Profesia Contabila

Economie

Profesia Contabila

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINSUL LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Introducere

Secțiunea 1 Profesia contabilă

Concept

Rolul profesiei contabile

Categorii de profesioniști contabili

Necesitatea reglementarii profesiei contabile

Necesitatea existenței unor organisme profesionale puternice

1.5.1 Modalități de organizare

1.5.2 Criterii de recunoaștere a unei organizații profesionale

1.5.3 IFAC

Secțiunea 2 Sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile

OG 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați

2.1 Calitatea de expert contabil

2.2 Exercitarea profesiei de expert contabil

2.3 Răspunderile expertului contabil în desfășurarea activității profesionale

2.4 Modul de organizare și atribuțiile CECCAR

2.5 Supravegherea publică

Secțiunea 3 Sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile

3.1 Codul de procedura penală

3.2 Codul de procedura civilă

3.3 Ordonanța nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară

3.3.1 Calitatea de expert tehnic judiciar

3.3.2 Reguli procedurale referitoare la expertiza tehnică judiciară

3.3.3 Calitatea de expert tehnic extrajudiciar

3.3.4 Reguli procedurale referitoare la expertiza tehnică extrajudiciară

3.3.5 Atribuțiile biroului central și a celor locale pentru expertize tehnice judiciare

3.3.6 Răspundere și sancțiuni

Secțiunea 4 Sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile

4.1 Regulamentul de ordine și funcționare CECCAR

4.2 Codul etic național al profesioniștilor contabili

4.3 Standardul profesional 35 privind desfășurarea misiunilor de expertiză contabilă

4.3.1 Norme de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile

4.3.2 Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile

4.3.3 Norme de raport specifice misiunilor privind expertizele contabile

Secțiunea 5 Control activității experților contabili

5.1 Rolul CECCAR în asigurarea calității serviciilor oferite de profesioniștii contabili

5.2 Auditul privind calitatea serviciilor contabile

5.3 Răspunderea expertului contabil în desfășurarea activității profesionale

5.4 Studiu de caz

INTRODUCERE

Această lucrare își propune să facă o prezentare a legilor, normelor și standardelor care reglementează activitatea experților contabili din România și evidențierea importanței unei bune cunoașteri, înțelegeri și aplicări a acestora de către toți profesioniștii contabili.

O bună organizare a profesiei, susținută de o legislație corespunzătoare, corelată cu reglementările internaționale din domeniu, fac din profesia contabilă una puternică, credibilă și un adevărat plus pentru binele general al societății.

Prima parte vizează conceptul de profesie contabilă, rolul pe care aceasta îl joacă în diversele domenii ale societății, responsabilitatea pe care aceștia și-o asuma fata de interesul public, de unde și unicitatea acestei profesii. Asumarea responsabilității față de interesul public nu se poate face decât printr-un înalt grad de pregătire profesională, pregătire care trebuie să fie într-o permanenta dezvoltare și să nu se rezume doar la aceasta, ci să-și dezvolte și cunoștințele de cultura generală, singurele capabile să-i întărească discernământul.

În următoarele trei secțiuni sunt prezentate legile, normele profesionale și standardele care reglementează activitatea de expertiză contabilă, iar în cadrul ultimei secțiuni este prezenta activitate de control.

Cadrul legislativ trebuie să cuprindă toate aspectele referitoare la acesta activitate profesională, de la modul în care poate fi dobândita calitatea de expert contabil până la sancțiunile care se pot aplica membrilor pentru abateri de la normele și legile în vigoare.

Activitatea experților contabili este supravegheată, coordonată, verificată de către Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați, care este constitut ca persoană juridică de utilitate publică și autonomă. C.E.C.C.A.R. este o asociație profesională din care fac parte experții contabili și contabilii autorizați, precum și societățile comerciale de expertiză contabilă.

Se impune ca fiecare membru al Corpului să cunoască și aplice legile și normele în vigoare, să-și dezvolte permanent atât cunoștințele profesionale, cât și pe cele de cultura generală, astfel încât să poată să-și îndeplinească cu maxim profesionalism activitatea desfășurată, să atingă cele mai înalte nivele de performanță și să răspundă cerințelor interesului public. Realizarea acestor obiective implica totodată satisfacerea următoarelor cerințe: credibilitate, profesionalism, încredere și calitate a serviciilor.

Secțiunea 1 Profesia contabilă

Concept

Profesia contabilă reprezintă ansamblul activităților care implica cunoștințe de contabilitate, profesioniștilor din domeniu care le efectuează și organismele lor profesionale. Profesionistul contabil este acea persoană care este calificata în domeniul contabilității și deține un atestat care îi permite să-și desfășoare activitatea în condițiile stabilite de lege.

Apariția acestei profesii este o consecință a necesității societății de avea persoane calificate în domeniul financiar contabil, care să ofere beneficiarilor servicii de calitate, bazate pe norme clare și competență profesională, care să satisfacă interesul public. Pentru ca aceste obiective să fie îndeplinite activitatea desfășurată de experții contabili trebuie să fie controlată, ceea ce presupune existența unor instrumente de prevenire și corectare a abaterilor de la normele profesionale și legale.

Rolul profesiei contabile

În vederea stabilirii rolului pe care îl îndeplinește profesia contabilă, este necesară abordarea acestei probleme în raport cu următoarele domenii: economic, social și apărarea interesului public.

Aportul profesiei contabile la funcționarea sectorului economic

Profesionistul contabil prin munca să asigura înregistrarea sistematică și cronologică a tuturor operațiunilor care au loc în cadrul unei entități economice, în conformitate cu normele contabile în vigoare. Pe baza acestor înregistrări de tranzacții se întocmesc situațiile financiare, care reflectă imaginea fidelă a structurii patrimoniale și a performantelor financiare ale entității respective.

Situațiile financiare în ansamblul lor reprezintă cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, ele oferă informații pentru toți utilizatorii lor: acționari, management, creditori, instituții bancare, investitori, salariați, instituțiile statului etc.

Fără înregistrarea tranzacțiilor economice n-ar fi posibilă:

stabilirea situației patrimoniale și a rezultatelor activităților economice;

împărțirea profitului intre participanții la realizarea acestuia;

determinarea veniturilor și cheltuielilor;

administrarea lichidităților monetare;

realizarea bugetele naționale;

determinarea mărimii impozitelor;

asigurarea încrederii persoanelor care realizează tranzacții comerciale și financiare.

Profesioniștii contabili sunt implicați în toate domeniile vieții economice și sociale, ca angajați ai unor firme sau ca practicieni individuali, în cadrul unor entități economice comerciale, industriale, financiare, în organizații nonprofit, în instituții din sectorul public, etc. Fiind implicați în atâtea structuri, ei ajuta guvernele în atingerea obiectivelor lor economice și sociale, contribuie la performanțele piețelor financiare.

Rolul social al profesioniștilor contabili este unul foarte important, datorită faptului că serviciile prestate de aceștia pot influența în mod semnificativ proprietatea economică a unei colectivități și chiar pe cea a unei țări.

Un exemplu de astfel de servicii prestate de către profesioniștii contabili, îl pot reprezenta lucrările din domeniul salarizării. Stabilirea veniturilor membrilor societății sunt indispensabile societății, atât pentru eficientizarea alocării resurselor cât și pentru realizarea de comparații statistice.

Investitorii, angajatorii și alte sectoare din lumea afacerilor, precum și Guvernul, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcțiune sisteme riguroase de gestiune și informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficienta, și de a oferi asistentă în rezolvarea unui număr mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public

Unicitatea profesia contabile reiese din asumarea responsabilității față de interesul public, fata de toate părțile interesate, utilizatori ai informațiilor furnizate de lucrările efectuate de către contabili: acționari, salariați, furnizori, creditori, bănci, bugetul de stat, bursa de valori mobiliare, investitori etc.

Profesionistul contabil, fie că este cel care elaborează situațiile financiare, fie că este cel care le auditează, își asuma responsabilitatea nu doar fata de cel care i-a solicitat serviciile respective, ci față de toți cei care vor beneficia de rezultatele muncii sale (protejarea interesului public). Toți profesioniștii contabili au misiunea de a acționa în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indiferent de locul în care își desfășoară activitatea.

Îndeplinirea rolului contabilității și al profesioniștilor contabili în satisfacerea interesului public este strâns legată de existența unor organisme profesionale naționale puternice.

Categorii de profesioniști contabili

Clasificarea profesioniștilor contabili se face în funcție de două criterii și anume:

În funcție de statutul juridic:

– Dependenți, care au stătut de angajați;

– Independenți sau liber-profesionistii contabili.

În funcție de modul de organizare a activității liber-profesionistilor contabili:

– Individual;

– În forme de asociere potrivit legislației fiecărei jurisdicții.

Necesitatea reglementarii profesiei contabile este determinată de:

– Profesia însăși, capacitatea acesteia de a răspunde efectiv și eficient cererilor economiei și societății;

– Condițiile pieței în care activează profesia;

– Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piața sunt de calitate adecvată, ceea ce implică:

– Adoptarea de standarde profesionale, tehnice;

– Adoptarea de reguli etice;

– Nevoia de reprezentare a utilizatorilor serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc

Există trei obiective fundamentale ale organismelor profesionale:

– Educația: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;

– Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;

– Calitatea: certificarea calității serviciilor oferite de membrii lor.

Organismul profesional trebuie să reglementeze activitățile și conduita membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa față de interesul public este îndeplinită, chiar și atunci când exista o reglementare externă semnificativă a profesiei din partea unei agenții guvernamentale.

O profesie, în general, este definită și judecata prin cunoștințele, aptitudinile, atitudinea și etica celor implicați în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

Aria de acoperire și calitatea reglementării:

– Accesul, certificarea sau autorizarea în profesie;

– Educația continuă;

– Comportamentul profesioniștilor contabili;

– Standardele profesionale și etice specifice profesiei;

– Calitatea activităților desfășurate de profesioniștii contabili;

– Tratarea abaterilor de la normele profesionale.

Standardele profesionale reprezintă baza de referință pentru profesioniștii contabili, beneficiarii (consumatorii) serviciilor cantabile, asociațiile profesionale și organele de reglementare.

Pentru ca reglementarea profesiei contabile să satisfacă interesul public și pentru a obține un răspuns adecvat din partea profesioniștilor contabili, trebuie să fie:

– Proporționala;

– Transparențotrivit legislației fiecărei jurisdicții.

Necesitatea reglementarii profesiei contabile este determinată de:

– Profesia însăși, capacitatea acesteia de a răspunde efectiv și eficient cererilor economiei și societății;

– Condițiile pieței în care activează profesia;

– Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piața sunt de calitate adecvată, ceea ce implică:

– Adoptarea de standarde profesionale, tehnice;

– Adoptarea de reguli etice;

– Nevoia de reprezentare a utilizatorilor serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc

Există trei obiective fundamentale ale organismelor profesionale:

– Educația: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;

– Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;

– Calitatea: certificarea calității serviciilor oferite de membrii lor.

