Prof. univ. dr. ing. Costică B ejinariu Absolvent, Oana Mitac (Stejar ) Iași – 2017 2 3 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași Facultatea… [623019]

1
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”
din Iași
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor
Departamentul de Ingineria Materialelor și
Securitate Industrială

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. ing. Costică B ejinariu

Absolvent: [anonimizat] – 2017

2

3
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”
din Iași
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor
Departamentul de Ingineria Materialelor și
Securitate Industrială

Master : Ingineria Securității în Industrie

Aplicarea metodei de autoevaluare a securității în muncă în
Trezor
din cadrul Departamentului Case
al Hypermarket ului C arrefour Iasi Era

Iași – 2017

4

C U P R I N S

Introducere. Considerații legislative ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
Capitolul 1. Aspecte generale referitoare la metodele de evaluare a riscurilor
profesionale. Necesitatea efectuării evaluărilor riscurilor profesionale . ……… 9
1.1. Principii generale de prevenire ………………………….. ………………………….. ……….. 9
1.2. Evaluarea riscurilor profesionale ………………………….. ………………………….. ……. 10
Capitolul 2. Prezentarea metodei de autoevaluare a nivelului de securitate într -un
sistem de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
2.1. Descrierea metodei de autoevaluare ………………………….. ………………………….. .. 14
2.1.1. Evaluarea calitativă ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.1.2. Evaluarea cantitativă ………………………….. ………………………….. …… 17
2.1.3. Terminologie specifică ………………………….. ………………………….. …. 18
Capitolul 3. Aplicarea metodei de autoevaluare a nivelului de securitate în
“TREZOR ” din cadrul Departamentului Case , Hypermarket Iasi Era …. 20
3.1. Descrierea locație i ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
3.1.1. Localizare sediu Carrefour Iasi Era ………………………….. …………… 20
3.1.2. Obiect de activitate ………………………….. ………………………….. ……… 20
3.1.3. Organigrama instituției ………………………….. ………………………….. .. 23
3.2. Descrierea sistemului de muncă studiat si amplasarea lui ………………………….. . 24
3.2.1. Număr de angajați în cadrul locației de studiu “ Trezor …………….. 29
3.3. Descrierea trezorului ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
3.4. Aplicarea metodei de autoevaluare ………………………….. ………………………….. …. 31
3.4.1. Autoevaluarea securității în muncă – INCDPM la locul de
muncă “ Trezor ” ………………………….. ………………………….. …………… 32
3.4.2. Autoevaluarea calitativă ………………………….. ………………………….. . 49
3.4.3. Autoevaluarea cantitativă ………………………….. …………………………. 55

5
3.5. Interpretarea rezultatelor autoevaluării pentru locul de muncă “ trezor " ……… 62
3.6. Analiza autoevaluării. Pl anul de prevenire și protecție ………………………….. …. 63

Capitolul 4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 67
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 70

INTRODUCERE

6
CONSIDERAȚII LEGISLATIVE

Sănătatea și securitatea la locul de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante și
dezvoltate aspecte ale politicii europene privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale. Cu
toate acestea, în prezent, în țările Uniunii Europene, precum și în România, se înregistrează rate
foarte crescute ale accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. Din analiza evoluției
numărului de accidentați la nivel național se relevă faptul că, în fiecare an, mii de lucrători suferă
vătămări la locul de munc ă, cele mai multe evenimente înregistrându -se în microîntreprinderi,
întreprinderi mici și mijlocii (IMM). Accidentele de muncă înregistrate în IMM -uri constituie
una dintre cele mai acute probleme din domeniul securității și sănătății în muncă. Astfel,
statisticile arată că atât în România cât și în Uniunea Europeană numărul accidentelor de muncă
mortale produse în IMM -uri este aproape dublu față de cel înregistrat în intreprinderile mari.
Conform Legii Securității și Sănătății in Muncă 319/2006, conducăto rii
intreprinderilor/unităților economice sunt singurii responsabili de sănătatea și securitatea
salariaților, ei se află în centrul activității de prevenire a riscurilor și asigurare a sănătății și
securității în muncă. Au obligația legală de a asigura s tarea de securitate și de a proteja sănătatea
salariaților.
In fiecare an, sute de mii de lucr ători sunt victime ale accidentelor de munc ă, în timp ce
alții au concedii medicale pentru a face fa ță stresului, volumului excesiv de munc ă, afec țiunilor
musculo -scheletice sau altor boli legate de munc ă. Pe lâng ă costurile umane pentru lucr ători și
familiile acestora, accidentele de munc ă și bolile profesionale greveaz ă, de asemenea, resursele
sistemelor de s ănătate și afecteaz ă productivitatea întreprinde rilor.
Îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă reprezintă o preocupare comună,
atât dintr -o perspectivă umanitară, cât și dintruna economică. Un mediu de lucru sigur și sănătos
reprezintă un element esențial pentru calitatea muncii și un factor de performanță pentru
întreprinderile mici și mijlocii. Abordarea europeană privind asigurarea sănătății și a securității
lucrătorilor are ca punct central evaluarea riscurilor – aceasta reprezentând prima etapă către
locuri de muncă mai sigure și m ai sănătoase și calea către reducerea accidentelor de muncă și
eliminarea bolilor profesional

7
Evaluarea riscurilor profesionale constituie fundamentul unei gestiuni eficace a securit ății
și sănătății și poate fi considerat ă o acțiune cheie pentru reducere a accidentelor de munc ă și a
bolilor profesionale. Daca este corect aplicat ă, evaluarea riscurilor poate îmbun ătăți securitatea și
sănătatea în munc ă, precum și performan țele întreprinderilor, în general.
Obligativitatea angajatorilor de a realiza și de a fi în posesia unor evaluări a riscurilor
profesionale privind securitatea și sănătatea lucrătorilor, în vederea stabilirii măsurilor de
prevenire și protecție a angajaților la locul de muncă, în țara noastră decurge din legislația
actuală în domeniu care a fost armonizată cu legislația Uniunii Europene privind securitatea și
sănătatea în muncă. Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligațiile angajatorilor" care
transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE/1989, prevede:
“art. 7 al. (3) – Angajator ul are obligația să implementeze măsurile prevăzute la
alineatele (1) și (2), pe baza următoarelor principii de prevenire:
– evitarea riscurilor;
– evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
– combaterea riscurilor la sursă ; … ”
„al. (4). Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura
activităților din întreprindere și/sau unitate, angajatorul are obligația:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipam entelor de muncă, a substanțelor sau a preparatelor chimice utilizate și la amenajarea
locurilor de muncă;

b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire,
precum și metodele de lucru și de producție aplicate de c ătre angajator să asigure îmbunătățirea
nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în ansamblul
activităților întreprinderii și/ sau unității respective și la toate nivelurile ierarhice;”
„art. 12. al.(1). Angajatorul are următoarele obligații:
a) să realizeze și să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea și
sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;”
Așadar, evaluarea riscurilor profesionale este un instrument al diagnosticării unui
sistem de muncă studiat, scopul principal al acestora fiind protejarea s ănătății și securit ății
lucrătorilor, și se realizează prin aplicarea principiilor generale de prev enire la nivelul
întreprinderii/unității economice.

8
Evaluarea riscurilor ajut ă la diminuarea posibilit ății de v ătămare a lucr ătorilor și de
afectare a mediului ca urmare a activit ăților legate de munc ă. Aceasta ajut ă, de asemenea, la
menținerea competitiv ității și productivit ății întreprinderii.

9
CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA METODELE DE
EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE. NECESITATEA
EFECTUĂRII EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

1.1. PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIR E

Pentru prevenirea accidentelor de munc ă și îmboln ăvirilor profesionale este necesar ă o
abordare managerial ă global ă.
Aceast ă abordare trebuie s ă ia în considerare nu numai prevenirea riscurilor ci și
menținerea în activitate, readaptarea și reintegrarea lucr ătorilor.
Un alt principiu general important pe care angajatorii trebuie s ă îl respecte este faptul c ă
aceștia nu trebuie s ă transfere riscurile. Aceasta înseamn ă că prin identificarea solu ției pentru o
problem ă nu trebuie s ă se creeze o alt ă problem ă.
Pentru abordări corecte privind ținerea sub control a riscurilor, angajatorii trebuie s ă
consulte specifica țiile din legisla ția na țional ă, orient ările publicate și alte criterii similare,
publicate de autorit ățile na ționale.
Codul Muncii si alte acte normative de importanta maxima reglementeaza domeniul securitatii si
sanatatii muncii pentru angajatii nostri.
Una dintre cele mai importante responsabilitati ce revine angajatorului este de a lua toate
masurile necesare in vederea protejarii securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru
activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru
punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacel or necesare acesteia.
Angajatorii au obliga ția să respecte reglement ările legale de securitate și sănătate în
munc ă pentru adaptarea m ăsurilor de prevenire și să le implementeze pe baza urm ătoarelor
principii generale de prevenire:

10
Fig. 1.1 – Principiile generale de prevenire

1.2.EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

Conform prevederilor legislative menționate mai sus, responsabilitatea angajatorilor de
a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în orice aspect al muncii, iar evaluarea riscurilor
este un aspect integral al acestei gestion ări obligatorii a s ănătății și securit ății la locul de munc ă
evaluarea riscurilor trebuie s ă reprezinte startul în procesul complex al acestei gesti onări
obligatorii a s ănătății și securit ății la locul de munc ă. Aceasta joac ă un rol esen țial deoarece
permite angajatorilor s ă aplice m ăsuri care sunt necesare pentru a proteja s ănătatea și securitatea
lucrătorilor lor.
Înainte de a se realiza o evaluare a riscurilor profesionale, locul de muncă trebuie să
îndeplinească cerințele minime de securitate și sănătate în muncă legale în vigoare.
Indiferent de metoda aleasă, orice procedura de evaluare a riscurilor profesional e la un
loc de muncă poate fi rezumată după cum urmează:
1. Identificarea pericolului
2. Eliminarea pericolului dacă este rezonabil posibil
3. Analizarea pericolului dacă acesta nu poate fi eliminat și evaluarea riscului
4. Luarea de măsuri pentru minimizarea riscurilor. Verificarea realizării acestora.
5. Monitorizarea riscurilor reziduale.

11
Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare loc (sistem) de muncă cu
toate domeniile de activitate pe posturi de lucru, dintr -o întreprinder e, luând în considerare
fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de
muncă și mediu de muncă. Evaluarea riscurilor servește la îmbunătățirea continuă a condițiilor
de muncă și, în acest scop, necesită o doc umentare adecvată și susținută.
În evaluarea riscurilor profesionale se recomandă implicarea lucrătorilor și, dacă este
cazul, a reprezentanților acestora cu răspunderi în domeniul securității și sănătății în muncă,
respectiv a comitetelor de securitate ș i sănătate in muncă (CSSM). Lucrătorii cunosc cel mai bine
situațiile periculoase de la posturile de lucru, iar CSSM și reprezentanții lucrătorilor cu
răspunderi în domeniul securității și sănătății în muncă sunt formați, instruiți, informați cu
privire l a pericolele specifice activităților din întreprindere.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă de la Bilbao a elaborat și a
pus la dispoziția tuturor angajatorilor un instrument pentru evaluarea riscurilor prin parcurgerea a
5 etape, du pă cum urmează:
Etapa 1 – Colectarea informațiilor – implică cunoașterea următoarelor aspecte:
➢ Amplasamentul locului de muncă studiat;
➢ Evidențierea tuturor categorior de lucrători care iau parte la procesul de muncă (incluzând
aici persoanele însărcinate, presoanele tinere, persoanele cu dizabilități precum și a
persoanelor cu timp de muncă limitat, vizitatori (salariați delegați, studenți, pacienții
spitalelor, si alte categorii de personal terț) , etc)
➢ Echipamente tehnice, material, procedeee tehnilogice utilizate;
➢ Sarcinile de muncă, (modalitate și timp de execuție);
➢ Evidențierea surselor de pericol deja identificate anterior;
➢ Consecințe ale pricolelor existente;
➢ Măsurile de protecție existente;
➢ Istoricul accidentelor, bolilor profesionale care au fost înregistrate în sistemul de muncă
studiat;
➢ Prevederi legale și reglementări specifice aplicate în acest loc de muncă.
➢ Sursele necesare de informare:

