Prof. Univ. Dr. Stănilă Andreea Asist. Univ. Dr. Diaconeasa Zoriț a Cluj -Napoca 2017 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ… [616816]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ NAPOCA

FACULTATEA STIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Kantor Karina Blanca

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific
Prof. Univ. Dr. Stănilă Andreea
Asist. Univ. Dr. Diaconeasa Zoriț a

Cluj -Napoca
2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

Facultatea Stiința ș i Tehnologia Alimentelor
Departamentul: Ingineria Produselor Alimentare
Disciplina: Biochimie

Kantor Karina Blanca

Proiect de diplomă

Pudră din plante cu efect puternic antioxidant

Îndrumător stiițific
Prof. Univ. Dr. Stănilă Andreea
Asist. Univ. Dr. Diaconeasa Zorița

CLUJ NAPOCA
2017

PUDR Ă DIN PLA NTE CU EFECT PUTERNIC ANTIOXIDANT
Autorul: Karina Blanca Kantor
Îndrumător: Prof. Univ. Dr. Andreea STĂNILĂ
Asist. Univ. Dr. Zorița DIACONEASA
Universitatea de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca, Facultatea de Știința
și Tehnologia Alimentelor, Calea Mănăștur nr. 3 -5, 400372, Cluj Napoca, România
[anonimizat]

REZUMAT

Polifenolii, compuș i naturali din plante, se găsesc în cantitate foarte importantă în fructe
și legume. Aceștia prezintă o serie de proprietăți benefice, dintre care cea mai importantă constă
în efectul lor antioxidant.
Pe baza studiil or de literatura care au menționa t efectele benefice ale polifenolilor pentru
bolile hepatice s -a realizat un nou studiu, ș i anume: S-au ales șase plante care au fost
demonstrate că ajută la regenrea celulelor hepatice și totodată au un conținut bogat în polifenoli,
flavonoide, dar și o c apacitate antioxidantă puternică. Pudra naturală din plante cu efect
hepatoprotector a fos realizată prin uscarea celor șase plante acestea fiind: arumurariu, turmeric,
ghimbir, pătrunjel, rodie și păpădie la o temperatură care nu provoacă modficiarea asup ra
componenților , apoi au fost supuse unei operații de măcinare fină. S-au realizat extrații de
polifenoli, flavonoide și s -a determinat capacitatea antioxidantă a acestora, de asemenea s -au
realizat și teste pe o linie de celule cu carcinom hepatic uman i ar prin re zultatele obținute s -a
observat că aceste extracte inhibă proliferarea celulară .

CUVINTE CHEIE: PLANTE, CELULE, FICAT , POLIFENOLI

PLANT POWDER RICH IN POLYPHENOLS WITH
HEPA TOPROTECTIV EFFECT
Author: Karina Kantor
Scientific coordina tor: Prof. Univ. Dr. Andreea Stănilă
Asist. Univ. Dr. Zorița Diaconeasa
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 400372,
Cluj -Napoca, Romania; Email: [anonimizat]

ABSTRACT

Polyphenols are natural compunds with can be found in fruits and vegetables. They have
a number of beneficial propert ies, the most important is their antioxidant effect.
Based on literature studies that have maint ained the beneficial effects of polyphenols for
liver disease, a new stiudium has been achieved, namely: Six plants have been selected that have
been shown to help regenerate liver cells and also have a rich content of polyphenols, flavonoids
, But also a strong antioxidant capacity. The natural herbal powder with hepatoprotective effect
was made by drying the six plants, such as arumurarium, turmeric, ginger, parsley, pomegranate
and dandelion at a temperature that does not cause modification on the compon ents, then
subjected to a fine grinding operation. They carried out extracts of polyphenols, flavonoids and
their antioxidant capacity was determined, as well as tests on a cell line with human hepatic
carcinoma, and by the results obtained it was observed that these extracts inhibit cell
proliferation.

KEYWORDS : PLANTS, CELLS, LIVER, CIRRHOSIS, PHOLYFENOLS

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
1.1 ALIMENTE FUNCȚ IONALE – CONCEPT ȘI IMPORTANȚĂ ………………………….. ……….. 8
1.2.1 Hepatita ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
1.3 POLIFENOLII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 14
1.4 PLANTE C U EFECT HEPATOPROTECTOR ………………………….. ………………………….. . 15
1.4.1 Armurariu ( Silybum marianum ) ………………………….. ………………………….. …………………. 16
1.4.2 Turmericul ( Curcuma longa ) ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
1.4.3 Ghimbirul ( Zingiber officinale) ………………………….. ………………………….. …………………… 19
1.4.4 Pǎpǎdia ( Taraxacum officinale ) ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
1.4.5 Pătrunjelul ( Petroselinum crispum ) ………………………….. ………………………….. …………….. 23
1.4.6 Rodia ( Punica granatum ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 25
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 28
2.1 SCOPUL STUDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
2.2 OBȚINEREA PUDRELOR DIN PLANTE BOGATE ÎN POLIFENOLI ……………………. 28
2.3.1 Plante -ingredient utilizate pentru obținerea mixurilor cu efect hepatoprotector ………. 30
2.3.2 Extracția compușilor fenolici din pudrele obținute ………………………….. ………………… 30
2.3.3 Evaluarea polifenolilor totali – Metoda Folin Ciocaleu ………………………….. ………….. 31
2.3.4. Evaluarea flavonoidelor tot ale ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
2.3.5 Determinarea capacitatii antioxidante totale prin metoda ABTS ………………………….. 33
2.4 Formularea mixurilor cu efect hepatoprotector din pudrele obtinute si caracretizarea
chimica a acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
2.4.1 Evaluarea potentialului antiproliferativ al extactului asupa liniei celulare de carcinom
hepatic HepG2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
2.4.2. Evaluarea viabilitatii celulare -testul MTT ………………………….. ………………………….. .. 35
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 36
3.1 OBȚINEREA PUDRELOR DIN PLANTE BOGATE ÎN POLIFENOLI …………………… 36
3.2 STUDIU COMPARATIV AL COMPONENTELOR BIOACTIVE DIN PUDRELE
OBȚINUTE SI FORMULAREA MIXURILOR CU EFECT HEPATOPROTECTOR ………. 37
3.2.1 Evaluarea polifenolilor totali – Metoda Folin Ciocaleu ………………………….. ………….. 37

3.2.2 Conținutul total de flavonoi de ………………………….. ………………………….. …………………. 38
3.2.3 Determinarea capacitatii antioxidante totale prin metoda ABTS ………………………….. . 38
3.3 FORMULAREA MIXURILOR CU EFECT HEPATOPROTECTOR DIN …………………. 40
PUDRELE OBȚINUTE ȘI CARACRETIZAREA CHIMICĂ A ACESTORA …………………. 40
3.3.1 Evaluarea polifenolilor totali – Metoda Folin Ciocaleu ………………………….. …………… 40
3.3.2 Conținutul total de flavonoide ………………………….. ………………………….. ………………… 40
3.3.3 Determinarea capacității antioxidante totale prin metoda ABTS ………………………….. . 41
3.4 Evaluarea potentialului antiproliferativ al extactului asupa liniei celulare HepG2 de
carcinom hepatic uman ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 42
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 44

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

7

INTRODUCERE

Suplimentele naturale , o dietă bogată în antioxidanți folosite ca tratament complementar, devin
un domeniu comun de cercetare pentru dezvoltarea de noi produse obținute din surse natural e cu
proprietăți antioxidante și chemopreventive . Numeroase studii au demonstrat că flavonoidele
sunt un bun candidat pentru prevenirea efectelor bolilor de ficat , datorită proprietă ții antioxidante
și de modulare a multor căi de semnalizare metabolică . Polifenolii din plante au demonstrat că
pot avea protecție împotriva degradării celulelor hepatice.
Polifenolii, compusi naturali din plante, se găsesc în cantitate foart e importantă în fructe și
legume. Aceștia prezintă o serie de proprietăți benefice, dintre care cea mai importantă co nstă în
efectul lor antioxidant . Cele mai bogate surse de poifenoli suntfructele roșii , în principal fructele
de pădure, struguriiroșii , rodie, cereale , porumbviolet , legume , vin roșu , de asemenea,rădăcini ,
bulbi .
Efectele chemopreventive ale polifenolilor în ceea ce privește mecanismele de ac țiune in
vivo și in vitro au fost evaluate în mai multe studii. Pe baza datelor publicate recent s -a
demonstrat că polifenolii din plante pot inhiba proliferăr ea celular ă, induc apoptoză ș i au efecte
pozitive a supra cancerului de ficat uman . O sursă bogată de polifenolisunt rodia, pătrunjel,
păpădie, armurariu, turmeric. Aceste fructe au fost intens studiate pentru potențialul lor
important în industria alimentară si farmaceutică, datorita cantității mari de constituenți fenolici.
Aceste pla nte conțin o cantitate mare de antociani, flavonoide, polifenoli, care au un potențial
antioxidant foarte pu ternic.

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

8

CAPITOLUL I
1.1 ALIMENTE FUNCȚIONALE – CONCEPT ȘI
IMPORTANȚĂ

Alimentele funcț ionale sunt acele alimente care pot fi cons umate in cadrul dietelor normale
și care sunt alcă tuite din compuș i biologic activi , sunt examinate din punct de ve dere fiziologic
pentru a vedea actiune de a ameliora sau de a diminua risc ul de boala pentru a optimiza
sănătatea. Toate alimentele su nt funcțion ale până la un punct , deoarece furnizează gust aromă ș i
au valoare nutritional ă. Alimentele funcț ionale sun t compuse din alimente care conț in minerale,
vitamine, acizi grasi, fibre alimentar e, alimente cu adaos de substanț e biolo gic acvtive cum sunt
antiox idanții si probioticel. ( Braker J. 2004)
Conceptul de aliment funcț ional vine din Japonia si a fost introdus in anul 1980. În 1991 a apă rut
conceptul de Food for Specified Health Use ( FOSHU ).
Un aliment este funcțional dacă :
– este natural
– este un alime nt convențional care este alcătuit din compuș i bioactivi naturali
– s-a eliminat componentu l care cauzează efectul nociv
– se face crestr erea unui component natural pană la realizarea efectelor benefice
– adăugarea unor sau unui component care nu se găsește i n compoziț ia alimentului
– inlocuirea unui compus, de obicei se înlocuiește un macronutrient care este excesiv cu un
component care are efecte benefice
– creșterea b iodisponibilitatii sau stabilității unui compus care se știe că are efect funcț ional
sau red uce riscul de a cauza boala. (Henry CJ. 2010)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

