Prof. univ. dr. habil. ȘTEFAN VLĂDUȚESCU Absolvent: GELĂMANCĂ G. -S. MARGARETA CODRUȚA CRAIOVA IULIE 2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE… [610338]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științ ific:
Prof. univ. dr. habil. ȘTEFAN VLĂDUȚESCU

Absolvent: [anonimizat] 2019

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

EXISTĂ COMUNICARE SUBLIMINALĂ ?
STUDIU DE CAZ

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. habil. ȘTEFAN VLĂDUȚESCU
Absolvent: [anonimizat] 2019

3
CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
CAPITOLUL I. SISTEMUL DE COMUNICARE. DEFINIȚIE ȘI PARTICULARITĂȚI ……………… 6
1.1 Definirea comunicării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.2 Scopul comunicării și atributele unei bune comunicări ………………………….. …………………………. 8
1.3 Tipurile și formele procesului de comunicare ………………………….. ………………………….. …………. 19
1.4 Ce este percepția subliminală? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
1.5 Ce este comunicarea subliminală? ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30
REFERENDUMUL PRIVITOR LA FAMILIA TRADIȚIONALĂ ………………………….. ……………….. 30
2.1 Context ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
2.2 Strângerea de semnături ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 32
2.3 Întrebare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
2.4 Desfășurarea referendumului – Campanie ………………………….. ………………………….. ……………… 33
2.5 Nereguli ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
2.6 Sondaje ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 35
2.7 Reacții ale susținătorilor referendumului ………………………….. ………………………….. ……………….. 36
2.8 Reacții ale organizațiilor pentru drepturi cetățenești și ale organizațiilor LGBT ………………….. 36
2.9 Reacții ale bisericilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 38
2.10 Reacții politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
2.11 Poziția partidelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
2.12 Reacții ale magistraților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 43
2.13 Reacții internaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44
2.14 Manifestații de stradă – pentru referendum ………………………….. ………………………….. ………….. 45
2.15 Manifestații de stradă – împotriva refere ndumului ………………………….. ………………………….. … 46
2.16 Prezența la vot ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
2.17 Implicarea subliminalului în problematica referendumului ………………………….. …………………. 48
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 57
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 62

4
ARGUMENT

De ce am ales să -mi opresc atenția asupra unui concept atât de des întâlnit precum
comunicarea? Deoarece aceasta reprezintă cel mai de bază lucru de care ne folosim în mod
permanent. În ceea ce privește relaționarea dintre oameni, comunicarea este privită ca un
aspect la fel de important precum acțiunea de a respira. Așa cum nu putem exista fără să
respirăm, la fel nu putem exista fără să comincăm, ambele fiind percepute ca acțiuni native.
Însă, dacă în cazul respirației nu trebuie depus un efort prestabilit de gândire, în ceea ce
privește comunicarea lucrurile stau complet diferit. Este nevoie de atenție atunci când
comunici, deoarece chiar și cel mai mic dezinteres față de acest aspect poate duce la
metamorfozarea ideii de la care s -a pornit inițial, astfel rezultatul fiind cu totul diferit.
Comunicarea reprezintă cel mai impor tant principiu al relaționării ș i conexiunii dintre
oameni și am ales să dezvolt acest subiect în lucrarea de față. Indiferent că se are în vedere
comunicarea întâlnită zilnic între apropiați sau comunicarea protocolară, în mod cert ea
reprezintă baza legăturilor umane la nivel mondial. Din acest motiv, lucrarea prezentă își
propune să trateze în profunzime comunicarea și influența sa, mai ales la nivel de individ.
Lucrarea realizată cuprinde sinteza unor studii regăsite în literatura de specialitate, cu
vedere la sistemul de comuni care, definiția și particularitățile acestuia, precum și felul în care
anumite informații ne sunt prezentate sub o formă subliminală, indusă. Pe lângă acestea, se
simte și prezența unei cercetări personale, cu scopul de a observa modul în care un mesaj est e
transmis de un locutor si felul în care mesajul este receptat.
Nu este un fapt anonim acela că termenul comunicare (lat. ,,communico, -are” ce provine
din adjectivul ,,m unis, -e” care însemna îndatorit or, serviabil, iar mai târziu, cel care împarte
sarcina cu cineva) a existat incă din vremurile cele mai străvechi, continuând cu apariția
scrisului, în anul 3200 î.Hr, și evoluând constant până în zilele noastre, suferind transformări
de-a lungul timpului. Cu toate acestea, însemnătatea generală a aces tui cuvânt a rămas
aceeași: faptul de a transmite ceva cuiva. Pe parcursul acestei lucrări va putea fi evidențiat și
uimitorul mod în care un anumit lucru poate fi transmis fără a se spune însă nimic, sau intr -o
anumită măsură, nimic concret.
Lucrarea este structurată în două capitole; primul punând în lumină o serie de abordări
teoretice, privind: definirea generală a comunicării, urmărind apoi particularități, precum
scopul acesteia, atributele unei bune comunicări, tipurile ș i formele procesului de

5
comunicare. Nu în ultimul rând, se va avea în vedere o latură mai abstractă a acesteia, fiind
tratate aici atât comunicarea subliminală, cât și percepția subliminală.
Cel de -al doilea capitol al lucrării este construit pe baza unui studiu de caz refer itor la felul
în care comunicarea subliminală există și acționează în formă verbală, non -verbală, dar și
scrisă, precum și la felul în care aceasta influențează oamenii, voit, conștient, într -un mod
debusolant, cu influențe infime, majore sau radicale. Stu diul de caz va fi strucurat în jurul
referendumului cu privire la familia tradițională. Rezultatele finale ale studiului de caz asupra
căruia m -am oprit au demonstrat faptul că oamenii, în general, sunt subiecte foarte ușor de
manevrat și influențat. Acest lucru se datorează în principal ideii că aceștia nu dețin o putere
suficient de mare de a discerne faptele care le sunt prezentate într -o formă frumos ambalată,
în unele cazuri. Însă aceasta nu este o abordare regăsită majoritar. În caz contrar, diferențe le
dintre ceea ce se dorește a fi spus, și ceea ce se dorește a fi interpretat sunt depistate, existând
astfel o serie de ,,conflicte ’’ puternic mediatizate, dezvoltate în jurul celor două grupări
construite: cele susținătoare și cele opuse categoric.
În acest sens, în primul capitol al lucrării este prezentat sub o formă teoretică conceptul de
comunicare subliminală, urmând ca în al doilea capitol să fie evidențiată atât punerea în
practică a acestuia, cât si amprenta lăsată.

6
CAPITOLUL I
SISTEMUL DE COMUNICARE. DEFINIȚIE ȘI PARTICULARITĂȚI

1.1 Definirea comunicării

Aproape fiecare dificultate, dezacord sau fiecare divergență are ca punct de plecare o
problemă de comunicare, astfel, cu toții ajungem să ne întrebăm: ce este de fapt
comunicarea?
Comunicarea este capacitatea oamenilor de a transfigura spusele f ără noimă, în cuvinte
rostite și scrise, cu ajutorul cărora ei au abilitatea de a -și expune nevoile, dorințele, ideile și
sentimentele.
Ca proces ce face posibil schimbul de mesaje între ființele vii, ea permite, concomitent,
existența acordului, dar și a dezacordului, manifestarea și impunerea puterii, ca și negocierea
și consensul. În acest sens, prin practicarea comunicării, omul își propune să lege cu alte
persoane o legătură prin intermediul căreia să poată fi evidențiate informații, idei, atitud ini. A
comunica nu se rezumă doar la a emite sunete și cuvinte, ci implică, în egală măsură, acțiunea
de a gândi și de a cunoaște. Zilnic, oamenii se întâlnesc cu diverse situații, care presupun
anumite comportamente și anumite modalități de comunicare. Aș adar, ei sunt nevoiți să
dețină o puternică și reală cultură a comunicării, și anume, noțiunea de a conștientiza în ce fel
să vorbească, în ce situație, în ce moment, cât de mult și în ce loc.
Ținând cont de acțiuni, situații, de existența multiplă și complexă a formelor și nivelurilor
de relații umane pe care le inconjoară, comunicarea poate avea o gamă largă de sensuri, cu o
infinitate de nuanțe. Orice proces de comunicare este asociat cu o tentativă de autoritate sau
de manifestare a puterii interlo cutorilor. Din acest motiv, ea poate fi receptată ca un
,,principal instrument, canal sau mijloc de exercitare a resurselor puterii.”1
Comunicarea reprezintă o știință și o artă, în același timp. Oamenii care au înțeles cum să –
și exprime în mod direct și corespunzător dilemele sunt suverani, știu cum să ajungă la
îndeplinirea obiectivelor și se feresc de discuții și conflicte inutile .
Desigur că de fiecare dată când un locutor se află în fața unui cât de mic proces
comunicațional, mintea sa primește anumiți stimuli, iar felul în care acesta îi receptează
reprezintă un adevărat proces al minții, realizat în mod mai mult sau mai p uțin subconștient.
Totul se petrece în mod rapid și putem exemplifica aici un caz destul de comun și de des
întâlnit: la un interviu sau în cadrul unui sondaj de opinie, un individ va căuta să răspundă

1 Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive , Polirom, Iași, 2004, pag.234

7
întrebărilor care îi sunt adresate, într -un mod delibe rat și extrovertit (în măsura în care
întrebările nu fac apel la situații intime, stânjenitoare). Se observă, deci, un mecanism care
determină individul să găsească un răspuns la întrebarea locutorului, în detrimentul căutării
sau găsirii unui motiv în sin e pentru care a fost pusă întrebarea.
Cu toate acestea, trebuie analizat și felul în care mintea interlocutorului reacționează în
momentul în care îi este raportat ceva, ce modalități și tehnici retorice trebuie luate în calcul
atunci când oratori a își face simțită prezența, care sunt diferențele dintre semnalele verbale și
cele nonverbale, care sunt caracteristicile și beneficiile unui bun mediu de discuție și de ce
este atât de important să existe un suport teoretic bogat atunci când vine vorba d e
comunicarea interpersonală. În acest sens, actul comunicațional are în vedere patru obiective
principale: receptarea, înțelegerea, acceptarea și provocarea unei reacții.
„Comunicarea se traduce printr -un proces complex a cărui înțelegere poate fi po sibilă
numai dacă se are în vedere o existență a particularităților acesteia ”2. Vorbim, în primul rând,
despre comunicarea, ca legătură între oameni ce face posibilă transmiterea anumitor
semnificații și realizarea anumitor scopuri. Apoi, sunt întâlnite ce le trei dimensiuni ale
comunicării: dimensiunea exteriorizată a comunicării, metacomunicarea și intracomunicarea.
Pe scurt, comunicarea exteriorizată face referire la acțiunile verbale și nonverbale vizibile de
către interlocutori, metacomunicarea înseamnă tot ceea ce se înțelege dincolo de cuvinte, iar
intracomunicarea este acea comunicare realizată la nivelul sinelui fiecărui individ.
În al doilea rând, un aspect foarte important al realizării comunicării face referire la
context, ea putând avea loc în spații diferite, fie că vorbim de mediul afacerilor, mediul
social, cultural, fizic sau temporal.
Ultimele două cele mai substanțiale particularități ale comunicării sunt dinamica și
ireversabilitatea. Spunem dinamică pentru că odată ce a fost iniț iată comunicarea, are o
evoluție: se transformă, urmărind diverse subiecte dar contribuie și la transformarea
indivizilor participanți. În același sens este amintită și ireversabilitatea, ceea ce se traduce
prin faptul că odată transmisă o informație nu va mai putea fi nici recuperată, nici modificată,
nici uitată.
Având în vedere aspectele tratate anterior, se poate evidenția faptul că prin comunicare se
distribuie informație, ea reprezentând totodată și canalul prin care este posibil schimbul de
mesaje, dar și transferul de informație de la o persoană sau un grup de persoane la o altă
persoană sau grup de persoane.

2 Ștefan Prutianu, Comunicare și negociere în afaceri : Note de curs , Polirom, Iași, 1998, pag. 45

8
Astfel, se poate afirma faptul că procesul comunicațional devine complet atunci când un
mesaj este și receptat, nu doar trimis. Chi ar dacă se afirmă ideea că cea mai eficientă
comunicare există atunci când informația vine din două sensuri, se acceptă și transmiterea de
informații numai dintr -un singur sens, în situațiile în care informația este transpusă sub formă
de sfaturi sau instr ucțiuni.