12
➢ Date privind amplasamentul locului de muncă studiat precum și structura organizării în
interiorul acestuia;
➢ Date tehnice despre echipamente de muncă, material, substanțe utilizate; prescripții
tehnice ISCIR; etc
➢ Proceduri tehnice folosite și instrucțiuni de lucru (în concordanță specificul locului de
muncă și a atribuțiilor prevăzute în “fișa postului” a tutu ror lucrătorilor din sistemul de
muncă studiat)
➢ Rezultatele măsurătorilor factorilor nocivi sau periculoși și de solicitare la locul de
muncă;
➢ Istoricul accidentelor, bolilor profesionale care au fost înregistrate în sistemul de muncă
studiat;
➢ Specificații ale proprietăților substanțelor chimice;
➢ Prevederi legale și standarde.
➢ Literatură științifică și tehnică de specialitate.
Etapa 2 – Identificarea pericolelor;
După identificarea riscurilor, toate datele relevante trebuie inserate pentru a putea fi ut ilizate în
procesul de analiză din perioada următoare, ca elemente de referință .
Etapa 3 – Evaluarea riscurilor generate de pericole – obiectiv indicat în luarea deciziilor de
apreciere, astfel :
(estimarea probabilității și gravității consecințelor și decizia încadrării riscului ca fiind admisibil
(puncte tari) sau neadmisibil (puncte slabe));
în general, riscul mare este inacceptabil iar riscul mic și cel mediu sunt acceptabile. Dacă nu sunt
respectate prevederile legale, riscul nu este acceptabil.
Etapa 4 – Planificarea acțiunilor de minimizare (eliminare sau reducere) a riscurilor.
Analiza evaluării; – considerente :
Dacă riscul este mare și evaluat ca fiind inacceptabil (punct slab), acțiun ile de reducere a acestuia
trebuiesc luate imediat;
Dacă riscul este mediu și evaluat ca fiind acceptabil (punct tare), se recomandă planificarea de acțiuni
pentru reducerea nivelului acestuia;
Dacă riscul este mic și evaluat ca fiind acceptabil, este nec esar să se asigure că acesta va rămâne la
același nivel.

13
Etapa 5 – Elaborarea documentației de evaluare a riscurilor. – presupune elaborarea “Planului de
prevenire și protecție” bazat pe rezultatele obținute în urma autoevaluării. Acest material trebuie
să cuprindă următoarele aspecte:
Informații de bază : denumirea și adresa intreprinderii, denumirea locului de muncă pentru care s -a
realizat evaluarea, numărul persoanelor care lucrează sau care iau parte la desfășurarea
procesului de muncă, data efectuări i evaluării și numele auditorului (a persoanei care a realizat
autoevaluarea).
Evidențierea factorilor de risc identificate ca fiind riscuri mari, respectiv, cele cărora, în urma
aprecierii, li s -au asociat punctaj slab. Pentru fiecare dintre acești factor i se vor indica:
➢ Factorul de risc major identificat;
➢ Măsurile tehnice, oganizatorice și igienice ce se impun;
➢ Personalul raspunzător pentru realizarea măsurilor;
➢ Termen de realizare a măsurii.
Cunoașterea și evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a întreprinde acțiuni,
care să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor de muncă și
a îmbolnăvirilor profesionale înseamnă a investi în îmbunătățirea activității societății.

14

CAPITOL UL 2

PREZENTAREA METODEI DE AUTOEVALUARE A
NIVELULUI DE SECURITATE ÎNTR -UN SISTEM DE MUNCĂ

2.1. DESCRIEREA METODEI DE AUTOEVALUARE

Metoda de autoevaluare a securității în muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii este
destinat evaluării securității în muncă (și nu evaluării nivelului de risc) de către personalul din
unitățile mici și mijlocii, cu atribuții în protecția muncii, fără intervenția unui expert din afara
unității.
Această metodă reprezintă un instrument simplu și eficace, în vederea evalu ării nivelului
de securitate în muncă din unitățile mici și mijlocii. Evaluarea obținută se raportează la
momentul când a fost realizată, reprezentând o imagine de moment a securității în muncă din
unitatea evaluată, evaluarea fiind valabilă pentru un inte rval de timp în jurul acestui moment.
Sistemul de autoevaluare se bazează pe 119 întrebări (itemi, chestiuni) care acoperă toate
aspectele esențiale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă dintr -o unitate.
Sistemul poate fi aplicat pentru unități economice de orice fel de mărime, atunci când
evaluarea este realizată pe subsisteme (loc de muncă, atelier, secție etc.).
Sistemul este alcătuit din patru documente (caiete).
Primul Caiet, denumit și «Prezentarea sistemului de autoevaluare» , conține toate cele
119 întrebări principale, o serie de întrebări auxiliare care să vă ajute să stabiliți valorile unora
din întrebările principale, precum și exemple de aplicare a sistemului.
Întrebările acestui test sunt construite deschis, auditorul, folosindu -se de informațiile pe
care le obține de la reprezentanții locului de muncă și de la personalul locului de muncă, va
aprecia toate aspectele privind securitatea și sănătatea acestui sistem de muncă (acordarea unui
punctaj), având ca scop final identificarea ris curilor profesionale existente la locul de muncă
analizat.

15

Fiecare întrebare principală este evaluată cât mai obiectiv iar rezultatul se concretizează
prin acordarea unui punctaj, pe o scală de la 0 la 5 (vezi fig. 2.1).

Fig. 2.1 Scala de notare

Corespondența dintre notațiile de pe grilă și calificativele acordate este următoarea:
0 – situație total negativă
1 – situație negativă
2 – situație medie
3 – situație medie
4 – situație bună
5 – situație excelentă
Există și întrebări a căror cerință de studiu pot fi irelevante pentru sistemul de muncă
analizat, de aceea, ele vor fi evidențiate în tabel în rubrica „Neaplicabil”. Întrebările auxiliare
acceptă ca răspuns «Da» sau «Nu».
O grilă etalon are două părți distincte (vezi fig. 2.2).:
– partea din stânga (umbrită), corespunzătoare punctelor slabe ;
– partea din dreapta (neumbrită), corespunzătoare punctelor tari.

Figura 2. 2 Grila etalon pentru aprecierea rezultatelor

Rezultatele evaluărilor pentru fiecare din întrebările principale ale sistemului de
autoevaluare le -am înregistrat în «Caietul de notare a rezultatelor evaluării» , caiet care
constituie partea a II -a a acestui sistem.

16
În «Caietul de apreciere a rezultatelo r evaluării» , a III -a parte a acestui sistem de
autoevaluare, sunt comparate aceste valori față de cele standard prevăzute.
Sistemul permite o evaluare calitativă , prin tabelele «Puncte tari – Puncte slabe», și o
evaluare cantitativă , pe cele patru compone nte ale sistemului om – mașină, respectiv
Executantul (muncitorul, lucrătorul), Sarcina de muncă, Mediul de muncă și Mijlocul de muncă.

2.1.1. Evaluarea calitativă

Evaluarea calitativă presupune:
Valoarea stabilită de evaluator (specialistul în securitate și sănătate în muncă care
auditează sistemul de muncă) pentru o anumită întrebare (în plaja 0 – 5) în funcție de situația
concretă din unitate, va fi notată pe scala corespunzătoare în «Caietul de notare a rezultatelor
evaluării»; dacă această valoare este î n dreapta liniei duble corespunzătoare (având același număr
cu întrebarea din partea I și din partea a II -a) din «Caietul de apreciere a rezultatelor evaluării»,
atunci problema respectivă, este considerată ca un fiind un «punct tare» pentru locul de muncă
studiat; dacă nu, ea este considerată ca un «punct slab» și trebuie întreprinse măsuri de
remediere.
Astfel, în urma aprecierii punctajelor pentru cele 119 aspecte, se realizează interpretarea
rezultatelor obținute, identificând «punctele tari», care treb uie menținute ca atare, și «punctele
slabe», care trebuie îmbunătățite.
Atât punctele tari, cât și punctele slabe, sunt grupate în tabele centralizatoare, organizate
astfel încât să ofere specialistului de securității și sănătății în muncă, imaginea global ă a stării de
securitate în muncă din compania /locul de muncă studiat, la un moment dat. Această imagine,
împreună cu o altă modalitate de evaluare specifică acestui sistem – evaluarea cantitativă – în
funcție de componentele «Executant», «Sarcina de munc ă», «Mijloace de muncă» și «Mediu de
muncă», ne va ajuta să îmbunătățițim continuu securitatea în muncă în cadrul
companiei/instituției/întreprinderii/unității economice studiate.
Este recomandabil ca aceste autoevaluări să se execute cu o anumită periodic itate. De
aceea, când decidem să efectuăm o nouă evaluare, nu trebuie decât să realizăm un nou «Caiet de
notare a rezultatelor evaluării».

17

2.1.2. Evaluarea cantitativă

Pentru evaluarea cantitativă pe componente, pentru fiecare componentă sunt specifice
urmă toarele întrebări:
Executant : 1; 3; 10; 12; 14; 20; 34; 41; 46; 67; 76; 77; 84; 85; 86; 89; 92; 97; 101; 102; 105; 109; 110;
114; 115; 116; 117; 119. Total = 28 întrebări
Mijloace de muncă : 6; 8; 9; 22; 29; 30; 33; 38; 40; 45; 48; 49; 50; 59; 60; 61; 62; 69; 71; 72; 73; 74;
78; 79; 80; 81; 91; 96; 103; 106; 112. Total = 31 întrebări
Sarcină de muncă : 2; 5; 6; 7; 8; 9; 19; 21; 23; 24; 25; 26; 27; 28; 31; 32; 35; 36; 39; 47; 52; 58; 63; 64;
65; 66; 68; 70; 75; 82; 83; 90; 93; 94; 98; 99; 100; 104; 107; 108; 111; 113; 118 Total = 43 întrebări
Mediul de muncă : 37; 42; 43 ; 44; 51; 53; 54; 55; 56; 57; 87; 88; 95 Total = 13 întrebări

Observație : Există un număr de întrebări care servesc doar evaluării calitative (tabelul
Puncte slabe – Puncte tari). De aceea, aceste întrebări nu se regăsesc în evaluarea pe
componente. De asemenea, un număr de întrebări sunt semnificative pentru mai multe
componente astfel încât, numărul întrebării se va regăsi la mai multe componente audiate.
Se încercuiește numărul fiecărei întrebări pentru care evaluarea s -a situat în dreapta liniei
duble. Barăm cu un “ -” cele care s -au dovedit a fi neaplicabile pentru sistemul de muncă. Apoi
facem raportul între numărul întrebărilor încercuite și diferența între numărul total de întrebări și
întrebările barate. Raportul se convertește într -o valoare procentuală.
Interpretările acestor valori sunt semnalate mai jos. Ele se aplică fiecărei componente.
Scor între 75÷100 %: Foarte bine . Anumite aspecte mai pot fi totuși îmbunătățite. Mențineți -vă
pe acest drum.
Scor între 50÷75%: Mediu . Trebuie să acordați mai multă atenție acestei componente.
Scor între 25÷50%: Situație critică . Trebuie să aduceți îmbunătățiri acestei teme cât mai
curând posibil.
Scor sub 25%: Este timpul să acționați . Aveți foarte multe lucruri de făcut pentru a
îmbunătăți situația.

18
Aceaste marje de valori reprezintă etalonul de referință care se compară cu va lorile
determinate la sfârșitul analizei punctajelor acordate, stabilindu -se, în final, dacă, spre exemplu,
„este timpul unei acțiuni, deoarece sunt foarte multe probleme de îmbunătățit ” în ceea ce
privește componenta «Executant». În mod similar, vor fi evaluate toate celelalte componente ale
sistemului de muncă analizat.
În urma realizării analizei autoevaluării riscurilor, trebuie elaborat planul de prevenire și
protecție care va perm ite monitorizarea și revizuirea m ăsurilor de protec ție și prevenire pentru a
asigura eficacitatea permanent ă a acestor m ăsuri și ținerea sub control a riscurilor.