9
Obținera unui aliment funcț ional se face prin :
Modificarea compozitiei materiei prime
Nutrienț ii mic ro si macro dinr -o materie primă de origine animală sau vegetala poate fii
influentată de diferiți parametr ii. Mâ ncarea derivate din animale poate fii îmbunătățită pin
schimbarea dietei animalului, astfel că se obțin produse mai bune di n punct de vedere nutritiv .
Ouă îmbunătățite cu Omega 3 au fost obț inute de la g ăini care a u fost hranite cu o dieta bogată î n
Omega 3, î n timp ce acidul linoleic conjugat în laptele de vacă, se obține de la vaci care au
păscut pe pășuni cu iarbă .
Îmbunătățirea calită tii materiei prime se poate face și prin modificare genetică , care se poa te face
prin biologie molecularăsau pri n tehnici de reproducere .
Orezul auriu este soiul cel mai popular deoarece poate produce provitamanina A acesta fiind un
exemplu cum că organsimele modificate gentic pot să prezinte o mină inepuizabilă de
oportunități care pot îmbunătății calitatea nutriti vă a unui aliment .
Modificarea procesului tehnologic
Foarte multe modificari fizice si chimice au loc in timpul preparării unui aliment. Î n dezvolta rea
unui aliment este posibil să proie cteze un proces specific care să imbunătățesca sau ca să permită
formarea de compuși care să aibe o activitate biologica specifică. Fermentaț ia este un exemplu
foarte bun : sosul de soia fermentat are un efec t antioxidant mult mai mare decâ t sosul de soia
nefermentat , deoarece se form eaza o – dihidroxi fenoli. (Mimura A. 1998)
Procesul de extrudare este utilizat cu succes pentru îmbunatatirea calități funcț ioanle a multor
cereale. Propritetatile fizice ale plantei extrudate la fel fal cât și temperatura ș i timpul au
influen tat raportul fibrelor solubile și insolubile ș i efecul antioxidant al procesului final .
Tratamentele termice sunt cele care cauzează degradarea vitaminel or și a altor compuși, dar în
unele cazuri îmbunătăț esc biodisponibil itatea cum este la carotenoide și produc compuși cu efect
antioxidant. În prezent f ormarea de compuși î n timpul tratamentului termic poate fi privit ca o
metoda de a genera componenti c u potențial sănă tos. S -au identifact diferite reactii Maillard care
sunt formate in cafea si pe crusta pâinii având un efect potențial sănătos. Î n viitoru l apropiat
modelele matematice sunt capaile să prezică formarea si degradarea compuș ilor bioactive din
alimente, iar a cesta va reprezenta un avantaj în dezvoltarea alimentelor funcționale. ( Manzocco
L. 2002)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

10
Modificarea formulei retetei
Adăugarea așa nu mitor ingrediente funcționale î ntr-un produs clasic este cea mai simplă meto da
de a realiza un aliment funcț ional . Foarte multe ingredient care sunt sau nu certifica te pentru a fi
ingrediente funcționale demonstrând ca sunt benefice se gâsesc pe piața. Ad ăugarea unui
ingredient nu este aș a simplă . Trebuie să se urmarească dacă acesta interactioneaza cu produsul,
dacă ră mane stabil pe timpul proceseului ș i biod isponibiltatea in produsul finl .
În multe cazuri admi nistrarea unui ingdredient funcțional nu realizează efectul biologic dorit
(Pennington , J. A. T. 2002) acestă reducere se datorează în mare parte biodisponibilității
consecinț ei interacțiunii dintre ingredientul funcțional ș i matricea prod usului alimentar dar si
datorită lipsei conditiior adecv ate de absorbtie . Un exeplu foarte bun es te in cazul sucurilor de
fructe, adă ugarea de alfa – tocoferol poate să aibă un efect infim dacănu este consumat cu acizi
grași. O altă problemă majoră este alterarea proprietăților senzoriale ale alimentelor. Prod usele
îmbunătăț ite cu ingrediete bazate pe soia au un efect benific extraordinar dar di n cauza aromei
sale necorespunzătoare î n produsul f inal este forte deprecit de că tre consumatori.
Din pă cate ingr edientul poate suferi transformări sau degradări î n tim pul procesarii industrial e
convertindu -se intr -un component care să nu aiba efect bioactiv. Acest caz este foarte de întâ lnit
la antioxidan ti care sunt adugăti in produs dar care sunt ținuți in mediu încojurâtor
necorespunzator, așa că iș i pierd acest efec t.
Ample cercetari sunt axate în prezent pe creșterea î ntelegeri i noastre despre “alimente
funcționale”. Instituț ii de cercetare academice , guvernamentale și private din toată lumea depun
eforturi substanț iale pentru a identifica cum alimentele funcțional e sau ingredientele
mâncă rurilor ar p utea preveni boli cronice sau să ajute la optimizarea sănătății, prin urmare
reducând costurile menț inerii sănății și îmbunătătind calitatea de viaț a pentru un numar m are de
consumatori. O disciplină î n curs de dezvolta re care va avea un efect profund asupra cercetării
vitorului alimentelor funcționale și eforturilor dezvoltă rii acesteia este nutrigenomica, care
investighează interacțiunea dintre dieta și dezvoltarea bolilor bazâ ndu-se pe profilul genetic al
individului. Interesu l privind nutrigenomica a fost în mare parte sporit datorită anunțului recent
cum că schița secvenț ei complete a genomului uman a devenit disponibilă. În februarie 2001,
secvența completăa genomului uman a fost anunțată de Ventor ș i colegi. Aceas ta descoperire
tehnologică ar putea in cele din urmă să facă realizabilă crearea unei diete specifice pentru
profilul genetic specific unui individ. Nutrigenomica va avea un efect pround asupra tentativelor
de prevenire a bolilor, inclusiv a viitoru lui ind ustriei alimentelor funcționale. ( The Celera
Genomics Sequencing team 2001)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

11

1.2 BOLI HEPATICE

Ficatul este cea mai importantă glandă anexa a tubului digestiv, cu structura ș i funcț ii extrem
de complexe .
Ficatul este cel mare org an visceral la mamifere . La om, are o greutate medie de 1,2 – 1,5
kg, ceea ce reprezintă aproximativ 2 % din greutatea corpului la adult. Circa 30 % din
greutatea ficatului este dată de sânge. Ficatul are o poziție strategică față de tubul digestiv,
fiind atașat acestuia . Este format d in 4 lobi de dimensiuni diferite. După unele viziuni
moderne , ficatul poate fi considerat chiar u n organ cu o simetrie bilaterală , deci fiind fo rmat
din doi lobi plus doi lobi . Ficatul cons tituie un adevă rt nod meta bolic principal al
organismului, unde se interconvertesc și se transformă principalele alimente . Acest organ
este un adevarat “ me tbolitostat “ cu multiple funcț iuni ca:
– Exesul de glucoză provint din alimente este convertit i n glicogen, de unde se eliberează
glucoza in funcție de necesitățile organsimului ;
– Produce corpii cetonici folosit ca substrat energetic in perioada de inaniție ;
– Catabolizează majoritatea aminoacizilor ingenarți sau proveniți din muschi ;
– Din amoniacul provenit p rin metabolizarea aminoacizilor sau din intestin, sintetizeaz ă
ureea ;
– Metabolizează trigliceridele sau acizii grași proveniți din adipocite, sintetizează
colesterolul ;
– Deține o poziție cheie în metabolismul fosfolipidelor , colesterolului și lipoproteinelor ;
– Sintetizează și degradează majoritatea prote inelor plasmati ce ca albuminele, trasferinele.
etc.;
– Formeză bila, ceea ce presupune sinteza acizilor biliar din colesterolul pro venit din ficat
sau alte organe , contribuid astfel la f avorizarea digestiei ;
– Prezintă cel mai important organ de ap arare impotriva xenobioticelor ș i a radicali lor
liberi pe care ii transformă în compuși mai solubili și mai ușor excretabili prin urina și
prin bilă ;

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

12
– Exercită un control important asupra sistemul ui endocrin , prin degradarea majoritatii
hormonilor circulanț i in timpul unui singur pasaj prin ficat ;
– În perioada embrionară, are o importanată funcție hepatopoietică ;
Funcț iile hepatice sun t îndeplinite de către celule parenchimale ș i non -parenchimale . Aceste
funcții sunt reglate de concentrația substantelor din sânge, nivelul h ormonilor și intervenția
autonoma și generală a ficatului . Un alt factor important este heterogenita tea zonala a
hepatocitelor . ( Mircea A. 2008 )

1.2.1 Hepatita

Hepatita este o inflamație a ficatului acută sau cronică . Ficatul este singurul organ care
are capacitatea de a se regenera chiar complet. Una din capacitățile cele mai bune ș i
import ante ale ficatului este aceea că poate î nlocui celulele bolnave cu cele noi.
Complicațiile pe o perioadă mai lungă apar in momentul în care regenerare este incomple tă
sau impiedicată de către apariția unui țesut ciatrizat. Aceste situații sunt generate de către
agenții agresivi, iar aici se incadrează virusurile, medicamentele, bă uturil e alcoolic etc. care
atacă ficatul î n mod continu u impiedicând regenerarea acestui a. Restabilirea ț esutului
cicatrizat este foarte greu de restabilit .
Hepatitele virale apar datotită unor infecț ii cu virusuri hepatice care afectează ficatul sau mai
există suferința hepatică care se produce dupa viroze siste matice datoarte altor virus uri.
Acești virusi deșii se deosebesc prin proprietățile lor structurale și antigenice sunt capabile să
producă anumite forme care sa fie asemenatoare clinic de hepatita . Infecț iile cu virusurile
haptice pot provoca hepatite croni ce persistente inclusiv ciroza și carcinom hepatocelular .
Hepatitele sunt de mai multe t ipuri acestea fiind urmatoarele :
– Hepatite virale A B C
– Hepaite cronice cu virus B C
– Toxice si medicamentoase : Hepatita toxica / Hepatita alcoolica
– Hepatita autoimuna
– Hepatita genetica

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

13
Apariția în cantitate mare a ț esutului cicatrizat este ciroza hepatică , acesata fiind stadiul final
al tuturor bolilor hepatice urmată de apariția complicațiilor .