Organismul profesional trebuie să reglementeze activitățile și conduita membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa față de interesul public este îndeplinită, chiar și atunci când exista o reglementare externă semnificativă a profesiei din partea unei agenții guvernamentale.

O profesie, în general, este definită și judecata prin cunoștințele, aptitudinile, atitudinea și etica celor implicați în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

Aria de acoperire și calitatea reglementării:

– Accesul, certificarea sau autorizarea în profesie;

– Educația continuă;

– Comportamentul profesioniștilor contabili;

– Standardele profesionale și etice specifice profesiei;

– Calitatea activităților desfășurate de profesioniștii contabili;

– Tratarea abaterilor de la normele profesionale.

Standardele profesionale reprezintă baza de referință pentru profesioniștii contabili, beneficiarii (consumatorii) serviciilor cantabile, asociațiile profesionale și organele de reglementare.

Pentru ca reglementarea profesiei contabile să satisfacă interesul public și pentru a obține un răspuns adecvat din partea profesioniștilor contabili, trebuie să fie:

– Proporționala;

– Transparența;

– Să nu fie împotriva competiției;

– Nediscriminatorie;

– Precisă;

– Segmentata în funcție de ținta sa;

– Implementata consecvent și just;

– Supusă unei examinări periodice.

Calitatea reglementărilor contabile este importanta, dar nu este suficientă și pe deplin eficienta dacă nu este însoțită de un răspuns adecvat din partea profesioniștilor contabili. Numai profesionistul contabil poate oferi garanția că beneficiarul va primi servicii de bună calitate.

Modalități de implementare a reglementarii

Sunt trei modalități de implementare a reglementarii:

Auto-reglementarea, specifică economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;

Reglementarea externă: profesia este reglementată de guvern + parlament (vezi legea 65), fie prin intermediul unei agenții guvernamentale, fie prin intermediul unei agenții independente, căreia guvernul i-a delegate sarcini de reglementare;

Co-reglementarea: reprezintă o combinare între autoreglementare și reglementarea externă. (guvernul propune și CECCAR aproba sau invers)

Auto-reglementarea și reglementarea externă trebuie să se comporte în așa fel încât să fie complementare și să nu concureze.

Modalități de combinare a autoreglementarii cu reglementarea externă:

Auto-reglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de Ministerul Finanțelor; în acest caz supravegherea este complementara reglementării și o întărește;

O combinație în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar guvernul său o agenție independent, pentru alte aspecte

Necesitatea existenței unor organisme profesionale puternice

Societatea are nevoie de servicii de contabilitate. Există cerere de servicii de contabilitate, există experți care pot să o satisfacă. Beneficiarii serviciilor așteaptă însă ca aceste servicii să fie de cea mai bună calitate și să aibă un cost cât mai mic. Contabilii trebuie să poarte răspunderea pentru calitatea serviciilor prestate. În același timp contabilii trebuie să fie apărați împotriva abuzurilor pe care ar fi tentați să le comită beneficiarii.

Organizația profesională a contabililor apare ca o necesitate socială. Ea permite formarea unui corp de profesioniști contabili, profesioniști care să poată satisface exigențele beneficiarilor, care să determine profesioniștii contabili să ofere servicii de cea mai bună calitate, într-un climat de respect și încredere reciprocă, obiectivitate și corectitudine.

Necesitatea unor organizații profesionale puternice la nivel național rezultă din responsabilitatea pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public. Organizațiile profesionale pot contribui la prestarea unor servicii contabile de bună calitate prin ridicarea nivelului de pregătire profesională a contabililor, prin instituirea unui sistem adecvat de control al serviciilor prestate, prin creșterea responsabilității profesionale, prin promovarea unui sistem de acte normative care să satisfacă cât mai bine nevoile beneficiarilor și prestatorilor serviciilor contabile.

Atât beneficiarii cât și prestatorii serviciilor de contabilitate trebuie protejați de abuzuri, incompetență profesională, nerespectarea disciplinei contractuale etc., oferind organizațiilor profesionale instrumentele necesare pentru optimizarea relațiile dintre părți.

1.5.1Modalități de organizare

Asociațiile sau organizațiile profesionale se înființează prin consimțământul membrilor profesioniști contabili, care poate fi consacrat într-un act normativ. Indiferent de modul de organizare, recunoașterea asociației printr-o reglementare legală, oferă acesteia un cadru larg de acțiune, autoritatea și responsabilitatea unei persoane juridice care oferă servicii de interes public. Recunoașterea utilității organizației profesionale este oferită de mediul economic care consumă serviciile contabile oferite. Beneficiarii economici sunt cei care acordă prestigiu organizației profesionale prin recunoașterea importanței și calității serviciilor prestate de membrii organizației.

Într-o țară se pot constitui una sau mai multe organizații ale profesioniștilor contabili. Atunci când se creează mai multe organizații profesionale contabile, pentru servirea interesului public, este necesar ca acestea să nu fie organizate pe principii exclusiviste, monopoliste, privind accesul la serviciile contabile.

Persoanele care doresc să facă parte din organizațiile profesionale trebuie să dețină calificările necesare. Calificarea indică faptul că persoana respectivă deține un nivel de educație și de pregătire adecvate cerințelor profesiei pe care dorește să o exercite și acest nivel de pregătire este recunoscut de organizația profesională.

1.5.2 Criterii de recunoaștere a unei organizații profesionale

Pentru a fi recunoscută de autoritățile publice și de organizațiile internaționale, o organizație a profesioniștilor contabili trebuie:

să fie o organizație necomercială și neguvernamentală;

să fie acceptată și recunoscută de membrii săi;

membrii săi să fie profesioniști contabili;

să se bucure de bună reputație în rândul autorităților publice și al publicului;

să aibă capacitatea de a dezvolta sau influența standardele profesionale (etică, disciplină, practică profesională, controlul calității);

Membrii săi trebuie să fie autorizați să desfășoare, la cel mai înalt nivel posibil, activitățile tradiționale efectuate de profesioniștii contabili;

să aibă capacitatea de administrare a activităților proprii și resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii și obiectivelor sale.

1.5.3 IFAC

Federația internațională a contabililor a fost fondată în octombrie 1977, în München, Germania cu ocazia celui de al unsprezecelea Congres al contabililor.

Principalul scop al înființării IFAC a fost acela de a întării profesia contabilă la nivel mondial și de a apăra interesul public prin:

Dezvoltarea permanentă a standardelor de audit, de contabilitate, etică și educație profesională, oferind în același timp și suportul necesar pentru adoptarea și utilizarea acestora;

Facilitarea colaborării între membrii organismelor profesionale;

Colaborând cu organizațiile internaționale;

Asumarea rolului de purtător de cuvânt pentru întrega profesie contabilă.

IFAC a avut, inițial 63 de membrii din 51 din țări, numărul membrilor crescând până în prezent la 175 de membrii din 130 de țări, din întreaga lume.

Profesia contabilă în România este reprezentată la IFAC prin CECCAR, membru plin din 1996 și CAFR membru asociat din 2005.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

– Să fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism național profesional major care își desfășoară activitatea în jurisdicție;

– Să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;.

– Să demonstreze că acordă deosebită atenție atunci când își selectează membrii;

– Să fie solvabile financiar și operațional;

– Să aibă structura operațional internă care furnizează sprijin și reglementări pentru membrii săi.

Organismele de conducere ale IFAC, personalul și voluntarii săi sunt angajați să respecte valorile de integritate, transparenta și expertiză. IFAC încearcă permanent să întărească adeziunea profesioniștilor contabili la aceste valori, prin intermediul Codului etic al profesioniștilor contabili publicat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili.

Secțiunea 2 Sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabil

OG 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, reglementează modalitatea de dobândire a calității de expert contabil și contabil autorizat, exercitarea acestor profesii, răspunderea experților contabili, organizarea și funcționarea CECCAR.

2.1 Calitatea de expert contabil

Calitate a de expert contabil o pot avea doar acele persoane care au dobândit dreptul de a profesa în condițiile prevăzute de legislația în vigoare și anume OG 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați.

Conform art. 2 din OG 65/1994 expertul contabil este acea persoană care au dobândit dreptul de a profesa în condițiile prevăzute de lege și are competența profesională de a organiza și conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea, de a întocmii situațiile financiare ale unei entități economice și de a efectua expertize contabile. Este important de reținut, referitor la expertizele contabile, faptul că recomandările, concluziile, cât și opiniile expertului contabil trebuie să fie prezentate în cadrul unui raport de expertiză contabilă.

Corpului îi revine obligația de a elaborară regulamentul privind modul de organizarea a examenului de acces la stagiu, desfășurarea propriu-zisă stagiului, dar și cea a examenului final de aptitudini.

Accesul la profesia de expert contabil se face pe bază de examen de admitere la stagiu, organizat de către. C.E.C.C.A.R., la care candidatul trebuie să obțină cel puțin media 7 și minimum nota 6 la fiecare disciplină, urmat de efectuarea unui stagiu de 3 ani și susținerea unui examen de aptitudini după finalizarea stagiului.

Art.4 din O.G 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, prezintă următoarele condiții legate de înscrierea candidaților la examenul de admitere și anume:

să aibă capacitate de exercițiu deplină;

au studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educației și Cercetării științifice;

nu au suferit nicio condamnare care, potrivit legislației în vigoare, care să-i interzică dreptul de gestiune și de administrare a societăților comerciale.

Înscrierea la examene (acces stagiu și aptitudini) se face pe baza unei cereri la care se vor anexa următoarele documente:

curriculum vitae, completat și semnat pe propria răspundere de către solicitant;

copie legalizată a actului de studii, din care să rezulte faptul că solicitantul este absolvent de studii economice superioare, cu diplomă recunoscută de Ministerul Educației și Cercetării științifice;

certificatul medical din care să rezulte că solicitantul are capacitate de exercițiu deplină;

certificat de cazier judiciar, cu termenul de valabilitate neexpirat;

certificat de admitere la stagiu și cel de stagiu, în cazul examenului de aptitudini;

dovada achitării taxei de înscriere la examen (chitanța).

2 .2 Exercitarea profesiei de expert contabil

Conform art.6 și art. 7 al OG 65/1994 un expert contabil poate efectueze următoarele lucrări profesionale:

ține sau supraveghează contabilitatea și întocmește sau verifică și semnează situațiile financiare;

acordă asistență privind organizarea și ținerea contabilității;

efectuează analize economico-financiare și evaluări patrimoniale;

efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condițiile prevăzute de lege;

realizează lucrări de natura financiar-contabilă, de organizare administrativă și informatică;

îndeplinește atribuțiile prevăzute în mandatul de cenzor la societățile comerciale;

oferă consultanta pentru înființarea și reorganizarea societăților comerciale;

efectuează pentru persoane fizice și juridice servicii profesionale care presupun cunoștințe de contabilitate;

efectuează activități de audit financiar;

oferă consultanta fiscală.