2.1.3. Terminologie specifică

În continuare, sunt prezentate câteva definiții semnificative pentru înțelegerea procesului
de autoevaluare realizat în scopul determinării nivelului de securitate la un sistem de muncă.
Evaluare – Acțiune de determinare a numărului, cantității, nivelului etc. și rezultatul ei; estimare.
Pericol – Situație care pune sau poate pune în primejdie existența, integritatea cuiva sau a ceva.
Pericol de accidentare și îmbolnăvire profesională – Sursă a unei posibile leziuni sau afectări a
sănătății executantului unui proces de muncă.
Risc – Pericol potențial.
Risc de acciden tare și îmbolnăvire profesională – Combinație între posibilitatea și gravitatea
unei posibile leziuni sau afectări a sănătății într -o situație periculoasă; pericol potențial de
accidentare și îmbolnăvire profesională.
Securitate -Stare caracterizată prin a bsența oricărui pericol; senzație de protecție resimțită de o
persoană.
Nivel de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională – Indicator convențional, ce exprimă
sintetic și cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională ex istente
într-un sistem de muncă.
Nivel de securitate a muncii – Indicator convențional, ce exprimă global starea de securitate a
muncii într -un sistem de muncă.

19
Diagnoză de securitate a muncii – Analiză care are ca scop aprecierea gradului de securitate a
muncii al unui sistem de muncă.
Fișă de evaluare a riscurilor – Document centralizator al tuturor operațiilor de identificare și
evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională, utilizat în cadrul metodei
I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscuri lor pe loc de muncă.
Fișă de evaluare a nivelului de securitate a muncii – Instrument de lucru în cadrul metodelor
I.N.C.D.P.M. de evaluare, respectiv autoevaluare, a nivelului securității muncii.
Autoevaluarea nivelului de securitate este diferită de eval uarea nivelului de risc și de
asemenea de evaluarea nivelului de securitate prin conformitate cu normele și standardele în
vigoare!

20
CAPITOLUL 3

APLICA REA METODEI DE AUTOE VALUARE A N IVELULUI DE
SECURITATE ÎN “ TREZOR ” DIN CADRUL DEPARTAMENTULUI
CASE LA CARREFOUR IASI ERA

3.1. DESCRIEREA LOCAȚIEI INSTITUȚIEI

3.1.1. Localizare sediu instituție.

Locul de muncă pe care îl am ca obiectiv de studiu face parte din departamentul case al
Hypermarketului Carrefour Iasi Era.
Carrefour Iasi Era
Soseaua Pacurari nr. 121 , Iași
E-mail: www .carrefour@carrefour.iasiera.com

Fig.3.1.– Harta aplasamentului Carrefour Iasi Era

3.1.2 . Prezentare firmei

Carrefour este cel mai mare retailer European si al doilea din lume dupa Wall -Mart. Cu peste
456.000 de angajati in 30 de tari, Carrefour are numeroase divizii si subsidiare in Uniunea

21
Europeana, America de Sud, Africa si Asia si a înregistrat in anul 20 16 o cifră de afaceri de
peste 85.7 de miliarde de euro.1
Intrarea Carrefour pe piața românească a avut loc pe 27 iunie 2001 prin deschiderea
primului hipermarket în București, Carrefour Chiajna.
În România, Grupul Carrefour numără 281 de magazine dintre care 30 hipermarketuri
'Carrefour', 111 supermarketuri 'Market', 43 magazine de proximitate 'Express', 10 magazine de
proximitate 'Contact', un magazin de comerț online: www.carrefour -online.ro și 86 de magazine
Billa.
Concurenții Carrefour pe segmentul de hipermarketuri sunt Auchan , Cora , Real și
Kaufland , iar pe segmentul de supermarketuri Billa , MegaImage , Interex și Spar.
Carrefour se ghidează după principiul “totul sub același ac operiș .
Structura departamentelor comerciale se prezinta astfel:

Departamentul de legume și fructe
Un punct deosebit de atracție este departamentul de legume și fructe. Aici este oferita în
orice anotimp o gama larga de fructe și legume din țara, articole de sezon, dar și produse exotice
din țari indepartate.
Departamentul de produse proaspete cu servire asistata
Cuprinde peste 1000 de articole din Romania, inclusiv specialitați regionale la prețuri
foarte mici. Acest departament este completat c u un raion de lactate, de unde clienții pot
cumpara specialitați romanești și internaționale.
Brutaria
Brutaria proprie cu prețuri reduse ofera la orice ora paine, baghete și chifle, dar și
specialitați. Clienții se pot servi singuri cu produse proaspat s coase din cuptor, pentru ca ele sunt
preparate în cuptoarele proprii de mai multe ori pe zi.
Produsele de larg consum
Acest departament cuprinde peste 30000 de referinte, articole romanesti si internationale.
Este un department cu o gama variata de prod use, de la produse alimentare ambalate pana la
lichide, produse cosmetice si detergenti.

1

22
Non-Food
Pe langa oferta variata de produse alimentare, Carrefour ofera și articole atractive pentru
casa, textile, electronice si electrocasnice, papetarie, articol e de joaca și de sezon, la prețuri
avantajoase, precum și oferte speciale care se schimba saptamanal.
Case
In acest departament se scaneaza produsele, se incaseaza diferite mijloace de plata( cash,
card, tichete de masa si cadou, cupoane de magazin). Tot in cadrul departamentului se elibereaza
facturi si se solutioneaza reclamatiile de la clienti.
La Carrefour, clientul stă întotdeauna în centrul atenției și este cea mai importantă
persoană pentru organizație.

23
3.1.3 Organigrama Carrefour Iasi ERA

Fig.3.2 . Structura organigramei Carrefour Iasi ERA

24

Fig. 3.3. Structura organigramei Departamentului Case

3.2. DESCRIEREA SISTEMULU I DE MUNCĂ STUDIAT SI AMPLASATEA LUI

Obiectivul vizat în prezentul proiect este elaborarea unui studiu de autoevaluare din
punct de vedere al securității și sănătății în munc ă al locului de muncă: “Trezor ” , denumit și
sistem de muncă, parte componentă a ansamblului de locuri de muncă din cadrul
departamentului Case al Hypermarketului Iasi Era
Trezorul este amplasat pe partea stanga a intrarii angajati la jumatatea culoarului de
frig.

25

..
Fig. 3.4 Stupul de cartuse(bombite) Fig.3.5 Trezor – partea laterala stanga

26

Fig. 3.6 Sistemul pneumatic Fig.3.7 Sistemul pneumatic partea de sus

27
….
Fig. 3.8 Trezor Partea laterala dreapta Fig.3.9 Trezor partea din fata – Masina de numarat moneda

28

Fig.3.10 Trezor – usa seif Fig Trezor – usa de remitere bani catre banca

29

3.2.1 . Număr de angajați în cadrul locației de studiu “ Trezor

Cu privire la numărul angajaților luați în calcul pentru autoevaluare, m -am referit atât
la personalul prezent la desfășurarea procesului de muncă cât și la cel auxiliar (întreținere a
curățeniei din spațiului respectiv), astfel am considerat un număr de :
• 8 casieri principali
• 1 personal curățenie;

3.3 DESCRIEREA TREZORULUI AMENAJAT ÎN CADRUL
DEPA RTAMENTULUI CASE

Trezorul este incaperea securizata in care Casierii Principali isi desfasoara o parte din
activitate in sensul verificarii si centralizarii mijloacelor de plata si a pregatirii acestora pentru
remitere la Banca.
a) Număr și tipuri de posturi de lucru : 2posturi de lucru pentru care s -a distribuit un număr de
lucrători, astfel :
• 1 – post casier principal (8 persoane)
• 1 – post persoana curatenie
b)Mașini, utilaje, scule:
• – Un seif –in care se pastreaza fondul de casa, banii rezultati din vanzarea marfurilor pana in
momentul trimiterii lor la banca, precum si alte mijloace de plata ;
• – Un stup – un panou compartimentat si numerotat unde sunt asezate cartusele(bombitele) in
ordine; la sfarsitul fiecarei zile fiecare cartus trebuie asezat in compartimentul corespunzator
numarului atribuit;
• – Un panou compartimentat de dimensiuni mai mici in in care , in dreptul numarului fiecarei case
de marcat, se aranjeaza remiterile efectuate de casierul de pe terminalul respective;

30
• – 1 masina de numarat moneda – este prevazuta cu un system de reglare in functie de dimensiunile
monedei numerate;
• – 6 masini de numar at bancnote – sunt prevazute cu un s istem de reglare in functie de
dimensiunile bancnotelor. Unul dintre modeele existente(dlr 1600) poate fi folosit si pentru
numararea t ichetelor de masa si cadou.
• – 1 masina de numarat si stampilat tichete de masa – este p revazuta cu stampila care contine datele
societatii (nume, adresa, telefon si fax) precum si un dispozitiuv de modificarea datei.
• – 2 calculatoare cu role de hartie – utile datorita benzii de hartie pe care sunt imprimare toate
calculele effectuate;
• – sistemul pneumatic – ce este unidirectional( dinspre linia caselor de marcat inspre trezor) si
bidirectional( care face legatura dintre casa central si trezor )

c)Mijlo ce de protecție
• echipament individual de protecție; papuci antiaderenta
• materiale igienico -sanitare (săpun; lavete, etc.);
• dozator apă potabilă;

d)Utilități:
• instalație curent alternativ monofazat ( 220)
• birouri de lucru
• scaune ergonomice
• rafturi pentru depozitare material de lucru necesare
• calculatoare
• panouri de lemn

31
3.4. APLICAREA METODEI DE AUTOEVALUARE

Diagnosticarea stării sistemelor de muncă din punct de vedere al securității și sănătății în
muncă este necesară managerilor din întreprinderi pentru a găsi mijloace cât mai eficiente pentru a
atinge un nivel cât m ai ridicat de securitate, în condițiile unor costuri cât mai scăzute.
Costurile diagnosticării sistemelor de muncă sunt mult mai mici decât costurile reale ale
accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale.
În cele ce urmează, va fi aplicată metod a de autoevaluare a nivelului de securitate într -un
sistem de muncă ales prezentat anterior, metodă care constă într -un test rapid pentru aprecierea
globală a securității în muncă. Această metodă a fost aplicată la “Trezor ” unde atât identificarea
pericolelor cât și aprecierea punctajelor ori a măsurilor aplicate au o notă personală, acestea fiind
efectuate fără participarea unor experți din exterior .
Ținând cont de situația existentă la fața locului, am apreciat răspuns urile la cele 119 întrebări
ale testului, pe fiecare scală de la 0 la 5 (calificativul “0” corespunde unei aprecieri total negative, iar
calificativul “5” corespunde unei aprecieri excelente din punct de vedere al securității și sănătății în
muncă). Întreb ările care nu sunt aplicabile în situația concretă sunt barate (tăiate) cu o linie “ -“.
Aceste calificative vor fi comparate cu grilele etalon. Dacă aprecierea (aparține intervalului
etalon corespunzător de punctaj minim și maxim al întrebării din zona gr i), atunci punctul respectiv
(răspunsul întrebării) poate fi considerat punct tare, dacă nu, este considerat punct slab. În
conformitate cu „punctele slabe”, se va stabili în final un program de măsuri care trebuiesc luate
pentru îmbunătățirea activității în cadrul societății respective (e laborarea “Planului de prevenire și
protecție”) .
Răspunsurile la cele 119 întrebări, precum și grilele etalon, sunt prezentate în cele ce
urmează.

