Prof. Univ. Dr. Ing. Gilda Gavrilaș Masterand, IULIAN PRICOP IAȘI 2019 UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ,… [610736]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ȘI INGINERIA MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gilda Gavrilaș
Masterand: [anonimizat]
2019
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ȘI INGINERIA MEDIULUI
DOMENIUL
ING INERIE CIVILĂ ȘI INSTALAȚII
PROGRAM DE STUDII
INGINERIE HIDROTEHNICĂ
LUCRARE DE DISERTAȚIE
EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE DIN COMUNA MIHAI EMINESCU
JUDEȚUL BOTOȘANI
MATERIALE ȘI TEHNOLOGII MODERNE DE EXECUȚIE
Coordonator științific,
Prof. Univ . Dr. Ing. Gilda Gavrilaș
Masterand: [anonimizat]
2019
Pagina 3 din 75
CUPRINS
CAPITOLUL A: Piese scrise
I. Strategia de dezvoltare durabilă a sistemelor de canalizare ………………………….. …….. 5
1.1. Situația actuală în România ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
1.2. Principalele obiective strategice pe termen lung (2007 ÷ 2025) ………………………….. …… 7
1.3. Surse de finanțare și implementare proiect ………………………….. ………………………….. ….. 8
II. Extinderea sistemului de canalizare ………………………….. ………………………….. ……………. 8
2.1. Descrierea investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
a. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției ………………………….. …………………. 8
b. Scenarii tehnico – economice ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
c. Descrierea constructivă, funcțională și tehnologică ………………………….. ………………. 12
2.2. Date tehnice ale investiției ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
a. Zona și amplasamentul ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
b. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat ………………………….. …………. 14
c. Studii de teren ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
d. Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții,
specifice domeniului de activitate, și variantele constructive de realizare a investiției …….. 15
III. Materiale și tehnologii de execuție moderne ………………………….. ………………………….. 21
3.1. Tipuri de tuburi și materiale folosite în realizarea colectoarelor de canalizare …………. 21
3.2. Cauze care produc deteriorarea calității conductelor și canalelor ………………………….. . 25
3.3. Starea conductelor și canalelor realizate ………………………….. ………………………….. ……. 28
3.4. Retehnologizarea rețelelor de canalizare ………………………….. ………………………….. …… 28
3.5. Metode moderne de reabilitare – execuție (ex fără tranșee, no dig, deschise) ………… 30
a. Necesitatea dezvoltății acestor metode ………………………….. ………………………….. ….. 41
b. Metodologia de alegere a soluțiilor ………………………….. ………………………….. ………… 41
c. Metode de control a calității ………………………….. ………………………….. ………………….. 48
IV. Breviar de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 48
4.1. Determinare debite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 52
4.2. Dimensionări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 54
V. Documentația economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 62
5.1. Costurile estimative ale investiției ………………………….. ………………………….. ……………… 62
5.2. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general ………………………….. ……… 64
5.3. Durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției ……………… 66
VI. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 74
Pagina 4 din 75
VII. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 74
CAPITOLUL B: Piese desenate
PLANURI GENERALE
Plan de încadrare în teritoriu
Plan de situație
Plan de situatie colector canalziare
Profil longitudinal colector canalziare
INTRODUCEREA IN CUPRINS LA METODE MODERNE LA 3.5.1. DETALIAT PE METODE
SI FOLOSIREA SOLUTIEI LA PREZENTUL PROIECT
Folosirea solutiei la prezentul proiect trebuie sa apara in cuprins
3.5.2.2.
3.5.2.3
3.5.2.4
Numerotarea figurilor si denumirel lor
Tabelele numerotate si cu denumire
De precizat scenariul ales și de ce
Pagina 5 din 75
I. Strategia de dezvoltare durabilă a sistemelor de canalizare
1.1. Situația actuală în România
Dezvoltarea sistemelor colectare și tratare a apelor urbane reziduale reprezint ă
angajamente asumate în mod explicit prin Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeana
(Capitolul 9 – Mediu). Calitatea locuirii este foarte scazut ă raportat la țarile UE, cauza principal ă
fiind echiparea tehnico -edilitar ă precar ă cantitativ și calitativ, la nivel urban și rural. Printre
indicatorii Eurostat din domeniul statisticii mediului se num ără rata conect ării la stații de epurare
a apelor uzate, care în anul 2015 varia la statelor membre UE de la mai puțin de 40% în Croația
și România pâna la 100% Marea Britanie. Pentru intervalul 2013 -2015, 9 state membre au
raportat ca peste 90% din populație era conectat ă la stații de epurare care au cel puțin treapta
secundara de tratare, în timp ce 15 au raportat valori de peste 80 %.
Fig. 1.1 – Pupulația conectatăla stațiile de epurare a apelor uzate
(Raport privind starea în teritoriu)
(http://www.mdrap.ro/dezvoltare -teritoriala/ -6997)
O parte semnificativ ă a locuitorilor României nu beneficiaz ă de utilitațile de baza și anume
alimentare cu electricitate, ap ă, canalizare, gaze naturale), care sunt în același timp scumpe
comparativ cu media european ă, preponderent din cauza ineficienței serviciilor. Dezvoltarea
teritoriului na țional nu se poate re aliza în lipsa unei echip ări corespunzatoare la nivelul tuturor
localitaților. Din aceste motive, disparitațile în accesul la utilitați publice pot fi considerate o
provocare teritoriala major ă.
Conform ultimelor date INS, 317 din 320 municipii și orașe dețin rețea de distribuție a apei,
în timp ce 2189 comune (76,5% din numarul total) îndeplinesc acest indicator de echipare. În
cazul sistemelor de canalizare, situația este deficitar ă în special pentru mediul rural (doar 871
comune reprezentând 30,4 % din total au canalizare public ă), alături de 313 municipii și orașe.
Totuși, seconstata o creștere a echip ării teritoriului, fața de anul 2015 un num ăr de 32 comune
noi dețin rețea de distribuție a apei și 62 comune dețin rețea de canalizare . La nivel n ațional,
județele cu cel mai ridicat grad de conectare la sistemul de alimentare cu apa sunt Cluj (85%),
Municipiul București (83%) și Br ăila (79%), la polul opus aflându -se Teleorman (30%), Vaslui și
Suceava (29%), fața de media național ă de media naționala de 55%. În general, jumatatea
vestica a ț ării prezint ă valori mai ridicate, iar nord -estul și sudul, valori mai mici.
Pagina 6 din 75
Conform datelor INS, în anul 2016 populația deservit ă de sistemul public de alimentare
cu ap ă a fost de 12.853.110 pe rsoane, reprezentând 65,2% din populația total ă, în creștere cu
peste 200.000 persoane mai mult decât în anul 2015.
În mediul urban s -au înregistrat peste 10.000.000 persoane conectate la sistemul public
de alimentare cu ap ă, reprezentând 95% din populația urban ă, iar în mediul rural 2.812.718
persoane, reprezentând 30,8% din populația rurala total ă. În anul 2016, un num ăr de 9.702.739
locuitori aveau locuin țele conectate la sistemele de canalizare,cestia reprezentând 49,2% din
populatia României.
În ceea ce priveste epurarea apelor uzate,populatia cu locuintele conectate la sistemele
de canalizare prevazute cu statii de epurare, în anul 2016, a fost de 9.415.524 persoane,
reprezentând 47,8% din populatia tarii. În mediul urban s -auînregistrat peste 9.000.000 locuitori
cu locuintele conectate la sistemele de canalizare,reprezentând 85,5% din populatia urbana a
României, iar în mediul rural un numar de 657.623persoane au beneficiat de servicii de
canalizare, reprezentând 7,2% din populatia rurala a Ro mâniei. Raportul Național privind Starea
Mediului în anul 2016 arata ca evolutia gradului de racordare alpopulatiei la sistemele de
colectare si epurare a apelor uzate în funcție de tipul procesului deepurare aplicat indica o
creștere constanta a numarului populației care beneficiaza de servicii decolectare și epurare a
apelor uzate, consecința a extinderii și construirii infrastructurii aferente.
Se observa c ă în ultima perioad ă a crescut îndeosebi proporția de sisteme de colectare
cu epurare terțiară.
Fig. 1.2 – Populația racordată la sistemele de canalizare
(Raport privind starea în teritoriu)
(http://www.mdrap.ro/dezvoltare -teritoriala/ -6997)
Conform datelor INS, județele cu cel mai ridicat grad de conectare la sistemul de
canalizare sunt Municipiul București (83%), Brașov (70%) și Cluj (67%); de cealalta parte se afla
județele Vaslui (24%),Dâm bovița (24%) și Teleorman (22%), fața de media național ă de 41%. În
general, centrul și vestul țarii, precum și Dobrogea, prezint ă valori mai ridicate, iar nord -estul și
sudul, valori mai scazute. Potrivit datelor de la ultimul recensamânt (2011), locuințe le urbane din
România au un acces mai bun la utilitați, inclusiv ap ă, canalizare și electricitate fața de cele rurale.
În mediul urban, 97% din gospodarii dețin instalație de alimentare cu ap ă, 93,9% sunt conectate
Pagina 7 din 75
la rețeaua public ă de canalizare, 37,8% p rimesc gaze de la rețeaua publica și 99,8% sunt
conectate la rețeaua electric ă. Chiar dac ă lungimea rețelei de distribuție a apei din zonele rurale
a crescut de aproape 5 ori între 1990 -2016, accesul populației rurale la rețeaua de distribuție a
apei este în continuare mult inferior fața de populația urban ă.
Fig. 1.3 – Extinderea rețelei de alimentare cu apă pe medii de rezidență
(Raport privind starea în teritoriu)
(http://www.mdrap.ro/dezvoltare -teritoriala/ -6997)
În mediul urban mic înc ă există deficiente în ceea ce priveste alimentarea cu ap ă a
locuin țelor, racordarea la sistemul de canalizare sau dotarea locuin țelor cu baie și buc ătărie.
Deși valorile pentru mediul urban sunt superioare celor înregistrate în comune, exist ă
numeroase orașe cu acces deficitar la sistemul de alimentare cu ap ă și canalizare (majoritatea
acestora aparțin categoriei orașelor declarate dupa 2000 sau orașelor mici cu funcții agricole
localizate preponderent în regiunile extracarpatice). Harta gradului de racordare la ap ă,
canalizare și energie electric ă releva discrepanțe semnificative între interiorul arcului carpatic
(centrul și vestul țarii) și Dobrogea, pe de o par te, cu valori îngeneral între 40 și 100%, și restul
țării (estul și sudul), cu valori sub 40% și, pe arii extinse, sub 20%.
Discrepanțele menționate se suprapun la nivel național gradului de urbanizare, zonele
sudice, sud estice și estice evidențiind ruralitate mai accentuata. În general, zonele urbane fac
excepție de la aceasta repartizare, gradul de racordare fiind în general peste 80%. Accesul la
utilitați este dificil și pentru locuitorii zonelor slab populate. Alimentarea cu ap ă potabil ă (o grava
probl ema a satelor din Delt ă) și canalizarea pot fi considerate la fel de prioritare ca și, de exemplu,
realizarea unei infrastructuri care s ă permit ă localnicilor s ă se deplaseze într -un timp rezonabil la
o localitate unde ar putea beneficia de asistenț ă socia lă.
Nevoile de investiții în domeniul infrastructurii de alimentare cu ap ă și de epurare a apei
uzate sunt mari, necesitând contribuții din mai multe surse. România are un deficit semnificativ în
ceea ce privește infrastructura din aceste domenii (parțial din cauza numarului mare de persoane
care locuiesc în localitați rurale mici).
De asemenea, cerințele stabilite de UE în sectorul apei și apei uzate prin directive
specifice sunt foarte stricte, dublând astfel presiunea asupra României în ceea ce privește
alocarea de resurse pentru asemenea investiții. Principalele obiective strategice pe termen lung
(2007 ÷ 2025) .
Pagina 8 din 75
1.2. Principalele obiective strategice pe termen lung (2007 ÷ 2025)
Politicile de dezvoltare a comunei Mihai Eminescu anticipeaz ă și ghideaz ă interesul
investițional în teritoriul rural, prin valorificarea în etapa 2007 -2015 a factorilor competitivi existenți
ca baz ă de dezvoltare socio -economic ă a comunei pe perioada 2016 -2025.
Pentru a nu se confrunta cu costurile unei dezvoltări necontrolate primăria va ghida, facilita
și monitoriza realizarea cu prioritate a investițiilor cofinanțate prin instrumentele financiare ale
Uniunii Europene. Pentru perioada 2007 -2015 scenariu l de dezvoltare conține pachetul de politici
publice la nivel local care se concentraz ă pe coeziunea economică, socială și pe eficacitatea
redistribuției efectelor investițiilor. Acest scenariu solicit ă proiecte integrate rurale prin care să se
asigure pen tru locuitorii comunei Mihai Eminescu certitudinea realiz ării și/sau, reabilitarea
infrastructurii rurale – drumuri, alimentare cu ap ă și canalizare, serviciile publice din domeniul
educa ției, sănătății și cel social.
Scenariul dezvoltării pe perioada 2016 -2025 se concentrează pe competitivitate.
Cheltuielile locale vor crește și se vor dirija către întreținerea investițiilor de capital create în etapa
2007 -2015.
Direcțiile majore de dezvoltare a teritoriului comunei Mihai Eminescu vor fi influențate
major pe perioada 2007 -2025 de următoarele patru clase de investiții de capital realizate la nivelul
necesităților urbane:
1. Îmbunătățirea calității vieții în comuna Mihai Eminescu și diversificarea economiei locale;
2. Renovarea, desvoltarea comunei, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și
populația zonei și punerea în valoare a moștenirii rurale;
3. Consolidarea identității locale și a profilului local;
4. Îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale.
1.3. Surse de finanțare și implementare proiect
Sursele de finanțare pentru lucrările propuse a se realiza, se constituie în conformitate cu
legislația în vigoare și constau din fonduri guvernamentale, Programul Național de Dezvoltare
Locală (PNDL)
II. Extinderea sistemului de canalizare
2.1. Descrierea investiției
Obiectivul general al proiectului este îmbunat ățirea situa ției actuale a infrastructurii din
cadrul spa țiului rural, îmbunat ățirea condi țiilor și a standardelor de via ță, menținerea și atragerea
popula ției în spatiul rural.
Prin executarea sistemului de canalizare menajeră și stație epurare vor fi ameliorate
conditiile igienico -sanitare ale locuitorilor. Fa ță de cele aratate mai sus se propune infiin țarea unui
sistem de canalizare menajera și stație epurare ce vor deservi localitățile Manolesti Vale și
Stâncești. Sistemul de canalizare menajeră se va compune din: colectoare principale și
secundare de canalizare menajera, stații de pompare, statie de ep urare și gura de evacuare în
emisar.
a. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției
Din punctul de vedere al infrastructurii de bază, România se situează încă mult sub media
Uniunii Europene și are de recuperat rămâneri în urmă la majoritatea indicato rilor principali. De
sisteme de canalizare beneficiază doar cu puțin peste jumătate din populația țării (11,5 milioane)
din care 10,3 milioane în mediul urban. În această situație, 52% din totalul locuitorilor au acces
Pagina 9 din 75
atât la apă curentă cât și la canaliz are, 16% doar la apă curentă dar nu și la canalizare, iar 32%
la nici unul dintre servicii. Doar 33% din locuitorii satelor sunt conectați la sisteme de furnizare a
apei curente (față de 87% în U.E.) și numai 10% la sisteme de canalizare moderne.
Accesul la apă potabilă și canalizare este identificat ca o prioritate pentru dezvoltarea
durabilă. În cadrul obiectivului Guvernului României, privind asigurarea dezvoltării durabile a
zonelor care nu au un sistem de canalizare și a mediului aferent, se are în ve dere reducerea
populației care nu are acces la apă de băut și canalizare.
În acest sens se impune elaborarea unei politici și a unui plan de acțiune la nivel național
și regional privind asigurarea accesului populației la apă și sisteme de canalizare, pri n
coordonarea și cooperarea eficientă între ministerele de resort implicate, consiliile județene,
autoritățile locale și a participării active a tuturor factorilor implicați și interesați.
Necesitatea și oportunitatea investiției au fost fundamentate pe ba za nivelului actual al
dezvoltării economico -socială și urbanistică a comunei.
Dezvoltarea economică și socială durabilă a unei comune depinde în mare măsură de
dotările edilitare ale acesteia, de asigurarea tuturor utilităților necesare pentru desfășurar ea
activităților potențialilor investitori sau consumatori și a unui standard de viață ridicat.
Se impune realizarea lor astfel încât acestea să fie în concordanță cu Normele Directivei
Europene 91/271/CEE referitoare la epurarea apei uzate transpuse în l egislația românească prin
Hotărârea de Guvern nr. 188/28.02.2002 (M.Of. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor
norme în ceea ce privește condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (modificată
de Hotărârea de Guvern nr. 352/21.04.2005 – Mat. nr. 398/11.05.2005; modificată și completată
de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care
transpun acquis -ul comunitar în domeniul protecției mediului – MO nr. 187/19.03.2007).
Natura dispune de mecanisme proprii de epurare, dar nu poate epura debitele mari de
ape uzate deversate de industrie și zonele populate. Astfel că apele uzate trebuie colectate și
epurate prin intermediul unui sistem modern de canalizare. Apa rezultată din procesul de epurare
corespu nde normelor europene și normei naționale NTPA 001, permițând astfel deversarea în
orice emisar.
Inexistența unei rețele de canalizare pe toate străzile din comună și utilizarea foselor
septice defectuos executate sau exploatate au condus la poluarea acvif erului care alimentează
fântânile din comună, fiind semnalată prezența nitraților și a altor poluanți în apa “potabilă”.
Posibilitățile de dezvoltare ale comunei sunt în prezent afectate de nivelul scăzut de
dezvoltare a infrastructurii în special canaliz area și epurarea apelor uzate.
b. Scenarii tehnico – economice
În stabilirea scenariilor tehnico – economice s -a ținut cont de faptul că cea mai mare
pondere din punct de vedere a investiției este cuprinsă de rețeaua de canalizare. Executarea
rețelei de canal izare reprezintă una din operațiile dificile din cadrul construcțiilor edilitare,
necesitând volume mari de lucrări, a căror realizare angajează importante cantități de materiale
și forță de muncă cu calificare deosebită.
Dat fiind restricțiile constructiv e date prin normele de proiectare și standardizarea în
vigoare s -a redus numărul de variante posibile la două soluții tehnice posibile și aproximativ
echivalente.
În acest sens, pentru extinderea rețelei de canalizare se propun două scenarii:
Scenariul 1 – Realizarea rețelei de canalizare cu tuburi din policlorură de vinil
neplastifiată (PVC -SN4) și conducte pompare PEHD PE100:
Pagina 10 din 75
După stabilirea traseului optim funcțional s -a dimensionat rețeaua funcție de debitele de
calcul, în baza breviarului de calcul întocmit cu specificațiile și prevederile normativelor și
standardelor naționale și cele europene armonizate.
Metodologie
Evaluarea multicriterială, o metodologie cunoscută și utilizată în lume în procesul de luare
a deciziilor, constă în două părți diferite: o evaluare obiectivă și una subiectivă. În particular,
pentru acest proiect, s -a ales să se evalueze într -o primă etapă mai mulți parametri tehnici,
economici, de mediu, acordându -se un scor de la 10 la 1, pentru cea mai bună opțiune, respectiv
cea mai defavorabilă interpolând scorul între aceste două valori.
A doua fază introduce factorul de greutate de la 5 la 1, care se adresează importanței
unor factori în detrimentul altora.
Analiza multicriterială
Parametrii semnificativi, care po t influența procesul de luare a deciziei pentru realizarea
rețelei de canalizare, sunt prezentați și notați în tabelul următor:
Tabel nr. 2.1 Scoruri acordate diferiților factori tehnici de mediu
Parametri Scenariul 1
Conducte PVC SN4 + c.p. PEHD PE100
Lungime rețele 9245 m
scor 10
Lungime standard conducte Țeava 1; 2; 3; 4 sau 6 m
scor 10
Diametre de livrare 50 mm÷250 mm
scor 10
Modalitate de îmbinare Inel de etanșare gata montat
scor 10
Acceptabilitate socială Foarte bună
scor 10
Conformitate cu Directivele CE Conformă
scor 10
Investiții Acceptabile
scor 10
TOTAL 70
Deoarece unii parametri au o importanță mai mare decât a altora, este desemnat un
factor de greutate pentru fiecare parametru, după cum urmează:
➢ Factor – 3, pentru element IMPORTANT;
➢ Factor – 2, pentru element SEMNIFICATIV;
➢ Factor – 1, pentru element de IMPORTANȚĂ MICĂ.
Tabel nr. 2.2 Factori de importanță și scoruri aferente
Parametri Factor de
greutate Scenariul 1
Conducte PVC -SN4 + c.p. PEHD PE100
Lungime rețele 1 10
Lungime standard conducte 2 20
Diametre de livrare 2 20
Modalitate de îmbinare 2 20
Acceptabilitate socială 2 20
Conformitate cu Directivele CE 3 30
Pagina 11 din 75
Parametri Factor de
greutate Scenariul 1
Conducte PVC -SN4 + c.p. PEHD PE100
Investiții 3 30
TOTAL 150 puncte
Scenariul 2 – realizarea rețelei de canalizare cu tuburi din poliester armat cu fibră de
sticlă și inserție de nisip (PAFSIN) și cămine prefabricate din beton armat:
După stabilirea traseului optim funcțional s -a dimensionat rețeaua funcție de debitele de
calcul, în baz a breviarului de calcul întocmit cu specificațiile și prevederile normativelor și
standardelor naționale și cele europene armonizate.
Metodologie
Evaluarea multicriterială, o metodologie cunoscută și utilizată în lume în procesul de luare
a deciziilor, con stă în două părți diferite: o evaluare obiectivă și una subiectivă. În particular,
pentru acest proiect, proiectantul a ales să evalueze într -o primă etapă mai mulți parametri tehnici,
economici, de mediu, acordându -se un scor de la 10 la 1, pentru cea mai bună opțiune, respectiv
cea mai defavorabilă interpolând scorul între aceste două valori.
A doua fază introduce factorul de greutate de la 5 la 1, care se adresează importanței
unor factori în detrimentul altora.
Analiza multicriterială
Parametrii semnifi cativi, care pot influența procesul de luare a deciziei pentru realizarea
rețelei de canalizare, sunt prezentați și notați în tabelul următor:
Tabel nr. 2.3 Scoruri acordate diferiților factori tehnici de mediu
Parametri Scenariul 2
Conducte PAFSIN + c.p. PEHD PE100
Lungime rețele 9245 m
scor 10
Lungime standard conducte Țeavă 6 m
scor 9
Diametre de livrare 50 mm÷250 mm
scor 8
Modalitate de îmbinare Inel de cuplare, greoaie
scor 8
Acceptabilitate socială Foarte bună
scor 10
Conformitate cu Directivele CE Conformă
scor 10
Investiții Mari
scor 9
TOTAL 64
Deoarece unii parametri au o importanță mai mare decât a altora, este desemnat un
factor de greutate pentru fiecare parametru, după cum urmează:
➢ Factor – 3, pentru element IMPORTANT;
➢ Factor – 2, pentru element SEMNIFICATIV;
➢ Factor – 1, pentru element de IMPORTANȚĂ MICĂ.