1.2.2 Ciroza hepatică

Cuvâ ntul ciroză are originea din limba greaca si se numeste kirbos care inseamnă
portocaliu -roșicatic. Această culoare o are ficatul cirotic pe secțiune . Ficatul cirotic apare
datorită proceselor infalatori i sau celor distructive cronice . Ciroza apare in stadiul final al
afecțiunilor hepatice cronice , este extins pe intreg ul ficat prin dezvoltarea exagerată de ț esut
fibros (fibroza) si este alterată structura lui cu apariț ia nodulilor de regenerare si apoi se
reduce dimensiunea acestuia. Fibroza este stadiul dinaintea cirozei , iar in zonele afectate
apare matrixul extracelu lar.
Diagnosticarea timpurie este cheia pentru tratarea și ț inerea sub control a acestei boli
incurabile. De asemenea, preveni rea joacă un rol crucial în menț inerea sǎnǎtǎții ficatului.
Biochemoterapia adică co -administrarea de medicamente tradiționale cu efect
chimioterapeutic împreună cu agenți biologici, arată o rată de răspuns pozitiv mai mare decât
tratamentele clasice, care au la bază doar chimioterapia. Cele mai multe tratamente anti –
cancer sunt obținute din surse naturale, cum ar fi cele marine și surse botanice. Suplimentele
naturale, o dieta bogată în antioxidanți folosite ca tratament complementar, devin un
domeniu comun de cercetare pentru a dezvolta rea de noi produse obținute din surse naturale
cu proprietăți antioxidante și chemopreventive. Numeroase studii au demonstrat că
flavonoidele, respectiv polifenolii, sunt un bun candidat pentru prevenirea efectelor negative
ale radiațiilor UV, datorită pr oprietății lor de absorbție UV, proprietății antioxidante și de
modulare a multor căi de semnalizare metabolică. Ei pot acționa în diferite moduri, cum ar fi
stimularea răspunsului imun, suprimarea genelor sau blocarea degradărilor oxidative a ADN –
ului. O altă soluție pentru inhibarea proliferării celulare o reprezintă compuși bioactivi
naturali, cum ar fi antocianii, care sunt cunoscuți pentru efectul hepatoprotector. (adauga
citare). Efectele chemopreventive ale polifenolilor în ceea ce privește mecanisme le de
acțiune in vivo și in vitro au fost evaluate în mai multe studii. Pe baza datelor publicate
recent s -a demonstrat că polifenolilor din fructele si legume pot induce evenimente în
transducția semnalului celular, implicat în inhibarea proliferării cel ulare, inducerea apoptozei

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

14
și de asemenea, au efecte pozitive asupra cancerului de ficat, melanom uman ș i asupra
cancerul ovarian uman.
1.3POLIFENOLII

Fitochimicalele s e pot defini, î n cea mai strictă manieră posibilă, ca și chimicalele produse de
către plan te. În orice caz, acest termen se foloseste î n general pentru a descrie chimicalele
provenite din pla nte care pot afecta sănă tatea, dar nu sunt neaparat nutrienți. Cu toate ca există o
gamă amplă de dovezi pentru a susține beneficiile pentru să natate ale d ietelor bogate in fructe,
legume, leguminoase, grâu și nuci, dovezile cum că aceste efecte se datorea ză unor nutrienț i
specifici sau phythochim icalelor sunt limitate. Datorită faptului că mâ ncarurile pe baza de plante
sunt amestecuri complexe d e componente bioactive, informaț iile pri vind posibilele efecte asupra
sănătăț ii ale fitochimicalelor individuale sunt legate de informa tiile privind efectele asupra
sănătății ale mâncarurilor care conț in aceste fitochimicale.
Polifenolii sunt componențe secundare dist ribuite la scara largă in regnul vegetal. Sunt impărț iti
in diverse clase, precum acizii fenolici (acizi hidroxibenzoici si hidroxicinamici), flavonoidicii
(flavonoli, flavoni, flavanoli, flavanoni, isoflavoni, proantocianidini), stilbeni si lignani, care sunt
distribuiti în plante și mâncăruri de origine vegetală . (Manach C. 2004 ). Fenolii sunt un
importa nt element constitutiv al calității fructelor datorită contribuției lor la gust, culoare și
proprietățile nutriționale ale fructului. Există dovezi cum că substanțele fenolice acționează ca și
antioxidanți prin prevenirea oxidă rii lipoproteine i LDL, agregarea trombocitelor și dă unarea
celulelor rosii. (Chey ner, V. 2005). In plus, fenolii acționează ca și: chelatori de metal,
antimut ageni si anticarciloge ni, agenți antimicrobiali și agenț i clarificatori Sunt responsabili
pentru culoarea, astringent ă și amaraciunea vinului rosu ș i contribuie la profilul sau senzorial.
Deriva din tulpinele fructelor și viț ei de vie s au din metabolizarea drojdiei. Î n plus, f enolii
folosesc si ca și important rezervori de oxig en și substrati pentru reacț ii de rumenire. . (Proestos
C. 2005)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

15

Figura 1.3 Clasificarea polifenolilor si principalele sursele https://www.researchgate.net/
1.4PLANTE CU EFECT HEPATOPROTECTOR

Compu șii fenolici se gă sesc de obicei at ât in plantele comestibile cât și necomestibile și au
fost semnalați ca avâ nd multiple efecte biologice, precum activitate antioxidanta. Extractele
nepreluctate de fructe, ierburi, l egume, cereale si alte materiale de plante bogate in fenoli
prezintă tot mai mult interes in industria alimentară deoarece intarzie degradarea o xidative ale
lipidelor, astfel îmbunătățind calitatea și valoarea nutriționăl a alimentelor. Acești compuși
fenolici pot fi clasificați în diverse grupuri ca și o funcțiune a numă rului d e inele fenolice pe care
le conțin ș i a el ementelor structurale care leagă aceste inele unul de celalalt. Prin urmare, se fac
deosebiri intre acizii fenolici, flavonoide, stilbeni ș i lignani. Sursele bogate de polifenloi care au
demonstrat activitate hepatoprotectoare sunt urmatoarele :

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

16
1.4.1 Armurariu ( Silybum marianum )

Armurariul cunoscut ș i sub denumirea de Ciulinul Laptelui este o plantă care face parte
din Familia Esteraceae . Este f oarte cunoscut ca fiind o plantă medicinală, cu efect
hepatoprotector .Aces ta conț ine ulei gras 20 -30% din care 60% este acidul linoleic 30% acidul
oleic si 10% acid palmitic. Conț inutul de proteine este de 20 -30% căntități mici de tocoferoli
0.038 % ș i steroli. Fructul conț ine flavonoide lignanice cunoscute sub denumirea generica
de silimarină . Silibina este cel mai activ component din silimari nă care se gă seste in armurariu .
Mecanismul de acțiune este complex ș i foarte benefic pentru protejarea hepatocitelor . Pe de o
parte acest component blochează penetrarea toxinelor î n hepato cite astfel că nu ii da voie celulei
sa moară, iar pe de altă parte pevine aptoza intracelulara .

Figura 1.4.1 Silybum marianum (www.nutriinspector.com )

Protejează ficatul de oxidarea intracelulară de că tre radiclii liberi prin crester ea enzimei
superoxid dismutaza și activitatea peroxidativă și prin cresterea concentraț iei de glutatio n și
activitatea sa peroxidativ .Silibina întărește și stabilizează membrana celulară, inhibă sinteza
prostaglandinelor asocită cu peroxidarea lipidel or și regenerează ficatul prin s timularea proteinei
de sinteza ș i are efect asup ra producerii de noi hepatocite .

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

17
O utilizarea a siblinei este in caz ul intoxic atiilor cu Amanitha Phalloides ș i în terapia
cirozei alcoolice . Folosirea ei determină scă derea mortalității cauzată de ciroza alcoolică și
reducerea numărului de pacienț i cu encefalopatie. (Saller R 2008 ).
O lucrare a lui Saler & co. din anul 2008 a analizat mai mu lte zeci de studii cu silimarină
și silibină și efectul lor asupra cirozei alcoolice. S -a constatat o îmbunătățire sub silimarină a
valorii hepatice GOT dar nu și a fosfatazei alcaline AP. Mortalitatea sau alte complicații au fost
cu 7% mai reduse la pacienții cu silimarină.Nu se utilizeaza doar in cazul bolilor de ficat ci si in
cazul cancerului si a diabetului (Kostek H 2012) . Silimarina se utilizează și în cazul leziunilor
ficatului ș i fibrogenza hepatică care poate fi cauzată de o serie de ag enți incluzâ nd infestarea cu
virus hepatic, abuz de alcool , boli autoimune , acumulare de F e si Cu si infestarea cu paraziț i .
Fibroza hepatică este un proces dinamic apărut ca urmare a producerii în exces și a
reducerii degradării proteinelor M EC. Apariția fibrozei hepatice duce la diminuarea schimburilor
metabolice dintre sinusoidele hepatice și hepatocite, la formarea șunturilor porto -venoase, la
înlocuirea parenchimului prin mezenchim, acestea având drept consecințe reducerea funcției
hepatoc itare, apariția hiper tensiunii portale, a varicelor esofagiene, a tulburărilor de coagulare,
ascitei, edemelor, hemoragiei digestive superioare și instalarea encefalopatiei. ( Farazi PA 2006).
Fibroza hepatică este un proces complex cu consecințe negative asupra funcției și
morfologiei hepatice, putând determina apariția insuficienței hepatice și a hipertensiunii portale.
Totodată, fibroza hepatică este considerată o stare precanceroasă. Activarea celulelor stelate
hepatice (CSH) reprezintă principalul feno men în apariția fi brozei hepatice, asƞ el încât cele mai
importante strategii antifibrotice vizează activitatea acestor celule prin inhibarea activării,
neutralizarea răspunsului sau stimularea apoptozei lor, dar și prin creșterea degradării matrixului
extracelular (MEC). Strategiile terapeutice viitoare urmăresc utilizarea de preparate orale, bine
tolerate la administrare îndelungată, care previn apariția fi brozei și favorizează remanierea
țesutului cicatriceal. De asemenea, se are în vedere descoperirea de agenți terapeuti ci noi a căror
administrare parenterală poate produce efecte benefi ce și sigure . Inhibarea transformării CSH
inactive în mio – fi broblaști activați reprezintă o țintă terapeutică atât în boala hepatică, cât și în
răspunsul fi brotic. D eoarece stresul oxidativ are rol în stimularea activării CSH, reducerea
acestuia ar reprezenta o posibilă strategie terapeutică. O serie de studii experimentale, efectuate
atât in vivo, cât și in vitro, au evidențiat rolul inhibitor al silimarinei. Acești antioxidanți asigură
protecția hepatocitelor împo triva apoptozei și reducerea fi brozei hepatice. (Bruix J 2004)
Silimarina este un flavonoid anti -oxidant extras din fructul Armurariu. Extractul co nține
ingrediente bine definite . Polifenolul cel mai ră spanditi este Silibina un flavonolignan care