32
3.4.1 . AUTOEVALUAREA SECURITATII IN MUNCA – INCDPM
la locul de muncă “ Trezor ”din cadrul departamentului Case al Hypermarketului Iasi Era

ITEMI_AUTOEVALUARE –

Sectiune/Capitol/Item Item abreviat Autoevaluare Grila
etalon
1. Capacitatea de a controla
riscurile
1.1. Evitarea riscurilor
1. Apreciați calitatea informațiilor
de care dispuneți, referitoare la riscurile
inerente activităților companiei
dumneavoastră. 1. Calitatea
informațiilor 4.0 (0÷4)
2. Atitudinea dumneavoastră
generală față de factorii de risc conduce
la adoptarea măsurilor de prevenire
efectivă a riscurilor? 2. Atitudine
generală
/Eficiență
prevenire 4.0 (0÷4)
1.2. Evaluarea riscurilor
inevitabile
3. Apreciați calitatea documentației
aflată la dispoziția dvs. în domeniul
măsurilor de protecție a muncii și
prevenirii riscurilor. 3. Calitatea
documentelor 4.5 (0÷4,5)
4. Ați evaluat diverși factori de risc
prezenți în compania dvs. în conformitate
cu articolele 9 și 11 b) din Normele
Generale de Protecție a Muncii care vă
solicită acest lucru? 4. Evaluarea
riscurilor 5.0 (0÷4)
1.3. Combaterea riscurilor la
sursă
5. Apreciați atitudinea dvs. față de
riscurile existente sau potențiale din
cadrul companiei dvs. 5. Atitudinea față
de riscuri 5.0 (0÷4)
1.4. Fiind în pas cu tehnologia
6. Păstrați legătura cu noile
descoperiri tehnologice în domeniul dvs.
de activitate? 6. Cunoașterea
noutăților 4.5 (0÷3,5)

33

1.5. Prevenirea riscurilor prin
organizarea corespunzătoare a lucrului
– Înlocuind factorii de risc cu factori
nepericuloși sau mai puțin periculoși
7. Organizarea muncii și alegerea
metodelor de producție.
7.Organizarea
muncii 4.5 (0÷3,5)
1.6. Adaptarea sarcinii de muncă
la factorul uman (aspecte ergonomice)
8. În compania dvs:
– alegeți ca o prioritate echipamentul ale
cărei caracteristici de securitate
contribuie activ la productivitate?
(protecție intrinsecă)
– luați în considerare pregătirea sau
experiența precedentă a personalului dvs.
în ducerea la îndeplinire a unor sarcini
similare?
– luați în considerare măsurile (mărimile)
fizice ale salariaților dvs. la alegerea
echipamentului și a materialelor?
– vă asigurați că monotonia lucrului este
minimizată de o organizare
corespunzătoare și de o alegere
corespunzătoare a materialelor,
produse lor și procedurilor? 8.Atitudinea față
de ergonomie 5.0 (0÷3,5)
1.7. Protecția colectivă și
individuală
9. În compania dvs.:
– alegeți (preferați) măsurile de protecție
colectivă față de protecția individuală (de
exemplu, o balustradă efectivă față de
centuri de siguranță)?
– considerați mijloacele de a elimina sau
reduce riscurile la sursă înainte de a
distribui, de exemplu, protectori auditivi
sau măști (cu sau fără filtru special)? 9. Prioritatea
protecției
colective 4.0 (0÷4)
1.8. Informarea și pregătirea
lucrătorilor în domeniul protecției
muncii
10. Formulați instrucțiuni privind
securitatea și sănătatea angajaților dvs.?
10. Formare /
informare 4.5 (0÷4)
1.9. Organizarea și delegarea

34
responsabilităților
11. Apreciați capacitatea dvs. de a
verifica sau a pune pe alții să verifice
implementarea tuturor măsurilor
menționate în cele 10 întrebări
precedente: 11. Controlul
măsurilor 4.0 (0÷3,5)
1.10. Participarea lucrătorilor
12. Pentru toate problemele legate
de securitate și sănătate în muncă: 12. Participarea
salariaților 4.0 (0÷4)
2. Politica de prevenire a
riscurilor
13. Apreciați calitatea delegării
responsabilității în cadrul companiei dvs.
(alegerea și coordonarea persoanelor
competente, care primesc responsabilități
specifice). 13.Calitatea
delegării
responsabilităților 4.00 (0÷2,5)
14. Apreciați gradul în care
procedurile și regulile de securitate sunt
respectate în compania dvs. 14. Urmărirea
regulilor de
securitate 4.5 (0÷2,5)
15. Apreciați gradul de înțelegere
și însușire de către salariați a procedurilor
de securitate în compania dvs. 15. Înțelegerea
procedurilor de
securitate 4.0 (0÷4)
16. Apreciați modificările
introduse în activitatea curentă,
modificăr i orientate către consolidarea
securității și sănătății în muncă, ca
urmare a producerii unui incident sau
accident de muncă (dacă nu au fost
accidente, punctați cu 0). 16. Modificări
după accident -1.0 (0÷4)
17. Apreciați sistemul dvs. de
urmărire și actualizare a informațiilor
privitoare la accidente și/sau incidente în
muncă. 17. Informații
privind
accidentele 5.0 (0÷3)
18. Apreciați sistemul de asistență
medicală (servicii de medicină
ocupațională, igienă industrială etc.)
existent în compania dvs. sau oferit de
către furnizori externi – în cazul când
compania dvs. nu are propriul cabinet
medical. 18.
Supravegherea
sănătății 4.5 (0÷3)
19. Apreciați monitorizarea
securității în muncă (specialiști din
exterior sau din interiorul companiei) în
compania dvs. 19. Supraveghere
securitate 4.5 (0÷3)

35
20. Apreciați nivelul de curățenie și
ordine existent în compania dvs. 20. Ordine și
curățenie 4.5 (0÷4)
3. Circulație, ris curi orizontale și
verticale
3.1. Circulație
21. Apreciați calitatea întreținerii
zonelor de circulație în unitatea dvs. (de
exemplu, îndepărtarea gunoiului,
curățarea lichidelor vărsate accidental,
obstrucții provocate de materiale
depozitate). 21. Menținerea
zonelor de
circulație 4.5 (0÷3 ,5)
22. Apreciați condițiile în care se
află suprafețele de sol în zonele de
transport intern (de exemplu, gropi,
indicatoare stricate, suprafețe fără
planeitate etc.) 22. Suprafețe
zone de circulație 5.0 (0÷3)
23. Separația zonelor de circulație
– sunt zonele de lucru ale utilajelor
separate distinct de zonele de circulație?
– există zone de circulație distincte pentru
pietoni și pentru vehicule (stivuitoare,
motostivuitoare)? 23. Separare zone
de circ ulație 3.5 (0÷3,5)
24. Apreciați calitatea pregătirii
conducătorilor de mijloace de transport
ale companiei. 24. Formare
șoferi -1.0 (0÷3)
25. Apreciați informațiile oferite
persoanelor din exterior, informații
referitoare la regulile de circulație din
interiorul companiei. 25. Informare
persoane externe -1.0 (0÷2,5)
3.2. Riscul orizontal
26. Măsurile de securitate din
compania dvs. împotriva căderii: 26. Protecție
împotriva
căderilor -1.0 (0÷4)
27. Apreciați sistemul folosit
pentru a împiedica două piese de
echipament care lucrează la aceeași
înălțime să se ciocnească sau să se
încurce una pe alta (de exemplu, două
sarcini aflate în cârlig); 27. Prevenire
coliziune -1.0 (0÷3)
28. Apreciați competența și
calificarea personalului care operează
echipamente de ridicat. 28. Informare
operatori -1.0 (0÷3)
3.3. Riscul vertical

36
29. Adecvarea mijloacelor de
circulație verticală (acces la și de la locul
de muncă amplasat la înălțime). Sunt
aceste mijloace:
– suficient de numeroase și adaptate pentru
numărul de persoane angajat?
– suficient de largi (în particular pentru s arcinile
care trebuiesc mișcate)?
– suficient de solide?
– suficient de stabile? 29. Adaptare
circulație
verticală -1.0 (0÷3)
30. Calitatea mijloacelor de
circulație verticale (acces la și de la locul
de muncă amplasat la înălțime).
– există bare de susținere la casele scărilor?
– treptele scărilor sunt prevăzute cu dispozitive
împotriva alunecării?
– scările sunt în stare bună (reparate)? 30. Calitate
mijloace de
circulație
verticală -1.0 (0÷3)
31. Apreciați întreținerea zonelor
de acces la și de la locul de muncă
amplasat la înălțime (îndepărtarea
lichidelor scurse, curățarea suprafețelor). 31. Întreținere
zone de circulație
verticală -1.0 (0÷3,5)
32. Securitatea persoanelor trecând
sub aceste zone. Apreciați în formularea
răspunsului următoarele aspecte:
– calitatea accesoriilor folosite la transportarea
sarcinilor;
– prezența semnelor de avertizare (lumini,
pictograme);
– demarcarea zone i periculoase;
– prezența plaselor pentru a preveni căderea
obiectelor. 32. Securitatea
sub aceste zone -1.0 (0÷4)
4. Protecția mașinilor
33. Calitatea dispozitivelor de
securitate ale mașinilor
Există în compania dvs., la mașinile unelte
folosite, următoarele dispozitive de securitate:
– butoane sau dispozitive de întrerupere în caz de
urgență?
– un sistem care să permită pornirea accidentală a
mașinilor (de exemplu, chei de securitate sau
control dual?)
– un sistem care să prevină folosirea mașinilor
fără dispozitive de protecție (de exemplu, un
întrerupător care să fie acționat când dispozitivele
de protecție nu sunt active?
– sunt toate părțile în mișcare ale mașinilor
protejate (de dispoz itive cum ar fi: ecrane, grătare,
raze luminoase)? 33. Calitatea
protecțiilor 4.5 (0÷4)

37
34. Atunci când achiziționați o
mașină nouă acordați importanță:
– integrării sistemelor de securitate încă din faza
de proiectare:
• în ceea ce privește procesul de producție?
• ținând seama de întreruperile inerente
activității?
– părerii muncitorilor asupra sistemelor de
securitate de pe mașinile anterioare?
– specificării cerințelor se securitate și protecție a
mașinii pe foa ia de comandă (pentru noua
mașină)?
– protejării tuturor părților în mișcare (de
exemplu, de către ecrane, grătare sau raze
luminoase)? 34. Importanța
protecțiilor 5.0 (0÷3,5)
35. Informație. Oferă compania
dvs.:
– informații clare și ușor accesibile asupra
regulilor de securitate pentru mașini?
– informații specifice pentru noii angajați?
– informații privind mașinile nou introduse?
– informații scrise în limba română? 35. Informare 4.5 (0÷4)
36. Apreciați nivelul real de
protecție al mașinilor și echipamentului
de bază (scări, trolee etc.) în timpul
activităților de întrerupere, reparare etc.
– păstrați registre de întreținere?
– respectați intervalele prescrise de întreținere?
– oferiți fișe muncitorilor pentru:
• a nota defectele?
• a descrie modificările făcute în timpul
întreținerii și reparațiilor? 36. Protecția pe
parcursul
întreținerii și/sau
reviziei -1.0 (0÷3)
5. Zgomot și vibrații
5.1. Zgomotul
37. Apreciați poluarea sonoră în
compania dvs.
A fost făcută evaluarea încadrării în
limitele admisibile de zgomot de către un
personal specializat? 37. Jenă datorată
zgomotului 3.5 (0÷3,5)
38. Reducerea zgomotului la sursă.
Evaluați următoarele aspecte:
– sunt mașinile care produc zgomot dotate cu
atenuatoare?
– sunt mașinile zgomotoase dotate cu carcase
fonoizolante?
– există panouri fonoabsorbante în vecinătatea
mașinilor care produc zgomot?
– dacă puteți alege între două mașini cu
performanțe identice, o alegeți pe cea mai puțin
zgomotoasă? 38. Reducerea
zgomotului la
sursă 4.0 (0÷4)

38
39. Apreciați importanța pe care o
dați zgomotului atunci când instalați o
mașină (de exemplu, plasarea surselor
puternice de zgomot separat de alte locuri
de muncă care nu produc zgomot). 39. Instalare
mașini
zgomotoase 5.0 (0÷3,5)
40. Apreciați eficiența mijloacelor
individuale de protecție în domeniul
zgomotului pe care le furnizați angajaților
(de exemplu, atenuare reală a zgomotului,
confort, dacă pot fi purtate etc.). 40. Eficiență
protecții
individuale 4.5 (0÷4)
41. Apreciați informațiile pe care le
oferiți muncitorilor în ceea ce privește
riscurile de zgomot și mijloacele de
protecție contra lor. 41. Informație
privind zgomotul 4.0 (0÷2,5)
42. Apreciați regularitatea cu care
nivelurile de zgomot sunt măsurate în
compania dvs. (dacă aveți mașini care
produc zgomot și nu ați efectuat nici o
măsurare până acum, scorul la această
întrebare este 0). 42. Regularitate
măsurări zgomot -1.0 (0÷3,5)
5.2. Vibrații
43. Apreciați expunerea la vibrații
în compania dvs. 43. Jenă datorată
vibrațiilor -1.0 (0÷2,5)
44. Apreciați posibilitatea montării
mașinilor care produc vibrații pe
elemente vibroizolante. 44. Instalare
mașini vibrante -1.0 (0÷2,5)
45. Apreciați protecția
antivibratorie a sculelor achiziționate de
compania dvs. (de exemplu, prezența
mânerelor absorbante de vibrații pe
ciocanele pneumatice sau a dispozitivelor
de absorbție a vibrațiilor produse de aerul
comprimat pe ciocanel e perforatoare). 45. Cumpărare
unelte anti –
vibrație -1.0 (0÷3,5)
46. Apreciați informațiile pe care le
oferiți muncitorilor referitoare la riscurile
vibratorii și mijloacele de protecție
împotriva lor. 46. Informare
privind vibrațiile -1.0 (0÷2,5)
6. Temperatura și
reîmprospătarea aerului
47. Apreciați dacă reglarea
temperaturii și reîmprospătarea aerului
sunt corelate cu tipul de activitate
desfășurat (de exemplu, un grad mai mare
de reîmprospătare a aerului în activități
de sudură). 47. Regularizări
temperatură în
funcție de sar cina
efectuată 5.0 (0÷3)