Pagina 12 din 75
Tabel nr. 2.4 Factori de importanță și scoruri aferente
Parametri Factor de
greutate Scenariul 2
Conducte PAFSIN + c.p. PEHD PE100
Lungime rețele 1 10
Lungime standard conducte 2 18
Diametre de livrare 2 16
Modalitate de îmbinare 2 16
Acceptabilitate socială 2 20
Conformitate cu Directivele CE 3 30
Investiții 3 27
TOTAL 137 puncte
Ca rezultat al acestei etape a analizei multicriteriale se obsevă că Scenariul 1 care
reprezintă realizarea rețelei de canalizare ape uzate cu conducte PVC -SN4, devansează
Scenariul 2.
Dat fiind specificul lucrării și diferențele semnificative din punct de vedere a materialelor
folosite și a costurilor de investiție, se propune realizarea scenariului 1, respectiv realizarea rețelei
de canalizare cu tuburi din policlorură de vinil neplastifiată (PVC -SN) și conducte de pompare
PEHD PE100 .
c. Descrierea constructivă, funcț ională și tehnologică
Pe re țelele de canalizare s -au prevăzut realizarea de camine de vizitare, conform STAS
2448 -82, cămine ce vor fi pozate în aliniament la maxim 50 m distan ță, la punctele de schimbare
a direct ției, de intersec ție cu alte conducte de ca nalizare, c ât și în punctele de racord. C ăminele
vor fi executate cu camer ă de lucru, realizate din tuburi de beton simplu și vor avea o ad âncime
medie de 2,80 m. C ăminele vor fi echipate cu capace de font ă. În punctele incipiente ale re țelie
de canalizare, pe tronsoanele în care nu se poate realiza viteza minim ă de autocuratire de 0,7
m/s s -au prevazut executarea de c ămine de sp ălare.
Amplasarea canalelor în plan orizontal și vertical s -a facut coordonat cu celelalte retele
existente tin ând cont de STAS 8591/1/97. Ad âncimea de pozare a conductelor de canalizare s -a
stabilit pe considerente tehnico -economice, tehnologia, asigurarea pantei longitudinale și a vitezei
minime de autocur ățire de 0.7 m/s la debitul de calcul, ad âncimea de înghet (c onform STAS
6054/77 în zona adâncimea de înghet este de 1.05 m) c ât și sarcinilor mecanice pe care vor
trebui sa le suporte conductele. Adancimea de pozare este in medie de -4.00 m. Pentru realizarea
unui contact intim între baza tubului și patul de fundar e (unghi la centru >90°) se va executa un
pat de nisip de 0.15 m grosime. Panta conductei de canalizare va urm ări în general panta
terenului și va avea valori pe tronsoane conform profilului longitudinal. Conform STAS 3051/91
pentru diametrul rezultat Dn=2 50 mm, conducta de canalizare poate realiza un grad de umplere
de 0.70. Pe re țelele de canalizare s -au prevazut realizarea de c ămine de vizitare, conform STAS
2448 -82, c ămine ce vor fi pozate în aliniament la 50 m distan ță, la punctele de schimbare a
direc ției, de intersec ție cu alte conducte de canalizare, c ât și în punctele de racord. C ăminele vor
fi executate cu camera de lucru H= 2.00 m, realizate din tuburi de beton simplu STAS 816 -80 de
1 m lungime pozate pe un radier de beton armat monolit C16/20 și vor avea o ad âncime medie
de 3.00 m. C ăminele vor fi echipate cu capace de font ă
Pe tronsoanele unde nu se poate asigura curgerea gravitațională din cauza reliefului
terenului natural, s-au prevazut a se executa 5 stații de pompare. Stațiile de pompare sunt
dimensionate conform STAS12594/87.
Stația de epurare Qc=200mc/zi
Pagina 13 din 75
Apele uzate înainte de evacuare în emisar (pârâul Dresleuca) vor fi trecute printr -o stație
de epurare tip mon obloc proiectată conform prevederilor Normativului NP088/03/2003. stația a
fost dimensionată pentru un debit Qc=200mc/zi. Stația de epurare folosește un procedeu de
epurare cu nitrificare -denitrificare. Stația de epurare a apelor uzate menajere este amplas ată în
apropierea p ârâului Dresleuca și este pozată la o cotă de 121,50 situat ă în parcela PC 1130 aflat ă
în domeniul public al Primariei comunei M. Eminescu. Stația va fi alimentată cu energie electrică
din rețeaua de medie tensiune existentă în zonă, lun gimea racordului fiind de 100 m. Stația va fi
racordată la rețeaua existentă de apă potabilă prin conductă PEHD De 63 mm și L= 700 m.
Diametrul conductei colectoare de apă menajeră la intrarea pe platformă este Dn250mm
iar cota acesteia este de 121,50 m. Stația de epurare va fi prevăzuta cu by -pass pentru situația
căderii temporare a alimentării cu energie electrică. Platforma stației de epurare va fi executat ă
peste nivelul de inundabilitate din zonă. Conductele între obiectele tehnologice vor f i pozate
îngropat, la adâncimea minimă de îngheț.
La evacuare efluentului în emisar se va amenaja o gură de vărsare executată din pereu
zidit cu bolovani de râu, pe o lungime de 40 m (10 m amonte, 30 m aval). În dreptul evacuării
efluentului, patul albiei va fi consol idat cu arocamente executate prin aruncare.
Categoria de importan ță a sta ției de epurare conform H .G. 261/94 este C.
2.2. Date tehnice ale investiției
a. Zona și amplasamentul
Amplasament – Romania, regiunea Moldova, judetul Boto șani
Localitatile Stâncești și Manole ști Vale fac parte din comuna Mihai Eminescu care este
situată în partea de sud -vest a județului Botoșani, la 7 km distanță de municipiul Botoșani, centru
administrativ și politic al județului Botoșani și la 36 km de orașul Suceava.
Vecinii localitătilor sunt:
➢ la nord: localitatea Cătămărăști Deal;
➢ la est: municipiul Botosani;
➢ la vest: teritoriul localitatii Cătămărăști Vale;
➢ la sud: localitatea Mănăstirea Doamnei.
Drumul național DN29B și drumurile comunale DC61 și DC62 asigură legătura între
comună și celelalte localități din județul Botoșani.
Topografia
Regiunea din care face parte zona luata în studiu este situat ă din punct de vedere
geomorfologic în zona centrala a Câmpiei Moldovei, subdiviziune a Jijiei Superioare și a Sitnei, la
limita cu Podișul Suceava. Subtratul geologic aparține în întregime sarmațianului inferior și este
construit din depozite argilo -nisipoase. În partea superioară a dealurilor și platourilor interfluviale
aceste depozite s unt transformate în puțuri leossoide, datorită procesului de solidificare, iar pe
trasee întâlnim formațiuni aluvionare de vârstă cuaternară. În cadrul teritoriului ocupat, relieful
este format din platouri joase, versanți și văi. Platourile au altitudini peste 200m, orientate NV –
SE, iar versanții ce mărginesc platourile au înclinări cuprinse între 5 și 20%.
Clima și fenomenele naturale specifice
Teritoriul studiat prezinta aceleasi caracteristici climaterice ca si intreaga parte de nord a
Campiei Moldovei, el apartinand sectorului de clima continentala, cu veri secetoase si calduroase
si ieri foarte reci.
În concluzie comuna M.Eminescu se incadreaza in zona climatica IV conform STAS 1907
cu temperatura medie multianuala 8,3 șC;
Pagina 14 din 75
Adancimea de inghet este de 1,05 m, in functie de indicele de umiditate, conform STAS
6054. Presiunea conventionala este 200 Kpa conform studiului geotehnic aferente prezentei
documentații.
Geologia, seismicitatea
Din punct de vedere geo -morfologic cele două localități, Stâncești și Mănăstirea Doamnei,
se află în partea vestică a Câmpiei Moldovei – în depresiunea Botoșani – Dorohoi la contactul cu
dealurile Siretului, este regiunea cea mai joasă cu doar 173 metri altitudine absoluta. Relieful prin:
expoziția versanților fata de circul ația generală a atmosferei, orientarea culoarelor de vale,
energia de relief și fragmentarea orizontală introduce diferențieri importante în climatul zonei
studiate. Formele de relief nu prezintă pondere importantă prin altitudine, grad de înclinare și
fragmentare, de aici rezultă faptul că modificările aduse climei nu se ridică la un nivel major.
Zona amplasamentului lucr ării care face obiectul prezentei documenta ții se încadreaz ă
din punct de vedere seismic în conformitate cu normativul P100/1992 printr -un un coeficient
seismic Ks= 0.12 și perioada de col ț Ts=0.7 s, corespunzator zonei E de intensitate seismic ă
echivalent cuzgrode MSK.
Apa subteran ăeste reprezentat ă în regiune prin strate acvifere sau p ânze de ap ă freatic ă
la baza cortegiului de roci per meabile la diferite ad âncimi (conform studiului geo) în zonele de
platou sau de ses și prin izvoare de coast ă cu debite foarte mici care ies la zi la diferite nivele din
cuprinsul versantilor. Nivelul apelor subterane se situeaz ă la ad âncimi variind între 4.5÷10 m.
b. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Amplasamentul este situat în intravilanul localităților Stâncești și Manolești Vale și aparține
Consiliului Local al Comunei Mihai Eminescu.
c. Studii de teren
Pentru desfășurarea în condiții normale a prezentei investiții a fost necesără realizarea
următoarelor studii:
Studiul topografic
Pentru zona luată în studiu a fost întocmită o ridicare topografică în Sistem de proiecție
STEREO 70. Studiul topografic realizat redă ca poziție, formă și dimensiuni, elementele
planimetrice și nivelmetrice ale terenului cu acoperirile lui, în limitele zonei pentru care s -a
efectuat studiul.
Pe baza ridicării topografice efectuate a fost întocmit un Plan de situație, pe traseul rețelei
de canalizare, care cuprinde toate detaliile necesare proiectării rețelei de canalizare.
Studiul geotehnic
Realizarea studiului geotehnic a avut ca scop identificarea următoarelor elemente :
➢ identificarea succesiunii tipului stării și caracteristicilor fizic o-mecanice ale structurilor care
➢ alcătuiesc terenul de fundare pe zona activă a fundațiilor și funcție de portanța și
compresibilitatea acestuia, definitivarea sistemului și adâncimii de fundare pentru construcție;
➢ definitivarea efectelor posibile în timp a apei subterane asupra terenului de fundare,
➢ fundației și construcției;
➢ semnalarea unor condiții speciale ale amplasamentului și ale terenului de fundare care
pot influența desfășurarea normală a lucrărilor de fundații sau exploatare a construcției;
➢ încad rarea din punct de vedere seismic și al adâncimii de îngheț;
➢ terenuri în pantă sau potențial alunecătoare.
Pagina 15 din 75
d. Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții,
specifice domeniului de activitate, și variantele constructive de realizare a investiției
Obiectivul general al proiectului este îmbun ătățirea situa ției actuale a infrastructurii din
cadrul spa țiului rural, îmbun ătățirea condi țiilor și a standardelor de via ță, men ținerea și atragerea
popula ției în spa țiul rural.
În prezenta lucrare am considerat că sistemul de canalizare va deservi urm ătorii
consumatoiri
Tabelul 2.5 Consumatori
Localitate Num ăr gospod ării Num ăr locuitori
Stancești 182 1050
Manolești Vale 68 220
Rețeaua de canalizare menajeră și stația de epurare a fost dimensionată pentru etapa
2030 Rețeaua de canalizare menajer ă în lungime total ă de 9.245 m ce va fi executata din
conducta de PVC, SN4 av ând diametrul de 200 si 250 mm, conducte pompare PEHD PE100 De
50, 63 și 110 mm și este compusă din :
Colector principal – Stâncești + Manolești Vale , L= 1.950 m
➢ Conducta desc ărcare emisar – CDE, având Dn 250mm și L = 105 m,
➢ Colector principal – CP1,
o tronson I – PVC SN4 Dn 250 mm , L = 645 m ;
o tronson II – conducta po mpare Cp1 PEHD De 110 mm L = 220 m ;
o tronson III – PVC SN4 Dn 250 m , L = 1160 m .
➢ Conducta descarcare emisar – SE-GV PVC SN4 Dn 250mm și L = 105 m,
Colectoare secundare – Stâncești + Manolești Vale , L= 6.325 m
➢ colectoare secundare – (CS1 – CS15 )
➢ PVC SN4 Dn 200 mm și L = 2.995 m
➢ PVC SN4 Dn 250 mm și L = 3.330 m
Conducte de pompare – Stâncești + Manolești Vale , L= 1.050 m
➢ conducte pompare – Cp, având De 50 -110 mm cu lungime totală de 1.050 m din care :
o Cp1 PEHD PE100 De 110 mm L=220 m
o Cp2 PEHD PE100 De 63 mm L=250 m
o Cp3 PEHD PE100 De 50 mm L=250 m
o Cp4 PEHD PE100 De 63 mm L=365 m
o Cp5 PEHD PE100 De 63 mm L=30 m
Stații de pompare – Stâncești + Manolești Vale – N = 5 buc, dimensionate astfel :
➢ SP1 – Qp = 16 mc/h Hp = 21 mcA P = 3,0 kw
➢ SP2 – Qp = 3.25 mc/h Hp = 7 mcA P = 1,5 kw
➢ SP3 – Qp = 0,80 mc/h Hp = 9.5 mcA P = 1,5
➢ SP4 – Qp = 5,00 mc/h Hp = 19 mcA P = 3,0 kw
➢ SP5 – Qp = 6,00 mc/h Hp = 9 mcA P = 2,5 kw
Stație de epurare – Manolești Vale
➢ o sta ție de epurare monobloc tip compact cu treapt ă mecanic ă și biologic ă pentru Q zi max
= 200 mc/zi ce va fi amplasat ă la o distan ță mai mare de 300 m de zona locuit ă, pe o cota (121,30)
care o pune la adapost impotriva eventualelor inunda ții;
Pagina 16 din 75
➢ gura de v ărsare pentru evacuarea în emisar a apelor uzate menajere dupa epurarea
acestora, executata din pereu zidit cu bolovani de rau.
Conform STAS 4273 -83, încadrarea în clasa de importan ță a lucr ărilor se face în func ție
de cate goria construc ției, durata de exploatare și rolul functional al acesteia. În conformitate cu
STAS 4273 -83 și STAS 4068/2 -87 reteaua de canalizare și stația de epurare se încadreaza în
clasa de importanta III și categoria de importanță C.
Rețeaua de canalizare
Sistemul centralizat de canalizare menajeră și stație epurare a fost dimensionat pentru
etapa finală 2030, având în componență:
Tabelul nr. 2.6 Centralizator Conducte
CENTRALIZATOR CONDUCTE
Colectoare De50
mm De63
mm De110
mm Dn200
mm Dn250
mm
1 2 3 4 5 5
Colectoare principale PVC SN4 – – – 1805
Colectoare secundare PVC SN4 – – 2995 3330
Conducte pompare PEHD
PE100 250 645 220 – –
Total L / D 250 645 220 2995 5135
Total general (m) 9245
Tabelul nr. 2.7 Stația de epurare
STAȚIE DE EPURARE
EXPLICA ȚII U.M. CANTITATE
1 2 3
Modul compact – Q = 2 00 mc/zi buc 1
Tabelul nr. 2.8 Stații de pompare
STATII DE POMPARE
Denumire D / H Conducta
pompare Intrare S.P. Qp Hp P V util
bazin
aspiratie
m De
mm L
m Dn
mm Nr. colector mc/h mcA Kw (mc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
SP1 1,5 / 3,0 110 220 250 CS1-CS5, SP3,
SP2, CS13;CS14 16,00 21,00 3,00 3,00
SP2 1,5 / 2,4 63 250 250 CS7-CS10 3,00 7,00 1,50 0,60
SP3 1,5 / 3,75 50 250 250 CS6 1,00 9,50 1,50 0,20
SP4 1,5 / 2,6 63 365 250 CS15 5,00 19,00 1,50 3,00
SP5 2,00/5,69 63 30 250 CP3, CP4,CP5 6,00 9,00 2,50 1,35
Tabelul nr. 2.9 Componența sistemului de canalizare
OBIECTE CANALIZARE
1 2 3
Pagina 17 din 75
Subtraversare drum buc. 7
Subtraversare ape buc. 1
Cămine de vizitare buc. 290
Cămine de spalare buc. 26
Vane pentru camine spalare Dn 50 buc. 26
Statii de pompare buc 5
Conducte pompare m 1115
Racord electric (SP) m. 250
Racord alim. cu apa la camine spalare PEHD De 50 m. 390
Stație de epurare 2 00 mc buc. 1
Racord alim. cu apa (SE) m. 700
Racord electric (SE) m. 100
Gură de vărsare (GV) buc 1
În urma breviarului de calcul intocmit conform STAS 1343/2006 și 1846/2006 au rezultat
urmatoarele debite uzate:
Tabelul nr. 2. 10 Breviar de calcul
Nr.
crt Consumator Nr. Q u zi med Q u zi max Q u o max Q u o min
mc/zi mc/zi mc/h l/s Mc/h l/s
1 Stancesti 1050 131.61 184.25 22.64 6.29 0,76 0,21
2 Manolesti Vale 220 27.77 38.87 4.85 1.34 0,08 0,022
Total 1320 159.38 223.12 27.49 7.63 0,84 0,232
Canalizarea menajer ă în lungime totala de 8235 m, proiectat ă a fi realizat ă din conducta
de PVC, SN4, Dn 200 mm, Dn 250 mm, are durata de exploatare de minim 50 de ani.
Rețeaua de canalizare este prezentatea în tabelele urmatoare:
Tabelul nr. 2.11 Colectorului principal
COLECTOR PRINCIPAL
Colector Tronson L (m) Dn Obs
1 2 3 4 5
CP 1 I 645 250
II 220 110 Conducta pompare
III 1160 250
SE-GV SE-GV 105 250
TOTAL 2130
Tabelul nr. 2.12 Colectoare secundare
COLECTOARE SECUNDARE
Colector Dn 200 Dn 250
1 2 3
CS 1 260 465
CS 2 200 –
CS 3 235 940
CS 4 260 110
CS 5 145 –
CS 6 230 –
CS 7 240 80
CS 8 90 –
Pagina 18 din 75
CS 9 80 –
CS 10 200 –
CS 11 185 –
CS 12 225 425
CS 13 190 –
CS 14 230 85
CS15 225 1225
TOTAL 2995 3330
Tabelul nr. 2.13 Conducte de refulare
CONDUCTE REFULARE
Colector L (m)
De50 De63 Dn110
1 2 3 4
Cp 1 – – 220
Cp 2 – 250 –
Cp 3 250 – –
Cp 4 – 365 –
Cp5 – 30 –
Total L/D 250 645 220
Total general 1115
Datorită condițiilor de relief nu se poate asigura scurgere gravitațională pe toate
tronsoanele de canalizare fiind necesare un număr de 5 ( cinci ) stații de pompare după cum
urmează:
Tabelul nr. 2.14 Stații de pompare
STAȚII DE POMPARE
Denumire D / H Conducta
pompare Intrare S.P. Qp Hp P V util
bazin
aspiratie
m De
mm L
m Dn
mm Nr. Colector mc/h mcA Kw (mc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
SP1 1,5 / 3,0 110 220 250 CS1-CS5, SP3,
SP2, CS13;CS14 16,00 21,00 3,00 3,00
SP2 1,5 / 2,4 63 250 250 CS7-CS10 3,25 7,00 1,50 0,60
SP3 1,5 / 3,75 50 250 250 CS6 0,80 9,50 1,50 0,20
SP4 1,5 / 2,6 63 365 250 CS15 5,00 19,00 3,00 0,81
SP5 2,00/5,69 63 30 250 CS3, CS4,CS5 6,00 9,00 2,50 1,35
Stația de epurare ce deservește localitățile Manolesti Vale și Stâncești și este
amplasată în apropierea localității Manolești Vale.
Colectoarele secundare se vor executa din conductă PVC SN4 avand Dn250 mm.
Colectoarele secundare urmăresc trama stradală a localităților Stancesti si Manolesti Vale. Pe
profilul în lung al colectoarelor secundare s -a prevăzut a se executa cămine de vizitare la
schimbări de direcție, la schimbări de pantă și la ramificație.
Pagina 19 din 75
Colector secundar CS1 amplasat in localitat ea Stancesti pe drumul comunal DCL954
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 260 m si Dn 250 mm in lungime de 465 m
Colector secundar CS2 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul comunal DS32
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 200 m . Co lectorul secundar CS2 evacueaza
apele uzate in colectorul principal CP1, caminul CV67. Colectorul CS2 subtraverseaza drumul
DCL954 in pichetul 10. Subtraversarea se va executa cu protectie de otel Dn 400 mm.
Colector secundar CS3 amplasat in localitatea St ancesti pe drumul comunal DS167
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 235 m si Dn 250 mm in lungime de 940 m.
Colectorul secundar CS3 primeste apele menajere de la CS4 in caminul CV19 si CS5 in caminul
CV36 si le vacueaza in colectorul principal CP1 prin intermediul statiei de pompare SP5 si a
conductei de pompare Cp5 in lungime de 30 m .
Colector secundar CS4 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS269 si
DS369, executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime totala de 360 m. Colectorul CS4 ev acueaza
apele uzate in colectorul secundar CS3, caminul CV19.
Colector secundar CS5 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS2237
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 145 m. Colectorul CS5 evacueaza apele uzate
in colectorul secundar CS 3, caminul CV36.
Colector secundar CS6 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS128
executat din PVC SN4 Dn 200 mm este format din doua tronsoane respectiv de 125 si 105 m
care colecteaza apele uzate in statia de pompare SP3. Din statia de pomp are SP3 apele uzate
sunt pompate prin intermediul conductei de pompare Cp3 in lungime de in colectorul principal
CP1, caminul CV63.
Colector secundar CS7 amplasat in localitatea Stancesti executat din PVC SN4 Dn 200
mm in lungime de 240 m si Dn 250 mm in l ungime de 80 m evacueaza apele uzate in statia de
pompare SP2 de unde sunt pompate in colectorul principal CP1, caminul CV47.
Colector secundar CS8 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS35
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 90 m. Colectorul CS8 evacueaza apele uzate
in colectorul secundar CS7, caminul CV7.
Colector secundar CS9 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS70
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 80 m. Colectorul CS9 evacueaza apele uzate
in colector ul secundar CS7, caminul CV8.
Colector secundar CS10 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS94
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 200 m. Colectorul CS10 evacueaza apele uzate
statia de pompare SP2 de unde sunt pompate in colectorul principal CP1, caminul CV47. Din
statia de pompare SP2 apele uzate menajere sunt pompate prin intermediul unei conducte de
pompare PEHD De 63 mm avand L = 250 m in colectorul principal CP1. Conducta de pompare
subtraverseaza DC954, subtraversarea executandu -se cu conducta protectie OL 90 mm.
Colector secu ndar CS11 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS617
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 185 m. Colectorul CS11 evacueaza apele uzate
in colectorul secundar CS12, vaminul CV8.
Colectorul secundar CS12 amplasat in localitatea Stancest i pe drumul satesc DC954
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 225 m si Dn 250 mm in lungime de 425 m
colecteaza si apele uzate de la CS11 si le transporta catre colectorul principal CP1 caminul
CV13.. Colectorul secundar CS12 subtraverseaza drumul satesc Subtraversarea se va executa
cu tub de protectie OL400 mm.