1.2 Scopul comunicării și atributele unei bune comunicări

Motivul pentru care oamenii comunică a fost evidențiat în subcapitolul anterior. Ceea ce
nu s-a menționat, însă, este faptul că există și un scop al comunicării.
Autorul unei cărți despre comunicarea interpersonală, Joseph A. DeVito, menționează
faptul că există „cinci scopuri principale ale comunicării ”3:
 Descoperirea personală – face trimitere la o comunicare benefică sinelui, prin
intermediul căreia individul ajunge să se cunoască, recunoască sau să se descopere
atât pe sine cât și pe cei din jur. Un rol important în această descoperire personală îl
joacă comunicarea socială.
 Descoperirea lumii înconjurătoare – prin comunicare, atât la nivel local, câ t și la
nivel mondial, se relevă o altă înfățișare a lumii exterioare, se percep mai ușor
evenimentele și obiectele.
 Stabilirea legăturilor cu sens – comunicând, oamenii creează relații, legături,
atașamente.
 Schimbarea de atitudine și comportament – aici un rol esențial îl joacă comunicarea
prin intermediul mass -media.
 Jovialitatea – se traduce prin existența unei comunicări menită să aducă voie bună,
este specifică ludicului și contribuie într -o oarecare măsură la detașarea de
evenimentele mai puțin feric ite care ne inconjoară.
Pentru ca toate aceste aspecte menționate mai sus să aibă loc, este extrem de important ca
ideea ce se dorește a fi transmisă să aibă un punct de plecare și un punct de sosire. Acest
lucru se traduce prin faptul că emițătorul are un mesaj pe care vrea să îl transmită mai
departe, mesajul este pus într -o formă ușor de transmis, apoi este trimis către receptor.
Receptorul primește mesajul, îl decodifică și ajunge la un înțeles.

3 Joseph A. DeVito, The Interpersonal Communication Book, Pearson, 2015, pag. 43

9
A. Emițătorul

Este cel de la care pornește comunicarea. El alege informația pe care dorește să o
transmită, modul în care va fi codificată, dar și canalul prin intermediul căruia transmite
informația. În același timp, el alege și receptorul sau receptorii, dar nu a re control total asupra
lor pentru că emițătorul nu va putea decide cum să decodifice mesajul și nici modalitatea în
care acesta a fost perceput. De asemenea, factorii perturbatori joacă un rol esențial aici, ei pot
distorsiona mesajul și, în egală măsură, nu pot fi controlați sau stopați de către emițător.
Misiunea emițătorului este una foarte importantă. El va trebui să aibă în vedere atât tipul
de informație ce urmează a fi transmisă, cât și interlocutorul căruia i se adresează. În acest
caz, inform ația depinde de tipul de receptor prezent la discuție.
Simplul act de formulare și de transmitere a ideii de către emițător nu poate fi egalat în
aceeași măsură. „Un emițător poate să aibă control absolut asupra informațiilor pe care le
deține din pu nct de vedere profesional, însă, în același timp să nu știe cum să le exprime
pentru a fi pe înțelesul tuturor receptorilor ”4. Există, deci, emițători competenți în domeniul
lor de specializare, dar care nu pot interacționa din cauza unor capacități insufi ciente de
comunicare.

B. Codificarea mesajului

Codul reprezintă sistemul de semne guvernat de normele întemeiate de adepții unei culturi
și societăți. Cel mai des utilizat este codul lingvistic și trebuie să se aibă în vedere că orice
obiect cultural sau social trece printr -un „proces de codificare”5. Fie că se are în vedere
sistemul de legi, regulile religioase sau comportamente de orice fel, orice acțiune este
realizată și bazată pe diverse coduri, de aceea este important să se țină cont de ele pent ru a
avea o comunicare eficace.
Tot ceea ce spunem sau felul în care reacționăm poate fi interpretat greșit. Din acest
motiv, locutorul trebuie să fie foarte atent la situația de vorbire în care se încadrează și care
sunt parametrii ei, pentru a nu pu tea lăsa loc de interpretări în privința decodificării
mesajului. Având în vedere multitudinea de înțelesuri și de sensuri pe care limba și literatura
română le deține, este de așteptat ca un individ dintr -o cultură străină să nu înțeleagă de la

4 E. Collin Cherry, Some experiments on the recognition of speech, with one and with two ears , Journal of
Acoustical Society of America, 25, 1953, pag. 975 -979
5 Claude Elwood Shannon, The Mathematical Theory of Communication , Bell System Technical Journal, 1948,
pag. 3 -4

10
bun începu t toate aceste concepte. De aici și existența unor mici dificultăți resimțite de unii
receptori în procesul de decodificare a mesajului transmis.
Înainte de a iniția o comunicare, emițătorul trebuie sa aibă stabilite în minte cu exactitate
subiectul ș i scopul comunicării. El nu poate începe transmiterea unor informații față de unul
sau mai mulți receptori dacă în mintea sa nu sunt bine conturate aspectele pe care să le aibă in
vedere, privind tema, contextul și felul în care acesta dorește să împărtășe ască ideile. Din
acest motiv, emițătorul parcurge un proces, de multe ori inconștient, de căutare, care ajută la
activarea tuturor datelor relevante pentru tema tratată. Informațiile transmise își vor găsi
ulterior drumul către receptor, care va realiza p rocesul de decodificare, trecându -.le prin
filtrul propriei imaginații, percepții asupra vieții, dar și experiențe.
Este ușor de înțeles faptul că, dacă în cadrul unui proces comunicațional mesajul are un
grad de complexitate crescut, informațiile nu vor fi receptate sub forma de la care au pornit
inițial, ci, dimpotrivă, vor fi înțelese și interpretate greșit. Acest lucru înseamnă că receptorul
nu va putea niciodată să privească mesajul cu aceiași ochi ca și emițătorul sau să trateze
aspectele din ace lași punct de vedere.

C. Informația și înțelesul

Înțelesul ocupă, de asemenea, un rol foarte important în procesul comunicării, având în
vedere faptul că este întâlnit destul de des acest cuvânt , de aceea este și foarte dificil de uitat
vreun aspect ce ține de acesta. Dar chiar dacă acesta este un cuvânt destul de prezent în
mintea vorbitorului, „înțelesul nu este complet transferabil”6, ceea ce înseamnă ca procesul
comunicațional este limitat din acest punct de vedere.
Înțelesul care este atribuit oricărui mesaj receptat de un individ nu poate fi de fiecare dată
exact la fel ca cel de la care a dorit să pornească emițătorul, mai ales pentru că cei doi sunt
persoane d iferite, cu percepții și f uncții cognitive diferite. Însă, acesta nu este singurul factor
care diferențiază înțelesul emițătorului de cel al receptorului. Trebuie luate în conside rare și
caracteristicile limbaj ului folosit (formal, informal), structura propozițiilor sau a frazelor dar
și sincronizarea, intonația sau stresul.
Procesul comunicațional este unul foarte complex și din această cauză se are în vedere atât
structura și organizarea sa, precum și caracteristicile individuale ale participanților la actul
comunicării.

6 Mircea Miclea, Psihologie cognitivă, Polirom, Iași, 1999, pag. 139

11
Modalitatea prin care mesajul este transmis și forma în care ajunge, va avea impact
inevitabil asupra receptorului, dar și scopul comunicării, audiența și evenimentele din jurul
său sunt relevante.
Toate aceste lucruri ce influențează înțelesul pe care-l are comunicarea reprezintă
contextul comunicării respective. Însă, nu de fiecare dată contextul este unul general
deoarece, în anumite cazuri, el face referire și la particularități în care se regăsește mesajul.
Cu toate acestea, scopul procesului c omunicațional este atins, chiar dacă înțelesul atribuit nu
este întotdeauna cel intenționat.
Acest punct de vedere asupra comunicării nu este satisfăcător pentru toți, pentru că cei mai
mulți dintre indivizi doresc ca înțelesul să nu sufere modificăr i, indiferent de audiență. Pentru
ca acest lucru să poată exista, procesul de comunicare trebuie să devină atât artă, cât și știință.

D. Transmiterea mesajului

Transmiterea mesajului reprezintă etapa procesului de comunicare în care mesajul
codificat pornește de la emițător și se deplasează până la receptor.
„Mesajul înseamnă un semnal sau o multitudine de semnale combinate care reprezintă un
imbold pentru receptor”7. „Imboldul poate fi un semn (fenomen natural perceptibil de către
majoritatea oamenilor) sau un simbol (ceva ce a fost creat cu scopul transmiterii unui mesaj
care în mod normal nu poate fi ușor înțeles și accesibil) ”8.
Mesajul reprezintă totalitatea simbolurilor transmise receptorului de către emițător și este
foarte important de menționat că nu toate mesajele sunt simple, ușoare, accesibile precum
par. În acest caz, unii specialiști în domeniu amintesc despre „text și muzică”9. Se înțelege
astfel prin text starea pură a mesajului, ceea ce este tipărit, vizibil, con cret, pe când muzica
este cea perceptibilă dincolo de cuvinte. Din acest punct de vedere se și creează lacune în
procesul comunicațional, dat fiind faptul că ceea ce dorește emițătorul să transmită nu ajunge
în aceeași formă la receptor. Pentru ca aceste a specte să fie evitate, trebuie să se aibă în
vedere stabilirea exactă a scopului comunicării, tipul de personalitate al receptorilor și
alcătuirea unui mesaj într -un mod concis și ușor de înțeles.
Dar felul în care un mesaj este perceput nu depinde n umai de emițător sau de receptor,
căci mesajul în sine trebuie să dețină anumite particularități, și anume: un ton corespunzător,

7 Joseph A. DeVito, The Communication Handbook: A dictionary, Harper & Row , New York, 1986, p ag. 201
8 Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, pag. 20
9 Nicolae Tudorescu, Comunicare și negociere în afaceri , Universitaria, Craiova, 2012, pag.25

12
o alegere potrivită a cuvintelor, în funcție de contextul în care este transmis mesajul,
corectitudine din punct de vedere gra matical, și nu în ultimul rând, mesajul trebuie să fie
ambalat înt -o idee unitară și coerentă.
Mai mult decât atât, nu doar infomația transmisă este importantă în ceea ce privește
mesajul, ci și modul în care această informație este culeasă și constr uită. Prin const ruirea
mesajului se înțelege de fapt tonul folosit. Sunt foarte evidente și des întânite situațiile în care
un mesaj a fost judecat nu după conținutul acestuia, ci după modul în care a fost transmis.
Acest lucru se întâmplă deoarece, dacă t onul folosit de emitent este unul deranjant, informația
transmisă se va situa pe loc secund iar întreg auditoriul va fi atent la felul în care s -a realizat
comunicarea, și nu la ceea ce s -a transmis de fapt.
Indiferent de natura comunicării, fie că v orbim de comunicarea directă, fie de cea
indirectă, ceea ce se situează între emițător și receptor nu este informație propriu -zisă, ci
mesaj, o modalitate sub forma căreia emitentul îmbracă informația pe care o transmite
receptorului. Ace eași informație po ate fi transmisă între persoane total diferite folosind
mesaje total diferite, ceea ce rezultă din nou un lucru menționat și anterior: depinde într -o
foarte mare măsură felul în care este receptată informația. Același lucru transmis poate ajunge
cu un alt înțeles la individul care asimilează informația.
Mesajul este o imagine subiectivă a unei informații care este obiectivă. Această
subiectivitate se manifestă nu numai la codarea informației, ci și la decodificarea acesteia,
fapt ce transmite la exist ența barierelor în comunicare.
Mesajele trebuie bine analizate pentru ca fiecare cuvânt să fie potrivit și înțeles. Însă,
există și persoane care își doresc doar să impresioneze prin cuvintele pe care le folosesc și se
concentrează mai puțin pe ceea ce transmit. Se ajunge astfel la pierderea coerenței și la
întâmpinarea unor probleme ale receptorui în ceea ce privește decodificarea mesajului.

E. Canalul

Canalul este modalitatea prin care informațiile sunt transmise și este indispensabil de
mesaj.
Calitatea comunicării este direct proporțională cu gradul de înțelegere din cadrul
comunicării, iar cantitatea înțelegerii depinde foarte mult de căil e prin care mesajul este
transmis, dar și de existența feedback -ului. Cu cât feedback -ul este mai bogat și canalele de
comunicare sunt multiple, cu atât calitatea este una mai bună.

13
Este important de menționat că alegerea canalelor de comunicare treb uie să se realizeze în
funcție de scopul și natura mesajului. Cu cât mesajul este mai ambiguu și mai greu de accesat
și înțeles, cu atât se va opta mai mult pe comunicarea față -n față, acolo unde locutorul
folosește cuvinte mai uzuale și accesibile. Este p osibilă astfel înțelegerea, comunicarea față în
față folosind simultan mai multe canale: vocea, expresia feței, gesturile, postura, distanța sau
proxemica, etc.

F. Mijlocul de comunicare

„Mijloacele principale de comunicare sunt reprezentate de discuția dintre oameni,
rapoartele de ordin intern, ședința și prezentarea orală (conferințe televizate, transmisie
video -TV într -un circuit închis), scrisoarea, apelul telefonic, faxul, avizierul, ziarul, diagrame
sau modele schematice”10.
Pentru ca m ijlocul de comunicare ales să fie unul potrivit, trebuie să se țină cont atât de
conținutul mesajului transmis cât și de costul comunicării. De obicei sunt folosite mai multe
mijloace de comunicare atunci când se transmite un mesaj pentru a se evita supraî ncărcarea
canalelor de comunicare care ar putea afecta calitatea mesajului.
Există în cazul comunicării orale și scrise atât avantaje cât și dezavantaje și de cele mai
multe ori acestea sunt utilizate împreună, tocmai pentru ca avantajele uneia să vi nă în
completarea celeilalte.
Comunicarea orală este primordiala formă de comunicare umană și animală, ea fiind și
cea mai eficientă datorită contactului direct și a răspunsului imediat. Dezavantajul apare
atunci când această comunicare orală se real izează prin intermediul telefonului sau al
radioului, deoarece contactul vizual dispare. În același timp, dacă interlocutorul este luat prin
surprindere cu acest tip de comunicare orală, discuția va deveni una monotonă, plictisitoare și
în unele cazuri, ch iar incoerentă. Din acest motiv, comunicarea orală este de preferat să se
realizeze atunci când ceea ce se dorește a fi transmis poate avea un impact asupra
receptorilor, și în acest caz aceștia vor avea un răspuns instant.
Comunicarea scrisă se întâ lnește atunci când nu este posibilă comunicarea orală, fie din
cauza distanței, fie din lipsa abilității de comunicare orală a unuia dintre participanții la actul
comunicațional. Dezavantajul acestui tip de comunicare este că răspunsul nu poate fi unul
instant, și în același timp nu poate fi confirmată rapid nici primirea mesajului.