39
48. În locurile calde (lângă focuri
sau suprafețe radiante), oferă compania:
– băuturi care să prevină deshidratarea?
– ecrane care să protejeze împotriva căldurii?
– îmbrăcăminte de protecție potrivită? 48. Prevenire
temperaturi
ridicate -1.0 (0÷3,5)
49. În locurile reci (de exemplu la
locurile de muncă din exteriorul clădirilor
iarna, încăperi reci etc.), oferă compania:
– băuturi calde?
– o încăpere încălzită pentru perioadele de odihnă?
– îmbrăcăminte de protecție corespunzătoare? 49. Pr evenire
temperaturi joase -1.0 (0÷3,5)
50. Calitatea aerului. Oferă
compania dvs.:
– dispozitive de captare pentru pulberi, gaze
toxice și/sau inflamabile?
– reîmprospătarea regulată a aerului? 50. Calitate aer 4.0 (0÷3,5)
51. Apreciați măsurile de control al
curenților de aer. 51. Prevenire
curenți de aer -1.0 (0÷2)
52. Apreciați calitatea întreținerii
sistemelor de încălzire/răcire. 52. Întreținere
Încălzire/ Răcire 4.5 (0÷2,5)
7. Iluminatul
53. Apreciați adecvarea nivelelor
de iluminat la tipul de activitate
desfășurat (un nivel mai mare de iluminat
este necesar pentru sarcinile de precizie
față de sarcinile simple) prin comparație
cu prescripțiile de rigoare. 53. Niveluri de
ilumin at 4.5 (0÷3)
54. Apreciați iluminarea zonelor
particulare (case ale scării, depozite,
coridoare, zone exterioare) prin
comparație cu prescripțiile de rigoare. 54. Iluminat zone
speciale 4.5 (0÷3)
55. Apreciați măsurile adoptate
pentru evitarea zonelor de umbră 55. Zone de
umbră 4.0 (0÷2,5)
56. Apreciați dacă în compania
dvs. sunt exemple de:
– strălucire directă (de exemplu lămpi în câmpul
vizual)?
– strălucire indirectă (de exemplu reflexia soarelui
sau a lămpilor pe suprafețe lucioase)? 56. Iluminat
orbitor -1.0 (0÷2,5)
57. Privitor la soluțiile de iluminat,
ține seama compania dvs. de:
– necesitatea de a reproduce culori (de exemplu
prin imprimare, culori de siguranță, etichete)?
– necesitatea de a preveni producerea pulsației
fluxului luminos lângă mașini în rotație pentru
prevenirea efectului stroboscopic (existând
pericolul de a părea staționare)? 57. Adaptare
iluminat -1.0 (0÷3)

40
58. Întreținere. În compania dvs. se
efectuează:
– înlocuirea regulată a surselor de lumină?
– curățarea regulată a corpurilor de iluminat?
– curățarea regulată a geamurilor (întreținerea
iluminatului natural)? 58. Întreținere 4.5 (0÷3)
59. Iluminatul de siguranță. Are
compania dvs.:
– iluminat de siguranță?
– controale regulate ale iluminatului de siguranță
conform prescripțiilor? 59. Iluminat de
siguranță 4.5 (0÷3,5)
60. Apreciați securitatea
iluminatului special (dacă acest iluminat
există). 60. Securitate
iluminat special 4.5 (0÷4)
8. Riscuri de incendiu, explozie și
riscuri electrice
8.1. Incendii și explozii
61. Compartimentarea în vederea
prevenirii incendiilor. În compania dvs.
există:
– uși rezistente la incendiu, care să permită
evacuarea în siguranță a muncitorilor?
– pereți rezistenți la incendiu? 61.
Compartimentare 4.5 (0÷4)
62. Echipamente pentru stingerea
incendiilor. În compania dvs. există:
– extinctoare?
– sisteme de detecție a incendiului?
– sisteme automate de stingere a incendiilor
(sprinklere)? 62. Material de
extincție 5.0 (0÷4)
63. Controale efectuate asupra
echipamentelor de stingere a incendiilor.
Compania dvs. posedă un personal
calificat pentru:
– controlul regulat al extinctoarelor?
– controlul regulat al sistemelor de detecție a
incendiului?
– evaluarea numărului (necesar) de extinctoare?
– evaluarea amplasării corecte a extinctoarelor? 63. Control
material de
extincție 5.0 (0÷4)
64. Instruirea pentru a acționa în
caz de incendiu (măsuri PSI). În
compania dvs. instruirea personalului
pentru a acționa în caz de incendiu:
– este repetată regulat (cel puțin o dată pe an)?
– este adecvată numărului de persoane ce trebuie
evacuate?
– este repetată de câte ori se fac modificări clădirii
sau o nouă instalație este introdusă? 64. Exerciții de
evacuare 5.0 (0÷4)

41
65. Zone și trasee de evacuare.
Compania dvs. posedă:
– ieșiri în caz de urgență?
– trasee de evacuare deschise permanent?
– acces nerestrictiv la aceste trasee și zone de
evacuare?
– planuri de evacuare precise?
– indicatoare arătând ieșirile de urgență? 65. Zone și căi de
evacuare 4.0 (0÷4)
66. Pregătirea personalului. Compania
dvs. posedă:
– instrucțiuni clare în caz de incendiu?
– echipe de prim – ajutor?
– proceduri de alarmă (pentru a preveni
serviciile competente din cadrul companiei
sau din exterior – pompieri)?
– proceduri de alarmă (pentru a indica
întregului personal să -și părăsească l ocurile
de muncă)? 66. Formarea
personalului
incendiu/explozie 4.5 (0÷4)
67.Apreciați gradul în care
personalul își cunoaște și respectă
instrucțiunile și procedurile care trebuie
urmate în cazul unui incendiu și/sau
explozie. 67. Informare
personal
incendiu/explozie 4.0 (0÷4)
68. Stocajul produselor inflamabile
și/sau explozive. În compania dvs.:
– se respectă instrucțiunile din legislația de
protecția muncii și cele proprii referitoare la
aceste aspecte?
– se păstrează o listă cu produsele stocate care
sunt inflamabile și/sau explozive?
– sunt aceste produse etichetate?
– sunt aceste produse prezente în companie în
cantități limitate (atât cât este nevoie pentru
producție)?
– sunt ele stocate într -o zonă separată?
– sunt ele stoca te în zone ventilate și rezistente la
incendii? 68. Stocare
produse
inflamabile/explo
zivi -1.0 (0÷4)
69. Echipament. Compania dvs.
posedă:
– echipament anti -static în locuri cu pericol de
explozie?
– valve de siguranță la aparatura sub presiune?
– dispozitive de captare pentru substanțe care pot
exploda în amestec cu aerul (exemplu: făină,
solvenți, praf etc.)? 69. Material
special -1.0 (0÷4)

42
70. Rezervoare și recipiente
conținând gaze sub presiune. În compania
dvs. există astfel de rezervoare sau
recipiente:
– identificate prin conținut?
– stocate în locuri separate?
– stocate cu gura în sus (pentru recipienți)?
– asigurate (pentru a evita căderile ce ar putea
genera o explozie)?
– protejate împotriva căldurii și/sau soarelui? 70. Rezervoare și
butelii -1.0 (0÷4)
8.2. Riscuri electrice
71. Apreciați încărcarea rețelei de
alimentare cu curent electric în raport cu
puterea mașinilor necesare lucrului. 71. Rețea
electrică 5.0 (0÷3,5)
72. Apreciați legările la pământ sau
nul a mașinilor și echipamentelor dvs. 72. Împământare 5.0 (0÷4)
73. În compania dvs. există:
– întrerupătoare sau sisteme care să vă protejeze
împotriva suprasarcinilor?
– sisteme de protecție contra electrocutărilor?
– o izolare adecvată a cablurilor electrice?
– prize întreținute core spunzător?
73. Protecție rețea
electrică 5.0 (0÷3,5)
74. Apreciați echipamentul
personal de protecție oferit muncitorilor
pentru protecția contra riscurilor
electrice. 74. Protecție
individuală contra
electricității -1.0 (0÷4)
75. Apreciați regulile și procedurile
de securitate față de riscurile electrice în
compania dvs. (dacă acestea există, dar
nu sunt cunoscute de muncitori, scorul va
fi 0). 75. Reguli contra
electricității 4.0 (0÷3,5)
76. Apreciați gradul în care
lucrătorii dvs. sunt informați asupra
riscurilor electrice. 76. Informare
personal
electricitate 4.0 (0÷3,5)
77. Apreciați gradul în care
lucrătorii dvs. respectă procedurile de
securitate în cazul riscurilor electrice. 77. Respectare
reguli electricitate 3.5 (0÷4)
9. Materiale periculoase: riscuri
față de sănătate și de protecția în
muncă

43
78. Apreciați calitatea și claritatea
etichetării produselor folosite în
compania dvs.
– este această etichetare înscrisă într -un dosar
specific?
– conține acest dosar lista tuturor produselor
periculoase utilizate în compania dvs.?
– cunoașteți efectele acestor produse asupra
sănătății?
– dintre produsele cu același efect, l -ați ales pe cel
mai puțin periculos?
– cunoașteți locurile unde materialele periculoase
sunt:
• folosite?
• manipulate?
• stocate?
– ați determinat:
• cine le poate folosi?
• pentru cât timp?
– ați prevenit utilizatorii asupra riscurilor pe care
acestea le implică?
– cunoașteți modul de prevenire a accidentelor
datorate expunerii accidentale? 78. Etichetarea
materialelor
periculoase -1.0 (0÷4)
79. Apreciați importanța pe care o
acordați:
– toxicității produsului, atunci când
achiziționați un produs;
– etichetării produsului, în timpul depozitării
și folosirii sale. 79. Cumpărare în
funcție de
toxicitate și
etichetare 3.0 (0÷4)
80. Apreciați eliminarea vaporilor
și/sau pulberilor generate de produsele
periculoase, prin referință la situația
concretă din unitatea dvs.
– Aveți:
• hote fixe?
• hote mobile?
• exhaustoare incorporate în utilajele folosite?
– Aveți l ocuri corespunzătoare pentru decantarea
produselor periculoase?
– Aveți dispozitive pentru măsurarea
concentrațiilor periculoase?
– Aveți mijloace de prevenire și protecție contra
următoarelor riscuri de incendiu:
• electricitate statică?
• scântei ș i suprafețe fierbinți?
• flăcări neprotejate?
• activităților de sudură?
• depozitării deșeurilor periculoase? 80. Aspirații -1.0 (0÷4 )
81. Apreciați gradul în care
lucrătorii dvs. sunt informați asupra
riscurilor asociate cu manipularea
produselor și substanțelor. 81. Informare
salariați referitor
la materialele
periculoase 3.5 (0÷3,5)