Aceste activități pot fi desfășurate fie individual, fie sub forma unor societăți comerciale de expertiză contabilă, care conform prevederilor legale și anume art. 9 al OG 65/1994, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;

majoritatea acționarilor sau asociaților să fie experți contabili;

consiliul de administrație al societății comerciale să fie format în majoritate dintre acționarii sau asociații experți contabili;

acțiunile să fie nominative și orice nou asociat sau acționar să fie admis de adunarea generală.

2.3 Răspunderile expertului contabil în desfășurarea activității profesionale

În ceea ce privește problema răspunderii expertului contabil în exercitarea profesiei, OG 65/1994 în cadrul art. 16 și art. 17, menționează următoarele aspecte:

aceștia răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil și penal, după caz, potrivit legii.

limitele răspunderii civile a experților contabili se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condițiile legii, în funcție de uzanțele interne și internaționale ale profesiei contabile.

sancțiunile disciplinare ce se aplică experților contabili, în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite, sunt următoarele: mustrare, avertisment scris, suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an și chiar interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil. ”

2.4 Modul de organizare și atribuțiile CECCAR

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați, care este constitut ca persoană juridică de utilitate publică și autonomă. C.E.C.C.A.R. reprezintă o asociație profesională din care fac parte experții contabili și contabilii autorizați, precum și societățile comerciale de expertiză contabilă și societățile comerciale de contabilitate, iar filialele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați sunt constituite în reședințele de județ și în municipiul București, acestea neavând personalitate juridică.

Conform art. 20 din OG 65/1994, C.E.C.C.A.R are următoarele atribuții:

organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului și susținerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil și de contabil autorizat;

organizează evidența experților contabili, a contabililor autorizați și a societăților comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;

asigură buna desfășurare a activității experților contabili și a contabililor autorizați;

elaborează și publică normele privind activitatea profesională și conduita etică a experților contabili și a contabililor autorizați, ghidurile profesionale în domeniul financiar contabil;

asigură pentru experții contabili bună desfășurare a activității de evaluare pe baza Standardelor Internaționale de Evaluare;

sprijină formarea și dezvoltarea profesională prin programe de formare și dezvoltare profesională adecvate;

apără prestigiul și independența profesională a membrilor săi în raporturile cu autoritățile publice, organismele specializate, precum și cu alte persoane juridice și fizice din țară și din străinătate. În raporturile cu organismele profesionale din străinătate, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este reprezentat de organele sale de conducere sau poate delega altor entități de profil, cu sau fără personalitate juridică, anumite competențe în acest sens, prin hotărâre a Consiliului superior;

colaborează cu asociațiile profesionale de profil din țară și din străinătate;

editează publicații de specialitate;

alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

2.5 Supravegherea publică

Activitatea desfășurată de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este supravegheată de către Ministerul Finanțelor Publice, iar persoanele desemnate de acesta au următoarele îndatoriri:

să ia parte la Conferința națională și la ședințele Consiliului superior, fără a avea drept de vot;

să sesizeze Ministerul Finanțelor Publice în legătură cu eventualele hotărâri ale Corpului, care nu sunt conformitate cu reglementările legale.

Persoanele desemnate de Ministerul Finanțelor Publice să supravegheze activitatea publica a Corpului trebuie să primească convocările la lucrările Conferinței Naționale și ale Consiliului Superior, precum și materialele supuse dezbaterii, cu cel puțin 7 zile înainte. De asemenea ei primesc deciziile și hotărârile luate în Biroul Permanent, Consiliul Superior și Conferința Națională, iar la cerere, chiar și materialele care au stat la baza acestora, în cel mult 7 zile de la luarea lor.

Secțiunea 3 Sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile

3.1 Prevederile Codul de procedura penală

Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în materie penală. Fiecare dintre părți are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei. După efectuarea expertizei, expertul întocmește un raport scris. Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cadrul raportului.

Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Ministerului Afacerilor Interne, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată care a solicitat efectuarea expertizei. Raportul de expertiză cuprinde:

A) partea introductivă;

B) desfășurare expertizei contabile:

C) concluziile.

Când organul de urmărire penală sau instanța de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către același expert, fie de către altul. De asemenea, când se consideră necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicații verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.

3.2 Prevederile Codul de procedura civilă

Codul de procedură civilă prevede că atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau mai mulți experți, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunțe și termenul în care trebuie să efectueze expertiză. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanță să aibă loc cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată.

Experții se pot recuza pentru aceleași motive ca și judecătorii. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la dată când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în ședință publică, cu citarea părților și a expertului. Toate dispozițiile privitoare la citare, aducerea cu mandat și sancționarea martorilor care lipsesc sunt deopotrivă sunt aplicabile și experților. Mărturia se va scrie de grefier, după dictarea președintelui sau a judecătorului delegat, și va fi semnată pe fiecare pagină de judecător, grefier și martor, după ce acesta a luat cunoștință de cuprins. Dacă martorul nu vrea sau nu poate să semneze, se face vorbire despre aceasta. Orice adăugiri, ștersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviințate și semnate de judecător, de grefier și martor, altfel risca să nu fie luate în seamă. Locurile nescrise din declarație trebuie tăiate cu linii, astfel încât să nu se poată adăuga nimic.

Dacă se constată cazuri de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanța va încheia proces-verbal și îl va trimite pe martor în fața autorităților penale.

Încheierea instanței este executorie. În situația în care expertul nu se înfățișează, instanța poate dispune înlocuirea lui. Atunci când experții contabili pot să-și dea de îndată părerea, vor fi ascultați chiar în ședință, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal. Dacă este nevoie însă de o expertizare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovadă de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovadă de primire va fi anexata lucrării expertului.

Părțile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. În situația în care sunt numiți mai mulți experți cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. Experții sunt datori să se înfățișeze înaintea instanței spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie. Dacă instanța nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării. Experții care cer sau primesc mai mult decât plata statornicită sunt pedepsiți pentru luare de mită. La cererea experților, ținându-se seama de lucrare, instanța poate dispune majorarea onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea părților. Dacă expertiza se face de o altă instanță prin delegație, numirea experților și statornicirea plății ce li se cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanțe.

3.3 Ordonanța nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară

3.3.1 Calitatea de expert tehnic judiciar

Calitatea de expert tehnic judiciar se dobândește prin susținerea unui examen, organizat de Ministerul Justiției, care vizează testarea cunoștințelor experților atât din domeniul în care sunt specializați, cât și a prevederilor Codului de procedura penală și civilă referitoare la expertize și alte acte normative relevante.

Candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie cetățean român, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aparținând Spațiului Economic European ori cetățean al Confederației Elvețiene, care să cunoască limba română;

să aibă studii superioare în specialitatea pentru care se prezintă la examenul de expert, dovedite cu diplomă;

un stagiu de cel puțin 3 ani în specialitatea în care a obținut diploma;

capacitate de exercițiu deplină;

să fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activității de expert;

fără antecedente penale și să se bucure de o bună reputație profesională și socială;

să promoveze examenul organizat în acest scop.

Persoanele care îndeplinesc condițiile mai sus menționate sunt înscrise în Tabelul nominal al experților tehnici judiciari, întocmit, pe specialități și pe județe, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare. Tabelul se publică anual pe pagina de internet a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și se transmite birourilor locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile din cadrul tribunalelor

Calitatea de expert tehnic judiciar și specializarea acestuia se dovedesc cu autorizația de expert tehnic judiciar, eliberată de Biroul central pentru expertize judiciare din Ministerul Justiției.

Suspendarea, respectiv încetarea suspendării calității de expert tehnic judiciar, se poate dispune de către Biroul central pentru expertize judiciare, la cererea motivată a expertului sau din oficiu, motivat.

Persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar sau de specialist, în condițiile prezentei ordonanțe, poate efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea în care a fost atestată. Acestea sunt prezentate în Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Efectuarea expertizei tehnice judiciare este obligatorie, ea neputând fi refuzată decât pentru motive temeinice.

3.3.2 Reguli procedurale referitoare la expertiza tehnică judiciară

Organul îndreptățit să dispună efectuarea expertizei judiciare numește expertul sau, după caz, specialistul, indică în scris, prin încheiere sau prin ordonanță, obiectul expertizei și întrebările la care trebuie să răspundă acesta, stabilește data depunerii raportului de expertiză, fixează onorariul provizoriu, avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci când este cazul, și comunică biroului local pentru expertize tehnice judiciare numele persoanei desemnate să efectueze expertiză.

La termenul la care a avut loc numirea expertului, organul cu atribuții jurisdicționale care a dispus efectuarea expertizei înștiințează partea despre suma ce trebuie avansată pentru expertiza dispusă în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare și îi pune în vedere să plătească această sumă în termen de 5 zile de la înștiințare.

Adresa privind numirea expertului se comunică biroului local pentru expertize tehnice judiciare și expertului tehnic judiciar, după efectuarea plății și cuprinde următoarele elemente:

– Denumirea și datele de contact ale organului cu atribuții jurisdicționale care a dispus numirea;

– Numărul și obiectul dosarului în care a fost dispusă efectuarea expertizei tehnice judiciare;

– Datele de identificare a părților din dosar;

– Numărul și data încheierii sau ordonanței prin care a fost numit expertul;

– Obiectivele expertizei tehnice judiciare dispuse la care trebuie să răspundă expertul;

– Termenul stabilit pentru depunerea raportului de expertiză;

– Suma stabilită cu titlu de onorariu provizoriu;

– Suma stabilită cu titlu de cheltuieli provizorii;

– Mențiunea că sumele provizorii, stabilite cu titlu de onorariu provizoriu și cheltuieli provizorii, au fost plătite în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare.

Plata sumei provizorii către expertul tehnic judiciar numit se va efectua prin intermediul biroului local pentru expertize tehnice judiciare, după depunerea raportului de expertiză la organul care a dispus efectuarea expertizei.

Partea interesată are dreptul să solicite ca pe lângă expertul tehnic judiciar numit să mai participe la efectuarea expertizei, pe cheltuiala acesteia, și un expert tehnic judiciar sau un specialist, nominalizat de aceasta și încuviințat de organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, în calitate de consilier al părții. Expertul tehnic judiciar sau specialistul nominalizat de parte trebuie să dețină aceeași specializare cu cea a expertului tehnic judiciar numit de organul judiciar pentru efectuarea expertizei

Raportul de expertiză sau suplimentul la raportul de expertiză, însoțit de nota de evaluare a onorariului, eventual de decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă sau al altor cheltuieli ocazionate de efectuarea expertizei și în strânsă legătură cu aceasta, se depune la organul cu atribuții jurisdicționale care a încuviințat expertiză.