10 Nicolae Tudorescu, Comunicare și negociere în afaceri , Universitaria, Craiova, 2012, pag.26

14
Comunicarea nonverbală poate ajuta comunicarea verbală prin gesturi, expresiile feței sau
prin apropierea fizică. Însă, aceasta o poate și contrazice, tot prin aceleași el emente, fapt ce
duce la scăderea credibilității. Așa cum spune un proverb, ,,faptele spun mai mult decât
vorbele”11, așa și în cazul comunicării nonverbale gesturile vorbesc de la sine. Din acest
motiv, comunicarea nonverbală are o importanță enormă.
Comunicarea interumană se realizează prin multiple modalități (verbale, paraverbale,
nonverbale), însă indiferent de natura pe care o îmbracă, cele care contează cu adevărat sunt
semnificațiile.
Comunicarea verbală funcționează întotdeauna împreună c u comunicarea nonverbală și
cea paraverbală. În acest caz, în cadrul comunicării există două tipuri de limbaje cu
însemnătate ridicată: audio -vizualul și limbajul trupului.
Limbajul trupului însoțește limbajul vorbit și explicitează semnificația cuvi ntelor. El se
caracterizează prin mimică, gestică, pantomimică, ținută fizică, mișcare, dar nu numai. Orice
tip de expresie corporală ce poate fi urmărită vizual și care însoțește comunicarea verbală, o
întărește.
În ceea ce privește fizionomia (mobi litatea și expresivitatea feței), sunt prezentate trăirile
sufletești alătu rate mesajului verbal. Zâmbetul exprimă aprobare, plăcere, confort, surpriză,
bucurie, amabilitate, dar și dispreț, amărăciune, dezgust, tristețe, dezamăgire, dezaprobare.
Dar și oc hii au un rol esențial în ceea ce privește fizionomia. Ei sunt singurii sinceri în unele
cazuri, ei pot zâmbi chiar daca restul corpului plânge, dar și invers.
În comunicarea nonverbală importante sunt și mâinile. Ele simbolizează, arată, scriu,
evidențiază, modelează și controlează. Un gest larg sau restrâns îi oferă receptorului indicii
cu privire la dimensiuni, o mișcare rapidă a mâinii îl îndeamnă să fie mai dinamic în ceea ce
face sau ce spune (hai, hai mai repede!), o palmă ridicată cu fața spre el poate stopa neglijența
sau zgomotul produs de el, degetul arată punctul slab al unui posibil proiect efectuat.
Comunicarea paraverbală însoțește comunicarea verbală și face trimitere la felul în care
sunt rostite cuvintele. Intonația, accentul, de bitul, ritmul, forța și stilul exprimării au
deosebite implicații afective. Nerostirea, pauza dintre cuvinte sau fraze, accentuarea
cuvântului sau enunțului pot ajuta la sporirea interesului interlocutorilor, la captarea atenției
despre ceea ce va urma.

11 Shannon Ethridge, Batalla de Cada Mujer, La: Every Woman ’s Battle, Paperback, Editorial Unilit, 2008, pag.
70

15
În urma studiilor realizate, doi cercetători, Ekman și Friesen, au împărțit limbajul corpului
în cinci categorii: „gesturi emblematice, gesturi ilustrative, gesturi emoționale, gesturi
regulatoare și gesturi de adaptare”12.
Gesturile emblematice sunt cele unanim acceptate în cadrul unei culturi, ca având o
anumită semnificație.
Gesturile ilustrative sunt cele care întăresc mesajul verbal și care sunt realizate în același
timp cu acesta.
Gesturile emoționale ilustrează starea de spirit a celui care comunică. Ele sunt cu atât mai
greu de controlat cu cât sunt sincere și exemplifică starea emoțională pe care o resimte
locutorul în momentul vorbirii. Sunt, de asemenea, involuntare. Având în vedere această
import antă semnificație pe care o au, gesturile emoționale sunt așteptate și urmărite de către
interlocutori cu mare interes, în așteptarea relevării unor anumite stări de spirit.
Gesturile regulatoare sunt cele reprezentate de mișcările mâinilor, capului și ochilor în
momentul comunicării pentru a sublinia ceva și pot aparține atât emițătorului cât și
receptorului.
Gesturile de adaptare sau „ticurile nervoase”13, așa cum au mai fost numite, sunt gesturi
inconștiente, folosite tocmai din încercarea și n ecesitatea unui individ de a se acomoda cu un
moment al comunicării. Sunt, de obicei, reacții la anumite impulsuri nervoase care din
diverse motive nu pot fi exprimate verbal.
Limbajul nonverbal nu se oprește aici, el mai este caracterizat și prin lim bajul mediului și
este exprimat atât prin spațiul de comunicare, cât și prin îmbrăcăminte. Spațiul de comunicare
sau distanța de comunicare este prezentată sub patru forme: distanța intimă, distanța
personală, distanța socială și distanța publică.

G. Receptorul

Reprezintă persoana sau grupul de persoane cărora le este destinat un mesaj și are o
importanță la fel de mare ca și emițătorul în procesul comunicațional.
Receptorul este, de fapt, destinația mesajului. „Sarcina sa este să interpreteze ceea ce i se
transmite, adică mesajul emițătorului, verbal sau nonverbal, cu o distorsiune cât de mică

12 Jesus M. Larrazabal, Luis A. Perez Miranda, Language, Knowledge and Representation, Kluwer Academic
Publishers, Netherlands, 2004, pag. 39 -50
13 Uttom Chowdhury, Copilul cu ticuri și sindromul Tourette. Ghid pentru părinți și specialiști , Trei, 2016, pag. 5 –
6

16
posibilă. ”14 Procesul interpretării mesajului este cunoscut ca și proces de decodificare. Având
în vedere multitudinea de cuvinte și de semnale nonverbale existe nte, și în același timp
înțelesurile diferite pe care le au raportate la diverse persoane, nenumărate dificultăți pot
apărea în acest moment al procesului de comunicare.
Emițătorul poate asocia, în mod neadecvat , mesajului original cuvinte care nu sunt
prezente și în vocabularul receptorului. Cuvinte ambigue, idei necorespunzătoare sau semnale
nonverbale pot distrage receptorul și contrazice mesajul verbal. Aici, receptorul este intimidat
de poziția sau de autori tatea emițătorului rezultând o tensiune care previne concentrarea
efectivă asupra mesajului și eșecul în a cere clarificările necesare.
Receptorul va avea prejudecăți cu privire la subiectul mesajului și se va apăra
considerându -l prea plictisitor sa u dificil de înțeles și nu se mai așteaptă să înțeleagă ceea ce
îi este transmis. Din acest motiv el va fi considerat închis la minte și nereceptiv la idei noi și
diferite. De aceea este foarte important ca emițătorul sa aibă în vedere ce transmite, cum se
adresează, cui și prin ce modalitate, pentru ca procesul comunicațional să se realizeze în mod
optim.

H. Decodificarea mesajului

Din punctul de vedere al comunicării, decodificarea presupune capacitatea de asigurare a
faptului că mesajul, destinatar ul și mesagerul sunt direct proporțional i pentru a se putea
ajunge la o înțelegere maximă. În toate procesele de comunicare există o credință și o teamă
naturală că întreaga mărime a mesajului nu va fi receptată pe deplin. Aici este momentul în
care decodificarea mesajului își face apariția.
Plecând de la ideea că decod ificarea presupune receptarea și interpretarea unui mesaj
particular, devine esențial să ne asigurăm că decodificarea recuperează în întregime, sau pe
cât de mult posibil, mesajul de la care s -a pornit inițial. În acest moment este regăsită
provocarea cea mai mare a procesului comunicațional. Vorbitorul trebuie să se asigure că
mesajul pe care intenționează să -l transmită traversează decodificarea într -o manieră care
dezvăluie pe deplin conținutul său.
Pentru ca acestea să se înt âmple, „emițătorul îns uși trebuie să se plaseze în paradigma
decodificării pentru a putea vedea în mod clar unde are loc neînțelegerea și să încerce în

14 J. Habermas, Cunoaștere și comunicare, Politică, București, 1983, pag. 13

17
același timp să o remedieze. ”15 Vorbitul în public sau orice alt tip de comunicare se bazează
pe acest aspect al comunicării. Î n procesul de scriere, editarea are rolul său și, în același timp,
în procesul de comunicare există un tip de editare prin care emițătorul se asigură că mesajul
transmis este decodat în mod corect sau într -o manieră ce permite ca întregul înțeles al
mesaju lui de la care s -a pornit inițial să fie receptat.

I. Factorii perturbatori

Comunicarea este procesul prin care se schimbă informații, idei, sau semne între două sau
mai multe persoane. Deși pare simplu la începtul, procesul comunicațional are multipl e
dimensiuni. Având în vedere acest aspect, există o gamă largă de factori care au posibilitatea
să afecteze acest proces, fie în mod pozitiv, fie negativ. Cei mai importanți ar fi:
 Zgomotul – distorsionează mesajul și acționeză ca o barieră în comunicare a efectivă
pentru că face dificil ca oamenii să se înțeleagă între ei. Dacă este prea mult zgomot,
ei devin iritați și devine imposibil ca vreunul dintre ei să înțeleagă ceea ce celălalt
transmite. Personale vor trebui să țipe pentru a fi înțelese, ceea ce nu este deloc
confortabil.
 Timpul – ocupă un rol important în comunicare. Întârzierea și cantitatea de timp
pentru ca un mesaj să traverseze lumea reprezintă o barieră majoră în procesul
comunicațional. Comunicarea trebuie să se realizeze rapid iar mesaju l trebuie să
traverseze lumea în mult mai puțin timp.
 Distanța fizică – un alt factor perturbator important al comunicării. Distanța fizică
între două persoane va afecta felul în care ele vor fi capabile să comunice una cu
cealaltă. Dacă două persoane sunt prea departe una de cealaltă atunci neînțelegerea va
avea loc și niciuna nu va putea să audă sau sa perceapă ceea ce cealaltă încearcă să
spună. Astfel, trebuie să existe o distanță minimă între două persoane pentru a putea fi
executată comunicarea efecti vă.
 Spațiul – joacă un rol important în comunicarea orală. Există diverse condiții prin care
comunicarea orală poate fi diferită. Dacă cineva comunică cu un prieten, atunci va fi
un spațiu minim (1 -2 pași) între ei, dar dacă este o comunicare publică atun ci spațiul
dintre vorbitor și ascultător va fi mai mare. (10 pași minim)

15 Emilia Parpală, Verbal communication, Craiova, Academic Publish ing House Universitaria, 2009, pag. 76

18
 Locul sau locația – lumina slabă, spațiul incomod, neadecvat, constituie particularități
ale locului care determină oamenii să fie iritați și contrariați, fapt ce afectează
comunicarea efectivă. Spațiile luminate și aerisite în mod corespunzator promovează
comunicarea eficientă.
 Climatul – este, de asemenea, un factor important al comunicării. Vremea caldă sau
rece poate să cauzeze efecte asupra percepției oamenilor și a abilităților lor de a lua
decizii. Climatul diferit afectează opiniile oamenilor în di ferite moduri și poate fi o
barieră în comunicare, cauzată de mediul înconjurător.

