PROFESOR: LILIANA PETRUȚ A MAFTEI ABSOLVENT: TODERICI LAURA LAVINIA SIBIU -2015 – ȘCOALA SANITARĂ P OSTLICEALĂ 2 „HYGEIA” SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ… [629040]

1 ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ
„HYGEIA”
SIBIU
SPECIALIZAREA
ASISTENȚĂ MEDICAL Ă GENERALĂ

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
PROFESOR: LILIANA PETRUȚ A MAFTEI

ABSOLVENT: [anonimizat]2015 –
ȘCOALA SANITARĂ P OSTLICEALĂ

2 „HYGEIA”
SPECIALIZAREA
ASISTENȚĂ MEDICAL Ă GENERALĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU PNEUMOTORAX

PROFESOR:
LILIANA PETRUȚA MAFTEI

ABSOLVENT: [anonimizat]2015 –

3 CUPRINSUL
ARGUMENT ………………………………. …………………………………………………………………pag. 5
CAP. I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ
1.1. Noțiuni de anatomie și fiziologie ……………………………………………………………..pag. 7
1.2. Prezentarea teoretică a boli i
1.2.1. Definiția ……………………………………………………………………………………..pag. 9
1.2.2. Etiologia …………………………………………………………………………………….pag. 10
1.2.3. Patogenia …………….. ……………………………………………………………………pag. 11
1.2.4. Diagnosticul clinic ………………………………………………………………………pag. 12
1.2.5. Diagnosticul paraclinic ………………………………… ……………………………..pag. 13
1.2.6. Diagnosticul diferențial ………………………………………………………………..pag. 13
1.2.7. Evoluția și prognosticul ……………………………………………………………….pag. 14
1.2.8. Tratament
1.2.8.1.1. Tratament igienico -dietetic …….. ……………………………….pag. 14
1.2.8.1.2. Tratament medical …………………………………………………..pag. 1 4
1.2.8.1.3. Tratament chirurgical ……………………………………………..pag. 1 5
CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE
2.1. Internarea pa cientului în spital ……………………………………………………………………pag. 16
2.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare ……………………………………………………………pag. 16
2.3. Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați ………………………………………pag. 17
2.4. Supravegherea funcții lor vitale și vegetative ………………………………………………..pag. 18
2.5. Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului …………………………….pag. 19
2.6. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de boa lă………………………pag. 20
2.7. Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii ………………………………………pag. 21
2.8. Educație pentru sănătate …………………………………………………………………… ………pag. 22
2.9. Externarea pacientului ………………………………………………………………………………pag. 22

CAP.III. Î NGRIJIRI SPECIFICE
3.1. Cazul 1 – Plan de îngrijire ……………………………………………. ……………………………pag. 23
3.2. Cazul 2 – Plan de îngrijire ………………………………………………………………………….pag. 37
3.3. Cazul 3 – Plan de îngrijire …………………………………………………. ………………………pag. 55

4
CAP.IV. CONCLUZII
4.1. Evaluarea finală …………………………………………………………………………………………pag. 73
4.2. Concluzii generale ………………………………………… …………………………………………..pag. 73

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………pag. 74

5 ARGUMENT

„Respirația corectă este la fel de necesară ca și hrana.”
(Vechi proverb hindus)
Nevoia de a respira este una dintre nevoile fundamentale ale oricărei persoane, al oricărui
organism viu și este cea mai importantă nevoie afectată în cazul pneumotoraxului.
Pneumotoraxul a fost descris pentru prima oară de către un medic turc observând
patologia asociată a rupturilor costale. În Europa a fost descris prima oară în 1803 de Jean Marc
Gaspard Itard, un student al lui Rene Laennec care observă pneumotoraxul ca o consecință a
tuberculozei. După unele studii s -a dovedi t faptul că aceasta afecțiune este mai predominantă la
bărbați decât la femei într -un raport de 6:1, iar fumătorii sunt mai predispuși la pneumotorax
decât nefumătorii.
Tema pe care am ales să o abordez reprezintă o urgență medico -chirurgicală , care poate
pune viața în pericol oricui. Urgențele medico -chirurgicale , țin de medicina de urgență , care este
una foarte com plexă și foarte interesantă. Întrucât această ramură a medicinei m -a atras cel mai
mult pe parcursul anilor de studiu și totodată practicând medicina de urgență în cadrul sistemului
de urgență S.M.U.R.D. am ales această temă.
Pneumotoraxul poate apărea în urma unui efort fizic crescut sau în urma unui traumatism
toracic. În cazul unui pneumotorax spontan tratamentul se începe imediat și nu se mai așteaptă
confirmarea radiologica.
În această lucrare am încercat să pun în evidență atât date generale despre această
afecțiune a aparatului respirator , precum și a modului de tratare cât și importanța asistentei
medicale în îngrijirea și vindecarea p acienților cu p neumotorax.Aceas tă lucrare este compusă din
patru mari capitole și anume: date generale despre boală, îngrijiri ile acordate pacien ților cu
afecțiunea respectivă, îngrijiriile specifice și concluzii.
Virginia Henderson , prima asistentă med icală, este cea care a pus bazele nursing -ului
modern. Este creatoarea primei teorii științifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos și bolnav.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, „asistenta trebuie să știe că o nevoie
fundament ală este o necesitate vitală, esențială a ființei umane pentru a -și asigura starea de bine
în apărarea fizică și mentală”. (Virginia Henderson)

6 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit sănătatea ca fiind „O stare pe deplin
favorabilă atât fizic, m intal cât și social, și nu constă doar în absența bolilor sau a infirmităților.”
Rolul asistentei medicale este de a sprijini atât din punct de vedere fizic cât și psihologic
pacientul aflat în suferință, asigurându -i condițiile optime pentru a putea bene ficia de cea mai
bună și eficientă îngrijire și respectiv recuperare. Sprijinul său devine și mai important dacă își
folosește cunoștințele și priceperea de care beneficiază pentru a efectua cu succes întregul proces
de îngrijire.
De ea depinde și educar ea pacienților cu privire la stilul de viață pe care trebuie să îl
urmeze în vederea prevenirii eventualelor complicații care pot fi date de boală.
Sănătatea dar și viața oricărei persoane poate fi amenințată, la un moment dat, de o boală
apărută brusc, ș i care poate aduce pacientul intr -o situație critică ce trebuie rezolvată cu
promptitudine și deosebită competență din partea cadrelor medicale.

7 CAP. I
1.1 NOȚIUNI DE ANATOMIE Ș I FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

„Aparatul respirator este responsabil de men ținerea unu i schimb de gaze constant între
organism și aerul atmosferic, funcție vitală ce ne permite introducerea oxigenului utilizat pe post
de combustibil de celulele tuturor țesuturilor pentru producerea de energie și, de asemenea,
eliminarea dioxidulu i de carbon care se transformă î n reziduu al acestui proces, acumularea lui în
corp fiind toxică. ”

Componentele sistemului respirator sunt:
căile respiratorii
-cavitatea nazală : fosele nazale (nările), fac legătura între mediul extern și cavitatea
nazală (mediul intern). Interiorul cavității nazale este căptușit cu o mucoasă ale cărei secreții
mențin locul mereu umed.
-faringele: este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă.
-laringele: este alcătuit din mai multe cart ilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă,
care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă.
-traheea: este un tub lung de aproximativ 12cm, me nținut deschis datorită inelelor
cartilaginoase care intră în structura sa.
-bronhiile: în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celul e ciliate.
Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept.
plămânii: sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, așezate în cutia toracică
deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are
doar doi lobi, între cei doi plămâni aflându -se inima.
În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai
mici, numite bronhiole. Alveola pulmonară este unitatea structur ală și funcțională a plămânului .
Plămânii nu au mușchi. “Suprafața lor este acoperită de două foițe, numite pleure. Una este lipită
de plămân, cealaltă de peretele intern al cavității toracice. Între ele se află o cavitate foarte
subțire, în care se găsește o peliculă de li chid. Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele
și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr -un loc numit hil, se ramifică

8 și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu
capil arele.

Fig. 1 Reprezentarea foițelor pleurale

Fiziologia aparatului respirator (respirația)
În general prin respirație se ințelege funcția prin care organismul ia din mediul lui de viață
oxigenul și elimină în mediu dioxidul de carbon. În aces t schi mb de gaze se disting două faze:
-o fază, care se petrece la nivelul alveolelor pulmonare, în care se realizează schimbul de
gaze între mediu și sânge. Aceasta se numește respirația pulmonară.
-a doua fază, care se petrece la nivelul țesuturilor și constă în schimbul de gaze dintre
celule și mediile interne ale organismului. Aceasta se numește respirație tisulară sau respirație
internă.