La termenul la care se pronunță asupra raportului de expertiză sau, după caz, asupra suplimentului la raport, depus de expertul tehnic judiciar numit, organul cu atribuții jurisdicționale care a dispus efectuarea expertizei se pronunță și asupra sumei definitive solicitate de către expert, înștiințând biroul local pentru expertize tehnice judiciare despre suma definitivă aprobată la plată expertului. Diferența rezultată va fi achitata în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare în termen de 5 zile de la înștiințare.

Onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau al specialistului.

Dacă expertul tehnic judiciar numit este înlocuit din motive imputabile acestuia, organele de urmărire penală, instanțele judecătorești sau alte organe cu atribuții jurisdicționale pot dispune, odată cu înlocuirea, și restituirea în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare, în tot sau în parte, în termen de 30 de zile, a sumelor primite pentru activitatea de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauza respectivă. Nerestituirea sumelor în termenul stabilit în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare constituie abatere disciplinară.

Birourile locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile vor reține o cotă de 10% din onorariul stabilit pentru expertiza tehnică judiciară, pe care o vor vira lunar în contul Ministerului Justiției – Biroul central pentru expertize tehnice judiciare.

3.3.3 Calitatea de expert tehnic extrajudiciar

Calitatea de expert tehnic extrajudiciar se dobândește pe bază de examen, care are scopul de a verifica pregătirea de specialitate, nivelul cunoașterii actelor normative referitoare la specialitatea respectivă. Examenul poate fi organizat de ministere și alte instituții centrale, fiecare în domeniul său de specialitate.

Persoana care dorește să dobândească calitatea de expert tehnic extrajudiciar trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățean român, sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aparținând Spațiului Economic European ori cetățean al Confederației Elvețiene, care să cunoască limba română; să aibă studii superioare în specialitatea pentru care se prezintă la examenul de expert, dovedite cu diplomă; un stagiu de cel puțin 3 ani în specialitatea în care a obținut diploma; capacitate de exercițiu deplină; să fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activității de expert; fără antecedente penale și să se bucure de o bună reputație profesională și socială; să promoveze examenul organizat în acest scop.

Calitatea de expert tehnic extrajudiciar și specialitatea se dovedesc cu legitimația de expert eliberată de ministerul sau de instituția centrală abilitată să organizeze examenul de expert tehnic extrajudiciar.

3.3.4 Reguli procedurale referitoare la expertiza tehnică extrajudiciară

Expertul tehnic judiciar poate efectua și expertize tehnice extrajudiciare, la solicitarea persoanelor fizice și juridice.

Expertul tehnic extrajudiciar poate efectua numai expertize tehnice extrajudiciare în specialitatea pentru care a fost atestat, la solicitarea persoanelor fizice și juridice.

Relațiile expertului tehnic cu solicitantul expertizei tehnice extrajudiciare se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți.

Obligația de a calcula și de a vărsa impozitul aferent sumelor plătite cu titlu de onorariu de către persoanele juridice pentru expertizele tehnice extrajudiciare ce li s-au efectuat în condițiile prezentei ordonanțe revine acestora. Pentru onorariile încasate de la persoanele fizice obligația de a stabilii și de a vira la buget impozitul aferent, revine expertului tehnic care a executat lucrarea individual, cu respectarea dispozițiilor legale privind impozitul pe venitul global.

3.3.5 Atribuțiile biroului central pentru expertize tehnice judiciare

Biroul central pentru expertize tehnice judiciare are următoarele atribuții:

– Coordonează, îndrumă și controlează din punct de vedere administrativ activitatea de expertiză tehnică judiciară;

– Ia măsurile necesare pentru întocmirea, actualizarea și publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justiției a tabelului nominal cuprinzând experții tehnici judiciari, cu datele de identificare, pe specialități și pe județe, respectiv pe municipiul București, în funcție de domiciliul acestora;

– Ia măsurile necesare pentru întocmirea tabelului nominal și a listei nominale cuprinzând experții tehnici judiciari, respectiv specialiștii care pot efectua expertize tehnice judiciare și pentru comunicarea acestora birourilor locale pentru expertize tehnice judiciare;

– Organizează desfășurarea examenului și interviului pentru atribuirea calității de expert tehnic judiciar;

– Emite autorizația de expert tehnic judiciar, în care se menționează cel puțin numele și prenumele expertului și specializarea acestuia;

– Studiază practica de efectuare a expertizelor tehnice judiciare, în vederea generalizării celor mai eficiente metode de efectuare a acestora;

– Organizează activitatea de perfecționare a pregătirii experților tehnici judiciari și a specialiștilor;

– Îndrumă metodologic și ia măsuri pentru îmbunătățirea calității expertizelor;

– Propune conducerii Ministerului Justiției folosirea fondului de 10%;

– Exercită atribuțiile prevăzute de OG 2/2000 privind stabilirea și sancționarea abaterilor săvârșite de experții tehnici judiciari.

3.3.6 Răspundere și sancțiuni

Neefectuarea expertizei tehnice datorită unor cauze imputabile sau efectuarea necorespunzătoare atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală a expertului tehnic judiciar ori a expertului tehnic extrajudiciar vinovat.

Experții tehnici judiciari autorizați și specialiștii au obligația să notifice Ministerului Justiției, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință, orice schimbare a datelor comunicate la momentul dobândirii calității sau luării în evidență. Nerespectarea obligației de notificare atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

Experților tehnici judiciari vinovați de abateri comise în exercitarea activității de expert li se pot aplica de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în raport cu gravitatea abaterii săvârșite, următoarele sancțiuni disciplinare:

– Avertisment scris;

– Suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice judiciare pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și un an;

– Retragerea calității de expert tehnic judiciar.

Împotriva sancțiunii disciplinare aplicate expertul poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea făcută în termen suspendă executarea sancțiunii. Aceasta trebui soluționata în termen de 30 de zile de la data înregistrării de către ministrul justiției sau de un împuternicit anume desemnat de acesta.

Hotărârea ministrului justiției poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii. Hotărârea instanței este definitivă.

Sancțiunea rămasă definitivă va fi comunicată în termen de 15 zile de Biroul central pentru expertize tehnice judiciare biroului local pentru expertize judiciare tehnice și contabile în evidența căruia se află expertul tehnic judiciar sancționat.

În situația în care împotriva expertului tehnic judiciar s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru o infracțiune care aduce atingere prestigiului profesiei, se dispune suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice până la soluționarea definitivă a cauzei.

Secțiunea 4 Sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile

4.1 Regulamentul de organizare și funcționare a CECCAR

Conform prevederilor pct. 1 al ROF, Corpul este o persoană juridică de utilitate publica și autonomă, membri acestuia fiind toți experții contabili și contabilii autorizați, precum și societățile comerciale de contabilitate și expertiza contabilă.

Regulamentul de organizare și funcționare vizează următoarele domenii:

structurile de conducere și control ale Corpului, precum și atribuțiile acestora

organizarea activității Corpului;

organele care activează pa lângă Consiliul Superior (Comisia superioară de disciplină și reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice;

filialele, modul lor de organizare și organele care activează pe lângă acestea (Comisia disciplinara a filialei și reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice);

înscrierea în Tabloul Corpului, precum și drepturile și obligațiile care decurg din aceasta înscriere;

exercitarea profesiei de expert contabil și contabil autorizat;

veniturile și cheltuielile Corpului.

Structura Corpului

La nivel central

La nivel de filială

Atribuțiile organelor de decizie și control

Conferința Națională are următoarele îndatoriri:

stabilește direcțiile de bază cu privire la exercitarea profesia de expert contabil și contabil autorizat;

aproba ROF CECCAR, Codul etic al profesioniștilor contabili;

aproba bugetul de venituri și cheltuieli, raportul cenzorilor precum și situațiile financiare al Corpului;

– Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului și a filialelor acestuia, precum și pentru aparatul propriu al acestora;

– Numește și revocă membrii Consiliului superior al Corpului și ai Comisiei de cenzori;

– Supraveghează activitatea desfășurată de Consiliul superior și de consiliile filialelor;

– Decide sancționarea disciplinară a membrilor Consiliului superior și ai consiliilor filialelor Corpului, la propunerea comisiei superioare de disciplină.;

– Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior și consiliilor filialelor;

– Alege și revocă președintele și doi membri ai comisiei superioare de disciplină;

– Stabilește anual cotizațiile datorate de membrii și taxele de înscriere;

– Confirmă lista membrilor de onoare ai Corpului.

Consiliul Superior – atribuții:

– Alege dintre membrii săi 5 vicepreședinți ai Consiliului Superior: 4 dintre aceștia sunt experții contabili, iar unul este contabil autorizat;

asigura elaborarea și completarea ROF al Corpului;

asigura elaborarea și completarea Codului etic național al profesioniștilor contabili pe baza Codului etic IFAC;

asigura administrarea și gestionarea patrimoniului Corpului;

deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil și de contabil autorizat;

veghează ca reglementările privind dobândirea calității de expert contabil și de contabil autorizat să fie aplicate strict;

asigura coordonarea activității consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri și cheltuieli al Corpului;

aproba statele de funcții ale Corpului la nivel central și teritorial;

asigura participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii și cercetări destinate a face să progreseze profesia și știința contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale, la solicitarea acestora;

decide în termen de 30 de zile asupra contestațiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină;

aproba normele privind desfășurarea activității curente a compartimentelor și verigilor organizatorice ale Corpului;

coordonează activitatea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei și a celei de asigurare a riscului profesional de către toți membrii Corpului;

analizează activitatea membrilor și președinților comisiilor de disciplină;

Biroul permanent este format din președinte, ales de Conferința Național și vicepreședinți, aleși de Consiliul Superior.

Președintele Corpului – atribuții:

– Convoacă și conduce ședințele Consiliului Superior și ale Biroului Permanent;

– Prezintă anual Consiliului Superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exercițiul viitor;

– Se asigura că angajarea și efectuarea cheltuielilor se încadrează în bugetul aprobat de Conferința Națională;

– Prezintă situațiile financiare anuale spre adoptare Consiliului Superior și spre aprobare Conferinței Naționale;

– Este reprezentantul Corpului în fața autorităților publice, a terților sau organizațiilor naționale și internaționale;

Comisia superioară de disciplină (7 membrii) – atribuții:

” – analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică și profesională ale președinților și membrilor consiliilor filialelor și aplică sancțiuni;

– Analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică și profesională ale membrilor Consiliului Superior, făcând propuneri de sancționare a acestora Conferinței Naționale, care hotărăște;

B) soluționează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică și profesională a președinților și membrilor comisiilor de disciplina de pe lângă consiliile filialelor, precum și a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România;

C) soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare emise de comisiile de disciplina ale filialelor;

D) aplică sancțiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârșit abateri grave, prevăzute de regulament.”

