Profesor Aida Ionela Stefan, Scoala Motca, judetul Iasi [609431]

1
Profesor Aida Ionela Stefan, Scoala Motca, judetul Iasi

Semnele de punctuație

[ . ] PUNCTUL este semnul grafic de punctuație care marchează pauza ce se face între propoziții/
fraze independente ca sens. Se pune la sfârșitul propozițiilor enunțiative (afi rmative sau negative).
Exemple:
Maria citește.
Maria nu citește.
„Marele istoric își potolea respirația accelerată cu câteva spirite, căuta neliniștit prin sală, fulgera
ușa cutremurată de spatele staționarilor pe culoar, se aprindea, vocifera, decapita cu degetul prin aer un
dușman nevăzut.” (G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)
„Numai Helene m -a despăgubit; abia 15 ani, dar o blondă frumoasă – cred că o iubesc; nu acea
iubire desăvârșită, cum mi -o imaginez, nu, căci lips ește stima strictă – dar iubire totuși — datorită
amabilității ei, firii ei deschise și naive, simpatiei ei pentru mine!” (Titu Maiorescu , Jurnal)

[ ? ] SEMNUL ÎNTREBĂ RII este semnul grafic de punctuație care marchează intonația propozițiilor/
frazelor in terogative (afirmative sau negative).
Exemple:
– Unde mergi?
– Nu ai învățat?
„- Dar tu știi pentru ce loc e concurs, Ghiță? ” (I. L. Caragiale, Triumful talentului)
„- Și… nu te doare capul când citești?” (Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imedi ată)

[ ! ] SEMNUL EXCLAMĂ RII este semnul grafic de punctuație care marchează intonația
propozițiilor/ frazelor exclamative sau imperativ e(afirmative sau negative). Se folosește și după
interjecții sau vocative care exprimă stări afective.
Exemple:
– Ce fru moasă ești!
– Nu este adevărat!
– Vino, băiatule!
„ – Nu se poate, domnule director! v -ați înșelat!” (I. L. Caragiale, Triumful talentului)
„ – Ho,ho! Câți poftești.” (I. Creangă, Ivan Turbincă)

[ , ] VIRGULA este semnul grafic de punctuație care marchează o pauză mai mică decât punctul. Ea
delimitează propoziții în cadrul frazei și părți de propoziție în cadrul propoziției, pe baza raporturilor
sintactice dintre ele. Virgula redă grafic ritmul vorbirii și al intonației.

1.În acest caz, este folosită pentru a despărți termenii unei enumerații.
Exemplu: Am cumpărat cireșe, mere, pere și banane.
2.În acest caz, este folosită pentru a despărți un substantiv de o apoziție/ apoziția de restul propoziției.
Exemplu: A venit Maria, vecina, în vizită.
3.În acest caz, est e folosită pentru a despărți substantivul în vocativ de restul propoziției.
Exemplu: Vino, băiatule!
4.În acest caz, este folosită pentru a despărți vorbirea directă de vorbirea indirectă.
Exemplu: „- Se întoarce Sia, zise Lina.” (Hortensia Papadat -Bengesc u, Concert din muzică de Bach )

2
5.În acest caz, este folosită pentru a marca lipsa unui verb.
Exemplu: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie, scris de mână… ” (I. L.
Caragiale, Triumful talentului )
6.În acest caz, este fo losită pentru a despărți construcția participială/gerunzială aflată la începutul
propoziției.
Exemple: „Schimbând ceea ce -i de schimbat, N. Iorga a jucat în cultura română, în ultimele patru decenii,
rolul lui Voltaire.” (G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)
„Străpunși de degetul răzbunător al lui N. Iorga, dușmanii invizibili se prăbușeau surd pe dușumele…”
(idem)
7.În acest caz, este folosită pentru a despărți construcția incidentă de restul propoziției.
Exemplu: „Subt i nfluențele mahomedane și venețiene și chiar, poate, sub clima nordică…” (Al.
Odobescu, Pseudo -kynegetikos)
8.În acest caz, este folosită pentru a despărți adverbele de negație și afirmație(dacă au valoare de
propoziție!) de restul propoziției.
Exemplu: „ Da, răspunse acesta cu glasul stins.” (G. Călinescu, Enigma Otiliei)
9.În acest caz, este folosită pentru a marca raportul de coordonare/ subordonare dintre propozițiile
frazei.
Exemple: A venit, dar nu a spus nimic.
Că ești un om onest, o știe oricine.

