Profesor învățămât primar Gîrbea Tatiana [616826]

Profesor învățămât primar Gîrbea Tatiana
Școala Gimnazială ”Carmen Sylva” comuna Horia
Programa școlară organizată modular
Învățământ primar / Clasa: a II-a

CARUSELUL MATEMATIC – Disciplină opțională

PARTEA I. IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU
1. PROGRAMA ȘCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE
Principiile proiectaării curriculare – element ce configurează noul Cadru de Referință al
Curriculumului Național – constituie punctele de plecare în construcția planurilor-cadru de învățământ, în
proiectarea programelor și a manualelor școlare, în proiectarea auxiliarelor curriculare.
Programa școlară, document operațional al curriculumului, propune o anumită formalizare a
acestuia sub mai multe ipostaze: document de politică educațională (exprimaă un mod de a concretiza
finalitățile sistemului de învățământ prin elementele sale componente; după aprobare, programa devine
un document normativ la care se raportează întreaga comunitate educațională); text tehnic (prezintă oferta
sa educațională pentru un parcurs școlar determinat, înfățișând tipuri de cunoaștere și moduri de
organizare ale acestora); document de organizare a activității didactice curente (cuprinde elementele unui
traseu educațional dezirabil și potențial accesibil tuturor elevilor; structura sa internă este în măsură să
susțină profesorul în gestionarea activității didactice pe parcursul unui an școlar, pornind de la alocarea
resurselor la coordonarea grupului de elevi și evaluarea acestora).
Programa școlară este un document curricular reglator care conține, într-o organizare coerentă,
oferta educaționalaă a unui domeniu disciplinar iîn concordanță cu statutul pe care aceasta îl are în planul-
cadru de învățământ (nivel, profil, filieră, clasă, arie curriculară, număr de ore alocat, caracter obligatoriu,
opțional).
Programa școlară este documentul care:
– exprimă cel mai bine identitatea unei discipline de învățământ;
– fundamentează și reglează activitatea personalului didactic la o anumită disciplină de învățământ;
– favorizează identificarea temelor de interes interdisciplinar, posibilitățile de corelare pluri-, inter- și
transdisciplinară;

– reprezintă punctul de plecare în proiectarea, realizarea și evaluarea manualelor alternative.
Întrucât programa școlară este un instrument major al proiectării, implementaării și evaluării
curriculumului școlar, programa școlară reprezintă un factor de interes național pentru reforma
curricularaă.
Proiectarea programei școlare se face din perspectiva reglementărilor noii Legi a Educației
Naționale, precum:
– direcții de dezvoltare a viitorului absolvent: [anonimizat];
– flexibilizarea curriculumului, personalizarea învățării, creșterea autonomiei cadrului didactic,
elaborarea unui nou sistem de evaluare, dezvoltarea resurselor de învățare;
– timpul de instruire la dispoziția cadrului didactic;
– norme care privesc regimul disciplinelor obligatorii și opționale;
– dezvoltarea competențelor cheie și a competențelor tehnice.
Proiectarea programei școlare se face în concordanță cu specificul spațiului european reflectat de:
– edificarea unei dimensiuni europene solide a școlii românești, îndeplinind două criterii majore:
compatibilizare și competitivitate;
– trecerea de la retorica interdisciplinarității și a competențelor transversale la practica realaă a
acestora, elaborarea unui sistem unitar și complet al calificărilor în acord cu Cardul European al
Calificărilor;
– valorificarea recomandărilor Comisiei Europene privind competențele cheie, pornind de la
specificările din Legea Educației Naționale, respectiv asumarea competențelor cheie ca finalități explicite
și asumate ale învățământului obligatoriu; asigurarea în învățământul liceal a dezvoltaării și diversificării
competențelor cheie, asigurarea formării competențelor specifice, în funcție de filieră, profil, specializare,
calificare.
Proiectarea curriculumului centrat pe competențe armonizează sistemul de educație și formare
susținând facilitarea mobilității profesionale și geografice a celor care învață, realizarea unui sistem unitar
de referință asupra rezultatelor învățării dobândite de-a lungul întregii vieți, formal, informal sau non-
formal; o astfel de abordare conduce spre reorganizarea conținutului învățării, a strategiilor de învățare,
identificarea modalităților de valorizare și recunoaștere a experiențelor de învățare dobândite în contexte
non-formale și informale de învățare.