Tabloul Corpului

Înscrierea în Tabloul Corpului se face prin înaintarea unei cereri la secretariatul filialei în a cărei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul social al expertului contabil sau al contabilului autorizat, la care se anexează documentele care să ateste faptul că solicitantul poate să exercite profesia de expert contabil în conformitate cu prevederile legii.

Înscrierea în Tablou conferă expertului dreptul de a profesa pe întregul teritoriu al țării.

Radiere unui membru din Tabloul Corpului se poate face în următoarele cazuri:

– Expertul a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni care, potrivit legislației în vigoare, interzice dreptul de administrare și gestiune a societăților comerciale;

– Nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;

– Neplata cotizației profesionale pe o perioadă de un an;

– Nerespectarea normelor referitoare la incompatibilități și conflicte de interese;

– Membrul Corpului a fost sancționat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;

– Membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei

Exercitarea profesiei

În cadrul punctului 139 al ROF CECCAR se face o detaliere a activităților profesionale pe care le pot efectua experții contabili, în conformitate cu prevederile O.G. 65/1994 și anume:

A) ținerea sau supravegherea contabilității și întocmirea situațiilor financiare;

– Acordarea asistentei privind organizarea și ținerea contabilității, chiar și în cazul sistemelor informatice;

– Elaborarea și punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unității, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune și control prin buget, în bază și cu respectarea normelor generale;

B) efectuarea de analize economico-financiare, ca:

– Analiza structurilor financiare;

– Analiza gestiunii financiare și a rentabilității capitalului investit;

– Tehnici de analiză și de gestiune a fondului de rulment;

– Sistem de credit – leasing, factoring etc;

– Elaborarea de tablouri de finanțare și planuri de trezorerie;

– Elaborarea de tablouri de utilizări și resurse;

– Asistentă în prevenirea și înlăturarea dificultăților unității;

C) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:

– Diagnostic financiar – creșterea, rentabilitatea, echilibrul și riscurile financiare;

– Audit intern – organizarea sau controlul regularității și sincerității sistemului;

– Studii, asistență pentru realizarea de investiții financiare;

– Audit statutar și certificarea bilanțului contabil, cu respectarea reglementarilor specifice;

D) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaționale de evaluare, ca:

– Evaluări de bunuri și active patrimoniale;

– Evaluări de întreprinderi și de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donații sau la cererea celor interesați;

– Evaluări de elemente intangibile;

E) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condițiile prevăzute de lege, ca:

– Expertize amiabile (la cerere);

– Expertize contabil-judiciare;

– Arbitraje în cauze civile;

– Expertize de gestiune;

F) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:

– Întocmirea de situații periodice;

– Consolidarea conturilor și bilanțului;

– Întocmirea de planuri de finanțare pe termen mediu și lung;

G) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:

– Studii și consultații pe probleme de ordin fiscal;

– Participarea la întocmirea și depunerea declarațiilor fiscale;

– Asistentă în probleme de TVA și impozite;

– Fiscalitate imobiliară;

– Asistentă în aplicarea tarifului vamal;

– Asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;

– Vizarea declarațiilor fiscale anuale ale operatorilor economici;

H) efectuarea de lucrări de organizare administrativă și informatică, cum ar fi:

– Organigrame, structuri, definiri de funcții;

– Legături între servicii, circulația documentelor și informațiilor;

– Mecanizarea și automatizarea prelucrării informațiilor, alegerea echipamentelor;

– Analiza și organizarea fluxului informațional;

– Alegerea softurilor necesare;

– Formarea profesională continua;

– Contribuții la protecția patrimoniului unității;

I) îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societățile comerciale, conform prevederilor legale;

J) îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară și faliment, cum ar fi:

– Efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni de fuziune, divizare, dizolvare și lichidarea societăților comerciale, precum și retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societăților comerciale;

K) acordarea de asistenta de specialitate necesară pentru înființarea și reorganizarea societăților comerciale, cum ar fi:

– Activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice;

– Studii de fezabilitate la înființarea întreprinderilor;

– Activități ale holdingurilor;

L) efectuarea pentru persoane fizice și juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoștințe de contabilitate.

Sursele de finanțare ale CECCAR:

taxele de înscriere la examene;

donații;

vânzări publicații proprii;

cotizațiile anuale ale membrilor;

alte categorii de venituri.

4.2 Codul etic național al profesioniștilor contabili

Prevederile Codului etic al profesioniștilor contabili din România, emis de CECCAR, sunt în conformitate cu prevederile Codul etic internațional al profesioniștilor contabili, publicat de IFAC.

Codul etic reprezintă ansamblul normelor de conduită și principiilor profesionale de etică care reglementează comportamentul profesional al membrilor Corpului. Aceste principii sunt:

– Independența – expertul contabil își exercita profesia fără constrângeri, într-o manieră obiectivă și corectă.

Independentei are două componente:

1. Independentă de spirit (în gândire)

2. Independentă în aparență reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încât să nu poată fi pusă la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;

– Integritatea – profesionistul contabil trebui să fie drept și onest în relațiile profesionale și de afaceri.

– Obiectivitatea – un profesionist contabil trebuie să fie imparțial și nu trebuie să permită prejudecăților, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite să intervină în raționamentele profesionale sau de afaceri.

– Confidențialitatea profesionistul are obligația de a nu divulga informațiile la care a avut acces, de a nu folosi aceste informații în interes personal sau al unei terțe persoane și de a nu prezenta mai mult decât i se cere;

– Respectarea normelor tehnice și profesionale

– Competența și prudenta – un profesionist contabil are o datorie să-și dezvolte permanent cunoștințele și aptitudinile profesionale; înainte de a accepta o lucrare, expertul contabil trebuie să se asigure că are competența necesară realizării acesteia.

– Profesionalism – profesionistul contabil trebuie să respecte legile și să evite orice acțiune care discreditează profesia.

Conformitatea cu aceste principii fundamentale poate fi afectată de o serie de amenințări, care se pot împărți în următoarele categorii:

– De interes propriu.

– De autoexaminare (autocontrol).

– De favorizare.

– De familiaritate, și

– De intimidare.

În vederea diminuării la un nivel acceptabil sau a eliminării acestor amenințări, codul prezintă și măsurile de protecție ce trebuie aplicate și care pot fi:

– Măsuri de protecție generate de profesie, legislație sau reglementări;

– Măsuri de protecție în mediul de lucru.

Codul prevede o serie de reguli cu privire la desfășurarea activității profesionale a experților contabili independenți (Secțiunea 2 a codului etic), cum ar fi cele legate de:

Acceptarea unui client

Conflicte de interese

Opinii suplimentare

Onorarii și alte tipuri de remunerație

Marketingul serviciilor profesionale

Cadouri și ospitalitate

Obiectivitate

Independență

De asemenea Codul etic al profesioniștilor contabili tratează și problemele legate de activitatea profesioniștilor angajați (Secțiunea 3), cum ar fi:

Conflicte potențiale

Întocmirea și raportarea informațiilor

Luarea de măsuri în cunoștință de cauză

Interese financiare

Stimulente

Codul etic joacă un dublu rol și anume:

rol de asigurare a beneficiarilor cu privire la calitatea serviciilor oferite experții contabili;

rol de protejare a experților în fața unor riscuri economice, precum spălarea de bani, fraudarea, corupția. Astfel o bună cunoaștere și aplicare a prevederilor codului etic este importanta nu doar pentru asigurarea unui comportament profesional adecvat, ci și pentru evitarea săvârșirii unor fapte care contravin legislație în vigoare.

4.3 Standardul profesional 35 privind desfășurarea misiunilor de expertiză contabilă

Un lucru important de menționat în privința expertizelor contabile judiciare și extrajudiciare, este acela că ele pot fi efectuate doar de acele persoane care au dobândit calitatea de expert contabil conform prevederilor legale în vigoare și care sunt înscriși în Tabloul Corpului, în partea activa și au viza la zi.

Expertizele contabile judiciare sunt acele misiuni de expertiză efectuate de profesionistul contabil, dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părților, în fazele de instrumentare de către Instanță sau a Organele de urmărire penală, pentru a clarifica anumite aspecte ce necesită cunoștințe specifice științei contabilității. Toate celelalte expertize sunt denumite extrajudiciare sau amiabile.

Expertizele contabile pot fi grupate în funcție de trei criterii:

scopul principal: judiciare și extrajudiciare

natura principalului obiectiv: civile, penale, comerciale, fiscale și alte categorii de expertize dispuse de organele de drept și amiabile

natura juridică: civile, penale și extrajudiciare

Norma nr. 35 referitoare la modul de desfășurare a misiunilor de expertiză contabilă, prezintă următoarele categorii de comportamente ale experților contabili:

4.3.1 Norme de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile

INDEPENDENȚA EXPERTULUI CONTABIL

Expertul contabil numit de către o Instanță, din oficiu sau la propunerea părților implicate în expertiză, sau chiar de către organele de urmărire penală, înainte de a accepta misiunea trebuie să se asigure că își poate exercita profesia fără nicio constrângere care ar putea să-i afecteze integritatea și obiectivitatea.

În cazul în care constată existența unei constrângeri, incompatibilități, expertul va aduce, în scris, la cunoștința acest fapt organului care l-a numit.

Independența poate fi:

absolută în cazul experților contabili numiți din oficiu de către organele în drept

relativă în cazul experților contabili recomandați de părți sau solicitați în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.

Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independență și va completa o „Declarație de independență”, care va fi anexata la lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

COMPETENȚA EXPERTULUI CONTABIL

Competența presupune deținerea de către expertul contabil a cunoștințelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea și testarea permanentă a cunoștințelor pe care le posedă.

CALITATEA EXPERTIZELOR CONTABILE

Norma de comportament profesională” calitatea expertizelor contabile” presupune:

– Efectuarea lucrărilor profesionale cu seriozitate, devotament, corectitudine și imparțialitate;

– Lucrările să fie supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului;

– Să fie utile celor care le-au solicitat;

– În elaborarea lor, expertul contabil trebuie să utilizeze metode specifice științei contabilității.

– Concluziile trebuie să fie fundamentate.

Lucrările care nu au o documentarea și o fundamentare științifica corespunzătoare sunt sancționate de organele de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil și dispunerea unei noi expertize contabile.

Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calității. Independența și competența profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare și o fundamentare științifică și expertizelor contabile extrajudiciare.

