PROF.CAMELIA BÎRSAN PROF.LUNGU ADRIANA 2007 2 Prezentarea lucrarii INTRODUCERE CAPITOLUL I – PROBLEMATICA ESECULUI SCOLAR 1.Noțiunea de e șec școlar… [623308]

1

STUDIU DE CERCETARE
TEMA DE CERCETARE
ABANDONUL ȘCOLAR – EFECT AL
INSUCCESULUI ȘCOLAR
PROF.CAMELIA BÎRSAN PROF.LUNGU ADRIANA
2007 2

Prezentarea lucrarii
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – PROBLEMATICA ESECULUI
SCOLAR
1.Noțiunea de e șec școlar
2.Factorii insuccesului școlar
2.1. Factorii individuali ai insuccesului școlar
2.2 Factorii familiali ai insuccesului școlar
2.3. Factorii școlari ai insuccesului școlar
CAPITOLUL II – PROBLEMATICA ABANDONULUI
SCOLAR
1. Defini ție ,concept si cauzele abandonului școlar
2. Efectele abandonului școlar
3. Abandonul scolar –premisă sau cauz ă?

CAPITOLUL III – ABANDONUL SCOLAR AL
ELEVILOR DIN JUDETUL SALAJ
1. Propor țiile abandonului școlar
2. Propor țiile abandonului școlar în jude țul Sălaj
3. Misiunea școlii pentru diminuarea abandonului școlar
CAPITOLUL IV – CONCLUZII – SOLUTII PENTRU
DIMINUAREA ABANDONULUI
ȘCOLAR
BIBLIOGRAFIE 3

ANEXE
BIBLIOGRAFIA
Birzea C. – Arta si stiinta educatiei, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995;
Boncu St. – Deviatia Toleranta, Ed. Univessitatii “Al. I. Cuza” Iasi, 1996;
Boboc I. – Psihologia organizarii scolare si managementul educational, Ed.
Didactica si Pedagogica Bucurest i, 2002;
Clarke L. – Managementul schimbarii (ghid practic privind producerea, mentinerea
si controlul schimbarii intr -o firma sau organizatie); Traducere de Brandusa
Scarpet, Ed. Teora, 2002;
Cretu E. – Probleme de adaptare scolara, Ed. ALL Educational Bucuresti, 1996;
Cucos C. – Pedagogia, Ed. Polirom, Iasi, 1996;
Cucos C – Psihopedagogie ,Ed. Polirom ,Iasi 1998
Dinu M. – Comunicarea, Ed., Algos, Bucuresti, 2002;
Dimitriu C. – Constelatia familiala si deformarile ei, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1973;
Domocos E. – Managemente. Baze teoretice si practice, Presa Univ. Clujene, Cluj,
2000;
Filimon L. – Psihologia in terapia depresiei, Ed. Universitatii Oradea, 2002;
Jinga I. – Managementul invatamantului, Ed. Aldin, Bucuresti, 2001;
Joita E. – Pedagogia – stiinta integrativa a educatiei, Ed. Polirom, Bucuresti, 2002;
Miclea M. – Psihologia cognitiva, Ed. Polirom, Iasi, 1999;
Mitrofan N. – Aptitudinea pedagogica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1988;
Neacsu I. – Motivatie si inva tare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978;
Neamtu C. – Deviatia scolara, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003;
Ortan F. – Comunicare interpersonala in mediile scolare, Ed. Universitatii din
Oradea, 2005;
Petrescu P., Lucretia S. – Management educational, Ed. Dacia, Cluj, 2002;
Rusu C. – A. B.C. -ul Managementului, Ed. Gheorghe Asachi, Iasi, 1993; 4

Salavastru D, Psihologia educatiei Ed.Polirom ,Iasi 2005
Soitu L. – Pedagogie, comunicare, Institutul European, 2001;
Toca I. – Management Educational, E.E.D.P. Bucuresti, 2002;
Vaideanu G. – Educatia la frontiera dintre milenii, Ed. Politica, Bucuresti, 1988;
Vrabie D. – Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1975
Bauman L., Rich ie R. – Adolescentii o problema, parintii un necaz, Ed. Antet,
Oradea, 1995; 5