„Mecanica respirației
-procesele mecanice respiratorii sunt procesele prin care cavitatea toracică își modifică volumul
prin creștere și micșorare: INSPIRAȚIE ȘI EXPIRAȚIE
INSPIRAȚIA : este un act motor activ realizat de mușchii respiratori, prin contracția lor se
modifică volumul cutiei toracice= plămânii se dilată astfel presiunea aerului pulmonar devine
mai mică d ecât presiunea atmosferică.

9 EXPIRAȚIA: este un proces pasiv, toracele revine la dimensiunile de repaus prin
relaxarea mușchilor, presiunea din plămâni crește iar , aerul este expirat.
Înscrierea mișcărilor respiratorii se face cu PNEUMOGRAFUL.
Frecvența mișcărilor respiratorii în stare de repaus este de 16 respirații/minut la bărbați și
18 respirații/minut la femei. Frecvența și amplitudinea variază în funcție de necesitățile de O 2 și
mai ales de cantitatea de CO 2 produsă. Mișcările respiratorii permit pă trunderea și ieșirea
succesivă a aerului din plămâni contribuind la realizarea ventilației pulmonare. Măsurarea
volumelor respiratorii care variază în funcție de sex, vârstă, dezvoltarea fizică se măsoară cu un
aparat numit spirometru. ”

Fig. 2 Mecani ca respirației

1.2 PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII
1.2.1 Definiție
Pneumotoraxul este rezultatul acumulării de aer în spațiul dintre plămâni și peretele
toracic, în așa numitul spațiu pleural (colecție intrapleurală de aer). Aerul poate pătrunde în
pleură fie plec ând de la bronhii, fie de la peretele toracic.
Termenul de „pneumotorax” înseamnă „aer în torace” (pneu=aer, torax=torace).

10 1.2.2. E tiologie
„Printre cauzele principale ale pneumotoraxului se numără și următoarele afecțiuni:
-tuberculoză pulmonară 60 -70%
-emfizem pulmonar
-chisturi aeriene pulmonare
-bronșiectazii
-bronșite cronice
-tuse convulsivă
-pneumotoraxul idiopatic benign(cu etiologie necunoscută, apare mai ales la tineri de 18 -35 de
ani)
-pneumotoraxul traumatic.
Pneumotoraxul face parte din cele 6 tipuri rapid letale de traumatisme toracice care
trebuie descoperite și tratatate la examinarea primară.
Pneumotorax ul spontan poate rezulta ca urmare a afectării pulmonare determinate de boli,
cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) , astm bronșic, fibroza chistică și
pneumonia. Poate apărea de asemenea și la persoanele fără boli pulmonare. Persoanele
fumătoare sunt mult mai susceptibile de a face pneumotorax spontan, față de cele nefumătoare.
De asemenea, cu cât se fumează mai multe țigaret e pe zi, cu atât cresc șansele de a face
pneumotorax.
Pneumotoraxul spontan apare în mod întâmplător, fără o cauză exterioară, prin pocnirea
alveolelor pulmonare.
Pneumotoraxul idiopatic este cel mai frecvent, apare fără o cauză anume și afectează
persoane le slabe, înalte , cu vârsta sub 40 de ani.
Pneumotoraxul secundar apare mult mai rar, la persoanele de vârsta medie sau înaintată,
care au alte afecțiuni pulmonare primare (astm, abces pulmonar ).
Pneumotoraxul traumatic – poate fi provocat prin accidente s au intervenții medicale
(iatrogene). Aerul pătrunde în spațiul pleural prin intermediul peretelui toracic sau al unui
plămân traumatizat.
*Pneumotoraxul deschis apare atunci când peretele toracic este traumatizat, astfel
încât există un orificiu între ext erior și spațiul pleural.

11 *Pneumotoraxul închis apare atunci când aerul pătrunde din pulmonul rănit în
spațiul pleural sau când se dechide temporar un orificiu de legătură cu exteriorul.

1.2.3 P atogenie
Pneumotoraxul poat e apare din cauza acumulării de aer în cavitatea pleurală: prin ruperea
bulelor de emfizem la vârstnici sau la cei cu BPOC cu dominanță emfizematoasă; mai frecvent în
urma traumatismelor toracice; uneori el poate fi realizat terapeutic sau în urma toracocentezelor.
Pneumotoraxul spontan este forma obișnuită, cauzată cel mai frecvent de tuberculoză
pulmonară, chisturile aeriene, pneumoconioze, emfizem.
Factori favorizanți pentru pneumotorax spontan:
-strănutul
-tusea
-efortul de defecație
-cântatul la instrumente de suflat
-efortul f izic.
Pneumotoraxul face parte din patologia pleurei – revărsatele pleurale inflamatorii și
acumulări de lichide p atologice in cavitatea pleurală
Mecanismele de producție sunt:
-traumatismele toracice închise :rupturile pulmonare, bronșice sau traheale
-traumatismele toracice deschise: plăgile parieta le penetrante și/sau pulmonare.
Din punct de vedere anatomo -patologic deosebim:
*pneumotorax închis – este atunci când fistula s -a vindecat si ar e o evoluție favorabilă prin
închiderea orificiului de pătrundere , resorbția aerului și revenirea plămânului la perete.
*pneumotorax deschis -se caracterizează prin pătrunderea aerului în timpul inspirului și
prin ieșire în timpul expirului și are tendința la cronicizare prin menținerea fistulei fiind necesară
intervenți a chirurgicală.
*pneumotorx cu supapă (pneumotoraxul în tensiune) – cel mai grav datorită orificiului care
permite doar intrarea aerului în inspir și acumularea lui în pleură cu creșterea presiunii și
colabarea plămânului.

12

Fig. 3 Clasificarea pneumotoraxul ui

1.2.4. Diagnosticul clinic (simptomatologie)
1.TUSEA
=este unul din cele mai frecvente simptome întâlnite în bolile respiratorii. Este un act
reflex de apărare prin care se realizează eliminarea c orpilor străini din căile respiratorii și de
aceea uneo ri ea nu trebuie combătută.
În pneumotorax tusea este seacă, scurtă, repetată și este neurmată de expectorație
chinuitoare.

13 2.DISPNEEA
=reprezintă o tulburare de ritm, frecvență și intensitate a respirației, uneori inconștientă iar
alteori resimțită d e pacient ca o sete de aer, respirație dificilă, disconfort. În pneumotoraxul
spontan, din punct de vedere al modului de apariție dispneea este acută.

3.DUREREA (JUNGHIUL TORACIC)
=apare prin iritarea terminațiilor nervoase de la nivelul pleurei parietal e, durere de
intensitate mare, vie, comparată cu „lovitura de pumnal”, exagerată de tuse, strănut, palparea
regiunii dureroase, insoțită de dispnee, îmbrăcând diverse aspecte în funcție de cauza care îl
provoacă.
Junghiul din pneumotoraxul spontan apare br utal, după efort fizic sau tuse, imobilizând
bolnavul și se însoțește de dispnee marcată. La examinarea tegumentelor, mucoaselor și fanerelor
în pneumotorax apare cianoza centrală care este dată de saturarea insuficientă a sângelui arterial
cu oxigen . Acea stă cianoză este generalizată și interesează atât tegumentele cât și mucoasele, iar
temperatura nu este scăzută, fiind numită cianoză caldă.
Semnele f izice care insoțesc simptomele î n pneumotorax sunt: bombare și imobilizare a
hemitoracelui interesat; abol irea murmurului vezicular, hipersonoritate sau timpanism cu
dispariția matității cardiace. Pneumotoraxul spontan și în special cel „cu supapă” provoacă
tulburări respiratorii și circulatorii de tipul asfixiei și colapsului vascular, care pot fi urmate de
moarte.

1.2.5 Diagnosticul paraclinic
Se pune pe baza radiografiei toracice care evidențiază hipertransparența hemitoracelui,
fără de sen pulmonar, cu plămân colabat, iar cordul și mediastinul sunt deviate spre partea
sănătoasă.
Puncția pleurală este terap eutică și evacuatorie.

1.2.6 Diagnosticul diferențial
Diagnosticul dife rențial în pneumotorax se face de obicei cu:
-edemul pulmonar acut

14 -infarctul miocardic
-angina pectorală
-trombembolismul pulmonar

1.2.7 Evoluție și prognostic
Evoluția pneumotor axului spontan secundar este în ge neral nefavorabilă, tabloul clinic
este de obicei sever, față de recidivă semnificativ înaltă (până la 50% față de circa 25% în
penumotorax spontan primitiv), iar mortalitatea ajunge la cifre redutabile.