SECRETUL PROFESIONAL ȘI CONFIDENȚIALITATEA EXPERTULUI CONTABIL

Expertul contabil trebuie să respecte secretul și caracterul confidențial al informațiilor la care a avut acces și de care a luat cunoștință cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abțină de la divulgarea lor către terți, cu excepția cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligația legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părți nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să facă referire în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente și tranzacții probate cu documente justificative și/sau evidențieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat (ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.

Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părți într-o cauză justițiară trebuie să se abțină de la divulgarea conținutului raportului de expertiză contabilă judiciară și a concluziilor sale direct părților implicate în actul justițiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesați îl pot consulta în condițiile legii.

Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părți într-o cauză justițiară trebuie să se abțină de la contactarea părților implicate în actul justițiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la fața locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părților cu confirmare de primire, arătându-i-se zilele și orele când încep și se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpații numai cu încuviințarea și în condițiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată. În toate cazurile, informațiile și explicațiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părțile implicate în actul justițiar trebuie să rămână confidențiale.

ACCEPTAREA EXPERTIZELOR CONTABILE

Solicitările adresate experților contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice. Totuși, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-și analizeze posibilitatea de a-și îndeplini misiunea ținând seama în special de regulile de independență și competență.

Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă științifică.

Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeași cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soțul (soția) sau vreo rudă apropiată în soluționarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă” următoarele situații în care s-ar putea găsi expertul contabil:

– Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părțile în proces, s-a pronunțat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidențelor tehnico-operative sau la elaborarea situațiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecății;

– Dacă, în calitate de expert contabil, și-a exprimat o primă opinie în aceeași cauză supusă judecății, deoarece primează prezumția că ar fi interesat în susținerea primei soluții. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părți în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplinește condițiile de independență și de competență, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

Expertul trebuie să înștiințeze, în scris, organul care la numit de existența acestor situații de incompatibilitate, imediat ce a luat cunoștință de ele.

RESPONSABILITATEA EFECTUĂRII EXPERTIZELOR CONTABILE

Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare este întărită prin jurământ, a cărui formulare variază în funcție de confesiunea religioasă a expertului contabil, după cum urmează:

– Cei de confesiune religioasă creștină vor depune, cu mâna pe cruce sau pe Biblie, jurământul:” Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu”;

– Cei fără confesiune religioasă vor depune jurământul:” Jur pe onoare și pe conștiință că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu”;

– cei care din motive de conștiință sau Confesiune religioasă nu depun jurământ vor rosti formula:” Mă oblig să spun adevărul și să nu ascund Nimic din ceea ce știu”.

4.3.2 Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de procedură civilă.

Existând un Corp de experți contabili, încredințarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile.

Instanțele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experți contabili, pot numi, la cererea părților sau din oficiu, unul sau trei experți contabili prin Încheiere de ședință, care trebuie să cuprindă:

– Numele expertului contabil sau experților contabili numit (ți) din oficiu sau la cererea părților în proces;

– Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experții contabili numit (ți) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanță concis, fără echivoc și fără a se solicita expertului contabil sau experților contabili numit – să se pronunțe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecății;

– Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ținându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanța care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul inițial fixat de instanță pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experții contabili numit (ți) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptățit (ți) să solicite instanței un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

– Plata expertului contabil sau experților contabili numit (ți), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experții contabili numit (ți) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanță neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptățit (ți) să solicite instanței mărirea acestuia.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse și în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanța de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părțile, precum și expertul contabil, aducându-li-se la cunoștință întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil și precizându-li-se că au dreptul să facă observații cu privire la întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părțile sunt încunoștințate că au dreptul să ceară numirea și a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.

Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanță emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conțină aceleași elemente ca și Încheierea de ședință pentru numirea experților contabili în cauze civile.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experții contabili numiți din oficiu sau recomandați de părțile în proces trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare și numirea experților contabili.

CONTRACTAREA ȘI PROGRAMAREA EXPERTIZELOR CONTABILE

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract.

Expertizele contabile contractate trebuie programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul și întinderea lucrărilor necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.

Experții care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este motivul pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale contractului fiind mărimea onorariului.

Încheierile de ședință (în dosarele civile) și ordonanțele organelor de urmărire și cercetare penală (în dosarele penale), acceptate de experții contabili numiți din oficiu sau la recomandarea părților, țin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.

Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul și întinderea lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului inițial, experții contabili sunt îndreptățiți să ceară majorarea onorariului inițial.

În cazul expertizelor contabile judiciare majorarea onorariului se face de către organul în drept care a dispus efectuarea expertizei.

În cazul expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se face prin act adițional la contractul inițial.

Expertizele contabile trebuie efectuate și depuse beneficiarului la termenele convenite și acceptate prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se elaboreze un program de lucru în care să se precizeze, alături de obiectivele expertizei contabile, un calendar și un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componentă în parte. Dacă este necesar, programul de lucru poate fi modificat în timpul realizării expertizelor contabile.

DELEGAREA ȘI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experții contabili numiți din oficiu sau la recomandarea părților asistenților sau colaboratorilor lor.

În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenților sau colaboratorilor săi, păstrându-și răspunderea finală asupra conținutului și concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.

DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE

Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular și se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului (ților) contabil (i) de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de ședință (în dosarele civile) sau ordonanță a organului de urmărire și cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciară.

În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa și condiția necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative și evidențieri contabile, și nu pe prezumții, declarații ale părților și/sau ale martorilor.

Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza contabilă vizează constatările consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie să studieze actele de control cel puțin sub aspectele conținutului și întinderii controlului, precum și al modului de stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în aceeași cauză, ajungându-se se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare act de control în parte, arătând fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite și poziția sa față de aceste concluzii.

În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite față de organul de control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-și elucida toate aspectele pe care le implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul și consultarea organului de control nu îl obligă pe expertul contabil să ajungă la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată în raportul de expertiză contabilă.

În general, materialul documentar se compune din:

– Dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;

– Documentele justificative și registrele contabile aflate în păstrarea părților implicate în procesul justițiar sau în arhivele terțelor persoane care au vreo legătură cu obiectivele expertizate;

– Procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora, cât și în posesia persoanelor juridice și/sau fizice controlate care au vreo legătură cu obiectivele expertizate.

Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia cunoștință de conținutul dosarului penal numai cu încuviințarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.

Pentru o mai temeinică înțelegere a evenimentelor și a tranzacțiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părțile interesate în expertiză să dea, explicații suplimentare. Aceste explicații nu trebuie date în scris și nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicațiile părților, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative și contabile expertizate, menționând în raportul de expertiză contabilă concordanța sau neconcordanța dintre explicațiile părților și actele examinate.

Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părțile implicate pot da explicațiile necesare expertului contabil numai cu încuviințarea și în condițiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată.

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de la părțile care îl au în păstrare.

Dosarul de lucru al expertului contabil este format din:

– Încheierea de ședință (în cauze civile), ordonanța (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;

– Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil;

– Eventuala corespondență;

– Eventualele note personale ale expertului.

4.3.3 Norme de raport specifice misiunilor privind expertizele contabile

REDACTAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ

La finalul misiunii de expertiză, lucrările și concluziile sunt consemnate într-un raport scris care trebuie să aibă în mod obligatoriu următoarea structura de trei capitole: Capitolul I INTRODUCERE, Capitolul II DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI CONTABILE și Capitolul III CONCLUZII.

Atunci sunt numiți sau angajați mai mulți experți contabili pentru aceeași cauză, se întocmi tot un singur raport de expertiză contabilă., iar în situația în care opiniile acestora sunt diferite, ele vor prezentate și argumentate separat în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexă a acestuia.

Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiză contabilă trebuie să cuprindă cel puțin următoarele paragrafe:

A) Paragraful de identificare a expertului (ților) contabil (i) nominalizat (ți) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie să cuprindă informații cu privire la: numele și prenumele expertului (ților), domiciliul acestuia (acestora), numărul carnetului de expert contabil și poziția din Tabloul experților contabili;

B) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare.

C) Paragraful privind identificarea împrejurărilor și circumstanțelor în care a luat naștere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost contractată expertiza contabilă extrajudiciară;

D) Paragraful privind identificarea obiectivului (elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului (elor) expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului (lor) expertizei contabile se preia „ad-literam” din formularea acestuia (acestora) în Încheierea de ședință (în cauze civile), respectiv în ordonanța organelor de urmărire și cercetare penală (în cauze penale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului (elor) acestora trebuie să fie cea din contract;

E) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei și a locului în care s-a efectuat expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile dispuse de organele în drept, în cauze civile, data și locul începerii lucrărilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea părților prin scrisoare cu aviz de primire;

F) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legătură cauzală cu obiectivul (ele) expertizei contabile și care a stat la baza întocmirii raportului de expertiză contabilă. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie să fie strict adecvat necesităților de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare;

G) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de expertiză contabilă, cu menționarea expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având același (aceleași) obiectiv (e). De asemenea, în acest paragraf trebuie menționat dacă s-au folosit lucrările altor experți (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de părțile interesate în expertiză și explicațiile date de acestea în timpul efectuării expertizei;

H) Paragraful privind identificarea datei inițiale până la care raportul de expertiză contabilă trebuia depus la beneficiar și indicarea eventualelor perioade de prelungire față de termenul inițial.

Capitolul II DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Al raportului de expertiză contabilă trebuie să conțină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunțită a operațiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele și faptele analizate, locul producerii evenimentelor și tranzacțiilor, sursele de informații utilizate, dacă părțile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecții sau au dat explicații pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor și interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înțelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor și interpretarea acestora.

Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis (ă), concis (ă), fără echivoc, redactat (ă) într-o manieră analitică, ordonată și sistematizată, fără a face aprecieri asupra calității documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor și actelor de control (de orice fel) anterioare, și nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente și tranzacții, și nu încadrarea judiciară a acestora.

În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte și documente care nu întrunesc condițiile legale, care exprimă situații nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul (ele) fixat (e) expertizei contabile, dar trebuie să menționeze aceasta în raportul de expertiză contabilă.

Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conțină câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat (ă) în maniera în care a fost formulat (ă) în Capitolul II DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI CONTABILE.

În cazuri cu totul deosebite, expertul (ții) contabil (i) se poate (pot) află în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă din cauza inexistenței documentelor justificative și/sau evidențelor contabile care să ateste evenimentele și tranzacțiile supuse expertizării. În astfel de cazuri se va întocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeași structură ca un raport de expertiză contabilă obișnuit (necalificat), dar care în Capitolul II DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI ZEI CONTABILE și Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat și fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile solicitate de beneficiarul acestuia.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obișnuit, cu observații sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă și se întocmesc de către expertul (ții) contabil (i) cu scopul de a susține o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci și numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conținutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.

Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului.

