (Figura II.3.1.e .1.) și dezacordul fiecăruia.
(Figura II.3.1.e .2.)

Figura II.3.1.e.1. Statistică cu privire la acordull respondenților în funcție de
fiecare categorie.

Figura II.3.1.e.2. Statistică cu privire la dezacordul respondenților în funcție de
fiecare categorie.

În concluzie, în urma statisticilor obținute, aproximativ 90% dintre respondenți,
susțin că serviciile de sănătate din România sunt costisitoare, prețul
medicamentelor și tratamentelor este ridicat în comparație cu venitul lunar și că
fondurile alocate p entru investigații gratuite sunt insuficiente raportat la nevoile
populației. Un procent de aproximativ 60% din respondenți confirmă faptul că
pacienții din România nu beneficiază de multe tratamente gratuite și/sau
compensate pentru diferite afecțiuni. (Figura II.3.1.e.3)
01020304050
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categoriile de includereAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4
051015202530354045
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categoriile de includereDezacord Întrebarea 1
Dezacord Întrebarea 2
Dezacord Întrebarea 3
Dezacord Întrebarea 4

Figura II.3.1.e.3. Statistică generală a acordurilor și dezacordurilor
respondenților cu privire la aspectul financiar.

3.1.f). Corupția

Acest ultim capitol cuprinde 5 întrebări, la care respondenții și-au exprimat
acodul sau de zacordul, în funcție de mulțumir ea fiecăruia, cu privire la corupția
din sistemul medical.
Aceste 5 întrebari din acest capitol au fost:
1. Mi s-a întâmplat să fiu condiționat/ă de către personalul medical să dau
bani,pentru a putea fi tratat/ă.
2. În diferite situații, am oferit anumite foloase cadrelor medicale din
proprie inițiativă pentru a putea beneficia de anumite servicii (
schimbarea așternutului, prioritate la consultație, etc.).
3. Am simțit nevoia necondiționată de a -mi exprima recunoșstința sub o
formă materială pentru un membru al echipei medicale.
4. Se întamplă frecvent ca medicii sau personalul medical din România să
condiționeze indirect pacienții ( nu realizează anumite lucruri dacă nu
primesc bani).
5. Unul dintre motivele de nemulțumire a persoanelor din România în ceea
ce privește sistemul de sănătate se referă la obiceiul de a oferi bani
cadrelor medicale pentru a putea fi tratate corespunzător.
După repartizarea respondenților pe categorii, am analizat acordurile ( Tabelul
II.3.1.f .1.) și dezacordurile (Tabelul II. 3.1.f.2.), pentru fiecare întrebare în parte.

0102030405060708090100
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Nr. respondențiDezacord
Acord

Tabelul II.3.1.f.1. Categoriile în care au fost incluși respondenții și acordurile
acestora.
Acord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4 Întrebarea
5
Gen Feminin 54 30 36 38 42 47
Masculin 46 20 30 30 27 35
Vârstă 20-30 ani 35 17 17 18 23 27
31-40 ani 23 13 20 17 18 20
41-50 ani 24 12 14 19 14 19
51-60 ani 11 5 10 10 9 10
>60 ani 7 3 5 4 5 6
Mediul Rural 34 19 23 25 22 27
Urban 66 31 43 43 47 55
Studii Gimanziu 8 4 7 5 6 7
Liceu 52 28 35 36 36 42
Universitate 40 18 24 27 27 33

Tabelul II.3.1.f.2. Categoriile în care au fost incluși respondenții și
dezacordurile acestota.
Dezacord
Nr.
Total
subiecți Întrebarea
1 Întrebarea
2 Întrebarea
3 Întrebarea
4 Întrebarea
5
Gen Feminin 54 24 18 16 12 7
Masculin 46 26 16 16 19 11
Vârstă 20-30 ani 35 18 18 17 12 8
31-40 ani 23 10 3 6 5 3
41-50 ani 24 12 10 5 10 5
51-60 ani 11 6 1 1 2 1
>60 ani 7 4 2 3 2 1
Mediul Rural 34 15 11 9 12 7
Urban 66 35 23 23 19 11
Studii Gimanziu 8 4 1 3 2 1
Liceu 52 24 17 16 16 10
Universitate 40 22 16 13 13 7

După interpretarea datelor introduse din chest ionarele completate de
respondenții din lotul de studiu, am realizat o statistica generală, pentru fiecare
categorie, în funcție de acordul (Figura II.3.1.f .1.) și dezacordul fiecăruia.
(Figura II.3.1.f .2.)

Figura II.3.1.f.1. Statistică cu privire la acordul respondenților în funcție de
fiecare categorie.

Figura II..3.1.f.2. Statistică cu privire la dezacordurile respondenților, în fucnție
de fiecare categorie.