J. Feedback -ul

Feedback -ul este pasul final în procesul comunicațional. În calitate de începător al unei
afaceri (business man), un om are nevoie de feedback pentru a -și putea spori activitatea sau
ca să vadă dacă ceea ce a comunicat a fost de succes. În funcție de feedback -ul primit el poate
să clarifice anumite lucruri sau să facă schimbări cu privire la felul în care comunică. Acest
lucru se aplică pentru toate forme le de comunicare, fie că e față -n față, fie telefonică, prin e –
mail, fax sau corespondență. În mod evident, în unele forme de comunicare feedback -ul este
mai imediat decât în altele.
În comunicarea personală, precum vorbitul cu un angajat, feedback -ul este imediat, fapt ce
îi indică unui individ că mesajul său a fost înțeles. De exemplu, dacă îi spune să scrie un
comunicat de presă despre un nou produs, iar angajatul dă din cap, aceasta este o formă de
feedback ce indică faptul că a înțeles. Proiectul comunicatului de presă pe care angajatorul îl
primește în următoarea zi reprezintă o altă formă concretă de feedback.
Liniștea sau lipsa de activitate sunt și ele tot feedback -uri care arată posibilitatea ca
angajatul să nu fi înțeles, chiar dacă nu a vorbit în acest sens. Aceste semne sunt clarificatoare
pentru angajat or, și în același timp un indiciu pentru conducerea ulterioară a afacerii.
„Există numeroase tipuri de feedback ”16:
 După momentul în care se petrece: imediat, întârziat;
 După forma de exprimare: verbal, nonverbal, paraverbal, mixt;
 După conținut: pozitiv, negativ, neutru;
 După continuitate/discontinuitate: periodic, continuu, ocazional;
 După receptor: individual, colectiv;

16 Jurgen Habermas, Cunoaștere și comunicare , Politică, București, 1983, pag. 40 -54

19
 După tipul relației dintre emițător și receptor: direct, ind irect/mediat.

1.3 Tipurile și formele procesului de comunicare

În funcție de drumul pe care îl urmează comunicarea, dar și de încheierea etapelor,
procesul comunicațional se divide în mai multe tipuri și îmbracă mai multe forme.
Astfel, în ceea ce privește tipurile, întâlnim:

A. Comunicarea formală
Este cea care circulă prin canalele oficiale proiectate în organigramă. Comunicarea
formală poate avea loc între un superior și un subordonat, un subordonat și un superior sau
între aceiași angajați sau manageri ai cadrelor. Aceste comunicări pot fi orale sau scrise și
sunt, în general, înregistrate și păstrate în birou.
Comunicarea formală poate fi mai departe împărțită în comunicare verticală și comunicare
orizontală. Com unicarea verticală , așa cum indică și numele, se desfășoară vertical, în sus
sau în jos prin canale formale. Comunicarea verticală orientată în sus face referire la
transmiterea unui mesaj de la subordonat către un superior, în timp ce comunicarea vertical ă
orientată în jos se referă la comunicarea care pornește de la superior și ajunge la subordonat.
Cererea de acordare a concediului, prezentarea unui raport privind progresele înregistrate,
cererea de împrumuturi, etc. sunt unele dintre exemplele de comunicare ascendentă.
Trimiterea de anunțuri către angajați pentru a participa la o întâlnire, delegarea muncii
subordonaților, informarea lor cu privire la politicile companiei sunt unele dintre exemplele
de comunicare descendentă.
Comunicarea oriz ontală sau laterală are loc între o divizie și alta. De exemplu, un
manager de producție poate să contacteze managerul de finanțe să discute despre livrarea
materiei prime sau despre achiziția sa.

B. Comunicarea informală
Orice tip de comunicare care se desfășoară liberă de canalele formale se dovedește a fi
comunicare informală. Despre comunicarea informală se vorbește adesea că se aseamănă cu o
„viță de vie”17 deoarece se răspândește de -a lungul organizației și în toa te direcțiile fără să
existe vreo constrângere în ceea ce privește nivelurile de autoritate.

17 Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iași, 2004, pag. 204 -205

20
„Comunicarea informală se întinde rapid, adesea se deformează și devine dificil de
depistat sursa unei asemenea comunicări ”18. Acest lucru poate conduce la ap ariția zvonurilor
care nu sunt deloc adevărate. Comportamentul oamenilor este de multe ori afectat de ace ste
zvonuri și discuții informal e care, uneori, pot îngreuna mediul de lucru.
În orice caz, câteodată aceste canale pot fi de ajutor deoarece ele transportă informația în
mod rapid și, prin urmare, pot fi folositoare pentru manageri în unele cazuri. Canalele
informale sunt de asemenea utilizate de manageri ca să transmită informații pentru a afla
reacțiile subordonaților săi.

În ceea ce privește formele procesului de comunicare, specialiștii în domeniu au regăsit:

A. Comunicarea unilaterală

Se desfășoară într -un singur sens, de la emițător la receptor și este lipsită de feed -back.
Din diverse motive, emițătorul comunică c eva și nu urmărește să primească un răspuns, de
accea activitatea receptorului în acest caz este minimală, singura aplicativitate a sa putându –
se raporta numai la ascultare.
Comunicarea unilaterală se caracterizează prin:
 Plasarea comunicării sub controlul total al emitentului;
 Rapiditate;
 „Presupunerea existenței unei concordanțe între mesajele transmise și cele
receptate”19.
Comunicarea unilaterală este folosită de cele mai multe ori în situații de criză, precum
urgențe și evenimente excepționale de genul calamităților naturale. Din acest motiv discuțiile
nu sunt preferate, sunt considerate inutile în aceste momente și se dore ște cât mai mult
evitarea lor.

18 Hans Eysenck, Michael Eysenck, Descifrarea comportamentului uman , Teora, pag. 81 -95
19 Nicolae Tudorel, Gheorghiță Ion, Gheorghiță Diana, Comunicarea organizațională și managementul
situațiilor de criză, MAI, București, 2006, pag. 26

21
B. Comunicarea bilaterală

Comunicarea bilaterală vine în completarea celei unilaterale. Ea reprezintă o formă de
transmitere a mesajului în care ambele părți (emițător și receptor) sunt implicate și este de
multe ori asociată cu o comunicare interpersonală. Comunicarea bilater ală se întâlnește sub
forma discuțiilor radio, mesagerie, a comunicării față -n față dar și telefonice.
Spre deosebire de comunicarea unilaterală, comunicarea bilaterală poate oferi impresia
unei comunicări ușor dezorganizate din prisma faptului că rec eptorul poate interveni oricând
cu întrebări sau completări asupra mesajului emițătorului.
Deși necesită mai mult timp, comunicarea bilaterală este ideală în cadrul comunicării
organizaționale, pentru că doar așa poate interveni feedback -ul.
Desigur că pentru realizarea eficientă a acestui tip de comunicare, participanții implicați în
acest proces trebuie să respecte anumite reguli. Vorbitorii vor fi concreți, conciși și vor evita
pe cât posibil detaliile inutile și plictisitoare, ei vor prezenta realitatea și nu fapte fictive,
informația transmisă va trebui să se potrivească în mod firesc contextului, iar emițătorii vor
trebui să -și adapteze mesajul și felul în care va fi transmis în funcție de receptori.

C. Comunicarea orientată către ascultător i

În acest tip de comunicare, așa cum am amintit anterior, emițătorul trebuie să aibă ca scop
principal transmiterea corectă a mesajului pentru a putea fi receptat în mod corespunzător de
către receptor. Astfel, receptorul la rândul său, înțelegând m esajul va putea să transmită idei,
oferindu -i în același timp un feedback locutorului.
Având în vedere faptul că feedback -ul poate fi atât pozitiv cât și negativ, există și
posibilitatea ca ceea ce transmite receptorul să fie semnale cu privire la neî nțelegerea sa
asupra unui anume subiect. De obicei, aceste semnale sunt recunoscute prin liniște, privire
pierdută sau abătută, mirare, încruntare, evitarea contactului vizual cu emițătorul d ar și oftat,
mișcări continue al e unor părți din corp care pot arăta plictiseala și încordarea.
Există foarte multe cazuri în care managerii unei companii transmit subalternilor anumite
mesaje sau sarcini și se așteaptă ca aceștia să înțeleagă, fără să fie suficient de expliciți. D e
aceea, valoarea comunicării rezultă din reacția la mesaj a partenerilor de discuții. Nu contează
dacă cineva are dreptate sau nu în legătură cu ceea ce transmite, importantă este forma sub
care ceea ce a fost transmis ajunge la receptori.

22
De cele mai multe ori, micile detalii sunt cele care fac diferența. În alt mod va fi primit
mesajul dacă emițătorul îl va rosti pe un ton calm, prietenos, însoțit de un zâmbet, decât dacă
ar fi mereu crispat, serios, încordat și rapid în vorbire .
De asemenea, aplicarea tehnicii întrebărilor pentru clarificarea nelămuririlor, dar și pentru
informarea suplimentară este esențială în acest tip de comunicare.
Dacă emițătorii ar fi mai atenți la aceste detalii menționate mai sus, cu siguranță ei ar
putea realiza, împreună cu receptorii, o comunicare corectă și corespunzătoare, atât în ceea ce
privește comunicarea orientată către ascultători, cât și în cazul celorlalte tipuri de comunicare.

1.4 Ce este percepția subliminală?

Percepția subliminală sau mesajul subliminal reprezintă mesaje vizuale sau auditive care
sunt prezentate dincolo de pragul percepției umane. „O percepție subliminală poate să nu fie
suficient de perceptibilă încât conștientul să o înregistreze, dar să fie suficient de perceptibilă
pentru subconștient”20. Același lucru se aplică și în cazul imaginii subliminale.
Pentru ca această definiție să funcționeze trebuie să presupunem că inconștientul sau
subconștientul sunt diferite de conștient. Cu toate a cestea, ar fi putea fi puțin înșelător să ne
gândim la două minți care lucrează independent. În schimb, ceea ce se întâmplă este că avem
o singură minte integrată ce are anumite părți mai adânci care sunt eficiente în perceperea
anumitor mesaje.

A. Cum funcționează percepția subliminală?

„Principala suspiciune pe care cei mai mulți psihologi specialiști o au este că percepțiile
subliminale ar putea fi capabile să influențeze mintea noastră deoarece ele știu cum să
ocolească partea conștientă a minț ii noastre și să depășească această barieră. ”21
Să luăm ca exemplu un mesaj subliminal care spunea „I am going to be a winner!” ( Voi fi
un câștigător). Dacă conștientul minții l -ar auzi, s -ar putea să respingă cu ușurință mesajul și
să transmită că n u ești un câștigător, ba mai mult, că ai tendința de a eșua în tot ceea ce faci.

20 Adrian Opre, Inconștientul cognitiv: modele teoretice, suport ex perimental și aplicații, Polirom, Iași, 2012,
pag. 30
21 Anthony J. Marcel, Conscious and unconscious perception: Experiments on visual masking and word
recognition , Cognitive Psychology, 15, 1983, pag. 197 -237

23
Cu toate acestea, deoarece conștientul nu poate percepe mesajul și prin urmare nici nu i se
poate împotrivi, este mai mult probabil ca subconștientul să preia acest mesaj și s ă îl accepte.
Această metodă este similară hipnozei sau auto -sugestiei, acolo unde subiectului i se
induce o stare de relaxare astfel încât sugestiile să fie transmise direct minții lui
subconștiente.
Există rezultate neconcludente din cercetăr ile realizate care să arate dacă mesajele
subliminale sunt puternice sau nu, mai ales de când „multe dintre ele nu sunt atât de
cuprinzătoare pe cât și -ar dori sau cât ar trebui”22.

B. Legătura cu marketingul

„Măsura definitivă pentru ca strategia de marketing să fie eficientă se rezumă la cât de
bine este transmis mesajul marketing ului către consumatori și în ce fel îi influențează să
cumpere produsele și serviciile organizației. ”23 Mesajul poate fi transmis în multiple feluri,
precum banala încercare de a spune consumatorilor ce este bun la produsul vândut sau pur și
simplu să îi oblige cumva pe aceștia să vizualizeze produsul sau brandul oriunde s -ar uita.
O metodă de care sunt interesați de obicei oameni i din marketing este percepția
subliminală. Forma rezultată de marketing este cunoscută sub numele de „marketing
subliminal”24.
Percepția subliminală va fi experimentată de un consumator atunci când el va percepe
mesajul publicitar fără conștientizarea în mod rațional . A avut loc o dezbatere agresivă timp
de câteva decenii cu privire la întrebarea dacă este într -adevăr posibilă influențarea deciziilor
unui consumator prin intermediul percepției subliminale. În timp ce controversele continuă
fără să se ajungă la nicio concluzie cu privire la eficiența acestei metode, mulți practicanți ai
marketingului încă folosesc imagini și cuvinte subliminale în anu nțurile publicitare, în timp
ce alții nu vă d din aceasta o prioritate.
Mesajele subliminale nu influențează consumatorii în orice condiție. Însuși cuvântul
„subliminal” înseamnă ceva ce este „sub prag”. Mesajele subliminale ar trebui prin urmare să
fie îndreptate sub pragul subliminal al minții conștiente, adică spre cee a ce se numește
subconștient. Mai mulți practicanți ai publicității vor face referire la sănătate, bogăție, foame,

22 Articolul: MindFit Hypnosis: What are subliminal messages
23 Jean Noel Kapferer, Căile persuasiunii: Modul de influențare a comportamentelor prin mass -media și
publicitate, Comunicare.ro, București, 1978, 1983, 1990, pag. 96 -100
24 Articolul: Marketing Subliminal: Gmarketing Training: How to Eff ectively Use Subliminal Marketing in your
Overall Ad Strategy

24
sex și putere în mod subliminal în cadrul anunțurilor lor, la televizor, în mediul online, în
printuri sau în logo -uri de renume. Coca -cola, de exemplu, a publicat odată un anunț tipărit în
care gheața prezentă era modelată în mod evident, dar subtil sub forma unei femei goale.
Bineînțeles, au fost foarte multe controverse cu privire la acest lucru pentru că ar putea fi ușor
argumentat că oamen ii vor vedea ceea ce vor dori să vadă, având în vedere că subiectul este
atât de ambiguu. Însă chiar aceste fapte reprezintă esența mesajului subliminal. Dacă trebuie
să te contrazici cu privire la ceva, atunci mai mult ca sigur acel ceva este subliminal.
Probabil că femeia goală sub forma gheței avea drept scop să facă băutura mult mai
atractivă în același fel în care femeia este atractivă pentru publicul țintă. Un alt exemplu
popular este reprezentat de logo -ul Amazon, în care o față zâmbăreață face legătura între A și
Z. Implicarea aici este reprezentată de ideea conform căreia consumatorii vor fi întotdeauna
fericiți și satisfăcuți făcând afaceri cu Amazon pentru că ei vor găsi tot ce vor căuta în
companie, de la A la Z.