SEMNAREA ȘI DEPUNEREA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ, referitor la acest aspect, norma face următoarele mențiuni:

– Raportul de expertiză contabilă se parafează și se semnează pe fiecare pagină, inclusiv anexele

– Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual, în cazul expertizelor judiciare acesta trebuie depus cu cel puțin cinci zile înaintea termenului de judecată

– Raportul de expertiză contabilă se întocmește, de regulă în două exemplare originale, dar la solicitarea beneficiarului se poate întocmi în mai multe exemplare, unul dintre ele rămân la expertul contabil pentru a-l atașa la dosarul său de lucru.

Secțiunea 5 Control activității experților contabili

5.1 Rolul CECCAR în asigurarea calității serviciilor oferite de profesioniști contabili

CECCAR este principalul organism care gestionează profesia contabilă din România, cu o puternică recunoaștere internațională, autonom, neguvernamental, non-profit și de interes public.

În vederea unei bune organizări și funcționari a activității de audit privind calitatea serviciilor oferite de experții contabili, Corpul a emis Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile.

În cadrul Corpului există un departament pentru urmărirea aplicării normelor profesionale și auditului de calitate (DUANPAC), care îndeplinește următoarele îndatoriri:

A) elaborează programul anual al auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, cuprinzând listele cabinetelor ce vor fi auditate pe baza propunerilor formulate de filiale;

B) urmărește realizarea programului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile pe baza graficelor de eșalonare lunară a cabinetelor transmise de filiale;

C) pregătește și adaptează la condițiile conjuncturale metodologia auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile;

D) analizează cazurile de recuzare a auditorilor de calitate și face propunerile care se impun;

E) organizează testul-interviu în vederea angajării auditorilor de calitate, analizează și controlează activitatea acestora și propune măsuri de sancționare, după caz;

F) analizează dosarele de audit de calitate și formulează dispozițiile către filiale, cuprinzând măsurile care trebuie luate ca urmare a auditărilor efectuate la cabinete;

G) gestionează certificatele de atestare a auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile și prezintă propunerile de emitere a acestora cabinetelor auditate;

H) efectuează auditul de calitate al lucrărilor de expertiză contabilă la solicitarea Comisiei superioare de disciplină;

I) în cazul unor încălcări ale legislației și reglementărilor în domeniu privind exercitarea profesiei, ale Codului etic național al profesioniștilor contabili, precum și ale normelor profesionale emise de Corp, sesizează consiliul filialei;

J) rezolvă problemele ivite în activitatea auditului de calitate ca urmare a investigațiilor proprii sau a sesizărilor primite de la terțe persoane în domeniul serviciilor contabile;

K) elaborează semestrial sinteza auditului de calitate și o prezintă, prin directorul general,

Președintelui Consiliului superior al Corpului;

L) asigură instruirea auditorilor de calitate, organizează mese rotunde și întâlniri de lucru în domeniul auditului de calitate al serviciilor contabile;

M) elaborează bugetul anual de costuri (retribuții, cheltuieli de transport și cazare) privind auditul de calitate, pe care îl prezintă spre aprobare, prin directorul general, Consiliului superior al corpului;

N) urmărește modul de îndeplinire de către auditorii de calitate a obligațiilor ce le revin cu privire la contribuția acestora la realizarea indicatorilor prevăzuți în bugetul de venituri și cheltuieli al filialei, referitor la veniturile din cotizații de la membri și la veniturile din activități profesionale și propune, după caz, măsurile ce se impun;

O) elaborează tematici și materiale documentare pe care le transmite auditorilor de calitate pentru îndrumarea membrilor Corpului în aplicarea legislației și reglementărilor în domeniu, a reglementărilor privind exercitarea profesiei, a Codului etic național al profesioniștilor contabili, precum și a normelor profesionale emise de Corp.

Asigurarea calității serviciilor profesionale din domeniu se realizează prin controlul acesteia la nivel de angajament (contract), entitate economică și organism profesional. În această activitate sunt angrenate atât resurse interne (angajați ai organismului profesional), cât și resurse externe (contractare revizori sau externalizarea controalelor).

Indiferent de abordarea folosită, Corpul trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate.

Exercitarea misiunii de auditor de calitate este incompatibilă cu:

– Activitățile care pot afecta demnitatea și independența profesiei de expert contabil, imaginea Corpului sau bunele moravuri;

– Activitățile profesionale care îl pun pe auditorul de calitate în situații de conflict de interese;

– Prestarea concomitentă a unor servicii sau participarea la activități organizate de alte organisme ori entități concurențiale.

Auditorul de calitate este subordonat din punct de vedere tehnico-profesional DUANPAC și din punct de vedere administrativ directorului executiv al filialei.

5.2 Auditul privind calitatea serviciilor contabile

Auditul de calitate reprezintă totalitatea activităților de:

– Cunoaștere a modului de organizare a cabinetului, a sistemelor și procedurilor în vigoare în cadrul acestuia (auditul structural);

– Evaluare a modului în care sunt aplicate normele profesionale (auditul tehnic);

– Verificare a modului în care un membru al Corpului își realizează obligațiile în ceea ce privește educația, etică, plata cotizațiilor, depunerea raportului anual de activitate, participarea la activitățile organizate de Corp (auditul de conformitate).

Auditul de calitate se realizează în raport cu standardele profesionale emise de Corp pentru fiecare serviciu profesional prestat, regulile și normele profesionale în vigoare în momentul exercitării misiunilor și uzanțele profesionale, precum și Codul etic național al profesioniștilor contabili.

Obiective

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:

A) oferirea posibilității ca publicul să aibă o bună percepție asupra calității serviciilor prestate și armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;

B) contribuirea la buna organizare a cabinetelor și la perfecționarea metodelor de lucru;

C) aprecierea modului de aplicare a regulilor și normelor profesionale și de respectare a obligațiilor de membru;

D) dezvoltarea solidarității în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea și respectul profesioniștilor față de organele Corpului.

Principii fundamentale

A) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare și tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanță, expertiză etc.;

B) confidențialitate: nicio informație privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la cunoștință terților;

C) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate și mărimii cabinetului;

D) colegialitate: auditul este efectuat de către experții contabili membri ai Corpului, anume formați și instruiți, care au calitatea de angajați ai Corpului;

E) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activități reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

Derularea auditului de calitate

Până la data de 15 martie a fiecărui an, directorii executivi ai filialelor transmit la DUANPAC:

A) sinteza rapoartelor anuale de activitate pe anul expirat, pe baza rapoartelor anuale de activitate completate de toți membrii din raza filialei, înregistrate în aplicația informatică privind evidența membrilor Corpului;

B) o listă aprobată de adunarea generală, cuprinzând cabinetele pe care filiala apreciază că ar trebui să le auditeze în anul următor, cu precizarea cabinetelor care au cerut voluntar să

Beneficieze de un audit de calitate.

Pentru fundamentarea propunerilor cabinetelor prevăzute a fi auditate în anul următor se vor avea în vedere următoarele criterii:

A) cuprinderea cabinetelor care prezintă date semnificative privind: portofoliul de clienți, numărul de angajați sau colaboratori, numărul și diversitatea misiunilor exercitate și alte elemente pe baza analizei rapoartelor anuale de activitate ale membrilor din perioadele anterioare;

B) respectarea prevederilor cu privire la expirarea perioadei de la auditul precedent;

C) cuprinderea cu prioritate a societăților de expertiză contabilă și a societăților de contabilitate.

DUANPAC elaborează programul auditului de calitate pentru anul următor, care se

Supune aprobării Consiliului superior al Corpului până la data de 30 iunie a fiecărui an, cu indicarea modalității de realizare a auditului calității: prin control pe bază de declarații, prin control în teren sau mixt.

Până la data de 31 iulie a fiecărui an DUANPAC trimite fiecărei filiale programul de audit al calității pentru anul viitor.

Etapele realizării auditului de calitate sunt următoarele:

A) Pregătire. Timpul necesar pentru audit este în funcție de importanța cabinetului și se stabilește numai după completarea și analiza chestionarului pregătitor. Cabinetul ales pentru auditul de calitate este informat prin scrisoare, cu cel puțin 30 de zile înainte de data fixată pentru începerea auditului. Scrisoarea este însoțită de un chestionar care cuprinde un ansamblu de informații referitoare, pe de o parte, la organizarea generală a cabinetului, la misiunile pe care acesta le derulează, iar pe de altă parte, la respectarea obligațiilor de membru. Chestionarul completat trebuie retrimis filialei, în termen de 15 zile de la data primirii lui.

B) Modalități de audit. Fiecare misiune de audit de calitate implică 3 faze:

– Auditul structural;

– Auditul tehnic;

– Auditul de conformitate.

C) Evaluarea rezultatelor și măsuri

– La încheierea misiunii, auditorul completează „Fișa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate”

– Numărul maxim de puncte calitative acordate cabinetului auditat este 100;

– Măsurile ce se vor aplica diferă în funcție de clasa de calitate în care a fost încadrat cabinetul.

D) Raportare – la finele unei misiuni de audit de calitate, auditorii întocmesc Raportul auditorului de calitate, la care se anexează nota de sinteză și eventualele observații.

Drepturile și obligațiile cabinetului auditat

Cabinetul auditat este obligat să pună la dispoziția auditorilor toate actele și documentele necesare în vederea efectuării auditului și să ofere orice explicație utilă.

Cabinetul supus auditului are dreptul:

– De a recuza auditorul desemnat, termenul pentru aceasta fiind de 15 zile de la primirea scrisorii prin care este înștiințat despre audit;

– De a nu fi auditat decât la expirarea perioadei de 5 ani de la încheierea auditului precedent, respectiv de 3 ani pentru un cabinet care prestează servicii pentru instituții de interes public.

Durata auditului de calitate în teren nu poate fi mai mare de 20 de ore.

Prevederi speciale cu privire la auditul lucrărilor de expertiză contabilă

Lucrările de expertiză contabilă judiciară sunt supuse auditului de calitate.

Auditorii de calitate au următoarele atribuții:

A) auditarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la organele care le-au solicitat;

B) întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale Corpului, la cererea acestor comisii;

C) elaborarea documentelor de evidență a activităților desfășurate și raportarea.

Auditorii de calitate vor proceda astfel:

1. Studiază raportul de expertiză și opiniile separate ale experților contabili ai părților, după caz, urmărind dacă:

– În elaborarea lucrării, experții contabili autori au respectat în totalitate prevederile Standardului profesional nr. 35 „Expertizele contabile”;

– Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susținute prin acte și documente care au legătură cu cauza;

– Autorii lucrării nu s-au îndepărtat de știința contabilității, procedând la încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrări și operațiuni care presupun alte cunoștințe decât cele

Contabile;

– Răspunsurile la întrebări/concluziile sunt susținute de prevederi legale sau de reglementările în domeniu;

– Autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic național al profesioniștilor contabili;

2. Verifică starea de independență a expertului contabil în raport cu cauza și mandatul primit pe baza declarației date pe propria răspundere și semnate de către expertul contabil; declarația se apostilează de către auditorul de calitate cu mențiunea „dată în fața noastră”.