După realizarea graficelor, am realizat o statistică generală de unde se observă
că, majoritatea respondenților afirmă că au fost condiționați de către personalul
medical să dea bani pentru a putea fi tratați,că în anumite situații au oferit
foloase cadrel or medicale din prorpie inițiativă pentru a beneficia de anumite
0102030405060
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categoriile de includereAcord Întrebarea 1
Acord Întrebarea 2
Acord Întrebarea 3
Acord Întrebarea 4
Acord Întrebarea 5
05101520253035
Feminin
Masculin
20-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
>60 ani
Rural
Urban
Gimanziu
Liceu
Universitate
Gen Vârstă Mediul StudiiNr. respondenți
Categorii de includereDezacord Întrebarea 1
Dezacord Întrebarea 2
Dezacord Întrebarea 3
Dezacord Întrebarea 4
Dezacord Întrebarea 5

servicii, că și -au exprimat recunoțtiința fată de cadrele medicale sub o formă
materială. (Figura II.3.1.f.3.)

Figura II.3.1.f.3. Statistică generală a acordurilor și dezacordurilor
responderilor cu privire la corupț ia din stemul medical.

3.2 Răspunsurile personalului medical.

3.2.1Categorii de personal medical

Lotul meu de studiu include 4 categorii de respondenți. Prima categorie include
50 de studenți ce se află în an terminal și următoarele 3 categorii includ persoane
ce fac deja parte din sitemul medical.

3.2.1.a. Studenți

Am ales 50 de stu denți de la Universitatea Transi lvania Brașov , Facultatea de
Medicină de la toate Programele de studii (medicină generală, asistență medicală
generală, laborator clinic și baleneofiziokinetoterapie). (Tabel II.3.2.1.a.1)

Tabel II.3.2.1.a.1 Clasificarea studenților în funcție de programul de studiu pe
care îl urmează.
Programul de studii UNITBV – Medicină generală 20
UNITBV – Asistență medicală
generală 10
UNITBV – Laborator clinic 10
UNITBV – BFKT 10

0 20 40 60 80 100Întrebarea 1Întrebarea 2Întrebarea 3Întrebarea 4Întrebarea 5
Nr. respondențiAcord
Dezacord

Respondenții au vârste cuprinse între 20 -30 de ani și 31 -40 de ani (Tabelul
II.3.2.1.a.2.) și dintre ei, 40 sunt de genul feminin si 10 de genul masculin
(Tabelul II.3.2.1.a.3) .

Tabelul II.3.2.1.a.2 Distrubiția respondenților pe categorii de vârstă
Vârstă 20-30 ani 44
31-40 ani 6

Tabelul II.3.2.1.a.3.) Distribuția respondenților în funcție de gen
Gen Feminin 40
Masculin 10

Din totalul de 50 de studenți ce mi -au răspuns la întrebările din chestionare, 44
dintre ei intenționează să profeseze în România și restul de 6 își doresc să
profeseze în străinătate. (Tabelul II.3.2.1.a.4)

Tabelul II.3.2.1.a.4. Distrubuția respondeților în funcție de locul unde vor să
profeseze.
Țara unde intenționați să lucrați Româ nia 44
Străină tate 6
3.2.1.b. Asistenți medicali generaliști

Acest lot de studiu este format din 50 de asistenți medicali generaliști, dintre
care 37 sunt de genul feminin și 13 sunt de genul masculin. (Tabelul II.3.2.1.b.1)

Tabelul II.3.2.1.b.1 Distribuția respondenților în funcție de gen.
Gen Feminin 37
Masculin 13

Respondenții au vârste cuprinde între 20 -30 de ani, 31 -40 de ani, 41 -50 de ani și
51-60 de ani. (TabelulII.3.2.1.b.2 ) și dintre aceștia 30 sunt absolvenți de studii
superioare, iar restul de 20 sunt absolvenți de școală postliceală. (Tabelul
II.3.2.1.b.3. )

Tabelul II.3.2.1.b.2 Distribuția respondenților pe categorii de vârstă.
Vârstă 20-30 ani 16
31-40 ani 17
41-50 ani 14
51-60 ani 3

Tabelul II.3.2.1.b.3 Distribuția respondenților în funcție de studii.
Studii Universitate 30
Școală postliceală 20

În urma răspunsurilor primite de respondenții din acest lot de studiu, 44 dintre ei
lucrează in România, iar restul de 6 respondenți lucrează în străinătate. (Tabelul
II.3.2.1.b.4.)

Tabelul II.3.2.1.b.4. Distribuția respondenților în fucție de locul de profesie.
Țara unde profesați România 44
Străinătate 6

3.2.1.c. Medici rezidenți

Acest lot de studiu a fost format din 50 de medici rezidenți, dintre care 41 sunt
de genul feminin, 9 sunt de genul masculin (Tabelul II.3.2.1.c.1) ; 40 dintre
respondenți au vârste cuprinse între 20 – 30 de ani și 10 dintre ei au vârste
cuprinse între 31 și 40 de ani (Tabelul II.3.2.1.c.2) . Dintre aceștia, 45 de
respondenți lucrează în România, iar restul de 5 lucrează în străinătate (Tabelul
II.3.2.1 .c.3).