C. Folosirea percepțiilor su bliminale pentru a crea preferințe în rândul
consumatorilor

Mesajele subliminale pot fi folosite pentru a crea preferințe în rândul consumatorilor dacă
nu cumva ei au deja preferințe puternice în ceea ce privește unele produse. Într -un studiu
publica t în 2011 in „The Journal of Consumer Psychology”25, specta torilor li se arăta un
mesaj subliminal al unui ceai de renume iar cercetătorii testau dacă mesajul îi va influența pe
spectatori atunci când acestora li se va oferi după experiment posibilitatea să aleagă să bea fie
băutura prezentată, fie o sticlă cu apă . Conform datelor, numai spectatorii cărora le -a fost sete
de la bun început au fost influențați. De asemenea, numai aceia care nu au avut de la început
o preferință fie pentru ceai, fie pentru apă, au fost influențați să aleagă ceaiul în cele din
urmă.
Acest lucru funcționează pentru a arăta că cei care au deja preferințe existente este puțin
probabil ca aceștia să fie influențați de un mesaj subliminal care încearcă să -i incurajeze să
renunțe la preferințele lor. De exemplu, dacă preferi o anumită pastă de dinți, nicio altă pastă
de dinți nu te va face să o înlocuiești pe cea aleasă indiferent de ce mesaje subliminale ar fi
folosite în încercarea de a te convinge.

25 Articolul: Marketing Subliminal: Gmarketing Training: How to Effectively Use Subliminal Marketing in your
Overall Ad Strategy

25
D. Motivația

Pentru ca un mesaj subliminal să funcționeze, consumatorii au nevoi e de două ingrediente
importante: trebuie ca măcar să fi auzit de produsul căruia i se face publicitate și, de
asemenea, au nevoie să fie motivați să facă ceea ce este sugerat de mesajele subliminale. Nu
mergi să cumperi o anumită mâncare de câini dacă nu deții un câine, indiferent de câte ori te –
ai fi întâlnit cu numele brandului respectiv. Dacă, în altă ordine de idei, deții un câine și este
nevoie să îi cumperi mâncare, atunci percepția subliminală te poate convinge să cumperi
mâncare de câine de la bran dul respectiv. Cu toate acestea, dacă ai deja o preferință
referitoare la un anumit tip de hrană pentru câini, atunci nicio cantitate de mesaje subliminale
nu te va putea convinge să cumperi orice alt tip de mâncare de câini.

E. Are sens publicitatea subliminală?

Este publicitatea subliminală valoroasă în cele din urmă? Funcționează ea suficient de
bine încât să devină un membru permanent al setului de instrumente publicitare?
În timp ce este posibil pentru marketingul subliminal să se joace cu mintea consumatorilor
indeciși, el nu este atât de puternic pe cât se considera a fi. „Atunci când faci publicitatea
suficient de convingătoare pentru a depăși conștientul minții prin apelarea la emoții, atunci
este mai mult probabil să ai o mai bună i nfluență asupra deciziilor lor de cumpărare decât ai
fi putut avea vreodată prin intermediul marketingului subliminal. ”26
Un dezavantaj al marketingului subliminal este că fiecare impact pe care l -a avut
marketingul este pierdut odată cu expunerea mes ajului. Să luăm cazul Coca -Cola, ca
exemplu. De îndată ce consumatorilor li s -a spus că gheața din anunțul publicitar are forma
unei femei, atunci mesajul subliminal nu mai servește scopului pe care l -a avut inițial. Odată
ce publicul știe trucul tău, indi ferent de mesajele sau imaginile pe care le vei folosi în
anunțurile publicitare, ele vor fi sintetizate de consumatori ca parte a mesajului general al
publicității pe care încerci să o comunici și mai mult decât atât, ei vor include acest lucru în
evaluar ea lor cu privire la ce înseamnă brandul tău și ce reprezintă.

„Publicitatea subliminală și efectele psihoterapeutice din benzile subliminale sunt idei ale
căror statut științific par a fi la egalitate cu purtarea unor brățări de cupru pentru vindeca rea

26 Maria Moldoveanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei: Publicitatea în afaceri, Libra, București, 1995, pag. 45

26
artritei.”27 Nici măcar speculațiile cele mai liberale cu privire la folosirea tehnicilor
subliminale în scopuri practice nu impută utilitatea potențială a acestor practici (Bornstein,
1989).
Întrebarea interesantă, de remarcat, nu este dacă tehnicile publicității subliminale sau
benzile auditive subliminale funcționează, ci, mai degrabă, cum aceste idei implauzibile
dobândesc vreodată o manta nemaipomenită de respectabilitate științifică. Răspunsul
presupune o interacțiune complexă a atitudinilor publicului cu privire la știință, cum științele
sociale sunt popularizate în mass -media și cum comunitatea științifică comunică celor din
afara comunității. Carl Sagan poate avea dreptate – pseudo știința va înflori dacă oamenii de
știință nu își asumă mai multă responsabilitate în ceea ce privește difuzarea corectă a
informațiilor științifice.
Conform lui Burnham (1987), „superstiția a triumfat asupra raționalismului și a
scepticismului, în ma re parte deoarece oamenii de știință nu se mai implică în popularizarea
științei – care rezumă, simplifică și traduce concluziile științifice pentru publicul laic. ”28
Funcția popularizării științei și sănătății este acum realizată de jurnaliști și educatori. Prin
urmare, multe subiecte, inclusiv acesta, primesc o acoperire care, în cel mai bun caz, este
insuficientă în informațiile de fond și în contextul semnificativ, iar în cel mai rău caz,
fragmentat și înșelător. Confuzia este cauzată de tendința jurnaliștilor de a produce
controverse în cazul în care nu există niciuna. Dacă toate autoritățile sunt la fel de admisibile,
controversele se amplifică.

1.5 Ce este comunicarea subliminală?

Se spune că acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele iar acest lucru dovedește că trebuie
să fii sincer în cele mai multe dintre situații. De aceea comunicarea subliminală este foarte
importantă. Indiferent despre ce este vorba, fie publicitatea, fie simple conversații, mesajele
implicite sunt deseori mai importante decât ceea ce se spune de fapt.
Dacă porți o conversație cu o persoană, iar ea își îndoaie brațele când vorbește cu tine,
acesta este probabil un semn că ea se apără sau pur și simpl u nu este interesată de ceea ce vrei
să transmiți. Chiar dacă ea răspunde comentariilor tale și îți oferă impresia că este angajată în
discuție, este posibil ca ceva din ceea ce ai spus să o fi jignit. De asemeanea, dacă observi că

27 Anthony R. Pratkanis, The Cargo -Cult Science of Subliminal Persuasion, Feature, 1992, pag. 3 -6
28 Timothy E. Moore, Subliminal Perception: Facts and Fallacies, Feature, 1992, pa g. 16

27
o persoană se înclină în ainte atunci când vorbești, această comunicare subliminală reprezintă
un indiciu că ea se bucură de compania ta și că vrea ca discuția să continue.
Frumusețea mesajelor confuze și amestecate este fabuloasă. În mijlocul comunicării
noastre verbale se află realitatea nerostită a comunicării subliminale. Ce înseamnă acest
lucru? Pentru început, înseamnă că există o mare probabilitate să comunicăm mult mai mult
decât gândim, fără a spune un cuvânt. Mult mai mult. A se observa, la nivel subliminal,
transmi tem cine suntem fără să știm acest lucru. Pentru unii oameni aceasta este o problemă
pentru că fie că vrei sau nu, spui mereu ceva fără ca buzele tale să se miște măcar.
Ce spune acest lucru despre puterea mesajelor care nu se află la suprafață? Spu ne că ele
sunt mult mai puternice decât ne -am putea imagina noi vreodată. Mai puternice chiar decât ar
putea fi o multitudine de cuvinte la un loc. Ceea ce reprezentăm vizual prin modul în care ne
îmbrăcăm, prin modul în care ne comport ăm, prin comunicatel e noastre nonverbale – toate
acestea transmit mesaje tuturor din jurul nostru.
Întreprinderile, directorii de publicitate și strategiile de campanie politică cunosc puterea
mesajelor subliminale. De ce durează atât de mult pentru ca publicul larg să își dea seama de
aceste trucuri? De ce negăm puterea actelor noastre nonverbale, în ciuda tuturor dovezilor
contrare? Oamenii de știință au demonstrat că „mesajele ascunse, să zicem în publicitate,
atrag atenția creier ului fără ca individul să știe. Intere sant este că acest lucru se traduce și prin
oportunitatea de obține ceea ce vrem, sau cel puțin de a încerca să obținem ceea ce vrem, fără
ca celelalte părți să fie conștiente de tactica noastră. ”29
Să ne gândim la un exemplu în care aveam nevoie să co municăm o problemă
adolescentului dificil sau să promovăm ideea unei vacanțe de vis soțului. S -a făcut apel la
toate cuvintele? Cerut, strigat, plâns, implorat, dar fără rezultat. Ei nu au cedat. În acest caz,
este timpul să lăsăm puterea nonverbalului să acționeze pentru noi.
Să aruncăm o privire la ceea ce nu spunem pentru a obține punctul nostru de vedere.
Aceasta este puterea. Renunțarea la încercarea de a relua cuvintele pe care le utilizăm pentru
a convinge și a persuada și în schimb, folosirea a foarte multor imagini și mesaje vizuale pe
care să le afișăm cu scopul de a comunica.
Să luăm cazul unui adolescent dificil. Cu siguranță există o sarcină, o misiune, un simplu
mesaj pe care ați încercat să i -l adresați pentru o anumită perioadă de timp. Acum nu mai
spuneți nimic. Pur și simplu, renunțați la a mai încerca să acționați în vreun fel prin
intermediul cuvintelor.

29 S. L. Rubinstein, Existență și conștiință, București, Editura Științifică, 1960, pag. 25

28
Este timpul pentru a încerca urmărirea traseului mesajelor subliminale. Această metodă va
fi mult mai puternică și convingătoare decât ne -am putea imagina. Trebuie să i se ofere o
atenție deosebită poziției c orpului. Ea nu trebuie să fie agresivă sau pasivă, ci trebuie să fie
neutră, naturală, dar totuși o postură responsabilă. Mișcările mâinilor sunt și ele importante,
dar și contactul vizual. Nimănui nu -i place încrucișatul fără rost al degetelor, iar contac tul
vizual trebuie să fie unul menținut, dar în același timp nu forțat sau insistent, ci trebuie să se
simtă o privire caldă și atentă. În acest fel, dorințele sunt transmise.
Vacanța de vis , de exemplu în Irlanda, despre care i s -a tot vorbit soțulu i ar putea fi și ea
posibilă. Trimiteți semne vizuale de înaltă presiune fără a spune niciun cuvânt. Printați câteva
poze superbe ale cursurilor de golf majore ale Irlandei și lăsați televizorul pe un program care
vorbește despre Irland a. Astfel, se creeaz ă cea mai savuroasă și subtilă campanie de
marketing pe care a văzut -o vreodată.
Comunicarea subliminală se desfășoară și prin intermediul benzilor/casetelor, dar și prin
alte mijloace media. Dacă ați cumpărat vreodată o bandă sau o casetă cu sunete naturale
există șanse ca acolo să existe mesaje subliminale care vă vor ajuta să v ă liniștiți și să vă
relaxați. Mesajele subiacente ar trebui întotdeauna să se audă mai încet decât muzica sau
decât celelalte sunete din aerul liber și toate acestea pentru a putea creierul să asimileze cu
adevărat anumite teme pozitive și energizante car e te vor ajuta să treci cu bine prin zi.
Comunicarea subliminală este cea mai evidentă în reclame. Toate reclamele pe care le
vedem zilnic la televizor sau pe internet au sensuri și înțelesuri ascunse. Acestea trebuie
examinate îndeaproape pentru a re aliza ce vrea reclama mai exact să transmită sau să faci.
Multe dintre anunțurile difuzate vorbesc despre cum vei fi mai frumos, mai atrăgător sau mai
deștept dacă vei cumpăra produse de la respectiva companie. Ca și cumpărători, este de
datoria noastră să sortăm aceste anunțuri publicitare pentru a ne putea da seama ce ne dorim
de fapt și de ce anume avem nevoie.
Desigur că cei care aleg să facă cercetări suplimentare cu privire la publicitate vor înțelege
și mai bine conceptul de comunicare sublimin ală. Vor afla mai multe despre culori, stiluri și
forme care aparțin unor demografii specifice. Va fi descoperit, de asemenea, modul în care
anumite cuvinte pot atrage o anumită parte sau categorie a societății. Muzica face și ea parte
din comunicarea subl iminală mai ales în publicitate, așa că o foarte mare atenție îi trebuie
acordată.
Aruncând o privire asupra surselor online, precum Youtube, se va putea observa că și
acesta oferă informații ascunse cu privire la comunicarea subliminală. Aici vor pu tea fi
vizionate reclamele preferate ori de câte ori se dorește. Studiindu -le, vom afla informații

29
despre felul în care anunțurile sunt realizate în alte țări. „Multe dintre mesajele subliminale
transmise fie prin limbajul trupului, fie prin alte nuanțe, v or depăși bariera cultu rii. Cu cât
vom acorda mai multă atenție acestor aspecte ale publicității, cu atât ele vor deveni din ce în
ce mai aparente. ”30
Se spune că noi, oamenii, comunicăm cu scopul de a încerca să schimbăm
comportamentul unei persoane, comportament care poate fi atât evident, cât și ascuns. Atâta
timp cât această practică se desfășoară într -o manieră corectă, cinstită, nicio preocupare
referitoare la etică nu este implicată. Dar, având în vedere un model al comunicării, cel
subliminal, e ste descoperit că în mod indirect se încearcă schimbarea comportamentului
nostru fără consimțământul nostru. În acest caz, este implicată problematica cu privire la
etică.
Există foarte puține dovezi care să susțină un impact cantitativ definitiv al c omunicării
subliminale. Există, însă, o sugestie privitoare la faptul că subliminalele manipulează de fapt
oamenii să facă anumite lucruri. Dacă este adevărat, atunci avem de -a face cu „invazia finală
a confidențialității persoanei -mintea ei”31, fapt doved it anterior în prezenta lucrare.