Pagina 20 din 75
Colectorul secundar CS13 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS592
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 190 m evacueaza in statia de pompare SP1 de
pe colectorul princ ipal.
Colectorul secundar CS14 amplasat in localitatea Stancesti pe drumul satesc DS724
executat din PVC SN4 Dn 200 mm in lungime de 230 m si Dn 250 mm in lungime de 85 m ,
evacueaza apele uzate in colectorul principal CP1, caminul CV37.
Colectorul secunda r CS15 amplasat in localitatea Manolesti Vale executat din PVC SN4
Dn 200 mm in lungime de 225 m si Dn 250 mm in lungime de 1225 m este amplasat dupa cum
urmeaza : tronsonul DCL904 in lungime de 800 m si tronsonul de 650 m pe drumul DCL931.
Apele uzate c olectate sunt evacuate in statia de pompare SP4 de unde, prin intermediul unei
conducte de pompare PEHD De 63 mm in lungime de 365 m sunt transportate in colectorul
principal CP1, caminul CV7.
Colectorul principal CP1 amplasat in localitatea Stancesti exe cutat din PVC SN4 Dn 250
mm in lungime totala de 2130 m, amplasat dupa cum urmeaza 680 m pe drumul comunal DC954,
500 m pe drumul satesc DS723, 385 m pe dumul satesc DS697, 285 m pe drumul de exploatare
DE1128 si 105 m intre statia de epurare si gura de va rsare. Colectorul principal este format din :
➢ tronsonul 1 (CV67 -CV40=SP1) PVC SN4 Dn 250 mm in lungime de 645 m care
colecteaza apele uzate de la CS1 -CS2, SP5, SP3, SP2, CS13;
➢ tronsonul 2 CV40 – CV37 preia apele uzate de la statia de pompare SP1 si le evacueaza
prin conducta de pompare Cp1 executata din PEHD PE100 De 110 mm L = 220 m in colectorul
principal, caminul CV37.
➢ tronsonul 3 CV37 – CV1 preia toate apele uzate provenite de la colectoarele secundare si
le transporta rpi conducta PVC SN4 Dn 250 mm in lungime de 1150 m catre statia de epurare.
➢ tronsonul 4 preia apele epurate de la statia de epurare si le transporta prin conducta PVC
SN4 Dn 250 mm in lungime de 105 m catre gura de varsare amenajata la emisarul Dresleuca.
Colectorul principal CP1 subtr averseaza DS592 . Subtraversarea se va executa cu tub de
protectie OL400 mm.
Apele uzate colectate prin intermediul colectoarelor secundare si principal din Stancesti
sunt transportate la statia de epurare dimensionata pentru 220 mc.zi.
Conducta de subtrav ersare a raului Drersleuca va fi pozata sub cota talvegului la
adancime de 1,0 m cu protectie conducta OL 150 mm in lungime de 20 m.
Apele uzate colectate prin intermediul colectoarelor secundare din Manolesti Vale sunt
transportate la statia de epurare.
Amplasarea colectoarelor in plan orizontal si vertical s -a facut coordonat cu celelalte retele
existente tinand cont de STAS 8591/1/97 . Adancimea de pozare a conductelor de canalizare s -a
stabilit pe considerente tehnico -economice, asigurarea pantei longitu dinale si a vitezei minime de
autocuratire de 0.7 m/s la debitul de calcul, adancimii de inghet, cât și înălțimei pentru preluarea
optime a sarcinilor dinamice . Adâncimea de îngheț conform STAS 6054/77 in zona BOTOȘANI
este de 1,10 m . Adancimea de pozare este in medie de – ( 1,50 / 2,80 m ) față de cota teren
natural. Pentru realizarea unui contact intim intre baza tubului si patul de fundare (unghi la centru
>90°) se va executa un pat de nisip de 0,10 m grosime. Panta conductei de ca nalizare va urmari
in general panta terenului si va fi de minim 0,005 . Conform STAS 3051/91 pentru diametrul
rezultat Dn=250mm , conducta de canalizare poate realiza un grad de umplere de 0,70.
Stații de pompare
SP1 amplasata pe colectorul principal, camin ul CV40, preia apele uzate de la colectoarele
CS1-CS2, SP5, SP3, SP2, CS13; si le trimite prin conducta de pompare Cp1 PEHD PE100 De
110 mm L = 220 m in colectorul principal, caminul CV37
Pagina 21 din 75
SP2 amplasata pe colectorul secundar CS7 preia apele uzate de la col ectoarele CS7,
CS8, CS9, Cs10 si le trimite prin conducta de pompare Cp2 PEHD PE100 De 110 mm L = 250
m in colectorul principal, caminul CV47.
SP3 amplasata pe colectorul secundar CS6 preia apele uzate de la cele doua ramuri ale
colectorului CS6 si le trim ite prin conducta de pompare Cp3 PEHD PE100 De 50 mm L = 250 m
in colectorul principal, caminul CV63.
SP4 colecteaza apele uzate de la CS15 inainte de subtraversarea raului Dresleuca, si le
trimite prin conducta de pompare Cp4 PEHD PE100 De 63 mm L = 365 m in colectorul principal,
caminul CV7.
SP5 amplasata pe colectorul secundar CS3, colecteaza apele uzate de la CS3, CS4, CS5
si le trimite prin conducta de pompare Cp5 PEHD PE100 De 63 mm L = 30 m in colectorul
principal, caminul CV67.
III. Materiale și tehnolog ii de execuție moderne
3.1. Tipuri de tuburi și materiale folosite în realizarea colectoarelor de canalizare
a. Conducte PVC-KG
Tevi realizate din PVC neplastifiat, de culoare brun roșcată RAL 8023 destinate aplica țiilor
de canalizare și drenaj realizate conform SR EN 13476 -2.
Produsele sunt destinate :
➢ Țevile realizate conform SR EN 13476 -2 vor fi folosite în urm ătoarele condi ții:
• Pozare subteran ă;
• Regim de temperatura 20oC – 40oC*;
• Ph fluid transportat cuprins intre 2 si 12 ;
SR EN 13476 -2 –“Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamente și sisteme
de evacuare f ără presiune, îngropate. Sisteme de canalizare cu pere ți structura ți de policlorur ă
de vinil neplastifiata (PVC -U), polipropilena (PP) si polietilena (PE).
➢ Specificatii pentru tevi si fitinguri cu suprafata interioara si exterioaraneteda si pentru
sistem,
tip A” :
• Țeava PVC multistrat realizat ă conform SR EN 13476 -2 este de culoare brun ro șcată,
nuan ța RAL 8023 ;
• Țevile sunt produse prin extrudare continu ă, pe linii complet automatizate ;
• Suprafa ța intern ă și extern ă a țevii este lis ă fără denivelari sau cavitati. Toate produsele
sunt taiate curat, perpendicular pe axa produsului ;
• Țevile sunt prevazute cu muf ă coextrudat ă și garnitur ă. Lungimile standard la care se
livreaza produsele sunt 1, 2, 3, 4 respectiv 6 m. Alte lungimi sunt posibile la cerere.
• Marcarea tevilor se face din metru în metru în conformitate cu SR EN 13476 -2, astfel încât
să se poata identifica numele fabricantului, lotul fabrica ției, destina ția de montaj (U/UD), tipul de
material, valoarea rigidit ății inelare (SN) și diametrul exterior ;
• Țevile produse de SC Tehnoworld SRL pot fi livrate vrac sau pachete paletizate cu cadre
din lemn, conform acordului dintre producator și client.
• Ambalarea este realizat ă astfel încât să se asigure integritatea struc turală a produselor.
• Toate produsele livrate sunt însoțite de documente de calitate, declara ția de conformitate
și alte documente specifice cerute din punct de vedere legislativ.
Pagina 22 din 75
• Func ție de dimensiunea și greutatea țevilor, manipularea se poate realiza man ual sau cu
echipamente de ridicare. În toate cazurile se va acorda aten ție deosebit ă la păstrarea integrit ății
țevilor: nu vor fi trântite, lovite, zgâriate, întepate, îndoite amplu p ână la deformare sau murdarite.
În cazul utiliz ării echipamentelor mecanice de ridicare, prinderea tevilor se face în mod obligatoriu
cu chingi textile, astfel încât s ă se evite deteriorarea. Nu este permis ă utilizarea de sufe metalice
și nici manipularea cu prajini introduse în interiorul tevii.
• Depozitar ea țevilor se face pe suprafete netede, evitând deformarea acestora. Înălțimea
de depozitare nu trebuie s ă depaseasca 2 m. Vor fi prevazu ți suporti din loc în loc pentru a se
evita deformarea țevilor. Acest tip de depozitare nu se aplic ă țevilor gata paletate de c ătre
produc ător.
• Pentru sistemele de conducte îngropate, în condi țiile unei corecte selectii a tipului de țeavă
în acord cu solicitarile impuse de re țeaua construit ă, a dimension ării corespunzatoare, a
manipul ării, transportului, depozit ării și punerii în opera corecte, durata de via ță a țevilor pentru
canalizare și drenaj din PVC furnizate de SC TehnoWorld SRL este apreciata de producator la
minim 50 ani.
Fig. 3.1. Țevi din PVC
(https://www.tehnoworld.ro/ro/produse)
b. Teava Corugat ă
Conducte corugate din polipropilen ă pentru re țele de canalizare și colectare pluviale cu
curgere gravita țional ă, cu perete dublu realizat prin co -extrudare continu ă. Perete exterior este
structurat – corugat – de culoare neagr ă sau albastr ă, iar peretele interior este neted – lis – de
culoare alb ă pentru a facilita inspectia vizual ă și video. Conducta este format ă din bara cu mufa
integrat ă cu perete dublu termoformata din corpul barei și/ sau muf ă dublă injectata din PP și
garnitur ă din EPDM, este conform cu SR EN 13476 -3 și este certificat cu Certificat de
conformitate produs emis de un organism de certificare de ter ță parte acreditat.
Diametrele sunt calibrate pe diametru exterior DN/OD 110 ÷ 1200 mm cu clase de
rigiditate de SN8 (8 kN/m ISO 9969), SN10 (10 kN/m2), SN12 (12 kN/m2) și SN16 (16 kN/m2)
determinate conform SR EN 2 . Țevile sunt produse de companie care are cerificat sistemul
integrat de management al calit ății ISO 9001:2008, ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2007 :
➢ Ambalare:
• bare la 6 sau la 12 metri lungime nominal ă utilă cu muf ă integrat ă și/sau mufe duble
injectate și garnituri EPDM pentru etansare conform SR EN 681 -1;
➢ Marcaj: conform cu SR EN 13476 Standardul european SR EN 13476 -3: Sisteme de
canalizare cu pere ți structurati de policlorur ă de vinil neplastifiat ă, polipropilen ă și polietilen ă;
➢ Utilizare :
• Sisteme de canalizare ape uzate menajere, ape meteorice, ape indus triale ;
• Sisteme de drenaj ape meteorice ;
• Subtravers ări și drenaje pentru drumuri, autostr ăzi, căi ferate ;
• Construc ții pode țe și căi de acces ;
Pagina 23 din 75
• Amenaj ări hidrotehnice diverse ;
➢ Avantaje :
• Greutate specific ă redus ă, foarte practice la asamblare și pozare ;
• Rezistență mare la impact ;
• Rezisten ță bună la sarcinile externe în diverse conditii de utilizare ;
• Performan țe hidraulice optime pe termen scurt și lung ;
• Rezistență la agresiunile chimice, electrochimice și mecanice ;
• Rezistență la abraziune ;
• Etanșeitate hidraulic ă bidirectional ă a sistemului de îmbinare ;
• Aderen ță redus ă a depunerilor și cura țare u șoară;
• Rentabilitate globala a instala ției – rapiditate la asamblare și punere în oper ă;
• Durata de via ță de peste 50 ani ;
Fig. 3.2. Țeavă corugată
(https://www.tehnoworld.ro/ro/produse)
c. Țeava Ceramic ă vitrificat ă
Principala caracteristic ă a tevilor din ceramic ă vitrificat ă este rezisten ța chimic ă. Țevile de
ceramic ă au o rezisten ță ridicat ă pentru toat ă scara Ph -ului de la 0 la 14. Acest lucru este foarte
important pentru peretele țevii cât și pentru îmbinãrile acesteia.
Testele asupra țevilor din ceramicã s -au desf ășurat cu agen ți chimici ca sod ă caustic ă,
acid sulfuric s.a, în conformitate custandardele EN 295 și WN 295. Aceste teste au dovedit ca
teava ceramica este rezistent ă la ac țiuna acidului sulfuric biogenic, spre deosebire de conductele
de beton .
Fig. 3. 3. Țevi din ceramică vitrificată
((file:///C:/Users/offic/Downloads/Catalog -Sweillem –ceramica.pdf)
Pagina 24 din 75
d. Teav ă Pafsin
Țevile din PAFSIN sunt fabricate din rașini poliesterice armate cu fibr ă de sticl ă (PAFS) și
cu insertie de nisip (PAFSIN), pot fi încadrate în 3 clase de rigiditate: SN -2500, SN -5000 și SN-
10000 N/mp
Avantaje:
➢ Greutate ușoară;
➢ Manipulare și transport rapid;
➢ Țevile nu permit infiltrația apei, fiind etanșe;
➢ Rezistență la coroziune;
➢ Rugozitate internă scăzută necesită o putere redusă pompare;
➢ Îmbinarea, foarte rezistentă, se face pe clopot și etranșarea se face cu chit poliesteric.
➢
Fig. 3.4. Țevi din PAFSIN
(https://www.ecosat.ro/tubulaturi.html)
e. Tuburi din fontă ductilă (nodulară)
Deși a fost dezvoltată încă de acum 30 ani la noi a început să fie folosită după anul
2000. A cest lucru s-a datorat faptului că este s cumpă și se impo rtă. Sunt realizări încă mod este
în rețelele de distribuție și la început p entru aducțiuni.
Se produce un tub rezistent la coroziune, rezistent mecanic și cu o bună îmbin are;
lungimea tubului 6 m, diametre curente 80-3000 mm; tubul are pereți subți ri deoarece
materialul este mai bun și se to arnă prin centrifugare; iar protecția se realizează cu mortar
special de ciment sau rășini polim erice acceptate (în interior) și cu un film de Zn și polim er la
exterior; este un material robust, ușor de îmbin at (garniutara specială este așezată în mufă),
îmbin area cu mufă permițând și blocarea, lucru foarte favorabil la folosirea pentru rețele
deoarece elimină necesitatea masivelor de ancoraj; se produc și tuburi cu flanșe p recum și
toate piesele de îmbin are pentru legături (teuri, ramificații, reducții etc); pot rezista la presiuni
până la 30 bari. Au o durată de viață de peste 100 ani lucru foarte favorabil la folosirea în
rețelele de distribuție.
Se produce un nou tip de fontă du ctilă, numită BLUTOP, care este comparabilă cu oțelul
în ce privește grosim ea peretelui și rezistența mecanică.
Pagina 25 din 75
Fig. 3.5. Tuburi din fontă ductilă
(http://www.hti -romania.ro/produs/teava -fonta -ductila/)
3.2. Cauze care produc deteriorarea calității conductelor și canalelor
În general toate m aterialele utili zate îmb ătrânesc; sub influența factorilor n aturali și
artificiali materialul se deteriorează și aceasta produce restrângerea performanțelor tehnologice
ale construcției în care tuburile sunt înglobate: aducțiuni și rețele de distribuție, colectoare
de canalizare, condu cte de refulare.
Principalele efecte sunt:
➢ Creșterea pierderii de apă din condu cte și canale și deteriorarea calității apei, important
în special la transpo rtarea apei potabile;
➢ Pierderea de energie, odată cu apa pierdută sau cu menținerea parametrilor tehnolo gici;
➢ Întreruperea funcționării serviciului în v ederea reparării avariei, penalizabilă;
➢ Creșterea costurilor de exploatare prin repetarea la intervale mici a reparațiilor;
➢ Scăderea siguranței în funcționarea serviciului în caz de catastrofe (incendii, nund ații
etc);
➢ Creșterea debitului extras din su rsă în dauna altor consum atori;
➢ Deteriorarea construcțiilor subterane prin creșterea agresivității solului, creșter ea
nivelului apei subt erane etc;
➢ Deteriorarea accelerată a căilor de transport sub care se găsesc pozate aceste condu cte
și canale.
Principalele cauze unitare care produc reducerea fiabilității condu ctelor și canalelor sunt:
➢ funcționarea la debite și presiuni v ariabile (lent sau rapid v ariabile);
➢ funcționarea la încărcări exterioare mari și variabile; încărcarea din împin gerea
pământului, în cărcarea din trafic, încărcari din soli citări dinamice ale pământului ;
➢ variația de temperatură a lichidului/ apei transpo rtate;
➢ agresivitatea solului din exterior și a apei din interior; coroziunea distruge peretele
tubului cu sau fără depunerea de produse de coroziune;
➢ reducerea capacității de transpo rt prin creșterea rugozității din cauza coroziunii s au
depunerilor pe pereții tuburilor;
➢ modi ficarea în timp a structurii materialului;depunerea de subst anțe amorfe sau agresive
care reduc secțiunea vie și prin aceasta a vitezei apei; pentru a menține debitul cerut în secțiune
trebuie crescută presiunea;
➢ solicitarea mecanică pe durata și nu numai, când în subteran sunt executate sau se
fac re parații la alte rețele;
➢ solicitări excepțion ale din cauze naturale (nu trebuie uitat că mare parte din lucrări au
supo rtat trei cutremure mari în sec. 20) sau artificiale (în sec 20 o parte din rețele au supo rtat
consecințele a două războaie mondi ale);
De obicei aceste cauze acționează combin at chiar dacă una dintre ele are efecte
pregnante tot timpul s au periodic.
Pagina 26 din 75
Deteriorarea funcționării condu ctei poate fi datorată tubului în sine s au îmbinării între
tuburi sau între tubu ri și armături precum și armăturilor acționate prea des sau dimpot rivă
acționate foarte rar.
Unele s au altele dintre cauze pot fi accelerate din cauza un ei proiectări
necorespun zătoare, a folosirii de materiale inadecvate, a unei execuții neglijente, a unei
exploatări necorespun zătoare sau a unei combin ații dezavantajoase între toate acestea.
Este esențial ca apa int rodusă în rețea să nu fie agresivă, sau să devină agresivă pe
durata exploatării, față de conducta de transport.
Efectul coroziunii asupra materialelor
➢ Materialele din care se confecționează tubu rile pentru transpo rtul apei pot fi clasificate în
două grupe mari;
➢ Materiale care rezistă la agresiunea apei prin calitatea materialului din care sunt
făcute (PAFSIN, PE, PVC, PP, beton etc);
➢ Materiale care nu sunt rezistente la agresiunea apei și din acea stă cauză tuburile trebuie
să fie protejate prin acoperire de sup rafață cu un material rezistent la coroziune (fontă du ctilă,
gresie, oțelul carbon, beton etc); în cazul acoperirii de suprafață o problemă sp ecială o poate
constitui îmbin area tubu rilor, îmbin area nu trebuie să di strugă calitatea protecției de suprafață;
➢ Coroziunea se poate manifesta în interiorul tubul ui sau și în exterior.
Metodele de comb atere pot fi diferite:
➢ Transpo rtarea unei ape cu un pH în limitele valorii neutre, 6,5-8,5; acest lucru se poate
realiza mai ușor la apa brută s au apa pot abilă deoarece int rarea apei poate fi controlată
(corectarea pH ului se poate face relativ simplu );
➢ Problema poate fi mult mai compli cată la canalizare unde introducerea apei direct de
către utilizatori; compo rtarea acestora este mult m ai greu de controlat;
➢ Agresivitatea mediului exterior este relativ greu de controlat dar trebuie apreciată în
prealabil; aprecierea se va face în condițiile unui mediu care sigur va deveni umed în timp
din cauza pierderilor de apă;
➢ Când și mediul interior și cel exterior sunt agresive vor fi adoptate măsuri adecvate:
alegerea unui material rezistent la coroziune, protecția de suprafață a materialului de bază
în concordanță cu mărimea agresiunii și modul de îmbin are al tubu rilor.
➢ După stabilirea cerințelor de agresivitate vor fi precizate furnizorului de materiale aceste
solicitări și garanțiile de lucru; astăzi sunt produse tuburi rezistente în mediul agresiv, PE,
PVC, PAFSIN, Fontă Ductilă, PP etc; chiar și tuburile de oțel pot fi protejate, interior și
exterior, prin acoperire cu rășini epoxidice sau masă pl astică; îmbin area prin sudu ră rămâne o
problemă.
➢ Alegerea tipului de material se va face funcție de rezistența la coroziune dar și de alte
cerințe (solicitarea mecanică din exterior, presiunea apei, deformabilitatea tubului, m ărimea
diametrului, etc.). Coroziunea trebuie apreciată funcție de cele trei moduri posibile de producere
a acesteia: coroziune chimică (pH< 7), coroziune electochimică și coroziune biolo gică (în special
la ape uzate pe t ronso anele cu depuneri și unde d ezvoltarea proceselor biolo gice de d egradare
conduc la formarea de H2 S și H2 SO4).
Corozinea poate afecta:
➢ Calitatea peretelui interior și deci calitatea apei și rezistența hidraulică având ca efect
indirect scăderea capacității de transpo rt; la o anumită limită tub ul poate intra în colaps, din cauza
solicitărilor mecanice din exterior sau și a vacuumului din condu ctă;
➢ Găurirea peretelui condu ctei metalice neprotejate, în asociere cu efectul de abraziune
care îndepărtează continuu rugina formată, punctual sau prin favorizarea fisurilor (în zonele
Pagina 27 din 75
puternic soli citate m ecanic); favorizează creșterea pi erderilor de apă și d eclanșarea
unui fenomen în l anț;
➢ Reacția selectivă cu unii dintre compon enții constituenți ducând la fărămițarea betonului
și disp ariția tubului, coroziunea grafitică la fonta de presiune etc;
➢ Corodarea armăturii din beton cu distrugerea tubului în final (explozie la corodarea
armăturii de precomprimare la tuburile PREMO, colapsul tubului din oț el etc).
Îmbătrânirea materialului din care este confecționat tubul
Toate materialele supuse la soli citări mecanice timp îndelungat îmbătrânesc, obos esc.
Din această cauză toate materialele au o durată normată de vi ață, mai lungă sau mai scurtă
funcție de m aterial și condițiile de exploatare.
Materialele sintetice dar și cele insuficient prelucrate sau materialele compozite, în timp,
pot să își schimbe structura materialului de bază. Materialul nou format poate avea o
rezistență mai mică decât rezistența n ecesară la soli citarea tubului și deteriorările pot fi
importante (colaps, rupere, fragmentare, expulzare de bu căți etc). Există chiar semnalări că
o parte din compon enții materialului tubului pot trece în apă și calitatea acesteia poate fi
afectată.
Furnizorul de m aterial trebuie să garanteze stabilitatea materialului tubului, în condiții
normate de exploatare, pe durata de viață a conductei/colectorului. În cazul în care se constată
că pot fi deficiențe m ari vor fi prevăzute m ăsuri constructive p rin care să se poată int erveni mai
ușor în caz de remediere. În general tuburile curent produse au o durată de viață de 50 ani cu
excepția tubu rilor de fontă ductilă și gresie la care durata poate fi consid erată 100 ani.