1.2.8 Tratamen t
1.2.8.1. Tratamentul igieno -dietetic
-evitarea fumatului

1.2.8.2. Tratamentul medical
-constă în administrarea de medicamente pentru calmarea durerii:
¤Algocalmin ,
¤Plegomazin ,
¤excepțional Mialgin sau opiacee(Morfină, Dilauden -atropină, Pantopo n),
-medicație pentru calmarea tusei:
¤Codeină,
¤Dionină,
-medicație pentru tratarea șocului când apare:
¤Pentetrazol,
¤Nicetamid,
¤ Effortil,
¤Cofeină
-repaus la pat și repaus vocal,
-se mai admi nistrează și perfuzii cu glucoză 5% pentru hidratarea p acientului
Perfuzia= constă în puncționarea venei periferice, în condiții de asepsie riguroasă și
administrarea unor soluții medicamentoase, intermitent sau continuu, în circulația venoasă.

15 1.2.8.3 Tratamentul chirurgical
La tratamentul chirurgical al p neumotoraxului nu se va aștepta confirmarea radiologică și
se face decompresie imediată cu un ac de 14 sau 18 G introdus în spațiul II intercostal pe linia
medioclaviculară .
După permiterea aerului sub presiune să iasă se face efectua montarea unor tuburi de dren
conectate la o rețea de a spirație pentru evacuarea aerului acumulat intre foițele pleurale ( în
cavitatea pleurală).

Fig. 4 Drenarea pneumotoraxului

16 CAP. II ÎNGRIJIRI GENERALE
2.1 Internarea pacientului în spital
Internarea în spital reprezin tă pentru fiecare bolnav o etapă nouă, deosebită în viața sa
deoarece se realizează în scopul vindecării sale.
Primul contact al fiecărei persoane cu spitalul este în cadrul serviciului de primire. Este
înregistrat în registru cu datele personale de iden tificare din buletin și va fi pregătit pentru
examenul medical .
De la serviciul de internare, după examenul medical, pacientul este însotit la secția de
chirurgie . După ce ajunge pe secție , medicul șef al secției hotărăște salonul în care va fi internat
noul pacient. Asistentei șefe a clinicii îi revine sarcina de a :
– înregistra datele de identificare de pe foaia pacientului primită la servicul de internări –
ieșiri a secției, și de a not a pe ea numărul de înregistrare din registrul secției.
– completează anexa de la foaia de administrație pentru ca noul pacient sosit pe secție să
primească alimentația necesară din ziua internării.

2.2 Asigurarea condițiilor de spitalizare
„Cu toții suntem interesați de misterele ființei noastre și ne punem întrebări de genul: ce
fel de forță este aceea care ne vindecă? Unde se găsește ea? Răspunsul ar putea fi următorul:
puterea curativă sălășluiește în subconșientul fiecăruia dintre noi și numai modificarea atitudinii
mentale a bolnavului poate face ca această forță să devină activă. ”
(Joseph Murphy în “Puterea Extraordinară a subconștientului tău ”)

Principala sarcină a spitalizării este vindecarea bolnavilor. Procesul de vindecare implică
repausul complet sau relativ al pacientului. Elementul principal pentru asigurar ea repausului îl
constituie patul. Acesta trebuie să fie bine construit, prevăzut cu anexele corespunzătoare de
confort.
Din cauză că p acientul își petrece majoritatea timpului în pat, datorită bolii, patul trebuie
sa aibă anumite calităti:
-să fie comod

17 -să asigure efectuarea procedeelor de investigație și tratament în pat, fără incomodarea lui
inutilă.
-să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort al pacientului,
cât și ale personalului de îngrijire.
-asistenta sau alt pers onal să poată efectua tehnicile de îngrijire, investigație și tratament
cat mai comod.
Partea utilă a patului este somiera, care poartă greutatea pacientului. Aceasta trebuie să fie
elastică dar netedă, puternic întinsă întrucât poate influența negativ odi hna bolnavului.
Pregatirea și schimbarea patului
Odihna la pat își atinge scopul terapeutic numai dacă patul asigură bolnavului maximum
de confort și căldură uniformă. Schimbarea patului se poate face gol, fără bolnav sau cu bolnavul
în pat.
PREGĂTIREA PA TULUI GOL
Pregătirea patului simplu fără bolnav se execută de către două asistente.
Materiale necesare:
-un cearșaf
-un plic de pânză pentru pătură
-două fețe de pernă
-1-2 perne
-2 pături
Tehnica:
-se poate realiza de 1 -2 asistente.

2.3 Asigurarea cond ițiilor igienice pacienților internați
Toaleta pacientului face parte din îngrijire de bază, adică din îngrijirile acordate de
asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul și igiena bolnavului. Constă în menținerea
pielii în stare de curățenie perf ectă și în prevenirea apariției leziunilor cutanate, fiind o condiție
esențială a vindecării.
Toaleta pacientului poate fi:
-zilnică – pe regiuni
-săptămânală sau baie generală

18 În funcție de tipul pacientului, acesta:
-n-are nevoie de ajutor
-are nevoie de sprin fizic și psihic
-are nevoie de ajutor parțial
-necesită ajutor complet.
OBIECTIVE:
-îndepărarea de pe suprafața pielii a stratului cornos descuamat și impregnat cu secrețiile
glandelor sebacee și sudoripare, amestecat e cu praf, alimente, restur i de dejecții și alte substanțe
străine, care aderă la piele;
-deschiderea orificiilor de excreție ale glandelor pielii ;
-înviorarea circulației cutanate și a întregului organism ;
-prodecerea unei hiperemii active a pielii, care favorizează mobilizarea ant icorpilor ;
-liniștirea bolnavului, crearea unei stări plăcute de confort .

2.4 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative
1.RESPIRAȚIA
Scop :
-evaluarea funcției respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluției, al apariției unor
complicații și al prognosticului.

2.PULSUL
-reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos și este
sincronă cu sistola ventriculară.
Scop :
-evaluarea funcției cardiovasculare

3.TENSIUNEA ARTERIALĂ(T.A)
-reprezintă presiunea exercitată d e sângele circulant asupra pereților arteriali.
Scop :

19 -evaluarea funcției cardiovasculare(forța de contracție a inimii, rezistența determinată de
elasticitatea și calibrul vaselor). Se măsoară tensiune arterială sistolică(maximă) și cea
diastolică(minimă)= elemente de evaluat .

Valori normale
Vârsta TA maximă TA minimă
1-3 ani 75-90 mmHg 50-60 mmHg
4-11 ani 90-110 mmHg 60-65 mmHg
12-15 ani 100-120 mmHg 60-75 mmHg
Adult 115-140 mmHg 75-90 mmHg
vârstnic >150 mmHg >90 mmHg

Modificări ale tensiunii arte riale :
1. HTA= creșterea TA peste valori normale
2. hTA= scăderea TA sub valori normale
3. modificări ale TA diferențiale= variațiile TA max și TA min nu se fac paralel
4. TA diferită la segmente simetrice(braț stâng, drept)
4.TEMPERATURA
-menținerea temperaturii în l imite normale este necesitatea organismului de a conserva o
temperatură la un grad aproximativ constant, pentru a -și menține starea de bine. Temperatura
corpului se menține constantă datorită echilibrului dintre termogeneză și termoliză.
Scop:
-evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză

2.5 Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului
Medicamentele sunt produse de origine minerală,vegetală, animală sau chimică(de sinteză),
transformate într -o formă de administrare (preparate solide sau soluții) prescrise de medic; sunt
substanțe utilizate cu scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca bolile.

20 În cazul pneumotoraxului medicamentele utilizate se administrează atât pe cale orală cât și pe
cale parenterală.
Hidratarea organismului se poate efectua pe următoarele căi: orală, duodenală, rectală,
subcutanată, intravenoasă, intraosoasă și intramusculară.
Hidratarea pe cale orală:
-calea fiziologică de administrare a lichidelor
-declanșează reflex funcția normală a tubului digestiv și a glandelo r anexe, funcție necesară
absorbției lichidelor
-se renunță la această cale în caz de:
*vărsături
*tulburări de deglutiție
*stenoză pilorică și esofagiană
*negativism total din partea pacientului
Hidratarea pe cale intravenoasă:
-pentru echilibrare hi droionică și volemică
-introducerea lichidelor în venă se face direct prin canule metalice fixate în venă, canule de
material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin denudare venoasă.