Tabelul II.3.2.1.c.1 Distribuția responderilor în funcție de gen
Gen Feminin 41
Masculin 9

Tabelul II.3.2.1.c.2. Distribuția responderilor pe categorii de vârstă.
Vârstă 20-30 40
31-40 10

Tabelul II.3.2.1.c.3. Distribuția responderilor în fucție de țara unde profesează.
Țara unde profesați România 45
Străinătate 5

3.2.1.d. Medici specialiști

Din acest lot de studiu fac parte 50 de responderi, pe care i -am repartizat în
funcție de gen (Tabelul II.3.2.1.d.1) , pe categorii de vârstă (Tabelul II.3.2.1.d.2)
și în funcție de țara unde profesează (Tabelul II.3.2.1.d.3.)

Tabelul II.3.2.1.d.1. Distribuția respondenților pe gen.
Gen Feminin 33
Masculin 17

Tabelul II.3.2.1.d.2. Distribuția respondenților pe grupe de vârstă.
Vârstă 29-39 28
40-52 22

Tabelul II.3.2.1.d.3. Distribuția respondenților în funcție de țara în care
profesează.
Țara unde profesați România 48
Străinătate 2

3.2.2Răspunsurile personalului medical. Percepția asupra fenomenului
de migrare din perspectiva

a) Aspectului financiar

Acest prim capitol conține 7 întrebări , unde respondenții din cele 4 loturi
de studiu au răspuns cu acord sau dezacord.
Aceste 7 întrebări sunt:
1. Profesia de medic în România îți asigura un trai decent .
2. Statutul financiar al medicilor din România este mai ridicat
comparativ cu al alor profesii.
3. Aș putea fi mulțumit/ă de salariul meu de rezident.
4. Pentru mine, câștigurile financiare reprezintă o sursă
importantă de satisfacție în domeniul profesional.
5. Aș fi dispus/ă să renunț la postul din România, pentru un post
de medic in alta țară mult mai bine plătit.

6. Aș fi dispus/ă să schimb specialitatea aleasă cu una
recunoscută a fi mai bine plătită.
7. Aș fi dispus/ă să fac o a dua specialitate care știu că este mai
bine plătită.
Am ana lizat răspunsurile, în funcție de fiecare lot de studiu în parte, și am
realizat o statistică generală cu privire la parerea respondenților, în ceea ce
privește perspectiva fenomenului de migrare în funcție de aspectul financiar. .
(Figura 3.2.2.a.1)
Din perspectiva studenților, câștigurile financiare reprezintă o sursă importantă
de satisfacție în domeniul profesional, și din acest motiv, mai mult de 50%
dintre aceștia, ar fi dispuși să renunțe la postul din România, pentru un post de
medic în altă ța ră mult mai bine plătit. Pe de altă parte, majoritatea dintre ei
susțin că profesia de medic în România nu asigură un trai decent, că nu ar putea
fi mulțumiți de salariile pe care le pot avea ca viitori medici rezidenți și că ar fi
dispuși să faca o a doua speciali tate care este mai bine plătită și că statutul
financiar al medicilor din România nu este mai ridicat comparativ cu al altor
profesii.
Asistenții medicali generaliști, într -o proporție mai mare de 60 %, confirmă
faptul că statutul financiar al me dicilor din România este mai ridicat în
comparație cu alte profesii, oferindu -le acestora un trai decent. Și pentru
asistenți, câștigurile financiare reprezintîă o sursă de satisfacție în domeniul
profesional și ar fi dispuși să își schimbe specializarea c u una mai bine plătită și
chiar să renunțe la postul din România pentru un post în străinătate.
Medicii rezidenți nu sunt mulțumiți de salariile lor actuale și consideră ca
statutul financiar al medicilor din România nu este mai ridicat cu a altor profesi i.
Ei afirmă că ar renunța la postul din România pentru un post în străinătate care
este mai bine plătit.
Din punctul de vedere al medicilor specialiști, aspectul financiar nu reprezintă
pentru ei o problemă, fiind mulțumiți de statutul lor actual, însă ar fi dispuși să
plece în străinătate pentru un post mai bine plătit.