Atunci când durata de v iață este d epășită tubu rile trebuie înlo cuite. Despre durata de
viață a tubu rilor a fost câștigată experiența p rin urmărirea acestora în timp. Despre cele noi se
știe m ai mult din compo rtarea simul ată în laboratoarele de încercare ale producătorilor de tuburi.
Influenț a calității execuției
Execuția condu ctei/canalului este esențială în durabilitatea funcționării, realizării
parametrilor tehnolo gici și numărul de int ervenții în exploatare. Intervențiile vor fi făcute
de personal cu o calificare mai slabă decât a celui implicat în execuție și cu utilaje mai puțin
performante. Un control bun al prevederilor proiectului este necesar iar verificarea calității
execuției este esențială. Predarea lucrării către beneficiar trebuie să aibă garanția funcționării
pe durata de vi ață a acesteia.Proba de funcționare la parametrii proiectați este esențială în
asigurarea durabilității condu ctei/canalului.
Influența calității exploatării
Exploatarea, partea cea mai lungă din viața construcției, depinde de calitatea proiectării
și execuției dar și de mod ul în care sunt respectate condițiile de lu cru. Parametrii de calitate ai
apei trebuie u rmăriți la int ervalele prescrise și la intervale mai mari trebuie făcut o apreciere
asupra compo rtării generale: indicatorii de performanță trebuie continuu urmăriți. Este impo rtantă
evidențierea continuă a costurilor de reparații și semnalările de n econformitate în funcționare
(calitatea apei potabile furnizate, mirosul pe stradă – rezultat din fermentarea depunerilor ca
urmare a un ei viteze mi ci de curgere a apei cu susp ensii, modul de curățare a rețelei de
canalizare etc). Reparațiile preventive trebuie introduse în procedurile de exploatare, în
managementul exploatării.
Pagina 28 din 75
3.3. Starea conductelor și canalelor realizate
La început dezvoltarea a fost relativ modestă deoarece nu se produceau tuburi în
țară, energia era puțin dezvoltată, tratarea apei se făcea cu mijloace simple (fără dezinfectare,
limpezire în d ecantoare fără reactivi, filtrare lentă).
Dezvoltarea puternică s-a făcut după primul razboi mondi al și mai ales după cel de al
doilea ră zboi mondi al; etapa actuală începută cu anii ’90 trebuie să încheie această problemă
până în anul 2018. Mai trebuie alimentată cu apă cca 40% din popul ație, realizate rețele de
canalizare pentru cca 60% din popul ație și epurarea apei uzate la standarde înalte, pentru cca
70% din volumul de apă uzată.
3.4. Retehnologizarea rețelelor de canalizare
Cauzele care pot condu ce la retehnologizarea rețelelor de canalizare pot fi următoarele:
➢ Creșterea densității construcțiilor și ca urmare creșterea valorii coeficientului de scurgere
a apelor meteorice colectate pentru a fi transpo rtate prin rețea. Urmare a sist ematizării continue
a localității apar modi ficări în gradul de dot are cu noi construcții. Aceasta duce autom at la
modi ficări în modul de colectare a apei meteorice și deci la necesitatea corectării alcătuirii
rețelei de canalizare. Cu această o cazie pot fi introduse concepte noi în alcătuirea rețelei,
unul dintre ele fiind și rețeaua in elară; acest concept po ate ajuta mult în viitor, la realizarea
intervențiilor în rețea.
Fig. 3.6. Dezvoltarea rețelei simple unitare a) în conceptul rețea inelară de canalizare b)
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate, etc. –
București 2003”)
Modificarea valorii frecve nței ploii de calcul la dimension area rețelei de canalizare
în procedeu unitar, rețele întâlnite aproape în totalitate în cazul canalizării orașelor de dim ensiune
medie și mare. Aceasta duce automat la creșterea debitului și deci și la necesitatea creșterii
diametrelor colectoarelor. Este cunos cut faptul că rețeaua de canalizare se d ezvoltă din
aval spre amont e, din mom entul în care localitatea este mică spre dim ensiun ea actuală. Sunt
dese cazurile în care zona centrală sau anumi te zone din localitate capătă în timp impo rtanță
mult mai mare decât restul localității: construcții mai valoroase, construcții impo rtante realizate
în subteran (metrou, pasaje denivelate etc), căi rapide de comuni cație, etc.
Aceste lucrări trebuie mai bine p rotejate contra inundațiilor la ploi cu frecvențe m ai mici.
O soluție t rebuie d ată pentru toată rețeaua sau numai pentru o parte a acesteia: colectoare noi,
colectoare refăcute, deversoare noi, bazine de retenție etc. În figura de mai jos este exemplificată
importanța schimb ării frecvenței de calcul de la valoarea 1/1 (frecventa ploii de calcul la
începuturile canalizării) și valoarea 1/3 astăzi cerută în multe localități. Se constată că
intensitatea ploii crește de la 85 la 125 l/s.ha,deci de aprox. 1,5 o ri, ceea ce conduce la o
creștere a debitului în aceea și proporție; evacuarea apei trebuie facută prin colector nou.
Totod ată retehnologizarea trebuie să pună de acord frecvențele ploilor de calcul pentru
noua situație de sist ematizare a lo calității ținând seama și de pozitia stației de epurare, vezi
NP 133.
Pagina 29 din 75
Fig. 3.7 Influența frecvenței ploii de calcul asupra debitului colectat
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
➢ Reducerea capacității de transport a colectoarelor din cauza creșterii crustei de depuneri
pe pereți și a lipsei unei spălari sistematice. În de mai jos se poate vedea reducerea în timp a
capacității de transpo rt la o condu ctă ce vehiculează apă curată. La apa uzată problemele sunt
mult mai compli cate deoarece colmatarea are aspecte multipl e. La dim ension area iniți ală se
pleacă de la condiția că tubul este curat cu rugozitate normală a materialului.
După pun erea în funcțiune apar cele do uă fenomene generate de p rezența subst anțelor
din apa u zată: pe de o parte grăsimile și alte subst anțe asimilate lor se atașează de pereții
tuburilor (multe din beton, rugos și poros) reducând frecarea; în același timp crește grosimea
filmului de depunere fapt care duce la reducerea secțiunii vii. În timp pelicula se t ransformă, se
pietrifică și problemele se accentuează. Sunt rare cazurile în care există o apreciere clară a
capacității de transpo rt a tronso anelor de canalizare (măsurarea debitelor este compli cată din
cauză că este o curgecu nivel liber iar pe de altă parte debitele transportate sunt variabile în
timp). Se vede lipsa de capacitate abia când apa produce inund ații pe stradă și atunci este greu
de spus dacă nu a fost înfundat colectorul/ blocat cu corpuri mari, este colmatat în timp sau debitul
transpo rtat este mult mai mare decât cel luat în calcul la proiectare. În Anexa 6 se poate vedea
influența modi ficării rugozității peretelui în cazul reabilitării cu un m aterial neted.
➢ Deteriorar ea secțiunii colectoarelor, în marea lor majoritate realizate din beton (simplu
sau armat), din cauza coroziunii biochimice sau a agresivității apei evacuate de la unități
economi ce la care preepurarea este deficitară.
De foarte multe o ri din cauza curgerii deficitare a apei în colectoare, coroborată și cu o
spălare la interval prea mari de timp, depunerile din colectoare fermentează cu producerea de
H2 S și chiar H2 SO4 ; consecința este corodarea interiorului tubului cu creșterea rugozității în
prima fază și prăbușirea secțiunii tubului în faza finală (deoarece zona cea mai afectată este
cea de la boltă). Coordonat și cu creșterea acționarii dinamice a traficului, din ce în ce mai greu,
se poate ajunge ușor la prăbusirea tronsoanelor de canalizare. În figura de mai jos este data o
vedere luată cu echipamentul CCTV în int eriorul unui colector de canalizare.
Pagina 30 din 75
Fig. 3.8. Tub de canalizare corodat
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
➢ Avariile repetate datorate unei slabe execuții, concordă cu creșterea sarcinilor din
trafic; străzi cu restricții de tonaj nu m ai pot fi admise decât cu mare greutate în condițiile traficului
de astăzi.
Foarte mult timp verificarea corectitudinii execuției ținea de conștiin ciozitatea celor care
executau lucrarea. Aliniamentul și panta tronsonului se verifică pe construcția văzută. După
așezarea pământului defecțiunile erau greu vizibile. Astăzi cu echipamentul CCTV se po ate
verifica panta, aliniamentul, starea tubu rilor, dezaxările dint re tubu ri etc și acest lucru este bine
de făcut după terminarea lucrării. Se constată astăzi multe deficiențe legate de scoaterea din
mufă, ruperea tuburilor, fisurarea urmată de tasări impo rtante etc. Toate acestea solicită
reabilitarea și eventual retehnolo gizarea colectorului.
➢ Extinderea spațiului construit și introducerea cerințelor Europene de gospodărire a apei
la locul de producere (bazine de retenție, deversoare de evacuare, etc).
Schimb area concepției de sist ematizare și extinderea localităților cu alte tipuri de locuințe,
unități economi ce, dotări publi ce etc impun regândirea schemei rețelei de canalizare.
Aceasta trebuie făcută pentru a funcționa bi ne la viitoarele condiții ce sunt intuit e. Totod ată sp ațiul
public trebuie să devină foarte prietenos pentru locuitori.
3.5. Metode moderne de reabilitare – execuție (ex fără tranșee, no dig, deschise)
Avantajele și dezavantajele folosirii metodelor de reabilitare fără tranșee deschisă
(TT)
Avantajele nete pe care le prezintă tehnologiile de reabilitare a
conductelor/canalelor, realizate în metode fără tranșee deschisă sunt:
➢ Condu cta/canalul nou folosește același traseu ca și condu cta veche fapt care reduce
riscul sup raglomerării spațiului de sub st radă precum și riscul avarierii altor rețele subterane;
➢ Condu cta/canalul nou poate fi consid erată ca o condu ctă nouă cu rugozitate mică, cu
rezistență m ai bună la coroziune, cu o durată de viață egală cu cea a unei condu cte noi (realizată
chiar în tranșee deschisă);
➢ Suprafața de stradă afectată de săpătură (pentru puțurile de lansare) reprezintă
maximum 5-6% din suprafața tot ală a șanțului necesar pentru realizarea la zi a conductei; aceasta
duce autom at la un volum redus de săpătură și umplu tură, la un volum foarte mic de refacere a
stratului de uzură al străzii, la un timp mu lt mai redus de lucru;
➢ Intervenția pentru schimbarea conductei se poate face cu o stânjenire minimă a traficului
și a celorlalte probleme legate de acesta;
➢ Se reduce subs tanțial posibilit atea de producere de accidente în zonă;
➢ Se poate reduce mult necesarul de lucrări suplim entare din cauza ritmului mare de lucru;
➢ Ca ordin de mărime durata reabilitării poate fi de 2-10 ori mai redusă decât aceeași
reabilitare în stil classic .
Pagina 31 din 75
Dezavantajele folosirii metodelor de reabilitare fără tranșee deschisă pot fi:
➢ Tehnolo gia este specializată și nu se poate folosi decât apelând la firme specializate;
nu toate firmele oferă toate tehnolo giile dezvoltate în lume, din cauza compli cațiilor de dotare
și volum de lucru;
➢ Tehnolo gia solicită o forță de muncă foarte calificată/specializată; din acea stă cauză
costă mult și folosirea ei rentabilă trebuie făcută cu mul tă chibzuință;
➢ Organizarea execuției este esențială; o organizare bună se poate solda cu rezultate
tehnice și economi ce net sup erioare; asigurarea frontului de lucru este esențială;
➢ Nu pot fi aplicate în orice condiții și nu la lucrări de mici dimensiuni; costurile suplim entare
de organizare etc pot fi mari;
➢ Controlul stării iniți ale a condu ctei/canalului este esențial în stabilirea tehnolo giei de lucru
și a lucrărilor p remergătoare; din acea stă cauză este rațional ca proiectul lucrării să fie elaborat
sub coordonarea firmei executante;
➢ La reabilitarea colectoarelor este esențială starea de colmatare a acestora; lucrările
de decolmatare (la rețeaua de canalizare în mod deosebit) pot fi deosebit de di ficile și atunci
economi citatea soluți ei tehnolo gice poate avea de suferit,
➢ Aparent costul lu crărilor poate fi mai mare decât cel realizat în soluția clasică (șanț
deschis);
➢ Există o oareca re lipsă de încredere din cauză că aceste tehnolo gii nu au fost
applicate sistematic; realizările sunt foarte reduse la conducte de alimentare cu apă față de cca
65000 km de condu ctă existentă, iar la canalizare au fost reabilitate rețele în lungime de cca 40
km față de cei cca 21000 km de colectoare existente; de multe ori s-a apelat la aceste tehnologii
din lipsă de alte soluții de execuție (nu se permite sp argerea asfaltului deoarece lucrarea este în
perioada de g aranție, nu se po ate op ri traficul în zona respectivă d eoarece ar duce la un adevărat
haos – sunt zone tu ristice impo rtante cu venituri mari – economi ce sau de im agine, pot fi create
condiții de destabilizare a unor construcții impo rtante iar consolidarea lor ar fi mult mai scumpă,
conducta este disproporționat de mică față de mărimea lucrărilor necesare de refacere în stil
clasic etc).
Metode de reabilitare fără tranșee deschisă
Tehnolo giile de reabilitare fără tranșee deschisă (numite generic NO DIG sau
Trenchless Technologii – TT), au fost dezvoltate pentru aplicații indust riale (condu cte de
transpo rt gaze, petrol, etc.); acest lucru este explicabil do arece lungimea acestor condu cte este
mai mare, costurile puteau fi supo rtate mai ușor i ar viteza de execuție era esențială. Pefecționarea
lor a condus și la extinderea în dom eniul rețelelor edilitare (apă, canalizare, gaze, termificare,
cabluri, etc.). Aici principalul atu a fost faptul că nu se mai săpau tranșee în localitate.
Dezvoltarea acestor tehnolo gii a început acum cca 50 ani și a ajuns astăzi la realizări
remarcabile.
În cele ce urmează vor fi prezentate aceste tehnologii cu avantajele și limitele lor fără a fi
făcută o clasificare a acestora. Conform cu clasificarea făcută de AWWA, există soluții
de reabilitare nonst ructurale, semistructurale și total structurale, divizate în 4 clase, A…D. Clasa
A – condu cta nouă supo rtă integral solicitările din presiunea interioară, clasele B și C preiau
parțial solicitările interioare, clasa D – îmbun ătățește structura conductei existente.
➢ După clasificarea făcută de ISO, reabilitarea se poate face:
• Prin săpătură deschisă,
• Fără săpătură deschisă: condu cta distrusă pe loc, microtunel, batere, înfigere,
torcretare, etc.;
Pagina 32 din 75
• Prin renovare: condu cta liberă în condu cta veche (sliplinin g), condu cta introdusă cu
reducerea temporară a diametrului (ambutis are, tub cu memorie termică), CIPP, tub spi ralat, tub
din elemente discrete, furtun lipit de condu cta veche.
➢ Este impo rtant de reținut că pot fi făcute lucrări:
• Pentru reducerea rugozității interioare a condu ctelor/canalelor;
• Pentru protecție contra coroziunii și /sau eroziunii peretelui int erior a tuburilor;
• Pentru reducerea pierderilor de apă prin găurile din condu cte sau îmbin ări;
• Pentru creșterea rezistenței mecanice a pereților tuburilor;
• Pentru rezolvarea simult ană a cerințelor de mai sus;
• Pentru realizarea de conducte/canale noi pu rtătoare de apă sau de canale/galerii
pentru alte utilități (cabluri, gaze etc).
De asemenea pot fi făcute lucrări de reabilitare locale sau lucrări de reabilitare de amplo are,
pentru lun gimi m ari de condu cte/canale.
În principiu, funcție de mod alitatea de reabilitare, tehnolo giile pot fi organizate în
următoarele categorii:
• Căptuși rea condu ctelor/canalelor;
• Introducerea unui tub nou în tubul vechi, tubul nou preluând integral sarcinile
tubului vechi;
• Consolid area peretelui tubului v echi;
• Realizarea de lucrări noi, cu secțiune vizitabilă sau nevizitabilă.
Tehnolo giile sunt cunoscute un eori și după nu mele firmei care o aplică în mod curent sau
care deține patentul un ei tehnolo gii de reabilitare.
Principalele tehnol ogii de realizare a tubu rilor în sistemul fără tranșee deschisă
sunt:
• Torcretarea interioară a tuburilor;
• CIPP, cured in place pipe, căptuși rea cu rășină pe suport textile;
• Relining – introducerea unui tub nou în tubul v echi bine curățat la interior;
• Swagelining – tub ambutis at, atunci când diametrul condu ctei noi este practic egal cu ce l
al conductei vechi;
• Tub cu memorie termică, tip C sau tip U, când diametrele condu ctei vechi și noi sunt
apropiate;
• Tub cu diametrul mai mic decât diametrul tubul existent, sliplinin g;
• Pipe bursting, tub cu diametru mai mare decât diametrul tubului existent;
• Spiral Wound Pipe, condu ctă realizată în spirală, pe loc, prin roluirea unui profil tip bandă
cu etanșare pe loc și umpl erea spațiului dint re tuburi;
• Pipe rammin g, condu ctă introdusă orizontal în pământ prin batere, pentru condu cte noi ;
• Horizontal directional drilling – HDD – foraj orizontal dirijat pentru realizarea de
condu cte noi;
• Microtuneling – realizat cu Microtuneling Boring Machine, pentru conducte/canale de
diametre mari executate prin săpare cu scut specializat, similar tehnolo giei de forare umedă
(diametru pana la 3m);
• Scutul mecanic pentru realizarea de colectoare foarte mari, cu secțiuni vizitabile
(3…10m ).
Pagina 33 din 75
a. Torcretarea interioară a conductelor/canalelor
Se poate aplica oricărui tip de tub. Este de preferat aplicarea la tuburi metalice sau din
beton. Se poate aplica folosind o mașină sp ecială, dacă tubul nu este vi zitabil, sau manual
dacă tubul este vi zitabil, figura de mai jos.
Fig. 3.9. a – Cămășuire cu beton armat realizat prin torcretare;
b-căptușirea cu mortar de ciment
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
Tipul de material folosit poate fi cimentul de diferite calități (funcție de caracteristicile apei
și grosim ea stratului nou format, precum și de tipul de material al conductei). Se poate aplica
un st rat de rășină epoxidică, cu o compo ziție sp ecială funcție de agresivitatea apei din interior,
un strat de rășină armat cu fibră de sticlă sau fibră de carbon etc. Condițiile reale de lucru
se stabilesc funcție de natura torcretului, de viteza de întărire (care dictează viteza de avans
a frontului de lu cru), de numărul de straturi aplicate.
Se poate aplica un to rcret de beton p este o plasă de armătură (au fost realizate aducțiuni
mari (București, cu mijloace manuale de aplicare și colectoare mari de canalizare Brașov); pentru
cazuri speciale se p oate face un torcret cu rășină și înglob are de fibră de sti clă, tocată adecvat;
în unele cazuri speciale se apreciază că pot fi folosite și altfel de fibre. Condiția esențială este
ca fibrele să fie bine „scămoșate” pentru a intra în mod uni form în m asa de rășină.
Limitarea metodei poate fi dată de golurile m ari din peretele condu ctei de reabilitat când
consumul de rășină devine p rea mare și remedierea costisito are. Se poate aplica un strat special
de vops ea sau o succesiune de st raturi. Modul de lucru se st abilește funcție de st area de
rezistență a condu ctei (se reface rezistența la agresiunea lichidului și se reduce agresivitatea
asupra peretelui).
Măsuri speciale de protecția muncii sunt st rict necesare.
Metoda poate fi folosită ca etapă secundară în realizarea colectoarelor de mari
dimensiuni, în metoda cu scutul mecanic, uscat, după închiderea secțiunii cu bolțari; pentru
asigurarea uneisuprafețe netede a colectorului; se umplu rosturile de construcție și golurile dintre
bolțari cu torcret așezat pe plasa metalică.
b. Cured in place pipe CIPP
Un supo rt textil, din material sintetic (material plastic, fibră de sticlă, fibră de carbon) sub
formă de tub flexibil (furtun pliabil), având o față netedă și etansa si cealaltă față mai fibroasă
Pagina 34 din 75
impregnabilă cu rășină, se confecționează după mărimea tubului de reabilitat. Tubul, cu rășină în
interior, este roluit și adus pe șantier (partea etanșă evită „năclăirea” totală a tubului ). Pe
tronsonul de condu ctă de reabilitat, bine p regătit în avans, se introduce unul dintre capetele
tubului cu rășină, într-un dispo zitiv care asigură întoarcerea pe dos a tubului, astfel încât fața cu
rășină să fie orientată sp re peretelele tubului vechi, de reabilitat.
Tubul este împins sub presiunea apei și se desfășoară pe to ată lungimea tubului vechi;
când „furtunul ” este compl et desfășurat se obturează capetele și se pune sub presiune (cu apă
sau aer); în acest fel tubul se lip ește de p eretii tubului vechi (inițial s-a măsurat lungimea
circumferinței interioare și tubul flexibil, special construit, se sup rapune acum exact peste
interiorul tubului de reabilitat); urmează operațiunea de înt ărire, coacere, care se po ate face cu
apă caldă (apa din tubul pus la presiune este încalzită) cu un circuit de aer cald sau cu un cap
special cu dispo zitiv cu radiație UV; rășina polim erizează (se coace), furtunul devine rigid și atașat
de peretele tubului vechi; forța de smul gere poate fi testată pe eșantioane, în paralel; viteza de
întărire depinde de calitatea rășinii, de lu ngimea tronsonului, de calitatea peretelui tubului vechi.
În figura de mai jos sunt date faze din tehnolo gia CIPP. În practică tehnologia este cunos cută sub
diferite denumi ri comerciale. Este una dintre cele mai folosite tehnolo gii de reabilitare a
tuburilor de canalizare.
Fig. 3.10 Faze din tehnologia CIPP
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate, etc. –
București 2003”)
Folosirea soluției la prezentul proiect
Pe tronsonul colectorului principal CP1 amplasat în localitatea St âncesti executat din
PVC SN4 Dn 250 mm în lungime total ă de 2130 m, amplasat dupa cum urmeaza 680 m pe drumul
comunal DC954, 500 m pe drumul s ătesc DS723, 385 m pe dumul satesc DS697, 285 m pe
drumul de exploatare DE1128 și 105 m între sta ția de epurare și gura de v ărsare, s -a propus
folosirea soluției cured în place pipe dat fiind faptul că pe acea zonă exista deja o conductă
montată anterior, doar că această conduct ă prezenta fisuri prin care se infiltra o parte din debitul
transportat de acesta.
S-a luat în calcul această soluție deoarece pe tronsonu l mai sus -menționat existau foarte
multe obstacole (stâlpi, copaci etc). Un aspect foarte important ce a dus la fololosirea acestei
metode NO DIG este amplasarea căminelor la distanțe normale (50 m) ceea ce face ca inspecția
colectoruluisă fie mai simplă.
Costurile pentru acest tronson sunt mai scăzute cu aproximativ 20%, fața ce cazul în care
s-ar fi folosit metoda clasică prin săparea tranșeei.