[ ; ] PUNCTUL ȘI VIRGU LA este semnul grafic care marchează o pauză mai mare decât cea redată
prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct. Folosirea acestui semn grafic depinde de cel care
scrie textul, pentru că este mai mult un mijloc stilistic dec ât gramatical.
Exemplu:
„Dar a noaptei neagră mantă peste dealuri se lățește,/ La apus se adun norii, se întind ca un
veșmînt;/ Peste unde și -n tărie întunerecul domnește;/ Tot e groază și tăcere… umbra intră în mormînt.”
(Grigore Alexandrescu, Umbra lu i Mircea. La Cozia )

[ : ] DOUĂ PUNCTE este semnul grafic de punctuație care marchează o pauză, în general, mai mică
decât pauza indicată prin punct.

1. În acest caz, semnul este folosit pentru că urmează o enumerarea.
Exemplu: Lucrurile importante pentru e a erau: familia, învățătura, adevărul și cinstea.
2. În acest caz, semnul este folosit pentru că urmează vorbirea directă.
Exemplu: „Cu gândurile astea fru moase, repetă mai aspru:
— Tanti, sună!” (Hortensia Papadat -Bengescu, Concert din muzică de Bach )
3. În ace st caz, semnul este folosit pentru că urmează o explicație.
Exemplu: Adevărul este acesta: am uitat sa învăț!
4. În acest caz, semnul este folosit pentru că urmează o concluzie .
Exemplu: Concluzia este următoarea: trebuie să învăț mai mult!

[„”] SEMNELE CI TĂRII (GHILIMELELE) sunt semnele grafice de punctuație care semnalează
reproducerea unui enunț spus sau scris de cineva. Se pune la începutul și la sfârșitul unei citări,
închizând vorbirea directă.

3
!!! Deși punctuația românească folosește atât [„ ”], cât și [« »], se vor folosi ca ghilimele de
introducere a citatelor ghilimelele rotunde. Pentru citatele din interiorul unui alt citat se vor folosi
ghilimelele unghiulare (franțuzești).
Exemplu:
„A-i opri pe elevi să vorbească este ca în poezia: «În zadar s unt 5 budinci,/ Pisicel, să nu le atingi!/ Și
cârnați sunt tot vreo 5,/ Pisicel, să nu -i atingi!».” (Carmen Baciu, Dimensiuni psihologice ale limbajului
educațional )

[ – ] LINIA DE DIALOG ȘI DE PAUZĂ (același semn de punctuație are două funcții cu totu l
diferite):

Linia de dialog este semnul grafic de punctuație care marchează începutul vorbirii directe
(intervenția fiecărei persoane care ia parte la conversație).
Exemplu:
„— Tanti, sună!” (Hortensia Papadat -Bengescu, Concert din muzică de Bach )
Linia de pauză este semnul grafic de punctuație care marchează, la fel ca și alte semne de
punctuație, pauza dintre diferitele părți ale propoziției, dintre propoziții și fraze.

1. În acest caz, semnul este folosit pentru a delimita cuvântul/ construcția incide ntă.
Exemplu: „O singură alica l -a ajuns la aripă. N -a picat, a putut zbura până în lăstar; dar acolo, de
mișcarea aripii, osul — la început numai plesnit — s-a crăpat de tot, și puiul a căzut cu o aripa moartă.”
(Ioan Alexandru Brătescu -Voinești, Puiul)

2. În acest caz, semnul este folosit pentru opoziția explicativă/ atributul izolat.
Exemplu: „Răni ducem – izvoare -/ deschise subt haină.” (Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi )
3. În acest caz, semnul este folosit pentru a marca lipsa predicatului sau a verbului cop ulativ (în acest
caz se poate utiliza și virgula, obligatorie fiind semnalarea grafică a construcției eliptice).
!!! Nu se confundă cu cratima.