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

18
reprezintă circa 60% din Silimarină ș i este un agent anti -heptotoxic pentru tratamentul a mai
multor boli hepatice. ( Gzak R 2007)
Studi ile recente au demonstrat potenț ialul anticancerigen pe diferi te animale ș i culturi de
celule. Aceste efecte pozitive sunt dato rate proprietătilor anti -oxidative , anti -inflamatori si anti –
proliferative. Recent a fost demonstrate î n vitro efectul anti -inflamator ș i anti -CSH dintr -un
extract de Silima rina standardizat care sugereaz ă un tratament complomentar ș i alternative in
cazul persoanelor cu boli hepatice . (Roy S 2007) Studiile au demonstrate că Silibina a inhibat
friboza hepatică . Acest efect a fost asociat cu reducrea cel ulelor alpha din muschiul neted , iar
unul di n dintre s tudii a demosnstrat că la soareci are un efect inhibator si asupra proliferării
celulelor basale .( Pietrangelo A 1995 )

1.4.2 Turmericul ( Curcuma longa )

Aparț ine Familiei Zingiberaceae , se găseste în zone tropicale și subtropicale ale lumii ș i
este in tens cultivat in sudul Asiei. Acesta are urmatoarea formula chimica: C 21H20O, 1,7-Bis(4 –
hydroxy -3-methoxyphenyl) -1,6-heptadiene -3,5-dione . Turmericul conț ine curcumina,
demethoxycurcumin (DMC) b isdemethoxy curcumin (BDMC) ca și componeneți principali și pe
lângă mai conț ine 14 curcumide terpene conjugate.

Figura 1.4.2Curcuma longa (www.nutriinspector.com )

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

19
În funcție de origine și soi se găsesc intre 2 % și 9 % curcumide, iar cel care se găseste în
proporț ia cea mai mare este curcuma. Turmericul este cunoscut ca fiind un deosebit condiment
oriental și in acelsi timp un colorant natural care este foarte apreciat p entru culoarea sa galben
intensă , dar se mai utilizea za și in medicina traditională .
În cazul ficatului curcuminul ajută la crestera nivelului de glutation acesta fiind o peptidă
care conț ine cisteina, a cid glumatic ș i glicina care are rol de coenzima in reaț ii de oxidoreducere.
Nivelul crescut de glutation din sâ nge este asociat cu longevitatea, iar câ nd acest nivel scade apar
afectiunile hapatice, cornice sau diabetul. Depozitele cele mai mari de glutat ion se găsec în ficat
care neutralizează toxinele și realizează descompunerea produsilor de sinteză ai metabolismului
astfel că ajută la funcționar ea normala a ficatului. Efect ul antioxidant al curcuminului ș i
capaciatea sa de a inhiba sinteza citokinelor proinflamtorii scade leuzine hepatice produse de
diverse substanț e toxice ingerate. Curcuminul creș te capacitatea ficatului de a elimina toxinele
prin stimularea secreției a două enzime: gluconil – transferaza ș i glutation – transferaza . Curcuma
sau turmeric ul este folosit incă din cele mai vechi timpuri în medicina ayurvedica în principal
datoritî a douî efecte extraordinare pe care curcuminul (polife nol din co mpoziția curcuma î n
procent de 2 -9%) le are asupra organismului uman – este cel mai puternic antiinflamator natural
si unul dintre cei mai puter nici antioxidanti de pe planetă .(Sandur S 2007)

1.4.3 Ghimbirul (Zingiber officinale)

Rizomul de ghi mbir este unul dintre cele mai iuți condimente aparținâ nd familiei
Zingiberaceae o plantă ierbacee perena, originara din sudul Asie i. Rădacina de ghimbir este
consumată în mod intensive ca și condiment în mâncăruri și bă uturi d in cauza gustului
caractristi c și aromei picante specifice. Est e folosit intr -o varietate de mâncăruri și băuturi
carbogazoase în lichioruri ș i sub forma de co nservant în siropul de zahar marubba . ( Ghimbirul
este o sursa excelenta a catorva fenoli bioactivi inclusiv compusi caustici non-volatili cum ar fi :
gingerol , paradol, shogaol si zingerone.
Ghimbirul, este utilizat de asemenea, in medicina orientala traditionala inca din
antichitate in tratarea diferitelor boli, incluzand artrita reumatoida, entorsele si durerile
musculare, d urerei de gat, greata , constipatia si indigestia, febra, bolile infectioase si infectii cu
boli parazitari . In mod deosebit pretuit in medicina ca un calamant si stimulent al tractului

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

20
gastro -intestinal . Este cunoscut pentru ca creste motricitatea tractul ui gastro – intestinal și are
proprietăț i anti – bacte riale, antivirale, analgezice și proprietăț ilor de prevenire și reducere a
febrei .

Figura 1.4.3 Zingiber officinale (www.shafakhoone.com )

Eficacitatea radă cinii de ghimbir ca fitomedicament î n contextual folosirii ei ca un anti-
enetic cu spectru larg . În timp ce preparatele din ghimbir sunt folositoare din punct de vedere
clinic pt a calma osteo -artrita ș i alte dureri deoarece constitu entii ghimbirului interactionază cu
cascada inflamatorie și nonciceptor vaniloid , aceasta afiramție răamâne să fie confi rmată de mai
multe teste clinice . La ora oactuala s -a reî noit interesul pentru acest condiment medicinal și
pentru investigațiile incluzând izolarea și identificarea constituenților bioactivi cât și pentru
validarea experimentală a acț iunilor sale farmaceutice empirice. (

1.4.4Pǎpǎdia (Taraxacum officinale )

Păpăd ia aparține familiei Asteraceae , din genul "Taraxacum" și este cunoscut științific
ca Tara xacum officinale. Unele dintre denumirile comune ale acestei plante sunt coroana
preotului, marginea irlandeză, capul călugărului, lovitura și dintele leului.
Planta păpădie a provenit din regiunea Asiei Centrale, de unde a devenit naturalizată în multe
părți ale regiunilor temperate și semi -tropicale, inclusiv în Marea Mediterană. Este o plantă
foarte rezistentă , care creste viguros pretu tindeni pe terenuri, pe peluze și pe pajiș ti. Are un

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

21
tapițat alungit, tare, din care, frunzele verzi întunecate, cu lun gimi mari, apar direct de la
suprafața solului într -un mod radiant .
Florile de culoare galbenă de aur apar la sfârșitul tulpinilor goale de la sfârșitul primăverii până
la începutul toamnei.

Figura 1.4.4 Taraxacum officinale ( www.paracelsus -magazin )

Printre cei mai importanți compuși din păpădie sunt lactonele sesquiterpene (care au
efect ant iinflamatoar și previn cancerul ), fenil -propanoide (care au efect de modulare a
inflamației), saponinele triterpenoide și polizaharide . Lactonele sesquiterpene sunt importante,
în general apar ca glicozide (zaharuri), includ taraxacozidele, taraxacolidele, dihidrolactucina,
ixerina, ac izii taraxinici și ainsliozida. Fenilpropanoidele (derivații de acid cinamic) sunt prezenți
în plantă si bogați în acidul cichoric, acidul mono -cafeoil tartric , acidul 4 -caffoeilchinic, acidul
clorogenic, acidul cafeic și alți asemănătoari compuși. Inuli na (o clasa de fibre cunoscută sub
numele de fructani) este, de asemenea prezentă în cantități mari în rădăcină de păpădie.
Frunza de păpădie este o sursă bună de potasiu; o analiză a constatat că 100 g (puțin
peste 3 oz) de frunze conțineau 297 mg potasi u,asta însemnând că se încadrează in alimentele cu
conținut ridicat de potasiu. Acest lucru înseamnă că, după uscare din totalul de greutate până la
4% din frunza de păpădie este potasiu.
Frunza și rădăcina de păpădie au fost amândouă studiate pentru e fectele lor asupra
digestiei având un gust foarte amar. Rădăcina a fost investigată pentru tratamentele demulcente,
prebiotice, hipoglicemice și asupra efectelor de modulare a imunității. Efectul demulgent si

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

22
prebiotic se datorează conținutului de inulină . Rădăcinele recoltate în coaja au cel mai mare
conținut de inulină . Lactonele sunt cele care confer un gust amar plantei , care se găseste atât in
frunză cât și în rădăcină. Acești compuși realizează creștere producției biliare, care a fost
observat pe animale atunci când s -au făcut teste.
Rădăcina de păpădie are o istorie lungă de utilizare pentru sprijinirea funcției hepatice și
tratarea diferitelor tulburări dermatologice și sistemice bazate pe teoria că planta îmbunătățește
abilitatea ficatului de de toxifiere.
Anumiți compuși chimici din verdețurile proaspete de păpădie, florile și rădăcinile sunt
cunoscute a avea antioxidanți, prevenirea bolilor și proprietăți de promovare a sănătății.În plus,
latexul este un excelent laxativ. Aceste principii activ e din plante ajută la reducerea greutății și la
controlul nivelului de colesterol din sânge.
Rădă cina de păpădie, precum și alte părți ale plantei, conține Taraxacin, un principiu
cristalin amar și Taraxacerin, o rășină acridă. În plus, rădăcina conține, d e asemenea, inulină (nu
insulină) și levulină. Împreună, acești compuși sunt responsabili pentru diferitele proprietăți
terapeutice ale plantei medicinale.
Frunzele proaspete de păpădie poartă 10,161 UI de vitamina A pe 100 g (aproximativ
338% din doza zil nică recomandată), una dintre cele mai mari surse de vitamina A din ierburile
culinare. Vitamina A este o vitamină esențială și un antioxidant solubil în grăsimi, necesar pentru
menținerea mucoasei și a pielii sănătoase.
Frunzele sale conțin o cantitate se mnificativă de flavonoide cum ar fi caroten -ß,
caroten -α, luteina, criptoxantina si zeaxantina. Consumul de alimente naturale bogate în vitamina
A și flavonoide (carotene) ajută organismul uman să se protejeze de cancer pulmonar și cavitatea
bucală. Zeaxan thin se presupune că posedă funcții de filtrare a fotografiilor și, prin urmare, poate
ajuta la protejarea retinei de razele UV dăunătoare.
Planta este o sursă ideală de minerale cum ar fi potasiu, calciu, mangan, fier și
magneziu. Potasiul este o componen tă importantă a fluidelor celulare și a corpului, care ajută la
reglarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Fierul este esențial pentru producerea de celule
roșii în sânge. Corpul uman folosește manganul ca și co -factor pentru enzima antioxidantă,
superoxid dismutaza.
Este, de asemenea, bogat în multe vitamine vitale, incluzând acidul folic, riboflavina,
piridoxina, niacinul, vitamina E și vitamina C, care sunt esențiale pentru sănătatea optimă.
Vitamina C este un puternic antioxidant natural. Papay a verde oferă 58% din nivelurile zilnice
recomandate de vitamina C.Papadia este probabil cea mai bogata sursa de plante de vitamina -K;.