Pentru realizarea acestei operațiuni procesul tehnologic va decurge după cum urmează:
Pagina 35 din 75
➢ Peretele tubului vechi va fi foarte bine curățat de depuneri, impu rități, etc., de tot ce
poate constitui un supo rt slab pentru rășina nouă; calitatea stării peretelui curățat va fi
verificată înainte și după folosind echipamente CCTV și personal calificat;
➢ Golu rile din peretele tubului să nu fie mari deoarece se pierde rășina și procedeul
devine prea scump; acolo unde se înt âmplă acest lucru se reface bucata de conductă prin
procedeul clasic (se înlocuiește bucata de condu ctă) sau se poate introduce un tub suplim entar
de folie de plastic (așanumitul preliner având în vedere că „furtunul” imp regnat este numit și
liner în terminol ogia specifică) înainte de in troducerea tubului supo rt de rășină;
➢ Dacă secțiunea peretelui condu ctei este compromisă și se contează pe faptul că noul
tub va trebui să preia și încărcările m ecanice se poate face un calcul adecvat al noii st ructuri,
pentru a determina capacitatea portantă; ar trebui efectuate încercări preliminare;
➢ Este foarte impo rtantă v erificarea cu camere CCTV p entru vizualizarea stării (aspectului)
suprafeței interioare; un tehnician bun poate aprecia corect zonele unde aderența nu este bună
și po rțiunea trebuie refăcută;
Modul în care se va face controlul calității pe acest tronson reabilitat
Cea mai sigură garanție ca lucrarea va fi de bună calitate este oferită de executantul
lucrării. Di n cauza conditiilor speciale de lucru executantul trebuie sa aiba in dotare echipamentul
si masinile adecvate de lucru precum si personalul calificat, care respecta disciplina tehnologic ă,
Dacă la aceste condi ții se adaug ă și verificarea calit ății materialului. Garan ția oferit ă de executant
trebuie s ă fie bine urmarită , iar documenta ția finală asupra elementelor executate trebuie s ă fie
completă.
Vor fi acce ptate numai produse de construc ții care au acte de însoțire din care rezult ă că
sunt adecvate lucr ării ce se realizeaza (conform caietului de sarcini). Materialele și produsele din
domeniul construc ții vor respecta legisla ția specific ă aplicabil ă, în vigoa re privind punerea pe pia ță
a pruselor pentru construc ții.
Toate rezultatele inspec ției de control vor fi p ăstrate ca „element zero ” de compara ție și
control în timp a modului de funcționare a acestui tip de lucr ări; periodic vor trebui verificate
condi țiile de existen ță sau elemente auxiliare cu care se vor face corelari.
c. Relining p rin metoda s wagelining
Un tub special sau un tub de serie, din material obișnuit de PE, care să țină la p resiunea
interioară și să reziste la solicitările exterioare din tronsonul respectiv, este introdus în tubul
vechi; compli cația este dată de faptul că diametrul exterior al tubului nou este egală cu diametrul
interior al tubului vechi (sau foarte aproape, dar nu mai mare); este esențial ca tubul vechi să
nu fie ovalizat sau cu secțiuni atipice. Pentru siguranță este bine ca înainte de a introduce tubul
definitiv să se facă o probă cu un tronson scurt de țeavă; dacă tronsonul este t ras ușor
însemnează că tubul vechi este cilindric, nu are deformații impo rtante și nu are striațiuni
(depuneri, așchii, etc), rămase de la faza de curățare, care să zgârie tubul nou.
Pentru o introducere ușoară tubu rile noi sunt întinse pe zona de intrare (pe role așezate
pe sol/d rum, în lungul tubului de reabilitat), sunt sudate cap la cap și condu cta formată este
introdusă în tubul vechi; pentru a intra ușor tubul este trecut printr-o mașină cu rulouri speciale
care apăsând pe tub îl deformează prin micșorarea diametrului; reducerea de di ametru poate fi
de 10 -15%. Acum tubul intră ușo r, ghidat de rolele exterioare. Tragerea tubului se face continuu
și decurge foarte repede deoarece după cca 2 ore de la deformare tubul începe să își revină,
natural, la dim ensiun ea iniți ală.
Lungimea tronsonului tras depinde de rezistența îmbin ărilor tubului (este preferabil ca
tubul să fie încercat la presiune, cu aer, în prealabil). După introducere completă tubul își
revine în cel mult 24 ore la dimensiunea iniți ală. Continu itatea condu ctei se asigură prin
îmbin area adecvată între tronso ane. Este esențial ca tubul vechi să fie neted la int erior pentru a
nu zgâria tubul nou și a-i reduce rezistența; la un tub defect este greu de stabilit secțiunea
Pagina 36 din 75
avariată deoarece controlul se face num ai prin proba de presiune iar apa poate sa apară în alte
secțiuni.
Fig. 3.11. Metoda Swagelining, principiu de lucru
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
Se po ate aplica relativ ușor la s ecțiuni mici de conducte/canale, pentru diametre de
maximum 1000mm.
În cazuri speciale se poate adopta un tub cu o calitate sp ecială de material; costul va
crește însă corespun zător.
d. Sliplining, in troducerea liberă a unui tub nou în tubul v echi
Sunt cazuri în care, mai ales la retehnologizarea rețelelor de dist ribuție, tubul nou poate
avea diametre mult mai mici decât conducta veche, figura următoare. În acest caz se introduce
tubul liber. Tubul t rebuie să po ată prelua singur presiunea int erioară precum și pe cea din
solicitările exterioare. Realizarea branșamentelor po ate fi o problemă care trebuie decisă în ainte
de realizarea construcției noi. Tubul poate fi continuu (sudat pentru continuit ate) sau din
elemente separate cu îmbin are blo cată (GRP, FD, PVC) introdus p rin împin gere.
O singură problemă im portantă t rebuie decisă: tubul nou va fi liber în tubul vechi sau
spațiul rămas între tubu ri va fi umplut cu material auxiliar?
Se poate proceda în ambele cazuri, depinde de situ ația lo cală: (1) spațiul liber asigură o
comportare mai bună a tubu lui de PE atunci când apa transpo rtată este apă de suprafață deci cu
o variație m are a temperaturii (1-30o C); cum tubul de plastic se deformează de 10 ori mai mult
decât tubul metalic/din beton rezultă că are nevoie de spațiu; trebuie lu ate măsuri speciale la
branșamente p entru a nu se produce fisurarea/forfecarea acestora la deplasările mari ale tubului
de transport a apei; (2) când diferența este prea mare se poate umple s pațiul cu un material
inert și ieftin, ușor de int rodus (cenușa de termocentrală, mortar special etc); costul nu t rebuie să
fie mare pentru a nu scoate metoda din competiție.
Fig. 3.12 Relining cu tub liber în tubul de eabilitat
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
Pagina 37 din 75
Pentru secțiunile mari de canalizare căptuși rea se face cu elemente prefabricate din
PAFSIN. Tronso ane realizate la comandă, funcție de amplasament, de tipul tubului vechi și de
forma tubului (care poate să nu fie cea clasică, circular, ovoid, clopot) sunt introduse prin
lunecare și așezate la dist anță față de perete. Când tronsonul este gata se astupă capetele și
se introduce mo rtar de ciment (după o rețetă gândită în consecință) fluid ca să curgă ușor între
cei doi pereți. Pentru ușurința umpl erii (atenție cochilia să nu fie ridicată prin plutire de către
mortar) se pot practica orificii în peretele cochiliei interioare sau se pot folosi golurile existente
la racorduri. Rezultă o secțiune înt ărită și rezistentă la atacul apei uzate.
Fig. 3.13. Cochilie din fibră de carbon, poliester armat cu
fibră de sticlă așezată în tubul cechi
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
➢ Se introduce membrana în colector, prin roluire forțată; după introducere este lăsată
liberă și capetele sunt îmbin ate cu un p refabricat special;
➢ Tubul format este împins în tubul vechi și se adaugă un tronson nou; tronso anele se
leagă între ele tot cu un prefabricat special;
➢ Se obține un cofraj interior în tubul v echi;
➢ Se astupă la capete spațiul dintre tuburi și se introduce mortar fluid de ciment;
introducerea se face în etape pentru a evita ridicarea prin plutire a tubului nou și obțin erea unui
strat neuniform înt re tuburi;
➢ Mortarul astupă și eventualele fisuri, crăpături, goluri din tubul vechi consolid ând
secțiunea în final.
e. Spiral Wo und Pipe (SWP)
Metoda s-a dezvoltat în sp ecial pentru căptuși rea colectoarelor de canalizare de
dimensiuni m ai mari. Deoarece modul de introducere a conductei noi în canalul vechi solicita o
rampă de acces, acest lucru condu ce la distrugerea căminelor de capăt, motiv pentru are s-a
încercat găsirea unei soluții alternative. Soluția dezvoltată a fost simil ară cu cea folosită la țevile
de oțel sud ate în spi rală.
Se realizează o bandă sp ecială de m aterial plastic, cu o formă adecvată – marginile sunt
prelucrate pentru o îmbin are ușoară, figura de mai jos . Banda este adusă sub formă de rulouri,
pe tamburi cu diametrul adecvat. Este așezat tamburul deasupra căminului existent și în cămin
este int rodusă o mașină sp ecială care poate face două operațiuni: (1) roluește banda sub formă
de condu ctă cu diametrul prescris, (2) îmbină și (termic) lipește marginile b enzilor adiacente;
rezultă un tub în spi rală care este împins l iber în condu cta/canalul vechi.
Pagina 38 din 75
Fig. 3.14. Faze de realiza re în tehnologia SWP
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate, etc. –
București 2003”)
În principiu pot fi mai multe situații de reabilitare:
➢ Tubul vechi are rezistență mecanică dar prezintă neconformități la interior; atunci banda
va fi netedă la exterior și se va așeza lângă peretele tubului vechi; după t erminarea ”roluirii tubului
nou” spațiul dint re tuburi se umple cu un material adecvat;
➢ Rezistența tubului exterior nu este suficientă și tubul ar trebui consolid at; banda
se realizează cu renuri, tot din plastic, astfel că se crează un spațiu mai mare între tubul nou și
cel vechi (ca niște dist anțieri la un cofraj); după terminarea realizării tubului se int roduce în sp ațiul
liber un m aterial rezistent care prin înt ărire permite creșterea rezistenței mecanice;
➢ Tubul vechi nu prezintă garanție la solicitările externe (care pot fi mult mai mari decât cele
luate în calcul la realizarea tubului ); banda se poate realiza cu inserție de fâșii metalice (înglobate
în masa/renurile de m aterial plastic) astfel ca tubul nou format are renuri rezistente la
exterior; acestea rămân ca niște coaste rezistente înt re cele două tubu ri. După po zarea tubului
nou, în spațiul dintre tubu ri se introduce un material de consolid are. Reducerea de secțiune poate
fi impo rtantă și trebuie ținut seama de acest lucru în calculele efectuate pentru debitul transpo rtat.
Dacă structura este foarte proastă se poate int roduce mo rtar de ciment (fluid pentru umpl erea
ușoară a spațiului) și prin întărire se va consolida bine noua structură.
Principalul atu al metodei constă în faptul că nu se int ervine la structura existentă a
golurilor de acces, căminele de la capetele tronsonului de colector; ca atare lucrările auxiliare de
legătură sunt mi ci.
La alegerea materialului trebuie gândit și la faptul că în viitorul colector poate curge apa
cu nisip (spălat de pe stradă – cu efecte de abraziune); materialul trebuie ales în consecință.
Forma tubului po ate fi și alta decât cea circulară.
Pentru secțiuni mari, chiar vizitabile se po ate aplica o metodă simil ară în care banda poate
fi realizată din materiale mai bune (fibra de sti clă, fibra de carbon) sau din cochilii din poliester
armat cu fibră de sticlă.
f. Realizarea de condu cte și canale, de mari dimensiu ni, prin mi crotunelare
Creșterea diametrelor colectoarelor din orașe a pus problema un ei tehnolo gii perfecționate
față de t ehnologia deja cunos cută – realizarea cu scutul deschis – a cărei mare problemă o
constituia faptul că nu se putea lucra decât în secțiuni uscate; de multe o ri însă problema scoaterii
apei condu cea la soluții foarte compli cate (pereți de palplanșe, pereți mult ați, în ghețarea
pământului etc).
Tehnolo gia de microtunelare este simil ară cu executarea forajelor cu metoda hid raulică
dar totul se petrece pe direcție orizontală; acest lucru a permis o simpli ficare impo rtantă a modului
de lu cru și a crescut mult vit eza de lucru.
Mașina de forat (MTBM), figura de mai jos , are în principiu două părți: o parte fixă și o
parte mobil ă. Partea mobilă este formată din capul de tăiere, dispo zitivul de m ărunțire (împreună
cu moto arele de acționare) și elementul de etanșare; partea ‘fixă‘ este formată din tuburile de
Pagina 39 din 75
protecție a săpăturii, tubu ri care adăpostesc în interior conductele și celelalte dispo zitive de
control. Tot mecanismul este împins progresiv cu ajutorul unor prese hidraulice put ernice, prese
amplasate înt r-un puț de lansare put ernic consolid at (preia forțe de 1000 -2000 t ).
Fig. 3.15 Tehnologia microtunelară
(https://www.sanimet -tunele.ro/)
Succesiunea operațiilor este următoarea:
➢ Se marchează tronsonul pe care se va lucra, verificând poziția corectă a altor rețele (în
plan și pe verticală); orice nesiguranță trebuie înd epărtată (în prealabil lucrării) prin realizarea de
tranșei de control;
➢ Se sapă un puț de lansare a utilajului și un puț de scoatere; la nevoie se fac și puțuri
intermediare, la dist anțe mari; puțul de lansare este o construcție foarte rezistentă (va trebui să
supo rte forțe de ordinul 1 -2000t );
➢ Se lansează mașina de forat compusă din p artea fixă și capul mobil;
➢ În spatele mașinii se montează cel puțin un segment din tubul care va forma noua
condu ctă/canal (lungimea este de 1,5 m – de regulă); tubul are o construcție foarte robustă și
poate fi din beton armat (20-25 cm grosime de perete foarte îngrijit turnat și cu îmbin are cu mufă
metalică așezată în carnea peretelui; etanșarea se face cu garnitură de cauciuc; în cazuri
justificate pot fi folosite și tuburi de PAFSIN cu peretele îngroșat; cu măsuri speciale de lucru pot
fi folosite și tuburile de fontă du ctilă);
➢ În spatele tubului se mont ează presa hidraulică de împin gere, calculată să poată
învin ge forța de frecare dintre tub și pământ;
➢ În interiorul tubului se face legătura între capul de tăiere și instalația anexă: cablurile de
forță și comandă, instalația laser de control a direcției, conductele de adus noroiul de foraj și
scoaterea noroiului în cărca t cu materialul rezultat din s ăpătură etc;
➢ Condu ctele de noroi sunt legate la instalația exterioară formată dintr-un batal de
noroi, ciur sp ecial (pentru separarea materialului străin de no roiul de foraj – material car e este
depozitat sau stocat provizoriu într-un vehicul de transpo rt) și pompa de recirculare a nămolului;
➢ Pentru reducerea frecării între tub și pământ, tuburile au practicate orificii prin care o parte
din no roi este injectată în sp ațiul dint re tub și p ământ;
➢ Presele hidraulice pot fi manevrate astfel încât să se poată obține curbe largi sau să se
păstreze direcția corectă de avansare;
➢ Mașina pornită execută operațiunile destinate: capul de foraj sfărâmă materialul (în
masa de noroi de foraj), dispo zitivul de măcinat mărunțește materialul pentru a putea fi transpo rtat
de noroi, noroiul transpo rtă materialul la sită și se întoarece în frontal de lucru; presa hidraulică
împin ge continuu tot ansamblul astfel că pot fi realizate avansuri de până la 10-15 m/8 o re de
lucru;
➢ Când tubul din puțul de lansare ajunge la limită, un nou tub este introdus și toată
instalația auxiliară este racordată la noua poziție.
Pagina 40 din 75
Rezultatul avansării ansamblului este un gol subteran cu diametrul de 0,5 – 3m diametru
(se po ate și mai mult), cu pereții rezemați de un tub rezistent și etanș, gol care poate deveni
purtător de apă (se poate transforma în colector de canalizare) sau în el se amplasează
condu cta purtătoare de apă (vizitabilă sau nu).
Se poate constata că dacă în inelul de în ceput a săpăturii se prevede un inel de etanșare
se poate lucra chiar în apa subterană.
La lungimi mari de tronso ane, devierile în scurt se fac prin relansarea scutului pe noua
direcție. Dacă tronsonul drept este foarte lung există t ehnolo gia de introducere a u nei prese
intermediare pe parcurs, sistemul funcționând asemănător “mersului omi zii”.
Cele mai mari realizări se vor face și în zona o rașului Londra (pentru protecție la apele
mari pe Tamisa) unde au fost gândite chesoane de 100 m adâncine și 25m diametru, legate cu
galerii de 7m di ametru amplasate la 90-100 m adancime realizate în sist em microtunel.
g. Foraj orizontal dirijat-HDD
Realizarea de conducte noi în soluția fără tranșee deschisă a fost dezvoltată relativ târziu
din cauza dificultăților de realizare. Se aplica pentru condu cte noi, condu cte vechi compl et
deteriorate (la care reabilitarea pune mari probleme) și la condu cte care nu pot fi scoase din
funcțiune pe perioada reabilitării (se face condu cta nouă și se transferă branșamentele succesiv
de la condu cta veche la condu cta nouă).
O mașină specializată introduce prăjini orizontale, prin rotire și împing ere controlată,
sub p rotecția noroiului de foraj.
Fig. 15. Tehnologia de foraj orizontal dirijat
(https://www.sanimet -tunele.ro/)
Principalele faze de lucru sunt u rmătoarele:
➢ Se marchează traseul viitoarei condu cte, verificând că nu sunt condu cte sau cabluri pe
zona de pământ afectată de condu ctă; atenție: adâncimea de pozare nu trebuie să fie mică
deoarece pământul împins po ate deforma suprafața căii de rulare (dacă țeava este sub spațiul
carosabil); totod ată no roiul de foraj poate rupe crusta de pământ și țâșnește afară periclitând
lucrarea;
➢ Se sapă două tranșee, de lansare, la capete;
➢ Se poziționează mașina de introdus p răjinile de foraj, la unul dint re capete;
➢ Se mont ează, pe capul primei prăjini, un dispo zitiv special de detectare a capătului
prăjinii
care avansează, imediat în sp atele sapei (capului) de forare;
➢ Se conectează la instalația de noroi de foraj (noroi bentonitic cu compon ente speciale de
fluidizare și uni formizare);
➢ Se introduc pe rând prăjinile în pământ verificând direcția și adâncimea de pozare;
➢ Noroiul ajută la păstrarea găurii forate (care poate avea 50-100mm diametru) și la
Pagina 41 din 75
reducerea frecării sapei de forare;
➢ Când sapa ajunge în groapa de capăt se oprește forarea și se atașează în locul sapei
un
dispo zitiv de lărgire a găurii forate; dacă lărgirea este m are se face o trecere succesivă cu
diametre progresiv mici/mari; trecerea se face tot sub protecția no roiului de foraj;
➢ Când diametrul găurii formate este puțin mai mare decât diametrul viitoarei țevi se
leagă
de dispo zitivul de tragere viitoarea conductă (cu un capăt special amenajat- dorn – pentru a
nu intra pământul din foraj); țeava este trasă înt re cele două gropi de lansare;
➢ Condu cta trebuie să fie pregatită, așezată în linie, pe role, sudată pentru continuit ate
și eventual probată pentru a evita surprizele. Lungimea conductei rareori depășește 100m i ar
diametrul maxim este 500 mm.
a. Necesitatea dezvoltății acestor metode
Rețelele de canalizare au fost dezvoltate insu ficient (constituie 1/3 din lungimea rețelei
de apă). Ca atare astăzi se po ate constata că debitul de dim ension are a ploii de calcul pentru
dimension area colectoarelor po ate fi prea mic în zonele isto rice sau în zone care au devenit
impo rtante p entru localitate. Depășirea ploii de calcul duce la d epășirea capacității de transpo rt
a rețelei și ca urmare la producerea de inund ații cu efecte mari asupra traficului, sănătății
popul ației și lucrărilor subterane.
Totod ată dezvoltarea prin extindere su ccesivă a colectoarelor, precum și creșterea
densității consum atorilor a făcut ca unele tronso ane să d evină insu ficiente p roducând dificultăți
popul ației din anumite zone.
Strategia europeană de devoltare și protejare a resurselor de apă, nu foarte generoase
la noi în țară, condu ce la necesitatea unei reorganizări a modului în care se colectează și se
foloseste apa m eteorică; o colectare treptată la lo cul de cădere, urmată de folosirea acesteia
în scopuri nepotabile, duce la reducerea valorilor vârfului viiturii pe râul receptor și la diminu area
consumu rilor de apă pot abilă (mai scumpă și mai utilă în alte s copuri) în activitățile de
mentenanță a rețelelor de canalizare.
Regândirea modului de realizare a construcțiilor, prin trecerea de la casele tip blocuri
sistematizate pe v erticală la casele individu ale sist ematizate pe o rizontală, duce autom at la
creșterea lun gimii rețelei de canalizare și la modi ficarea condițiilor de curgere a apei.
Obligația de dezvoltare a rețelei, astfel ca toată popul ația lo calității să aibă posibilit atea
de racordare la rețea duce la necesitatea schimb ării schemei rețelei și di ametrelor colectoarelor.
Îmbătrânirea colectoarelor, exploatate deficitar din cauza lips ei utilajelor peformante și
a lips ei de grijă a furnizorilor de apă uzată, a făcut ca să existe o colmatare importantă și o
deteriorare a tubu rilor ca urmare a fenomenelor de coroziune biochimică, în special. Efectul cel
mai impo rtant este reducerea progresivă a capacității de transport ca urmare a colmatării și
creșterii rugozității tubu rilor.
Necesitatea realizării stațiilor de epurare pentru toate apele canalizate du ce autom at la
cunoașterea modului de funcționare a rețelei și la asigurarea mijloacelor de control op erativ.
În toate situațiile o reabilitare de proporții a rețelelor trebuie să treacă în prealabil prin
faza de analiză a n ecesității de retehnologizare. Noile v alori ale diametrelor condu ctelor și
canalelor trebuie să corespundă exigențelor actuale și de perspectivă.
b. Metodologia de alegere a soluțiilor
Un capitol destul de dificil de solution at, în reabilitarea condu ctelor și canalelor, este
cel legat de alegerea unei tehnolo gii de reabilitare. Dificultatea este legată de faptul că
Pagina 42 din 75
reabilitarea clasică, prin înlocuirea la zi a tubului existent, este foarte uzuală și din cauza costului
redus cu forța de muncă precum și de neplata directă a unor costuri (așa numit ele costuri
sociale). Din această cauză soluția clasică pare mai ieftină.
Multe din lucrările de reabilitare care au fost făcute la noi în țară (cu metode TT) au fost
adoptate pentru faptul că metoda clasică nu a fost acceptată din condiții exterioare lucrării (si
nu dint r-o comparație economică așa cum este cazul înt re variantele aceluiași proiect), ca de
exemplu:
• nu se putea sparge asfaltul căii de rulare deoarece a fost construit cu fondu ri
Europene și se află în perioada de garanție;
• nu se putea întrerupe transportul apei decât o perioadă foarte scurtă de timp, perioadă
care
nu ar fi putut în niciun caz să fie respectată prin metoda clasică, din cauza dim ensiunilor mari a
tronsonului afectat;
• adâncimi de lucru foarte mari, în spații înguste și cu apă subterană și când soluția
clasică
ar fi fost extrem de costisito are și periculoasă;
• străzi aflate în zone turistice, istorice etc și unde autoritatea locală nu dă aviz de
construcție;
• pe străzi de acce s unde întreruperea traficului ar fi fost un dezastru iar realizarea de
lucrări
suplim entare (compensatorii) ar fi fost foarte costisito are;
• lucrul pe amplasamente particulare și eventual cu costuri foarte mari etc.