CAPITOLUL I
PROBLEMATICA E ȘECULUI ȘCOLAR
I. Noțiunea de “ eșec școlar ”
Frecven ța cu care se produce “e șecul școlar “ în institu țiile de înva țamânt și, mai
ales ,aspectul de fenomen cronicizat pe care el poate s ă-l dobândeasc ă adeseori ne
determin ă să-l privim cu toat ă responsabilitatea.Un e șec școlar cronicizat este
periculos deoarece determina efecte negative atât in plan psihologic individual,o
alterare a imaginii de sine a elevului în cauz ă, care -și va pierde tot mai mult
încrederea în propriile posibilit ăți și va ajunge s ă dezvolte o team ă de eșec ,cât și în
plan social ,fiindc ă un eșec școlar permanentizat “ stigmatizeaz ă “ ,induce o
marginalizare sociala a elevului în ca uză.
Dintre indicatorii care sunt utiliza ți de obicei pentru aprecierea existen ței unei
situa ții stabilizate de e șec școlar,men ționăm:abandonarea precoce a școlii ;decalaj
între poten țialul personal si rezultate;p ărăsirea școlii f ără o calificare ;incapac itatea
de a atinge obiectivele pedagogice ;e șecul la examenele finale ;inadaptare școlara
etc.Din simpla lecturare a acestor indicatori reiese faptul ca exista doua tipuri de
eșec școlar:
a) Un e șec școlar de tip cognitiv ,care se refer ă la nerealizarea d e către elevi a
obiectivelor pedagogice .Acest tip de e șec atest ă niveluri scazute de competen ță la
elevii respectivi,provocând rezultate slabe la examene si concursuri școlare
,respectiv corijen țe ,repeten ție etc.Aceste niveluri scazute 6

de competen ța se explic ă fie prin întarzieri in dezvoltarea intelectual ă ,fie printr -o
serie de neajunsuri în plan motiva țional, voli țional si opera țional ,de genul :
– un nivel foarte scazut de aspira ții și de expectan țe in raport cu activitatea școlara
si cu propriul eu ;
– reduse disponibilita ți voluntare necesare formularii obiectivelor de înva țare si
depa șirii obstacolelor care apar în mod inerent pe parcursul activita ții de înva țare ;
– absen ța unor deprinderi de munca sistematic ă și a obi șnuinței elevului de a -și
autoevalua rezultatele școlare din perspectiva unor criterii obiective ,promovate de
școala;
– insuficien țe la nivelul opera țiilor logic -abstracte ale gândirii ,de tipul
incompeten ța de limbaj(a raspunde concis ,sau într -o forma dezvoltat ă ,la
întrebar ile profesorului);încapacitatea de a rela ționa informa țiile (de a pune în
contexte variate și flexibile);absen ța unui mod dialectic de gândire ,care s ă
alterneze judeca țile pro si contra;slaba capacitate de concretizare a unui fenomen
sau principiu înva țat la ore ;incapacitatea realiz ării unui demers ipotetico –
deductiv,necesar formul ării unor concluzii sau generaliz ări; absen ța spiritului critic
in gândire ,indispensabil manifest ării unor atitudini fa ță de ideile receptate si
formularea unor judec ăți de val oare proprii etc.
b)Un e șec de tip necognitiv ,care se refer ă la inadaptarea elevului la exigen țele
ambian ței școlare .Acest tip de e șec vizeaz ă ,mai precis inadaptarea la rigorile
vieții de elev ,la exigen țele de tip normativ pe care le presupune func ționarea
corespunz ătoare a fiec ărei școli sau oricarei colectivit ăți școlare .Elevul dezadaptat
recurge la abandon școlar ,la p ărasirea precoce a școlii ,în favoarea unui mediu mai
puțin coercitiv ,de regul ă cel al str ăzii sau a grupurilor de tineri
necontrol ați.Cauzele acestei 7