30 Robert F. Bornstein, Dean R. Leone and Donna J. Galley, The generalizability of subliminal mere exposure
effects: Influence of stimuli perceived without awar eness on social behavior, Journal of Personality and Social
Psychology, 53, 1987, pag. 70 -79
31 J. E. Gratz, The ethics of subliminal communication, Journal of Business Ethics, 1984, pag. 181 -184

30
CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ
REFERENDUMUL PRIVITOR LA FAMILIA TRADIȚIONALĂ

2.1 Context

Chiar dacă trăim într -o perioadă în care se presupune că fiecare om este liber să își aleagă
drumul în viață dupa bunul plac, este direct răspunzător de faptele sale și, mai mult decât atât,
și le asumă, se pare că există totuși persoane, grupări sau instituții care se opun acestei
manifestări.
În ceea ce privește relațiile intime dintre două persoane de același sex, se poate afirma
faptul că acestea nu au fost niciodată privite cu ochi prea buni de majoritatea populației, insă
ce este cel mai important este faptul că unii dintre aceștia s -au dovedit a fi nepăsători și au
decis să rămână la stadiul de observatori și să nu încerce să intervină în niciun fel în viața
privată a nimănui.
Recunoașterea legală a cuplurilor de același sex reprezintă o problemă controversată în
rândul multor țăr i din lume, dar și din Europa, așa cum este cazul României.
În 2009, Guvernul a promulgat Codul Civil, care menționa căsătoria ca „uniunea liber
consimțită dintre un bărbat și o femeie”, în articolul 295, alineatul 1 . Însă, Constituția
României, în a rticolul 48 amintea doar „soți”, fără să fie precizat cu exactitate numărul sau
sexul lor. Căsătoria între persoanele de același sex este interzisă în România, însă această idee
nu exclude posibilitatea realizării unei astfel de căsătorii pe viitor.
În 2015, Coaliția pentru Familie a hotărât inițializarea procedurilor pentru revizuirea
articolului 48 din Constituție, alineatul 1, „Familia”. „Coaliția pentru Familie este o inițiativă
civică fără personalitate juridică, independentă de orice partid poli tic și neafiliată
confesional.”32
Proiectul de lege a propus modificarea articolului 48, alineatul 1 din Constituția României,
astfel: din ,,Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea
acestora și pe dreptul și îndator irea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea
copiilor.”, în „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie,
pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și
instruirea copiilor.” Se observă astfel dorința înlocuirii cuvântului „soți” cu „un bărbat și o
femeie”.

32 „Despre Coaliția pentru Familie”. Coaliția pentru Familie

31
Potrivit președintelui CpF (Coaliția pentru Familie) , Mihai Gheorghiu , s-a dorit această
modificare a definiției căsătoriei din Constituție pen tru că era diferită de cea din Codul Civil.
Această propunere de revizuire a legii fundamentale a statului a fost depusă la Senat în data
de 23 mai 2016.
Comisia juridică și C omisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a
execut ării hotărârilor CEDO (Convenția Europeană a Drepturilor Omului) din Senat, au
realizat, în data de 1 noiembrie 2016, cu aprobarea tuturor, un raport general avantajos
demersului cetățenesc cu privire la revizuirea Constituției. În urma propunerii din partea
Consiliului Legisl ativ, demersul a fost completat, prin modificare, cu un alt articol care
susținea că „revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit
dispozițiilor articolului 151, alineatul 3 din Constituția României, republicată.”33 Consil iul
Legislativ a anunțat, că numai prin posibilitatea existenței unui referendum se poate realiza
modificarea articolului sus -numit din Constituție.
În data de 27 martie 2017, Camera Deputaților a acceptat treptat, pe bucăți (articole, în
cazul de fa ță) acest proiect de modificare a definiției înființării unei familii prin căsătorie, din
Constituție. PSD (Partidul Social Democrat), PMP (Partidul Mișcarea Populară), ALDE
(Partidul Alianța Liberalilor și Democraților) au susținut acest demers. Ziua alea să pentru
această modificare a articolului a fost cea de 9 mai (Ziua Europei) , 232 de deputați au fost pro
acestei atitudini , dar au existat și 22 de deputați contra.
Senatul a acceptat, în data de 11 septembrie 2018, decizia finală în ceea ce priveș te
demersul cetățenesc pentru revizuirea Constituției. Dintr -un total de 136 de senatori, s -au
prezentat doar 127. Adoptarea propunerii de modificare s -a realizat cu 107 voturi „pentru”,
13 „împotrivă” și 7 rețineri. Senatorii USR (Uniunea Salvați România) au fost cei împotrivă,
iar reținerile au venit din partea celor de la PNL (Partidul Național Liberal). După ce Senatul
a hotărât susținerea atitudinii Coaliției pentru Familie, un număr de 300 de persoane au
protestat în Piața Universității din București34, timp în care Coaliția pentru Familie era
recunoscătoare „tuturor senatorilor care au votat pentru ca poporul român să -și poată exprima
opinia”.35
În data de 17 septembrie, judecătorii CCR (Curtea Constituțională a României), cu șapte
voturi „pro” și două „contra”, au hotărât că legea privitoare la modificarea articolului 48 din

33 „Inițiativa de modificare a Constituției, pentru definirea familiei, avizată favorabil în Senat”. Antena 3. 1
noiembrie 2016
34 A se vedea figura 2 din anexe
35 V.M. (12 septembrie 2018). „Coaliția pentru Familie: Votul Senatului pune capăt unei îndelungi așteptări a
societății”. HotNews.ro.

32
Constituție îndeplinește dispozițiile constituționale. Astfel, în data de 18 septembrie,
Guvernul Dăncilă a fost de acord cu o ordonanță de urgență pentru realizarea unui
refer endum pe două zile, și anume, 6 și 7 octombrie 2018. Dăncilă a dorit să menționeze
faptul că referendumul nu este „organizat împotriva minorităților sexuale”36, ci că el doar
respectă dorințele cetățenești. Este important de amintit și suma la care s -a ajun s pentru
organizarea acestui referendum: 163,712 milioane de lei.

2.2 Strângerea de semnături

În octombrie 2015 a luat viață Comitetul de inițiativă și tot atunci a fost întocmit proiectul
de lege care prevedea modificarea articolului din Constituție . Tot în octombrie s -au semnat
documentele la notar și s -a depus în Senat proiectul de lege . Conform legii, a fost nevoie de
cel puțin 500.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot din cel puțin j umătate din
județele țării și cel puțin 20.000 de semnături din fiecare județ, iar acestea s -au strâns până în
24 aprilie 2016. 80.000 de voluntari afiliați diferitelor religii au strâns 3 milioane de
semnături pentru această cauză, 2,6 dintre acestea fiin d aprobate de CCR. În mai 2016,
semnăturile au ajuns în Parlament.
Asociația ACCEPT (organizație neguvernamentală care apără și promovează drepturile
LGBT din România) a observat cazul unui elev din Bacău care s -a plâns de faptul că membrii
profesoral i le-au cerut elevilor să semneze petiția. Bineînțeles că liderii acestui demers au
negat aceste acuzații și au susținut faptul că semnăturile pot fi strânse de oriunde și că
respectă în totalitate normele legislative. Această acțiune s -a desfășurat, se pa re, fără
consimțământul Ministerului Educației, întrucât acesta a apelat inspectoratele școlare
județene și le -a amintit faptul că articolul 7 din Legea educației interzice orice manifestări de
acest gen în incintele școlare. Având în vedere aceste manifes tări, s -au sesizat mai multe
instituții. Conform legii 544 /2001, publicația Newsweek a cerut mai multor primării situația
semnăturilor strânse în vederea susținerii proiectului de lege. Astfel, s -a descoperit faptul că
în Târgu -Jiu și Constanța aproape toa te semnăturile au fost invalide, în Sectorul 6, Tulcea și
Slatina nu a existat nicio semnătură. În Craiova, Piatra Neamț, Târgu -Jiu, Sibiu, Bacău,
Sectorul 3 au existat semnăturile unor minori și, mai mult decât atât, în Craiova, Sibiu,
Târgu -Mureș, Piatra Neamț și Sectorul 3 au existat semnăturile unor oameni decedați.

36 „Viorica Dăncilă: Referendumul pentru familie va fi organizat pe 6 și 7 octombrie”. Digi 24. 18 septembrie
2018

33
2.3 Întrebare

Potrivit actului normativ adoptat de Guvern în data de 18 septembrie 201837, întrebarea la
care trebuiau să răspundă cetățenii la referendum a fost „Sunteți de acord cu Legea de
revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”38. Întrebarea a fost de tip
închis, răspunsurile permise fiind doar „da” și „nu”. Întrebarea și detaliile referitoare la
aceasta sunt stabilite prin lege, și anume articolul 7 al Le gii nr. 3 /2000 .39

2.4 Desfășurarea referendumului – Campanie

Guvernul a hotărât printr -o ordonanță de urgență ca referendumul să se desfășoare pe
durata a două zile, 6 și 7 octombrie 2018, în intervalul orar 07:00 -21:00.
Conform portalului Educație privată , numeroși părinți s -au plâns de existența unei
propagande desfășurate în vederea referendumului, în instituțiile școlare, cu acordul
conducerii. În Timișoara și Brașov primăriile au cerut Poliției Locale să înlăture afișele
manipulatoare p ro-referendum de pe clădiri.40 S-a cerut, de asemenea, în Galați, retragerea
afișelor de pe mijloacele de transport în comun referitoare la această mișcare electorală.
Acestea sunt doar unele dintre numeroasele exemple prin care s -a făcut propagandă pentru
referendumul care avea să se desfășoare. Cu toate acestea, Coaliția pentru Familie a negat,
printr -un mesaj postat pe Facebook, că nu are nicio legăturile cu acțiunile desfășurate în acest
sens.
Mediul online nu a rămas mut. Tinerii, mai ales, și -au manifestat opinia prin inițierea unei
campanii numită „Iubirea nu se votează”, cu scopul suspendării referendumului. Aceasta s -a
manifestat prin existența unor videoclipuri scurte în cadrul cărora mai multe vedete și artiști
și-au manifestat opoziția cu pr ivire la referendum. Mai mult decât atât, diverse festivaluri au
organizat, în perioada referendumului, proiecții de filme cu tematică LGBT, având genericul
„La film, nu la vot! #Boicot”.41

37 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 86 din 18 septembrie 2018 p entru modificarea și completarea Legii nr.
3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna
organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, monitoruljuridic.ro
38 „Ce în trebare va fi pe buletinul de vot la referendumul pentru redefinirea familiei”. Știrile Pro TV. 18
septembrie 2018.
39 Idem
40 „Preoții au declanșat operațiunea „vino la referendum” în școli. Patriarhia nu vede nimic rău”. Știrile Pro TV.
19 septembrie 2018
41 Ana Obretin (4 octombrie 2018). ,,,,La film, nu la vot! #Boicot”: Organizatorii mai multor festivaluri, printre
care Anim’ est și TIFF, anunță proiecții de filme cu tematică LGBTQ în weekend -ul cu referendumul”. Mediafax

34
Călin Popescu -Tăriceanu, președintele ALDE, a afirmat că partidul nu se va amesteca în
această chestiune a referendumului, recomandându -le simpatizanților să aleagă conform
conștiinței proprii. Viorica Dăncilă a anunțat și ea că PSD nu va încerca să influențeze în
niciun fel votul la referendum. Cu toate acestea, conducătorul partidului, Liviu Dragnea a
menționat că în întâlnirea de la Biroul Permanent Național din data de 24 septembrie s -a
stabilit organizarea unei campanii de influențare a cetățenilor în ceea ce privește subiectul
referendumului. Mai mult decât atât, PSD a sponsorizat distribuirea unor spoturi pro –
referendum la unele programe TV de știri precum: România TV, B1 TV, și Antena 3.
Consiliul Național al Audiovizualului a avut și el o implicare în privința referendumului,
în așa fel încât, cu patru zile înainte, a adus modificări în privința parametrilor de funcționare
a campaniei pentru referendum. A fost modificat articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din data
de 20 septembrie 2018, adică, nu a mai existat nicio interdicție cu privir e la „îndemnuri de a
vota sau de nu a vota” pentru cele două zile acordate votului.42
Înainte de această modificare, articolul 8 al Deciziei considera interzisă orice fel de
campanie electorală desfășurată cu 24 de ore înainte de ziua alegerilor.
ActiveWatch (Agenție de monitorizare a presei) nu a fost de acord cu această modificare
întrucât „CNA a încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la
Veneția”.43 Codul susține, conform articolului 65, ca nu trebuie pusă în pra ctică nicio
modificare electorală cu mai puțin de un an înaintea oricărui referendum.