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

23
Vitamina -K are un rol potențial în întărirea oaselor prin promovarea activității osteoblastice în
oase. De asemenea, a s tabilit rolul în tratamentul bolnavilor de boala Alzheimer prin limitarea
leziunilor neuronale din creier. (Eric Yarnell 2009)

1.4.5 Pătrunjelul (Petroselinum crispum )

Pătrunjelul este o plantă populară culinară și medicinală recunoscută ca fiind una
dintre alimentele funcționale pentru antioxidanții unici și proprietățile de prevenire a bolilor.
Această mică plantă cu frunze este originară din regiunea mediteraneeană. Este o plantă bienală
aparținând familiei Apiaceae, a genului; Petroselinum. Numele său botanic este Petroselinum
crispum.
Planta este o planta mica, cu frunze verde inchis, care se aseamana cu frunzele de coriandru, mai
ales in cazul patrunjelului plat. Cu toate acestea, frunzele sale sunt mai mari în funcție de mărime
și au o aromă mai blândă decât cea de frunze -coriandru. Planta este folosită pe scară largă în
bucătăria mediteraneană, est -europeană și americană.
Există mai multe varietăți de patrunjel din întreaga Europă. Pătrunjelul de frunze italian sau plat
(Petroselinum crispum nea politanum) este bine cunoscut în țările mediteraneene și are o aromă
mai intensă decât patrunjelul frunzelor.
Pătrunjelul este o plantă cu un conținut caloric scăzut. 100 g frunze proaspete au doar 36 de
calorii. În plus, frunzele sale dețin zero cholester ol și grăsimi, dar sunt bogate în antioxidanți,
vitamine, minerale și fibre dietetice. În ansamblu, ierburileajută la controlul colesterolului din
sânge și pot oferi protecție împotriva rănilor și cancerului provocat de radicalii liberi.
Pătrunjelul conțin e uleiuri esențiale volatile care includ myristicin, limonen, eugenol și α -thujene
care au efecte benefice asupra sănătății.
Uleiul esențial, Eugenol, prezent în această plantă a fost aplicat terapeutic în stomatologie ca un
anestezic local și agent antise ptic pentru bolile dinților și gingiilor. De asemenea, s -a constatat că
eugenolul reduce nivelul zahărului din sânge la diabetici; Cu toate acestea,este nevoie de studii
suplimentare detaliate necesare pentru a -și stabili rolul.

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

24

Figura 1.4.1Petroselinum crispum (aklat.net)

Pătrunjelul este bogat în antioxidanți, flavonoide, polifenoli, incluzând apiina, apigenina,
crisoeriolul și luteolina; a fost evaluată ca una dintre sursele de plante cu activități antioxidante
de calitate. Valoarea totală ORAC, care măsoară rezistența antioxidantă a 100 g de pătrunjel
proaspăt, este de 1301 μmol TE (echivalentul troloxului).
Planta este o sursă bună de minerale cum ar fi potasiu, calciu, mangan, fier si magneziu. 100 g de
plante proaspete of eră 554 mg sau 12% din necesarul zilnic de potasiu. Potasiul este componenta
principală a fluidelor celulare și a corpului, care ajută la controlul ritmului cardiac și a tensiunii
arteriale prin combaterea efectelor presării sodiului. Fierul este esențial pentru producerea hemei,
care este o componentă critică a oxigenului în interiorul celulelor roșii din sânge. Corpul uman
folosește manganul ca și co -factor pentru enzima antioxidantă, superoxid dismutaza.
În plus, planta este bogată în multe vitamine anti oxidante, inclusiv vitamina A, β -caroten,
vitamina C, vitamina E, zeaxantină, luteină și criptoxantină. Planta este o excelenta sursă de
vitamina -K si folați. Zeaxantinul ajută la prevenirea degenerării maculare asociate vârstei
(ARMD) în retină (ochi) la populația vârstnică prin intermediul funcțiilor sale antioxidante și
filtrarea luminii ultraviolete.
Frunzele proaspete plante medicinale sunt de asemenea bogate în multe vitamine esențiale, cum
ar fi acidul pantotenic (vitamina B -5), riboflavina (vitamin a B-2), niacinul (vitamina B -3),

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

25
piridoxina (vitamina B -6) 1). Aceste vitamine joacă un rol vital în metabolismul carbohidraților,
grăsimilor și proteinelor, acționând ca și coenzime în interiorul corpului uman.
Este, probabil, cea mai bogata sursa de plan te de vitamina -K; Furniza 1640 μg sau 1366% din
doza zilnică recomandată. Sa descoperit că vitamina K are rolul potențial în sănătatea osoasă prin
promovarea activității osteoblastice în oase. De asemenea, are un rol determinat în tratamentul
bolnavilor de boală Alzheimer prin limitarea leziunilor neuronale din creier . (Megan Ware RDN
LD 2016)

1.4.6 Rodia (Punica granatum )

Rodia f ace parte din familia Punicaceae . Este nativa din zona Iranului până in
Himalaya ș i a fost cultivat și neutralizat pe intreaga regiune Mediteraniană din cele m ai vechi
timpuri .
Partea comestibilă a rodiei poate fi consumată în diferite forme cum ar fi proaspăt , sub formă de
suc, conserve de băuturi, jeleu , gem și chiar și pentru aromatizare și co lorarea unor produse
alimentare. De asemenea este foarte u tilizat în terapie, cosmetică , pentru asezonarea
mâncărurilor și pentru condimentarea lor. Încă d in antichitate rodia a fost considerată o mâncare
vindecătoare cu numeroase e fecte benefice în diferite boli . A fost utilizată în medicina
tradițională pentr u eliminarea paraziților , vermifungi lor, pentru tratarea ulcerului, diareei,
dezinteriei , infectiil or microbiene și tulburărilor respiratorii .

Figura 1.4.6Rodia ( Punica granatum )

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

26
În ultimii ani a cresct interesul asupra consumatorilor, cercetătorilor , industrie
alimentare și asupra faptului cum produsele pot menține sănătatea .
În prezent o importanță foarte mare o au alimetele funcționale datorită funcțiilor nutriționale de
bază care funrizează beneficii fiziologice și au un rol important în prevenirea bolilor sau
încetises c procesul unei boli cornice.
A apărut o explozie de interese pentru rodie ca fi ind un produs medical și nutrițional datorită
multifuncționalității și beneficiilor aduse asupra organismului uman deoarece conține mai multe
grupuri de substanțe care reduc riscul apariției unor boli .Rodia are foarte mulți compuși valoroși
în diferite pă rți ale fructului . Această compoziție diferă in funcție de cultivator , regiunea de
creștere , cimatul , maturitatea, condițiile de depozitare. Mai multe au demonstrat existența
semnificativă a mai multor c ompuși cum ar fi acizi organici, compuși fenolici, zaharuri , vitamine
solubile și minerale.
Pielița conține o sursă foarte important de compuși bioactivi precum fenoli , flavnoide ,
elagot aninuri și proantocinianidine, minerale mai ales potasiu, nitrogen, calciu, fosfor, magneziu,
sodiu , 9 și un complex d e polizaharide .
Pulpa este alcătuită din 85 % apă , 10 % zaharuri in principal glucoz ă și fructoză și 15%
pectin ă, aciz i organici precum acid ascorbic, acid citric , acid ma lic și compuși bioactivi fenoli ,
flavo noide în principal antociani . Sămânța este o sursă bogată de lipide . Uleiul de sămânțâ de
rodie are un conținut ridicat de acizi grași po linesaturați ca acidul linoleic, acidul linolenic , și alte
alte lipde precum acidul punicic, acidul oleic , acidul stearic si palimitic .În zilele de azi sunt
foarte acceptate beneficiile aduse sănătății de către fructe și legume care pot preveni boli datorită
copușilor bioactivi pe care ii conține . Prezența semnificativă a u nor cantități de acizi fenolici ,
flavonoide și taninuri în rodie asigură valori nutriționale c onsiderabile.
Unul din principalii compuși care este responsabil pentru cele mai multe propr ietăți
funcționale din alimente , care se găsesc și in rodie sunt compușii fenolci care se găsesc sub
diferte forme. Fenolii naturali pot varia din mol eculele simple ( acizi fenolici , flavonoide și
fenilpropanoide ) în compuși puternic polimerizați ( lignine , melanine taninuri ) iar flavonoidele
reprezintă cele mai comune ș i cele mai distribuite subgrupe. Chimic acizii fenolici pot fi definiți
ca substanțe care posed ă un lanț aromatic legat de una sau mai multe substanțe hidrogenate
inculând și lor funcționali . Flavonoidele sunt compuși cu greutate molecură scăzută alcătuiți din
15 atomci de carbon arnajați in configurația C 6-C3-C6 . Structura conține două lanț uri aro matice
la care se alătur ă trei molecule de carbon de obicei la în ceputul lanțului heterociclic. Antocianii

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

27
sunt cea mai largă și importantă grupă de flvonoide prezentă in rodie . Pigmenții săi dau culoarea
roșie specifică acestui fruct.
Există o varietate f oarte mare de antociani prezenți în rodie în principal cianidină –3-O–
glucozidă delfinidină -3-O-glucozidă, delfinidină -3-5-O-glucozidă, pelargonidină -3-O-glucozidă
și pelargonidină -3-5-di-O-glucozidă . Difernța principală dintre ele este numărul de grupări
hidroxilate , natura și numărul de legături polizaharidice .
Acizii fenolici preneți in rodie pot fi împarțiti in 2 grupe , aceste fiind acizii
hidroxibenzoici in mart e parte acid gallic și elagic ș i acid hidroxic inamic în principal acid cafeic ,
acid clor ogenic si acid β -cumaric .
Taninurile sunt polifenoli din pla nte cu greutate moleculară mare, care sunt împărtțiți în
trei grupe distincte din pun ct de vedere chimic si biologic . Din aceste grupe fac parte taninurile
condesnate sau proanticianidi nele ( ca re se găsesc in zmeură , căpșuni etc. ) și galotatinurile .
Pielița rodiei este foarte în taninuri hidro lizabile în principal punicalin, pedunculagin , și
punicalagin . Diferă de proantocianidine prin structura lor chimică . Taninurile hidrolizabile sunt
esteri ai acidului hezahidroxidifenic și polioli de obicei glucoză sau acid chinic . Pielița rodiei
mai conține și aicizi hidroxibe nzoici cum este acidul galic. Antocianidin ele principale sunt
cianidinele , pela rgonidinele și delfinidele iar flavonoidele princi pale sunt kampferolul, luteolina
și quercitina. ( Viuda -Martos M. 2010)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

28
CAPITOLUL II

2.1 SCOPUL STUDIULUI

Am ales acest stiudiu deoarece din ce în ce mai multe persoane sufară de boli hepati ce.
Aceste probleme se datoreazăalimentației nesă taoase , cosumului excesiv de alcool, și nu î n
ultimul ră nd datorită stresului. Ficatul fiind singurul organ care are capacitate de regenerare
completă am ales șanse plante care vin î n ajutorul lui și dau si multă energie.