dezadapt ări școlare constau fie în probleme individuale de natura afectiv ă spre
exemplu teama sau repulsia fa ța de școală ,aparute în urma unor pedepse severe
sau a unor conflicte repetate cu parin ții sau profesorii,fie în determin ări psiho –
nervoase de natur ă congenital ă spre exemplu hiperexcitabilitatea,dezechilibrul
emoțional ,autism ,impulsivitate excesiv ă etc.
Se poate observa din cele expuse mai sus cu privire la cele doua tipuri de e șec că
acestea au ca numitor comun no țiunea de ineficien ța .Dac ă accept ăm ideea c ă ,în
plan psihologic ,eficien ța const ă în depa șirea și rezolvarea contradic țiilor interne
dintre solicit ările obiective,impuse din exterior , și starea de dezvoltare psihic ă la
care a ajuns elevul ,atunci putem defini i nsuccesul școlar ca acea situa ție care
exprim ă gradul de inadecvare dintre nivelul dezvolt ării psiho -fizice a elevului și
solicit ările obiective ce i se adreseaz ă în procesul de înva țamânt.
In evaluarea corect ă a eșecului școlar trebuie s ă luam în conside rare persisten ța și
amploarea cu care el se manifest ă .Astfel el poate avea un caracter episodic,limitat
la circumstan țele unei situa ții conflictuale sau tensionale care l -au generat ,sau
poate lua aspectul unui fenomen de durat ă ,atunci când el se grefeaz ă pe fondul
unor deficien țe senzoriale sau intelectuale ,mai mult sau mai pu țin severe ,sau
atunci când situa țiile psiho -traumatizante care l -au generat persist ă .De asemenea
eșecul scolar poate avea grade diferite de amplitudine :de exemplu o amplitudine
redus ă,atunci când insuccesul se manifest ă doar în raport cu anumite materii sau
sarcini de înva țământ ,ca expresie a lipsei de interes si de înclina ții pentru
respectivele discipline sau ca urmare a unui mod neinteresant în care sunt predate
aceste materi i.Acest insucces par țial ,dac ă nu este contracarat la timp ,poate duce la
situa ții de corijen ță sau examene restante .Când e șecul vizeaza toate 8

disciplinele de înva țâmant ,toate aspectele activit ății școlare ,se poate spune ca el
dobânde ște un caracter generalizat .Un astfel de elev cu insucces generalizat
prezint ă lacune grave în cuno ștințe ,absenteaz ă nemotivat ,manifest ă aversiune fa ța
de înva țatură si dispre ț față de autoritatea școlar ă în general ,iar în clasa perturb ă
orele prin tachinarea colegil or si realizarea glumelor de prost gust .Pe langa aceste
situa ții de e șecuri reale ,exist ă in realitatea școlar ă si numeroase situa ții de false
eșecuri școlare ,sau încerc ări de exagerare sau diminuare de catre unii elevi a
nereu șitelor lor de moment.Acest e situa ții eviden țiază faptul c ă insuccesul școlar
reprezint ă ,în mare m ăsură ,o no țiune subiectiv ă ,deoarece autoaprecierea negativ ă
si neîncrederea manifestat ă în propriile capacita ți sunt atitudini care pot influen ța
formarea rapid ă a impresiei de incom petenta personala sau de nereusita in raport
cu sarcina propusa .Astfel ,timizii autentici indecisii,resemnatii apreciaza ,de
obicei,in mod exagerat dificultatea sarcinilor scolare de moment ,considerandu -le
de netrecut ,deoarece nu au incredere in proprii le posibilitati de actiune .Cel mai
mic esec inregistrat ii determina pe acesti elevi sa sse devalorizeze si mai mult si sa
dezvolte o teama de esec ,pe care -l vor privi ca pe o fatalitatate. Aprecierea
succesului sau insuccesului școlar prin raportare la norme ,la standardele de
performan țã stabilite de sistemul educa țional face sã se piardã din vedere
dimensiunea umanã a acestor fenomene .Profesorul este cel care constatã ,printr -o
varietate de tehnici de evaluare ,care sunt cuno ștințele si competen țele
achizi ționate de elev și emite o apreciere prin care decide ,în ultima instanta
,destinul școlar al elevului .Foarte rar conteazã in aceastã ecua ție ceea ce simte
elevul .Modul în care elevul se percepe pe sine și își evalueaza rezultatele poate fi
foarte d iferita de cel al profesorului .D.Gayet arata, de pilda ,ca,in scoala
elementara ,copiii sufera mai mult din cauza 9

dificultatilor de integrare in grupul scolar decat din cauza dificultatilor de invatare
cu care se confrunta la clasa .Normele grupului s e dovedesc mai puternice decat
normele scolare.
Dimensiunea subiectiva a esecului scolar poate fi relevata si atunci cand acelasi
rezultat scolar capata semnificatii diferite pentru profesor ,pentru elev si,respectiv
,pentru pa rintii sai .In timp ce profesorul va aprecia ,de exemplu o nota de 8 drept
succes ,elevul o poate considera un esec.Ceea ce conteaza in acest caz este nivelul
de aspiratie ce ezprima rezultatul ce se asteapta sa -l obtina un elev intr -o anumita
sarcina scol ara .In fixarea nivelului de aspiratie ,un rol important il au atat
autoaprecierea elevului (determinata de performantele anterioare ),cat si familia .In
unele familii (de obicei cele cu statut sociocultural ridicat ) se fixeaza standarde
foarte inalte pri vitoare la reusita scolara a copilului .Astfel, pot fi apreciate ca
reusite nimai notele de 9 si 10 sau chiar numai de 10 ,si tot ceea ce se afla sub acest
nivel este considerat un insucces .In acest caz ,insuccesul se masoara prin distanta
dintre rezultat ele asteptate si cele obtinute .Avem de a face ,in fapt ,cu un insucces
psihologic sau cu ceea ce psihologii numesc un fals insucces ,si nu cu un insucces
real.Insuccesul psihologic nu depinde de nivelul absolut al performantei ,intrucat el
rezulta din rap ortarea eului la propria performanta ,relatie traita emotional ca
sentiment al insuccesului .Acesti elevi traiesc situatia de “insucces” cu atat mai
dramatic cu cat nivelul de aspiratie este mai inalt.
Putem avea si situatia inversa ,in ca re o nereusita obiectiva ,reala ,exprimata printr –
o nota proasta ,dar ca sa nu fie resimtita de elev ca un insucces .Elevul neinteresat
de obtinerea de note mari ,a carui tinta este doar promovarea la limita a clasei va
trai un sentiment de succes ori de c ate ori isi indeplineste acest obiectiv .O
cercetare realizata de M.Jigau a aratat o 10

proportie foarte mare (65%) de elevi situati in zona performantelor minime ,dar
care se autoapreciaza ca avand rezultate bune sau medii .Ei isi exprima ,in acelasi
timp ,increderea in succesul scolar(reusita la examen ),dar mai ales in cel
profesional (peste 35%).Rezultatele le apar acestor elevi confome cu traiectoria pe
care si -au trasat -o in imaginatie. Si in acest caz un rol important il are interesul
acordat de ca tre familie instruirii scolare a copiilor .
Rolul familiei se face resimtit si in fizarea sau reglarea nivelului de aspiratie al
elevului.De multe ori ,se intampla ca nivelul de aspiratie stabilit de parinti sa nu
corespunda posibilitatilor reale ale elev ului .Parinti isi proiecteaza in copii propriile
lor ambitii,visurile si dorintele lor nerealizate ,fara a tine seama de ceea ce doresc
ei si pot cu adevarat sa faca .Exectantele inalte ale parintilor cu privire la
rezultatele scolare ale copilului sunt re simtite de acesta ca o presiune permanenta
,motiv pentru care poate dezvolta o teamaaccentuata de esec .Aceasta teama de
esec si mai ales , anticiparea esecului subiectiv,cu toate consecintele ce decurg de
aici (privarea de afectiune ori de recompense ,cer turi si tipete in familie )pot face
sa creasca vulnerabilitatea copilului la esec .Ne situam de fapt ,intr -un cerc vicios :
nevoia accentuata de succes genereaza teama de esec ,care ,la randul ei ,poate
determina blocajul fortelor psihice ,al mecanismelor prin care se realizeaza
performantele scolare ,si,in final ,insuccesul .
Interpretarea diferita al aceluiasi rezultat scolar de catre elev si,respectiv ,de catre
parinti poate proveni si din proiectele sau obiectivele diferite ale acestora .Proiectul
elevului este ,cel putin la nivelul scolii elementare ,unul pe termen scurt: sa obtina
note bune,sa -si multumeasca parintii si profesorii ,sa evite notele proaste .Ca atare
,eforturile lui se vor indrepta in aceasta directie si el va judeca un rezultat scolar
din aceasta perspectiva : o nota buna inseamna atingerea obiectivelor ,o nota
proasta trebuie corectata 11

.Proiectul parintilor este ,in schimb ,unul pe termen lung ,si anume sa le asigure
copiilor un viitor fericit pe plan profesional si pe planul dezv oltarii personale
.Astfel, pentru parinti ,o nota proasta va insemna destramarea iluziilor in privinta
viitorului “planificat” pentru copil ,eventual o revizuire a poiectului prin
diminuarea ambitiilor . In schimb ,notele bune ale copilului le pot intretin e
parintilor iluzia ca proiectele care le -au facut in ceea ce -l priveste sunt pe cale de a
fi realizate .
Daca avem in vedere puternicile implicatii afective pe care le au rezultatele scolare
atat asupra elevilor ,cat si asupra parintilor sa -r parea ca si ngura judecata obiectiva
este cea a profesorului .El trebuie sa aprecieze cand un elev reuseste si cand se afla
in situatie de esec .De aici si responsabilitatea enorma a profesorului de a asigura o
apreciere obiectiva a elevului ,apreciere ce poate avea u n carater de “verdict
pedagogic”.
Fenomenul insuccesului scolar trebuie tratat cu toata responsabilitatea de factorii
educationali,pentru ca efectele sale negative se fac resimtite pe multiple planuri
:scolar ,familial,social si individual . Insuccesele s colare ale elevilor reprezinta
insuccese ale institutiei scolare ,iar in cazul in care ,cu ocazia examenelor nationale
,se inregistreaza procente scazute de promovabilitate ,se poate pune problema
eficacitatii sistemului educational in ansamblul sau .Unii autori considera ca
insuccesul scolar marcheaza ,in primul rand ,”inadaptarea scolii “ la elev deci ar
trebui reconsiderate obiectivele si finalitatile invatamantului .
Ceea ce intereseaza cel mai mult este impactul psihologic al insucceselor scolare
asupra elevului .Elevul este cel mai invulnerabil in aceasta situatie .Aprecierea
profesorului reprezinta pentru elev un mesaj pe care -l receptioneaza si prin care
constientizeaza sistemul exigentelor la care este supus .Aceasta apreciere este
asimilata si int eriorizata de elev ,devenind 12

o componenta importanta a imaginii de sine .Astfel, notele proaste ,persistenta
evaluarilor negative vor determina o alterare a imaginii de sine ,pierderea increderii
in propriile posibilitati de a rezolva sarcini scolare ,dezvoltarea unui sentiment de
ineficienta personala .
Elevul aflat in situatie de insucces scolar traieste, in plan subiectiv ,sarcinile
scolare ca pe niste situatii foarte dificile si anticipeaza numai esecuri in actiunile
sale .Insuccesele scolare il f ac sa creada ca nu poseda nici o competenta si,in
consecinta ,nu se va mobiliza pentru depasirea dificultatilor .Un mare numar de
elevi aflati in situatie de insucces scolar lucreaza sub posibilitatile lor reale din
cauza acestei supraestimari a dificultat ilor .Ei dezvolta astfel o atitudine fatalista in
raport cu insuccesele scolare ,pe care o vor reproduce si in alte situatii.
Evaluarile negative se rasfrang si asupra relatiilor interpersonale ,in opiniile
grupului scolar ,care preia aprecierile profesor ului si dezvolta atitudini de
marginalizare si chiar de respingere treptata a elevilor aflati in situatie de esec
scolar .Esecul scolar genereaza treptat sentimente de culpabilitate ,inferioritate si
excludere .scoala ajunge sa devina o adevarata povara pe ntru acesti elevi ,care se
simt neintelesi de profesori ,parinti si colegi . De aici si pana la dezvoltarea unor
conduite deviante –chiul de la scoala ,fuga de acasa ,abandon scolar ,violente
scolare –nu mai e decat un pas .In acest caz putem vorbi despre efectele cumulative
ale esecului școlar
Impactul psihologic al insuccesului scolar este cu atat mai puternic si mai greu de
atenuat cu cat apare mai de timpuriu .In perioada scolaritatii mici si mijlocii ,elevul
este mai putin pregatit sa faca fata dificu ltatilor si are nevoie de ajutorul si sprijinul
adultilor pentru a le depasi .Tot acum a,aprecierile profesorilor sau parintilor sunt
mult mai usor interiorizate si transformate in autoapreciere .Practic se pune
problema capacitatii fiecarui 13

copil de a rezista ,de a face fata efectelor psihologice “perverse “ ale evaluarilor
negative si de a -si proteja imaginea de sine.
2 . Factorii e șecului școlar
Din ce motive un copil este bun si din ce motive un copil este slab ? Aceasta este
intrebarea pe care s i-o pun si la care trebuie sa gasim raspunsuri .Identificarea unei
forme de insucces scolar trebuie urmata de analiza factorilor care favorizeaza si
determina respectiva forma de insucces ,precum si de elaborarea unor programe de
interventie .Cercetarile i n acest domeniu au distins trei categorii de factori ai
insucceselor scolare :factori care tin de elev(caracteristici anatomo -fiziologice si
psihologice ),factori care tin de scoala si de conditiile pedagogice si factori care tin
de familie si de mediul so ciocultural in general .
Nu putem vorbi de un singur factor decisiv al insuccesului scolar ,desi exista autori
care privilegiaza anumiti factori in raport cu ceilalti .Astfel ,uneoriau fost puse pe
primul plan cauzele “disproportionale” ,deci factorii car e tin de individ ,mai ales
cei de natura congenitala ,alteori hotaratori au fost considerati factorii de mediu
.Ne raliem totusi opiniei lui M.Gilly ,care afirma ca “…rar se intampla ,in afara
cazurilor unor influente masive ,ca un singur factor sa fie s uficient pentru
explicarea esecului scolar .Acest esec este de obicei supradeterminat de factori
multipli ,ale caror efecte se imbina si se stimuleaza reciproc”. In al doilea rand ,nu
trebuie uitat ca fiecare caz de insucces scolar este unic ,cu particular itati proprii ,si
poate proveni din combinatii inedite de factori ,uneori inprevizibil de prevazut
.Acest lucru implica o analiza diferentiata ,flexibila si adaptata fiecarui caz in parte
.Tipologiile idntificate atat in privinta formelor de manifestare ,c at si a factorilor
determinanti faciliteaza intelegerea trasaturilor generale ce pot 14