2.5 Nereguli

În comparație cu alegerile parlamentare și locale din anul 2016, la referendumul din 2018
nu s -a folosit un sistem de monitorizare a voturilor. În 20 18 a fost modificată Legea
referendumului în Parlament, iar această modificare nu includea și existența unui sistem
electronic la vot. Având în vedere acestea, nenumărate organizații nonguvernamentale au
decis să ia atitudine în ceea ce privește acest fapt . Ele s -au oferit în mod voluntar să
monitorizeze această acțiune a voturilor prin alcătuirea unei coaliții, FiecareVot, prin care
oamenii erau invitați să participe și să fie prezenți în calitate de observatori independenți în
toate secțiile de votare din România care ating un număr de aproximativ 19.000.

42 „Decizie C.N.A. nr. 454 din 02. 10.2018 pentru modificarea Deciziei C.N.A. nr. 441 din 20.09.2018 privind
reflectarea pe posturile de radio și de televiziune a referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6
și 7 octombrie 2018”. Consiliul Național al Audiovizualului.
43 „Consiliul Național -Creștin al Audiovizualului manipulează referendumul”. ActiveWatch. 3 octombrie 2018.

35
Legea nr. 3 /2000 (care privește modul în care este organizat și desfășurat referendumul)
s-a modificat potrivit Ordonanței de urgență nr. 86 /2018 , iar Expert Forum44 a observat faptul
că s-au produs modificări în ceea ce privește formularul în care este consemnată activitatea
din secțiile de votare. Și anume, punctul 18 din ordonanță stabilește faptul că numărul celor
care participă la vot nu trebuie să fie mai mic decât numărul exprimat d e suma răspunsurilor
„da”, a răspunsurilor „nu” și a răspunsurilor nule de la referendum. Tot Expert Formul afirmă
faptul că „această exprimare poate facilita atingerea cvorumului în condiții incorecte și
arbitrare”.45 Mai mult decât atât, cetățenii nu au mai fost constrânși să realizeze o declarație
pe proprie răspundere pentru a putea vota la o altă secție, aceștia putând vota în altă parte în
mod independent . Reprezentanții USR consideră că acest fapt „încurajează turismul
electoral.”46
Autoritatea Electorală Permanentă nu a mai verificat votul multipu, în 60 de zile, așa cum
era menționat în Legea referendumului înainte de modificare. Însă, prin Ordonanța nr.
86/2018 , numai „persoanele interesate”, fără existența unei definiții exact e a acestora, aveau
posibilitatea depunerii unei contestații în maxim 15 zile de la terminarea voturilor, cu
obligația prezentării unor dovezi care să ateste existența unor fraude.47

2.6 Sondaje

În anul 2015 a fost realizat un sondaj Eurobarometru în urma căruia a reieșit faptul că 21%
din cetățenii români sunt de acord cu realizarea căsătoriei între două persoane de același sex.
În mai 2017, Pew Research Center a realizat și ea un sondaj care a demonstrat că
homosexualitatea nu este acceptată de cătr e țările ortodoxe. În rândul românilor, 26% acceptă
căsătoria între persoanele de același sex, iar în rândul persoanelor între 18 -34 de ani,
procentul se ridică la 33%. Cu toate acestea, este menționat în rândul acestor persoane, faptul
că homosexualitatea nu este etică.
Marius Pieleanu, sociolog și director al Avangarde, era de părere că 80% din cei care vor
participa la referendum, vor fi pro. CURS a realizat un sondaj în ianuarie 2018 care atesta că

44 Expert Forum este o organizație care luptă pentru existența unei guvernări responsabile și integre, existența
unei transparențe în ceea ce privește b ugetele publice, existența unei politici publice predictibile, care să aibă
în vedere părerilor celor de care sunt interesați.
45„Fraudă cu acte în regulă la referendum”. Expert Forum. 4 octombrie 2018.
46 Maria Stan (5 octombrie 2018). „USR acuză: Referendu mul pentru familie este o diversiune a PSD pentru
fraudarea voturilor”. Mediafax.
47 Radu Eremia (4 octombrie 2018). „Guvernul permite prin lege frauda la referendum. Care sunt cele 4 mari
pericole prin care rezultatul va fi viciat”. Adevărul.

36
67% dintre români nu considerau că modificarea Con stituției reprezintă o necesitate din punct
de vedere politic. În același timp, Avangarde a realizat un sondaj în aprilie 2018, prin care
77% dintre români erau de acord cu modificarea Constituției. Același sondaj susținea că 75%
dintre cetățeni vor parti cipa la un asemenea referendum. DCNews a realizat un sondaj online
în septembrie 2018 care arăta că 51% dintre persoanele care au răspuns la acesta nu erau de
acord cu organizarea unui referendum. Sociopol a realizat un sondaj tot în septembrie 2018,
în ca re, 41% dintre participanți au afirmat că vor vota „da” la referendum și 7% vor vota
„nu”, în condițiile în care Sociopol a calculat o participare de 35% dintre care 34% au afirmat
încercarea unui boicot.

2.7 Reacții ale susținătorilor referendumului

Opinia pe care Coaliția pentru Familie o are privitoare la familie este comună cu cea a
persoanelor cu idei conservatoare, care reprezintă o parte majoră a populației României.
În septembrie 2017 a fost inițiată o platformă civică numită Împreună. Ea a fost alcăuită
din aproximativ 1000 de ONG -uri de peste tot din țară cu scopul susținerii referendumului
pentru familie, prin modificarea articolului din Constituție privitor l a întemeierea acesteia.
Mihai Gheorghiu, conducătorul Comitetului Național de Inițiativă Cetățenească a afirmat
faptul că „multe dintre organizații sunt mici, dar apără valorile ființei românești”.48
Această atitudine a Coaliției pentru Familie a fost îmbrățișată și de persoane sau
organizații din străinătate care sunt împotriva homosexualității. Este vorba despre: La Manif
pour Tous, ADF International sau In The Name of Family. Ideea referendumului a fost
susținută prin lobby, diverse campanii și acțiu ni legale de către patru organizații mari
împotriva LGBT: Liberty Counsel, ADF International, European Center for Law and Justice,
World Congress of Families. Până și moldovenilor cu cetățenie română li s -a impus să
meargă la vot pentru referendum.

2.8 R eacții ale organizațiilor pentru drepturi cetățenești și ale organizațiilor LGBT

Csaba Asztalos, președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a
demonstrat faptul că noua legislație limitează dreptul la familie al minorităților sexuale, prin
interzicerea căsătoriei. În același timp, el susținea faptul că CEDO a înd emnat țările membre

48 „Platformă civică lansată pentru susținerea referendumului pentru familie”. Digi 24. 16 septembrie 2017.

37
UE să pună în vigoare legi cu privire la drepturile civile pe care le dețin minoritățile sexuale.
Totodată, Csaba Asztalos nu a fost de acord cu inițiativa CpF cu privire la modificarea
articolului din Constituție.
Asociația ACCEP T a afirmat și ea că acest referendum nu are un motiv plauziv, având în
vedere situația în care în Codul Civil este deja menționat subiectul căsătoriei dintre un bărbat
și o femeie, considerând acest demers ca o modalitate de a denigra persoanel e LGBT. De
asemenea, adunării Senatului României i s -a cerut, din partea a 78 de organizații
nonguvernamentale să nu accepte această atitudine de modificare a definiției privind
întemeierea familiei, neconsiderând -o o prioritate, ci mai degrabă o încălcare a drepturi lor
omului de care este responsabil statul român, fapt menționat în articolul 26 din Constituția
României.
Asociația MozaiQ, susținătoare a societății LGBT a făcut demersul unei scrisori deschise,
semnată de 11.000 de persoane. Cei care au semnat con sideră că CpF încalcă „principiul
democratic al protecției minorităților”.49 Din rândul semnatarilor fac parte Inna, Loredana
Groza, Radu Jude, Monica Bîrlădeanu, Remus Cernea. Multe dintre acestea au și participat la
defilarea anuală a societății LGBT din București. În noiembrie 2016 , MozaiQ a inițiat o
campanie numită „Susțin LGBT”. Aceasta a fost promovată prin postarea a tot felul de
mesaje de susținere pe rețelele de socializare, mai ales Facebook, cu hashtagul #Sustin
LGBT. De asemenea, pe 19 noiembrie 2016, 500 de persoane din societatea LGBT împreună
cu cei care le susțin au fost prezente la defilarea „Dumnezeu nu face politică” din București.50
În iunie 2017 s -a realizat o altă opoziție față de demersul Coaliției pentru Familie, prin
înființarea unei asociații pentru libertăți și drepturi, „Respect”. La aceasta au participat peste
100 de organizații nonguvernamentale care au susținut ideea c ă drepturile și libertățile
cetățenilor nu pot fi votate și nici susținute sau respinse prin prisma unui referendum.
Anterior Bucharest Pride din 2017 și datorită Zilei Internaționale a Homofobiei,
reprezentanții a 30 de state de la București, împreun ă cu conducerea Comisiei Europene și au
arătat susținerea și încurajarea pentru societatea LGBT din România printr -o declarație
comună înmânată presei.

49 „Scrisoare deschisă de susținere a comunității LGBT”. Petitieonline.com.
50 Vlad Viski (18 noiembrie 2016). „Marșul „Dumnezeu nu face politică””. Adevărul.
Cristina Radu (19 noiembrie 2016). „REPORTAJ – Marșul „Dumnezeu nu face politică”: „Inițiativa Coaliției
pentru Familie nu are sens. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple într -un stat democratic, fiecare cu ciorba lui””.
News.ro.

38
2.9 Reacții ale bisericilor

În ianuarie 2016, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a declarat publ ic că sprijină această
atitudine de modificare a Constituției: „Sprijinim total demersul Coaliției pentru Familie și
organizarea referendumului, întrucât valorile familiei creștine stau în centrul mesajului
Bisericii referitor la căsătorie”.51 Patriarhul Da niel a fost cel care a sfătuit credincioșii în mod
personal să sprijine Biserica pentru a putea „rezista în fața unor modele noi de familie”.52 Mai
mult decât atât, Patriarhia a avut sperența că „persoanele care au o altă opinie decât
majoritatea vor înțelege să respecte alegerea acesteia în spiritul coresponsabilității și păcii
sociale”.53
Într-o ședință de lucru a Sinodului Bisericii Ortodo xe Române, care a avut loc în data de
24 mai 2018, BOR a propus să se respingă parteneriatele civile, cu motivația că „acestea
(legali zarea parteneriatelor civile) vor conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului,
precum și la deresponsabilizarea p artenerilor de viață, în detrimentul interesului major al
copiilor”.54 Anterior votului, BOR a sfătuit cetățenii să fie prezenți la referendum și să fie de
acord cu modificarea Constituției, motivând dovada unui „act patriotic, național și profund
democrati c, cu scopul susținerii căsătoriei dintre un bărbat și o femeie.”55
Pe 29 septembrie 2018, Patriarhul Daniel a adus critici, prin publicarea unui mesaj, tuturor
celor care susțin societatea LGBT, referindu -se la acest fapt ca la „acțiuni de boicotare
agresivă și denigrare injustă a referendumului”.56
Susținători ai referendumului s -au anunțat a fi și Biserica Catolică din România și Cultul
Creștin Penticostal.
Chiar dacă inițial a fost susținătoare a căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, ulterior
BECAR (Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România) a mărturisit că

51 „Hotărâri ale Sfântu lui Sinod luate în cadrul ședinței de lucru din 14 ianuarie 2016”. Basilica.ro. 14 ianuarie
2016
„Deputații au spus „NU” căsătoriilor gay. Reacția străzii”. Digi24. 9 mai 2017.
52 „Patriarhul Daniel: Trebuie susținut efortul Bisericii de a apăra familia naturală în fața unor „modele” noi”.
Mediafax via Adevărul. 5 ianuarie 2016.
53 Iulian Dumitrașcu (17 mai 2017). „Comunicat privitor la acuzațiile aduse Bisericii Ortodoxe Române în
legătură cu sprijinul acordat Coaliției pentru Familie”. Basilica.ro.
54 Sînziana Ionescu (24 mai 2018). „Când pică Paștele în 2019. Ce a hotărât Sinodul BOR legat de parteneriatele
civile”. Adevărul.ro.
55 D.G. (29 septembrie 2018). „Campanie BOR: Patriarhul Daniel îi îndeamnă pe români să voteze DA la
referendumul pentru familia tradițională pe motiv că ar fi un act patriotic și național / El denunță „acțiunile
agresive” de boicotare”. HotNews.ro.
56 „Patriarhul Daniel: În pofida multor acțiuni de boicotare a gresivă și denigrare injustă a referendumului,
trebuie să apărăm darul sacru al vieții persoanei umane care se naște din iubirea conjugală între un bărbat și o
femeie”. News.ro. 29 septembrie 2018.