( ) PARANTEZELE ROTU NDE marchează un adaos în interiorul unei propoziții sau al unei fraze.
!!! Dacă o frază e ste complet redată între paranteze, semnul de punctuație va fi pus înainte de
închiderea parantezei.
Exemple: în piesele de teatru se dau între paranteze rotunde indicațiile scenice.
„CHIRIȚA: Da veniți azi de mă coborâți de pe cal… Ce, Doamne, iartă -mă!… ați adormit cu toții?
(Ion se pune dinaintea calului și -l apucă de zăbale ca să -l ție. Ceilalți se adună împrejurul Chiriței.)”
„CHIRIȚA (cochetând): În brațele d -tale, monsiu Șarlă?… Ești foarte galant… însă mă tem…”
(Vasile Alecsandri, Chiriț a în provinție)

[ ] PARANTEZELE DREP TE/ PĂTRATE marchează un adaos în interiorul unei propoziții sau al
unei fraze. !!! Dacă o frază este complet redată între paranteze, semnul de punctuație va fi pus înainte
de închiderea parantezei.

1.În acest caz, semn ul se utilizează pentru a insera un text care conține deja o intercalare între
paranteze rotunde.
Exemplu: „Actul vizat a fost modificat [a se vedea Regulamentul (CEE) nr. 3600/85].”

4
2.În acest caz, semnul se utilizează pentru a încadra o intervenție în int eriorul unui text citat.
Exemplu: „Curtea [Europeană a Drepturilor Omului] poate fi sesizată printr -o cerere de către orice
persoană fizică.”
3.În acest caz, punctele de suspensie încadrate de paranteze pătrate marchează lipsa unui cuvânt sau
a unui fragment dintr -un text citat.
Exemplu : „Și mai întâi poezia este un product de lux al vieții intelectuale, une noble inutilité, cum a zis
așa de bine Mme de Staël.[…]” (Titu Maiorescu, O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 )

[ … ] PUNCTELE DE SU SPENSIE/ PUNCTE -PUNCTE este semnul grafic de punctuație care
marchează o pauză mare în cursul vorbirii. Punctele de suspensie nu marchează sfârș itul unei
propoziții sau al unei fraze, ci indică, în general, o întrerupere în șirul vorbirii.

1.În acest caz, semnul este folosit pentru a marca vorbirea incoerentă.
Exemplu : Nu știu ce să spun… cred că are dreptate…pate că… sau nu…, dar, totuși….

2.În ac est caz, semnul este folosit pentru a marca intenția eului liric de a ne lăsa pe noi să terminăm
gândul, ideea.
Exemplu : „Sâmburele crud al morții e -n viață… Și -n mărire/ Afli germenii căderei. […]” (Mihai
Eminescu, Memento mori )

3.În acest caz, semnul este folosit pentru a marca lipsa unor propoziții sau a unor fraze(pentru că se
află între paranteze drepte/ rotunde) din acest citat.
Exemplu : „Și mai întâi poezia este un product de lux al vieții intelectuale, une noble inutilité, cum a zis
așa de bine M me de Staël.[…]” (Titu Maiorescu, O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 )

[ – ] CRATIMA (LINIUȚA D E UNIRE SAU DE DESPĂ RȚIRE) este semnul grafic de punctuație
care se folosește pentru repetiții, unele expresii sau numerale(care arată aproxi mația numerică).
Exemple:
– în repetiții: încet -încet a început să meargă.
– în expresii: tura-vura, talmeș -balmeș etc.
– între două numerale, pentru a arăta aproximația numerică: două -trei zile, șapte -opt copii etc.

5
SEMNELE DE PUNCTUAȚIE ȘI DE ORTOGRAF IE
( schiță recapitulativă )

SEMNUL UTILIZARE EXEMPLIFICARE

Punctul
.
 Marchează sfârșitul unei propoziții
sau fraze enunțiative.
 Se pune după o prescurtare.
 Citeșt e mult .
Citește / și rezolvă probleme . /
 M.S. ( Maiestatea sa )

Semnul întrebării
?
 Marchează sfârșitul unei propoziții
sau fraze interogative.
 Se pune după un cuvânt interogativ.
 Cine vorbește?
Îmi spuneți / cine vorbește? /
 Unde?

Semnul exclamării
!
 Marchează sfârșitul unei propoziții
/ fraze exclamative.
 Marchează sfârșitul unei propoziții
/ fraze imperative.
 Desparte un vocativ sau o
interjecție de restul enunțului.
 Ce frumos e afară !
Privește / cât e de înalt muntele ! /
 Fii atent!
Fii atent / și nu te mai juca ! /
 Ionel ! astâmpără -te!
Of! mă deranjezi!