44
82. Apreciați gradul de restrângere
a accesului la zonele periculoase (acces
permis doar personalului autorizat). 82. Restricție
zone periculoase 5.0 (0÷4)
83. Apreciați calitatea controalelor
de sănătate interne și/sau externe asupra
personalului dvs. 83. Control
condiții de
muncă 4.5 (0÷3,5)
84. Apreciați gradul de înțelegere
al lucrătorilor dvs. față de pericolele
asociate mânuirii de substanțe și produși. 84. Cunoaștere
riscuri pentru
salariați -1.0 (0÷4)
85. Apreciați gradul în care
lucrătorii dvs. se conformea ză regulilor
privind purtarea echipamentului personal
de protecție în prezența materialelor
periculoase. 85. Purtare
mijloace de
protecție
individuală -1.0 (0÷4)
86. Apreciați gradul în care
lucrătorii dvs. se conformează regulilor
de igienă personală la lucru? 86. Igiena
salariaților 4.0 (0÷3)
87. Apreciați gradul în care
cunoașteți procedurile pentru tratarea
deșeurilor produse de compania dvs. 87. Eliminare
deșeuri -1.0 (0÷4)
88. Apreciați gradul în care
cunoașteți procedurile pentru distrugerea
deșeurilor produse de compa nia dvs. 88. Distrugere
deșeuri -1.0 (0÷4
89. Apreciați gradul în care
cunoașteți bolile profesionale care se pot
produce în compania dvs. 89. Cunoaștere
boli 4.0 (0÷3,5)
10. Protecția colectivă și
individuală la locul de muncă și în
împrejurimi
10.1. Protecție colectivă
90. Apreciați separarea clară a
zonelor periculoase de zonele fără riscuri. 90. Separare
zone 5.0 (0÷3)
91. Apreciați integrarea protecției
colective în cadrul politicii de prevenire
adoptată de companie. 91. Integrare
protecții colective 4.0 (0÷2,5)
92. Apreciați participarea
lucrătorilor în alegerea protecției
colective. 92. Participare
personal 4.0 (0÷2,5)
93. Planuri de intervenție.
Compania dvs. are:
– planuri detaliate ale zonelor periculoase?
– o listă clară cu produsele și substanțele
periculoase folosite?
– o listă cu persoanele care trebuiesc anunțate în
eventualitatea unui accident? 93. Plan de
intervenție 4.0 (0÷3)

45
94. Apreciați modul de organizare
al accesului vizitatorilor în compania dvs. 94. Preluare
vizitatori 5.0 (0÷3,5)
95. Apreciați măsurile specifice
privind depozitarea și eliminarea
deșeurilor. 95. Evacuare
fumuri / ape uzate -1.0 (0÷3,5)
10.2. Protecție individuală
96. Mijloace de protecție.
Compania dvs. posedă:
– mănuși de protecție corespunzătoare?
– încălțăminte de protecție corespunzătoare?
– îmbrăcăminte de protecție corespunzătoare?
– ochelari de protecție corespunzători?
– protectori auditivi corespunzători?
– căști de protecție corespunzătoare? 96. Mijloace de
protecție
individuală 4.5 (0÷3)
97. Apreciați gradul în care
muncitorii se conformează cu purtarea
acestor mijloace. 97. Purtare
mijloace de
protecție
individuală 4.0 (0÷3)
98. Apreciați gradul în care
muncitorii sunt informați despre aceste
mijloace de protecție. 98. Informare
salariați 4.0 (0÷3,5)
11. Transportul greutăților
11.1. Transportul manual al
greutăților
99. Apreciați măsurile adoptate de
compania dvs. pentru evitarea operațiilor
de manipulare care implică riscuri de
producere a leziunilor. 99. Evitare
manipulări
manuale 4.5 (0÷2,5)
100. Puncte de manipulare a
greutăților. La proiectarea unui astfel de
punct țineți seama de:
– distanța care trebuie parcursă?
– diferența de înălțime între punctul de plecare și
cel de sosire?
– frecvența manipulărilor?
– masa obiectelor ce vor fi manipulate? 100. Posturi de
manipulare 4.5 (0÷3,5)
101. Apreciați gradul în care
lucrătorii cunosc tehnicile optime de
manipulare (de exemplu corecta
poziționare a părților corpului în cursul
unei astfel de operații). 101. Informare
personal 4.5 (0÷3,5)
102. Apreciați gradul în care se ține
seama de caracteristicile individuale ale
lucrătorilor (vârstă, condiție fizică etc.) în
operațiile de manipulare. 102.
Caracteristicile
personalului 4.5 (0÷3,5)
11.2. Transportul mecanic al
greutăților

46
103. Adecvarea echipamentului la
cerințele companiei dvs. În compania
dvs. există:
– conveioare cu bandă?
– furci de ridicare a paleților acționate manual?
– autoridicătoare? 103. Adaptarea
materialului de
manipulare -1.0 (0÷3,5)
104. Apreciați întreținerea
(controale, curățire etc.) echipamentului
mecanic de ridicat. 104. Întreținere
material
manipulare
mecanică -1.0 (0÷4)
105. Apreciați gradul în care
muncitorii dvs. folosesc în realitate acest
echipament disponibil. 105. Folosire
material
manipulare
mecanică -1.0 (0÷3,5)
12. Activitatea de întreținere
106. Apreciați calitatea și gradul de
adecvare al echipamentului dvs. de
întreținere. 106. Calitate și
adaptare material 4.0 (0÷3)
107. Apreciați măsurile luate
pentru a indica personalului (și terțelor
părți) că activitatea de întreținere este în
desfășurare (semne, cordoane în jurul
zonei etc.). 107. Semnalizare 4.0 (0÷4)
108. Apreciați atenția pe care o
acordați riscurilor adiționale introduse de
activitatea de întreținere (pe care le puteți
prevedea). 108. Pericole
previzibile
suplimentare 5.0 (0÷3,5)
109. Apreciați gradul de
conformitate al subcontractanților,
firmelor care vă organizează activitatea
de întreținere (dacă este cazul), cu
regulile de întreținere din compania dvs. 109. Respectare
reguli de către
terți 4.0 (0÷4)
110. Apreciați cunoașterea și
respectarea de către personalul dvs. a
regulilor de întreținere. 110. Respectare
reguli de către
personal 5.0 (0÷4)
13. Organizarea primului ajutor
111. Apreciați adecvarea
echipamentului de prim ajutor pe care -l
posedați față de pericolele prezente în
compania dvs. 111. Adaptare
echipament 4.0 (0÷3,5)
112. Truse de prim ajutor.
Compania dvs.:
– posedă truse de prim ajutor?
– organizează un control regulat al conținutului
acestora?
– are semne indicatoare pentru localizarea acestor
truse? 112. Trusă de
ajutor 2.5 (0÷3)

47
– face ușor accesibile aceste truse?
113. Apreciați gradul în care
muncitorii cunosc localizarea facilităților
pentru primul ajutor și de personalul care
trebuie contactat în eventualitatea unui
accident. 113. Informare
personal 4.5 (0÷4)
114. Apreciați atenția acordată
locurilor de muncă și condițiilor specifice
de lucru în cursul stabilirii măsurilor de
prim ajutor. 114. Plan de
prim -ajutor 4.0 (0÷3)
115. Apreciați pregătirea
personalului în acordarea primului ajutor. 115. Formare
personal 3.0 (0÷3,5)
116. Apreciați cunoașterea de către
personalul dvs. a măsurilor de prim ajutor
specifice unor situații particulare (de
exemplu, în cazul unui accident produs
de o substanță chimică). 116. Cunoștințele
personalului 3.0 (0÷4)
14. Participarea muncitorilor la
procesul de asigurare a securității în
muncă
117. Respectă muncitorii din
compania dvs. măsurile de securitate
privind:
– transportul intern, lucrul la înălțime și lucrul la
înălțime mică?
– dispozitivele de protecție?
– zgomotul și vibrațiile?
– temperatura și calitatea aerului?
– iluminatul?
– riscurile de incendiu, explozie și riscurile
electrice?
– materialele periculoase și bolile profesionale?
– protecția colectivă și p ersonală?
– transportul sarcinilor grele?
– întreținerea?
– primul ajutor? 117. Respectarea
măsurilor de
prevenire 4.0 (0÷3)

48
118. Vă încurajați echipa să -și
exprime părerile (în scris sau prin
discuții) asupra măsurilor preventive
privind:
– transportul intern, lucrul la înălțime și lucrul la
înălțime mică?
– dispozitivele de protecție?
– zgomotul și vibrațiile?
– temperatura și calitatea aerului?
– iluminatul?
– riscurile de incendiu, explozie și riscurile
electrice?
– materialele periculo ase și bolile profesionale?
– protecția colectivă și personală?
– transportul sarcinilor grele?
– întreținerea?
– primul ajutor? 118. Încurajarea
participării 4.0 (0÷3,5)
119. Delegați responsabilitățile
(unui individ anume sau întregului
personal), în domeniul prevenirii
riscurilor privind:
– transportul intern, lucrul la înălțime și lucrul la
înălțime mică?
– dispozitivele de protecție?
– zgomotul și vibrațiile?
– temperatura și calitatea aerului?
– iluminatul?
– riscurile de incendiu, explozie și riscurile
electrice?
– materialele periculoase și bolile profesionale?
– protecția colectivă și personală?
– transportul sarcinilor grele?
– întreținerea?
– primul ajut or? 119. Delegarea
responsabilităților 4.0 (0÷3)

49
3.4.2. AUTOEVALUAREA CALITATIVĂ

În urma completării “Caietului de notare a rezultatelor evaluării” și în urma comparației
rezultatelor cu valorile standard evidențiate în “Caietul de apreciere a rezultatelor evaluării”, s -au
obținut următoarele tabele “Puncte tari – Puncte slabe”:

AUTO EVALUARE_CALITATIVA
Sectiune/Capitol Puncte Slabe Puncte Tari
1. Capacitatea de a controla
riscurile
1.1. Evitarea riscurilor
– 1. Calitatea informațiilor
– 2. Atitudine generală
/Eficiență
prevenire
1.2. Evaluarea riscurilor
inevitabile
– 3. Calitatea documentelor
– 4. Evaluarea riscurilor
1.3. Combaterea riscurilor
la sursă
– 5. Atitudinea față de
riscuri
1.4. Fiind în pas cu
tehnologia
– 6. Cunoașterea noutăților
1.5. Prevenirea riscurilor
prin organizarea corespunzătoare
a lucrului – Înlocuind factorii de
risc cu factori nepericuloși sau
mai puțin periculoși
– 7.Organizarea muncii
1.6. Adaptarea sarcinii de
muncă la factorul uman (aspecte
ergonomice)
– 8.Atitudinea față de
ergonomie
1.7. Protecția colectivă și
individuală
– 9. Prioritatea protecției
colective

50
1.8. Informarea și pregătirea
lucrătorilor în domeniul protecției
muncii
– 10. Formare / informare
1.9. Organizarea și
delegarea responsabilităților
– 11. Controlul măsurilor
1.10. Participarea
lucrătorilor
– 12. Participarea
salariaților
2. Politica de prevenire a
riscurilor
– 13.Calitatea delegării
responsabilităților
– 14. Urmărirea regulilor
de securitate
– 15. Înțelegerea
procedurilor de securitate
– –
– 17. Informații privind
accidentele
– 18. Supravegherea
sănătății
– 19. Supraveghere
securitate
– 20. Ordine și curățenie
3. Circulație, riscuri
orizontale și verticale
3.1. Circulație
– 21. Menținerea zonelor
de circulație
– 22. Suprafețe zone de
circulație
– 23. Separare zone de
circulație
– –
– –
3.2. Riscul orizontal
26. Protecție împotriva
căderilor
– –
– –

51
3.3. Riscul vertical
– –
– –
– –
– –
4. Protecția mașinilor
33. Calitatea protecțiilor
– 34. Importanța
protecțiilor
– 35. Informare
– –
5. Zgomot și vibrații
5.1. Zgomotul
– 37. Jenă datorată
zgomotului

38. Reducerea
zgomotului la sursă –
– 39. Instalare mașini
zgomotoase
– 40. Eficiență protecții
individuale
– 41. Informație privind
zgomotul
– –
5.2. Vibrații
– 43. Jenă datorată
vibrațiilor
– –
– 45. Cumpărare unelte
anti-vibrație
– 46. Informare privind
vibrațiile
6. Temperatura și
reîmprospătarea aerului

47. Regularizări
temperatură în funcție de
sarcina efectuată
– –

49. Prevenire temperaturi
joase

50. Calitate aer
– –

52
– 52. Întreținere Încălzire/
Răcire
7. Iluminatul
– 53. Niveluri de iluminat
– 54. Iluminat zone
speciale
– 55. Zone de umbră
– –
– –
– 58. Întreținere
– –
– –
8. Riscuri de incendiu,
explozie și riscuri electrice
8.1. Incendii și explozii
– 61. Compartimentare
– 62. Material de extincție