servi ca modele de referinta ,dar nu pot inlocui cunoastere si si tratarea
individualizata .
2.1. Factorii individuali ai insuccesului școlar
Multa vreme psihologii au considerat inteligenta drept cel mai important factor al
reușitei școlare .Adesea cadrele didactice consider ă nivelul reu șitei școlare drept
nivel de inteligen ță ,și chiar și elevii echivaleaza uneori notele școlare cu grade de
inteligen ță.
Inteligen ța este doar unul din factorii individuali ce determina succesul sau
insuccesul elevului la înva țatură.Ea poate deveni factorul fundamental in cazurile
de deficien ță mintal ă.
In multe cazuri,insuccesele școlare ale elevilor nu sunt determinate de insuficie nțe
intelectuale ,ci de al ți factori cu caracter individual , și anume:factori de ordin
somato -fiziologic(dezvoltare fizic ă,starea de s ănatate
și echilibrul fiziologic ),factori afectiv -motiva ționali, și de personalitate .
Dezvoltarea fizica a copilului (st atură,forță muscular ă ,maturizare fizic ă) reprezint ă
un parametru important ,care trebuie luat în considerare atât de c ătre parinti cât și
de către profesori .Anomaliile și deregl ările în dezvoltarea fizic ă favorizeaz ă
instalarea st ării de oboseal ă cu repe rcursiuni asupra activit ății intelectuale a
elevilor.Starea general ă a sănătății își pune amprenta asupra puterii de munc ă și a
rezisten ței la efort .Unui copil care oboseste foarte repede din cauza unei s ănătăți
mai șubrede îi va fi mult mai greu s ă efect ueze o munc ă rapid ă și de bun ă calitate
în cazul unui efort prelungit.
R.Derivière constat ă că starea inteligen ței joac ă un rol cu atât mai important cu cât
inteligen ța este mai deficitar ă .
Echilibrul fiziologic este dat de modul în care se manifest ă funcțiile vitale ale
organismului (metabolism,glande endocrine respira ție, circula ție), 15

precum si de starea general ă a sistemului nervos și a analizatorilor.A șa numitele
“fragilit ăți fiziologice “,care se pot exprima prin tulbur ări senzoriale (acuitate
vizual ă ,auditiv ă etc.),de somn ,pot avea o influen ță considerabila asupra activit ății
de înva țare .
Un studiu realizat de M.Gilly (1976) î și propune s ă aprofundeze condi țiile reu șitei
și eșecului școlar prin luarea în considera ție a unor factori a c ăror importan ță este
deseori subestimat ă de către cadrele didactice și chiar de c ătre psihologi , și anume
factorii de ordin fiziologic și factorii de mobilizare .Autorul consider ă că nu este
nevoie ca tulbur ările de s ănătate s ă fie grave pe ntru ca activitatea școlar ă să aibă de
suferit .Esuficient ca tulbur ările respective s ă aibă un caracter cronic pentru ca
reușita să fie compromis ă .Fragilitatea somato -fiziologic ă a elevilor slabi studia ți
de Gilly se exprim ă prin tulbur ări ale somnului și ale poftei de mâncare ,dar,mai
ales ,prin prezen ța numeroaselor tulbur ări de s ănătate cu caracter cronic ,printre
care a șa-numitele afec țiuni ”far ă vâlva “,aparent benigne,dar care constitue totu și
un handicap important (afectiuni rinofaringiene , afec țiuni hepatice,afec țiuni ale
sistemului nervos ).
Dificult ățile de ordin fiziologic pot avea o influen ță direct ă sau una indirect ă
asupra activit ății școlare .Influen ța direct ă se exprim ă prin cre șterea gradului de
oboseal ă ,prin reducerea capacit ății de mo bilizare și concentrare .Influen ța
indirect ă presupune interven ția unor factori de atitudine din partea parin ților și a
copilului ca reac ție la aceste dificult ăți.In general mamele acestor elevi nu sunt
suficient de con știente de faptul c ă dificult ățile de natur ă fiziologic ă au
repercursiuni negative asupra activit ății școlare a copiilor lor.Atitudinea acestora se
poate exprima în doua moduri :prin subestimarea deregl ărilor fiziologice și
înlocuirea lor cu al ți factori(lene,rea -voința ,nep ăsare ,lips ă de at enție ,de energie
,maturizare insuficient ă )sau 16