2.6 Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilo r impuse de pneumotorax
1.Radiografia pulmonară
Este un examen radiologic static care permite vizualizarea prin „transparență” a plămânilor, în
principal, dar și a conturului inimii precum și a oaselor cutiei toracice.
Pregătirea pacientului:
-se dezbracă pacientul în regiunea superioară a corpului,
-se îndepărtează obiectele metalice de la gât care pot da false imagini,
-se explică în mare în ce constă procedura, pentru a obține colaborarea pacientului,
-se cere pacientului să execute comenzile medicului r adiolog atunci când i se cere (să inspire
profund, să rămână în apnee, să -și schimbe poziția).
2.Recoltarea sângelui pentru examene de laborator

21 Se face prin puncție venoasă și reprezintă crearea accesului la o venă cu scopul recoltării
sângelui pentru ex amenul de laborator, evacuarea unei cantități de sânge sai introducerea unor
medicamente în circulația venoasă. Este metoda cea mai folosită pentru toate tipurile de examene
putându -se recolta o cantitate suficientă de sânge.
Pregătirea pacientului
-se of eră pacientului instrucțiuni simple, precise, adaptate nivelului de înțelegere, evitând termeni
medicali,
-se explică necesitatea examenului,
-se obține consimțământul
-se informează pacientul cu privire la orarul recoltărilor în raport cu celelate activit ăți din secție
(servirea mesei, administrarea medicamentelor, efectuarea altor investigații)
-se instruiește pacientul cu privire la restricțiile alimentare, perioada de post(ore), eventuala
întrerupere a unor medicamente la recomandarea medicului. Majorit atea testelor se recoltează în
condiții bazale ( pe nemâncate, dimineața devreme, după trezire și la minim 8 ore de la ultima
masă în condiții de repaus fizic și psihic)
-se identifică eventualele alergii la substanțe dezinfectante, latex,
-se combate anxi etatea,
-se oferă informații cu privire la timpul necesar până la obținerea rezultatelor.

2.7 Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii
1.Pregătirea preoperatorie :
-se efectuează prelevări de sânge pentru: grup sanguin și factori Rh, ionogramă sa nguină, uree,
creatinină, TS, TC, HLG și alte examene prescrise de medic,
-pentru intervențiile importante, se realizează și alte examene:
-radiografia pulmonara si ECG,
-se notează constantele vitale: P, T, TA, diureză
-se aplică recomandările anestezi stului,
-reanimator: o eventuală transfuzie, antibioterapie, reechilibrare hidro -electrolitică.
În ziua intervenției:
-se liniștește pacientul, se susține psihic,
-se verifică să fie nemâncat, să nu bea, să nu fumeze,

22 -se verifică igiena corporală
-se ve rifică absența lacului de pe unghiile de la mâini și de la picioare,
-se îndepărtează protezele dentare, ochelarii, bijuteriile, lentilele de contact,
-se notează constantele vitale pentru a avea date de referință, pe parcursul operației,
-se administrează premedicația conform prescripției medicale,
-se verifică dosarul pacientului, să fie complet cu rezultatele examenelor efectuate, tipul de
anestezie, tipul de operație, datele de identificare.
2. Îngrijiri postoperatorii :
La întoarcerea de la blocul oper ator:
-se informează pacientul despre tipul de derulare a intervenției,
-se revede protocolul operator și schema intervenției practicate,
-se instalează pacientul în pat în funcție de tipul de anestezie și de intervenție,
-se observă starea pansamentului, se controlează și se notează sistemele de drenaj,
-se administrează oxigen la nevoie.

2.8 Educație pentru sănătate
La educație pentru sănătate putem vorbi despre evitarea factorilor favorizanți ai
pneumotoraxului . Aceștia includ evitarea fumatului, evitar ea efortului fizic în exces, atenție
mărită în trafic, atenție la suprafețele alunecoase care pot fi cauza unui pneumotorax prin
alunecare si fracturarea coastelor.

2.9 Externarea pacientului
Momentul plecării bolnavului este stabilit de către medicul pri mar șef de secție. Asistenta are
o serie de sarcini. Asistenta va fixa împreună cu bolnavul ora plecării, pentru a -i asigura
alimentația până în ultimul moment. Va verifica dacă hainele cu care a sosit bolnavul sunt
corespunzătoare anotimpului. Dacă aceste a nu sunt corespunzătoare, se va lua legătura cu familia
bolnavului, cerând să fie aduse haine potrivite.
Medicul întocmește biletul de ieșire a bolnavului din spital. Va fi înștiințată familia privind
ieșirea din spital de către asistenta șefă a clinicii cu 2-3 zile înainte. Ieșirea se notează în condică,
bolnavul va fi scos din condica de alimente și a medicamentelor.

23 CAP. III ÎNGRIJIRI SPECIFICE
3.1. Cazul 1 – Plan de îngrijire
ANEXA 1

Metode de culegere a datelor:
Surse de informare:
I. Date privind i dentitatea pacientului:
A. Date relativ stabile:
 numele și prenumele: B. R.C
 sexul: M
 vârsta: 20 ani și 10 luni
 starea civilă: necăsătorit
 religia: ortodox
 ocupația : elev
B. Date variabile:
 domiciliul: urban
 condiții de viață și de muncă: locuiește cu pări nții într -un apartament cu 2 camere
 obiceiuri: fumează, alcool -neagă
 mod de petrecere a timpului liber: practică sport

II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 75 kg
 înălțimea: 178 cm
 grupul sanguin: 0I
 Rh-ul: (+ )
B. Profilul psiho -social și cultural:
 limba vorbită: română
 capacități cognitive: bine dezvoltate
 stare de conștiență: păstrată
 grad de autonomie: autonom

24  capacitatea de comunicare: bună
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: nesemnif icative
 afecțiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 vaccinările: toate
 nașteri, avorturi: –
 patologice:
 boli ale copilăriei: toate
 boli anterioare: neagă
 intervenții chirurgicale: neagă

III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
 semne și simptome: dureri toracice, ușoară dispnee
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,8oC
 T.A.: 137/75 mmHg
 Puls: 85 b/min
 Respirația: 17 resp/min
B. Istoricul afecțiunii actuale: Boala actuală a debutat în urmă cu 2 z ile prin dureri toracice de
intensitate unică însoțită de ușoară dispnee. Patologia anterioară descrisă s -a accentuat în timp
motiv pentru care se prezintă în U.P.U. de unde este preluat de echipa de gardă.
C. Diagnosticul medical la internare: Pneumotorax
D. Data internării: 6.01.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conștiență: păstrată
 tegumentele și mucoasele: normal colorate, ușor palide
 țesut conjunctiv (adipos): slab reprezentat
 sistem ganglionar: superficial nepalpabil

25  sistem muscular: nor mokinetic
 sistem osteo -articular: integru, mobil
 aparat respirator: ușoară dispnee, torace normal conformat
 aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine bătute, apex în spațiul intercostal
IV pe linia medio -claviculară
 aparat digestiv: abdomen sup lu, mobil
 aparat urinar: micțiuni fiziologice
 aparat genital: normal
 sistem nervos, endocrin, organe de simț: normal

26 ANEXA 2
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
FUNDAMENTALĂ MANIFESTĂRI
DE
INDEPENDENȚĂ MANIFESTĂRI
DE
DEPENDENȚĂ SURSE DE
DIFICULTATE PROBLEMA DE
DEPENDENȚĂ NOTA
1.A respira și a avea
o bună circulație Dispnee Prezența aerului în
cavitatea pleurală Incapacitatea de a
respira normal 2
2.A bea și a mânca Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
3.A elimina Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
4.A se mișca și a
avea o bună postură Dureri toracice Afectarea cavității
pleurale Diminuarea
capacității de s se
mișca și a avea o
bună postură 2
5.A dormi și a se
odihni Oboseală *Dureri toracice
*Dispnee Alter area nevoii de a
dormi și a se odihni 2
6.A se îmbrăca și
dezbrăca Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
7.A-și menține
temperatura corpului
în limite normale Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
8.A fi curat, îngrijit ,
a-și proteja
tegumentele și
mucoasele Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
9.A evita pericolele Pacientul este
independent în 1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

27

Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte : 18
Nivel de dependență :2
Pacientul prezintă : dependență moderată satisfacerea nevoii
10.A comunica Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
11.A acționa
conform propriilor
convingeri și valori,
de a practica religia Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
12.A fi preocupat în
vederea realizării Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
13.A se recrea Stres, oboseală Durere Incapacitatea de a se
recrea 2
14.A invăța cum să –
și păstreze sănătatea Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1

28
DIAGNOSTIC E DE NURSING
1. Incapacitatea de a respira normal cauzată de prezența aerului în cavitatea pleurală
manifestată prin dispnee.
2. Diminuarea capacității de a se mișca și a avea o bună postură cauzată de afectarea
cavității pleurale manifestată prin dureri toracic e.
3. Alterarea nevoii de a dormi și a se odihni cauzată de dureri toracice și dispnee manifestată
prin oboseală.
4. Incapacitatea de a se recrea cauzată de durere manifestată prin stres, oboseală.