2.2 OBȚINEREA PUDRELOR DIN PLANT E BOGATE Î N POLIFENOLI

Pentru obtinerea pudrei s -au ales șase plante care în urma unor studii s -a demonstrat că au
efect hepatoprotec tor și potențial anitioxidant puternic.
Inițial plantele au fost tăiate în dimensiuni mai mici după care au fost introduse în uscător pentru
a fii uscate. Operația de uscare s -a realizat la temperatura de 40 °C deoarece la această
temperatură componentele existente în plante îsî păstrează prorpietățile și se previne distrugerea
lor. Uscarea este operația prin care se realizeză evaporarea apei din conținutul plantelor. Este un
proces de difuziune, trecerea umidității din material în mediul înconjurător se bazează pe :
– evaporarea umidității la suprafața materialului și pe
– difuziunea umiditații din straturile interioare spre suprafața materialului
Timpul de uscare a durat intre 2 si 7 zile, în funcție de conțiul de apă al fie carei plante. Cel mai
repede s -a uscat pătrunjelul iar cel mai greu s -a uscar rodia.

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

29

Figura. 2.2 Uscator tunel

După operația de usacare a urmat mărunțirea fină a fiecarei plante cu expeția păpădiei și a
armurariului care au fost gata cumpărate din Plafar sub formă de pudră bio.
Mărunțirea s -a realizat cu ajutorul unei râsnițe in repatat e rânduri. Ficare plantă a fost mărunțită
separat prin introducerea lor in racordul de alimentare iar apoi cu ajutorul cuțitul din interior s -a
realizat mărunțirea fină.

Fig. 2.2 Râșniță

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

30
2.3STUDIU COMPARATIV AL COMPONE NTELOR BIOACTIVE DIN
PUDRELE OBȚINUTE Ș I FORMULAREA MIXURILOR CU EFECT
HEPATOPROTECTOR

2.3.1 Plante -ingredient utilizate pentru obț inerea mixurilor cu efect hepatoprotector

Plantele utilizate au fost selectate pe baza studiilor din literature care au demonstrate
effect antioxidant ș i hepatoprotector. Acestea au fost: armurariu, turmeric, ghimbir, păpădie,
pătrunjel, rodie .

2.3.2 Extracția compușilor fenolici din pudrele obț inute

Polifenolii sunt compuși reactivi și sensibili la modificările de p H. Valori mari de
temperatură pot degrada cu ușurință acesti compuși. În mod normal, polifenolii sunt extrași cu
solvenți acidifiați (cel mai adesea metanol). Solvenții de extracție sunt reprezentați de solvenți
organici polari, apă și acizi . Solventul organic este, de obicei metanol, d ar au fost folosiți mulți
alți solvenți asemănători, cum ar fi acetona, etanolul sau acetonitrilul. Conținutul de solventi
organici variază de la 50% la 100% din amestec, în timp ce conținutul de acid este de obicei mai
mic de 7%. Acizi tari (acid trifluo racetic, acid clorhidric) sau acizi slabi (acid formic, acid
acetic) pot fi de asemenea folosiți.
Compușii fenolici au fost extrași ȋn urma omogenizări pudrelor (1g) cu metanol acidifiat
(0.3 % hcl (v/v), cu ajutorul unui Ultraturax (Miccra D -9 KT Digitron ic, Germany).
Omogeniz atul obținut s -a păstrat la 4 șC ȋn ȋntumeric timp de 24 h. Metanolul acidifiat se
folosește ȋn general pentru a evita degradarea compuș ilor, aceștia fiind stabili la pH acid
Extractele obținute au fost filtrate de câteva ori prin h ârtie de filtru apoi au fost concentrate sub
presiune cu ajutorul unui rotavapor pentru a evapora metanolul. Extractul evaporat a fost reluat
ȋn apa distilată, filtrat prin filtru de 0.45 μm iar apoi analizat spectofotometric și i s -a determinat
activitat ea antioxidantă .

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

31

Extracție compuși fenolici

2.3.3 Evaluarea polifenolilor totali – Metoda Folin Ciocaleu

Reactivul Folin Ciocalteu (FCR) conține fosfomolibdat și fosfotungstat și a fost folosit
prima dată pentru analiza proteinelor.
Principiul metodei se bazează pe evaluarea numărului de grupări OH din proba de
analizat. În concluzie, această metodă nu cuantifică cantitatea pre cisă de polifenoli, deoarece alț i
compuși ce conțin grupări OH pot interfera cu reactivul Folin (proteine, carbohidrați, vitamina C,
și saponină).

Figura 2.3.2 Determiarea polifenolilor totali

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

32
Reactivi ș i mod de lucru
25 μl probă se amestecă cu 1,8 ml apă distilată într -o microplacă cu 24 godeuri. Se
adaugă apoi 120 μl de reactiv Folin -Ciocalteu, urmat, după 5 minute de 340 μl Na2CO3 (7, 5%
în apă), în scopul de a crea condiții bazice (pH ~ 10). Amestecul obț inut se incubează timp de 90
min la temperatura camerei, iar apoi absorbanța a fost citită la 750 nm cu ajutorul unui cititor de
microplăci (Bio Tek Instrume nts, Winooski, VT) . Rezultatele au fost exprimate In mg de acid
galic la 100 g pudra .
2.3.4. Evaluarea flavonoidelor totale

Conținutul de flavonoide din probele analizate a fost determinat printr -o metodă
colorimetrică (Kim și colab., 2003; Zhishen și col ab., 1999).

Reactivi ș i mod de lucru
Extractele obținute au fost diluate cu apă distilată la un volum final de 5 ml apoi au fost
adăugați 300 μl 5% NaNO 2. După 5 minute s -au adăugat 300 μl AlCl 3 10% iar după 6 minute,
2ml NaOH 1 N. Absorbanța a fost înregistrată cu ajutorul unui spectrofotometru (JASCO V -630
series, International Co., Ltd., Japan) iar cantitatea de flavonoide totale a fost exprimată ȋn mg
quercetină/100g pudra .

Figura 2.3.3 Determiarea flavonoidelor total

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

33
2.3.5Determinarea capacităț ii antioxidante totale prin metoda ABTS

ABTS acidul sulfonic acid 2, 2’ -azinobis (3 -thilbenzotiazolin -6-sulfonic) se bazează pe
capacitatea de neutralizare a radicalului ABTS+ de către antioxidanți (antociani), comparativ cu
un antioxidant standard (analog al vitaminei E, Trolox).
Metoda se bazeaza pe decolorarea radic alului stabil, albastrui verzui , de ABTS(2,2’ –
azino-bis(3 -ethylbenzothiazoline -6-sulfonate) de catre antioxidanti. Radicalul este generat prin
actiunea persulfatului de K (K 2S2O8) asupra ABTS si determinarea absorbantei la 734nm.
Exprimarea activitatii antioxidante se face prin raportare la Trolox.

Reactivi ș i mod de lucru
Solutia de ABTS+ a fost obtinuta prin reactia unui stoc de ABTS+ 7mM cu
persulfat de potasiu 2.45mM (concentratia finala) timp de 12 -16 h, la Intuneric, la temperatura
camerei. Inainte de utilizare solutia ABTS + de lucru a fost preparata prin diluarea stocului cu
EtOH care va avea coeficient de absorbtie de 0, 70 ± 0, 02 la 734 nm. Probele si standardele
Trolox (20 µl) au fost combinate cu solutie ABTS+ de lucru (170µl, absorbanta 0.70 ± 0.02) pe o
microplaca cu 96 de godeuri. Dupa 6 minute de incubare la 30 ° C, absorbanta fost citita la 734
nm cu un cititor de microplaci. Daca valoarea absorbatei ABTS+ a fost mai mare decât cea
standard, probele au fost diluate si re -citite. Rezultatele au fost exprimate în echivalenț i
micromo li Trolox per gram probă (µmol TE/g).

Figura 2.3.5 Evaluarea capacității antioxidante

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

34
2.4. Formularea mixurilor cu efect hepatoprotector din pudrele obținute și
caracretizarea chimică a acestora

Tabel 2.4
Conținul de componenete al fiecărui mix
Mix1
(% pudra) Mix2 (%
pudră) Mix3 (%
pudră)
Turmeric 50 40 10
Armurariu 20 70 10
Patrunjel 10 15 10
Rodie 10 5 50
Ghimbir 5 5 10
Papadie 5 5 10

2.4.1 Evaluarea potenț ialului antiproliferativ al extactului asupa liniei celulare de
carcinom hepatic HepG2

Linia celulară HepG2 de carcinom hepatic uman a fost obținută de la American Type
Culture Collection (Rockville, MD, USA). Celulele HepG2 au fost cultivate în Eagle's
Minimum Essential Medium (EMEM), 10% FBS, 2 mM glutamină, penicilină și 1%
streptomicină, 0,1% amfotericină. Celulele au fost cultivate într -o atmosferă umedă, 5% CO2 la
370C. După atingerea confluenței, celulele au fost cultivate în vase de cultură cu 96 godeuri.
Extractctele bogată ȋn polifenoli obtinute din cele trei mixuri au fost dizolvate în apă sterilă și
deionizată conținând 0.3 % DMSO. Mediul de cultură a fost înlocuit cu mediu de cultură
conținând concentrații de polifenoli cuprinse ȋntre 0, 25, 50,75, 100, 150, 200, 250, 300, 400,
500 μg/ ml acid galic.