Figura II.3.2.2.a.1. Statistică gen erală respondenți

b) Sănătate

Această parte include 4 întrebări, unde respondenții au răspuns în același
mod, acord sau dezacord, cu privirea la munca depusă și sănătatea.
1. Profesând ca medic în România, accesul la serviciile medicale este
mult mai facil față de restul populației.
2. Starea de sănătate a medicilor este afectată de programul de lucru
prelungit.
3. Lipsa unui orar alimentar regulat afectează starea de sănătate pe
termen lung.
4. Suprasolicitarea în muncă a medicilor poate determina apariția unor
afecțiuni medicale.
Toate cele 4 loturi, au răspunsuri asemănătoare, considerând că accesul la
serviciile medicale este mult mai facil pentru cadre medicale față de restul
populației. În medie de 90% dintre ei susțin cu tărie că sănătatea le este afectată
datorita programului prelungit , suprasolitării în muncă și lipsa unui orar
alimentar regulat . (Figura II.3.2.2.b.1.)
051015202530354045
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Întrebarea
5Întrebarea
6Întrebarea
7Nr. responderiAspect financiar
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

Figura II.3.2.2.b.1. Statistică generală respondenți

c) Educației

Întrebările care alcătuiesc acest capitol sunt:
1. Sistemul de învățământ medical românesc asigură o pregătire
temeinica a viitorilor medici adecvată necesităților actuale ale
populației.
2. Învățământul medical românesc se ridică la standarde internaționale.
3. Programele de rezidențiat din România oferă un mediu propi ce de
dezvoltare a abilităților practice și competențelor necesare în
specialitatea aleasă.
4. Medicii din România au acces la formare profesională postuniversitară
și de specialitate.
5. Accesul la diferite evenimente de specialita te ( conferințe, congrese
naționale și internaționale ) este facil pentru medicii din România.
6. Finalizarea unui program de studii universitare în domeniul medicinei,
le asigură absolvenților un loc sigur de muncă pe termen lung.

Studenții sunt de acord cu faptul că sistemul de învățăm ânt medical
românesc asigură o pregatire temeinică, că medicii din România au acces
la formare profesională și de specialitate și la diverse conferințe, congrese
naționale și internaționale, însă susțin că învățământul medical românesc
nu se ridică la stan darde internaționale, că programele de rezidențiat din
România nu oferă un mediu propice de dezvoltare a abilităților practice și
că finalizarea unor studii în medicină nu ofera absolvenților un loc de
muncă pe termen lung. ( Figura II.3.2.2.c.1)
01020304050
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Nr. responderiSănătate
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

Din puctul de vedere al asistenților medicali, mai mult de jumătate sunt de acord
cu educația și consderă că finalizarea unor studii de medicină poate oferi un loc
de muncă pe termen lung.
Medicii rezidenți și medicii specialiști au aproximativ aceleași răspunsuri, cu
mici diferențe în ceea ce privește accesul la formare profesională
postuniversitară și la conferințe, congrese.

Figura II.3.2.2.c.1 Statistică generală respondenți

d) Statulului medicilor

Aici, se regăsesc 5 întrebari după cum urmează:
1. A fi medic în România, îți acordă un statut respectabil, comparativ cu
alte profesii.
2. Statutul medicilor din România este respectat de către populația
generală.
3. Consider că, încadrarea medicilor din România în statutul de
funcționari publici este în avantaju l acestora.
4. Drepturile medicilor din România nu sunt foarte bine reglementate din
punct de vedere legal.
5. Statutul medicilor este respectat de către forurile de decizie.

În urma analizării chestionarelor completate de studenți, o mare parte dintre ei
sunt de acord cu faptul că a fi medic în România, acordă un statut respectabil,
dar că drepturile medicilor nu sunt foarte bine reglementate din punct de vedere
legal. O alta parte dintre ei susțin că statutul medicilor nu prea este respecttat de
către forurile de decizie. (Figura II.3.2.2.d.1.)
În ceea ce privește asistenții medicali, 90% dintre ei, susțin că drepturile
medicilor din România nu sunt foarte bine reglementate di n punct de vedere
legal. O pond ere de 40 -50% dintre asistenții medicali, considera ca statutul
051015202530354045
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Întrebarea
5Întrebarea
6Nr. responderiEducație
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

medicilor este respectat de populația generală, mult mai respectat comparativ cu
alte profesii .
În ceea ce îi priveste pe medicii rezidenți și medicii specialiști și acordul față de
statutul medicilor, 90 % dintre ei sunt de acord doar cu faptul că d repturile
medicilor din România nu sunt foarte bine reglementate din punct de vedere
legal , în timp mai mult de 50% dintre ei sunt în dezacord cu statutul medicilor în
general .

e) Condiții legate de muncă

Acest capitol este alcătuit din 5 întrebări:
1. Acțiunile Colegiului Medicilor din România reprezintă interesele
profesionale ale medicilor.
2. Condițiile din spitalele din România asigură medicilor un mediu de
lucru performant și motivant.
3. Aș putea fi mulțumit/ă de condițiile de muncă oferite de spitalele din
România.
4. Dotarile din majoritatea spitalelor din România se ridică la standardele
europene/internaționale.
5. Munca pe care o voi desfășura, îmi va aduce satisfacții, indiferent de
condițiile de lucru actuale din spitalele din România.
În urma analizării chestionarelor completate de respondenții din loturile
de studiu, mai mult de jumătate din ei au spus că în spitalele din România
nu există condiții ce asigură un mediu de llucru performant, motivant, că
dotarile din spitale nu se ridică la stamdarde europene, aceștia nefiind
mulțumiți de aceste condiții. (Figura II.3.2.2.e.1)