29 ANEXA 3
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE, INTERVENȚII, EVALUARE

NEVOIA
DEFICITARĂ DIAGNOSTIC
NURSING OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.A respira și a avea
o bună circulație Incapacitate de a
respira normal cauzată
de prezența aerului în
cavitatea pleurală
manifestată prin
dispnee. *Ca pacientul să
respire normal
*Pacientul să prezinte
mucoase respiratorii
umede și integre *Supravegherea
pacientului
*Umezește
aerul din
încăpere
*Asigură
poziția șezând
sau semișezând
a pacientului *Oxigenoterapie
la indicația
medicului
*Administrează
tratamentul
prescris:
–
bronhodilatatoare
-antitusive Pacientul a prezentat
o respirație normală
2.A se mișca și a
avea o bună postură Diminuarea capacității
de a se mișca și a avea
o bună postură
cauzată de afectarea
cavității pleurale
manifestată prin
dureri toracice. Ca pacientul să se
poată mișca și să aibă
o bună postură *Supravegherea
pacientului
*Poziționează
pacientul intr -o
poziție
antialgică
*Redă Administrarea
medica ției Pacientul s -a mișcat și
a reușit să își păstreze
o bună postură după o
zi și jumătate de la
începerea
tratamentului prescris
de medic

30 încredere
pacientului că
imobilitatea sa
este trecătoare
și că își va
putea relua
mobilitatea.
3.A dormi și a se
odihni Alterarea nevoii de a
dormi și a se odihni
cauzată de dureri
toracice și dispnee
manifestat ă prin
oboseală. *Ca pacientul să
doarmă și să se
odihnească
*Pacientul să
beneficieze de somn
corespunzător
cantitativ și calitativ *Învățarea
pacientului
metode de a se
putea odihni
*Învață
pacientul să
practice tehnici
de relaxare
înainte de
culcare,
exerciții
respiratorii
câteva minute
înainte de
culcare. *Administrează
tratamentul
medicamentos
*Observă efectul
acestuia asupra
organismului Pacientul a dormit și s –
a odihnit datorită
practicilor învățate și
tratamentului
administrat.

31 4.A se recrea Incapa citatea de a se
recrea cauzată de
durere manifestată
prin stres, oboseală. *Ca pacientul sa
reușească să se
recreeze
*Pacientul sa prezinte
stare de bună
dispoziție *Ajutarea
pacientului să
se recreeze.
*Învățarea
pacientului
tehnici de
relaxare si
recree re.
*Caută
modalități de
suprimare a
factorilor
perturbatori *Administrarea
medicației
prescrise
*Observarea
efectelor
medicamentelor
asupra
organismului Pacientul a reușit sș se
relaxeze și să se
recreeze în urma
tehnicilor învățate și a
tratamentului
administrat

32 ANEXA 4
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

DATA T.A. PULSUL RESPIRAȚIA TEMPERATURA
06.01.2015 137/75 mmHg 85 b/min 17 resp/min 36,70C
07.01.2015 128/80 mmHg 80 b/min 19 resp/min 36,50C
08.01.2015 110/73 mmHg 82 b/min 18 resp/min 36,60C
09.01.2 015 120/80 mmHg 78 b/min 18 resp/min 36,20C
10.01.2015 132/82 mmHg 77 b/min 18 resp/min 36,60C

EXAMENELE DE LABORATOR

EXAMENUL SOLICITAT MODUL DE RECOLTARE REZULTATE VALORI NORMALE
HEMATOLOGIE
-WBC
-RBC
-HGB
-HCT
-PLT Puncție venoasă

8,5 (10^3/ul)
3,63 (10^6/ul)
11,2 (g/dL)
33,5 (%)
192 (10^3/ul)
4-10 (10^3/ul)
4,5-5,8 (10^6/ul)
13-17 (g/dL)
40-50 (%)
150-400 (10^3/ul)
BIOCHIMIE
-Glicemie Puncție venoasă
166 (mg/dL)
74-105 (mg/dL)

33 -TGO
-TGP 19 (U/L)
16 (U/L) 10-40 (U/L)
10-41 (U/L)
COAGULARE
-INR
-APPT Puncție venoasă
1,14
28,1 (sec.)
0,86-1,1
27,5-39 (sec.)

34 ANEXA 5
INVESTIGAȚII PARACLINICE

DATA EXAMENE CURENTE REZULTAT
05.01.2015 radiografie Pe radiografia în decubit
dorsal -hipertransparență
pulmonară -„fără desen
pulmonar bazal stâng” –
pneumotorax. Opacitate de
intensitate subcostală.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE
06.01.2015 Glucoză 5%
Fragmin
Quamatel
Algocalmin Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f II/zi
i.v. f III/zi
07.01.2015 Glucoză 5%
Fragmin Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi

35 Quamatel
Algocalmin
Bromhexin i.v. f II/zi
i.v. f III/zi
oral 1 tb./zi
08.01.2015 Glucoză 5%
Fragmin
Quamatel
Algocalmin
Bromhexin Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f II/zi
i.v. f III/zi
oral 1 tb./zi
09.01.2015 Glucoză 5%
Fragmin
Quamatel
Algocalmin
Bromhexin Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f II/zi
i.v. f III/zi
oral 1 tb./zi
10.01.2015 Glucoză 5%
Fragmin
Quamatel
Algocalmin
Bromhexin Peruzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f II/zi
i.v. f III/zi
oral 1 tb./zi

36 ANEXA 6
EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării : 13.01. 2015
Starea la externare : stare generală bună, afebril, fără acuze dureroase, echilibrat cardiovascular,
grad de dispnee redus.
Bilanțul autonomiei la externare : autonom.
Recomandări la externare :
-evitare a efotului fizic intens 3 săptămâni,
– evitarea fumatului,
– reevaluarea chirurgicală conform programării sau la nevoie.
Tratament:
-antitusiv
-antialgic
-antibiotic

37 3.2. Cazul 2 – Planul de îngrijire
ANEXA 1

Metode de culegere a datelor:
Surse de info rmare:
I. Date privind identitatea pacientului:
A. Date relativ stabile:
 numele și prenumele: V.V
 sexul: M
 vârsta: 53 ani
 starea civilă: căsătorit
 religia: ortodoxă
 ocupația: taximetrist
B. Date variabile:
 domiciliul: urban
 condiții de viață și de muncă: corespunzătoare
 obiceiuri: fumător cronic, alcool ocazional
 mod de petrecere a timpului liber: plimbări în aer liber

II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 67 kg
 înălțimea: 178 cm
 grupul sanguin: B III
 Rh-ul: (+)
B. Profilul psiho -social și cultural:
 limba vorbită: română
 capacități cognitive: bune
 stare de conștiență: păstrată
 grad de autonomie: autonom
 capacitatea de comunicare: păstrată

38 C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: neagă
 afecțiun i mentale ale membrilor familiei: nesemnificative
D. Antecedente personale:
 fiziologice: neagă
 vaccinările: toate
 nașteri, avorturi: –
 patologice:
 boli ale copilăriei: rujeolă, parotidita epidemică
 boli anterioare: neagă
 intervenții chirurgicale: neagă

III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării: contuzie toracică post -traumatică
 semne și simptome: traumatism la nivelul hemitoracelui stâng
 parametrii vitali:
 temperatura: 37,10C
 T.A.: 100/87 mmHg
 Puls: 90 b/min
 Respirația: 20 resp/min
B. Istoricul afecțiunii actuale: Boala actuală a debutat în urmă cu aproximativ 4 h anterioare
internării prin traumatism la nivelul hemitoracelui stâng fața posterioară. Pacientul se prezintă în
U.P.U. de unde este preluat de echipa de gardă.
C. Diagnosticu l medical la internare: Hemo -pneumotorax posttraumatic, fracturi costale VII –
XI hemitorace stâng. Cădere de la același nivel datorită alunecării.
D. Data internării: 28.04.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conștiență: păstrată
 tegumentele și m ucoasele: normal colorate
 țesut conjunctiv (adipos): slab reprezentat
 sistem ganglionar: superficial nepalpabil

39  sistem muscular: normotor, normokinetic.
 sistem osteo -articular: fracturi costale VII -XI hemitorace stâng
 aparat respirator: torace normal conf ormat, murmur vezicular ușor diminuat (la
nivelul hemitoracelui stâng). Fracturi costale VII -XI hemitorace stâng.
 aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine bătute, Apex în spațiul
intercostal V pe linia medio -claviculară stângă.
 aparat digestiv : abdomen suplu, mobil
 aparat urinar: micțiuni fiziologice
 aparat genital: normal
 sistem nervos, endocrin, organe de simț: reflexe osteo -tendinoase prezente
bilateral, fără semne de iritație meningeală

