PROFESOR RIȘCAN MARCELA ELISABETA COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA” GEOAGIU, JUD. HUNEDOARA Încă din Evul Mediu cunoaștem zicala ,,Mens sana… [311612]

ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ

PROFESOR RIȘCAN MARCELA ELISABETA

COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA” GEOAGIU, JUD. HUNEDOARA

Încă din Evul Mediu cunoaștem zicala ,,Mens sana in corpore sano” (Minte sănătoasă în corp sănătos).

[anonimizat].

Într-o budată, Tudor Mușatescu spunea că ,,[anonimizat]”.

Trierea științifică a plantelor, cerealelor și legumelor a [anonimizat], gust și formă ocupă un loc important în dezvoltarea armonioasă a omului ca ființă superioară. [anonimizat], calciu, proteine, aminoacizi, vitamine și grăsimi vegetale. Toate aceste componente sunt cunoscute sub denumirea de nutrienți. Aceștia se obțin din mâncarea preparată care îi transformă în substanțe nutritive esențiale având ca scop furnizarea energiei bunei funcționalități a organismului și susținerea sănătății.

Astăzi sunt cunoscute 13 vitamine esențiale. Unsprezece sunt produse în abundență de către plante. Singurele vitamine esențiale care nu sunt produse de plante sunt vitaminele D și B12. Vitamina D [anonimizat] B12 se oferă ca supliment femeilor însărcinate (5mg/zi). Ambele vitamine sunt stocate în țesuturi pe termen lung. De asemenea s-a [anonimizat]-[anonimizat] o gamă largă de alte boli și afecțiuni. Așa cum am arătat până acum plantele din alimentația umană sunt mari furnizoare de sănătate. Ele sunt sursa primară de nutrienți si minerale. [anonimizat], procese de prelucrare pe care il inițiază în mod automat plantele atât timp cât se află în legătură cu acesta.

[anonimizat], oxigen iau naștere hidrații de carbon care intră în lanțul transformărilor complicate ce au loc în țesuturile plantelor unde apar zaharurile și aminoacizii. Prin hrănirea omului și a [anonimizat] ,,izvorul energetic uriaș al soarelui” care joacă un rol esențial în continuarea existenței umane pe pământ.

Plantele, [anonimizat]- furnizează fibre care ajută la eliminarea rezidurilor din intestine: colesterol, toxine, poluanți care nu fac altceva decât să cauzeze boli de diferite tipuri. Rolul fibrelor este de a scădea timpul tranzitului intestinal și asigurarea sănătății aparatului digestiv prin combaterea cancerului de intestin și sân.

Structura chimică a omului, a fost concepută astfel încât acesta să tânjească după carbohidranți. Aceștia sunt socotiți a fi o [anonimizat], sistemul nervos central și creier. [anonimizat] ,,maxim” de energie și hrană. Un rol esențial în senzația de sațietate sau de săturare il joacă glucidele. [anonimizat], sucul de fructe, brocoli,merele etc sunt bogate în carbohidrați și oferă organismului glucide din abundență. Digestia acestora este lentă, complexă și planificată de către trupul uman și prin aceasta aceasta primește un ,,flux constant de combustibil” care este pompat în sânge ca ,,energie de lungă durată”.

Legumele conțin o cantitate importanta de antioxidanți de asemenea, brocoli și frunzele de pătrungel conțin vitamina C, precum și beta caroten, vitamina B,E. Roșiile au proprietăți de detoxifiante și depurative datorită conținutului de apă și substanțe antioxidante. Conținutul ridicat de potasiu, vitamina C, calciu și beta caroten din varză îi determină proprietăți anticancerigene și antocianidine reducând riscul bolilor cardiovasculare.

Așa cum pentru alimentația sănătoasă, omul folosește plante, legume și fructe, tot așa consumă și carne. Valoarea nutritivă a alimentelor de origine animală este mică. Acestea sunt lipsite de antioxidanți și oferă cantități concentrate de nutrienți individuali precum proteinele și calciu.

Recomandarea Organizații Mondiale a Sănătății (OMS) recomandată bărbaților, femeilor și copiilor ca rația zilnică să conțină 5% calorii obținute din proteine, iar la femeile însărcinate, aceasta să fie de 6%. Din păcate în țările civilizate marea majoritate a populației consumă zilnic de 10 ori mai multă proteină animală. Acest exces se concretizează în suferința ficatului și a rinichilor și de aceea în aceste țări bolile de ficat și rinichi sunt întâlnite în mod frecvent din cauză că mulți aminoacizi conțin substanțe toxice pentru organism.

Deși există numeroase inițiative lăudabile de punere în practică a dietelor de slăbire rapidă cât și un lanț puternic ,,de deschidere pe piața mondială a ,,pilulelor miraculoase” pentru pierderea în greutate, trebuie să conștientizăm că alimentația săracă în proteină animală și accentuarea consumului de leguminoase și fructe este benefică omului care a fost structurat ca și consumator vegetal, dar mai ales faptul că un aliment poate deveni, în anumite condiții, medicament sau otravă sau invers.

BIBLIOGRAFIE

1. G. Mihăescu, Fructele în alimentație, bioterapie și cosmetică – Editura Ceres, București, 1992.

2. I. Mincu, E. Marinescu, Alimentația rațională și sănătatea – Editura Sport – Turism, București, 1984.

3. F. Silva, Din rețetarele farmaciei verzi – Editura Ceres, București, 1974

4. www. poze piramida alimentelor