2. STATUTUL ACADEMIC ȘI DIDACTIC AL DISCIPLINEI DE STUDIU
Didactica modernă pune accent pe latura formativă și educativă a învățăturii; pune pe primul plan
cunoașterea cucerită prin efort propriu.
În învățământul primar procesul creativ se caracterizează prin spontaneitate și intuiție (I. Russel).
Activitățile de compunere a exercițiilor și problemelor matematice oferă terenul cel mai fertil pentru
cultivarea și educarea creativității, fără a elimina utilizarea algoritmilor de calcul și a raționamentului.
Datoria cadrului didactic este de a-l instrumenta pe copil, începând cât se poate de timpuriu, cu operații
generative, dar și de a-i stimula trebuințele de dezvoltare, motivația cognitivă, aspirațiile înalte și, de ce
nu, nonconformismul epistemic și practic. Învățătorul este acela care-l ajută pe elev, încă din clasa I, să-
și însușească nu numai informații, ci și operațiile implicate în procesul învățării, să dobândească tehnicile
muncii intelectuale, modele de investigare a realității, îi învață cum să învețe. În același timp, învățătorul
are rolul de a crea în mod intenționat și permanent condiții care să trezească și să mențină interesul elevilor
pentru învățare, pentru cunoaștere, pentru autodepășire.
Având ca obiectiv general stimularea potențialului creativ, a intuiției și a imaginației creatoare, în
învățământul primar se impune ca formarea creativității în demersul didactic, să capete o dimensiune
complexă, primordiale fiind în acest caz achizițiile fundamentale.
Formarea prin creativitate este un drum al schimbării, știut fiind faptul că educația prin și pentru
creativitate se conturează ca o cale de urmat spre atingerea mai multor obiective.
Socotită ca trăsătură esențială și definitorie, care permite omului să se autodepășească, să se
dezvolte și să anticipeze schimbările viitoare, creativitatea este legată de toate procesele psihice – gândire,
percepție, imaginație, atitudine și talent. Aceasta nu exclude, ci presupune activități de lungă durată și
eforturi speciale pentru îndeplinirea unor deziderate. Utilizarea gândirii divergente în sarcinile de lucru
supuse rezolvării arată o eficacitate sporită în rezolvarea și compunerea de probleme și contribuie la
dezvoltarea creativității.
Dezvoltarea creativității presupune activități care să contribuie la atingerea obiectivelor prin:
angajarea dezinvoltă în rezolvarea unor sarcini creative; stimularea oricărei idei, propuneri; menținerea
climatului favorabil expunerii părerilor proprii.
Antrenamentul gândirii divergente exercită o influență considerabilă asupra stimulării creativității,
de aceea dezvoltarea și stimularea creativității nu se realizează de la sine, ci într-un cadru bine organizat
care presupune susținerea de activități ce stimulează potențialul creativ al elevilor.

Lucrarea de față aduce în prim plan importanța deosebită pe care o reprezintă rezolvarea și în
special compunerea de exerciții și probleme, pentru dezvoltarea flexibilității gândirii de tip divergent a
elevilor; propune utilizarea unor strategiile de învățare creativă în scopul stimulării creativității, adică a
gândirii, inteligenței, imaginației elevilor; a unor metode activ – participative care pun în mișcare multiple
și variate operații mintale și a sarcinilor de lucru care să stimuleze elevul ”să gândească”.
3. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI PE AN DE
ȘCOLARITATE
3.1. COMPETENȚELE GENERALE VIZATE DE DISCIPLINA DE STUDIU
CG.1. Cultivarea interesului pentru matematică prin însușirea unui comportament receptiv la nou, bazat
pe încredere în forțele proprii, pe respect față de opiniile altora;
CG.2. Stimularea operativității gândirii prin rezolvarea de exerciții și probleme;
CG.3. Dezvoltarea flexibilității spontane și adaptative, a fluenței ideative și asociative;
CG.4. Stimularea originalității în găsirea de soluții;
3.2. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
COMPETENȚE
GENERALE INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ DE
NIVEL BAZAL/NIVEL DE
STUDII INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ DE
NIVEL SUPERIOR/NIVEL
DE STUDII
CG.1. Cultivarea interesului
pentru matematică prin
însușirea unui comportament
receptiv la nou, bazat pe
încredere în forțele proprii,
pe respect față de opiniile
altora; Elevul rezolvă ghicitori,
probleme în versuri, rebusuri
matematice și identifică
figure geometrice cunoscute
din construcții creative. Elevul compune/crează un set
de exerciții și probleme
atractive pentru panoul
”Clubul isteților”.
CG.2. Stimularea
operativității gândirii prin
rezolvarea de exerciții și
probleme; Elevul descoperă soluțiile
unor exerciții și probleme pe
baza indiciilor date. Elevul verifică soluțiile
exercițiilor și problemelor
rezolvate folosind simboluri
și algoritmi de calcul.