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

35

Figura 2.4. Manipularea culturilor celulare

2.4.2 . Evaluarea viabilită ții celulare -testul MTT

Numărul de celule viabile a fost determinat utilizând reactivul 3 -(4,5-dimetiltiazol -2-
il)-2,5-difeniltetrazoliu bromid (MTT). Această metodă se bazează pe proprietatea celulelor
viabile de a reduce reactivul MTT la formazanul colorat, care este detectat p rin citirea
absorbanței la 550 nm. Pe scurt, celulele au fost spălate cu PBS și apoi s -a adăugat soluția MTT
(0.5 mg/ml) în mediu DMEM fără roșu de fenol. După 1 h particulele de formazan au fost
solubilizate cu DMSO. Absorbanța a fost citită la 550 nm, r espectiv la 630 nm cu cititorul de
plăci HT BioTek Synergy (BioTek Instruments, USA). Testul de proliferare celulară s -a realizat
cu ajutorul reactivului MTT. Rezultatele au fost exprimate ca rată de supraviețuire în raport cu
un martor netratat .

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

36
CAPITO LUL III

3.1OBȚ INEREA PUDRELOR DIN PLANTE BOGATE Î N POLIFENOLI

Figura 3.1 Obținerea pudrelor din plante bogate în polifenoli

Obținerea pudrelor s -a făcut cu a stfel:p rima dată plantele au fost aduse la dimensiuni mai
mici prin t ăiere după care au fost așezte pe tava uscătorului și introduse în uscător unde s -a
realizat uscarea la o temperatură de 40 °C. Durata uscării este în funcție de conținutul de apă al
fiecărei plante. După operația de uscare a urmat operația de mărunțire, c are s -a realizat cu
ajutorul unei rășnițe . Plantele au fost supus e mărunțirii pănă s -a format o pudră fină. Pudrele
obținute din plantele folosite ( turmeric, păpădie, ghimb ir, rodie, pătrunjel, armurariu ) au fost
apoi depozitat e în recipiente ermetic închise, ferite de lumină și la temperaturi joase astfel încât
să se evite degradarea compușilor bioactivi .

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

37
3.2STUDIU COMPARATIV AL COMPONE NTELOR BIOACTIVE DIN
PUDRELE OBȚ INUTE Ș I FORMULAREA MIXURI LOR CU EFECT
HEPATOPROTECTOR

3.2.1Evaluarea polifenoli lor totali – Metoda Folin Ciocaleu

Pentru determinarea polifenolilor totali s -a folosit metoda Folin Ciocâlteu. Curba de
calibrare a fost făcută cu standard de acid galic iar rezultatele au fost exprimate în echivalenți
acid galic. Valorile obținute pentr u probele analizate au fost între 176.91 -35.54 mg GAE/100g
pudra. Cantitatea cea mai mare de polifenoli a fost găsită în turmeric, urmată de armurariu, si
pătrunjel iar cea mai mică cantitate a fost găsită în păpadie .

Figura 3.2.1 Rezultatele privind continutul de polifenoli totali in pudrele analizate

Într-un studiu comparativ condus de Alafiatayo Akinola A . si colab., 2014, valorile
obținute pentru Curcuma longa and Curcuma xanthorrhiza au fost 39.38 mg/GAE/g pudră
respectiv 38.01mg/GAE/g pudră .
Datele obț inute pentru fr uctele de rodie au fost mai m ari comparativ cu cele din literatura, ș i
anume, Mohammad RSA și colab au obținut valori cuprinse î ntre 21.03 ± 1.51 ș i 11.62 ± 0.63
mg GAE/g extract pentru cele 9 cultivaruri de rodie analizate (Mohamm ad RSA., 2011) .
Conținut ul de polifenoli pentru ghimbir raporat de către RinaAndriyani și colab., 2015 , a fost
cuprinsă î ntre 314 -504µ g/mL valori depinzâ nd de solventul utiliz at pentru extracti e. În ceea ce
privește conț inutul de polifnenoli din pă trujel, Liga Priecina, 2013 a obț inut valori cuprinse intre
920 si 1812.81 mg GAE 100 g , depinzând de modul de prelucrea a materiei prime. Într-un 38.9635.5450.7740.5184.32176.91
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0GHIMBIRPAPADIEPATRUNJELRODIEARMURARIUTURMERIC
Polifenoli totali GAE mg/100g

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

38
studiu recent î n care s -a dorit optimizarea metodei de exț actie a polifenolilor din p ătrunjel, Paula
Kuźma ș i colab. 2014 a raportat valori cuprinse î ntre 362.93 to 723.58 mg/100 g pudră .
3.2.2Conținutul total de flavonoide
Aceast paramentru a fost determinat utilizâ nd metoda colorimetrică cu clorura de
aluminiu ( AlCl3 ). Valorile obținute pentru probele analiza te sunt cuprinse între 85.46 -4.52 mg
QE/100 g pentru varietat ea turmeric respectiv păpă die.

Figura 3.2.3 Conț inul total de falvonoide
În literatură rezultatul privind conținutul de flavonoide din turmeric a fost de
75,37 mg/QE.
Datele obț inute pentru flavonoide totale sunt mai mici decâ t cele din literatura, ș i anume , Rina
Andriyanisi colab. 2015 , a rap ortat valori cuprinse pentru ghimbir între 228-286µg rutin/mL .
În ceea ce privește conținutul de flavonoide î n rodie, Mohammad RSA., 2011 , a raporat
valori cuprunse intre 0.84 ± 0.08 – 2.14 ± 0.11mg CE/g extract. Aceste valorii fiind mult mai mici
decât cele obținute în studiul de fată. Diferențele î ntre aceste valori se pot datora modului î n care
au fost cultivate aceste fructe, solvenților utilizați pentru extracț ia sau chiar conditiile climatice.
Valorile raportate pentru păpădie sunt cuprinse î ntre 0.122±0.025 -0.414 ±0.030 mg CE/ml
extract, depinzâ nd de solventul utilizat pentru extractive (Michał Miłek si colab. 2015).

51.584.5228.5218.6473.2285.46
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0GHIMBIRPAPADIEPATRUNJELRODIEARMURARIUTURMERIC
Flavonoide totale mg QE/100g

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

39
3.2.3 Determin area capacităț ii antioxidante totale prin metoda ABTS

Activitate a antioxidantă a extractelor obț inute a variat ȋntre 0.37 și 6.93 μmol Trolox/ g probă ,
Dintre extractele analizate, turmericu l a avut a avut cea mai intensă activitat e antioxidantă (56.65
μmol TE / g), ȋnsă cea mai redusă activitate antioxidantă fost obținută pentru păpadie.

Figura 2.6.3 Capacitatea antioxidantă

Un studiu publicat in 2008, a analizat activitatea antioxid antă a unor ierburi aromatice și fructe
înaite și după tratare termica a raportat urmatoarele valori: ghimbir, 4.6±0.5 μmol/g iar pentru
pătrunjel 59±5.7μmol/g. Tot pentru ghimbir Rina Andriyanisi colab., 2015 , au raportat valori
cuprinse î ntre 0.71 -5.75 µg/mL.
I. Menghininsi colab. 2010, a u plublicat un studiu î n care au ev aluat capacitatea antioxidantă și
antiproliferativă a unor plante d intre care și păpădia și pătrunjelul. Valorile obț inute pentru
activitatea antioxidantă utilizâ nd metoda colorimet rică ABTS, au fost l 184±4.25,
267.03±2.03 μmol Trolox/ g probă pentru păpădie respectiv pă trunjel.
Un alt st udiu publicat recent î n International Journal of Molecu lar Sciences de Ana P. Tiveron ș i
colab., 2012 a a nalizat activitatea antioxidantă a unor fr ucte din Brazilia în corelație cu
conți nutul acestora de polifeno li. Valorile raportate pentru pă trunjel și turmeric au fost 30.7 ±
3.98 respectiv 118.6 ± 3.77 µmol Trolox/g pudră .

4.180.372.311.515.946.93
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00GHIMBIRPAPADIEPATRUNJELRODIEARMURARIUTURMERIC
Activitatea antioxidantă (μM TE/ g)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

40
3.3 FORMULAREA MIXURILOR CU EFECT HEPATOPROTECTOR DIN
PUDRELE OBȚINUTE ȘI CARACRETIZAREA CHIMICĂ A ACESTORA

3.3.1 Evaluarea polifenolilor totali – Metoda Folin Ciocaleu

Dintre toate cele trei Mixuri cel mai efficient s -a dovedit a fii Mixul 1 cu o concentrație de 183.0
GAE polifenoi urmată de Mixul 2 cu concentrație de 119.3 GAE polifenoli iar cel mai redus
fiind Mixul 3 având cea mai mică concentrație de 81.9 GAE polifenoli. Concetrația cea mai
mare de plifenoli din Mixul 1 se datorează faptului că aici se găsește concentrație mare de
turmeric . Turmericul a avut cele mai semnificative valori pentr u paramentrii analizati.

Figura 3.3. 1 Poifenoli totali

3.3.2 Conținutul total de flavonoide
La determinarea conținutului total de flavonoide Mixul 1 a avut cele mai bune rezultate, având
un conținut total de 96 mg flavonoide urmat fiind de Mixul 2 și Mixul 3 cu un conținut de 83 mg
flavoide totale respective 46 mg flavonoide totale .
Mixul 1 având din nou cel mai bun rezultat datorită conținutuli mai ridicat de turmeric din care
componenta activa este curcumina. 183.0119.381.9
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0mix 1mix 2mix 3
Polifenoli totali GAE mg/100g

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

41

Figura 3.3. 2 Flavonoide totale
3.3.3 Determinarea capacităț ii antioxidante totale prin metoda ABTS

Ordinea rezultate obținute la Determinarea capacității antioxidante este următoarea : Mixul 1
având cel mai mare capacitate antioxidantă cu un rezultat de 7.8 μM TE/g , apoi Mixul 2 cu un
rezultat de 6. 5 μM TE/ g și Mixul 3 cu un rezultat de 4. 9 μM TE/ g.