Cum tehnolo giile TT vor trebui să devină sol uții curent folosit e, din cauza dim ensiunii
condu ctelor și canalelor aflate în situația de reabilitare (cca un sfert din lungimea condu ctelor
existente astăzi), precum și a avantajelor pe care le prezintă retehnologizarea TT, ar trebui
găsite mod alitățile p rin care să se demonst reze că sunt comparabile s au mai favorabile și
economi c, decât metoda clasică, înlo cuirea în șanț deschis.
Pentru lămurirea unor aspecte legate de adoptarea de soluț ii vor fi marcate mai multe
trepte de analiză, fără ca acestea să fie limitative.
➢ Economi citatea soluți ei de reabilitare sau și de retehnologizare
Desigur că prima p roblemă care trebuie rezolvată este cea fundamentală: este m ai bine
să se repare conductele/canalele ca și până acum (ori de câte ori apare o defecțiune) sau să
se recurgă la o reabilitare sistematică, chiar preventiva?
Pentru a răspunde corect la această dilemă t rebuie p rezentată situația generală, cu
toate impli cațiile, pozitive și negative. Multe dint re aceste elemente au fost deja prezentate așa
că aici nu vor fi mențion ate decât aspectele strict economi ce.
În situația reabilitării locale, prin reparații curente sau înlocuiri de lungimi limitate de
condu cte/canale:
• Se cheltuiește aparent puțin din cauza lucrărilor realizate uneori relativ rar; cumul ate în
mod
corect pe perioade m ai mari de timp costurile în cep să aibă v alori apreciabile; de regulă nu sunt
contorizate toate costurile și atunci soluția pare destul de convenabilă:
• Nu se rezolvă problemele fundamentale ale sistemului de distribuție sau colectare
ape
uzate: pierderi mari de apă, consum mare de energie (energie care nu se m ai rec uperează),
forțarea celorlalte obi ecte ale sist emului să lu creze la debite crescute și d eci cu costuri mari; se
face risipă de fondu ri și de resurse naturale;
Pagina 43 din 75
• Sistemul are costuri mari de exploatare deci tarife ridicate pentru apă și apă uzată;
• Sistemele continuă să aibă performanțe scăzute, neatractive, pentru eventuale
parteneriate de tip publi c-privat.
În situația reabilităr ii generale (și chiar cu retehnologizare la rețelele de distribuți e), în
care
caz trebuie luată în considerare folosirea metodelor TT, atunci:
• Costurile sunt mari pentru investiție și trebuie bine gândită operațiunea; poate deveni axa
de dezvoltare a companiei pe u rmătorul ciclu de vi ață a sist emului (50-100 ani funcție de
materialul adoptat); este o etapă în care, astăzi, se găsesc foarte multe sist eme de alimentare
cu apă și de canalizare;
• Se rezolvă principalele probleme ale sistemului: pierderea de apă ajunge la limite
admisibil e, se reduce consumul de energie, se poate face o condu cere mod ernă (cu mijloace
performante – tip SCADA) a sistemului, se reduc mult costurile de operare, se reconvertește
efortul personalului pentru realizarea de lu crări de calitate sup erioară;
• Rezolvarea principalelor probleme de performanță ale sistemului permite
furnizorului de apă/proprietarului sistemului, să obțină fondu ri de la bănci și chiar fondu ri
nerambursabile; poate demonst ra că în final indicatorii de performanță ating valorile acceptate
în sist eme performante;
• Se dă un nou ciclu de viață lucrărilor de transpo rt a apei prin utilizarea de materiale
performante în locul celor învechite (care pun m ari probleme și calității apei);
• Pot fi corectate o mulțime de anomalii care au apărut în perioadele de extindere și
exploatare forțată a sistemelor.
O balanță a costurilor, cât se cheltuiește și ce venituri vor fi, permite lu area unei decizii
corecte asupra modului de lu cru. Realizarea acestei balanțe nu este simp lă deoarece
presupune un efort mare pentru estimarea corectă a tuturor costurilor și o cunoaștere
amănunțită a compo rtării reale a sistemului, lu cru compli cat la sisteme care au depășit 60 -80
ani de funcționare.
Un aspect deosebit de impo rtant care trebuie estimat este cel legat de
funcționarea sistemului în perioada de t recere între situ ația actuală (deficitară) și situația de
sistem reabilitat, deoarece serviciul de alimentare cu apă și de canalizare trebuie să funcționeze
continuu.
Concretizarea ideilor mențion ate este dată în figura de mai jos.
Fig. 16. Compararea costurilor de funcționare în varianta cu sau fără reabilitare
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
Pagina 44 din 75
În figură sunt marcate costurile actuale pentru: 1-apa piedută, 2- energia pierdută în apa
pierdută și pentru pomp ări suplim entare a apei utilizate, 3-costul reparațiilor, 4-alte costuri de
exploatare (energie, reactivi, salarii, taxe etc), 5-costuri plătite din alte surse (așa numit ele
costuri sociale); se poate obține astfel costul tot al necesar pentru exploatarea sistemului.
Se poate face un calcul similar și pentru situația sistemului după reabilitare:
pozițiile1,2,
3,4 au aceeași semnificație iar 6 este investiția anuală pentru reabilitare (aceasta poate fi
funcție de calitatea materialului după cum se va vedea mai departe).
Compararea valorilor celor două variante conduce la soluția rațională.
➢ Alegerea soluți ei de reabilitare
După st abilirea faptului că soluția de reabilitare este favorabilă trebuie aleasă o variantă
de reabilitare, sau o combi nație convenabilă de soluții.
Ca în orice problemă inginerească trebuie d emonstrat că soluția recomandată este
tehnic viabilă (asigură parametrii tehnolo gici comparabili), pe durata de viață și este cea mai
economi că din pun ct de vedere investițion al sau al costului de operare.
Pentru aceasta vor trebui făcute evaluări ale costurilor p entru toate lucrările necesare
(ca lucrări directe sau ca lucrări auxiliare) pentru toate variantele propus e.
Solutia de reabilitare în sistem TT, se po ate alege după o bună cunoaștere a ofertelor
și este făcută de regulă de către ofertantul pentru executarea lucrării. Pentru a avea o bază de
comparație însă beneficiarul lucrării nu poate decât să compare costurile de execuție cu metode
TT cu costul de b ază în soluția cu tranșee deschisă. Pentru aceasta trebuie făcute detalii și
evaluări pregătitoare în s copul obțin erii de evaluări cât mai corecte.
Unul dintre parametrii care intră în joc este legat de durata de reabilitare făcută
într-o metodă sau alta. Ideea de bază este că lucrarea trebuie executată astfel încât să aducă
beneficii după o perioadă cât mai scurtă. Aici un rol foarte impo rtant îl are influența modului de
asigurare a finanțării investiției. Se pleacă de la ipot eza că odată aleasă varianta bună vor put ea
fi asigurate mijlo acele financiare necesare pentru realizarea investiției în ritmul în care se
obțin avantaje maxime. Finanțarea dis continuă po ate du ce la si tuații stânjenitoare ca eficiență
economi că dar mai ales ca mod de asigurare a serviciului pe perioada de retehnologizare.
În cazul în care reabilitarea este p arțială o componentă impo rtantă po ate deveni
mărimea fizică a lucrării. În diferite tehnologii TT lucrarea trebuie să aibă o dimensiune minimă
pentru a put ea fi făcută economic de către executant. În caz contrar costurile se vor raporta la
lungimi mai mici și vor rezulta costuri specifice mari și dezavantajoase.
Alegerea soluți ei trebuie făcută și după criterii de performanță, comparate cu
cerințele problemei de rezolvat: transpo rtul apei se face sub p resiune sau cu nivel liber,
calitatea apei influențează sau este influențată de sistem, soluția constructivă rezistă la toate
solicitările interioare și exterioare pe du rata construcției (execuție, proba de p resiune, proba
tehnolo gică) și exploatării (ăncărcări normale sau excepțion ale), capacitatea de transpo rt,
compo rtarea la miș cări speciale ale pământului etc.
➢ Analiza cost b eneficiu asupra soluți ei recomandate
Analiza cost beneficiu pentru fiecare variantă în parte permite, la o evaluare corectă,
obțin erea costurilor în timp și o decizie bună asupra economi cității. Este necesară o atitudine
constantă în modul de abordare a problemei și o bună apreciere a costurilor sp ecifice variabile
în timp: inflația, creșterea costului energiei, creșterea salariilor, riscurile ce pot apărea etc;
metoda po ate fi asemănătoare cu cea descrisă grafic la pct 1. Metodica aplicării analizei este
cea uzuală prin realizarea documentelor acceptate oficial, în u rmătoarea ordine :
Pagina 45 din 75
• Identificarea investiției și definirea obiectivelor; aceasta presupune existența unui
proiect
SF compl et și detaliat din care să rezulte variantele luate în considerare și costurile estimate;
totod ată se face o încadrare a proiectului în programele existente (de ex. Creșterea
competitivității economi ce, Protecția mediului );
• Analiza opțiunilor ; pe baza variantelor analizate în SF se face o analiză cost
eficacitate pentru cel puțin variantele: (1) se continuă situația actuală – fără investiție- dar cu
costuri mari de op erare , (2) se face o reabilitare parțială, (3) se face o reabilitare totală;
acum pot fi analizate și variantele de reabilitare pentru a deduce care este cea mai
convenabilă;
• Analiza finan ciară; trebuie determinată performanța financiară a proiectului, pe
perioada
de referință (de regulă 25 -30 ani), pentru variantele apropiate de soluția bun ă; se st abilește
modul de finanțare (din surse proprii, cu cotă parte din buget, cu ajutor UE); se estimează fluxul
numerar pentru costuri și venituri și se caută soluția p entru care fluxul numerar este pozitiv;
se verifică profitabilitatea proiectului și sustenabilitatea financiară; aici se po ate contoriza faptul
că realizarea reabilitării prin metode TT este mai rapidă, deci costurile se vor face pe o
perioadă scurtă iar beneficiile apar repede și se extind pe o perioadă mai mare de timp;
• Analiza economi că; trebuie demonst rat că proiectul aduce o contribuție economi că
pentru
colectivitatea localității respective; beneficiile proiectului trebuie să fie mai mari decât costurile
implicate; se va lucra cu o rată de actualizare recomandată pentru perioada în care se va
reabilita sistemul; se va ține seama de toate implicațiile economi ce ale mom entului (costul forței
de muncă mai mult sau mai puțin calificată, de taxe, de variația prețurilor la materialele implicate,
variația costului energiei etc);
• Analiza sensivității; trebuie demonst rat că proiectul are o sensivit ate mică la
eventuale
fluctuații a unor p arametri economi ci și financiari; vor fi identificate variabilele critice (o variabilă
care prin modi ficare cu 1% p roduce o modificare de peste 5% în proiect) și se va estima
influența lor asupra proiectului; scenariile pozitive și negative v or arăta care sunt elementele
care pot influența negativ proiectul și d acă se poate cum ar putea fi reduse aceste influențe;
• Analiza riscului; vor fi evaluate riscurile din cauza cărora proiectul poate avea
dificultăți
(oprirea proiectului înainte de finalizare, rezultate negative în final, reducerea profitabilității etc);
examinarea atentă poate arăta și căile de evitare a acestor riscuri.
➢ Influența tipului de material asupra economi cității lu crării
Sunt cunos cute, de către toti cei implicați în exploatarea rețelelor de apă și canalizare,
a necazurilor pe care le p roduce intervenția sist ematică sau obligată la rețea în caz de avarie.
Din această cauză există t endinț a, firească, de a prevedea la viito area reabilitare a unor
materiale cu o durată de vi ață cât mai mare, în speranța că intervențiile viito are vor fi mai mici
și mai rare. Materialele cu durată mare de viață sunt însă mai scumpe și atunci crește costul de
investiție. Materialele cu durata de viață mai mică au investiții iniți ale mai mici dar aceste
investiții trebuie refăcute mai repede deci se poate ca pe total soluția să fie mai scumpă
(în special refacerea îmbrăcăminții căii de rulare este scumpă). Care este in fluența acestor
costuri asupra economi cității generale a soluți ei trebuie estimat. Acest lucru se po ate face în
etapa de analiză cost beneficiu. Simplificat ideea de bază este marcată în figura de mai jos .
Astfel la rețeaua de distribuție este mai bine să prevedem tuburi de fontă du ctilă d eoarece
durata de viață este p este 100 ani dar costul poate fi de peste două ori mai mare decât în cazul
Pagina 46 din 75
folosirii tuburilor din PE, a căror durată de viață este însă de numai 50 ani. La fel și la rețeaua
de canalizare; prevederea de tuburi de gresie este mai scumpă d ecât dacă sunt folosite
tuburi de PVC dar durata lor de viață este de cca două ori mai mare.
Fig. 17. Influența costului materialului tubular
(„Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei brute, curate, uzate, uzate epurate,
etc. – București 2003”)
➢ Efectul reabilitării asupra tarif ului ap ei
Este limp ede că tot investind în tuburi, pentru înlocuire sau reabilitare, cineva trebuie să
plătească. Si cum consumatorul final este cel care plătește totul problema revine la stabilirea
unei soluții care să coste cât mai puțin sau altfel spus trebuie adoptată acea soluție care adaugă
cel mai puțin la tariful apei oferind avantaje maxime (apă de bună calitate, avarii cât mai puțin e,
întreținere cât mai ușoară, întreruperi cât mai puține etc). Desigur că dacă se compară costurile
viitoare, corect contorizate, cu costurile actuale este posibil să se asigure tarife mai mici, față
de cele actuale, pe o p erioadă de timp (în timp însă crește tariful la energie, apa brută, reactivi,
salarii, inflație etc; acest lucru ar trebui să fie inclus în analiza cost b eneficiu).
Această creștere de tarif trebuie cunos cută și aprobată de b eneficiar prin mecanismul
legal stabilit și să fie supo rtabilă pentru consum ator (în final consum atorul poate plăti un tarif
mai mare dar pentru o cantitate mai mică de apă deoarece au fost reduse subst anțial pierderile
din sist em).
➢ Care sunt costurile sociale impli cate
Costurile so ciale impli cate în reabilitarea condu ctelor și canalelor nu sunt bine
cunos cute și mai ales, nu sunt bine cuantificate nici la noi și nici în lumea tehnică mo ndială.
Preocuparea pentru evaluarea acestora se dezvoltă continuu, d eoarece:
• Pot fi deosebit de mari, în special la reabilitarea cu tranșee deschisă și pot modi fica
modul
de judecare a costului de investiție al variantelor propuse (prin lipsa de contorizare a acestor
costuri, costul în soluția cu tranșee deschisă poate fi mai mare);
• Sunt costuri plătite efectiv din alte surse și lipsa lor din balanța soluți ei tehnice
discutate
poate fi un factor determinant în d epartajarea soluțiilo r;
• Nu este exclus faptul că în timp o parte din aceste costuri ar trebui returnate către cei
păgubiți.
În cele ce urmează vor fi descrise câteva dintre aceste costuri și vor fi făcute trimiteri
spre un mod de rezolvare.
Pagina 47 din 75
Costurile vor fi însă specifice fiecărui proiect, ca tip de lu crare/activitate și int ensitate a
acesteia:
• Costul datorat disfun cționalităților din trafic; are mai multe compon ente și ele trebuie
evaluate cu atenție: (1) costul combustib ilului suplimentar datorat reducerii vitezei în zona
lucrărilor (benzina în plus este pl ătită de șo feri sau unități economi ce); (2) costul întârzierilor
datorate vitezei reduse sau întreruperilor p eriodice ale traficului; (3) costul reparațiilor cauzate
de accidentele din zona ș antierului (pentru mașini de către firmele de asigurări, pentru oameni
din bugetul asigurărilor so ciale); (4) costul zgomotului care produce disconfort populației din zonă
(greu de cuantificat, iar îmboln ăvirile directe și indirecte se decontează de asigurările so ciale);
(5) costul combustibilul ui necesar pentru acoperirea traseelor ocolitoare, în cazul unui blo caj
impo rtant etc;
• Costul datorat limitării accesului la zone comerciale, situri care se vizitează etc; limitarea
se
face prin ascunderea de către șantier a acestor zone, prin îngreunarea modului de ajungere în
amplasament, prin necesitatea de realizare de lu crări suplim entare p entru compensarea
neajunsu rilor, din pierderea de timp pentru a ajunge la amplasament, prin eventuale
accidente, prin reducerea veniturilor unit ăților economi ce păgubite; evaluarea costurilor (
activitate compli cata) trebuie făcută cu atenție;
• Costul datorat distrugerii căii de rulare, cale de rulare care trebuie refăcută după
încheierea
lucrărilor; pot să apară două aspecte impo rtante: (a) calea de rulare, de regulă, nu este refăcută
la calitatea de di naintea lucrării și ca atare vor fi necesare reparații repetate și perturbări multiple
ale traficului și după în chiderea șantierului și (b) de multe ori cerințele autorității locale sunt mari
(pentru a salva bani din alte capitole de b uget sunt tentate să ceară refacerea integrală a căii de
rulare sau executarea ei la parametrii care ar trebui realizați printr-o inv estiție specializată);d)
Distrug eri la rețelele subterane din zonă, mai ales atunci când acestea sunt puțin cunos cute ca
poziție, tip de m aterial, stare fizică; pe lângă dificultățile care pot să apară la b eneficiarii acestor
rețele vor fi sigur costuri de reparații și la fel de si gur înt ârzieri în lu crările șantierului de bază;
• Produ ctivitate r edusă pe șanti erul de bază din cauza condițiilor restrictive în care se
lucrează; accesul greu al materialelor, poziții deficitare a macaralelor, evacuarea/aducerea
pământului din săpătura, distrugerea suplim entară a căilor de transpo rt cauzate de transpo rtul
pământului, dis funcționalități produse traficului etc;
• Deteriorar ea condițiilor de mediu; ambianța veche se distruge și trebuie refăcută,
zgomotul pe durata șantierului condu ce la disconfort în zonă, praful deteriorează viața
normală a locuitorilor, vegetației etc; revenirea la starea anterioară poate fi mult m ai lungă decât
durata șantierului. Remedierea accelerată costă mult și se face din alte fondu ri.
Sunt trei idei impo rtante de reținut:
• Costurile sociale sunt cu atât mai mari cu cât șantierul durează mai mult; acest lucru
este
dezavantajos p entru soluția de reabilitare cu săpătură deschisă;
• Pentru o bună evaluare este nevoie de corectitudine în aprecierea lucrărilor;
• Evaluările comparative coordonate cu costurile curente pot furniza costuri specifice
corect
calculate; acest tip de lucrări nu trebuie subevaluate; după experiența din SUA, unde
sistemul de reabilitare TT este foarte dezvoltat, se apreciază că aceste costuri, numite costuri
sociale, pot atinge 20-25% din costul in vestiției.
Pagina 48 din 75
c. Metode de control a calității
Una dint re cele mai complicate probleme legate de reabilitarea conductelor în sistemul
TT este v erificarea calitatii finale ale lucrarilor. Acest lucru are doua aspecte: (1) din cauza
noutății tehnolo giei și deci a lipsei de experiență și (2) din cauza compli cațiilor care pot surveni
ca urmare a unui control insuficient sau în necunoștință de cauză. Totod ată nu există st abilită
o corelație între calitatea lucrării făcute și compo rtarea acesteia în timp; cele mai ‘vechi’ lucrări
reabilitate la noi în țară au abia 4-5 ani și do ar câteva au peste 10 ani, și se referă mai ales la
colectoare de canalizare.
În cele ce urmează vor fi făcute unele propun eri de control în limita a ce se cunoaște.
Pe măsură ce lucrări impo rtante vor fi puse în aplicare și experiența în funcționarea lor se vor
îmbog ăți vor put ea fi introduse noi metode și condiții legate de verificarea calității lucrărilor
executate în sist em TT.
Este impo rtant de reținut, oferta de tehnologie tr ebuie să conțină și modul de verificare
pe par curs și verificarea finală a lu crărilor exec utate.
➢ Verificarea calificării of ertantului ( executantului lu crării).
Cea mai sigură garanție că lucrarea va fi de bună calitate este o ferită de executantul
lucrării. Din cauza condițiilor sp eciale de lucru executantul trebuie să aibă în dotare
echipamentul și mașinile adecvate de lucru precum și personalul foarte bine calificat, care
cunoaște și respectă dis ciplina t ehnolo gică. Dacă la aceste condiții se adaugă și verificarea
calității materialului introdus în operă atunci se poate conta pe o calitate bună a lucrării.
Garanția oferită de executant trebuie să fie bine u rmărită iar documentația finală asupra
elementelor executate trebuie să fie compl etă. Seriozitatea executantului t rebuie dublata de
exigenta beneficiarului în reception area lucrarii.
Pentru o bună cunoaștere a ofertantului/ executantului, ar trebui ca acesta să
prezinte:
• Manualul calității; acesta va cuprinde în mod clar organizarea pentru execuție,
calificarea personalului, atestat de recunoaștere a calității (certificate), măsurile de s ecuritate și
protecția mun cii, măsurile de p rotecție a m ediului (inclusiv tratarea noroiului de foraj sau alte
fluide folosite în tehnlogie etc);
• Lista echipamentelor din dotare;
• Organigrama unității cu mențion area calificării personalului ce va fi impli cat;
• Lista de lucrări executate, cu detalii tehnice semnificative;
• Recomandări sau scrisori de apreciere a beneficiarilor lucrărilor executate;
• Disponibilit atea de realizare a lucrării.
În Caietele de s arcini vor fi mențion ate condițiile minim ale pentru demonst rarea
capabilității tehnolo gice și financiare a firmei executante. În cazul mai multor firme implicate
fiecare va trebui să d emonst reze capacitatea, capabilitatea și posibilit atea de lu cru în condițiile
oferite de lu crarea re spectivă.
➢ Verificarea calității mat erialelor introduse în lucrare
Vor fi acceptate num ai materialele care au acte de însoți re din care rezultă că sunt
adecvate lucrării ce se realizează. Executantul certifică faptul că aceste materiale au calitatea
necesară pentru a executa lu crarea la care participă. Documentele însoțito are se î nregistrează
și se păstrează la b eneficiar după recepția lucrării. Atunci când este cazul pot fi convenite
încercări prealabile asupra materialelor, a locului de încercare (laboratoare autorizate sau
laboratoarele firmei furnizoare); vor fi folosite num ai materiale agreate în CE și acce ptate de
Pagina 49 din 75
forurile competente ca fiind în concordanță cu calitatea apei transportate. În cazul transpo rtului
de apă pot abilă m aterialele vor fi avizate și din pun ct de vedere sanitar.
➢ Verificarea condițiilor de lucru
Beneficiarul trebuie să asigure condițiile minim ale de lu cru, convenite la început, pe
toată du rata lucrării. Dacă între timp apar, sau pot apărea modi ficări, acestea vor trebui
stipul ate în contract și respectate. Condițiile de lu cru se referă la depozitarea materialelor,
manipul area materialelor, posibilit atea d esfășurării lucrărilor în tehnolo gia adoptată,
lucrul în condiții atmos ferice deosebite (trafic, acoperire sau închidere de spații, calamități
etc).