CG.3. Dezvoltarea
flexibilității spontane și
adaptative, a fluenței ideative
și asociative; Elevul compune/descompune
numere în cât mai multe
variante. Elevul identifică toate
combinațiile posibile de
numere în crearea /rezolvarea
de exerciții și probleme.
CG.4. Stimularea
originalității în găsirea de
soluții; Elevul completează cu
numere date ”pătrate magice”
găsind soluția corectă. Elevul manifestă inițiativă în
a propune modalități diverse
de abordare și rezolvare a
unor exerciții/ probleme.

PARTEA A II-A
ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI PE AN ȘCOLAR – CLASA a – II – a
4. SISTEMUL MODULELOR
Modelul integrator de competenta, definit prin cunostinte, abilitati, atitidini, trebuie considerat pe
tot parcursul proiectarii, implementarii si evaluarii programei scolare.
Programa scolara este construita pe trei piloni: centrarea pe competente, centrare pe elev,
asigurarea calitatii.
S-a optat pentru organizarea modulara din urmatoarele motive:
– permite centrarea programului de formare pe competente predefinite;
– asigura o mai buna organizare si conducere a invatarii;
– deceleaza mai clar si mai prompt reusitele si dificultatile de invatare ale elevilor in relatie cu un modul
sau altul;
– faciliteaza personalizarea traseelor de invatare;
– parcurgerea modulelor se poate realiza in ritmuri diferite in functie de particularitatile clasei;
– elevii pot selectiona si combina diferite module de la diferite discipline.

5. MODULE SPECIFICE
5.1. MODULUL INIȚIAL: Elemente de numerație în concentrul 0 – 100
Modulul se desfășoară pe o perioadă de 3 săptămâni – o oră/săptămână, semstrul I.
Acest modul prezintă cunoștințele de bază care trebuie cunoscute pentru a putea crea conexiuni
logice, pe baza algoritmilor de calcul învățați, folosind propriile experiențe și cunoștințe. Astfel, pe

această bază, ca urmare a relației strânse pe care elevul o realizează cu activitatea, cu limbajul și cu
gândirea are loc trecerea treptată de la formele simple, spontane, superficiale ale percepției la cele
complexe și la observație.
Având ca obiectiv general stimularea potențialului creativ, a intuiției și a imaginației creatoare, în
învățământul primar se impune ca formarea creativității în demersul didactic, să capete o dimensiune
complexă, primordiale fiind în acest caz achizițiile fundamentale.
Denumirea compețentelor
specifice Abilități Cunoștințe Atitudini
CS1.1. Adunarea și scăderea
numerelor naturale de la 0 la
100 cu și fără trecere peste
ordin; Efectuează adunări
și scăderi până la
100 cu și fără
trecere peste ordin; Ghicitori matematice
Probleme în versuri;
Rebusuri
matematice; Înțeleg
conceptele
matematice

Utilizează
terminologa
specifică și
algoritmii de
calcul însușiți
anterior
CS1.2. Aflarea termenului
necunoscut;
Utilizează
terminologia
specifică în
calcularea de
adunări și scăderi. Întrebări problemă
date;
Construcții
matematice cu
numere date;
Rebusuri
matematice;
CS.1.3. Rezolvarea și
compunerea de probleme;
Rezolvă probleme
ce presupun
efectuarea mai
multor operții
matematice. Jocuri matematice;
Exerciții și probleme
atractive pentru
”Clubul isteților”
SUGESTII METODOLOGICE
În activitatea la clasă sunt incluse spre a fi utilizate, cu prioritate, tehnici didactice care
antrenează gândirea divergentă, metode activ – participative care pun în mișcare multiple și variate
operații mintale de observare, comparație, organizare, judecată critică, anticipare, formare a opiniei
proprii, transfer de informații.