05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Întrebarea
5Nr. responderiStatutul medicilor
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

f) Siguranța în muncă

Întrebările ce descriu acest capitol sunt:
1. Medicii sunt expuși frecvent la riscuri, care le pot provoca diferite boli
profesionale.
2. Unul din riscurile la care sunt expuși frecvent medicii din România este
acuzația de malpraxis.
3. În caz de pacienți sau aparținători agresivi, instituția oferă protecție
medicilor.
4. Ca viitor medic, mă pot confrunta cu agr esiuni din partea pacienților și
aparținătorilor acestora.
După analizarea datelor, am efectuat o statistică generală din care reiese că, toate
loturile de studiu au aprobat faptul că medicii sunt expuși la riscuri, ce le pot
provoca diferite boli profesio nale, agresiuni din partea pacienților și
aparținătorilor acestora, căt și la acuzații de malpraxis. În ceea ce privește
protecția pe care instituția o oferă în cazul în care pacienții sau aparținătorii
devin agresivi, respondenții nu sunt de acord cu aces t lucru. (Figura II.3.2.2.f.1)
05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Întrebarea
5Nr. responderiCondiții legate de muncă
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

Figura II.3.2.2.f.1. Statistică generală cu privire la siguranța în muncă.

g) Situația economică a țării

Acest capitol conține 5 întrebări, după cum urmează:
1. În caz de acuzație de malpraxis, există un demers juridic pentru
sprijinirea medicilor.
2. Funcționarea sistemului medical din România este afectată în mod
direct de situația economică și politică a țării.
3. Fondurile alocate sistemului de sănătate din România sunt
insuficiente raportat la nevoile populației.
4. Colectarea cont ribuțiilor la sănătate de către Ministerul Finanțelor
cauzează o alocare insuficienta a fondurilor către sistemul sanitar
românesc.
5. Lipsa unui sistem concurențial de case de sănătate afectează
apariția unor noi contracte cu spitalele.

După analiza chestionarelor , a reieșit că toți respondenții în proporție de 90%,
confirmă faptul că situația economică a țării afectează în mod direct
funcționarea sistemului medical din România, că fondurile alocate sistemului de
sănătate sunt isuficiente și că lipsa unui sistem concurențial de case de sănătate
afectează aparișia unor noi contracte cu spitalele. În ceea ce privește o acuzație
de malpraxix și existența unui demers juridic pentru sprijinirea medicilor,
parerile au fost împărțite, acordul fiind din parte a studenților și a asitenților
medicali, medicii dezaprobând acest lucru. (Figura II.3.2.2.g.1)

05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Nr. responderiSiguranța în muncă
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

Figura II.3.2.2.g.1. Statistică generală cu privire la situația economică a țării.

h) Timp liber
În acest capitol se regasesc 4 întrebări:
1. Din cauza volumului mare e muncă, activitățile mele de timp liber sunt
reduse.
2. Chiar dacă sunt foarte ocupat/ă, reușesc să mă bucur și de pasiunile mele.
3. Pentru mine, activitățile de timp liber sunt foarte importante deoaece mă
deconectează de grigile din domeniul profesional /educațional.
4. Viața mea socială este afectată de volumul mare de muncă.
Din rezultatul statisticii urmatoare, toți respondenții susțin că timpul liber
este limitat datorită volumului mare de muncă și viața lor socială este
afectată. Doar o parte din ei sun țin că resușesc să se bucure de pasiunile
lor, chiar dacă sunt foarte ocupați. (Figura II.3.2.2.h.1.)

Figura II.3.2.2.h.1. Statistică generală cu priviire la timpul liber.
05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Întrebarea
5Nr. responderiSituația economică a țării
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști
05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Nr. responderiTimp liber
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

i) Satisfacție generală

Acest capitol este decsris de 4 întrebari după cum urmează:
1. Sunt mulțumit/ă de calitatea vieții mrle din prezent.
2. Momentan, mă simt împlinit/ă din punct de vedere
profesional/educațional, cât și din punct de vedere personal.
3. Sunt mulțumit/ă de realizările obținute până acum în viața mea.
4. Momentan nu vreau să fac nici o schimbare majoră în viața mea.
Conform statisticii realizate, respondenții sunt mulțumiți de realizările obținute,
de calitatea vieții acestora, sunt împliniți din punct de vedere personal și nu
doresc sa faca nici o schimbare majora. (Figura II.3.2.2.i.1)