Punctele de suspensie
… / […]
 Marchează o întrerupere în cursul
vorbirii (al gândirii).
 Indică lipsa unui fragment din text.
 Te rog să…

 „În vremea veche, […] pe când
Dumnezeu…

Două puncte
( : )
 Se folosesc înaintea unei enumerări.
 Arată începutul vorbirii directe
(vorbirea unui pe rsonaj ).
 Se pun înaintea unei explic ații sau a
unei precizări.

 Căutăm în text : epitete,
comparații, metafore, …
 I-a spus :
– Adu-mi, te rog, o cană cu apă!
 Timp estimat : 12 minute.

Linia de p auză
_

Virgula
( , )
 Delimitează o explicație, o
completare de restul enunțului.

ÎN FRAZĂ
 Desparte propoziții de același fel,
coordonate prin juxtapunere .
 Desparte o atributivă explicativă de
regenta ei.

 „ și gura vetrei – cu flăcări și cu
jar – îngână basmul…”

 Cites c lecția , / desenez , / rezolv
probleme. /

 Ziua aceea, / în care am aflat
rezultatul, / mi -a rămas vie în
amintire. /

6
 Desparte anumite subor donate de
regenta lor. (vezi tabelul
subordonatelor! )
 Desparte o incidentă de restul
frazei.

ÎN PROPOZIȚIE
 Desparte elementele unei
enumerații.
 Desparte două părți de propoziție
de același fel
( 2S, 2 np, 2A…, 2C… ).
 Desparte apoziția simplă sau
dezvoltată (A.s.ap. – N) de restul
propoziției.
 Desparte gerunziile și participiile
aflate la începutul comunicării de
restul propoziției.
 Desparte compleme ntele
circumstanțiale așezate în tre subiect
și predicat.
 Desparte adverbele de afirmație sau
de negație ( egale cu o propoziție ) de
restul enunțului.
 Desparte substantivul în cazul
vocativ de restul propoziției.
 Desparte o interjecție exclamativă
de restul propoziției.
 Marchează lipsa predicatului.
 Deși plouă , / ies la plimbare./

 Merg afară, / zise ea, / după ce
termin lecțiile. /

 A cumpărat: mere , pere,
struguri .
 Este isteț, harnic , ascul -tător.

 Nepoata mea , Iulia, este
drăgălașă.

 Alergând , s-a împiedicat.
Ascultat , a fost notat cu zece.

 Mureșul , în câmpie , are cursul
lin.

 Da, ai dreptate.
Nu, n-ai dreptate.

 Ionel , astâmpără -te!

 Of, cât mă superi!

 Eu am aflat din ziar, el , de la
radio.

Punctul și virgula
;
 Desparte o propoziție sau un grup
de propoziții de restul frazei.

 Găsiți apostroful și cratima
folosite în text ; explicați folosirea
lor.

Ghilimelele
„…”

« »

 Închid între ele un citat sau un titlu.
 Marche ază cuvintele unui personaj
(în locul liniei de dialog ).
 Indică folosirea unui cuvânt cu sens
figurat.
 Indică existența unui citat în citat.

 „Peste vârfuri trece lună, ” /
„Lacul ”
 „Înțelepciunea e rară ”, zise
bunicul.

 A venit și „deșteptul ” de Gigel!
 „Vorba ceea: «Lasă -l, măi! L -aș
lăsa eu, dar…»”

7

Linia de dialog
__

 Indică începutul vorbirii directe (a
fiecărui personaj).
 – Vino aici, a spus el.

Cratima
–
 Indică scrierea corectă a
unui cuvânt compus.
 Indică rostirea împreună a două sau
mai multe cuvinte, cu / fără dispariția
unei silabe ( uneori și dispariția unui
sunet / dispariția hiatului ).
 Se pune între două numerale pentru
a exprima aproximația .
 Leagă desinența sau articolul
hotărât de abrevieri sau de unele
neologisme.

 gura-leului,
galben -auriu,…
 te-am ( văzut )
într-o ( poveste )
ducându -se

 E nevoie de doi -trei oameni.

 C.F.R. -ul
 show -uri
show -ul

Apostroful
’
 Indică lipsa accidentală a unui sunet
sau a unui grup de sunete dintr -un
cuvânt.
 Indică lipsa unor cifre ( în scrierea
anilor ).

 pân’ diseară
 al’ dată

 ’89

8
Fișă de lucru

9
Fișă de lucru – martor
1. Rezolv are:

2. Rezolvare:

3. Rezolvare:

4. Rezolvare: