Prof. univ .dr.ing. Anca DRĂGHICI Prof. univ.dr . Vasile GHERHEȘ Candidat, Filolog Daiana -Paula ILIȘ Timișoara 2020 2 CONTENT MARKETING MARKETING… [611908]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
COMUNICARE ÎN AFACERI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducători științifici:
Prof. univ .dr.ing. Anca DRĂGHICI
Prof. univ.dr . Vasile GHERHEȘ

Candidat: [anonimizat]
2020

2

CONTENT MARKETING

MARKETING PRIN CO NȚINUT ÎN
RESURSE UMANE

3
Cuprins

Prefață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
I. Partea teoretică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
1. Marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.1 Istoria marketingului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.2 Definirea termenului ș i clarificarea conceptului ………………………….. ………………………….. … 8
1.3 Funcț iile marketingului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.3.1 Investi garea p ieței, a necesităților de consum ………………………….. ………………………… 10
1.3.2 Conectarea dinamică a organizației la mediul ei economico -social ……………………….. 11
1.3.3 Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum ………………………….. …………. 11
1.3.4 Maximizarea profitului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 11
1.4 Cei patru „P” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.5 Pâlnia de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
1.5.1 Conștientizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
1.5.2 Interes ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
1.5.3 Considerare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 15
1.5.4 Evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 15
1.5.5 Decizie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
1.5.6 Cumpărare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16
1.5.7 Repetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
1.5.8 Loialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
1.5.9 Susține re ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
2. Content marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 18
2.1 Definirea conceptului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.2 Obiecti ve ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
2.3 Istoria content marketingului ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.4 Re lația dintre content marketing ș i nevoile consumatorilor ………………………….. ……………. 20
2.5 Formele content marketingului ………………………….. ………………………….. ………………………. 21

4
2.6 Exemple celebre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
2.6.1 Ghidurile Michelin ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
2.6.2 Neil Patel și Kissmetrics ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
2.6.3 GoPro ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
2.6.4 Nike ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
2.6.5 Red Bull ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 23
2.6.6 Mint ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
2.7 Buyer Personas ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
2.7.1 Crearea unui profil buyer persona ………………………….. ………………………….. ……………. 25
2.7.1.1 Google Analytics ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
2.7.1.2 Facebook ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 26
2.7.1.3 Clienții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
2.7.2 Tool -uri online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 27
2.8 Strategii de content marketing ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
II. Partea practică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
1. Cercetarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
1.1 Motivația alegerii și obiectivele urmărite ………………………….. ………………………….. ………… 28
1.2 Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 29
1.2.1 Tipologie și strategie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 30
1.2.2 Interviul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 32
1.2.3 Sondajul de opinie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 51
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 53

5
Prefață

Acești doi ani de studiu m -au ajutat în formarea ac ademică și în cea profesională.
Lucrurile învățate pe parcu rsul acestui timp îmi vor fi de folos , cu siguranță mult timp de
acum încolo.
Am tratat lucrarea de disertație că fiind o nouă provocare, demonstrându -mi mie,
familiei, pri etenilor și profesorilor utilitatea informațiilor acumulate în acești doi ani.
În cadrul lucrării am ales să abordez un subiect important pentru companii și nu
numai , mai exact Content Marketing , axându -mă pe relația pe care acest concept o are cu
domeniul resurse lor umane. Motivul alegerii ace stei teme constă în atracția mea către
aceste două domenii.
Domeniul de resurse umane este o pasiune mai veche, încă de la începutul primului
an de facultate, am visat la o carieră în această direcție deoarece mi -a plăcut întotdeauna
să comunic și să lucrez cu oamenii.
Totodată, noțiunile dobândite în cadrul acestui nivel de studii și implicarea în
diferite proiecte de ma rketing m -au făcut să mă apropii de acest domeniu creativ.
Aș dori să exprim mulțumirile mele since re și recunoștința mea cea mai profundă
pentru toți profesorii care au contribuit pe parcursul acestor ani de studiu la dezvoltarea
mea academică și profesională.
Vreau să mulțumesc profesoarei noastre, Anca Drăghici, pentru toate sfaturile
prețioase oferi te în timpul dezvoltării lucrării și pentru timpul acordat. Totodată, aș dori
să adresez mulțumirile mele unei alte persoane cu o experiență vastă în domeniu,
domnului profesor Vasile Gherheș .
Nu în ultimul rând, m ulțumesc familiei mele și prietenilor mei care m -au susținut și
m-au ajutat să ajung până aici.

6
Introducere

În lu crarea mea de disertație am ale s să abordez un subiect mai puți n cunoscut sau
abordat, mai exact Content Marketing, partea aplicativă fiind orientată înspre r olul pe care
acest tip de marke ting îl are asupra domeniul resurselor umane.
Motivul pentru care a m ales această temă constă în atracția și înclinația mea către
aceste două domenii.
Activând în domeniul resurselor umane și implicându -mă și în proiecte de
marketing, am sesizat că îmi face plăcere să vin cu idei noi sau cu metode diverse de
promovare a c ompaniei unde lucrez. Astfel, am găsit legătură între cele două subiecte
care, la o prima vedere pot părea total diferite.
În prima parte a lucrării de disert ație am enunțat teoriile, focus ându-mă pe
înțelegerea tuturor conceptelor cu referire atât la Mark eting cât și la Content Marketing.
Pentru a putea pune în practică aceste teorii, luarea la cunoștință și mai ales
înțelegerea acestora reprezintă un factor esențial în construirea părți i secundare a lucrării,
partea aplicativă.
Partea a două a lucrării, e ste compusă din două părți. Am ales să folosesc două
metode de cercetare, una calitativă și una cantitativă, pentru a ilustra cât mai bine subiectul
discutat.

7

I. Partea teoretică

1. Marketing

1.1 Istoria marketingului
În literatura de specialitat e, opiniile cu privire la fixarea perioade i de debut al
marketingului sunt împărțite. Cu toate acestea, majoritatea specialiștilor plasează
începutul acestui concept în secolul XX.
Acțiunile inițiale în care se regăsesc elemente ale marketingului apar la s fârșitul
secolului XVIII, conform specialiștilor (N. Paina et al, 2002). Acestea sunt în legătură cu
afacerea unui pălărier american, John Jacob Astor, ca re pentru a dezvolta afacerea sa a
angajat un artist pentru a proiecta pălării destinate femeilor boga te. Totodată, artistul era
plătit să facă și demonstrații practice pe străzile unor orașe mari. În urmă acestor activități,
afacerea domnului John Jacob Astor a crescut. Cu toate că marketingul nu era o știință sau
un domeniu, observăm totuși o trăsătură s pecifică acestui domeniu , încercarea de a
proiecta un produs orientat către un anumit segment de clienți.
Totodată, speciali știi menționați mai sus oferă ca exemplu alegerile locale ținute
într-un oraș american, la începutul secolului XIX, la care au luat parte patru candidați. S –
a organizat un sondaj de opinie în rândul electoratului într -un ziar local. Câștigătorul
alegerilor a fost chiar candidatul indicat în urma sondajului. Prin urmare, acest sondaj
poate fi considerat a fi unul dintre primele cercetăr i de marketing.
Legat de primele lucrări de marketing, acestea apar la începutul secolului XX, în
SUA. Printre primele preocupă ri scrise în legătură cu marketingul, se numără lucrarea lui
Ralph Starr Butler intitulată "Metodele de marketing", apărută în anu l 1916 și reeditată în
1918 la editura Alexander Hamilto n Institute (New York) în volumul 5 al seriei "Modern
Business".

8
Cristalizarea experienței economice acumulate de -a lungul secolelor societății
umane a trezit treptat înțelegerea oamenilor despre elem entele prețioase ale teoriei și
practicii economice. Prin urmare, se poate spune că marketingul nu a ap ărut brusc, ci a
fost descoperit . La început, situația reală a depășit realizările conceptuale. Cu toate
acestea, lucrurile au devenit treptat un cadru c onceptual clar pentru știință.

1.2 Definirea termenului ș i clarificarea conceptului
Din punct de vedere etimologic, cuvântul "marketing" provine din limba engleză și
înseamnă "piață", "comercializare", "târguială", "vânzare/cumpărare". Cu toate
acestea, termenul de marketing a apărut înaintea științelor economice ca științe,
consacrarea lui în literatură de specialitate este legată de evoluția științelor economice.
Stanton definea marke tingul ca fiind „un întreg sistem de activități economice
referitoar e la programarea, prețurile, promovarea și distribuirea produselor și serviciilor
menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali” (Stanton, 1981).
Totodată, Verstage definea acest concept că fiind „procesul managerial responsabil
cu id entificar ea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clienților în condiții de
profitabilitate” (Verstage, 2005).
Conceptul de marketing are mai multe accepțiuni. În funcție de unghiul din care
abordăm subiectul, prin termenul de marketing se poate preciza, atât un domeniu al
științei, o disciplină, un demers socio -economic, cât și o activitate practică sau o funcție a
unei organizații. De-a lungul timpului, au prins contur două mari clase de definiții ale
marketingului:
Prima clasă de definiții a apărut în prima jumătate a secolului XX, în care punctul
central era constituit de produsele care trebuiau furnizate. Una dintre caracteristicile care
stau la baza acestei clase de definiție este faptul că marketingul este considerat doar un
mod de vânzare și promov are.

9
A doua clasă de d efiniții, apare în cea de -a doua jumătate a secolului XX și
actualizează într -un mod profund conceptul de marketing. Aici, marketingul apare în
strânsă legătură cu noțiunea de "client" sau "consumator", abordarea conceptuală fiind
mult mai largă. Ac eastă clasă mută accentul pe evidențierea procesului de tranzacție care
apare în procesul de vânzare/cumpărare de bunuri sau servicii. Definiția profesorului
Philip Kotler de la Universitatea Northwestern, evidențiază legătura dintre concept ul de
marketing și conceptul de tranzacție: "Marketingul este un proces social și managerial prin
care indivi zii sau grupuri de indivizi obți n ceea ce vor și ce le sunt necesare prin
intermediul creării și schimbului între ei de produse și valori" (Kotler, 1999).
Definirea marketingului și determinarea rolului său în practică reprezintă punctul de
plecare pentru poziționarea marketingului în familia economiei.
Putem spune că m arketingul reprezintă un mod de gândire și un comportament în
domeniul pieței. Ac esta, i mplementează o metodă sistematică de circulație a activităților
de producție, distribuție și consum, constituind mai multe seturi de metode și tehnologii.

1.3 Funcț iile marketingului
Funcțiile de marketing pot fi definite ca fiind activități speci fice domeniului de
marketing. Diferența dintre funcțiile de marketing și alte activități constă în faptul că
funcțiile de marketing se alcătuiesc din activități și procese specifice numai marketingului
și nu se regăsesc pentru o altă categorie de funcții (de exemplu funcțiile managementului).
Totodată, aceste funcții se realizează în toate organizațiile din domeniul privat, indife rent
de specificul organizației.
Specialiștii în domeniu consi deră drept funcții ale marketin gului toate activitățile
economice legate de recepționarea produsel or și serviciilor de către consumator. Funcț iile
de marketing se definesc ca fiind totalitatea activităților din domeniul furnizării,
transportului, depozitării, vânzării și cumpărării de produse sau servicii.
O bună clasifi care a funcțiilor de marketing este cea da tă de Ch.F. Phillips și Delbert
J. Duncan (1968), care împarte funcțiile de marketing în felul următor:

10
1. Funcții implicând transferul titlului de proprietare (cele legate de activități de vânzare
și activități de cum părare);
2. Funcții implicând distribuția fizică (activitățile de transport, depozitare/stocare);
3. Funcții care facilitează realizarea celor de mai sus (standardizare, dozare, informații
asupra pieței, asumarea riscului).

O altă clasificare a funcțiilor de ma rketing este aceea propusă de M.C. Demetrescu
(1977), care consideră că la nivel organizațional, funcțiile sunt împărțite în principal în
două categorii.
Domeniile și activitățile pentru realizarea primei funcții se referă la produs, preț și
acțiuni promo ționale, iar cea de -a doua funcție se referă la canalele de distribuție și
activități de logistică: atragerea cererii și satisfacerea cererii.

Fondatorul Școlii de Marketing de la București, profesorul C. Florescu
(Florescu, 1992) consideră că funcțiile de marketing se pot clasifica sau formula
în următorul fel:

1.3.1 Investigarea pieței, a necesităților de consum
La baza oricărei activități economice se situează cerințele pieței, respectiv
nevoile de consum a căror satisfacere se urmărește. Așadar, nu se poate concepe
marketingul fără investigarea acestora, fără existența unui flux sistematic de
informații. Prin realizarea acestei funcții se urmărește obținerea de informații
referitoare la:
1. Piețele prezente ș i cele potenț iale;
2. Ansamblul nevoilor de consum ;
3. Motivaț ia acestor nevoi de consum ;
4. Componentul consu matorilor .

Această funcție precede celelalte funcții ale marketingului și le pregătește
condițiile de realizare și ar trebui să aibă un caracter permanent pentru majoritatea
organizațiilor din sectorul privat sau non -profit.

11

1.3.2 Conectarea dinamică a organizației la mediul ei economico -social
Această funcție reflectă viziunea nouă a marketingului asupra relației
organizație -mediu, respectiv întreaga activitate a unei întreprinderi trebuie axată
sau ori entată permanent la cerințele și rigorile mediului. Această funcție are un
conținut extrem de dinamic și presupune activități de adaptare operativă la
condițiile exterioare în continuă schimbare, precum și fructificarea oportunităților
Această funcție refl ectă viziunea potrivit căreia întreagă activitate a
întreprinderii trebuie orientată permanent la rigorile mediului.
Această funcție are un conținut mai larg și dinamic, care presupune
adaptarea operativă la condițiile exterioare în continuă schimbare, pre cum și
fructificarea oportunităților.
Pentru realizarea acestei funcții, este necesar să se promoveze spiritul de
inovație pe parcursul activității. Compania să asigure (după caz) acorduri pentru
furnizarea frecventă de bunuri, î mbunătățirea metodei de dis tribuție,
diversificărea activităților de promovare.
1.3.3 Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum
Această funcție poate asigura finalitatea activităților companiei și
recunoașterea socială consecventă.
Funcția se concretizează într -un an samblu de măsuri, care vizează pro ducerea numai
a acelor produse sau servicii care sunt necesare pentru consum, distribuirea lor în condiții
optime, asigurarea unor posibilități largi de alegere corespunzător tuturor gusturilor și
preferințelor, lărgirea g amei serviciilor comerciale, informarea consumatorilor asupra
modalităților raționale de utilizare a produselor.
Nu în ultimul rând, realizarea acestei funcții presupune și educarea gusturilor
consumatorilor, crearea și inducerea unui nivel cât mai exact a l așteptărilor cu privire la
produsele și serviciile oferite.
1.3.4 Maximizarea profitului

12
Realizarea acestei funcții înseamnă în primul rând o judicioasă alocare a resurselor
(investiții, capacitate de producție, a experților), iar pe de altă parte, își a sumă optimizarea
structurii de producție în deplină concordanță cu obiectivele companiei (producție,
transport, depozitare, comercializare).
În toate aceste momente, marketingul va oferi următoarele element e, după caz:
dovezi sau informații , criterii de e valuare și selecție, promovarea tehnologiei de
raționalizare a activităților și a altor factori.
Prin urmare, cele 4 funcții acoperă atât scopul orientării de marketing a activităților
economice cât și mijloacele atingerii acestui scop. În forme specifice și cu intensitate
variabilă, t oate aceste funcții se pot regăs i în practica marketingului, indiferent de
domeniul de activitate al organizației, nivelul sau scara aplicării lui; ele țin de existența
marketingului ca sistem.
Aceste funcții se pot dispune în tr-o succesiune logică î n cadr ul activității firmei:

Nu în ultimul rând, trebuie menționat că modul de definire al marketingului începe
cu premisa că acest concept , cu aplicabilitatea sa evidentă, reprezint ă ca pentru orice
organizație, în primul rân d o modalitate practică (științific determinată) , de care a ceasta
trebuie să țină cont pentru a desfăș ura activități eficiente și mai puțin o știință care trebuie
studiată și dezvoltată pentru a -și dovedi utilitatea practică.

1.4 Cei patru „P ”
În general , mark etingul înseamnă promovarea produselor, în special publicitatea și
promovarea mărcii. Cu toate acestea, în limbaj profesional, termenul are semnificații mai
largi, care sunt de obicei în centrul atenției clienților. Dezvoltarea produselor satisface Funcți e premisă
(integrarea pieț ei, a
nevoilor de consum)
-punct de plecare – Funcți e mijloc
(conectarea dinamică
la mediul extern)
-legatura dintre potenț ialul
unită ților ec onomice și mediul
extern (cerinț ele acestuia) – Funcți e obiectiv
(satisfacer ea la un
nivel superior a
cerinț elor de consum)
-maximizarea
profitului –

13
nevoile anumitor clienți. Edmund Jerome McCarthy a împărțit marketingul în patru unități
de afaceri. Topologia sa a fost în general recunoscută, iar setul său 4P a devenit un termen
lingvistic.

Cei patru P constă în:
1. Produs: aspectele legate de manageme ntul produselor și m arketingul produselor
implică specificațiile produselor , cum ar fi: design, ambalaj, calitate;
2. Preț: p rocesul de stabilire a prețului pentru un produs, inclusiv reducerile de preț;
3. Plasare : modul în care produsul ajunge la client, de ex emplu, este plasat într -o
locație de vânzare. Acest punct i ndică locul în care se vinde produsul sau serviciul,
cum ar fi zona geografică sau industria și segmentul de piață vizat de produs sau
serviciu (tineri, familii, companii, oameni de afaceri, femei, bărbați etc.);
4. Promovare: i nclude publicitatea, relațiile publice, reclame, vânzări personale și se
referă la diverse metode de promovare a produselor, mărci sau companiei;

1.5 Pâlnia de marketing
O pâlnie de marketing este o serie intenționată de pași p e care o organizație
îi va face pentru a transporta o perspectivă printr -o călătorie care va duce în final
la o vâ nzare. Pâlnia este atemporală și s e reduce la aceste componente de bază:
conștientizare, interes, decizie și acțiune.

14

Fig. 1 – pâlnia de mar keting

Motivul pentru care pâlni a de marketing are aceasta formă se datorează
faptului că lățimea pâlniei la fiecare etapă reprezintă cantitatea de persoane
aparținând acesteia. Deoarece este posibilă pierderea unor clienți potențiali pe
parcurs, pâlnia s e îngustează spre partea de jos. În cele din urmă, este important
să menționăm că aceste culori alese pentru pâlnia de marketing sunt intenționate.
La început, relația cu clienții potențiali este destul de „rece” și, prin urmare, sunt
de culoare albastră. După ce s-a făcut cunoștință cu clienții, se doreș te „încălzirea”
lucrurilor și consolidarea relației până când se ajunge la stadiul de susținere
(portocaliu).

1.5.1 Conștientizare
Pâlnia de marketing înc epe cu etapa de conștientizare, uneori numită
atenție. Scopul acestei etape este de a câștiga prezență și de a prezenta brandul
potențialilor clienți .
Putem să ajungem la potențiali clienți atât prin campanii d e marketing , cât
și să îi ajutam să descopere mai ușor brandul cu propria căutare (online).
Conș tientizarea poate fi creată prin publicitate, expoziții comerciale, poștă directă,
campanii de social media și altele.

15
1.5.2 Interes
După ce atenția consumatorilor este captată, următorul pas este creare a unui anumit
interes. Scopul acestei etape este de a face vizibilă imaginea companiei.
Totodată, în această etapă trebuie construită o relație cu potențialii clienți, câștigarea
încrederii lor, oferirea de informații valoroase, dar fără focusare prea multă pe vânzarea
produsului.
De-a lungul acestei etape, potențialii clienți încep să dezvolte interes pentru brand.
Crearea de conținut este adesea folosită pentru această etapă prin bloguri, webinarii,
infografii, cărți electronice g ratuite, buletine informative).

1.5.3 Considerare
După creșterea interesului clienților pentru companie, aceștia ar putea fi dispuși să
ia în considerare și achiziționarea de produse sau servicii. Pentru a stabili acest lucru,
trebuie să ne asiguram că brandul îi face să îș i dea seama că produsul răspunde unei nevoi
sau dorințe pe care le -ar putea a vea. În plus, trebuie să explică m că produsul sau serviciul
este cea mai bună opțiune pentru a satisface nevoia respectivă.
Abilitățile de persuasiune și o echipă bună de vânzări pot fi de mare ajutor în această
etapă.

1.5.4 Evaluare
În etap a evaluării, clienții vor evalua opțiunile pe care le au pe baza unor criterii
personale. Chiar dacă aceste criterii de selecție pot varia de la o persoană la alta, este
posibil să putem găs i unele modele generale, consultând cele mai des utilizate c riterii.
Feedback -ul clienților, sondajele și grupurile focus po t fi de mare folos pentru a afla
aspectul pe care clienții îl găsesc, în general, cel mai important la un anumit produs. După
ce cunoaștem aceste aspecte, putem să ne îndreptăm efortul nostru de marketing către
evidențierea acestor caracteristici atunci când afișă m produsul. Deseori, aceste aspecte
folosite de clienți pentru evaluarea produselor sunt: prețul, calitatea, aspectul, durabilitatea
și serviciul post -vânzare.

16
1.5.5 Decizie
În cele din urmă, clientul va lua o decizie dacă să facă o achiziție sau nu. Este
important de menționat în această etapă faptul că cel care ia decizia nu trebuie să fie
aceeași persoană ca cea care achiziționează produsul sau care îl folosește. De exemplu, un
copil care dorește o consolă Nintendo de la magazinul de jucării. Chiar dacă copilul ar
putea deveni utilizator, tatăl este cel care ar putea decide dacă va primi consola, în timp
ce mama ar putea fi cea care va trebui să meargă la magazin și să o cumpere. E ste esențial
să se ți nă cont de acest lucru atunci când orientarea eforturile de marketing se face către
anumite grupuri de oameni. Copilul, de exemplu, ar trebui să fie vizat cu știri despre
jocurile uimitoare pe care le poți juca pe Nintendo, în timp ce tatăl ar trebui să fie informat
despre prețul relativ ieftin și durabilitatea consolei Nintendo.

1.5.6 Cumpărare
Faza de cumpărare efectivă a fost menținută separat de faza de luare a deciziilor din
două motive. Primul lucru are legătură cu diferența dint re cumpărător și factorul de
decizie, așa cum este explicat mai sus. Celălalt lucru se datorează faptului că potențialii
clienți ar put ea decide în continuare să nu cumpere produsul chiar și după ce au luat deja
această decizie. Acest lucru s -ar putea întâ mpla, de exemplu, atunci când u n client caută
online brandul și are probleme în a -l găsi. Odată ce potențialii clienț i au decis că vo r
produsul, depinde de brand să facă procesul achiziț iei cât mai ușor. În cazul unui magazin
web, o bună soluț ie ar fi faci litarea check out -ului.

1.5.7 Repetare
Multe pâlnii de marketing se opresc după efectuarea achiziției. Cu toate acestea, în
mediul hipercompetitiv și dinamic din zilele noastre, un lucru esențial este păstrarea
clienților . Acest lucru ș i achizițiile repet ate sunt, prin urmare, la fel de importante ca și
achiziția inițială.
Un bun serviciu post -vânzare și managemen tul relațiilor cu clienții măresc șansa ca
aceștia să devină clienți care vor reveni pentru o alta achiziț ie. Spre exemplu, trimite rea
unui e-mail la o săptămână după ce a fost făcută achiziția, so licitând feedback -ul clienților,

17
este un bun serviciu post -vânzare . De acolo, putem cunoaște mai bine clientul și să
descoperim dacă ar putea fi interesat de o achiziție repetată.
În funcție de natura afacerii, apelarea sau chiar întâlnirea față în față cu clienții sunt
considerate a fi totuși, metode mai personale și mai eficiente. Acest lucru din urmă este,
de exemplu, mai adecvat în industria auto sau de consultanță, unde se efectuează tranzacții
mai mari.

1.5.8 Loialitate
În etapa de fidelizare, clienții încep să dezvolt e o preferință pentru marcă sau
companie . Nu mai fac cumpărături repetate pentru că le este reamintit acest lucru, ci pentru
că le place cu adevărat produsul . Prin urmare, loialitate a clienților este mult mai favorabilă
decât achiziționarea repetată. Loialitatea înseamnă că persoanele care au achiziționat un
produs sau un serviciu d e la brand, răm ân fideli chiar și atunci când pot exista probleme
sau z vonuri negative despre acesta. Pentru a crea loialitate, clienții, trebuie să vadă relația
dintre brand și ei ca pe mai mult decât o simplă relație tranzacțională: conectarea cu clienții
la nivel personal este, prin urmare, crucială.
Implicarea puternică, personalizarea, programele de lo ialitate, dezvoltarea
comunității, identitatea socială și împărtășirea valorilor pot ajuta la acest lucru.

1.5.9 Susținere
Etapa finală și op timă este susținerea. Aceasta are loc atunci când clienții devin ceva
mai mult decât doar clienți: ei devin fani. Fanii sunt, de obicei, atât de entuziasmați de
ceva, încât le spun prietenilor și familiei lor despre asta, împărtășesc recenzii pozitive pe
social media și ar putea chiar să încerce să -i convingă pe ceilalți să devină fani.

18
2. Content marketing

2.1 Definirea conceptului
Marketingul prin conținut este o formă de marketing axată pe crearea, publicarea și
distribuirea de conținut pentru un public vizat. Conform Institutului de Con tent Marketing
acesta reprezintă “o abordare de marketing strategica, o rientat a către crearea și di stribuirea
de conținut valoros ș i relevant în mod constant, pentru a capta și reține atenț ia unu i nucleu
de con sumatori, care, în cele din urmă , va cumpă ra produsele/serviciile noastre.” Din
această definiție înțelegem că market ingul prin conținut este o strategie pe termen lung
care se concentrează pe construirea unei relații puternice cu publicul său țintă, oferindu –
le în mod constant conținut relevant pentru ei, de înaltă calitate.
Conform lui Corey Wainwright de la Hubspot, c ontent marketing este “o formă de
marketing focusată către crearea, publicarea și distribuirea de conținut pentru o piață
targhetată , de obicei online, cu scopul de a atrage cât mai mulți clienți noi.”
Spre deosebire de alte forme de marketing online, mark etingul prin conținut se
bazează pe anticiparea și satisfacerea unei nevoi existente, spre deosebire de crearea unei
cereri pentru o nouă nevoie. James O'Brien a scris despre acest concept că "i deea centrală
a marketingului prin conținut este că o marcă tr ebuie să ofere ceva valabil pentru a obține
ceva valabil în schimb. În loc de reclame, fiți spectacolul. În loc de reclamă banner, fiți
feature story."
Content Marketingul necesită livrare continuă de cantități mari de conținut, de
preferință în cadrul un ei strategii de marketing.

2.2 Obiective
Această formă de marketing atrage perspective și transformă perspectivele în clienți
prin crearea și partajarea de conținut valabil gratuit. Totodată, ajută companiile să creeze
o loialitate durabilă a mărcii, ofe ră informații valoroase consumatorilor și oferă
disponibilitatea de a achiziționa produse sau servicii. Această formă relativ nouă de

19
marketing nu implică vânzări directe. În schimb, creează încredere în relația companie –
client.
Ca orice demers de marketi ng, și implementarea unei campanii de content marketing
trebuie să își propună niște obiective concrete. Aceste obiective le regăsim în majoritatea
campaniile de marketing, dar prin această metodă de marketing acestea devin mai realiste,
spre exemplu, capt area atenției consumatorilor devine tot mai dificil de obținut, însă
printr -o campanie de content marketing, devine tangibilă.
Cele mai importante obiective ale marketingului prin conținut sunt:
1. Captarea atenției publicului țintă ;
2. Genera rea de oportunități ;
3. Extinde rea baza de consumatori sau clienți ;
4. Generarea vânzărilor ;
5. Creșterea vânzărilor ;
6. Construirea unei relații bazate pe încredere între companie ș i consumatori ;
7. Implica rea unei comunităț i online de utilizatori ;
8. Creșterea vizibilităț ii brandului .

2.3 Istoria content marketingului
Content Marketing este un concept relativ nou, din punct de vedere terminologic și
implicit al studiului sau academic. Pentru acest concept teoria este încă î n continuă
formare, dar practica sa există de mai bine de un secol.
În anul 1732 B enjamin Franklin publică almanahul să u, „Poor Richard's Almanack”.
Scopul acestuia este promovarea activității sale de tipografie.
Bookstore Librairie Galignani folosește strategii de conținut în anul 1801 pentru a –
și dezvolta afacerile, incl usiv deschiderea unei săli de lectură și tipărirea unui ziar care
conține articole scrise de autori influenți .
Samuel Wagner lansează in 1861, American Bee Journal, o revistă care este încă
publicată.

20
Hartford Steam Boiler Inspection and Insurance Company debutează în The
Locomotive, in anul 1867. Despre aceasta, se spune că este cea mai veche revistă a companiei,
publicată î n continuare sub același nume în Statele Unite.
Charles Scribner’s Sons publică în anul 1887 revista Scribner, care oferă i nformaț ii
despre viața celor mai cunoscuți autori. Concurează cu Harper's Monthly and Atlantic
Monthly, dar obiectivul său a fost să genereze vânzarea cărților ale lui Scribner.
Johnson & Johnson lansează în anul 1888 o publicație numită “Metode moderne de
tratament antiseptic a rănilor ”, care este orientată că tre medicii cărora compania le -a vândut
bandaje. De asemenea, compania lansează două publicații pentru a împărtăși articole cu
comunitatea medicală.

2.4 Relaț ia dintre content marketing si nevoile consumatorilo r
Abraham Maslow a publicat în 1954 vestită piramidă a nevoilor, care include nevoi
fiziologice, nevoi legate de siguranță și nevoi legate de iubire și apartenență .
Pe nivelul cel mai jos sunt plasate nevoile fiziologice, precum nevoia de hrană, de apă,
de adăpost, adică acele nevoi care i -au forțat pe oameni să lase deoparte instinctul de prădător,
de animal, pentru a se asocia în vederea supraviețuirii.
Nivelul următor, al doilea, este dedicat așa numitor nevoi ce țin de siguranța personală.
Pentru că sig uranța personală transcende siguranța fizică, teamă de a fi agresat, și face apel la
siguranța financiară, siguranța locului de muncă, siguranța care -ți permite acel confort psihic
necesar funcționării eficiente.
Al treilea nivel este dedicat nevoilor soci ale, de apartenență. Omul simte acest imbold
de a intra în relații cu ceilalți, de a încadra în grupuri sociale extinse (grupuri religioase,
organizații profesionale, echipe sportive, grupuri de simpatizați ai unei persoane sau cauze).
În formă lor restrân să, grupurile sociale ce satisfac nevoia de aparență sunt familia, partenerul
de viață sau colegii apropiați.
Pe nivelul al patrulea, Maslow plasează nevoia de recunoaștere socială, încrederea în
sine, respectul de sine.

21
În sfârșit, ultimul nivel, al cinci lea, este rezervat de dezvoltarea personală și
autorealizarea.
Consumatorul din ziua de azi este în continuă schimbare, așadar la fel sunt și nevoile
lui. Când Abraham Maslow, vestită piramidă a nevoilor, oamenii aveau nevoi ce se încadrau
mai mult în prim ele trei straturi ale piramidei: nevoi fiziologice, nevoi legate de siguranță și
nevoi legate de iubire și apartenența. În timp, consumatorii au evoluat iar astăzi nevoile
acestora le regăsim în ultimele două cele mai înalte poziții ale piramidei: nevoi le gate de stimă
și dezvoltare de sine.
Satisfacerea acestor nevoi este, în mod evident, mai dificil de realizat. Oamenii au
nevoie să se regăsească, să rezoneze, să empatizeze cu brandul, anticipând nevoile existente
și satisfăcând nevoia de informare a cons umatorilor. Deciziile de cumpărare se bazează astăzi,
mai mult decât oricând, pe informații, care trebuie să fie concrete, relevante, să provină din
surse credibile și nu în ultimul rând, să fie suficient de multe.
Prin Content Marketing companiile arată c ă sunt dispuse să ofere înainte de a cere,
marketingul prin conținut având această capacitatea de a oferi publicului țintă acele informații
de care are nevoie, în diferite stadii ale procesului de cumpărare, astfel încât consumatorul să
poată lua decizia d e cumpărare care îl avantajează mai mult.

2.5 Formele content marketingului
Această formă relativ nouă de marketing, poate apărea în multe moduri, altfel zis, poate
îmbracă forme multiple. Pentru a prezenta într -un mod cât mai ușor de asimilat, clar și c oncis
conținutul, se apelează la forme multiple de distribuire a mesajului, în funcție de anumiți
factori, precum publicul țintă sau conținutul transmis.
Diversele forme ale acestui tip de marketing pot fi:
1. Postări pe blog;
2. Interviuri;
3. Știri;
4. Studii de caz ;
5. Seminarii online;

22
6. Infografice;
7. Podcasts – emisiuni audio;
8. Ghiduri de cumpă rare;
9. Conț inut Video;
10. Ebooks;
11. Newsletters;
12. Rubrici de întrebari & ră spunsuri;
13. Postă ri social media (Facebook, Instagram, Twitter, TikTok, etc)
14. Email
15. Pliante
16. Demo -uri de produse

Există foarte multe feluri de a distribui conținut, însă cheia este că mesajul trebuie să
ofere informații suficiente, chiar și divertisment, de obicei gratuit, în sprijinul unui obiectiv
de afaceri, chiar dacă acest obiectiv nu este evident la prima vedere.

2.6 Exemple celebre

2.6.1 Ghidurile Michelin
Frații Michelin au lansat în anul 1900 primul ghid cu ocazia târgului mondial de la
Paris. Toate cele 35.000 de exemplare au fost oferite gratuit pe toată perioada târgului. Ghidul
era dedicat șoferilor sau posesorilor de automobile, oferindu -le acestora informații prețioase
despre service -uri și mecanici auto, vulcanizări, hărți, hoteluri, restaurante și stații de
carburant din Franța. De asemenea, ei își propuseră să crească și cererea de automobile, la
acea dată numărul de mașini din Franța fiind sub 3000 de unități.
În anul 1926, observând popularitatea de care se bucură secțiunea dedicată
restaurantelor, ghidul a început să acorde o atenție aparte acestora. A angajat o echipa de
inspectori și au început s ă acorde mult râvnitele “Stele Michelin”.
Mai departe, au lansat Ghidul Verde, un ghid dedicat obiectivelor turistice, iar
ulterior au lansat un site și au continuat să activeze în numeroase proiecte de content
marketing, offline și online.

23
Astăzi, Micheli n este liderul mondial detașat al industriei de anvelope și un
deschizător de drumuri pentru tot ce înseamnă mobilitatea oamenilor și a bunurilor.

2.6.2 Neil Patel și Kissmetrics
Neil Patel a distribuit gratuit articole, studii de caz, cercetări, infogra fice, ghiduri
SEO și multe alte informații legate de campaniile de marketing online.
La fel, Kissmetrics a pus la dispoziție în mod gratuit, numai puțin de 62 de
infografice dedicate marketing -ului online.
În ambele cazuri, recompensele financiare nu au în cetat să apară.

2.6.3 GoPro
Cei de la GoPro au venit cu un nou mod de a promova produsele, și anume, oferind
gratuit camere practicanților de sporturi extreme sau să sponsorizeze diferite competiții
sportive. Toate filmulețele rezultate au fost postate p e YouTube și au adunat milioane de
vizualizări și mii de aprecieri.

2.6.4 Nike
Nike are aproape 28 de milioane de fani care îi urmăresc pe Facebook cu plăcere
zilnic interacționează emoțional cu brandul.
Pagină de Facebook Nike este un model exemplar de Social Content Marketing.
Postările legate de oferte sunt discrete și sunt încadrate elegant între alte postări legate de
subiecte mult mai atrăgătoare pentru audiență Facebook. Știință, inițiative caritabile,
încurajarea către mișcare, “behind the scenes” sau “how is made” ce accentuează
cercetările și inovațiile ce stau la baza produselor sale de o calitate ireproșabilă, conținut
foto și video de o calitate excelență, toate se îmbină armonios și creează o legătură
puternică între consumatori și brand.

2.6.5 Red Bull
Red Bull a publicat videoclipuri pe YouTube evenimente pe care le găzduia și
sponsoriza din sfera sporturilor extreme precum ciclism montan, BMX, motocross,

24
snowboarding, skateboarding, scufundări, motocross freestyle și curse de Formulă 1. Red
Bull Media House este o unitate a Red Bull care produce filme de lungmetraj pentru
cinema și televiziune. Totodată, Red Bull deține și o revista lunară internațională care
pune accent pe sport, cultură și stil de viață pentru bărbați, numită Red Bulle tin.

2.6.6 Mint
Site-ul de finanțe personale Mint.com a folosit marketingul de conținut pe blogul
lor, MintLife pentru a construi o audiență pentru un produs pe care intenționau să îl vândă.
Conținutul de pe blog a inclus ghiduri despre cum să plătești facultatea,
economisirea pentru o casă și cum să scapi de datorii. Alte conținuturi populare au fost
interviurile și o serie de dezastre financiare numite „Trainwreck Tuesdays”. Popularitatea
site-ului a crescut la fel ca cererea pentru produs. Până în 20 13, blogul a ajuns la 10
milioane de utilizatori, mulți dintre ei solicitau ca blogul să se ocupe de informațiile
bancare sensibile ale lor.

2.7 Buyer Personas
Un profil Buyer Persona este o reprezentare generalizată a unui cumpărător ideal.
Scopul său es te să faciliteze înțelegerea persoanelor cărora o companie, spre exemplu, se
adresează și pe care îi targhetează prin eforturile de marketing. Buyer Persona Institute
definește acest concept că „un exemplu de persoană reală care cumpără sau ar putea
cumpăr a produse precum cele pe care le comercializați, pe baza a ceea ce ați aflat din
interviurile directe cu cumpărători reali."
Acest profil nu înglobează caracteristicile pe care o companie ar vrea să le aibă
clientul său, ci pe cele pe care chiar le are în realitate, fiind așadar fundamentat pe date
reale.
Obținerea unor date reale necesită timp și efort dar merită din plin, pentru că astfel
se transmit mesajele potrivite persoanelor potrivite și la timpul potrivit. În acest mod,
strategia de marketing va fi cu mult mai eficientă.

25
Profilul buyer persona conține informații care ajută la cunoașterea și înțelegerea
clientul ideal, cine este el, ce anume apreciază, care îi sunt pasiunile.
Fără a există neapărat o structură standard, un profil buyer persona cuprin de
următoarele informații:
1. Nume
2. Locul de muncă
3. Detalii despre funcție
4. Date demografice
5. Vârstă
6. Sex
7. Venituri
8. Locație (urban, suburban, rural)
9. Nivel de educație
10. Statut familial (căsătorit, necăsătorit, divorțat, părinte)
11. Interese
12. Obiective personale
13. Temeri
14. Motivații de cumpărare
În funcție de tipul business -ului, este posibil ca profilul de buyer persona să fie
completat cu informații suplimentare precum: pasiuni, sursa principală de informații,
abilități în materie de utilizare a tehnologiilor moderne , etc.
2.7.1 Crearea unui profil buyer persona
Acest aspect nu este neapărat unul simplu, însă poate fi realizat de oricine. Cea mai
prețioasă întrebare este următoarea: de unde adunăm informațiile necesare pentru a putea
crea un profil buyer persona?
După cum sp uneam anterior, datele folosite sunt date reale. Așadar, una dintre cele
mai des întâlnite surse este Google Analytics, urmată de Facebook și de clienți.

26
2.7.1.1 Google Analytics
Analizând datele pe care le oferă, aflăm de unde vin vizitatorii site -ului, spre
exemplu, ce pagini au vizitat sau cât timp au petrecut pe site. Aceste date ne arată practic
ce dorințe sau nevoi i -au adus pe vizitatori pe site și ce instrumente au folosit pentru a
ajunge acolo.

2.7.1.2 Facebook
Insight -urile furnizate de Faceboo k pot oferi și ele informații valoroase legate de
public. Trebuie doar să aruncăm o privire peste „Statistici” în contul de Facebook al
companiei. Aici se pot găsi câteva date demografice care cu siguranță vor fi de folos,
precum și date din care se poate deduce ce anume le place oamenilor și ce nu, în funcție
de reacția la anumite tipuri de postări.
Tot prin acest mijloc, se poate afla direct de la consumatori ce anume își doresc, ce
le place și ce nu le place în legătură cu produsele sau serviciile compan iei a cărei pagină
de Facebook o vizitează. Acest lucru se realizează citindu -le comentariile, recenziile și
mesajele lăsate pe contul social media sau întrebându -i, pur și simplu.

2.7.1.3 Clienții
O sursă de informații extrem de valoroasă este reprezent ată de clienți, întrucât
aceștia au cumpărat produsele și au interacționat deja cu compania, fiind în măsură să
emită o părere. Putem afla informații de la aceștia prin intervievare: chestionare aplicate
în magazine sau online, pe site, anchete telefonice sau prin email sau focus grupuri.
Un lucru foarte important este luarea în calcul a clienților mulțumiți dar și pe cei
mai puțin mulțumiți. Opiniile negative ar putea fi de un real ajutor, spre exemplu,
descoperirea că produsul este dificil de utilat sau c ă necesită anumite îmbunătățiri.
Un alt beneficiu al intervievării directe a consumatorilor este acela că nu va mai fi
nevoie neapărat de a le oferi ceva în schimb, de genul unui voucher. De obicei, oamenilor
le place să fie ascultați, să li se ceară părer ea, să se simtă implicați, iar în acest fel se ajunge
la reușită creșterii gradului de loialitate față de companie.

27
2.7.2 Tool -uri online
Odată finalizat procesul de culegere de informații, următorul pas este identificarea
patternurilor care vor contura pr ofiulul de buyer persona. Pentru a pune cap la cap și pentru
a obține practic profilul, vin în ajutor tool -uri online precum:
1. MakeMyPersona
2. Avatar
3. The Persona Template
4. Buyer Personas Template
5. Buyer Personas Profile

2.8 Strategii de content marketing
Mark etingul de conținut se încadrează într -o strategie de marketing integrată mai
largă și necesită o strategie proprie. Cu toate acestea, la fel ca toate celelalte strategii cu
privire la tehnicile specifice de marketing, o astfel de strategie trebuie să fie integrată într –
o alta strategie mai largă.
O strategie de marketing prin conținut analizează diferitele moduri în care content
marketingul poate fi utilizat în călătoria cumpărătorului, ciclul de viață al clienților și / sau
diferitele puncte de contact al e experienței clientului, dar depășește acest lucru. În esență,
o strategie de marketing prin conținut arată modul în care acesta poate fi utilizat într -un
mod strategic ca atare și cu alte strategii de marketing, clienți și vânzări. Câțiva pași în
stabili rea unei strategii sunt următorii :
1. Stabilirea obiectivelor SMART și a KPI -urilor
2. Stabilirea unui Buyer Persona și localizarea audienței țintă
3. Stabilirea canalelor de distribuție pentru campania de content marketing
4. Alegerea tipurilor de conținut care v or fi utilizate
5. Realizarea unui audit de conținut pe platformele afacerii
6. Analiză competiției
7. Realizarea calendarului de conținut
8. Setarea funnel -ului de Marketing prin conținut
9. Implementarea soluțiilor de măsurare a rezultatelor

28
II. Partea practică

1. Cercetarea

1.1 Motivația alegerii și obiectivele urmărite
Cu siguranță fiecare persoană se simtă atrasă de anumite subiecte sau are o anumită
pasiune pe care își dorește să o studieze mai aprofundat. Acesta este și cazul me u, dorința
de perfecționare m -a motivat să aleg două domenii care m -au captat întotdeauna – Content
Marketing și Resurse Umane. Cu toate că la o prima vedere aceste două domenii par total
diferite, după o documentare îndelungată, am ajuns la concluzia că a cestea au lucruri în
comun. În momentul în care aceste două domenii „lucrează” împreună, aduc beneficii
multiple. Spre exemplu, dacă acest lucru se întâmplă în cadrul unei multinaționale, dacă
departamentul de Marketing beneficiază de ajutorul departamentu lui de Resurse Umane,
atrage mai multă atenție asupra informației transmise angajaților dacă această vine din
partea oamenilor care l -au angajat. Prin diferite campanii sau târguri, echipa care se ocupă
de marketing poate aduce beneficii departamentului de resurse umane, spre exemplu, în
urmă unui târg de job -uri, compania devine mai cunoscută în rândul participanților, prin
urmare, se facilitează procesul de recrutare a noilor angajați.
Activez în domeniul de resurse umane de peste trei ani, acesta fiind o pasiune mai
veche, dorindu -mi să fac o carieră în această direcție încă din primul an de facultate.
Noțiunile dobândite în cadrul acestui nivel de studii m -au făcut să accept și să mă apropiu
de domeniul de marketing
Lucrând în domeniul resurselor umane ș i implicându -mă și în proiecte de marketing
am început să observ gradul ridicat de importantă pe care îl are legătură dintre aceste două
domenii – content marketing și resurse umane. Vizibilitatea și cunoașterea unei companii
ușurează recrutarea de noi tal ente, iar aceste două lucruri de cele mai multe ori sunt
rezultatul unui efort făcut de către echipa de marketing.
În momentul în care am fost pusă în situația de a alege tema pentru partea aplicativă
a acestei lucrări, mi -am propus să abordez un subiect c are să aibă într -adevăr un impact

29
practic și poate chiar o influență asup ra cercurilor cu care interacționez sau în viață
oamenilor.
Obiectivul pe care îl urmăresc prin intermediul acestei lucrări de disertație este acela
de a află care este cea mai bună metodă de recrutare de personal, dar și cel mai eficient
mod de a -ți găs i un loc de muncă și stabilirea impac tului pe care content mar ketingul îl
are asupra domeniului de resurse umane. F olosindu -mă de motivația pe care o am și
urmărind obiectivele pe care îmi doresc să le ating, am realizat o cercetare ce îmbină
domeniul de marketing cu cel de resurse umane.

1.2 Metode de cercetare
Atunci când vorbim despre cercetare ne gândim în mod automat la cunoaștere,
așadar, “tema de cercetare trebuie să aibă o semnificație, cercetarea în sine ducând la
rezolvarea unei probleme legate de comunicare” (Dragomir, 2020).
Cerc etarea mai poate fi numit ă și ca o descoperire deosebit de incitantă în care
pornim, împinși de curiozitate. Cercetarea este o încercare susținută de a identifica
adevărul cu ajutorul unui studiu, observației, comparației și a experimentului.
În momentul în care termenul „cerceta re” devine o activitate academică, înseamnă
în general următoarele etape:
1. Definirea si redefinirea problemelor;
2. Formularea de ipoteze;
3. Sugerarea unor soluț ii;
4. Colectarea, organizarea si evaluarea datelor;
5. Deducerea si obț inerea de concluzii
6. Testarea conclu ziilor, pentru a verifica daca acestea corespund ipotezelor

Potrivit lui C.R. Kothari, cercetarea este mai mult decât o căutare, este o adevărată
„artă a investigației științifice”, îmbogățind stocul de cunoștințe deja existent. Așadar, este
de reținut fa ptul că cercetarea este un proces, o activitate de investigații obiective a
cunoștințelor asupra unor probleme factuale.

30
Funcțiile acesteia sunt acelea de a descrie, de a explică, de a înțelege, de a prezice
faptele sau fenomenele, comportamentele, altfel zis, de a elucida mecanismul de
producere a faptelor.
Cercetarea promovează dezvoltarea obiceiurilor logice ale gândirii și organizarea
acestora. În vremurile moderne, această are un impact asupra multor domenii, precum cel
economic, politic, medical, univ ersitar.
Considerăm cercetarea importantă pentru:
1. Specialiști in științe sociale, care studiază relațiile sociale si caută sa ofere ră spunsuri
la diverse probleme;
2. Aproape toate politicile guvernamentale din sistemul economic
3. Rezolv area diferitelor problem e operaț ionale sau de planificare
4. Studenț i care redactează lucrări, precum cea de licență sau de disertaț ie

1.2.1 Tipologie ș i strategie
Specialiștii propun diferite tipologii ale cercetărilor de marketing. Se consideră
astfel că tipurile principale sunt următoarele:

1. cercetarea exploratorie – care vizează identificarea coordonatelor fenomenului de
marketing cercetat, definirea variabilelor și a ipotezelor care vor fi investigate în
cadrul unei cercetări ulterioare;
2. cercetarea instrumentală – pentru elab orarea, testarea și validarea unor instrumente
de cercetare;
3. cercetarea descriptivă – care urmărește descrierea și evaluarea coordonatelor
fenomenului de marketing cercetat;
4. cercetarea explicativă – al cărei scop este studierea cauzelor care explică evoluț ia în
timp și spațiu a unui anumit fenomen;
5. cercetarea predictivă – care constă în realizarea de previziuni referitoare la
fenomenele de marketing investigate.

31
Atunci cand vine vorba de strategiile de cercetare, Mărginean (2000) clasifică
strategiile astf el:

1. experiementale sau non -experimentale;
2. transfersale sau longitudinale;
3. comparative sau non -comparative;
4. cu o metodă sau cu mai multe;
5. studii de caz;
6. cu interacțiune cercetător -subiect sau făr a;
7. interactive;
8. cantitative sau calitative.

Cercetarea poate fi de doua feluri: formală sau informală . Ambele metode
trebuie folo site conform contextului, situaț iei sau adecvat rezultatelor care se doresc a
fi analizate.
Cercetarea formală este împărțită în două categorii: cercetare calitativă și
cercetare cantitat ivă.
Diferența dintre o cercetare cantitativă și una calitativă începe odată cu
formularea problemei cercetării (Kuma, 2011).
Abordarea cantitativă se bazează pe o formulare specifică, se folosesc cifre și
metode de analiză statistică. Aceste cercetări tin d să se bazeze pe măsurarea numerică a
unor aspecte specifice fenomenelor studiate cu scopul de a testa ipotezele cauzale. Această
metodă este utilizată pentru a cuantifica atitudini, opinii, comportamente, dorințe, idei. Cel
mai frecvent, cercetările sunt de tip confirmator, urmărind verificarea uneia sau mai
multor ipoteze.
Metode le cantitative includ diverse forme de sondaje: sondaje administrate față în
față, sondaje mobile și sondaje chioșc, chestionare față -în-față, chestionare telefonice,
studii lon gitudinale, sondaje online, și observații sistematice.
În abordarea calitativă problema cercetării se formulează, de obicei, în termeni
generali, ceea ce lasă loc unui proces de investigare flexibil, de tip explorator. Bazându –
se cu precădere pe analiză se mnificației cuvintelor în locul semnificației numerelor,

32
această metodă calitativă oferă posibilitatea unei înțelegeri mai profunde a subiectului
cercetării și, pe această cale, șansa unei explicații mai complexe a acestuia.
Abordarea calitativă propune an aliză întregului și a dinamicii fluide a relațiilor
dintre fenomene. În fond, acesta este și obiectivul metodei cantitative, atâta doar că
încearcă să ajungă la el pe o cale indirectă, mediată de măsurare și analiză statistică a
datelor.
Cele două abordări au și o atitudine diferită față de teorii. Cercetările cantitative sunt
orientate în primul rând spre verificarea teoriilor, iar cele calitative încearcă mai mult să
genereze teorii.

1.2.2 Interviul
Interviul este o metodă de cercetare calitativă, în ac est caz folosim un număr redus
de cazuri, dar încercăm să obținem informații cât mai bogate de la fiecare subiect.
Metodele cantitative încearcă să afle aceleași lucruri de la un număr cât mai mare de
cazuri, dar rămânând la suprafață fenomenului. În cazul metodelor calitative încercăm să
mergem în adâncime, încercând să af lăm cât mai multe informații de la fiecare subiect,
surprinzând atât elementele specifice fiecărui caz cât și elementele comune tuturor.
Putem numi interviul o încercare de a obține infor mații prin intermediul unor
întrebări și răspunsuri din cadrul unor convorbiri.
Cercetătorul este mai interesat de „resorturile și motivele” decât de „ce spune
subiectul”. Din acest motiv, interviul calitativ este etichetat adesea că „aprofundat” sau
„cup rinzător” (Krahn & Putnam, 2005). Un astfel de interviu nu presupune întrebări
elaborate, ele putând fi câteodată destul de simple, îndemnuri la descrierea propriilor stări
și experiențe. Mai mult decât a ști să pună întrebări, cercetătorul trebuie să știe să asculte
și să favorizeze prin atitudinea să deschiderea persoanei cu care discută (Clinchy, 2003).
Intervievarea experților facilitează mai buna cunoaștere a problemei investigate,
prin obținerea de informații de la persoane care dispun de cunoștințe ș i de experiență în
domeniul vizat. Uneori este denumită “tehnică informatorului cheie” (William E. Cox, Jr.,
Industrial Marketing Research, 1979).

33
Avantajele acestui tip de interviu sunt următoarele: posibilitatea de a explora
atitudini și trăsături afecti ve exprimate într -o formă cât mai naturală, tipică persoanei
investigate; faptul că poate fi înțeleasă structura și dinamică motivațională a persoanei în
raport cu anumite situații, posibilitatea de a studia fenomene sau evenimente a căror
complexitate nu este ușor abordabilă prin metode standardizate, favorizarea apropierii și
încrederii dintre cercetător și subiect, ceea ce permite abordarea unor subiecte sensibile.
Există mai multe posibilități de clasificare a interviurilor:
1. După genul de convorbire dis tingem interviuri față în față sau prin telefon. Primul
tip este considerat a fi mai corect din punct de vedere științific, cunoscându -se ce
importantă au componentele non -verbale într -o comunicare, în timp ce al doilea tip
are avantajul duratei mai scurte și a economiei de bani;
2. După număr participanților, putem avea interviu individual sau de grup;
3. După gradul de structurare există interviuri structurate, în care avem de a face cu
aplicarea unui ghid de interviu asemănător unui chestionat, semi -structurat , în care
avem stabilite doar întrebările de baza care vor fi adresate și nestructurate (sau
discuții informale), în care discuțiile se poartă liber pe baza unei anumite tematici.

Am ales folosirea acestei metode de cercetare deoarece am dorit să descopăr opinia
specialiștilor în domeniu, aceștia fiind implicați zilnic la locul lor de muncă în chestiuni
legate de modul de recrutare a noilor talente, având o perspectiva mai detaliată asupra
subiectului.
Respondenții selectați ai interviului au fost încuraj ați să ofere răspunsuri cât mai
sincere și să le detalieze, acolo unde este cazul. Specialiștii au fost intervievați personal
de către mine, întrebările fiind aeleasi, adresate în aceiași ordine .
Pentru un interviu cât mai concis și concret și din cauza fa ptului că respondenții au
un program destul de încărcat, am luat hotărârea de a adresa întrebări profunde încă de la
început.
Am creat un ghid de interviu format din șapte întrebări iar finalizarea acestuia a
durat aproximativ 20 de minute. Astfel, trei sp ecialiști în domeniul resurse umane,
reprezentanți ale unor companii cu renume din Timișoara au oferit răspunsuri unui număr

34
de șapte întrebări. Pentru a ușu ra detalierea tuturor întrebările, am supranumit fiecare
interviu cu câte o litera, astfel: A, B și C.
Întrebarea cu care am debutat este una referitoare la părerea persoanelor interviate
asupra dilemei dacă o companie cu un bun marketing atrage mai mulți candidați sau nu.
Prin această întrebare am urmărit poziționarea importanței marketingului în domen iul de
resurse umane, cu focus pe partea de recrutare. Astfel, toți cei trei specialiști în domeniu
au susținut ideea că un bun marketing facilitează procesul de recrutare.
În interviul A observăm un răspuns foarte direct și sincer, persoană intervievată
spunând despre o companie cu un bun marketing că are „vizibilitate mai bună și este mai
apreciată”. În răspunsurile interviurilor B și C, abordarea este la fel, una deschisă,
respondenții axându -se pe îmbunătățirea vizibilității companiei în urmă unei camp anii
reușite de marketing, la fel că și interviul A.
Prin următoarea întrebare adresată specialiștilor, se dorește părerea lor asupra
persoanei/persoanelor responsabile de asigurarea vizibilității și a cunoașterii companiei la
un nivel cât mai ridicat. În interviul A și B găsim răspunsuri foarte asemănătoare, precum:
„departamentul de marketing/PR și departamentul HR” și „persoanele care fac parte din
departamentul de marketing, prin gândirea și organizarea unor campan ii de impact, de
interes pentru persoan ele din extern”. În interviul C, abordarea este puți n diferită,
specialistul fiind de părere că în primul rând angajații companiei contribuie la vizibilitatea
acesteia, ei fiind imaginea brandului. Cu toate acestea și în interviul C găsim un numitor
comun cu celelalte două interviuri: „în al doilea rând, cei care lucrează în departament e
precum marketing și PR sau HR ”.
Această perspectiva asupra subiectului mi se pare foarte bună, deoarece angajații
pot avea anumite reușite importante în cadrul companiei și nu numai, atrăgând atenția
asupra lor și implicit asupra companiei.
Următoarea întrebare pune accent pe brand awareness în procesul de recrutare.
Brand awareness -ul este un termen care se află în strânsă legătură cu marketingul și care
descrie gradul de r ecunoaștere a oamenilor asupra unui produs sau a unui brand. Crearea
acestuia este un pas cheie în promovarea unui brand sau a unui produs și în nivelul de
recunoaștere a oamenilor față de acestea. În mod ideal, brand awareness -ul poate include
calitățile care disting brandul de concurența să.

35
La această întrebare răspunsurile sunt foarte clare și concise, toți specialiștii
confirmă că brand awareness -ul este benefic în procesul de recrutare. Totuși, există un
criteriu esențial pentru că această cunoaștere a brandului sau a companiei să fie una
benefică pentru procesul de recrutare și anume, brand awareness -ul trebuie să fie unul
pozitiv: „Trebuie să dăm importantă acestui lucru și să ne asigurăm că brandul nostru este
cunoscut și că lumea a auzit lucruri bu ne despre noi” (interviul A). În interviul B,
specialistul confirmă acest fapt: „atunci când un brand este cunoscut și considerat de
impact și încredere, consider că rată aplicanților crește”.
Următoarea întrebare are că obiectiv cunoașterea părerilor spec ialiștilor în domeniu
asupra deciziei de acceptare a unei oferte de muncă, în urmă citirii unui articol despre
realizările companiei. În urmă răspunsurilor colectate de la persoanele intervievate am
aflat puncte de vedere diferite, dar care nu se află în c ontradicție ci, aș spune că mai
degrabă se completează reciproc.
În interviul A și C întâlnim păreri asemănătoare, conform cărora candidații își doresc
că brandul la care aplică să aibă o imagine bună, astfel se scoate în evidență
profesionalismul și serio zitatea acesteia: „candidații sunt ghidați mult în alegerile
profesionale de imaginea companiei din care doresc să facă parte” (interviul A), „acest
fapt poate atrage foarte mult și poate întări ideea că firma/compania respectivă este una
care oferă stabil itate și seriozitate” (interviul C). Citind aceste răspunsuri deducem că
citirea unui articol pozitiv despre o anumită companie poate fi un factor determinant în
acceptarea sau refuzarea unui loc de muncă în cadrul aceleași companii. În interviul B
întâlni m o altfel de perspectiva asupra problematicii mai sus menționate, și anume că
decizia este influențată de alți factori: „acceptarea a unei oferte este strict legată de
specificul poziției și de beneficiile pe care această le poate aduce” (interviul B).
Întrebând specialiștii despre rolul articolelor sau a postărilor cu realizările
companiei, am obținut răspunsuri diferite dar în același timp și asemănătoare. Un răspuns
interesant pe care l -am primit a venit din partea intervievatului A: „astfel, compania a re
mai multe șanse să fie considerată de încredere, să câștige candidați valoroși”. Un răspuns
foarte asemănător am primit și în cadrul interviului B: „astfel încât acestea (realizările) să
ajungă atât în atenția angajaților, cât și a viitorilor candidați’ . Așadar, putem deduce că

36
rolul conținutului cu realizările unei companii este acela de a menține angajații motivați
și de a atrage alte noi talente.
Un alt răspuns interesant a venit din partea intervievatului C: „În primul rând
articolele au scop de crea re, menținere și îmbunătățire a branding -ului și a renumelui
companiei. În al doilea rând este vorba de publicitate și informare despre companie.”
Persoană intervievată este de părere că articolele pozitive ale unei companii sau a unui
brand cresc brand aw areness -ul, acesta fiind rolul lor.
Următoarea întrebare este foarte clară și concisă, obiectivul acesteia fiind de a află
părerea specialiștilor în legătură cu ce mesaj ar trebui să transmită conținutul publicat
despre o companie. În răspunsurile acestora întâlnim cuvinte cu un impact pozitiv,
precum: valori, creativitate sau realizări.
Persoană intervievată în cadrul in terviului A este de părere că „î ntr-un mediu atât de
competitiv, orice companie trebuie să apeleze și mai mult la creativitate și să aducă ceva
extra pentru că un posibil candidat să observe compania. Astfel, pentru a se ajunge la un
angajament înalt, este nevoie că postările să atragă privirile printr -un mod mai inventiv,
mai personalizat.” Din acest răspuns înțelegem că mesajul pe care îl transmitem cu
ajutorul conținutului pe care îl postează sau publică trebuie să fie unul foarte inventiv și
creativ pentru a atrage cât mai multă atenție.
O altă abordare găsim în interviul B: „în cadrul mesajului aș pune accent pe
importantă realizărilor, dar mai ales că acestea au fost posibile datorită tuturor angajaților
care au muncit pentru acestea; în final orice realizare a unei companii există datorită
tuturor colegilor care s -au dedicat muncii”. Observăm faptul că intervievatul B se
focusează pe oa meni, mai exact pe angajații unei companii.
În interviul C întâlnim un răspuns mai diferit, care se bazează pe legătură dintre
mesajul transmis prin conținut al companiei și valorile acesteia: „mesajul care ar trebui
transmis are legătură cu valorile pe ca re se sprijină compania, cu cultură să organizațională
și cu informarea populației despre proiecte, realizări, dezvoltare.”
Prin ultima întrebare se dorește părerea specialiștilor în legătură strategia folosită de
compania General Electric, care în cadrul ceremoniei Oscarurilor a lansat o campanie care
constă într -o mini serie de clipuri cu un viitor angajat al companiei. Scopul campaniei a
fost de a înlătura concepțiile greșite despre brand și de a recruta dezvoltatori de software.

37
Din partea intervievatul ui A am primit un răspuns scurt și la obiect, acesta fiind în
totalitate de acord cu această strategie folosită de General Electric: „o abordare curajoasă;
pot spune că aprob astfel de strategie, din urmă căreia, dup apărerea mea pot urmă doar
lucruri bune ”.
În interviul B specialistul în domeniu are o părere bună despre această strategie
îndrăzneață: „posibili candidați cu potențial în direcția lor de interes vor empatiza cu
poveștile văzute în clipurile referitoare la viitorii lor angajați (ai companiei G eneral
Electric) și vor aplică pe diverse oportunități pe care ei le promovează în scop de
recrutare”.
Respondentul interviului C are de asemenea o părere bună despre această strategie,
spunând că e „bine gândită” și „integrată în momentul actual în care d igitalizarea este în
plină dezvoltare”. Acesta afirmă că mesajul este unul prietenos, la care poate avea acces
toată lumea. Totodată, specialistul vine și cu o idee de îmbunătățire a acestei strategii:
„singurul element pe care l -aș schimbă ar fi acela de a adaugă doi angajați în video, un
angajat cu vechime în companie și unul proaspăt angajat”. Această idee mi se pare de
efect, deoarece în acest mod s -ar putea crea un contrast între aceste două tipuri de angajați.
1.2.3 Sondajul de opinie
Sondajul de opin ie este o metodă indirectă de colectare a datelor. Datele sunt
obținute întrebând persoanele care au anumite cunoștințe despre fenomenul care ne
interesează, acestea fiind numite respondenți.
Sondajul de opinie este o metodă cantitativă, dar nu este exclus ă posibilitatea de a
colecta și date de natură calitativă cu ocazia unui sondaj (putem adresa anumite întrebări
și să permitem subiecților să răspundă în formă și detalierea pe care o doresc).
Această metodă poate fi folosită în egală măsură pentru toate p osibilele obiective
ale unei cercetări: prin sondaj putem face un studiu exploratoriu, unul descriptiv sau unul
explicativ.
Primul sondaj de opinia a fost realizat în anul 1824 cu scopuri jurnalistice de către
un reporter care dorea să afle cine va ieși pr eședinte al SUA în alegerile din acel an.

38
Sondajul de opinie are cinci caracteristici importante:
1. Presupune un număr mare de cazuri;
2. Selectarea acestora trebuie să fie făcută după criterii de eșantionare;
3. Datele trebuie colectate în situații normale, cât m ai apropiate de realitate;
4. Colectarea se face în conformitate cu proceduri standardizate ;
5. Datele sunt într -o formă măsurabilă cantitativ .
Sondajul de opinie se realizează prin aplicarea unei liste de întrebări numită
chestionar, prin intermediul unei anumi te tehnici, unor respondenți care constituie un
eșantion din întreagă populație.
Există anumiți factori care influențează calitatea răspunsurilor respondenților:
1. Cadrul de desfășurare în care vor fi furnizate răspunsurile;
2. Tema anchetei: există teme intere sante și neinteresante, mai mult sau mai puțin
sensibile, teme la care respondentul vrea sau nu să răspundă;
3. Personalitatea operatorului poate influență favorabil sau defavorabil calitatea
răspunsului;
4. Ora și ziua desfășurării anchetei trebuie să fie cât m ai pe placul celui intervievat,
astfel încât să aibă timpul și dispoziția potrivită;
5. Structura chestionarului: un chestionar prea lung sau greu de înțeles poate genera
erori care să compromită șansele de succes ale cercetării.

Tehnicile de sondare prin ca re se poate reali za un sondaj de opinie sunt urmă toarele:
1. Față în față: presupune interacțiunea dintre operator și respondent;
2. Prin poștă: întrebările sunt trimise prin poștă și răspunsurile sunt returnate
cercetătorului în același mod;
3. Telefonic: convorbi rea se desfășoară prin intermediul telefonului;
4. Electronic: întrebările pot fi trimise prin intermediul poștei electronice și
recepționate în același mod sau pot fi postate pe un site;
5. Chestionarul auto -administrat: cercetătorul distribuie întrebările, sub iecții răspund
la ele iar cercetătorul colectează ulterior răspunsurile.

39

Instrumentul de baza al sondajului de opinie este chestionarul. Acesta poate fi construit
doar în momentul în care știm foarte clar cum se prezintă problema studiată. Pentru a putea
construi un chestionar de succes trebuie să avem o cunoaștere cât mai bună a subiectului, să
avem o schemă explicativă a fenomenului, să cunoaștem cât mai bine populația ca re va fi
chestionată și să stăp ânim tehnică de construcție a chestionarului.
Pentru a câștigă încrederea subiecților, chestionarul cuprindă o parte introductivă în
care se precizează cine este cercetătorul și care este scopul cercetării. De asemenea, în partea
introductivă, subiecții sunt asigurați că răspunsurile furnizate vor rămâne con fidențiale.

Intervievând specialiștii am aflat părerilor lor cu privire la efectul pe care marketingul
prin conținut îl are asupra recrutării.
Pe lângă părerile specialiștilor, am dorit să investighez și mai în amănunt acest subiect,
văzând ce părere are publicul țintă în legătură cu acest topic.
Obiectivul principal al aplicării chestionarelor este determinarea celei mai potrivite
surse de recrutare și totodată impactul pe care content marketingul îl are asupra vizibilității
unei companii.
Chestionarul cu prinde 10 întrebări, fiecare dintre acestea având un scop bine
definit. Numărul este relativ mic, deoarece sunt de părere că oamenii sunt mult mai receptivi
atunci când nu li se cere sacrificarea unui număr mare de minute în completarea unui
chestionar, ră spunsurile fiind sunt mai sincere, datorită concentrării asupra întrebărilor.
Realizarea chestionarului a fost aplicată în mediul online, pe platforma isondaje.ro , unui
număr de 110 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 -54 de ani, vârsta medie a respond enților
fiind 30 de ani. Subiecții sunt de parte feminină și de parte masculină, în felul următor: 75
femei și 35 bărbați. Respondenții sunt de naționalitate română, și provin atât din medii rurale
cât și urbane.
La întrebarea: Care este cea mai bună sursă de descoperire de joburi noi?,
respondenții au așezat rasunsurile în mod ierarhic, între unu și cinci. Majoritatea
respondenților, 25% mai exact , au ales că cea mai bună s ursă de descoperire de joburi ca
fiind diversele platform e de locuri de muncă. Un pr ocent de 21% au ales platformele de

40
socializare, urmate de cei care au ales site -ul companiei, și anume 19% din respondenți.
agențiile de recrutare au fost alese de 18%, iar ziarul de 17% dintre respondenți.

Fig. 2
Următoarea întrebare: Sunteți mai atras de o companie despre care cunoașteți deja
informații?, are că obiectiv descoperirea importanței pe care o are brand awareness -ul.
94% dintre cei care au completat sondajul de opinie, sunt de părere că se simt mai atrași
de o compania despre care deja cuno sc informații, în timp ce 5,7% nu consideră că
descoperirea de informații despre o companie nu ii face să se simtă mai atrași de această.
Se poate observă faptul că balanța înclină către partea graficului care indică o
evidență preferință a oamenilor de a cunoaște informații despre o companie, spre exemplu,
înainte de a candida pentru o poziție.

41

Fig. 3

Întrebarea a treia: Care este factorul determinant în vederea acceptării unui loc de
muncă?, targhetează elementul care îi face pe oameni să accepte un loc de muncă, mai
exact, dacă o fac cu ajutorul altor persoane, cu ajutorul unor caracteristici ale companiei
sau datorită succesului companiei. Majoritatea au ales că element favorit, „feedback -ul
angajaților”, mai exact un procent de 50,9%, în timp ce 32 ,1% au ales „realizările
companiei”, iar 17% dintre respondenți au ales „seriozitatea echipei de recrutare”.

42

Fig. 4

Următoarea întrebare se focusează pe importantă marketingului în domeniul de
resurse umane, mai exact aria recrutării. Balanță înclină sp re răspunsul pozitiv, astfel
58,5% dintre respondenți sunt de părere că o compania care se promovează în mod
inteligent va atrage mai mulți candidați, în timp ce 41,5% au păreri mixte, situându -se la
mijloc.

43

Fig. 5
Întrebarea următoare are că scop descop erirea caracteristicii esențiale a unui
angajator. Cea mai mare parte din respondenți, mai precis 39,1% au ales „seriozitatea”.
Rezultatele sunt strânse între această caracteristică și „beneficiile pe care le oferă”, această
fiind aleasă de 37% dintre resp ondenți.
Observăm aici dorința oamenilor de a se simți în siguranță din punct de vedere
financiar dar și dorința de a avea un loc de muncă stabil.