Beneficiarul va indi ca măsurile minime de protecție a muncii pentru personalul propriu,
pentru persoanele care au acces în zona de lucru și pentru protecția mediului.
➢ Condiții pr ealabile de verificare
Atunci când tehnologia permite se pot p revedea probe de verificare înaintea punerii
tuburilor în operă. Se va v erifica aspectul tuburilor, cilindricitatea capetelor, sistemul de
marcar e a condu ctelor și calitatea materialului fiecărui lot, grosim ea peretelui fiecărui tub; acest
lucru este d eosebit de impo rtant deoarece de cele mai multe ori se lucrează cu tuburi din
material platic (PE, PP etc) pentru care îmbin area se realizează prin sudare cap la cap; calitatea
diferită a materialelor și aplicarea incorectă a t ehnologiei de sud are pot condu ce la îmbin ări
defecte care cedează în timpul probelor sau a funcționării; verificarea locului unde sudu ra a
fisurat (pe durata funcționării) poate deveni deosebit de compli cată deoarece de cele mai
multe ori tuburile sunt în interiorul tubului v echi pe care l-au înlocuit. Reparația po ate deveni
și mai compli cată deoarece depistarea locului fisurii este dificilă și necesită tehnici speciale.
Nu trebuie uitat că tubul este tras în interiorului tubului reabilitat și sudu ra este solicitată
la întind ere, uneori la forțe mari (pentru învingerea frecării între tub și pământ). În asemenea
cazuri se po ate prevedea și o probă de p resiune prealabilă, “pe m al”, care se poate face și cu
aer comprimat; rezultatele servesc de test dar și ca o confirmare a calității lucrărilor ascunse.
În cazuri speciale, când este posibil, se po ate prevedea și îmbin area cu manșoane, mai
bune d ar mai scumpe și care nu pot fi acce ptate în un ele tehnolo gii TT.
➢ Condiții normate de verificare
Pentru fiecare tip de lu crare (curgere cu nivel liber sau curgere sub presiune) vor fi
preluate condițiile normate de verificare, condiții d ate în standarde sau normative în vigoare,
astfel:
• Pentru condu ctele funcționând sub presiune se va face proba de presiune
conform
SREN 805/00; proba se va face respectând condițiile de valoare a presiunii maxime,
decreștere a presiunii în timp, de scădere a presiunii la evacuarea unui volum controlat de
apă etc;
• Proba de presiune la vacuum se va face în conformitate cu prevederile SREN 805;
Tehnolo gia nu este foarte uzitată deoarece este nou introdus ă; este însă impo rtant să fie făcută
mai ales la tronso anele unde tubul nou poate fi adus în starea de colaps din cauza presiunii apei
din exterior (când este în interiorul tubului vechi) sau a soli citărilor exterioare (pământ, trafic etc);
valoarea presiunii 0,8 b ari;
• Vor fi prevăzute cazurile în care este acceptabilă și presiunea cu aer și condițiile în care
se realizează;
• În cazul colectoarelor de canalizare pot fi acceptate condițiile p entru proba de etanseitate
Pagina 50 din 75
cerute de SR EN 752. Valoarea presiunii este de maximum 5m CA sau valoarea dată de
presiunea apei când nivelul este egal cu cota capacului din căminul aval al tronsonului. At enție:
cămin ele trebuie să fie etanșe la fel ca și îmbinar ea cu tuburil e;
• Se va aprecia în mod expres dacă este n evoie de executarea unei probe de vacuum și
la
tuburile reabilitate pentru canalizare; acest lucru poate fi cerut la folosirea de tubu ri
termosensibile sau la aplicarea metodei CIPP când tuburile au dimensiuni mari (peste
800mm ); este necesară verificarea posibilit ății de desprindere a căptușelii la presiune m are
a apei exterioare, goliri bruște etc.;
• În cazul condu ctelor de refulare, în sistemul de canalizare, pentru procesul de reabilitare
cu metode TT, vor fi respectate condițiile cerute pentru condu ctele sub p resiune;
• În toate cazurile se face o verificare cu camera CCTV pentru a stabili starea suprafeței
condu ctei reabilitate (uniformitate, continuit ate, părți umflate etc); rezultatul este do cument care
intră în cartea construcției inclusiv cu observațiile p ersonalului care au a nalizat pelicula
prezentată. Neconformitățile se remediază imediat, când șantierul este în că pe amplasament. La
canalizare este rațional să se verifice și panta pe tronso ane;
• În cazuri speciale, materiale noi, condiții compli cate de lu cru, condiții atmos ferice
dificile etc, vor putea fi prevăzute mijlo ace speciale de verificare, pe loc sau în prealabil în ateliere
specificate.
➢ Condiții sp eciale de verificare
În anumite condiții pot fi dezvoltate lucrări speciale de verificare, precum:
• Verificarea ovalității tubului la tehnolo giile de relining; este impo rtant ca tubul nou să
treacă
ușor prin tubul vechi; pentru aceasta se folosește un tronson scurt de tub nou (o bucată din tubul
ce va s ervi la reabilitare) și cu ajutorul tehnicii de tragere se trece tubul p rin tubul vechi; la
tragere se verifică dacă tubul culisează lin (eventual unde sunt blo caje sau ovalizări dincolo
de condițiile cerute) iar la s coatere se verifică starea peretelui tubului; dacă apar zgârieturi
impo rtante, deformații ale tubului etc însemnează că tubul v echi nu a fost bine curățat și se
reface operațiunea de curățare și spălare;
• Verificarea aderenței căptușelii tubului (efec tuată prin tub flexibil sau prin tuburi
termosensibil e); se po ate face prin control CCTV și cu personal specializat, la tubu rile
nevizitabile; la tuburile cu secțiunea vizitabilă calitatea se verifică de către personal specializat;
se po ate practica și “lipirea de elemente p refabricate” pe peretele tubului și după înt ărirea
corpului suplim entar se scoate corpul verificând, prin tragere, dacă se rupe corpul auxiliar sau
se desprinde cu o bucată din îmbrăcămintea tubului; în cazuri impo rtante se po ate face o
asemenea încercare pe stand verificând și forța de smul gere a căptușelii sau ruperea căptușelii
din masa ei; condițiile d eduse p rin încercare vor fi respectate în realizarea lucrării propriu zise;
• Proba de vacuum la colectoarele de canalizare atunci când este impo rtantă împin gerea
apei din exterior;
• În cazul cămășuirii folosind straturi de beton așezate peste armătura amplasată
lângă
perete (beton pus în operă prin torcretare, de obicei) se va verifica întâi starea suprafeței și
apoi stabilitatea stratului de protecție prin ciocănire, încercarea de desprindere sau folosind
instrumente cu ultrasunete etc.;
• În cazul aplicării de to rcret folosind rășină sp ecială sau alte m ateriale (ciment, vops ea
specială, poliu retan etc) se va face o verificare la d esprindere folosind sisteme improvizate (v.
pct. b) sau se va face o verificare cu camera CCTV; analizând starea suprafeței un tehnician
Pagina 51 din 75
bine p regătit poate aprecia calitatea aderenței stratului de protecție. Cu cât stratul de protecție
este mai subți re cu atât calitatea suprafeței pe care s- a aplicat este mai important;
• Controlul grosimii stratului de protecție. Se poate face cu mijloace standard sau utilizând
echipamente existente. Principiul de lucru poate fi electric- se verifică scânteia produsă la
trecerea unui conductor electric încărcat la peste 100V (poate fi o perie special construită)
sau un dispo zitiv ce funcționează cu ultrasunete. Interpretarea rezultatelor se face de către un
operator autorizat și familiarizat cu tehnologia și materialele respective; concluzia servește la
refacerea lucrării (când este cazul) și se arhivează în cartea construcției (când lucrarea este
calitativ bună). Eventualele reparații sunt mențion ate în do cumentele arhivate;
• În toate cazurile se va ține s eama de p rezența construcțiilor auxiliare; atunci când este
cazul
(la canalizare) se va ține seama de modul de îmbin are între cămine și colector și se va verifica
și starea căminelor (dacă acestea au fost reabilitate);
• Soluția pentru refacerea branșamentelor și racordurilor va fi stabilită de executant și
agreată
de beneficiar încă de la început. Cu această o cazie se va stabili și modul de verificare a execuției
legăturii efective dintre branșament și condu cta de transpo rt.
Toate rezultatele insp ecției de control vor fi păstrate ca ‘element zero’ de comparație și
control în timp a modului de funcționare a acestui tip de lu crări; periodic vor t rebui verificate
condițiile de existență sau elemente auxiliare cu care se vor face corelări.
Astfel după recepția lucrării sau ca o condiție de recepție, se face măsurarea
pierderilor de apă din condu ctă, cu ajutorul mijloacelor curent folosit e. Aceste rezultate vor fi
comparate cu cele obținute la p roba de presiune și vor fi consid erate ca un element etalon
pentru verificări viitoare. Se va put ea stabili valabilitatea garanției date lucrării dar și viteza de
deteriorare în timp, măsurată prin creșterea pierderilor de apă. Metoda de măsurare a pierderii
de apă se va stabili funcție de tipul de condu ctă, de presiunea de lucru, de tipul m aterialului
condu ctei și dot area existentă.
Deoarece nu avem date de control, reabilitarea în sistem TT fiind abia la în ceput, este
impo rtantă acțiunea de urmărire a compo rtării acestor tipu ri de lu crări. Deși durata de vi ață este
practic egală cu durata de viață a un ei condu cte nou construite în sistem clasic (tranșee
deschisă) modul de compo rtare ar trebui sa fie diferit; conducta po ate fi mai protejata, rezistenta
mecanica poate fi mai bună, conducta funcționează într-un amplasament vechi, stabilizat în
timp etc; toate obs ervațiile făcute trebuie centralizate și generalizate, în limita posibilit ăților.
➢ Soluții p entru r ealizar ea și controlul branșam entelor
Realizarea branșamentelor, pe condu ctele rețelei de distribuție, este o operațiune care
are multe implicații:
• Se face relativ greu și etanșeitatea sistemului poate fi compromisă (una dintre
condițiile de reabilitare este reducerea pierderilor de apă, pierderi care în rețelele actuale de
distribuție se face în proporție de 70-80% prin branșamente);
• Soluția de realizare a branșamentelor, mai ales numărul acestora, poate duce la o
selecție specială a tehnologiei de reabilitare a tuburilor;
• Dificultățile de realizare pot întârzia mult finalizarea lucrării prin lungirea duratei de
execuție,
unul dintre cele m ai impo rtante avantaje ale sist emului TT; trebuie s emnalat faptul că
aplicarea soluți ei de reabilitare condu ce autom at la eliminarea branșamentelor il egale dar nu
exclude pos ibilitatea reluării lor după aceea; e xecutarea unor bransamente ilegale poate
avea consecințe mult mai mari deoarece astfel îngreunează detecția locului unde se produce
pierderea de apă și poate scumpi mult reparația;
Pagina 52 din 75
• Necesitatea remedierii lucrărilor de branșare poate compromite chiar ideea de
reabilitare TT;
• La un număr mare de branșamente pe conductă se poate gândi chiar o soluție de
branșare colectivă (o singură legatură la condu cta de transpo rt și dist ribuție ulterioară la diferiții
beneficiari). În acest fel se simpli fică tehnolo gia de reabilitare. Funcție de tipul de reabilitare pot
fi gândite diferite modu ri de realizare a branșamentelor;
• La condu ctele realizate prin soluția “pipe burst ing” se poate face o priză cu colier
direct
pe condu cta reabilitată; rămâne în activitate o singură conductă, condu cta nou ă, deci
problemele devin m ai simpl e; refac erea se face prin săpătură deschisă;
• La condu ctele realizate prin metoda ”swagelining ”, sau tub cu memorie termică,
trebuie
luate măsuri suplim entare; dacă nu există soluție sp ecializată pentru branșamente (frezare
interioară, sistem special de etanșare etc) atunci este de p referat c a la d esfacerea
branșamentului vechi (lucrare în săpătură deschisă) să se taie și un tronson din condu cta
existentă astfel ca în aceea secțiune să rămână după reabilitare num ai condu cta no uă; pe
această condu ctă se poate aplica manșonul de p riză obișnuit ;
• La condu ctele realizate prin ”cămășuire cu rășină pe suport textil” (CIPP), soluția
depinde
de rigiditatea condu ctei nou obținut e; dacă noua conductă este rigidă se po ate folosi
manșonul metalic de priză, cu garnitură de cauciuc d eoarece se poate st rânge bine peste
conducta veche; garnitura împiedică exfiltrarea de apă din condu cta; este preferabil să se facă
probe prealabile de branșamente;
• La condu ctele realizate cu metoda ”sliplining” (diametre mai mici decât diametrul vechi)
trebuie apelat la metoda tăierii prealabile a condu ctei vechi, în dreptul viito rului branșament;
atenție realizarea unui branșament nou, într-o secțiune n eprecizată la în ceput, poate fi un
risc impo rtant în deteriorarea conductei noi; t rebuie d ecisă o soluție asupra etanșării capetelor
condu ctei vechi în vecinătatea colierului;
• La metoda cu ”foraj dirijat” (HDD) branșamentul se poate face folosind colierul rapid
de
branșare.
Se recomandă ca după terminarea branșării să se facă o inspecție cu camera
CCTV, eventualele deficiențe vor fi remediate înainte de dare în funcțiune; proba finală va
fi făcută cu ocazia punerii sub presiune și probării condu ctei. În cazuri mai compli cate se
poate prevedea o probă dubl ă: pentru conducta fără branșamente și pentru conducta cu
branșamente, branșamentele fiind în chise cu robineții de concesie. Se poate vedea direct
compo rtarea fiecărui branșament deoarece conectarea este făcută în șanț deschis.
IV. Breviar de calcul
4.1. Determinare debite
Debitele determinate pentru investiția ,,Canalizare menajeră și Stație de epurare în
localitățile Stăncești și Manolești Vale, com. M. Eminescu, jud. Botoșani” conform STAS 1343 –
1/2006, 1846/2006 și 3051/1991 și NP133/2013.
Populatia va fi deservita de instalatii interioare de alimentare cu apa rece, calda si
canalizare cu prepararea individuala a apei calde.
Pagina 53 din 75
La dimensionarea cerintelor si a consumului de apa potabila pentru populatia din comuna
Cosula s -au luat in calcul prevederile STAS 1343/2006.
Debitul caracteristic q sp =100 l/om zi.
Activitatea preponderenta a locuitorilor comunei este agricultura si cresterea animalelor.
➢ Populatie :
Nr.
crt. Localitatea Populatie
1. Stancesti 1090
2. Manolesti Vale 230
TOTAL 1320
➢ Calculul debitelor:
Nr.
crt. Consumator
Populatie Nr.
loc. qsp Necesar de apa
Qzi med
mc/zi kzi Q zi max
mc/zi Ko Qo max
mc/h l/s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Stancesti 1090 100 109 1.40 152.6 2.95 18.77 5.19
2. Manolesti Vale 230 100 23 1.40 32.20 3 4.02 1.11
Total 132 184.80 22.79 6.30
➢ Cerinta de apa:
Nr.
crt. Consumator Nr. Kp x Ks CERINTA DE APA
Q s zi med
mc/zi Kzi Q s zi max
mc/zi ko Q s o max
mc/h l/s
1. Stancesti 1090 1,15 x 1,05 131.61 1.40 184.25 2.95 22.64 6.29
2. Manolesti Vale 230 1,15 x 1,05 27.77 1.40 38.87 3 4.85 1.34
Total 159.38 223.12 27.49 7.63
➢ Debite ape uzate Conform SR 1846 -1/2006 Q uz = Q s
Nr.
crt Consumator Nr. Q u zi med Q u zi max Q u o max Q u o min
mc/zi mc/zi mc/h l/s Mc/h l/s
1 Stancesti 1090 131.61 184.25 22.64 6.29 0,76 0,21
2 Manolesti
Vale 230 27.77 38.87 4.85 1.34 0,08 0,022
Total 1320 159.38 223.12 27.49 7.63 0,84 0,232
➢ Statia de epurare
Se va monta o statie de epurare compacta cu nitrificare denitrificare si stabilizare aeroba
a namolului.
Pentru apele uzate menajere s -au luat in calcul urmatorii indicatori fizico -chimici:
• Materii in suspensii:
==12.223. 1320./. 50 loc locgrS
295,8 mg/l
Pagina 54 din 75
S= 0,050 x 1320 loc= 66 Kg/zi
• Cantitati de CBO 5:
l mgrloc locgrCBO / 64.23612.223. 1320./. 40
5 ==
CBO 5= 0,040 x 1320 = 52.80 kg/zi
Caracteristici fizico -chimice ale apelor brute:
Q, S, CBO 5
Ape uzate de la Quomax
l/s Suspensii CBO 5
Kg/zi mg/l Kg/zi mg/l
Consumatori 7.63 66.00 296 52.80 237
➢ Eficienta treptei de epurare biologică după criteriul OBN 5
Incarcarea in OBN 5 a apelor uzate influiente in statia de epurare: L OBN5 = 52.6 Kg/zi
Reducerea OBN 5 in treapta mecanica conform prevederilor normativului NP 032 -1999
este de 20%.
L OBN5 = 52.60 (1 -0.3)= 36.96 Kg/zi
Concentratia in OBN 5 admisa a efluentului statiei de epurare conform NTPA 001/2002 –
HG 352/2005 este de 20 mg/l.
Cantitatea de substanta biodegradabila exprimata in OBN 5 in efluentul statiei de epurare,
conform concentratiei admise:
zikgkggrzimc lgrLOBN / 46.4/ 1000/8.184/.20
5 ==
zikg LOBN / 46.45=
Gradul de epurare total al statiei de epurare dupa criteriul OBN 5 impus in conditiile de
evacuare:
%58,91 1006,7428,66,74=−=total
≈ 92%
Gradul de epurare necesar treptei de epurare biologice:
%55.91 10080.5246,4 80,52=−=total
≈ 92%
4.2. Dimensionări
Dimensionarea bazinului de omogenizare
V = 0,20 Q uz zi max = 0,20 x 223.12 = 44.62 ≈ 45 mc
Dimensionarea statiilor de pompare
4.2.1. Statia de pompare SP1
Statia de pompare SP1 preia apele uzate de la colectoarele CS1, CS2, CS3, CS4, CS5,
CS6, CS7, CS8 si CS9
QC1 = 4.30 l/s
➢ Dimensionarea conductei de pompare
Pagina 55 din 75
Se adopta conducta PEHD De 110 mm i = 0,0032, v = 0,6 m/s L = 220 m
➢ Alegerea pompelor
H = 1,4 x 0,0032 x 220 = 0,99 m
Hp = H g + h l = 19,4 + 0,99 = 20,39 ≈ 21 mCA
Se aleg 2 electropompe submersibile cu caracteristicile:
Qp = 12,1 mc/h, H p = 21 mCA. P = 2,5 kw
➢ Dimensionarea bazinului de aspiratie
Vu =3,36 x 10 x 60 = 2016 l ≈ 3 mc
Se adopta un bazin de aspiratie avand D/H = 1 ,50/3,00 m V = 5,2 mc
4.2.2. Statia de pompare SP2
Statia de pompare SP2 preia apele uzate de la colectoarele CS7, CS8 si CS9 si CS10
QC1 = 0,803 l/s ≈ 0,9 l/s
➢ Dimensionarea conductei de pompare
Se adopta conducta PEHD PE100 De 63 mm cu i =0,0038, v = 0,6 m/s L = 250 m
➢ Alegerea pompelor
Hl = 1,4 x 0,0038 x 250 = 1,33 m; H g = 141,80 – 136,60 = 5,20 m
Hp = H g + h l = 520 + 1,33 = 6,53 ≈ 7 mCA
Se aleg 2 electropompe submersibile cu caracteristicile:
Qp = 3,25mc/h, H p = 7 mCA. P = 1 ,5 kw
➢ Dimensionarea bazinului de aspiratie
Vu = 1 l/s x 10 x 60 = 600 l
Se adopta constructiv un bazin de aspiratie avand D/H =1,50/2,40 m V = 4,24 mc
4.2.3 Statia de pompare SP3
Statia de pompare SP3 preia apele uzate de la colectoarele CS6,
QC1 = 0,218 l/s ≈ 0,2 l/s
➢ Dimensionarea conductei de pompare
Se adopta conducta PEHD PE100 De 50 mm cu i =0,0038, v = 0,6 m/s L = 250 m
➢ Alegerea pompelor
Hl = 1,4 x 0,0035 x 130 = 0,637 m; H g = 149,70 – 141,10 = 8,60 m
Hp = H g + h l = 8,6 + 0,137 = 9,23 ≈ 9,5 mCA
Se aleg 2 electropompe submersibile cu caracteristicile:
Qp = 0,18 mc/h, H p = 9,5 mCA. P = 1,5 kw
➢ Dimensionarea bazinului de aspiratie
Vu = 0,218 l/s x 10 x 60 = 130,8 l ≈ 0,2 mc
Se adopta constructiv un bazin de asp iratie avand D/H =1,50/3,25 m V = 6,6 mc
4.2.4. Statia de pompare SP4
Statia de pompare SP4 preia apele uzate de la colectoarele CS15,
QC1 = 1,345 l/s
Pagina 56 din 75
➢ Dimensionarea conductei de pompare
Se adopta conducta PEHD PE100 De 63 mm cu i =0,0031, v = 0,6 m/s L = 365 m
➢ Alegerea pompelor
Hl = 1,4 x 0,0031 x 365 = 1,58 m; H g = 137,25 – 120,30 = 8,60 m
Hp = H g + h l = 16,95 + 1,58= 19,53 ≈ 19 mCA
Se aleg 2 electropompe submersibile cu caracteristicile:
Qp = 5 mc/h, H p = 19 mCA. P = 3,0 kw
➢ Dimensionarea bazinului de aspiratie
Vu = 1,345 l/s x 10 x 60 = 807 l ≈ 0,81 mc
Se adopta constructiv un bazin de aspiratie avand D/H =1,50/2,60 m
4.2.5. Statia de pompare SP5
Statia de pompare SP5 preia apele uzate de la cole ctoarele CS3,
QC1 = 0,218 l/s ≈ 0,9 l/s
➢ Dimensionarea conductei de pompare
Se adopta conducta PEHD PE100 De 63 mm cu i =0,0035, v = 0,6 m/s L = 30 m
➢ Alegerea pompelor
Hl = 1,4 x 0,0035 x 30 = 0,147 m; H g = 151,00 – 143,81 = 8,19 m
Hp = H g + h l = 8,19 + 0,147 = 8,337 ≈ 9,5 mCA
Se aleg 2 electropompe submersibile cu caracteristicile:
Qp = 6 mc/h, H p = 9 mCA. P = 2,5 kw
➢ Dimensionarea bazinului de aspiratie
Vu = 2,249 l/s x 10 x 60 = 1349,4 l ≈ 1,35 mc
Se adopta constructiv un bazin de aspiratie avand D/H =1,50/3,25 m .