Figura II.3.2.2.i.1. Statistică generală cu privire la satisfacția
generală.

j) Statutul actual

Acest ultim capitol cuprinde 5 întrebări:
1. Ca student/ă la medicină, știu care sunt responsabilitățile prefesionale
viitoare pe care le am.
2. Mă simt încrezător/oare în legătură cu viitorul meu profesional.
3. În general,sunt mulțumit/ă de modul în care se desfășoară studiile
universitare medicale pe care le urmez.
4. Toate responsabilitățile pe care le am ca student/ă, atât cele pe care le
fac cu plăcere, cât și cele pe care le fac cu mai puțină plăcere, mă ajută
să devin un bun specialist.
5. Ca student/ă la medicină, tratez cu seriozitate toate responsabilitățile
pe care le am.
05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Nr. responderiSatisfacție generală
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

În urma statisticii următoare, în ceea ce privește statu tul actual, se poate
observa că tot i respondenții se simt încrezători în legătură cu viitorul
profesional, sunt mulțumiți de modul în care se desfășoară studiile
universitare și tratează cu seriozitate toate responsabilitățile pe care le
au. (Figura II.3.2. 2.j.1)

Figura II.3.2.2.j.1. Statistică generală statut actual responderi.

4.Discuții

În urma datelor culese de la respondenții din loturile de studiu alese, am
constatat că există o legătură între răspunsurile comunității și răspunsurile
personalului medical. Această legătură este reprezentată de condițiile din
spitalele din România. Comunitatea afirmă că spitalele din România necesită
renovări și modernizări, iar lipsa de materiale și aparatură duce la tratamen te și
investigații superficiale, pacienții fiind departe de a fi satisfăcuți de tratamentele
primite (Figura 4 .1). Din perspectiva cadrelor medicale, lipsa de materiale și
aparatură reprezintă un impediment în tratarea pacienților, ceea ce face ca
spitalel e din România să nu se ridice la standarde europene (Figura 4 .2). Aceste
aspecte pot reprezenta posibile cauze de migrare. Com unitatea migrează în
pentru a primi tratamente de ultimă generație, iar personalul medical pentru a -și
putea pune în practică toate cunoștințele dobândite cu ajutorul unor tehnologii
avansate.
05101520253035404550
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Acord
Dezacord
Întrebarea
1Întrebarea
2Întrebarea
3Întrebarea
4Întrebarea
5Nr. resonderiStatutul actual
Studenți
Asistenți medicali
Medici rezidenți
Medici specialiști

Figura 4.1. Prezentare răspunsuri comunitate

Figura 4 .2 Prezentare răspunsuri personal medical
4%
96%Majoritatea spitalelor din România
ar avea nevoie de modernizări si
renovări.
Dezacord Acord
9%
91%Condițiile din spitalele din
România afecteaza eficiența
tratamentelor acordate
pacienților.
Dezacord Acord
Asistenți medicaliMedici rezidențiMedici specialiști
1535
354745Condițiile din spitalele din România asigură medicilor un
mediu de lucru performant și motivant.
Dezacord Acord
Asistenți medicaliMedici rezidențiMedici specialiști
933
414747Dotarile din majoritatea spitalelor din România se ridică la
standardele europene/internaționale.
Dezacord Acord

Aș putea fi mulțumit/ă de salariul meu de rezident. Un alt aspect ce urmează să fie discutat este diferența de opinii între studenții la
medicină, medicii rezidenți și medicii specialiști, aceasta fiind de fapt ordinea
cronologică de profesare. Studenții au contact cu spitalele în stagiile de practică,
nereușind să observe și să cunoască toate detaliile în legătură cu multe asp ecte
din spital. În momentul cand termină facultatea, aceștia profesează ca și medici
rezidenți, si iși schimbă parerea în multe privințe.Următorul nivel, este
reprezntat de medicii specialiști ce au opinii diferite fata ce cele doua categorii
anterioare.
În ceea ce privește aspectul financiar, diferențele de opinii de regasesc doar între
studenți/ medici rezidenți și medicii specialiști, aceștia din urma avănd o alta
parere f ața de primele doua categorii. Un procent de 75% dintre studenții afirmă
că nu ar putea fi mulțumiți de salariile de rezidenți, iar un procent de 70% dintre
medicii rezidenți susțin că nu sunt mulțumiți de salariile lor. În ceea ce îi
privește pe medcii specialiș ti, doar 15% dintre ei, nu sunt de acord cu salariile pe
care le l -au avt în timpul rezidențiatului. (Figura 4 .3)

Figura 4 .3 Prezentare răspunsuri aspect financiar.

Luând în considerare răspunsurile cu privire la aspectul financiar, toate cele trei
categorii, chiar daca sunt sau nu multumiti de salariile lor, majoritatea ar fi
dispusi sa renunte la postul din România pentru un post în străinătate care este
mai bine pl atit. (Figura 4 .4)
25%
75%Studenți
Acord Dezacord
30%
70%Medici rezidenți
Acord Dezacord
70%30%Medici specialiști
Acord Dezacord

Aș fi dispus/ă să renunț la postul din România, pentru un post de medic in alta țară
mult mai bine plătit.