44

Fig. 6

Următoarea întrebare vizează părerea oamenilor în ceea ce privește importantă
marketingului prin c onținut. În mod evident, conform graficului de mai jos, respondenții,
în procent de 62,3% consideră acest lucru foarte important.
În urmă acestor rezultate, constat că oamenii cunosc importantă și impactul pe care
content marketingul îl are într -o companie .

45
Fig. 7

La întrebarea următoare, 37,7% dintre respondenți au răspuns că există o
posibilitatea de a -și schimbă locul de muncă pentru o compania despre care au auzit doar
lucruri pozitive, în timp ce la polul opus, găsim un procent de 15,1% care sub nic i o formă
nu ar recurge la astfel de gest.
Această întrebare are că scop descoperirea impactului pe care content marketingul
și brand awareness -ul îl au. Pe baza răspunsurilor, constatăm că marea majoritate a
răspunsurilor înclină spre un impact cu un nive l ridicat.

Fig. 8

Prin următoarea întrebare am dorit să aflu părerea respondenților asupra importanței
expeditorului a unei notificări în cadrul u nei companii. Marea majoritate sunt de părere că
o informație este apreciată mai mult dacă este transmisă d e către departamentul de resurse
umane. Procentul acestei categorii este de 71,7%, împărțit astfel: 26,4% cred cu tărie
afirmația de mai sus, în timp ce 45,3% consideră că sigur informația este mai apreciată
dacă vine din partea HR -ului.

46

Fig. 8

În înce rcarea de a află o metodă de promovare ideală a unui loc de muncă, am
adresat următoarea întrebare, la care 50% dintre respondenți au ales varianta unui clip
scurt și interesant de prezentare a locului de muncă, a cerințelor și a responsabilităților.
Totod ată, prin această întrebare am dorit să descopăr dacă numărul voturilor înclină spre
content marketing sau dacă respondenții consideră că nu e cazul să abordăm această
varianta.

47

Fig. 9

Adresând următoarea întrebare în legătură cu vizibilitatea unei com panii la nivel
național, am avut că obiectiv descoperirea importanței brand awareness -ului. Astfel,
98,1%, un procentaj impresionant, împărțit astfel: 45,3% consideră că recunoașterea și
cunoașterea mărcii este un element foarte important, iar 52,8% fiind de părere că acest
lucru este doar important. O foarte mică parte din respondenți consideră că brand
awareness -ul nu este deloc important, mai precis un procentaj de 1,9%.

48

Fig. 10

49
Concluzii

Am început lucrarea de disertație cu motivația temei alese și cu prezentarea subiectului
principa l, mai exact, Content Marketing ul, axându -mă pe relația pe care acest concept o are
cu domeniul resurselor umane. Am motivat alegerea temei pe care am abordat -o în cadrul
lucrării, ca fiind o pasiune mai veche care fa ce cunoștință cu noțiuni noi dobândite în cadrul
facultății și la locul de muncă.
Partea teoretică a lucrării cuprinde două capitole principale, ambele fiind de o
importantă majoră în înțelegerea aprofundată a subiectului și a părții aplicative.
În primul capitol major al lucrării, printre altele, am enunțat teorii cu referire la
marketing, definind și clarificând conceptul și funcțiile acestuia.
În acest sens, marketingul reprezintă un mod de gândire și un comportament în
domeniul pieței care implementeaz ă o metodă sistematică de circulație a activităților de
producție, distribuție și consum, constituind mai multe seturi de metode și tehnologii.
Totodată, marketingul este considerat un mod de vânzare, promovare și un proces social și
managerial prin care diferiți oameni sau grupuri obți n ceea ce prin intermediul creării și
schimbului între ei de produse.
Al doilea capitol major al lucrării urmărește să prezinte teorii cu privire la content
marketing. Acest capitol debutează cu definirea conceputului, urmat printre altele, de
obiectivele pe care marketingul prin conținut și le propune. Tot în acest capitol am abordat și
relația dintre acest concept și consumatori sau clienți și formele sale diverse. Pentru o
aprofundare a subiectului, am decis să mă caut câte va exemple cele bre prin care content
marketing ul a ajutat la îmbinarea armonioasă și crearea unei legături puternice între
consumatori și brand.
Astfel, marketingul prin conținut este o formă de marketing concentrată pe crearea,
publicarea și distribuirea de conținut pentru un public vizat. Conform Institutului de Content
Marketing acesta reprezintă “o abordare de marketing strategică, orientată către crearea și
distribuirea de conținut valoros și relevant în mod constant, pentru a capta și reține atenția
unui nucleu de consumatori, care, în cele din urmă, va cumpără produsele/serviciile noastre.”

50
Din această definiție înțelegem că marketingul prin conținut este o strategie pe termen lung
care se concentrează pe construirea unei relații puternice cu publicul său țintă, oferindu -le în
mod constant conținut relevant pentru ei, de înaltă calitate.
Partea aplicativă cuprinde cercetarea calitativă și cercetarea cantitativă. Că și
instrument de baza în primul tip de cercetare, am folosit interviul. Așadar, am inter vievat trei
specialiști în domeniul resurselor umane. Din răspunsurile pe care le -am obținut, pot afirmă
că există o legătură strânsă între
marketing prin conținut și recrutare. Pentru al doilea tip de cercetare am folosit sondajul
de opinie, majoritatea respondenților chestionarului fiind de părere că o companie cu un bun
marketing prezintă mai mult interes față de o altă companie sau brand care are un marketing
sărac sau lipsește cu desăvârșire.
Urmărind călătoria pe care am urmat -o, cea mai mare dificu ltate întâlnită pe parcursul
redactării lucrării de disertație a fost găsirea unor specialiști dispuși să ofere din cunoștințele
lor și din specificul companiei unde lucrează, luând în considerare domeniul în care aceștia
își desfășoară activitatea și conf idențialitatea impusă implicit de acesta. Desigur, acest lucru
m-a determinat să fiu și mai focusată și orientată spre calitatea acestei lucrări.

51
Bibliografie

A. Lucrări teoretice
1. Balaure, V. (2000 ). Marketing , Ed. Uranus, Bucureșt i;
2. C.R. Kothari. (2004 ). Research methodology, Methods & Techniques , New
Delhi: New age In ternational (P) Ltd. Publishers ;
3. Cătoiu, I . (2002). Cercetări de marketing , Ed. Uran us, București;
4. Cătoiu, I. (2004). Teodorescu ., Biblioteca de marketing , Ed. Uranus ,
București ;
5. Charles, F. Phillips, Delbert, J., Duncan. ( 1968 ). Marketing: principles and
methods , (5th edition), New Yo rk; R. D. Irwin, Homewood, Ill ;
6. Clinchy, B. M. (2003). An epistemological approach to the teaching of
narrative research Up close and pe rsonal: The teaching and learning of narrativ e
research , Washington, DC. American Psychological Association ;
7. Demetrescu, M., C. (1977). Analiza Inter și Intrafuncțională de Marketing ,
Buletinul de Marketing, No.2 ;
8. Dragomir M . (2020) . Materiale seminar. Met ode avansate de cercetare în
relații publice ;
9. King, Roland F. (2005). Strategia cerce tării, Polirom ;
10. Kotler Ph., Saund ers, J., Amstrong, G., Wong, V. (1999) Principiile
Marketingului , București:Teora ;
11. Krahn, G. L., & Putnam, M. (2005). Qualitative Meth ods in Psychological
Research , Blackwell Publishing ;
12. Kuma, R. (2011). Research Methodology: A Step -by-Step Guide for Beginners
(3rd ed.) , London: SAGE Publictions Ltd ;
13. Mărginean , I. (2000). Proiectarea Cercetării Sociologice , Polirom ;
14. Olteanu, V . (2002). Marke tingul serviciilor , Ediția 2, Ed. Uranus, București;
15. Orzan, G. (2004). Sisteme expert de marketing , Ed. Uranus, București;
16. Paina, N., Lazăr, D., Vorzsak, A., Plăiaș, I, Pop, D.,M., et al. (2002). Bazele
Marketingului , Cluj Napoca: Presa Universitară Clujan ă;

52
17. Petre D . (2006 ), Cercetarea de marketing , Ed. Brandbuilders, București;
18. Stanton, W., J. (1981). Fundamentals of Marketing (6th edition), New York:
McGraw – Hill;
19. Vegheș, C. ( 2003 ). Marketing direct , Ed. Uranus, București;
20. Verstage, J . (2005) Marketin g, London , ICSA Publishing Ltd. ;
21. William E. Cox, Jr. ( 1979 ). Industrial Marketing Research , Wiley, New York;
22. Zaiț, A. (2004). Marketingul serviciilor , Ediția a 2 -a revizuită, Ed. Sedcom
Libris, Iași.

B. Bibliografie web
1. http://contentmarketinginstitute.com/wh at-is-content -marketing ;
2. https://blog.hubspot.com/marketing/content -marketing -strategy -guide ;
3. https://digitalmetrics.ro/content -marketing -intoarcerea -viitor ;
4. https://www.buyerpersona.com ;
5. https://www.servhost.ro/profil -buyer -persona .

C. Dicționare
1. DEX , Dicționarul explicativ al limbii române , www.dexoline.ro;
2. DOOM, 2009 , Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii ,
Academia Rom ána, București ;
3. Vocabular online, www.vocabular. ro.

53
Anexe

Anexa 1
Ghid de interviu despre marketing prin conți nut în resurse umane

1. Considerați că o companie cu un bun marketing atrage mai mulți candidați?
2. Cine este responsabil de crearea vizibilității companiei?
3. Cum ajută brand awareness -ul în procesul de recrutare?
4. Considerați că citirea unui articol cu meritel e companiei ar putea fi factorul
determinant în acceptarea unei oferte de muncă pentru un candidat?
5. Care este rolul articolelor/postărilor cu realizările companiei?
6. Ce mesaj trebuie să transmită acestea?
7. În cadrul ceremoniei Oscarurilor, compania General E lectric a lansat o campanie,
care constă într -o mini serie de clipuri cu un viitor angajat al companiei. Scopul
campaniei a fost de a înlătura concepțiile greșite despre brand dar și de a recruta
dezvoltatori de software. Ce părere aveți despre această str ategie?

54
Anexa 2
Interviu Amalia Haica; Manpower România

1. Considerați că o companie cu un bun marketing atrage mai mulți candidați?
Da, cu siguranță. O companie cu marketing bun are vizibilitate mai bună și este
mai apreciată.
2. Cine este re sponsabil de crearea vizibilitățîi companiei?
Cele două departamente: departamentul de marketing/PR și departamentul HR.
3. Cum ajută brand awareness -ul în procesul de recrutare?
Prin intermediul acestui procedeu, oamenii iau cunoștință de existența br andului
tău și mai mult decât atât se obișnuiesc cu el, ajutându -i să își păstreze și o anumită
loialitate față de brandul preferat. Totuși, trebuie să dăm importantă acestui lucru și
să ne asigurăm că brandul nostru este cunoscut și că lumea a auzit lucru ri pozitive
despre noi.
4. Considerați că citirea unui articol cu meritele companiei ar putea fi factorul
determinant în acceptarea unei oferte de muncă pentru un candidat?
Da, candidați i sunt ghidați mult în alegerile profesionale de imaginea compani ei
din care doresc să facă parte.
5. Care este rolul articolelor/postărilor cu realizările companiei?
Astfel, compania are mai multe șanse să fie considerată de încredere, să câștige
candidați valoroși și să își îi motive ze pe consumatori să le cumpere produsele sau
serviciile.
6. Ce mesaj trebuie să transmită acestea?
Într-un mediu atât de competitiv, orice companie trebuie să apeleze și mai mult la
creativitate și să aducă ceva extra pentru ca un posibil candidat să observe
compania. Astfel, pentr u a se ajunge la un angajament înalt, este nevoie că postările
să atragă privirile printr -un mod mai inventiv, mai personalizat.
7. În cadrul ceremoniei Oscarurilor, compania General Electric a lansat o campanie,
care constă într -o mini serie de clipur i cu un viitor angajat al companiei. Scopul

55
campaniei a fost de a înlătura concepțiile greșite despre brand dar și de a recruta
dezvoltatori de software. Ce părere aveți despre această strategie?
O abordare curajoasă. Pot spune că aprob astfel de strategie , din urmă căreia, după
părerea mea pot urmă doar lucruri bune.