În scopul stimulării creativității – a gândirii, inteligenței, imaginației – elevilor prin activitatea de
compunere de exerciții și probleme, a fost propusă o gamă variată de procedee:
 Rezolvarea problemelor prim două sau mai multe procedee;
 Scrierea rezolvării printr-o singură expresie;
 Alegerea celei mai scurte căi de rezolvare;
 Descoperirea soluției pe baza indiciilor date;
 Completarea informațiilor lipsă din enunțul problemei;
ASPECTE EVALUATIVE
COMPETENȚE
SPECIFICE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
BAZAL SUPERIOR
CS1.1 Adunarea și
scăderea numerelor
natural de la 0 la 100 cu
și fără trecere peste ordin; Calculează corect o parte
din exercițiile date fără să
verifice rezultatele; Calculează corect toate adunările
și scăderile și verifică rezultatele
făcând proba;
CS1.2. Aflarea
termenului necunoscut; Identifică formula de calcul
potrivită și rezolvă cerințele
date; Aplică algoritmul de calcul
potrivit și efectuează exercițiile
date în orice situație;
CS1.3 Rezolvarea și
compunerea de probleme; Rezolvă o parte a problemei
folosind calcule simple; Rezolvă corect problemele,
argumentează și menționează
răspunsul explicit.

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe explicite,
corespunzătoare competentelor vizate, iar ca metode de evaluare recomandăm:
 observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor,
capacităților, atitudinilor față de o sarcină dată
 investigația
 autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele și standardele
educaționale și își poate impune/modifică programul propriu de învățare
 metoda exercițiilor practice

5.2. MODULUL DISCIPLINAR 1 – Rezolvarea unor sarcini creative în condiții variate
La baza formării competențelor specifice stau cunoștințele teoretice dobândite la disciplina
Matematică, clasa a-II-a. Parcurgerea modulului nu este condiționată și nu condiționează nici un alt modul
din planul de învățământ al clasei a II-a.
Curriculum a fost elaborat urmărindu-se asigurarea unor competențe de dezvoltare și stimulare a
creativității. Aceste competențe vor fi dezvoltate prin module cuprinse în aria “Matematică și științe ale
naturii”, precum și prin alte discipline oferite elevilor prin curriculum la decizia școlii. Disciplinele cu regim
opțional, care vor fi oferite prin programe elaborate în școală, au rolul de a veni în întâmpinarea nevoilor
locale și a intereselor elevilor, în scopul de a diversifica și personaliza parcursurile de formare oferite.
Denumirea compețentelor
specifice Abilități Cunosștințe Atitudini
CS1.1.Determinarea
numerelor naturale;
Completează șiruri
numerice ;
Determină numere
ce satisfac anumite
condiții;

Șiruri numerice
date, descoperind
singuri regula după
care au fost
construite;
Exerciții de logică și
perspicacitate;
Relații matematice
Termenul
necunoscut
Exerciții/probleme
cu simboluri Valorifică
comunicarea
didactică pentru
asigurarea
eficientă a
activităților de
predare-învățare

Selectează căile
propice de
atingere a
obiectivelor
propuse;

Manifestă
atitudinii
pozitive
(interes) față de CS1.2.Reconstituirea
operațiilor matematice;
Grupează numere
pentru a calcula
rapid;
Rezolvă exerciții
deduse din
ghicitori; Efectuarea de
calculele;
Ghicitori matematice
Operații descoperită;

CS.1.3.Descoperirea și
efectuarea calculelor cerute
de text; Utilizează
terminologia
matematică în
rezolvarea
exercițiilor;
Reconstituie
operațiile
matematice date; Probleme pe baza de
indicii
Probleme lacunare
Numere ascunse de
simboluri
Expresii numerice sarcinile de
lucru propuse;