Figura 3.3. 3 Activitatea antioxidantă

968346
0 20 40 60 80 100 120mix 1mix 2mix 3
Flavonoide totale mg QE/100g
7.86.54.9
0 2 4 6 8 10mix 1mix 2mix 3
Activitatea antioxidantă (μM TE/ g)

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

42
3.4. Evaluarea potenț ialului antiproliferativ al extactului asupa linie i celulare
HepG 2 de carcinom hepatic uman

Din cele 3 mixuri obtinute s -a selectat cel care s -a dovedit a avea ce mai cantitate de polifenoli,
cu cea mai mare activitate antioxidantă și de s -a testat pentru evaluarea inhibării proliferarării
celulare asupra celulelor de carcinom hepatic uman .
Polifenolii din mixul obtinut inhi bă proliferarea celulelor HepG2 într-o manieră dependentă de
doză. Tratamentul cu 50 și 100 μg/ ml, timp de 24 h a inhibat proliferarea celulara cu 10%.
Tratamentul cu 200, 300, 400 μg/ ml, pentru 24 de ore a scăzut cu 23%, 40%, respectiv 44%
proliferarea c elulelor HepG2 . Con centrații mai mari de 400 μg/mL au scăzut proliferarea
celulelor cu mai mult de 50% (Figura 3.4)

(Figura 3.4) Rezultatele testului MTT de proliferare celulara pentru linia umană de carc ionom
hepatic după tratamentul cu extactul bogat î n polifenoli .
Rezulate asemanatoare au fost obținute de că tre I. Menghininsi colab. 2010. Aceș tia au evalu at
activitatea antiproliferativă a unui mix de plante printre care și pătrunjelu l, păpădia ș i turmericul
asupra liniei celulare HepG2 . Rezulatatele au demonstrat ca la concentratii mici prolife rarea
ceulara a fost stimulate î nsa la concentraitii mai mari de 100 μg/ ml proli ferarea celulara a fost
inhibată .

050
100
200
300
400
500020406080100120
Concentratia (g GA/mL)Viabilitate (%)
IC 50

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

43

CONCLUZII

In urma studiu lui comparativ al profilului fitochimic a șase plante (arumurariu, turmeric,
ghimbir, pătrunjel, rodie și păpădie) putem concluziona:
• S-a realizat o evaluare comparativă a cantității de polifenoli, flavonoide și activității
antioxidante a șase plante acestea fiind: arumurariu, turmeric, ghimbir, pătrunjel, rodie și
păpădie
• Extractul de turmeric a prezentat valori ridicate în ceea ce privește conținutul total de
polifen oli, flavonoide în timp ce în păpă die s-au inregistrat valorile cele mai scă zute
• Concentrația de polifenoli totali din extractele analizate a variat ȋntre 176.91 -35.54 mg
GAE/100g pudra. Cel mai scă zut conținut de compuși feno lici a fost determinat pentru
păpădie, în timp ce cel mai mare conținut de compuși fenolici în a fost determinat ȋ n
turmeric. Acest raport s -a păstract și în ceea ce privește valorile obț inute pentru
flavonoide cât și activitate antioxidantă .
• S-au obț inut 3 mixuri din cele 6 pudre de fructe care au fost evaluate pentru potențialul
lor antioxidant, cu scopul de a sele cta cea mai bogată dinte ele, cu scopul final de a fi
testată pentru evaluarea inhibării proliferarării celulelor HepG2 de carcinom hepatic
uman
• Studiile in vitro, pe culturi celulare umane de carcinoma hepatic au demonstrat că
polife nolii din pudrele obț inute inhibă proliferarea cel ulelor tumorale după 24 de ore
• Pudrele obținute pot fi utilizate ca și materie primă în industria suplimenț ilor alimentari

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

44

BIBLIOGRAFIE

1. *** http://www.medicalnewstoday.com/articles/284490.php
2. *** http://www.nutrition -and-you.com/parsley.html
3. Abdul Monaim Hamad Majeed Al -Samarrai, Khalaf Faris Al -Samarrai and Mithaq
Nazhan Mahmood, Isolating and identifying flavonoids of the curcuma plant sp.
(curcuma longa) and studying their effect as antioxidant in vivo and in vitro, Asian
Journal of Science and Technology Vol.06, Issue, 11, pp. 1955 -1959, November, 2015
4. Alafiatayo AA, Syahida A, Mahmood M. Total Anti -Oxidant Capacity, Flavonoid,
Phenolic Acid and Polyphenol Content in Ten Selected Species
of Zingiberaceae Rhizomes. African Journal of Traditional, Complementary, and
Alternative Medicines . 2014;11(3):7 -13.
5. Andriyani R, Budiati TA, Pu djiraharti S. Effect of Extraction Method on Total
Flavonoid, Total Phenolic Content, Antioxidant and Anti -bacterial Activity of Zingiberis
Officinale Rhizome. Procedia Chemistry. 2015;16:149 -54.
6. Barker J, Meletis C – Functional Foods for Childhood Development. Alternativ &
Complementary Therapies 2004: 10(3); 131 -134.
7. Bruix J, Boix L, Sala M, et al. Focus on hepatocellular carcinoma. Cancer Cell 2004; 5:
215–219.
8. Cheyner V. (2005) Pholiphenols in food are more are more complex than often tought.
The american Jurnal of Clinical Nutrition 81 (Suppl) , 223S -229S
9. Comparative Antioxidant Activity and Total Flavonoid Content of Persian Pomegranate
(Punica granatumL. ) Cultivars, Mohammad Reza Shams Ardekani , Mannan
Hajimahmoodi ,a,b,* Mohammad Reza Oveisi ,b Naficeh Sadeghi ,bBehrooz
Jannat ,c 2010.
10. Dandelion (Taraxacum officinale and T mongolicum) Eric Yarnell, ND, RH (AHG), and
Kathy Abascal, JD, RH (AHG) vol. 9 2009
11. Farazi PA, DePinho RA. Hepatocellular carcinoma pathogenesis: from genes to
environment. Nat Rev Cancer 2006; 6: 674 –687
12. Gzak R. Walterova D. Kren V. Silybin and silymarin , new and emerging applications in
medicine . Curr Med Chem 2007;14:315 -338
13. Henry CJ – Function al Foods. Eur J Clin Nutr 2010; 64: 657 -659.

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

45
14. Irina Camelia Chis Fiziologia aparatului digestiv
15. Kostek H , Szponar J , Tchorz M , Majewska M , Lewandowska -Stanek H. Silibin and its
hepatoprotectiv action from a perspective of a toxicologist 2012;69(8):541 -3
16. Liga Priecina and Daina Karlina, Total Polyphenol, Flavonoid Content and Antiradical
Activity of Celery, Dill, Parsley, Onion and Garlic Dried in Conventive and Microwave –
Vacuum Dryer, 2013 2nd International Conference on Nutrition and Food Sciences
IPCBE E vol.53 (2013) © (2013) IACSIT Press, Singapore DOI: 10.7763/IPCBEE. 2013.
V53. 21
17. M. Viuda -Martos , J. Fernandez -Lopez, and J.A. Petrez -Alvarez Pomegranate and its
Many Functional Components as Related to Human Healh: A Review Vol9 2010.
18. Manach, C., Will iamson G., Morand, C., Remesy C. & Teraro Jimenez, L. (2004) .
Polyphenols: Food sources and biovalability. Americal juranl of clinical of Clinial
Nutrition 79, 727 -747
19. Manzocco , L., Nicoli , M. C., Food Design : from the methodological approach to the
case study of low – calorie syrups . Trends food Sci. Technol . 2002 , 13, 420 -427
20. Menghini L, Genovese S, Epifano F, Tirillini B, Ferrante C, Leporini L.
Antiproliferative, protective and antioxidant effects of artichoke, dandelion, turmeric and
rosemary extracts and their formulation. International journal of immunopathology and
pharmacology. 2010;23(2):601 -10.
21. Michał Miłek1, Jaroslav Legáth, Total Phenolic Content and Antioxidant Properties of
Taraxacum officinale Extracts Obtained with Different Solvent s, Research Journal of
Chemical and Environmental Sciences Res J. Chem. Environ. Sci. Vol 3 [6] December
2015: 59 -63 Online ISSN 2321 -1040
22. Mimura A., Yazaki S., Tinimura H., Potent antioxidative anti UV -B isoflavnoids
transformed microbiologically from s oybean components , in : Shibamato , Terao ,
Osawa (Eds) Functional food Disease Prevention , ACS , Whashington DC 1998 , pp
127-137
23. Mircea Antoniu Rusu Hepatectomia chimica experimentala si actiunea unor factori
bioactivi
24. Olivia Pascu și colab – Gastroenterologie. Hepatologie. Bazele practicii clinice. Ediția
Vrevăzută. Editura Medicală Universitară “Iuliu Hațieganu“, Cluj -Napoca
25. Paula Kuźma, Beata Drużyńska, Mieczysław Obiedziński, O ptimization of extraction
conditions of some polyphenolic compou nds from parsley leaves (petroselinum crispum ,
Acta Sci. Pol., Technol. Aliment. 13(2) 2014, 145 -154
26. Pennington , J. A. T., Food Composition Databases from Bioactive Food Components . J.
Food Comp . Anal. 2002 , 15 , 419 -434 .

Kantor Karina Blanca Pudr ă din plante cu efect puternic antioxidant

46
27. Pietrangelo A, Borella F, C asalgrandi G, et al. Antioxidant activity of silybin in vivo
during long -term iron overload in rats. Gastroenterology 1995;109:1941 -1949.
28. Proestos C. Bakogiannis, A., Pasarianos C., Koutinas A.A., Kanellaki, M. & Komatis M.
(2005) High performace liquid cr omathography analysis of phenolic substances Greek
wines , Food Control, 16, 319 -323
29. Roy S . Kaur M. Agarwal C, Tecklenburg M, Sclafani RA , Agarwal R. p21 and p27
induction by silibinin is essential for its cell cycle arrest effect in prostate carcinoma c ells
Fuchs EC
30. Saller R et : An Update Systematic Review with Meta -Analysis for the Clinical Evidence
of Silymarin . Forsch Komplemetarmed 2008;15:9 -20
31. Sandur S. K. Pandey M., K., Sung B., Ahn , K. S., Murakarni A., Sethi , G., Aggarwa B.
(2007) . Curcumin demethoxycurcumin , bisdemethoxycurcumin , tetrahydrocurcumin
and turmerones differentially regulate anti -inflamatory and anti -proliferative responses
trough a ROS -independent mechanism . Carcinogenesis , 28 , 1765 -1773.
32. The Celera Genomics Sequen cing team (2001) . The sequence of the human genome .
Sience ( Washington , DC ) 291 : 1304 -1351
33. Tiveron, A.P.; Melo, P.S.; Bergamaschi, K.B.; Vieira, T.M.F.S.; Regitano -d’Arce,
M.A.B.; Alencar, S.M. Antioxidant Activity of Brazilian Vegetables and Its
Relation with Phenolic Composition. Int. J. Mol. Sci. 2012, 13, 8943 -8957
34. Weyhenmeyer R, Weiner OH Effects of silibinin and of a synthetic analogue on an
isolated rat hepatic stellate cells and myofibroblast Arzneimittelforschung 1997;47:1383 –
1387
35. Written by Megan Ware RDN LD Parsley: Health Benefits, Facts, Research 2016