40 ANEXA 2
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA SAT ISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA
FUNDAMENTA
LĂ MANIFESTĂR
I DE
INDEPENDEN
ȚĂ MANIFESTĂ
RI DE
DEPENDEN
ȚĂ SURSE DE
DIFICULTA
TE PROBLEME
DE
DEPENDEN
ȚĂ NOT
A
1.A respire și a
avea o bună
circulație Dispnee Traumatism
toracic Alterarea
respirației 2
2.A bea și a
mânca Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii. 1
3.A elimina Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii. 1
4.A se mișca și a
avea o bună
postură Fracturi
costale Cădere de la
același nivel Diminuarea
posibilității de
a se mi șca 2
5.A dormi și a se
odihni Oboseală,
imposibilitatea
de a dormi Durere la
nivelul
toracelui Incapacitatea
de a dormi și
a se odihni 2
6.A se îmbrăca și
dezbrăca Capacitate
scăzută în
satisfacerea
nevoii Mobilitate
redusă Diminuarea
posibilității de
a se îmbrăca
și dezbrăca 3
7.A-și menține
temperatura
corpului în limite Pacientul este
independent în
satisfacerea 1

41 normale nevoii
8.A fi curat,
îngrijit, a -și
proteja
tegumentele,
mucoasele Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii 1
9.A evita
pericolele Cădere de la
același nivel Alunecare Alterarea
nevoii de a
evita
pericolele 2
10.A comunica Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii 1
11.A acționa
conform
propriilor
convingeri și
valori, de a
practica religia Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii 1
12.A fi preocupat
în vederea
realizării Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii 1
13.A se recrea Fatigabilitate Durere și
oboseală Alterarea
nevoii de a se
recrea 2
14. A învăța cum
să-și păstr eze
sănătatea Pacientul este
independent în
satisfacerea
nevoii 1

42

Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte : 21
Nivel de dependență : 2
Pacientul prezintă : dependență moderată

43
DIAGNOSTICE DE NURSING
1. Alterarea respirației cauzată de traumatism toracic manifestată prin dispnee.
2. Diminuarea posibilității de a se mișca cauzată de cădere de la același nivel
manifestată prin fracturi costale.
3. Incapacitate de a dormi și a se odihni cauzată de durere la nivelul toracelui
manifestată prin imposibilitatea de a dormi și oboseală.
4. Diminuarea posibilității de a se îmbrăca și dezbrăca cauzată de mobilitate redusă
manifestată prin capacitate scăzută în satisfacerea nevoii.
5. Alterarea nevoii de a evita pericolele cauzată de alunecare manifestată prin cădere de
la același nivel.
6. Alterarea nevoii de a se recrea cauzată de durere și oboseală manifestată prin
fatigabilitate.

44 ANEXA 3
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE, INTERVENȚII, EVALUARE
NEVOIA
ALTERATĂ DIAGNOSTIC
NURSING OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELE GATE
1.A respira și a avea
o bună circulație Alterarea respirației
cauzată de
traumatism toracic
manifestată prin
dispnee *Ca pacientul sa
poată respira normal
*Pacientul să
prezinte căi
respiratorii
permeabile și o bună
respirație *Supravegherea
pacient ului
*Umezește aerul
din încăpere
*Învață pacientul
să facă
gimnastică
respiratorie
*Asigură
pacientului
poziția șezând
sau semișezând
astfel încât să
favorizeze
respirația
normală
*Oxigenoterapie
la indicația
medicului
*Administrează
tratamentul
prescris :
-antitusive
-expectorante
–
bronhodilatatoare
Pacientul a reușit
să respire normal
în limita de timp
propusă.

45 2.A se mișca și a
avea o bună postură Diminuarea
posibilității de a se
mișca cauzată de
cădere de la același
nivel manifestată
prin fracturi co stale *Mobilizarea
fracturilor pentru
îmbunătățirea
posibilității de a se
mișca.
*Pacientul să se
poată mișca liber *Lipirea unui
bandaj/leucoplast
lat pe coastele
fracturate
*Supravegherea
pacientului
*Învață pacientul
cum să se
mobilizeze
singur Pacient ul se mișcă
din ce în ce mai
bine
3.A dormi și a se
odihni Incapacitate de a
dormi și a se odihni
cauzată de durere la
nivelul toracelui
manifestată prin
imposibilitatea de a
dormi și oboseală *Ca pacientul să
poată dormi și să se
poată odihni
*Pacientul să nu mai
prezinte oboseală și
durere *Favorizează
odihna
pacientului, prin
suprimarea
surselor care
determină
discomfort
*Identifică cauza
oboselii
*Aplică tehnici
de îngrijire
curentă, necesară *Administrarea
medicației
prescrise de
medic
*Observă efectul
medicației asupra
organismului Pacientul a dormit
și s-a odihnit în
timpul propus

46 obținerii stării de
bine
4.A se îmbrăca și
dezbrăca Diminuarea
posibilității de a se
îmbrăca și dezbrăca
cauzată de
mobilitate redusă
manifestată prin
capacitate scăzută
în satisfacerea
nevoii *Ca pacientul să
prezinte mobilitate
adecvatăși să se
poată îmbrăca și
dezbrăca singur *Supravegherea
pacientului
*Încurajează
pacientul
*Face zilnic
exerciții de
motricitate fină
cu pacientul
descriindu -I
gestica necesară
îmbrăcării
*Identifică
capacitatea și
limitele fizice ale
pacientului Pacientul a învățat
cum să se îmbrace
singur și ușor cu
ajutorul exercițiilor
practicate
împreună cu
asistenta
5.A evita pericolele Alterarea nevoii de
a evita pericolele
cauzată de
alunecare
manifestată prin *Ca pacientul să
evite pericolele
*Pacientul să
beneficieze de un
mediu de siguranță *Supravegherea
pacientului
*Învățarea
pacientului cum
să evite Pacientul
beneficiază de un
mediu sigur și este
ferit de pericole

47 cădere de la același
nivel fără accidente pericolele
*Asigură
condițiile de
mediu adecvate,
pentru a evita
pericolele prin
accidentare
6.A se recrea Alterarea nevoii de
a se recrea cauzată
de durere și
oboseală
manifestată prin
fatigabilitate *Ca pacientul să nu
mai prezinte durere și
oboseală
*Ca pacientul să se
poată recrea *Învățarea
pacientului
tehnici de
recreere
*Asistenta
explorează ce
activități
recreative îi plac
pacientului
*Planifică
activități
recreative
împreună cu
pacientul
*Antrenează *Administrarea
medicației
prescrise de
medic
*Observarea
efectelor
medicației asupra
organismului *Pacientul nu mai
prezintă durere și
oboseală
*Pacientul s -a
recreat cu ajutorul
tehnicilor învățate.

48 pacientul în
activități și îl
ajută

49
ANEXA 4
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE
DATA T.A. PULSUL RESPIRAȚIA TEMPERATURA
28.04.2015 128/89 mmHg 85 b/min 20 resp/min 36,90C
29.04.2015 130/90 mmHg 78 b/min 19 resp/min 36,60C
30.04.2015 131/85 mmHg 80 b/min 18 resp/min 37,20C
01.05.2015 137/93 mmHg 81 b/min 19 resp/min 36,30C
02.05.2015 129/9 5 mmHg 88 b/min 20 resp/min 36,10C

EXAMENELE DE LABORATOR
EXAMENUL SOLICITAT MODUL DE
RECOLTARE REZULTATE VALORI NORMALE
HEMATOLOGIE
-WBC
-RBC
-HGB
-HCT
-PLT Puncție venoasă
11,8 (10^3/ul)
3,44 (10^6/ul)
12 (g/dL)
36,7 (%)
357 (10^3/ul)
4-10 (10^3/ul)
4,5-5,8 (10^6/ul)
13-17 (g/dL)
40-50 (%)
150-400 (10^3/ul)
BIOCHIMIE
-Glicemie Puncție venoasă
110 (mg/dL)
74-106 (mg/dL)

50 -TGO
-TGP 23 (U/L)
16 (U/L) 10-40 (U/L)
10-41 (U/L)
COAGULARE
-INR
-APTT Puncție venoasă
0,90
23,6 (sec.)
0,86-1,1
24-36 (sec. )

51 ANEXA 5
INVESTIGAȚII PARACLINICE
DATA EXAMENE CURENTE REZULTAT
29.04.2015 radiografie Pneumotorax latero -bazal
stâng cu nivel orizontal
lichidian. Drenaj toraco –
pleural stâng.
29.04.2015 ecografie Fără lichid liber în cavitatea
peritoneală și perica rdică.
Ficat, colecist, pancreas RD,
RS: normal, Vena Portă și
CBP fără modificări. Vezica
urinară în semivacuitate.
03.05.2015 radiografie Epanșament rezidual latero –
bazal stâng. Drenaj toraco –
pulmonar stâng. Minim
emfizem subcutanat și
subfascial latero -bazal stâng.
06.05.2015 radiografie Aspect evolutiv, suprimarea
drenajului toraco -pleural
stâng. Epanșament residual
în sinusul c -d stâng.