Își dezvoltă
curiozitatea
pentru
investigarea
unor fenomene
sau procese
CS1.4.Compunerea de
probleme după cerințe date; Compune probleme
după scheme date; Cunoștințe
elementare de
geometrie
Rezolvarea și
compunerea de
probleme
Scheme/desene
pentru compunerea
de probleme simple;
SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile modulului sunt proiectate pentru 12 ore (1 oră/săptămână).
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcție de dificultatea acesteia, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, de
ritmul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Strategia didactică este înțeleasă și ca un mod de combinare a metodologiei didactice și
mijloacelor de învățământ prin care se asigură selecția, organizarea și desfășurarea unei secvențe de
instruire. Vor fi utilizate strategii didactice formate din metode și tehnici creative cu scopul de a dezvolta
potențialul creativ al școlarilor mici:
– exerciții și probleme matematice pentru dezvoltarea creativității, metode specifice de predare-învățare
utilizate pentru dezvoltarea creativității (conversația euristică, exercițiul de creație, problematizarea)
– metoda creativă Brainstorming – ul
– tehnicile de învățare creativă Ciorchinele
– „Știu/ vreau să știu/ am învățat”

Ca și procedee de lucru vor fi folosite cu precădere:
 Completarea informațiilor lipsă din enunțul problemei;
 Compunerea/descompunerea numerelor în cât mai multe variante;
 Completarea semnelor lipsă dintr-o egalitate;
 Efectuarea de calcule mintale rapide;
 Transformarea unei probleme în exercițiu și invers;
 Utilizarea simbolurilor pentru a pune în evidență numere;
 Compunerea de probleme după scheme date;
ASPECTE EVALUATIVE
COMPETENTȚE
SPECIFICE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
BAZAL SUPERIOR
CS1.1.Determinarea
numerelor naturale; Elevul completează șiruri
numerice și identifică
simboluri pentru a
determina numere naturale; Elevul descoperă singuri regula
de constituire a șirului și
utilizează simboluri pentru a
pune în evidență numere
naturale;
CS1.2.Reconstituirea
operațiilor matematice; Calculează exerciții date
după o ghicitoare
matematică; Grupează convenabil numere,
descoperă operațiile și
efectuează oral calcule;
CS.1.3. Descoperirea și
efectuarea calculelor
cerute de text ; Completează informații
lipsă /numere dintr-o
problemă și rezolvă simplu
și rapid; Descoperă soluția problemei pe
baza indiciilor date și transpune
rezolvarea acesteia într-o
expresie numerică;
CS.1.4. Compunerea de
probleme după cerințe
date; Identifică datele numerice
ale unei problem după
scheme date; Aplică cunoștințe elementare și
scheme pentru a compune și
rezolva probleme matematice.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 fișe de observație
 fișe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare

 fișe de autoevaluare
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, se sugerează a fi utilizat în
evaluarea finală.
5.3. MODULUL INTEGRAT – Elaborarea de soluții multiple și diversificate
Apelează la cultura generală a elevilor; se fac anumite conexiuni inter- și intradisciplinare.
Temele abordate permit explorarea unor probleme relevante pentru viata de zi cu zi, centrarea pe
activități integrate de tipul proiectelor, fenomenelor sau proceselor din diferite domenii etc.
Modulul este structurat pentru a se desfășura pe o perioadă de 15 ore – 1 oră/săptămână.
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE DE MODUL

DENUMIREA
COMPETENȚELOR
SPECIFICE ABILITĂȚI CUNOȘTINȚE ATITUDINI
CS.1.Determinarea
operațiilor matematice; Descompune
numere în cât mai
multe variante
folosind operațiile
matematice;
Completează
semnele lipsă ale
operațiilor
matematice dintr-o
egalitate; Compunerea/descompunerea
numerelor naturale
Operații matematice cu
egalități
Proprietățile operațiilor de
adunare și scădere
Calcule mintale rapide pe
principiul ”predării ștafetei”;
Exerciții de logică și
perspicacitate Pun în valoare
imaginația
creatoare

Manifestă
atitudini
pozitive
(interes) față de
sarcinile de
lucru;

Crește gradat
fluența verbală;

Stârnește
curiozitatea
elevilor spre
acțiune și
investigație

Manifestă
gândire
critică,autonomă
în activitatile
curente;