Figura 4 .4 Prezentare diferențe între cele 3 loturi de studiu.

În ceea ce privește sănătatea, educația, statutul medicilor, condițiile legate de
muncă, siguranța în muncă, situația economică a țării, timpul liber, satisfacția
generală și statutul actual, nu s -au observat diferente majore de opinii între cele
3 categorii. ( a se vedea gra ficele din capitolul II.3.2.2.)
Un alt aspect pe care am ales să îl discut, este diferența între studenții de la
asistență medicală ce cuprinde toate cele 3 programe de studii ( asistență
medicală generală, laborator clini c, balneofiziokinetoterapie) și asistenții
medicali ce profesează.
În ceea ce priveste aspectul financiar, ambele loturi de studiu ar fi dispuse să
renunțe la postul din România pentru unul în străinătate care este mai bine platit
(Figura 4 .5), însă în ceea ce privește schimbarea special izării cu una mai bine
platită, asistenții medicali au pondere mai mare în comparație cu studenții.
(Figura 4 .6)

80%20%Studenți
Acord Dezacord
42%
58%Medici rezidenți
Acord Dezacord
72%28%Medici specialiști
Acord Dezacord

Figura 4 .5

Figura 4 .6

Menționez că, studiul a fost făcut înainte de marirea salariilor cadrelor medicale ,
și că aspectul financiar a fost cea mai mare problemă, la restul categoriilor
nefiind diferențe de opinii majore. ( Anexa 3)
Nu am putut face o diferențiere între opiniile personalului medical din România
și cel care a mgrat în străinătate, deoarece chestiionarele admini strate fac referire
la spitalele și condițiile din țară.

5.Limitele studiului. Perspective de cercetare.

Limitele studiului:
– Pentru fiecare lot de studiu a fost un număr limitat de respondenți.
Această limitare s -a datorat timpului scurt în c are trebuia elaborată
lucrarea.
– În ceea ce ăi privește pe studenții de la Asistență Medicală, nu am putut
face o elaborare corectă deoarece în această categorie au fost incluși și
studenții de la Laborator Clinic și cei de la Balneofiziokinetoterapie.
Perspective de cercetare:
77%23%Studenți
Acord Dezacord
70%30%Asistenți medicali
generaliști
Acord Dezacord
30%
70%Studenți
Acord Dezacord
62%38%Asistenți medicali
generaliști
Acord Dezacord

1. Extinderea lotului de responderi în toate categoriile.
2. Monitorizarea în timp a responderilor.
3. Administrarea chestionarelor după apariția legii salarizării personalului
medical.
4. Urmărirea fenomenului de migrație inversă.

6.Conluzii

Din punct de vedere al condițiilor oferite de spitalele din România, între
comunitate și cadre medicale, există o viziune comună.
Fenomenul de migrare este masiv a noi în țară, și posibilele cauze din
perspectiva person alului medical ar putea fi:
– Aspectul financiar
– Condițiile legate de muncă
– Situația economică a țării
– Siguranța în muncă
– Sănătatea în mună
– Timpul liber
Posibilele cauze de migrare din perspectiva comunității, ar putea fi:
– Competența cadrelor medicale
– Atitudinea cadrelor medicale
– Condițiile de spitalizare
– Accesul la medicație/tratament
– Corupția

Bibliografie

1. Constatin D.L., Vasile V., Preda D., Nicolescu L. The migration
phenomenon from the perspective of Romania’s accession to the
European Union. Romanian Journal of European Affairs. 2004; Nr.4; Vol.
4; p.15
2. *** Definiție a Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM). (
accesat în 25 mai 2018 la http://iom.int/Key -migration -terms )
3. Behr M., Gober P. When a residence is not a house: examining residence –
Based Migration definitions. The Professional Geographer. 1982; Vol.34;
p. 178 -184.
4. Long L., Tucker C.j., Urton W.L. Migration distances: An intern ational
comparision. Demography. 1988; November; Vol.25; Issue 4; p.633 -640.
5. Métraux J.C. La migration comme métaphore. La Dispute. 2011; p.70.
6. Hoerder D.Parameters of Mobility and Migration. Cultures in contact.
World migrations in the Second Millenium. S UA. Duke University Press.
2002; p.14
7. Park R.E. Human migration and the Marginal Man. American journal of
socoilogy. 1928. May; Nr.6 Vol.33.
8. Manning P. Introduction. Migration in Worls History. London. NY.
Routledge.2012; p.1 -16.
9. Boyd M. Family and Personal Networks in International Migration:
Recent Developments and New Agendas. International Migration Review.
1989; Vol.23; p.638 -670.
10. Fisher M.H. Earliest Human Migrations. Migration: A world History.
NY. The New Oxford World History. 2014; p.2.
11. McNeill W. H. Human Migration in Historical Perspective. Population
and Development Review. 1984; Nr.1; Vol.10; p.1 -2.
12. Gascoigne. Bamber. History World. 2001 ( accesat în 20 iunie 2018 la
http://historyworld.net/wrldhi s )
13. Grigg D.B. E.G. Ravenstein and the lows of migration. Journal of
Historical Geography. 1997; p.42 -43.
14. Ravenstein E.G. Census of the British Isles. Birthplaces and migration
Geographical Magazine. 1876; Nr.3; p.201 -229.
15. Lee E.S. A theory of migration. Demography. 1966; Vol.3; Issue 1; p.47 –
57.
16. Castles S., Haas H., Miller M.J. The Age of Migration. International
Population Movements in the Modern World. 2013; Ediția 5; p.25 -28.
17. Koser K., Lutz H. The New Migration in Eur ope: Contexts, Construction
and Realities. The New Migration in Europe. 1998; p.1 -17.
18. Balibar E. The Nation. Form, History and Ideology Review. 1990; Nr.13;
Vol.3; p.61.