63. Control material de
extincție
– 64. Exerciții de evacuare
– 65. Zone și căi de
evacuare
– 66. Formarea
personalului
incendiu/explozie
– 67. Informare personal
incendiu/explozie
– –
– –
– –
8.2. Riscuri electrice
– 71. Rețea electrică
– 72. Împământare
– 73. Protecție rețea
electrică
– 74. Protecție individuală
contra electricității
– 75. Reguli contra
electricității
– 76. Informare personal
electricitate
77. Respectare reguli
electricitate –

53
9. Materiale periculoase:
riscuri față de sănătate și de
protecția în muncă
– 78. Etichetarea
materialelor periculoase
– 79. Cumpărare în funcție
de toxicitate și etichetare
– 80. Aspirații
– 81. Informare salariați
referitor la materialele
periculoase
– 82. Restricție zone
periculoase
– 83. Control condiții de
muncă
– 84. Cunoaștere riscuri
pentru salariați
– 85. Purtare mijloace de
protecție individuală
– 86. Igiena salariaților
– 87. Eliminare deșeuri
– 88. Distrugere deșeuri
– 89. Cunoaștere boli
10. Protecția colectivă și
individuală la locul de muncă și în
împrejurimi
10.1. Protecție colectivă
– 90. Separare zone
– 91. Integrare protecții
colective
– 92. Participare personal
– 93. Plan de intervenție
– 94. Preluare vizitatori
– 95. Evacuare fumuri / ape
uzate
10.2. Protecție individuală
– 96. Mijloace de protecție
individuală
– 97. Purtare mijloace de
protecție individuală
– 98. Informare salariați
11. Transportul greutăților

54
11.1. Transportul manual al
greutăților
– 99. Evitare manipulări
manuale
– 100. Posturi de
manipulare
– 101. Informare personal
– 102. Caracteristicile
personalului
11.2. Transportul mecanic al
greutăților
– –
– –
– –
12. Activitatea de întreținere
– 106. Calitate și adaptare
material
– 107. Semnalizare
– 108. Pericole previzibile
suplimentare
– 109. Respectare reguli de
către terți
– 110. Respectare reguli de
către personal
13. Organizarea primului
ajutor
– 111. Adaptare
echipament
112. Trusă de ajutor –
– 113. Informare personal
– 114. Plan de prim -ajutor
115. Formare personal –
116. Cunoștințele
personalului –
14. Participarea
muncitorilor la procesul de
asigurare a securității în muncă
– 117. Respectarea
măsurilor de prevenire
– 118. Încurajarea
participării
– 119. Delegarea
responsabilităților

55
3.4.3 AUTOEVALUAREA CANTITATIVĂ

Autoevaluarea cantitativă s -a făcut în funcție de cele patru componentele ale sistemului :
“Executant”, “Sarcina de muncă”, “Mijloace de muncă”, “Mediu de muncă”, după cum urmează:

EXECUTANT
Sectiune/Capitol/Item abreviat Puncte Slabe Puncte Tari
1. Capacitatea de a controla riscurile
1.1. Evitarea riscurilor
1. Calitatea informațiilor – 2
1.2. Evaluarea riscurilor inevitabile
3. Calitatea documentelor – 2
1.8. Informarea și pregătirea lucrătorilor
în domeniul protecției muncii
10. Formare / informare – 2
1.10. Participarea lucrătorilor
12. Participarea salariaților – 2
2. Politica de prevenire a riscurilor
14. Urmărirea regulilor de securitate – 2
20. Ordine și curățenie – 2
4. Protecția mașinilor
34. Importanța protecțiilor – 2
5. Zgomot și vibrații
5.1. Zgomotul
41. Informație privind zgomotul – 2
5.2. Vibrații
46. Informare privind vibrațiile – –
8. Riscuri de incendiu, explozie și riscuri
electrice
8.1. Incendii și explozii
67. Informare personal incendiu/explozie – 2
8.2. Riscuri electrice
76. Informare personal electricitate – 2
77. Respectare reguli electricitate 1 –
9. Materiale periculoase: riscuri față de
sănătate și de protecția în muncă
84. Cunoaștere riscuri pentru salariați – –
85. Purtare mijloace de protecție individuală – –
86. Igiena salariaților – 2

56
89. Cunoaștere boli – 2
10. Protecția colectivă și individuală la
locul de muncă și în împrejurimi
10.1. Protecție colectivă
92. Participare personal – 2
10.2. Protecție individuală
97. Purtare mijloace de protecție individuală – 2
11. Transportul greutăților
11.1. Transportul manual al greutăților
101. Informare personal – 2
102. Caracteristicile personalului – –
11.2. Transportul mecanic al greutăților
105. Folosire material manipulare mecanică – –
12. Activitatea de întreținere
109. Respectare reguli de către terți – 2
110. Respectare reguli de către personal – 2
13. Organizarea primului ajutor
114. Plan de prim -ajutor – 2
115. Formare personal 1 –
116. Cunoștințele personalului 1 –
14. Participarea muncitorilor la procesul de
asigurare a securității în muncă
117. Respectarea măsurilor de prevenire – 2
119. Delegarea responsabilităților – 2
TOTAL puncte 3 20

SCOR Executant : 86.96

SARCINA DE MUNCĂ
Sectiune/Capitol/Item abreviat Puncte Slabe Puncte Tari
1. Capacitatea de a controla riscurile
1.1. Evitarea riscurilor
2. Atitudine generală /Eficiență
prevenire – 2
1.3. Combaterea riscurilor la sursă
5. Atitudinea față de riscuri – 2
1.4. Fiind în pas cu tehnologia

57
6. Cunoașterea noutăților – 2
1.5. Prevenirea riscurilor prin
organizarea corespunzătoare a lucrului –
Înlocuind factorii de risc cu factori nepericuloși
sau mai puțin periculoși
7.Organizarea muncii – 2
1.6. Adaptarea sarcinii de muncă la
factorul uman (aspecte ergonomice)
8.Atitudinea față de ergonomie – 2
1.7. Protecția colectivă și individuală
9. Prioritatea protecției colective – 2
2. Politica de prevenire a riscurilor
19. Supraveghere securitate – 2
3. Circulație, riscuri orizontale și verticale
3.1. Circulație
21. Menținerea zonelor de circulație – 2
23. Separare zone de circulație – 2
24. Formare șoferi – –
25. Informare persoane externe – –
3.2. Riscul orizontal
26. Protecție împotriva căderilor – –
27. Prevenire coliziune – –
28. Informare operatori – –
3.3. Riscul vertical
31. Întreținere zone de circulație verticală – –
32. Securitatea sub aceste zone – –
4. Protecția mașinilor
35. Informare – 2
36. Protecția pe parcursul întreținerii și/sau reviziei – 2
5. Zgomot și vibrații
5.1. Zgomotul
39. Instalare mașini zgomotoase – 2
6. Temperatura și reîmprospătarea
aerului
47. Regularizări temperatură în funcție de sarcina
efectuată – 2
52. Întreținere Încălzire/ Răcire – 2
7. Iluminatul
58. Întreținere – 2
8. Riscuri de incendiu, explozie și riscuri
electrice

58
8.1. Incendii și explozii
63. Control material de extincție – 2
64. Exerciții de evacuare – 2
65. Zone și căi de evacuare – 2
66. Formarea personalului incendiu/explozie – 2
68. Stocare produse inflamabile/explozivi – –
70. Rezervoare și butelii – –
8.2. Riscuri electrice
75. Reguli contra electricității – 2
9. Materiale periculoase: riscuri față de
sănătate și de protecția în muncă
82. Restricție zone periculoase – 2
83. Control condiții de muncă – 2
10. Protecția colectivă și individuală la
locul de muncă și în împrejurimi
10.1. Protecție colectivă
90. Separare zone – 2
93. Plan de intervenție – 2
94. Preluare vizitatori – 2
10.2. Protecție individuală
98. Informare salariați – 2
11. Transportul greutăților
11.1. Transportul manual al greutăților
99. Evitare manipulări manuale – 2
100. Posturi de manipulare – 2
11.2. Transportul mecanic al greutăților
104. Întreținere material manipulare mecanică – –
12. Activitatea de întreținere
107. Semnalizare – 2
108. Pericole previzibile suplimentare – 2
13. Organizarea primului ajutor
111. Adaptare echipament – 2
113. Informare personal – 2
14. Participarea muncitorilor la procesul
de asigurare a securității în muncă
118. Încurajarea participării – 2
TOTAL puncte 0 33

SCOR Sarcina de munca : 100

59

MIJLOACE DE MUNCA / ECHIPAMENTE DE MUNCA

Sectiune/Capitol/Item abreviat Puncte Slabe Puncte Tari
1. Capacitatea de a controla riscurile
1.4. Fiind în pas cu tehnologia
6. Cunoașterea noutăților – 2
1.6. Adaptarea sarcinii de muncă la
factorul uman (aspecte ergonomice)
8.Atitudinea față de ergonomie – 2
1.7. Protecția colectivă și individuală
9. Prioritatea protecției colective – 2
3. Circulație, riscuri orizontale și
verticale
3.1. Circulație
22. Suprafețe zone de circulație – 2
3.3. Riscul vertical
29. Adaptare circulație verticală – –
30. Calitate mijloace de circulație verticală – –
4. Protecția mașinilor
33. Calitatea protecțiilor – 2
5. Zgomot și vibrații
5.1. Zgomotul
38. Reducerea zgomotului la sursă – 2
40. Eficiență protecții individuale – 2
5.2. Vibrații
45. Cumpărare unelte anti -vibrație – –
6. Temperatura și reîmprospătarea
aerului
48. Prevenire temperaturi ridicate – –
49. Prevenire temperaturi joase – –
50. Calitate aer – 2
7. Iluminatul
59. Iluminat de siguranță – 2
60. Securitate iluminat special – 2
8. Riscuri de incendiu, explozie și riscuri
electrice
8.1. Incendii și explozii
61. Compartimentare – –
62. Material de extincție – 2

60
69. Material special – –
8.2. Riscuri electrice
71. Rețea electrică – 2
72. Împământare – 2
73. Protecție rețea electrică – 2
74. Protecție individuală contra electricității – –
9. Materiale periculoase: riscuri față de
sănătate și de protecția în muncă
78. Etichetarea materialelor periculoase – –
79. Cumpărare în funcție de toxicitate și etichetare – –
80. Aspirații – –
81. Informare salariați referitor la materialele
periculoase – 2
10. Protecția colectivă și individuală la
locul de muncă și în împrejurimi
10.1. Protecție colectivă
91. Integrare protecții colective – 2
10.2. Protecție individuală
96. Mijloace de protecție individuală – 2
11. Transportul greutăților
11.2. Transportul mecanic al greutăților
103. Adaptarea materialului de manipulare – –
12. Activitatea de întreținere
106. Calitate și adaptare material – 2
13. Organizarea primului ajutor
112. Trusă de ajutor 1 –
TOTAL puncte 1 18

SCOR Mijloace de munca : 94.74

MEDIUL DE MUNCA PE LOCURI DE MUNCA / POSTURI DE LUCRU
Sectiune/Capitol/Item abreviat Puncte Slabe Puncte Tari
5. Zgomot și vibrații

61
5.1. Zgomotul
37. Jenă datorată zgomotului – 2
42. Regularitate măsurări zgomot – –
5.2. Vibrații
43. Jenă datorată vibrațiilor – –
44. Instalare mașini vibrante – –
6. Temperatura și reîmprospătarea
aerului
51. Prevenire curenți de aer – –
7. Iluminatul
53. Niveluri de iluminat – –
54. Iluminat zone speciale – 2
55. Zone de umbră – 2
56. Iluminat orbitor – –
57. Adaptare iluminat – –
9. Materiale periculoase: riscuri față de
sănătate și de protecția în muncă
87. Eliminare deșeuri – –
88. Distrugere deșeuri – –
10. Protecția colectivă și individuală la
locul de muncă și în împrejurimi
10.1. Protecție colectivă
95. Evacuare fumuri / ape uzate – –
TOTAL puncte 0 3

SCOR Mediul de munca : 100.00

62
3.5. INTERPRETAREA REZULTATELOR AUTOEVALUĂRII
PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
“TREZOR ”din cadrul departamentului Case al Hypermarketului Iasi Era

Nivelul global de securitate evaluat pentru locul de muncă “Trezor” de este egal cu
95.43 %, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă sigure din punct de vedere al
sănătății și securității în muncă.
Rezultatul este susținut de "Fișa de autoevaluare la locul de muncă – “Trezor” " mai sus
prezentată, din care se observă că din totalul de 119 întrebări, au fost luate în c alcul doar un număr
de 85, restul fiind neaplicabile la acest loc de muncă.
Potrivit scorului procentual determinat pe componentele sistemului de muncă , rezultă că
acestea au valori cuprinse în limita de acceptabilitate.
În ceea ce priveste repartizarea a spectelor de securitate pe fiecare componentă a
sistemului de muncă, situația este destul de echilibrată între cele patru componente, după cum
urmează (vezi , Fig.3. 5.1):

➢ 86.96 % – scor securitate – executant;
➢ 100 % – scor securitate – sarcină de muncă;
➢ 94.74 % – scor securitate – mijloace de muncă;
➢ 100 % – scor securitate – mediu de muncă.