Dezvoltă
gândirea
autonomă,
critică și
creativă în CS.2. Completarea
informațiilor lipsă dintr-o
problemă; Completează datele
unei probleme care
corespunde unui
exercițiu; Probleme matematice ținând
cont de condițiile date;
Probleme cu început dat
respectând exercițiul
numeric;
CS.3.Transpunerea rezolvării
într-o expresie numerică; Transpune
rezolvarea unei
probleme cu mai
multe operații
matematice într-o
expresie numerică; Operațiile matematice prin
care se rezolvă o problemă
Expresii numerice și literale;
CS.4.Propunerea
modalităților de rezolvare a
problemei; Complică problema
prin introducerea
unor date noi. Crearea/rezolvarea de
probleme după anumite
tabele;
Compunerea și rezolvarea
de probleme
pe baza unor

imagini suggestive. domeniul
matematic;

SUGESTII METODOLOGICE:
Între rezultatele învățării și conținuturi este o relație biunivocă, parcurgerea acestora asigurând
dobândirea de către elevi a competențelor dorite.
Activitățile de învățare – predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv
și centrat pe elev, cu pondere sporită pe activitățile de învățare și activitățile practice.
Pentru atingerea obiectivelor programei și dezvoltarea la elevi a deprinderilor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învățare/predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acțiune, activ-participative: problematizarea, dialogul euristic, brainstorming-ul,
învățarea prin descoperire, ciorchinele, știu – vreau să știu – am învățat, toate acestea fiind valorificate în
rezolvarea sarcinilor propuse spre rezolvare elevilor.
Pe parcursul desfășurării activităților se va avea în vedere atât stimularea factorilor intelectuali cât
și a factorilor nonintelectuali prin aplicarea unei metodologii adecvate.
ASPECTE EVALUATIVE
COMPETENȚE
SPECIFICE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
BAZAL SUPERIOR
CS.1. Determinarea
operațiilor
matematice; Elaborarea de enunturi orale
și scrise pentru operațiile
matematice identificate; Argumentarea unor puncte de
vedere cu privire la alegerea
operațiilor matematice pentru
efectuarea egalităților;
CS2. Completarea
informațiilor lipsă
dintr-o problemă;
Utilizarea corecta a
terminologiei pentru
completarea schemelor date; Redactarea unor conținuturi
functionale în diferite contexte
de rezolvare a sarcinilor de
lucru;
CS.3. Transpunerea
rezolvării într-o
expresie numerică; Rezolvarea parțială a unei
problem matematice prin
efectuarea unui singur calcul; Transpunerea corectă a
rezolvării problemei printr-o
succesiune de operații, într-o
expresie matematică;

CS.4. Propunerea
modalităților de
rezolvare a
problemei; Introducerea datelor noi fără
a modifica conținutul
sarcinilor de lucru; Diversificarea modalităților de
rezolvare a problemelor prin
introducerea de noi date și
complicarea sarcinii de lucru;

În activitatea la clasă sunt incluse spre a fi utilizate, cu prioritate, tehnici didactice care antrenează
gândirea divergentă, metode activ – participative care pun în mișcare multiple și variate operații mintale
de observare, comparație, organizare, judecată critică, anticipare, formare a opiniei proprii, transfer de
informații.
Activitatea de compunere a problemelor este una din modalitățile principale de dezvoltare a
gândirii independente și originale a copiilor, de cultivare și educare a creativității gândirii lor, ce a stat la
baza întocmirii strategiei de lucru. Activitățile stabilite conțin sarcini de compunere de exerciții și
probleme în următoarele forme:
 Compunerea de probleme după o formulă numerică / literară;
 Compunerea de probleme după scheme;
 Probleme a căror soluții nu sunt unic determinate;
 Căutarea soluției prin încercare – eroare;
 Determinarea unor numere respectând forma/condițiile date;
 Probleme de logică și perspicacitate – de tip joc sau amuzament.
Metodele sugerate spre a fi folosite sunt: problematizarea, dialogul euristic, brainstorming-ul,
învățarea prin descoperire, ciorchinele, știu – vreau să știu – am învățat, toate acestea fiind valorificate în
rezolvarea sarcinilor propuse spre rezolvare elevilor.
5.4. MODULUL DESCHIS – Găsirea de soluții originale
Are funcții de sinteză, remediere, consolidare, stimulare.
Modulul este structurat pe activități specifice pentru o perioadă de 5 ore – 1 oră/săptămână.
În învățământul primar elevii fac dovada unui potențial creativ ridicat. La această vârstă imaginația
este liberă, descătușată și nestânjenită deoarece factorul rațional ce constituie o cenzură pentru creativitate
nu funcționează. Copilul creativ depistează soluții acolo unde pentru alții ele nu există, își pune întrebări
și descoperă neajunsuri, iese dintr-o încurcătură pentru care nu are soluția în repertoriul său de informații
și experiență, găsește soluții autentice de rezolvare a situațiilor și problemelor propuse.