19. Collinson S. Europe and International Migration. London. Pinter. 1993.
20. Hansen R. M igration to Europe sice 1945. It is History and it is Lessons.
2004
21. Bonifazi C. Evolution of Regional Patterns of International Migration in
Europe. Eds. School J., Simon P. International Migration in Europe: New
Trends and New Methods of Analysis. Amsterdam. Amsterdam
University Press. 2008; p.107.
22. Pennix R., Berger M., Kraal K. The Dynamics of International Migration
and Settlement in Europe. A state of the Art. 2006.
23. *** GCSE Bitesize: Why do people migrate? ( accesat la 02 iulie 2018 la
http:// www.bbc.co.uk )
24. Universitatea creștină Dimitrie Cantemir. Fenomenul de migrație în
România. 2008
25. Silași G., Ovidiu L.S. Migration, Mobility and Human Rights at the
Eastern Border of the European Union. Space of Freed om and Security.
Timișoara. Editura Universității de Vest. 2008; p.260.
26. Roman M., Voicu C. Some Socio -Economic Effects of Labour Migration
on the Sending Country. Evidence fron Romania. Theoretical and Applied
Economics. 2010; Nr.547; Vol.6; p.5 -8.
27. Blanchard O., Katz L. Regional evolutions. Brookings papers on
Economic Activity. 1992; Vol.1; p.1 -61.
28. Cehan I. Migrația medicilor români și etica recrutării internaționale.
Reglementări etice ale migrației internaționale. Revista Română de
Sociologie. 2 013; p.328 -329.
29. Connell J., Buchan J. The impossible dream? Codes of practice and the
international migration of skilled health workers. World Medical and
Health Policy. 2011; Vol.3; Issue 3; p.4 -16.
30. Teodorescu C. Migrația medicilor români: Un studiu ca litativ asupra
percepților medicilor care au profesat în străinătate. Sfera Politicii. 2011;
Nr.12; Vol.21; p.176.
31. Buchan J. Comment maîtriser les migrations de professionnels de santé
de façon à réduire leur effets néfastes pour l’offre de services. Maîtrise
des migration des professionnels de santé. 2008; p. 6 -8.
32. Stilwell B. Developing evidence based ethical policies on the migration
of health workers: conceptual and practical challenges. Human Resources
of Health. 2003; p.1 -8.
33. *** Colegiul Medicil or din România (CMR).2017 ( accesat la 14 iulie
2018 la http://www.cmr.ro )
34. Cehan I. Migrația medicilor români și etica recrutării internaționale.
Reglementări etice ale migrației internaționale. Revista Română de
Sociol ogie. 2013; p.328 -329
35. *** Ziarul Financiar. Februarie 2010; Ediția 17.

36. Vasilicu D. The migration of Health care skills in the context of the
enlargement of the economic european area. The case of the Romanian
Doctors. The Annals of The Ștefan cel Mare University of Suceava.
Fascicle of The Faculty of Economics and Public Adm inistration. 2010;
Special Number; Vol.10.
37. Sandu D. Fluxurile de migrație în România. 1984; p 9.
38. Brillant A. The Demographic Evolutions of the Health Professionals
Health and Social Welfar. 2006; Nr.7
39. Dixneuf M., Rey J.L. What Health Systems? The Healt h: an Increasing
Place in the International Politicies. Tropical Medicine. 2009; Vol.64; p.
561-566.
40. Roman M., Voicu C. Several Socio -economic Effects of Labour
Migration in the Emigration Countries. The case of Romania. Theoretic
and Applied Economy. 2 010; Nr.7; Vol.27; p.50 -65.