Constatările și observațiile auditorului de calitate se vor înscrie într-un referat privind auditarea modului de respectare a normelor profesionale.

Raportându-se la lege, la știința contabilității, la standardele și normele profesionale, auditorul de calitate le solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să le revadă în funcție de observațiile făcute și va proceda astfel:

A) dacă nu sunt observații sau dacă lucrările sunt refăcute, auditorul de calitate vă aplică pe prima pagină a lucrărilor analizate ștampila dreptunghiulară de auditare privind îndeplinirea

Standardului profesional nr. 35, va semnă și va aplica ștampila auditorului de calitate;

B) dacă lucrările nu sunt refăcute, auditorul de calitate vă atașa la lucrarea analizată referatul (exemplarul original) cuprinzând observațiile sale pentru informare și o înaintează organului care a solicitat-o, pentru luarea unei decizii.

Pentru evidența activității desfășurate pe linia expertizelor contabile, auditorul de calitate ține „Registrul de evidență a lucrărilor de expertiză”, care va fi tipărit prin grija Corpului.

Auditarea cabinetelor instalate în mai multe filiale

Auditul de calitate la cabinetele instalate în mai multe filiale se caracterizează prin

Separarea auditului structural și a celui de conformitate, care se desfășoară la sediul cabinetului, de auditul tehnic, realizat la nivelul birourilor secundare, pornindu-se de la sinteza auditului structural.

5.3 Răspunderea expertului contabil în desfășurarea activității profesionale

Având în vedere importanța și implicațiile pe care le pot avea expertizele contabile, în special cele judiciare, asupra soluționării cauzelor în care sunt dispuse, experții contabili au obligația legală și morală de a-și desfășura activitatea cu o deosebită obiectivitate, de a da dovadă de o ținută etică și profesională deosebită. În cazuri contrare, își pot atrage asupra lor răspunderea disciplinară, contravențională, penală și civilă, după caz.

Răspunderea disciplinară, este reglementată de OG65/1994:

1) Mustrare;

2) Avertisment scris;

3) Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil pe o perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;

4) Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil.

Printre faptele săvârșite în legătură cu expertizele contabile care pot atrage răspunderea disciplinara a experților contabili pot fi enumerate:

– Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări servicii sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisa calitatea profesională de expert contabil;

– Nerespectarea obligației de păstrare a secretului profesional;

– Nerespectarea Normei profesionale CECCAR nr. 35 „Norma și comentariile misiunilor privind expertizele contabile “;

– Efectuarea de expertize contabile judiciare și/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru exercitarea profesiei, legal acordată;

– Încălcarea, cu intenție, prin acțiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de Corp, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Punerea în mișcare a răspunderii disciplinare se poate face fie în urma reclamațiilor îndreptate contra unui expert contabil, fie în urma autosesizării Corpului în cadrul activității de control de calitate al expertizelor contabile.

Sancțiunile disciplinare împotriva experților contabili se aplică de comisiile de disciplina de pe lângă filialele CECCAR sau de Comisia de disciplina de pe lângă Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, potrivit procedurilor reglementate de regulamentele Corpului.

Răspunderea contravenționala sau administrativă este reglementată de dreptul procesual.

Dacă expertul nu se înfățișează la termenele stabilite, instanța poate dispune înlocuirea lui. Coroborând aceste reglementări cu cele privitoare la martori rezulta că în procesul civil expertul contabil poate fi sancționat administrativ prin:

– Înlocuirea lui de către instanță (art. 205 alin. 2, Cod procedură civilă);

– Aducerea în instanță a expertului contabil, cu mandat (art. 188 alin. 2, Cod procedura civilă), în caz de pricini urgențe sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere (art. 211, Cod procedura civilă);

– Trimiterea expertului contabil în fața autorităților penale, în caz de bănuieli puternice de ascundere a adevărului sau de luare de mită, caz în care instanța va încheia un proces-verbal în acest sens (art. 199, Cod procedură civilă).

Codul de procedura penală, art. 198, stipulează sancționarea cu amendă judiciară a următoarelor abateri săvârșite de expertul contabil în cursul derulării procesului penal:

– Lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este citat;

– Tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării și depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

Potrivit art. 199 din Codul de procedură penală, amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonanță, iar de instanța de judecată, prin încheiere. Persoana amendată (expertul contabil) poate cere scutirea de amendă ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței ori a încheierii de amendare. Dacă persoana amendată justifică de ce nu și-a putut îndeplini obligația, organul de urmărire penală sau instanță de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.

Răspunderea penală

Coroborat cu reglementările procedurale (Codul de procedura civilă și penală), experții contabili, în special în contextul efectuării expertizelor contabile, pot intra sub incidența unor infracțiuni, în cazul realizării elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:

A) Luare de mită, reprezentând „fapta funcționarului (expertului contabil) care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri “.

Infracțiunea de luare de mită „se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi “.

Banii, valorile sau orice alte lucruri care au făcut obiectivul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

B) Mărturie mincinoasă, reprezentând „fapta martorului (expertului contabil) care, într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori (s-au dispus expertize cantabile – n.n.) face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe privitor la împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat “.

Mărturia mincinoasă „se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani “.

Mărturia mincinoasă „nu se pedepsește dacă, în cauzele penale, mai înainte de a se produce arestarea inculpatului, ori în toate cauzele, mai înainte de a se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul (expertul contabil – n.n.) își retrage mărturia “(expertiza contabilă – n.n.).

„Dacă retragerea mărturiei (expertizei contabile) a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului, sau în toate cauzele după ce s-a pronunțat o hotărâre sau după ce s-a dat o soluție ca urmare a mărturiei mincinoase, instanța va reduce pedeapsa “, potrivit art. 76. Art. 76 din Codul penal vizează aplicarea pedepselor penale în cazul existenței circumstanțelor atenuante. Potrivit acestui articol din Codul penal (lit. d), „când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare (până la 3 ani exclusiv), pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general “. Minimul general al pedepsei cu închisoarea este de 15 zile (art. 53 alin. 1 lit. 6, Cod penal).

C) Favorizarea infractorului, reprezentând „ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul său produsul infracțiunii “.

Favorizarea infractorului „se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 7 ani “.

Pedeapsa aplicată celui care favorizează nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.

Expertul contabil poate răspunde penal și pentru alte infracțiuni, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale respectivelor infracțiuni.

Răspunderea civilă

Răspunderea civilă a expertului contabil poate fi instituită în temeiul art. 998 din Codul civil, potrivit căruia „orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara “.

Literatura juridică releva că textele art. 999-100 din Codul civil consacră principii de răspundere atât de largi și de cuprinzătoare încât orice activitate prejudiciabilă este susceptibila să intre sub incidența lor. În acest fel, în situațiile în care lipsește o reglementare expresă specială pentru angajarea răspunderii juridice, se recurge la aceste texte ale Codului civil.

Potrivit legii speciale, „experții contabili și contabilii autorizați garantează răspunderea civilă privind activitatea desfășurată, prin subscrierea unei polițe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuții la fondul de garanție “.

Pentru a veni în întâmpinarea punerii în aplicare a art. 12 din O.G. nr. 65/1994, Corpul a fost inițiatorul înființării societății comerciale „ASIGURAREA ROMAS “S.A. care, în baza unei prime de asigurare incluse în cotizația fixă a membrilor activi ai Corpului, emite o „Poliță privind asigurarea de răspundere civilă profesională pentru o sumă asigurată minimă anuală “.

Acesta polița de asigurare, S.C. "ASIGURAREA ROMAS" S.A. acoperă, în limita sumei asigurate, despăgubirile pe care asiguratul este obligat prin hotărâre judecătorească pronunțată de o instanță civilă să îl plătească unei terțe parți pentru un prejudiciu de natură materială și financiară survenit ca urmare a următoarelor acte săvârșite în timpul exercițiului profesional:

1) Neglijentă, superficialitate, omisiune sau neîndeplinire a obligațiilor și atribuțiilor specifice profesiei în efectuarea următoarelor activități:

ținerea/supravegherea contabilității;

întocmirea, verificarea și certificarea bilanțului contabil;

efectuarea de analize economico-financiare sau tehnice;

audit pe diferite domenii;

expertizări contabile/tehnice;

acordarea de consultantă economico-financiara, contabila, fiscală, tehnica;

întocmirea declarațiilor fiscale;

activități de cenzorat și audit financiar-contabil;

evaluări administrative;

lichidări;

alte activități exercitate de liber-profesionist.

2) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor magnetice primite de asigurat, în vederea înregistrării și preluării datelor financiare contabile sau evaluărilor tehnico-economice.

Experții contabili asigurați sunt obligați să informeze imediat asiguratorul asupra oricărei plângeri formulate împotriva lor, a oricărei informații sau incertitudini în legătură cu o acțiune sau a oricărui aspect negativ descoperit de o echipă de control financiar contabil, care pot duce la apariția unei cereri de despăgubiri împotriva lor.

5.4 Studiu de caz

Un expert contabil, înscris în Tabloul filialei București, neglijează să-și plătească cotizația profesională și celelalte obligații bănești la termenele stabilite, în cursul unui an calendaristic.

Datorită faptului că aceasta reprezintă o abatere disciplinară, Comisia de disciplină a filialei, decide sancționarea membrului cu suspendarea dreptului de a profesa timp de 4 luni. Conform prevederilor ROF CECCAR, sancțiunea pentru o astfel de abatere nu poate atrage o suspendare a dreptului de exercitare profesiei mai mică de trei luni sau mai mare de un an.

Decizia comisiei este făcută publică prin afișarea la sediul filialei, iar expertul în cauză este înștiințat, în scris. Acesta are obligația de a preda, sub luare de semnătura, la sediul filialei de care aparține carnetul de expert contabil și parafa, care îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare.

Până la expirarea termenului expertul își achita restantele bănești, pe care le avea față de filiala.

Bibliografie:

OG65/1994

OG2 /2000

ROF CECCAR

Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile

Bibliografie:

OG65/1994

OG2 /2000

ROF CECCAR

Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Profesia Contabila (ID: 145241)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Profesia Contabila

Copyright Notice

Optiuni In Vederea Administrarii Sistemelor de Remunerare

Determinarea Ofertei Minime LA Sc

Principii, Politici Si Practici In Contabilitatea Institutiilor Publice

Bugetul Uniunii Europene

Analiza Functiunilor Intreprinderii

Rіѕсul Ԁе Rаta А Ԁοƅanᴢіі Sі Ɡlοƅаlіᴢаrеа Fіnаnсіаra

Copyright Notice

Similar Posts