Originalitatea este un factor ce constă în capacitatea subiectului de a vedea în alt mod realitatea,
de a produce imagini și idei noi, de a găsi răspunsuri, soluții noi, neuzuale, rare. Totuși creativitatea nu
poate fi întru totul identificată nici cu gândirea divergentă, pentru faptul că ea nu este un fenomen
unidimensional și monovariabil; ea implică deopotrivă și alte capacități intelectuale.
Modulul își propune remedierea situațiilor sesizate în rapoartele individuale precum și
consolidarea competențelor.
Activitățile se desfășoară în cadrul Cercului școlar ”Clubul isteților” unde elevii au posibilitatea
de a aplica toate cunoștițele dobândite și a crea conexiuni între activitățile matematice desfășurate până în
prezent și activitățile din viața de zi cu zi care le vor solicita imaginația creatoare, flexibilitatea gândirii
spontane și adaptative, fluența ideativă și asociativă, originalitate în găsirea de soluții la problemele de
viață ivite.
6. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI DE STUDIU PE ANI DE
STUDII
COMPETENȚE
GENERALE INDICATORI DE
PERFORMANȚĂ DE
NIVEL BAZAL/NIVEL DE
STUDII INDICATORI DE
PERFORMANTȚĂ DE
NIVEL SUPERIOR/NIVEL
DE STUDII
CG.1. Cultivarea interesului
pentru matematică prin
însușirea unui comportament
receptiv la nou, bazat pe înc
redere în forțele proprii, pe
respect față de opiniile
altora; Elevul rezolvă ghicitori,
probleme în versuri, rebusuri
matematice și identifică
figure geometrice cunoscute
din construcții creative. Elevul compune/crează un set
de exerciții și probleme
atractive pentru panoul
”Clubul isteților”.
CG.2. Stimularea
operativității gândirii prin
rezolvarea de exerciții și
probleme; Elevul descoperă soluțiile
unor exerciții și probleme pe
baza indiciilor date. Elevul verifică soluțiile
exercițiilor și problemelor
rezolvate folosind simboluri
și algoritmi de calcul.
CG.3. Dezvoltarea
flexibilității spontane și Elevul compune/descompune
numere în cât mai multe
variante. Elevul identifică toate
combinațiile posibile de

adaptative, a fluenței ideative
și asociative; numere în crearea /rezolvarea
de exerciții și probleme.
CG.4. Stimularea
originalității în găsirea de
soluții; Elevul completează cu
numere date ”pătrate magice”
găsind soluția corectă. Elevul manifestă inițiativă în
a propune modalități diverse
de abordare și rezolvare a
unor exerciții/ probleme.
7. BIBLIOGRAFIE:
1. Amabile, M. T. (1997), Creativitatea ca mod de viață. Ghid pentru părinți și profesori , Ed.
Științififcă și Tehnică, București.
2. Cojocariu, V. (2002), Teoria și metodologia instruirii , E.D.P., București.
3. Cojocariu, V.( 2003), Educație pentru schimbare și creativitate , E.D.P., R.A., București.
4. Dumitriu, Gh. (2004), Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor, E.D.P., R.A., București.
5. Dumitru Ge. V., (2007), Matematică distractivă pentru clasele I – II, Ed. ALL Educațional,
București.
6. Dincă M., (2003), Teste de creativitate , Ed. Paideia, București.
7. Lupu, C. (2006), Didactica matematicii pentru învățământul preșcolar și primar, Ed. Caba,
București.
8. Matei, N. C., (1982) Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ, clasele I-IV,
E.D.P., București
9. Stoica,A. (1983), Creativitatea elevilor. Posibilități de educare și cunoaștere , E.D.P., București.
10. Matematica – manual pentru clasa a II-a, autori A. Dumitru și V. Ge. Dumitru, Ed. Corint, 2004
11. Didactica Matematicii pentru învățământul preșcolar și primar, autor C. Lupu, Ed. Caba, 2006
12. Programa Școlară pentru clasa a II-a