52 Emfizem moderat
subcutanat și subfascial
latero -bazal stâng.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

DATA MEDICAMENTE MOD DE A DMINISTRARE
28.04.2015 Glucoză 5%
Ser Ringer
Fragmin
Ampicilină
Ketonal
Quamatel Perfuzie i.v. 500ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f IIx2/zi
i.v. f II/zi
i.v. f II/zi
29.04.2015 Glucoză 5%
Ser Ringer
Fragmin
Ampicilină
Ketonal
Quamatel Perfuzie i. v. 500ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f IIx2/zi
i.v. f II/zi
i.v. f II/zi
30.04.2015 Glucoză 5%
Ser Ringer Perfuzie i.v. 500ml
Perfuzie i.v. 500ml

53 Fragmin
Ampicilină
Ketonal
Quamatel s.c. f I/zi
i.v. f IIx2/zi
i.v. f II/zi
i.v. f II/zi
01.05.2015 Glucoză 5%
Ser Ringer
Fragmin
Ampicilină
Ketonal
Quamatel Perfuzie i.v. 500ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f IIx2/zi
i.v. f II/zi
i.v. f II/zi
02.05.2015 Glucoză 5%
Ser Ringer
Fragmin
Ampicilină
Ketonal
Quamatel Perfuzie i.v. 500ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f IIx2/zi
i.v. fII/zi
i.v. f II/zi

54 ANEXA 6
EXTERNAREA PACIENTULUI
Data externării: 06.05 2015
Starea la externare: pacientul se externează cu stare generală bună, afebrile, echilibrat
cardiorespirator, gradul de dispnee redus, MV p resent ausculatoriu bilateral simetric, fără alte
acuze suplimentare.
Bilanțul autonomiei la externare: pacient autonomy
Recomandări la externare:
-evită efortul fizic intens 3 săptămâni
-regim igieno -dietetic conform indicațiilor (datorită fumatului cro nic)
-reevaluare chirurgicală conform programării sau la nevoie.
Tratament:
-antitusiv
-antialgic
-antibiotic

55 3.3 Cazul 3 – Planul de îngrijire
ANEXA 1

Metode de culegere a datelor:
Surse de informare:
I. Date privind identitatea pacientului:
A. Date relativ stabile:
 numele și prenumele: R. I. A.
 sexul: M
 vârsta: 30 ani
 starea civilă: căsătorit
 religia: ortodoxă
 ocupația : inginer
B. Date variabile:
 domiciliul: urban
 condiții de viață și de muncă: corespunzătoare
 obiceiuri: tutun, alcool -cazional
 mod de petrecere a timpului liber: joacă fotbal

II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 70 kg
 înălțimea: 178 cm
 grupul sanguin: AB IV
 Rh-ul: (+)
B. Profilul psiho -social și cultural:
 limba vorbită: română
 capacități cognitive: păstrate
 stare de conștiență: păstrată
 grad de autonomie: autonom
 capacitatea de comunicare: bună

56 C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: nesemnificative
 afecțiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale :
 fiziologice: neagă
 vaccinările: toate
 nașteri, avorturi: –
 patologice:
 boli ale copilăriei: parotidita epidemică
 boli anterioare: neagă
 intervenții chirurgicale: apendicectomie

III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
 semne și sim ptome: dispnee accentuată, dureri toracice hemitorace stâng
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,80C
 T.A.: 128/85 mmHg
 Puls: 78 b/min
 Respirația: 17 resp/min
B. Istoricul afecțiunii actuale: Boala actuală a debutat în urmă cu 2 ore prin dureri toracice de
intensitate unică și dispnee accentuată în urma unei căderi de la o înălțime de aproximativ 2,5 m.
Patologia anterioară descrisă s -a accentuat în timp, motiv pentru care se prezintă în U.P.U. de
unde este preluat de echipa de gardă.
C. Diagnosticul medical la internare: Hemo -pneumotorax stâng, fracturi costale (VII -VIII)
D. Data internării: 05.05.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conștiență: păstrată
 tegumentele și mucoasele: normal colorate
 țesut conjunctiv (adipos): slab reprezentat
 sistem gan glionar: superficial nepalpabil

57  sistem muscular: normokinetic
 sistem osteo -articular: fracturi costale VII -VIII hemitorace stâng
 aparat respirator: dispnee accentuată
 aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine bătute, Apex în spațiul
intercosta l IV pe linia medio -claviculară
 aparat digestiv: abdomen suplu, mobil
 aparat urinar: micțiuni fiziologice
 aparat genital: normal
 sistem nervos, endocrin, organe de simț: reflexe osteo -tendinoase prezente
bilateral, fără semne de iritație meningeală.

58 ANEX A 2
ANALIZA DATELOR ȘI STABILIREA NIVELULUI DE DEPENDENȚĂ
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA
FUNDAMENTALĂ MANIFESTĂRILE
DE
INDEPENDENȚĂ MANIFESTĂRILE
DE
DEPENDENȚĂ SURSELE DE
DIFICULTATE PROBLEMA DE
DEPENDENȚĂ NOTA
1.A respira și a avea
o bună circulație Dispnee accentuată Fracturi costale Diminuarea
posibilității de a
respira 3
2.A bea și a mânca Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
3.A elimina Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
4.A se mișca și a
avea o bună postură Imobilitate Dureri toracice Alterarea mișcării 2
5.A dormi și a se
odihni Insomnie Dispnee Alterarea somnului 2
6.A se îmbrăca și
dezbrăca Imposibilitatea de a –
și satisface nevoia Mobilitate redusă Alterarea nevoii de
a se îmbrăca și
dezbrăca 2

59 7.A-și menține
temperatura corpului
în limite normale Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
8.A fi curat, îngrijit,
a-și proteja
tegumentele Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
9.A evita pericolele Pacien tul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
10.A comunica Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
11. A acționa
conform propriilor
convingeri și valori,
de a practica religia Pacientul este
independent în
satisfacerea nevoii 1
12. A fi preocupat în
vederea realizării Dezinteres Spitalizare Diminuarea
interesului în
privința propriei
realizări 2
13. A se recrea Anxietate Durere, stres Alterarea nevoii de
a se recrea 2

60 14. A învăța cum să –
și păstreze sănătatea Îmbolnăviri
frecve nte Lipsa de cunoștințe Alterarea sănătății 2

STABILIREA GRADULUI DE INDEPENDENȚĂ
Total puncte: 22
Nivel de dependență: 2
Pacientul prezintă: dependență moderată

61 DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Diminuarea posibilității de a respira cauzată de fracturi costale ma nifestată prin dispnee
accentuată.
2. Alterarea mișcării cauzată de dureri toracice manifestată prin imobilitate.
3. Alterarea somnului cauzată de dispnee manifestată prin insomnie.
4. Alterarea nevoii de a se îmbrăca și dezbrăca cauzată de mobilitate redusă manife stată prin
imposibilitate de a -și satisface nevoia.
5. Diminuarea interesului în privința propriei realizări cauzată de spitalizare manifestată prin
dezinteres.
6. Recreere diminuată cauzată de durere, stres manifestată prin anxietate.
7. Alterarea sănătății cauzat ă de lipsa de cunoștințe manifestată prin îmbolnăviri frecvente.

62 ANEXA 3
PLANUL NURSING
NEVOIA
DEFICITARĂ DIAGNOSTIC
NURSING OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.A respira și a avea
o bună circulație Diminuarea
posibilității de a
respira cauzată de
fracturi costale
manifestată prin
dispnee accentuată Ca pacientul să
respire normal *Supravegherea
pacientului
*Măsurarea
T.A., pulsului,
saturației de O 2 *Administrare
oxigen 5 -6
l/oră
*Recoltare de
ASTRUP Pacientul respiră
normal după
administrarea de
oxigen
2.A se mișca și a
avea o bună postură Alterarea mișcării
cauzată de dureri
toracice manifestată
prin imobilitate *Ca pacientul să se
poată mobiliza
singur
*Pacientul să aibă
tonusul muscular și
forța musculară
păstrată
*Pacientul să n u mai
prezinte durere *Ajutarea
pacientului la
mobilizare
*Planifică un
program de
exerciții, în
funcție de
cauza
imobilizării și
de capacitatea
pacientului *Administrare
de antialgice
*Observarea
pacientului
după
administrarea
medicației Pacientul s -a
mobilizat singur
după administrarea
tratamentului
prescris de medic
3.A dormi și a se Alterarea somnului *Ca pacientul să *Învățarea *Administrarea Pacientul a dormit și