prin adoptarea unei atitudini de superprotec ție .In timp ce prima atitudine
adânce ște conflictele intrafamiliale ,cea de -a doua perpetueaz ă statutul de “copil
mic” și între ține conduita pasiva și dependen ța față de adult.Cocolo șind un copil pe
care-l știe boln ăvicios ,mama îi ofer ă ,cel mai adesea f ără sa-si de-a seama ,o
compensa ție afectiv ă pentru decep țiile sale școlare și exist ă toate șansele ca el s ă se
complac ă în aceast ă situa ție ,evitând s ă înfrunt e obstacolele .(Gilly ,1976). 17

CAPITOLUL II
1. PROBLEMATICA ABANDONULUI SCOLAR
Problema e reala si grava, ceea ce ne indeamna la observarea si comentarea
premiselor dincolo de limitele unei consemnari banale.
Prima observatie decurge din aria autode clarata a demersului, care isi propune sa
vizeze cauze, riscuri, grupuri in situatie de abandon, factori de decizie ai statului,
institutii specializate, organizatii neguvernamentale, finantatori, proiecte, legislatie.
2. DEFINITIE, CONCEPT SI CAUZELE ABA NDONULUI SCOLAR
Abandonul reprezinta conduita de evaziune definita ce consta in incetarea
fregventarii scolii, parasirea sistemului educativ, indiferent la nivelul la care sa
ajuns, inaintea obtinerii unei calificari sau pregatirii profesionale complete s au
inaintea incheierii ciclului de studii inceput.
Rata abandonului scolar se stabileste ca raport procentual intre numarul elevilor
inscrisi si numarul absolventilor.
Regulamentul elevilor specifica faptul ca fregventarea obligatorie a scolii inceteaza
la varsta de 16 ani (Anexa I). Dreptul copiilor la educatie fiind o datorie pentru
parinti si tutori, statul ii poate sanctiona economic sau penal pe cei care se sustrag
obligatiei scolare. Atunci cand statul controleaza fracventarea scolii, abandonurile
inaintea termenului legal al scolarizarii obligatorii sunt relativ rare, fiind adesea
deghizate in absenteism intens.
de tip rural si urban. Toate aceste variabile au Intre cauzele abandonului scolar
regasim :cauze economice, socio -culturale sau religioase , psihologice si
pedagogice.
Cauze de ordin economic. 18

Intelegerea adecvata a determinarii economice a abandonului scolar obliga la
determinarea efectului cumulat si al altor variabile, dintre care retin atentia nivelul
de scolarizare si varstra. Copi i care traiesc in familii sarace au sanse mai mici de a –
si insusi o educatie scolara completa. Statutul economic, corelat cu abandonul
scolar, este evaluat prin variabile precum: gradul de instruire si educatie al
parintilor, profesia tatalui, venitul fami liei si nivelul de viata al acesteia. Anumite
familii nu au resursele financiare necesare pentru a plati rechizitele scolare, taxele,
transportul la scoala, uniforma, etc. Alte familii isi pot permite sa plateasca
scolaritatea copilului, dar aceasta presup une o reducere drastica a resurselor
familiale, mai ales in situatia in care elevul avea inainte responsabilitati productive
alaturi de parintii sai. Exista elevi care traiesc sentimente de frustrare legate de
saracia lor, care se reflecta la scoala in tin uta vestimentara sau in lipsa pachetului
cu mancare pentru pranz. Unii dintre acesti elevi isi vor definii prioritatile in viata
in functie de aceasta stare frustrare si vor abandona scoala.
Spre deosebire de abordarea care leaga prelungirea obligatiei sc olare de abandon si
subliniaza rolul benefic a parasirii temporare a scolii, o serie de studii au
demonstrat ca rata cea mai mare a conduitelor violente si a abandonului scolar se
intalneste in scolile fregventate de copii proveniti din familii defavorizat e sau din
comunitati caracterizate prin dezorganizare sociala. In aceste conditii, reducerea
obligatiei scolare sau practicilor institutionale de excludere nu ar avea alt rezultat
decat mentinerea sau exacerbarea inegalitatilor de sansa in educatie pentru saraci si
minoritati. Pe termen lung, fenomenul abandonului se va perpetua, va escalada,
concomitent cu o deplasare a manifestarilor deviate din spatiul scolii in spatiul
social deschis. 19