63

Din analiza Fișei de autoevaluare (fișier analiza autoevaluare în format în format
electronic, realizat în excel) se constată că dintre cele 84 de întrebări aplicabile la acest loc de
muncă, un număr de 4 aspecte de muncă aparținând întrebărilor din chesti onar ( 3+1+0+0 din cele
patru componenete ale sistemului) sunt neacceptabile,
Scorul total de 95.43 % se încadrează în limita zonei acceptabilitate, nefiind deloc unul
îngrijorător, însă anumite aspecte ar putea fi potențiale riscuri generatoare de acciden te, ceea ce
înseamnă INCAPACITATE DE MUNCĂ a lucrătorilor sau care ar putea avea consecințe
ireversibile asupra lucrătorilor (INVALIDITATE sau DECES).

Executant
86.96, %
Mijloace l de munca
95.43%Mediu de munca,
100 %Sarcina de munca
100%Fig. 3.5.1. Scor securitate la locul de munc ă
“TREZOR”

64
3.6. ANALIZA AUTOEVALUĂRII .
PLANUL DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE.

Potrivit interpretărilor relatate anterior, referitor la aspectele neacceptabile semnalate, în
funcție de clasa de pericol în care se încadrează, vor trebui intreprinse acțiuni de eliminare sau
diminuare ale acestora în ordinea priorității..
Aceasta îns eamnă o analiză concretă a situațiilor constatate , iar mai apoi stabilite
(propuse) măsuri de îmbunătățire a problemelor semnalate, care vor fi consemnate într -un plan
de acțiuni (planul de prevenire și protecție).
Elaborarea « Planul de prevenire și pro tecție » reprezintă un document care va cuprinde o
listă a aspectelor neconforme constatate pentru care se vor emite măsuri tehnice, organizatorice
și igienico -sanitare, alte măsuri, acțiunile intreprinse în vederea realizării măsurilor propuse,
termene de realizare, personalul responsabil , observații .
Voi exemplifica un model al « Planului de prevenire și protecție » unde voi face referire
doar la câteva dintre cele identificate, doar pentru expune modalitatea de abordare a problemelor
identificate în ur ma autoevaluării.

65

PLANUL DE PREVENIRE SI PROTECȚIE A RISCURILOR SPECIFICE – 2017 –
Loc de muncă : “Trezor ”
( Conform anexa 7 la normele metodologice privind măsurile de aplicare a Lg.319/2006) NR. CRT.
LOC DE MUNCĂ
RISCURI EVALUATE MĂSURI TEHNICE MĂSURI
ORGANIZATORICE MASURI
IGIENICO
SANITARE MĂSURI
DE ALTĂ
NATURĂ ACTIUNI
IN SCOPUL
REALIZĂRII
MASURII
TERMEN DE
REALIZARE
PERSOANA CARE
RASPUNDE
OBS
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. TREZOR
OPERATOR PE CALCULATOR

77. Respectare reguli electricitate
Electrosecuritate – eliminarea
riscului de electrocutare datorită
prezenței cablurilor de alimentare
a aparaturii în preajma surselor
de căldură (cuptor, calorifer)
– Eliminarea firelor de
alimentare cu energie electrică a
aparaturii de pe pardoseală, din
jurul surselor de căldură
(cuptor, calorifer)

– Verificarea uzuală a
integrității izolației cordoanelor
de alimentare cu curent el ectric
a aparaturii din cadrul
trezorului ;
Instruirea periodică asupra
riscurilor existente la locul de
muncă. ;
Instruire personal – reguli și masuri
de electrosecuritate

Gruparea
cablurilor de
alimentare
– instructaj
SSM periodic și
de câte ori este
cazul
Permanent

permanent
și de câte ori
se impune Conducere
Hypermarke
t
Șef
department
Personal
muncitor
Responsabil
SSM

66

112.
Lipsa trusei medicale de prim
ajutor sau a semnalizării privind
localizarea acesteia
Amplasarea în incintă a unei
truse de prim ajutor;
Aplicare indicatoare localizare
trusa sanitară de primă
intervenție

– Verificarea existenței truselor de
prim ajutor în toate sectoarele de
activitate (acolo unde se impune)
– Achiziționarea de truse de prim
ajutor pentru înlocuirea celor
expirate sau truse noi acolo unde
lipsesc
Achiziționarea
numărului
stabilit de truse
de prim ajutor;

Amplasarea în
teren a truselor
Permanent
și de câte ori
este cazul
Conducere
instituție
Bir.Aprovizi
onare
Responsabil
SSM

115. Formarea personalului
(organizarea primului ajutor)
Organizare cursuri de formare a
personalului in acordarea de primul
ajutor

Contactare
Crucea Rosie
Iasi pentru
cursurile de
formare a
personalului de
acordare a
primului ajutor
O data pe an Conducere
Hypermarke
t
Sef
departament
Responsabil
SSM

116. Cunostintele personalului (
in organizarea primului ajutor
Verificarea cunostintelor
personalului in acordarea de prim
ajutor
Stabilirea
datelor de
verificare si
informarea
personalului
O data pe an
Sef
department
Responsabil
SSM

67

CAPITOLUL 4

C O N C L U Z I I

În temeiul prevederilor legislative, la care am făcut referire și în acest proiect în partea
de început, trebuie menționat că orice rezultat al unei evaluare efectuate, indiferent de metoda
aplicată, acesta poate prezenta erori în aprecieri dacă există abateri de la prevederile legale ,
omisiuni în organizarea activității de identificare, evaluare (analiza eliminare/diminuare), măsuri
și control a posibililor riscurilor dintr -un sistem de muncă.

Erorile posibile care pot apărea în efectuarea evaluării în vederea identificării riscurilor,
respectiv a gradului de securitate, la un sistem de muncă studiat, pot fi datorate următoarelor
aspecte:
1. Identificarea riscurilor:
– Neluarea în considerație a tuturor aspectelor componentelor sistemului de
muncă analizat (echipamente și materiale de muncă, mediu de muncă, sarcina
de muncă, lucrător);
– Echipă de evaluare incomplete (evaluator, lucrător, medic, specialist tehnic);
– Documentație necesară insuficientă (tehnice caracteristice condițiilor de
muncă, caracteristice lucrătorilor , etc)
2. Evaluarea riscurilor :
– Stabilirea eronată a consecinței (lipsă medic în echipa de evaluare);
– Lipsa statisticii accidentelor și bolilor prof esionale și, prin urmare, stabilirea
eronată a clasei de frecvență;
3. Ierarhizarea riscurilor și stabilirea măsurilor de prevenire :
– Nerespectarea ordinii ierarhice a măsurilor de prevenire:
o Măsuri de eliminare a riscurilor (prevenire intrinsecă);
o Măsuri de izolare a riscurilor (protecție colectivă);
o Măsuri de izolare a omului (protecție individual).

68

4. Implementarea măsurilor :
– Lipsa unui plan acțiune – de prevenire și protecție – care să cuprindă măsurile
ierarhizate în ordinea descrescătoare a nivelului de r isc, termene,
responsabilități și costuri.
5. Monitorizarea aplicării măsurilor și reevaluarea :
– Lipsa controlului aplicării măsurilor;
– Lipsa informării managerilor și angajaților;
– Lipsa reevaluării la intervale regulate sau de căte ori se impune (în cazul
producerii de accidente, schimbări tehnologice, modificări locative, etc.)
Din aceste considerente, voi aprecia rezultatul autoevaluării considerate de mine la locul
de muncă ”Trezor ”, mai sus prezentat, ca fiind unul nu foarte relevant asupra semnalării t uturor
apectelor sistemului de muncă studiat, atât din punct de vedere al corectitudinii notării acordate
aspectelor pe care le -am identificat, el putând conține erori de apreciere în acordarea punctajului,
cât și din punct de vedere al posibilelor omisiun i în reperarea pericolelor existente precum și a
măsurilor stabilite, toate acestea cauzate, în principal, din lipsa unei echipe de specialiști analiști
care să participe la acest studiu, condiție esențială care ar fi exclus subiectivismul aprecierilor
unui singur analist. Luând în considerare cele mai sus menționate, rezultatul acestei autoevaluări
este doar unul orientativ.
Studiul prezentat în lucrarea de față, are un caracter didactic și aplicativ al metodei de
autoevaluare, prin care am dorit să reliefez importanța cunoașterii și înțelegerii implementării
metodei de autoevaluare într -un sistem de muncă, prin rezultatele c ăreia se poate proceda la
corectarea situațiilor deficitare constatate în sistem din punct de vedere al securității și sănătății
în muncă a lucrătorilor implicați în proces.
Pe de altă parte, metoda de autoevaluare este de fapt o metodă de audit intern al
securității și sănătății în muncă, metodă recomandabilă, în special, intreprinderilor mici si
mijlocii (IMM) care, de cele mai multe ori, acestea nu dispun de personal specializat în domeniul
securității și sănătății în muncă. Însă, cum legislația actuală obligă oricare angajator să fie în
posesia unei evaluări pentru toate locurile de muncă și a unui plan de prevenire și protecție

69
pentru întreaga unitate, acesta ar putea implementa această metodă care este mai rapidă și mai
simplă.
Odată elaborat planul d e prevenire și protecție, s -a terminat o doar o etapă importantă a
securității și prevenției pe locuri și posturi de muncă, însă, pentru o gestionare eficientă a
rezultatelor, se va avea în vedere realizarea măsurilor stabilite și, de asemenea, revizuirea
periodică sau de câte se impune a acestuia, operându -se completări și / sau modificările ce se
impun.
Prin implementarea unui sistem de management adecvat al sănătății și securității
ocupaționale, angajatorul va avea certitudinea asigurării conformității î n rezonanță cu cerințele
legislației în vigoare și posibilitatea de îmbunătățire continuă al acestuia.
Utilizat în mod corect, acest instrument cu siguranță va constitui în timp o investiție
profitabilă pentru angajator.

70

B I B L I O G R A F I E

1. *** H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 882/30.10.2006, cu modificările și completările ulterioare.
2. *** Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 , Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 646/26.07.2006.
3. *** Codul muncii aprobat prin Legea nr.53/2003 , Monitorul Oficial al României nr.72 din
05,02,2013.
4. Alexandru, I., Alexandru, A. – „Metode INCDPM de evaluare a riscurilor”, note de curs,
2007 .
5. “Evaluarea riscurilor – Locuri de muncă sigure și sănătoase” (lucrări științifice prezentate
în cadrul simpozionului național tehnico -științific – 2008 – I.T.M. Satu Mare).
6. Prof.univ.dr.ing. C., Bejenariu – “Noțiuni generale de evaluare a securității în industrie ”,
suport de curs, 20 16.
7. https://www.inspectiamuncii.ro/ghidul -de-evaluare -a-riscurilor
8. www.protectiamuncii.ro
9. http://www.inspectiamuncii.ro
10. http://legislatiamuncii.manager.ro
11. http://www.itmiasi.ro/ssm/Ghid%20inspectori.pdf
12. http://www.capital.ro/vanzarile -carrefour -au-fost-penalizate -in-2016.html