Pagina 57 din 75
Retea de canalizare menajera – Colector menajer secundar Conform STAS 1486/2006, 3051/1991
GRAD DE UMPLERE
Observatii tronson Ltronson Qtrons Qlateral Qtranzit Panta Diamteru Vp Qp Qc/Q p Vef/V p h h/D n Vef
m l/s l/s l/s m mm m/s l/s m m m/s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
CS1 725 0.674
CV24 -CV22 90 0.084 0.000 0.084 0.015 200 1.59 45.39 0.00184 0.018 0.500 0.025 0.029 Camin spalare
CV22 -CV17 140 0.130 0.000 0.214 0.05 200 2.80 78.80 0.00271 0.23 0.800 0.040 0.644
CV17 -CV16 30 0.028 0.000 0.242 0.03 200 2.27 64.61 0.00374 0.3 1.140 0.057 0.681
CV16 -CV15 30 0.028 0.000 0.270 0.03 250 2.60 115.00 0.00235 0.21 0.950 0.038 0.546 Camin spalare
CV15 -CV13 75 0.070 0.000 0.339 0.05 250 2.92 129.00 0.00263 0.23 1.000 0.040 0.672
CV13 -CV11 60 0.056 0.000 0.395 0.03 250 2.60 115.00 0.00344 0.22 1.000 0.040 0.572
CV11 -CV10 40 0.037 0.000 0.432 0.025 250 2.37 104.91 0.00412 0.25 1.125 0.045 0.593 camin spalare
CV10 -CV7 70 0.065 0.000 0.498 0.02 250 2.12 93.67 0.00531 0.28 1.225 0.049 0.594
CV7-CV67 190 0.177 0.000 0.674 0.002 250 0.64 28.65 0.02353 0.42 2.500 0.100 0.269
CS2 200 0.186
CV7-CV1 200 0.186 0.000 0.186 0.05 200 2.80 78.80 0.00236 0.21 0.760 0.038 0.588 camin spalare
CS3 1175 1.093
CV45 -CV44 35 0.033 0.000 0.033 0.04 200 2.63 74.60 0.00044 0.17 0.460 0.023 0.447 camin spalare
CV44 -CV40 105 0.098 0.000 0.130 0.05 200 2.80 78.80 0.00165 0.17 0.460 0.023 0.476
CV40 -CV39 25 0.023 0.000 0.153 0.03 200 2.27 64.61 0.00238 0.23 0.800 0.040 0.522
CV39 -CV37 45 0.042 0.000 0.195 0.05 200 2.80 78.80 0.00248 0.21 7.600 0.380 0.588
CV37 -CV36 25 0.023 0.000 0.219 0.03 200 2.27 64.61 0.00338 0.23 0.800 0.040 0.522
CV36 -CV34 55 0.051 0.135 0.405 0.04 250 2.83 125.00 0.00324 0.23 1.000 0.040 0.651 camin spalare
CV34 -CV33 30 0.028 0.000 0.432 0.03 250 2.60 115.00 0.00376 0.30 1.425 0.057 0.780
CV33 -CV31 60 0.056 0.000 0.488 0.025 250 2.37 104.91 0.00465 0.25 1.125 0.045 0.593
CV31 -CV26 100 0.093 0.000 0.581 0.02 250 2.12 963.67 0.00060 0.17 0.575 0.023 0.360
CV26 -CV22 85 0.079 0.000 0.660 0.01 250 1.49 65.77 0.01004 0.34 1.700 0.068 0.507
Pagina 58 din 75
CV22 -CV17 55 0.051 0.000 0.711 0.04 250 2.83 125.00 0.00569 0.29 1.250 0.050 0.821
CV19 -CV17 55 0.051 0.344 1.107 0.05 250 2.92 129.00 0.00858 0.32 1.500 0.060 0.934
CV17 -CV1 500 0.465 0.000 1.572 0.002 250 0.64 28.65 0.05486 0.29 1.250 0.050 0.186
GRAD DE UMPLERE
Observatii tronson Ltronson Qtrons Qlateral Qtranzit Panta Diamteru Vp Qp Qc/Q p Vef/V p h h/D n Vef
m l/s l/s l/s m mm m/s l/s m m m/s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
CS4 370 0.344
CV18 -CV16 40 0.037 0.000 0.037 0.01 200 1.29 36.88 0.00101 0.17 0.460 0.023 0.219 camin spalare
CV16 -CV14 45 0.042 0.000 0.079 0.05 200 2.80 78.80 0.00053 0.17 0.460 0.023 0.476
CV14 -CV11 45 0.042 0.000 0.121 0.02 200 1.84 52.56 0.00080 0.31 1.180 0.059 0.570
CV11 -CV10 25 0.023 0.000 0.144 0.05 200 2.80 78.80 0.00030 0.17 0.460 0.023 0.476
CV10 -CV7 60 0.056 0.000 0.200 0.03 200 2.27 64.61 0.00086 0.32 1.200 0.06 0.726
CV7-CV5 30 0.028 0.000 0.228 0.05 200 2.80 78.80 0.00035 0.17 0.460 0.023 0.476
CV5-CV4 15 0.014 0.000 0.242 0.01 200 1.29 36.88 0.00038 0.17 0.460 0.023 0.219
CV4-CV19 110 0.102 0.000 0.344 0.05 250 2.92 129.00 0.00079 0.17 0.575 0.023 0.496
CS5 145 0.135
CV6-CV3 60 0.056 0.000 0.056 0.04 200 2.63 74.60 0.00075 0.17 0.460 0.023 0.447 camin spalare
CV3-CV2 40 0.037 0.000 0.093 0.01 200 1.29 36.88 0.00252 0.23 0.800 0.040 0.297
CV2-CV36 45 0.042 0.000 0.135 0.05 200 2.80 78.80 0.00171 0.17 0.500 0.025 0.476
CS6 230 0.214
CV1-CV6(SP3) 105 0.098 0.000 0.098 0.05 200 2.80 78.80 0.00124 0.17 0.500 0.025 0.476 camin spalare
CV12 -CV6(SP3) 125 0.116 0.000 0.116 0.05 200 2.80 78.80 0.00148 0.17 0.500 0.025 0.476 camin spalare
CS7 320 0.298
CV1-CV2 40 0.037 0.000 0.037 0.03 200 2.27 64.61 0.00058 0.17 0.460 0.023 0.386 camin spalare
CV2-CV6 130 0.121 0.000 0.158 0.05 200 2.80 78.80 0.00201 0.20 0.740 0.037 0.560
CV6-CV7 40 0.037 0.000 0.195 0.04 200 2.63 74.60 0.00262 0.23 0.800 0.04 0.605
CV7-CV8 30 0.028 0.084 0.307 0.01 200 1.29 36.88 0.00832 0.31 1.180 0.059 0.400 camin spalare
CV8-CV9 45 0.042 0.074 0.423 0.04 250 2.83 125.00 0.00339 0.23 1.000 0.04 0.651
CV9-CV10(SP2) 35 0.033 0.000 0.456 0.002 250 0.64 28.65 0.01591 0.39 2.150 0.086 0.250
CS8 90 0.084
Pagina 59 din 75
CV1-CV2 20 0.019 0.000 0.019 0.03 200 2.27 115.00 0.00016 0.17 0.460 0.023 0.386 camin spalare
CV2-CV3 40 0.037 0.000 0.056 0.02 200 1.84 52.56 0.00106 0.17 0.460 0.023 0.313
CV3-CV7(CS7) 30 0.028 0.000 0.084 0.03 200 2.27 115.00 0.00073 0.17 0.460 0.023 0.386
CS9 80 0.074
cv3-cv8(CS7) 80 0.074 0.000 0.074 0.002 200 0.56 16.01 0.00465 0.25 0.940 0.047 0.140 camin spalare
GRAD DE UMPLERE
Observatii tronson Ltronson Qtrons Qlateral Qtranzit Panta Diamteru Vp Qp Qc/Q p Vef/V p h h/D n Vef
m l/s l/s l/s m mm m/s l/s m m m/s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
CS10 200 0.186
CV6-CV1(CS10) 200 0.186 0.000 0.186 0.002 200 0.56 16.01 0.01162 0.37 1.540 0.077 0.207 camin spalare
CS11 185 0.172 0.281
CV16 -CV8 185 0.172 0.000 0.172 0.005 200 0.90 25.80 0.00667 0.30 1.140 0.057 0.270 camin spalare
CS12 650 0.605
CV1-CV2 50 0.047 0.000 0.047 0.02 200 2.27 115.00 0.00040 0.17 0.460 0.023 0.386 camin spalare
CV2-CV3 25 0.023 0.000 0.070 0.01 200 1.29 36.88 0.00189 0.20 0.740 0.037 0.258
CV3-CV4 50 0.047 0.000 0.116 0.02 200 2.27 115.00 0.00101 0.17 0.460 0.023 0.386
CV4-CV8 100 0.093 0.000 0.209 0.01 200 1.29 129.00 0.00162 0.18 0.500 0.025 0.232 camin spalare
CV8-CV20 370 0.344 0.172 0.725 0.01 200 1.29 36.88 0.01967 0.20 0.740 0.037 0.258 camin spalare
CV20 -CV13(CP1) 55 0.051 0.000 0.777 0.05 250 2.29 129.00 0.00602 0.30 1.425 0.057 0.687
CS13 190 0.177
CV9-CV8 20 0.019 0.000 0.019 0.01 200 1.29 36.88 0.00050 0.17 0.460 0.023 0.219 camin spalare
CV8-CV4 90 0.084 0.000 0.102 0.05 200 2.80 78.80 0.00130 0.17 0.460 0.023 0.476
CV4-SP1 80 0.074 0.000 0.177 0.01 200 1.29 36.88 0.00479 0.29 1.000 0.050 0.374
CS14 315 0.2930
CV1-CV3 60 0.056 0.000 0.056 0.05 200 2.80 78.80 0.00071 0.17 0.460 0.023 0.476 camin spalare
CV3-CV5 40 0.037 0.000 0.093 0.01 200 1.29 36.88 0.00252 0.23 0.800 0.040 0.297
CV5-CV6 25 0.023 0.000 0.116 0.002 200 0.56 16.01 0.00726 0.3 1.140 0.057 0.168 camin spalare
CV6-CV7 30 0.028 0.000 0.144 0.019 200 1.79 51.21 0.00281 0.23 0.800 0.040 0.412
Pagina 60 din 75
CV7-CV10 75 0.070 0.000 0.214 0.002 200 0.56 16.01 0.01336 0.37 1.540 0.077 0.207
CV10 -CV37(CP1) 85 0.079 0.000 0.293 0.002 250 0.64 28.65 0.01023 0.34 1.700 0.068 0.218
CS15 1450 1.349
CV53 -CV43 225 0.209 0.000 0.209 0.05 200 2.80 78.80 0.00266 0.23 0.800 0.04 0.644 camin spalare
CV43 -CV39 105 0.098 0.000 0.307 0.05 250 2.92 129.00 0.00238 0.21 0.950 0.038 0.613 camin spalare
CV39 -CV31 170 0.158 0.000 0.465 0.05 250 2.92 129.00 0.00360 0.23 1.000 0.040 0.672
CV31 -CV25 185 0.172 0.000 0.637 0.05 250 2.92 129.00 0.00494 0.25 1.125 0.045 0.730
CV25 -CV12 395 0.367 0.000 1.004 0.05 250 2.92 129.00 0.00779 0.30 1.425 0.057 0.876
CV12 -CV11 40 0.037 0.000 1.042 0.01 250 1.49 65.77 0.01584 0.39 2.150 0.086 0.581 camin spalare
CV11 -CV8 110 0.102 0.000 1.144 0.01 250 1.49 65.77 0.01739 0.41 2.325 0.093 0.611
CV8-CV1 220 0.205 0.000 1.349 0.02 250 2.12 61.67 0.02187 0.42 2.500 0.100 0.890
GRAD DE UMPLERE
Observatii tronson Ltronson Qtrons Qlateral Qtranzit Panta Diamteru Vp Qp Qc/Q p Vef/V p h h/D n Vef
m l/s l/s l/s m mm m/s l/s m m m/s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
CP1 1805 1.679
CV67 -CV53 295 0.274 2.432 2.706 0.002 250 0.64 28.65 0.09446 0.64 5.100 0.204 0.410
CV53 -CV51 60 0.056 0.116 2.878 0.05 250 2.92 129.00 0.02231 0.42 2.500 0.100 1.226
CV51 -CV48 60 0.056 0.000 2.934 0.03 250 2.60 115.00 0.02551 0.44 2.650 0.106 1.144
CV48 -CV47 35 0.033 0.000 2.967 0.04 250 2.83 125.00 0.02373 0.44 2.650 0.106 1.245
CV47 -CV46 40 0.037 0.800 3.804 0.01 250 1.49 65.77 0.05783 0.55 3.900 0.156 0.820
CV46 -SP1 155 0.144 0.177 4.125 0.002 250 0.64 28.65 0.14397 0.72 6.350 0.254 0.461 camin spalare
CV37 -CV35 55 0.051 0.293 4.469 0.002 250 0.64 28.65 0.15599 0.74 6.700 0.268 0.474 camin spalare
CV35 -CV29 135 0.126 0.000 4.595 0.05 250 2.92 129.00 0.03562 0.48 3.075 0.123 1.402
CV29 -CV27 40 0.037 0.000 4.632 0.01 250 1.49 65.77 0.07042 0.59 4.400 0.176 0.879
CV27 -CV24 80 0.074 0.000 4.706 0.02 250 2.12 93.67 0.05024 0.54 3.800 0.152 1.145
CV24 -CV23 20 0.019 0.000 4.725 0.02 250 2.12 93.67 0.05044 0.54 3.800 0.152 1.145
CV23 -CV17 135 0.126 0.000 4.850 0.05 250 2.92 129.00 0.03760 0.49 3.225 0.129 1.431
CV17 -CV14 95 0.088 0.000 4.939 0.01 250 1.49 65.77 0.07509 0.60 4.575 0.183 0.894
CV14 -CV13 15 0.014 0.000 4.953 0.03 250 2.60 115.00 0.04307 0.51 3.450 0.138 1.326
Pagina 61 din 75
CV13 -CV11 90 0.084 0.777 5.813 0.015 250 1.83 80.9 0.07186 0.59 4.400 0.176 1.080
CV11 -CV9 95 0.088 0.000 5.902 0.01 250 1.49 65.77 0.08973 0.63 4.925 0.197 0.939
CV9-CV6 150 0.140 1.349 7.390 0.01 250 1.49 65.77 0.11236 0.68 5.650 0.226 1.013
CV6-CV4 100 0.093 0.000 7.483 0.04 250 2.83 125.00 0.05986 0.56 4.000 0.160 1.585
CV4-CV1 150 0.140 0.000 7.622 0.002 250 0.64 28.65 0.26604 0.86 8.825 0.353 0.550
SE
(SE)CV2 -CV1 50 0.000 0.000 7.63 0.002 250 0.64 28.65 0.26632 0.86 8.825 0.353 0.550
CV1-GV 55 0.000 0.000 7.63 0.005 250 1.04 46.08 0.16558 0.56 4.200 0.168 0.582
Pagina 62 din 75
V. Documentația economică
5.1. Costurile estimative ale investiției
Pagina 63 din 75
Pagina 64 din 75
5.2. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general
1
DEVIZ GENER AL
(HG 907/29.11.2016)
privind cheltuielile necesare obiectivului investiției
Extinderea sistemului de canalizare din comuna Mihai Eminescu,județul Botoșani
Nr.
crt. Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli Valoare fără TVA TVA Valoare cu TVA
lei lei lei
1 2 3 5 6
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 35,720 .00 6,786 .80 42,506 .80
Impre jmuire incin ta 5,200.00 988.00 6,188.00
Amena jare caro sabil 30,520.00 5,798.80 36,318.80
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la
starea initiala 25,000 .00 4,750 .00 29,750 .00
Spatii verzi, inclu siv dotari 25,000.00 4,750.00 29,750.00
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/ protectia utilitatilor 0.00 0.00 0.00
Total capitol 1 60,720.00 11,536.80 72,256.80
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
Instalatii sanitare exterioare 0.00 0.00 0.00
Bransament electric 10,000.00 1,900.00 11,900.00
Total capitol 2 10,000.00 1,900.00 11,900.00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1 Studii 12,000 .00 2,280 .00 14,280 .00
3.1.1 Studii de teren 12,000.00 2,280.00 14,280.00
3.1.2 Raport privind impac tul asupra mediu lui 0.00 0.00 0.00
3.1.3 Alte studii de specialitate 0.00 0.00 0.00
3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de
avize, acorduri si autorizatii 16,000 .00 3,040 .00 19,040 .00
3.3 Expertiza tehnica 0.00 0.00 0.00
3.4 Certifica rea performantei energetice si auditul energetic
al cladirilor 0.00 0.00 0.00
3.5 Proiectare 266,000 .00 50,540 .00 316,540 .00
3.5.1 Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
3.5.3 Studiu de fezabilitate / documen tatie de avizare a
lucrarilor de interven tii si deviz general 98,000.00 18,620.00 116,620.00
3.5.4 Documen tatiile tehnice necesare in vede rea
obtinerii avizelor / acorduri lor / autorizatiilor 3,000.00 570.00 3,570.00
3.5.5 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic
si a detaliil or de executie 15,000.00 2,850.00 17,850.00
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie 150,000.00 28,500.00 178,500.00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultanta 12,000 .00 2,280 .00 14,280 .00
3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de
investitii 9,500.00 1,805.00 11,305.00
3.7.2 Auditul financiar 2,500.00 475.00 2,975.00
3.8 Asistență tehnică 27,000 .00 5,130 .00 32,130 .00
3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului 5,000.00 950.00 5,950.00
3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor 3,500.00 665.00 4,165.00
3.8.1.2 pentru participarea proiectantului la fazele inclu se in
programul de control al lucrarilor de axecutie, avizat de catre
Inspectoratul de Stat in Constructii 3,500.00 665.00 4,165.00
3.8.2. Dirigentie de santier 15,000.00 2,850.00 17,850.00
Total capitol 3 333,000.00 63,270.00 396,270.00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1 Construcții și instalații 2,341,474.89 444,880.23 2,786,355.12
4.2 Montaj utilaje, echipamen te tehno logice si functionale 0.00 0.00 0.00
Pagina 65 din 75
4.3 Utilaje, echipamen te tehno logice si functionale care
necesita mon taj 1,256,906.96 238,812.32 1,495,719.28
4.4 Utilaje, echipamen te tehno logice si functionale care nu necesita
mon taj si echipamen te de transport 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotari 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
Total capitol 4 3,598,381.85 683,692.55 4,282,074.40
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de șantier 17,225 .64 3,272 .87 20,498 .51
5.1.1. Lucrări de construcții și instalații aferen te
organizării de șantier 17,225.64 3,272.87 20,498.51
5.1.2. Cheltuieli cone xe organizării de santier 0.00 0.00 0.00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0.00 0.00 0.00
5.2.1 Comisioanele si dobanzile aferen te credi tului bancii
finantatoare 0.00 0.00 0.00
5.2.2 Cota aferen ta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor
de constructii 0.00 0.00 0.00
5.2.3 Cota aferen ta ISC pentru controlul statului in
amena jarea teritoriului, urban ism si pentru autorizarea lucrarilor de
constructii 0.00 0.00 0.00
5.2.4 Cota aferen ta casei Sociale a Constructorilor – CSC 0.00 0.00 0.00
5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia
de construire / desfiintare 500.00 0.00 500.00
5.3 Cheltuieli diverse și neprevăzute 11,476 .30 2,180 .50 13,656 .80
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 0.00 0.00 0.00
Total capitol 5 29,201.94 5,453.37 34,655.31
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehno logice si teste 19,000 .00 3,610.00 22,610.00
Total capitol 6 19,000.00 3,610.00 22,610.00
TOTA L GENER AL 4,05 0,303.79 769,46 2.72 4,81 9,766.51
din care C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 2,429,420 .53 461,589 .90 2,891,010 .43
Pagina 66 din 75
5.3. Durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției
Pagina 67 din 75
Pagina 68 din 75
Pagina 69 din 75
Pagina 70 din 75
Pagina 71 din 75
Pagina 72 din 75
Pagina 73 din 75
Pagina 74 din 75
VI. Concluzii
La extinderea propectului s -au folosit materiale modene
Pentru ca este -> avantaje 1.Avanajelor materialelor si metodelor moderne de executie
Am prezentat in proiect mai multe tehnologii de executie precizand una dine le in proiect
Avantaj major al acesor materiale si metode
VII. Bibliografie
1. Condurache Florentina andreea UTCB – Managementul lucrărilor de reabilitare a conducte lor
si colectoarelor de canalizare prin tehnologii no dig ( http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SINUC –
2017/SECTIA –II/II.8.pdf ))
1. Raport privind starea în teritoriu 2017 http://www.mdrap.ro
2. Ghid privind reabilitarea con ductelor pentru transportul apei (brute, curate, uzate epurate, etc),
București, 2013 ;
(http://www.mdrap.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_XIII/13_18_GP_127_2015.pdf )
3. Normativ pentru proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelel or de alimentare cu apă
și canalizare ale localităților Indicativ I 22 -29 ;
4. Legea serviciilor comunitare de utilitatipublice, republicata nr. 51/ 2006, republicata, cu completarile
ulterioare ;
5. Hotararea Guvernului m.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic apelor uzate, cu modificarile și completarile ulterioare ;
6. Ordinul Ministerului Muncii și Protectiei Sociale nr.700/1999 privind aprobarea Normelor speci fice de
protectie a muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si nrotectii anticorosive ;
7. Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Pub lice
de Gospodarie Comunala nr.90/200 7 pentru aprobarea Contractului -cadru de furnizare/ prestare a
serviciului de alimentare cu apa si de canalizare ;
8. Soluții moderne de reabilitare a rețelelor de conducte, pentru rețelele de alimentare cu apă și canalizare ;
9. I. bica, s.a. – facultatea de hidrotehnica Bucuresti – Ghid privind reabilitarea conductelor pentru
transportul apei ,2013 ( http://mdrap.ro/userfiles/ancheta_publica_517_faza1.pdf )
10. Instalații de canalizare, E.D.P., R.A. București -1997;
11. Canalizări, Editura Tehnică, București -1965;
12. Cartea instalatorului de rețele de apă și canalizare, Editura Tehnică, București -1976;
13. Alimentări cu apă și canalizări, Matrix Rom, București 20 01;
14. ***Agenda instalatorului de apă și canal, Editura Tehnică, București -1984;
15. Normative privind proiectarea și executarea lucrărilor de instalații de canalizare, Matrix Rom,
București 2000;
HG 907/2016
OUG 115/ preturile cu link
Microsoft project (link)
Fise tehnice corugata , vitrificata
Pagina 75 din 75
Fisa tehnica de conducta de beton
Site sttie de epurare byosys
Dima Canalizari
Blitz Canalizari
Giurcon canalizari
16. Stas 1343/1/2006
Stas 1846
3051/1991
NP133/2013
Stas 2448 – 82
16. Instalații de alimentări cu apă, canalizare, sanitare și de gaze, E. D. P. București -1977;
Site-uri:
https://www.tehnoworld.ro/pdf/UWhQWXJKMFQ4SG89/ro/fisa -tehnica
http://www.cfppda.ara.ro/index.php/activitati/15 -qsoluii -moderne -de-reabilitare -a-reelelor -de-
condu cte-pentru -sisteme -de-alimentare -cu-ap-i-canalizareq
http://www.mdrap.ro/dezvoltare -teritoriala/ -6997
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prof. Univ. Dr. Ing. Gilda Gavrilaș Masterand, IULIAN PRICOP IAȘI 2019 UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ,… [610736] (ID: 610736)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.