Cauze de ordin sociocultural sau re ligios. In aceasta categorie se includ indicatorii
de putere si status social: apartenenta la clasa sociala, apartenenta etnica, rasiala,
sexul (de exemplu, unii adulti cred ca fetele nu au nevoie de o educatie
aprofundata, viitorul lor fiind reductibil la rolul casnic -matern), apartenenta la
comunitati fost tratate ca variabile demografice, dar, o data cu preocuparile de
democratizare a educatiei scolare, s -a demonstrat ca diferite grupuri dezavantajate
social sunt discriminate atat in cadrul sistemului sc olar, cat si pe piata muncii sau
pe piata casatoriilor.
Referitor la variabila sex, unele studii raporteaza o rata semnificativ mai mare a
abandonului scolar la fete, indiferent de nivelul venitului parintilor; daca in cazul
unui mediu de provenienta sara c abandonul mai frecvent al fetelor se explica prin
participarea acestora la realizarea activitatilor casnice, la ingrijirea fratilor, la
prestarea unor activitati aducatoare de venituri.
In ceea ce priveste tipul de comunitate rural/urban, se consemneaza o rata mai
mare a abandonului scolar in mediul rural, ceea ce se explica prin: distanta mare
domiciliu – scoala, dublata de conditii inadecvate de transport, lipsa de flexibilitate
a orarelor si structurii anului scolar, care nu tin cont de calendarul luc rarilor
agricole, precum si lipsa de optiuni educative in cadrul scolii.
Cauze de ordin psihologic referitoare la reactia fiecarui elev la aparitia insuccesului
scolar si a conflictelor cu autoritatile scolare.
Cauze de ordin pedagogic, care vizeaza cali tatea vietii scolare, pertinenta
continuturilor in raport cu trebuintele de invatare ale elevilor,
Calitatea vietii scolare si a educatiei scolare influenteaza rata abandonului; indica
faptul ca cele mai inalte rate de abandon scolar le furnizeaza scolile segregate,
scolile publice vocationale, scolile mari, cu 20

clase numeroase, si scolile in care se pune un mare accent pe supraveghere si
testare.
3.3. EFECTELE ABANDONULUI SCOLAR
Efectele abandonului scolar demonstreaza de ce acest tip de conduita este
considerat deosebit de grav. Mai intai, cei care abandoneaza scoala nu au nici
calificarea profesionala indispensabila integrarii socioeconomice, nici formatia
morala si civila necesara exercitarii rolului de parinte si a celui de cetatean al unei
comunitati. In al doilea rand neavand o calificare, cei care abandoneaza scoala sunt
viitorii someri si reprezinta pe termen mediu si lung, o sursa de dificultati sociale si
de pierderi, care depasesc investitia ceruta de formarea initiala. Din punctul de
vedere al costurilor economice, scumpa nu este persoana bine educata, ci cea
insuficient educata, care paraseste scoala cu o formatie subreda sub aspect moral,
intelectual sau estetic. 21

CAPITOLUL III
ABANDONUL ȘCOLAR AL ELEVILOR DIN JUDE ȚUL
SALAJ
1. PR OPORTIILE ABANDONULUI SCOLAR
În jude țul Salaj datorit ă restructur ării sectorului economic primar putem vorbi de o
dublă intercondi ționare între s ărăcie și abandonul școlar. Pe de o parte s ăracia este
principala cauz ă a abandonului școlar și pe de alt ă parte abandonul școlar va fi o
cauză sigur ă, conform datelor statistice prezentate mai sus, pentru multe familii de
salajeni
2. PROPOR ȚIILE ABANDONULUI ȘCOLAR IN JUDETUL SALAJ
Numarul total de
abandonuri pe
judetul Salaj 2005 –
2006 Nivel de
învățământ Nr. elevi înscri și la
începutul
anului scolar Abandon
Totalcl. I -IV 11818 20
Total cl. V -VIII 12345 95
Total cl. IX -XII zi 9015 11
Total înv. seral 191 –
Total înv. fr. red. 526 –
Total SAM 2895 10
Total sc. postlic. 113 –
TOTAL 36903 136