63 odihni cauzată de dispnee
manifestată prin
insomnie poată dormi și să se
odihnească
*Pacientul să
beneficieze de somn
corespunzător
cantitativ și calitativ pacientului să
practice tehnici
de relaxare,
exerciții
respiratorii
câteva minute
înainte de
culcare tratamentului
medicamentos
*Observă
efectul acestuia
asupra
organismului s-a odihnit cu
ajutorul
modalităților
invățate și a
medicației
administrate
4.A se îmbrăca și a
se dezbrăca Alterarea nevoii de a
se îmbrăca și
dezbrăca cauzată de
mobilitate redusă
manifestată prin
imposibilitatea de a –
și satisface nevoia de
unul singur *Ca pacientul să se
poată îmbrăca și
dezbrăca singur *Ajutarea
pacientului la
îmbrăcat și
dezbrăcat
*Educă
pacientul cu
privire la
importanța
vestimentației
*Notează zilnic
interesul
pacientului
pentru a se
îmbrăca și Pacientul se poate
îmbrăca și dezbrăca
numai cu puțin
ajutor

64 dezbrăca
5.A fi preocupat în
vederea realizării Diminuarea
interesului în privința
propriei realizări
cauzată de spitalizare
manifestată prin
dezinteres *Pacientul să poată
realiza și aprecia
obiectiv activitățile
sale
*Pacientul să -și
recapete încrederea
și stima de sine *Ajută
pacientul în
cunoașterea și
reevaluarea
capacităților
sale
*Îl consultă în
planificarea
activităților
propuse
*Ajută
pacientul în
recuperarea
fizică și psihică
pentru
reducerea
handicapurilor
și obținerea
independenței Pacientul a înțeles
necesitatea
spitalizării sale și
este preocupat în
vederea relizării
proprii
6.A se recrea Recreere diminuată
cauzată de durere și *Pacientul să
prezinte stare de *Învățarea
pacientului Administrează
și Pacientul a învățat
metode de recreere

65 stres manifestată prin
anxietate bună dispoziție
*Pacientul să -și
recapet e încrederea
în forțele proprii metode de
recreere și de a
scăpa de stres
*Planifică
activități
recreative
împreună cu
pacientul
*Antrenează
bolnavul în
activități și -l
ajută
*Asigură
mediul
corespunzător supraveghea ză
efectele
tratamentului
indicat de
medic:
-antidepresive
-tranchilizante și a scăpat de stres
și anxietate
7.A învăța cum să -și
păstreze sănătatea Alterarea sănătății
cauzată de lipsa de
cunoștințe
manifestată prin
îmbolnăviri frecvente *Ca pacientul să
acumuleze noi
cunoștințe
*Pacientul să
dobândească
atitudini, obiceiuri și
deprinderi noi *Explorează
nivelul de
cunoștințe al
bolnavului cu
privire la boală
*Identifică
obiceiurile și Pacientul a înțeles
că este important să
fie sănătos și a
învățat cum să -și
păstreze sănătatea

66 deprinderile
greșite ale
bolnav ului
*Corectează
deprinderile
dăunătoare
sănătății

67 ANEXA 4

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE
DATA T.A. PULSUL RESPIRAȚIA TEMPERATURA
05.05.2015 128/80 mmHg 71 b/min 17 resp/min 36,20C
06.05.2015 131/90 mmHg 75 b/min 19 resp/min 37,10C
07.05.2015 110/70 mmHg 70 b/min 18 resp/min 36,60C
08.05.2015 123/85 mmHg 77 b/min 18 resp/min 37,50C
09.05.2015 135/88 mmHg 80 b/min 19 resp/min 37,70C
10.05.2015 120/80 mmH g 77 b/min 18 resp/min 37,00C

EXAMENELE DE LABORATOR
EXAMENUL SOLICITAT MODUL DE RECOLTARE REZULTATE VALORI NORMALE
HEMATOLOGIE
-WBC
-RBC
-HGB
-HCT
-PLT Puncție venoasă
11,2 (10^3/ul)
4,9 (10^6/ul)
15 (g/dl)
36 (%)
250 (10^3/ul)
4-10 (10^3/ul)
4,5-5,8 (10^6/ul)
13-17 (g/dl)
40-50 (%)
150-400 (10^3/ul)
BIOCHIMIE
-Glicemie Puncție venoasă
85 (mg/dL)
74-105 (mg/dL)

68 -TGO
-TGP 32 (U/L)
28 (U/L) 10-40 (U/L)
10-41 (U/L)
COAGULARE
-INR
-APTT Puncție venoasă
0,92
32 (sec.)
0,86-1,1
27,5-39 (sec.)

69 ANEX A 5

INVESTIGAȚII PARACLINICE
DATA EXAMENE CURENTE REZULTAT
05.05.2015 Radiografie pulmonară Pe radiografia în decubit dorsal –
hipertransparență pulmonară -„fără desen
pulmonar bazal stâng” -hemo –
pneumotorax, fracturi costale (VII -VIII).
Opacitate de intensi tate subcostală.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE
05.05.2015 Glucoză 5%
Ser Fiziologic
Fragmin
Algocalmin
Quamatel
Bromhexin Perfuzie i.v. 1000ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f III/zi
i.v. f II/zi
oral 1 tb./zi
06.05.2015 Glucoză 5%
Ser Fiziologic
Fragmin Perfuzie i.v. 1000ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi

70 Algocalmin
Quamatel
Bromhexin i.v. f III/zi
i.v. f II/zi
oral 1 tb./zi
07.05.2015 Glucoză 5%
Ser Fiziologic
Fragmin
Algocalmin
Quamatel
Bromhexin Perfuzie i.v. 1000ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f III/zi
i.v. f II/zi
oral 1tb./zi
08.05.2015 Glucoză 5% 1000ml
Ser Fiziologic
Fragmin
Algocalmin
Quamatel
Bromhexin Perfuzie i.v. 1000ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f III/zi
i.v. f II/zi
oral 1 tb./zi
09.05.2015 Glucoză 5%
Ser Fiziologic
Fragmin
Algocalmin
Quamatel
Bromhexin Perfuzie i.v. 1000 ml
Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f III/zi
i.v. f II/zi
oral 1 tb./zi
10.05.2015 Glucoză 5% Perfuzie i.v. 1000ml

71 Ser Fiziologic
Fragmin
Algocalmin
Quamatel
Bromhexin Perfuzie i.v. 500ml
s.c. f I/zi
i.v. f III/zi
i.v. f II/zi
oral 1 tb./zi

72 ANEXA 6

EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării: 14.05.2015
Starea la externare: Stare generală bună, afebrilă, echilibrat cardiorespirator, gradul de dispnee
redus, fă ră alte acuze subiective suplimentare.
Bilanțul autonomiei la externare: autonom
Recomandări la externare:
-evitarea efortului fizic intens
-reevaluare chirurgicală conform programării sau la nevoie.
Tratament :
-antitusiv
-antibiotic
-antialgic

73 CAP. IV CONCLUZII
4.1 Evaluarea finală
În urma efectuării planurilor de îngrijire pentru pacienții cu pneumotorax am constat că
această afecțiune a aparatului respirator se po ate trata cu medicația corespunzătoare și cu
investigațiile necesare. Pacienții tratați au revenit la starea de sănătate anterioară acestei
afecțiuni.

4.2 Concluzii generale
După studierea acestei afecțiuni respiratorii am acumulat cunoștințe despre apariția bolii,
factori favorizanți dar și despre metode de prevenire și tratare. Studiile arată ca pneumotoraxul
apare mai frecvent la bărbați și la persoanele fumătoare iar ca urmare a acestei constatări
înțelegem că unul dintre factorii favorizanți este fumatul. În concluzie pentru a evita apariția
pneumotoraxului este bine să evităm fumatul și efort ul fizic intens,

74 BIBLIOGRAFIE

[1] IONESCU C.
1.Bolile pleurei, Editura Junimea Iasi 1982
[2] POPESCU M.
2.Pneumologie, Editura Polsib Sibiu 1998
[3] SERVICIUL MOBIL DE URGENTA, REANIMARE SI DESCARCERARE
3. Introducere in medicina de urgenta prespita liceasca, Sibiu 2014
[4] TITIRCA LUCRETIA
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2008
5. Urgentele medico -chirurgicale (Sinteze pentru cadre medii), Editur a Medicala,
Bucuresti 1989
[5] SUPORT CURS – Chirurgie
[6] SUPORT CURS – Ortopedie, Traumatologie
[7] SUPORT CURS – Pneumologie
[8] SUPORT CURS – Semiologie
[9] SUPORT CURS – Tehnici de nursing
[10] SUPORT CURS – Urgente medico -chirurgicale
[11] https://ro.m.wikipedia.org
[12] www.romedic.ro