56
Anexa 3
Interviu Bianca Matei; Bosch Service Solutions

1. Considerați că o companie cu un bun marketing atrage mai mulți candidați?

Cu siguranță. Campaniile de marketing devin adesea vizibile și în exteriorul
companiei, astfel că pot atrage atenția candidaților asupra compa niei care
organizează respectiva activitate.

2. Cine este responsabil de crearea vizibilității companiei?

Persoanele care fac parte din departamentul de mark eting, prin gândirea și
organizarea unor campanii de impact, de interes pentru persoanele din extern.

3. Cum ajută brand awareness -ul în procesul de recrutare?

Atunci când un brand este cunoscut și considerat de impact și de încredere,
consider că rată aplicanților crește. Dacă brand awareness -ul este unul poziti v, iar
oamenii cunosc brandul ca pe unul serios, cu siguranță procesul de recrutare va fi
facilitat.

4. Considerați că citirea unui articol cu meritele companiei ar putea fi factorul
determinant în acceptarea unei oferte de muncă pentru un candidat?

Aș spune că nu. Cred că decizia de acceptare a unei oferte este strict legată de
specificul poziției și de beneficiile pe care această le poate aduce. Consider că
acestea sunt cele ce infl uențează decizia unui candidat față de o oferta.

5. Care este rolul articolelor/postărilor cu realizările companiei?

57
Rolul acestor articole este de a evidenția realizările, astfel încât acestea să ajungă
atât în atenția angajaților, cât și a viitor ilor angajați.

6. Ce mesaj trebuie să transmită acestea?

În cadrul unui mesaj de genul acesta, aș pune accent pe impor tanța realizărilor dar
mai ales că acestea au fost posibile datorită tuturor angajaților care au muncit
pentru a le îndeplini . În final, orice realizare a unei companii, există datorită tuturor
colegilor care s -au dedicat muncii.

7. În cadrul ceremoniei Oscarurilor, compania General Electric a lansat o campanie,
care constă într -o mini serie de clipuri cu un viitor angajat al c ompaniei. Scopul
campaniei a fost de a înlătura concepțiile greșite despre brand dar și de a recruta
dezvoltatori de software. Ce părere aveți despre această strategie?
Aș spune că am o părere bună. Probabil posibili candidați cu potențial în direcția
lor de interes vor empatiza cu poveștile văzute în clipurile referitoare la viitorii lor
angajați și vor aplică pe diverse oportunități care ei le promovează în scop de
recrutare.

58

Anexa 4
Interviu Ruxandra Chende; DRÄXLMAIER România

1. Conside rați că o companie cu un bun marketing atrage mai mulți candidați?
Da, deoarece este mult mai vizibilă pe piață și își poate face mult mai bine cunoscute
domeniile de interes, principiile și acțiunile.
2. Cine este responsabil de crearea vizibilității companiei?
În primul rând angajații deoarece ei sunt imaginea companiei, iar în al doilea rând, cei
care lucrează în departamente precum Marketing și PR sau HR.
3. Cum ajută brand awareness -ul în procesul de recrutare?
Posibilii candidați se pot inform a despre companie și despre plusurile și minusurile
existente. De asemenea, pot află despre proiectele companiei, oportunități și
dezvoltarea acesteia.
4. Considerați că citirea unui articol cu meritele companiei ar putea fi factorul
determinant în acc eptarea unei oferte de muncă pentru un candidat?
Da, meritele sau reușitele unei companii scot în evidență seriozitatea, profesionalismul
și muncă angajaților și a companiei respective. Acest fapt poate atrage foarte mult și
poate întări ideea că firma sau compania respectivă este una care oferă stabilitate și
seriozitate.
5. Care este rolul articolelor/postărilor cu realizările companiei?
În primul râ nd articolele au scop de creare, menținere și îmbunătățire a branding -ului și
a renumelui companiei. În al doilea rând este vorba de publicitate și informare despre
companie.

59
6. Ce mesaj trebuie să transmită acestea?
Mesajul care ar trebui transmis are legătură cu valorile pe care se sprijină compania, cu
cultură să organizațională și cu informarea popu lației despre proiecte, realizări,
dezvoltare.
7. În cadrul ceremoniei Oscarurilor, compania General Electric a lansat o campanie,
care constă într -o mini serie de clipuri cu un viitor angajat al companiei. Scopul
campaniei a fost de a înlătura concepț iile greșite despre brand dar și de a recruta
dezvoltatori de software. Ce părere aveți despre această strategie?
Mi se pare o strategie bine gândită deoarece este integrată în momentul actual când
digitalizarea este în plină dezvoltare, iar mesajul este t ransmis într -un mod friendly la
care toată populația poate avea acces și poate cuprinde mesajul. Singurul element pe
care l -aș schimbă ar fi acela de a adaugă doi angajați în video, un angajat cu vechime în
companie și unul proaspăt angajat.

60
Anexa 5
Chestionar: Marketing prin conținut în domeniul Resurse Umane

Numele meu este Iliș Daiana, sunt studentă în ultimul an de master la Facultatea Științele
Comunicării, specializarea Comunicare în afaceri. Acest sondaj are ca scop aflarea pă rerilor
despre impact ul pe care marketingul prin conținut î l are asupra domeniului de resurse umane,
dar si de terminarea celei mai bune
surse de recrutare.

Introduceți datele dumneavoastră:
Sex

Vârstă

Locație

Ocupație

1. În opinia dumneavoastră, care este cea mai bună sursă de
descoperire de joburi noi?
Ziar
Social media (Facebook, LinkedIn, Twitter, etc.)
Agentie de recrutare
Site-ul companiei
Platformă de joburi (Ejobs, Bestjobs, etc.)
2. Sunteți mai atras de o companie despre care cunoașteți deja
informații?
Da
Nu
3. Care este factorul determinant în vederea acceptării unui loc
de muncă?
Seriozitatea echipei de recrutare
Realizările companiei
Feedback -ul altor angajați

61

4. Considerați că o companie cu un bun marketing atrage mai
mulți candidați?
1 2 3 4
Deloc

Cu siguranta
5. Care credeți că este cea mai importantă caracteristică a unui
angajator? (mai multe răspunsuri posibile)
Seriozitatea
Beneficiile pe care le oferă
Vizibilitatea
Renumele companiei
Altele

6. Cât de important considerați că este marketingul prin
conținut pentru o companie?
1 2 3 4
Deloc important

Foarte important
7. Ați fi dispus să schimbați compania pentru care lucrați cu alta
despre care ați auzit lucruri bune?
1 2 3 4
Deloc

Cu siguranta
8. Apreciați o informație mai mult dacă este transmisă de
Departamentul de Resurse Umane?
1 2 3 4
Deloc

Cu siguranta
9. Care dintre variante vi se pare metoda cea mai bună de
promovare a unui loc de muncă? (mai multe răspunsuri posibile)
Un clip interesant și scurt de prezent are
O poză
Anunț
Nu e nevoie
10. Cât de important vi se pare gradul de vizibilitate și
cunoaștere la nivel național a unei companii?
Foarte important
Important
Deloc important

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII
DE FINALIZARE A STUDIILOR 1

Subsemnatul (a) ________________________________________________ _______
_______________________________________________ __________ _ , legitimat (ă)
cu CI / BI seria ______ _ nr. _________ __, CNP ______________ ________________
autorul lucrării ________________________________________________________ _
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________ ________________
elaborată în vederea susținerii examenu lui de finalizare a studiilor de ______ ________
_____________________________________ ________ _ organizat de către Facultatea
_______________________ ________________________ _____________ _din cadrul
Universității Politehnica Timișoara, sesiunea ____________________ a anulu i
universitar ______________ _______, luând în considerare conținutul art. 39 din
RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei
activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost
folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.

Timișoara,

Data Semnătura
_______________________ ______________________________

1 Declara ția se completeaz ă „de mână ” și se insereaz ă în lucrarea de finalizare a studiilor, la sfâr șitul acesteia, ca parte integrant ă.
Iliș Daiana-Paula
ZH
043116
2960118055090
Content Marketing – Marketing prin conținut în Resurse Umane
Master
Știintele Comunicării
Iunie
2019-2020
14.06.2020

Master: COMUNICARE ÎN AFACERI Anexa 3

Evaluarea lucrării de disertație de către conducătorul științific

Masterand : ILIȘ DAIANA -PAULA
Tema lucrării de disertație : CONTENT MARKETING – MARKETING PRIN CONȚINUT ÎN
RESURSE UMANE
Conducătorul lucrării de disertație : ANCA DRĂGHICI ; VASILE GHERHEȘ

 Realizarea disertației implică cunoștințe din : –
–

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
A. Structura lucrării
a. lucrarea are o structu ră: –
– specială (acceptată de conducător)

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………….. ………………………………………………………………………………… ………………………….
……. puncte (0-4 puncte)
b. ponderea părților lucrării: (1/3 partea teoretică, 2/3 partea practică)
………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………
……………………………………………………………………………………………………. ……………………………………..
….. puncte (0-6 puncte)

TOTAL A: ….. PUNCTE (0-10 puncte)
B. Conținutul lucrării
I. Partea teoretică
a. Gradul de independență în fundamentarea teoretică a cercetării (corectitudine, coerență)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
….. puncte (0-7 puncte)
b. Cunoașterea avansată a subiectului / subiectelor teoretic(e) impl icat (e) de tema lucrării
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………………………………………… ………………………………………………………………………………
….. puncte (0-10 puncte)

c. Dezvoltarea teoretică a subiectului (coerență, consistență, claritate, măsura utilizării acesteia în partea
aplicativă)
………………………………………………………………………………………………………………. …………………………..
…………………………………………………………………………………….. …………………………………………………….
….. puncte (0-8 puncte)

II. Partea aplicativă
a. Prezentarea metodologiei (relevanța utilizării metodei de cercetare în raport cu obiectul de studiu și cu
scopul lucrării, corecti tudinea aplicării metodei de cercetare)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………………………….. …………………………………………………………………………………………….
….. puncte (0-15 puncte)
b. Elemente originale (contribuții la dezvoltarea temei, elemente originale pentru soluționarea temei )
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………………………………………………………………… ………………………….. ………………………….
….. puncte (0-20 puncte)
c. Gradu l de finalizare a temei propuse (capacitatea de evidențiere a rezultatelor cercetării, a contribuțiilor
proprii și a concluziilor )…………………… ………………… …………………………… ……………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
….. puncte (0-10 puncte)
g. Validarea științifică a rezultatelor cercetării (modalit atea de validare, relevanța metodei de validare)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
……………………………………….. ………………………………………………………………………………………………….
…… puncte (0-10 puncte)

TOTAL B (I + II): ….. PUNCTE (0-80 puncte)
C. Condiții de redactare (respectarea cerințelor de editare , estetica lucrării/forma de redactare,
complexitate a și relevanța materialului grafic – dacă este cazul)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
TOTAL C: ….. PUNCTE (0-5 puncte)

D. Practica și cercetarea efectuate în vederea elaborării lucrării
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….
……………………………………………… …………………………………………………………………………………………..
TOTAL D: …. PUNCTE (0-3 puncte )
E. Apreciere asupra lucrării științifice prezentate la o sesiune de comunicări, propusă spre publicare
în Mastercom și atașată disertației
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………
TOTAL E: ….. PUNCTE (0-2 puncte)

Calcul total general: A+B+C+D +E= ……… PUNCTE Nota: A+B+C+D +E /0.1= ……..

Data: ………………………. Semnătura conducătorului lucrării de disertație