39
„referendumul nu va aduce vreo modificare substanțială, întrucât căsătoria este și rămâne
ancorată în Codul Civil”.57
În același timp, BECAR nu a fost de acord cu deciziile PSD -ALDE și ale Guvernului
deoarece „polarizează și politizează o inițiativă creștină pentru a discredita adversarii politici,
propagă sloganuri populiste, na ționaliste, dictatoriale, care nu sunt demne de o biserică”.58
Mai mult, BECAR afirmă că „scopul referendumului este de a distrage atenția de la propria
corupție, violarea justiției, a nepotismului, ostilității față de UE și democrație”.59

2.10 Reacții poli tice

În februarie 2016, politologa Alina Mungiu -Pippidi a susținut că acest demers al
referendumului se încadrează într -un șir de atitudini propagandiste deloc occidentale,
specifice regimului lui Vladimir Putin.
Președintele României, Klaus Iohannis a oferit o declarație, în data de 19 octombrie 2016,
la Palatul Cotroceni, în ceea ce privește chestiunea referendumului că „trebuie să revenim la
ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt”, menționând că „f anatismul religios” nu este o
soluție.60 El a mai adăugat: „eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței,
încrederii și deschiderii spre celălalt.”61 Este important de menționat faptul că este o premieră
ca un președinte al României să nu fie de acord cu discriminarea minorităților sexuale.
Bineînțeles că BOR a adus critici la adresa declarației președintelui.
Hans G. Klemm, reprezentantul Statelor Unite la București a fost profund uimit și
impresionat de atitudinea președintelui, iar Deu tsche Welle (un post de radio internațional din
Germania) a susținut „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate într -o țară încă grav
înapoiată”.62
Asociația ACCEPT i -a luat lui Klaus Iohannis în aprilie 2018 un interviu, în care
președintele a menționat că „toleranța este o calitate esențială a unei societăți moderne din

57 „Cuvântul Prezidiului B.E.C.A.R. la Referendumul din 6 -7 octombrie a.c” Biserica Evanghelică C.A. din
România.
58 Idem
59 Ibidem
60 „Romanian president urges tolerance for gay couples as court mulls marriage case”. LGBTQ Nation. 20
octombrie 2016.
Raluca Pancu (19 octombrie 2016). „Iohannis, mesaj pentru cei care vor redefinirea „familiei” în Constituție: E
greșit să mergem pe calea fanatismului religios”. Gândul.
61 Alina Neagu (19 octombrie 2016). „Klaus Iohannis despre modificarea Constituției în legătură cu definirea
familiei: Sunt adeptul toleranței, este greșit să mergem pe calea fanatismului religios”. HotNews.ro.
62 „Iohannis, în fine prezidențiabil”. Deutsche Welle via Adevărul. 20 octombrie 2016.

40
Europa secolului XXI”, afirmând în același timp ca discriminarea, indiferen t de formă,
trebuie stopată.63
Dacian Cioloș, fostul premier al țării, este de partea familiei tradiționale: „Eu pledez
pentru toleranță cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituție, cred că familia e un
element important, un nucleu al societăți i din România și nu cred că ideea de familie în
România ar trebui sistemic pusă în contradicție cu ideea de toleranță.”64 De asemenea, Cioloș
a adăugat că aceste subiecte despre modificarea definiției familiei „au cam pierdut contactul
cu realitatea” și că acest demers nu va soluționa în niciun fel problemele reale ale societății.65
Liviu Dragnea, președinte PSD a afirmat că el este „un om tradiționalist”66 și s-a situat în
dezacord cu susținerea căsătoriei între două persoane de același sex. Acesta a dorit, încă din
anul 2017, realizarea unui astfel de referendum pe tema familiei tradițioanle. În martie 2018
el a afirmat că referendumul este cea mai bună de cizie întrucât „o inițiativă semnată de atâtea
milioane de români nu poate fi tratată fără importanță”.67
Traian Băsesu, fostul președinte al țării și actual președinte al PMP (Partidul Mișcarea
Populară) a susținut pe un post de televiziune, TVR, că R omânia „nu are dreptul să
abandoneze actuala definire a familiei, ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, inclusiv prin
modificarea Constituției” .68 Această declarație vine în opoziția afirmațiilor din timpul în care
acesta se afla la conducerea statului, mai exact în 2013, când se situa pe o poziție favorabilă
căsătoriilor gay, motivând că fiecare individ în parte este liber să facă ceea ce dorește cu viața
sa.
Victor Ponta, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2014, se declara în acea perioa dă
un adept al familiei tradiționale. Însă, în 2017 a acordat un interviu pentru postul de radio RFI

63 Laurențiu Sîrbu (26 aprilie 2018). „Iohannis : Nu văd rolul meu în a tranșa discuția pe Constituție, ci în a
explica societății că toleranța este o calitate esențială în Europa secolului XXI”. Adevărul.
64 Sabina Fati (20 octombrie 2016). „Cioloș vs. Iohannis: despre drepturile homosexualilor, între t radiție și
modernitate”. Radio Europa Liberă.
C. Pantazi, Dan Tapalagă (20 octombrie 2016). „Dacian Cioloș despre căsătoria între persoanele același sex:
Pledez pentru toleranță cu respectarea ideii de familie tradițională”. HotNews.ro. Accesat în 26 septe mbrie
2017.
„Dacian Cioloș: Ideea de familie nu trebuie pusă în contradicție cu ideea de toleranță”. Digi24. 20 octombrie
2016.
65 Maria Tufan (13 aprilie 2018). „Cioloș, despre referendumul pentru familie: Nu o schimbare a definiției va
rezolva problemele care împiedică o familie să își educe copiii”. Adevărul.
66 Cristi Citre (21 octombrie 2016). „Președintele PSD, Liviu Dragnea: Sunt un fanatic religios, eu văd familia
formată dintr -un bărbat și o femeie”. Mediafax.
67 Sebastian Rotaru (1 martie 2018). „Dragnea, despre modificarea Constituției pentru redefinirea familiei.
Trebuie să se ajungă la referendum. Dacă românii se pronunță într -un fel care îi deranjează pe alții, atunci ce o
să se spună, că poporul român e conse rvator?”. News.ro
68 „Băsescu s -a răzgândit. După ce a susținut căsătoriile gay, acum spune că familia e formată dintr -o femeie și
un bărbat”. Ziare.com. 2 noiembrie 2016.

41
în care a numit referendumul „o formă de populism ieftin”69 care nu reprezintă o problemă
atât de mare sau importantă a țării la momentul actual, ba mai mu lt, că referendumul ar
invoca la nivelul statului probleme de care nu avea nevoie.
Un susținător al comunității LGBT, Remus Cernea, este împotriva acestei inițiative a
referendumului: „Eu consider acest referendum ca fiind unul nedemocratic.”70 În același
timp, Raluca Prună, ministrul Justiției, este de părere că limitarea termenilor căsătoriei „ar fi
un lucru intolerant”71, deoarece legea fundamentală a statului trebuie să protejeze pe toți și pe
toate.
În data de 11 septembrie 2018 a avut loc în Senat votul final. Vlad Alexandrescu, liderul
senatorilor USR a considerat referendumul inutil, amintind faptul că PSD a dorit realizarea
acestei inițiative a referendumului pentru a face reclamă partidului, dar și pentru a -i face pe
români „să uite de acțiunile de acaparare a justiției”.72

2.11 Poziția partidelor

PNL a fost unul dintre partidele care s -a aliat Coaliției pentru Familie în vederea susținerii
și organizării referendumului pentru modificarea Constituției. Gheorghe Falcă, reprezentantul
de campanie al liberalilor a menționat că este de acord cu ace astă inițiativă a referendumului
deoarece a fost semnată de 3 milioane de oameni și că, după calculele partidului, el va putea
avea loc în anul 2017. Adriana Săftoiu, prim -vicepreședinte ale Partidului Național Liberal a
fost sceptică în privința votului p ro pentru susținerea referendumului, afirmând că liberalii ar
trebui să țină cont într -o măsură mai mare de principiul democratic al protejării drepurilor
individului. Ludovic Orban, președintele PNL s -a considerat un susținător al familiei
tradiționale, f iind pro organizării unui astfel de referendum, adăugând că ar trebui luată în
considerare posibilitatea introducerii și unor alte întrebări, nu doar cea privitoare la definirea
noțiunii de familie: „astfel încât să nu se cheltuiască banii deja dați și cet ățenii să fie

69 Bogdan Bolojan (4 septembrie 2017). “Referendum familie. Ponta: Subiect fals”. DC N ews.
70 Cosmin Ruscior (17 noiembrie 2016). „Remus Cernea: Un eventual referendum pentru redefinirea familiei în
Constituție ar fi nedemocratic”. RFI.
71 Ministrul Justiției crede că nu trebuie să se modifice Constituția: Legea trebuie să protejeze toate cup lurile”.
Ziare.com. 24 noiembrie 2016.
72 Sebastian Rotaru (11 septembrie 2018). „Propunerea legislativă de revizuire a Constituției, în sensul
redefinirii familiei, adoptată de Senat. PSD, PNL, ALDE și UDMR au susținut modificările; USR: Este inadmisibil
să divizăm acum societatea românească”. News.ro.

42
consultați pe mai multe teme”.73 Apoi a afirmat că nu trebuie să se facă politică pe seama
acestei teme și că fiecare liberal trebuie să voteze după cum îi dictează conștiința.
Liviu Dragnea, reprezentantul Partidului Social Democrat a fo st de părere că referendumul
trebuie organizat în aprilie 2017, însă această dată a tot fost amânată.
Călin Popescu -Tăriceanu, președintele ALDE a fost de părere că modificarea Constituției
ar trebui să fie in prim -planul viitorului Legislativ. S -a contrazis mai târziu: „Nu văd în
momentul ăsta realmente asta să fie prioritatea în România, prioritatea politică”.74 În luna
martie a anului 2018, Călin Popescu -Tăriceanu a afirmat că este necesară înființarea unui
referendum pentru redefinirea termenului d e familie, motivând că „avem în același timp în
vedere să cadrăm, din punct de vedere legal, cât mai bine parteneriatul civil” pentru a exista
„un anumit confort și pentru cei care aparțin altor tipuri de minorități”.75
În data de 9 mai s -a votat în Camera Deputaților. Dintre deputați, 22 s -au poziționat contra
referendumului: de la USR au fost 15 , de la PNL, UDMR, ALDE au fost câte doi, iar de la
PSD, unul.
USR s -a situat de la început împotriva referendumului. Această decizie a fost luată în
urma unui vot în interiorul partidului, în urma căreia Nicușor Dan și -a dat demisia. Dan
Burna, noul președinte al USR afirma că „acest referendum nu este o necesitate actuală
pentru România, rezolvă o problemă care în realitate nu există”.76
Hunor Kelem en, liderul UDMR le -a spus maghiarul din România să meargă la referendum
și să voteze așa cum consideră.
Dacian Cioloș, liderul Mișcării România Împreună, „respinge orice tip de referendum care
ar limita libertățile, drepturile și egalitatea în dreptu ri”.77 El a optat, totodată, pentru
neprezentarea la referendum.
În același timp, Mara Mareș, reprezentantul Tineretului Național Liberal a afirmat că „își
dorește din suflet ca pragul de validare a referendumului să nu se atingă”78, rugând toți
cetățenii români să nu se preinte la vot.

73 Ana Petrescu (4 septembrie 2017). „CE ÎNTREBĂRI ar mai trebui puse la REFERENDUM. Opinia lui Ludovic
Orban”. Evenimentul zilei.
74 „Tensiuni în Coaliție din cauza redefinirii familiei”. Digi24. 4 ianuarie 2018.
75 N. O. (26 martie 2018). „Tăriceanu: Suntem obligați să organizăm un referendum pe tema redefinirii familiei.
România nu va deveni mai puțin liberală”. HotNews.
76 Idem 74
77 „Cioloș îndeamnă la boicotarea referendumului pentru redefinirea familiei: Mișcarea România Împreună
respinge orice limitare a libertăților, drepturilor și egalității în drepturi”. G4Media. 12 septembrie 2018.
78 Maria Tufan (17 septembrie 2018). „Mara Mare ș, împotriva referendumului: Îmi doresc din suflet să nu se
atingă pragul de validare a acestui referendum. Ce facem? Aplicăm legea pe sărite?”. Adevărul.

43
În urma acestor afirmații s -a realizat un calcul al diverselor opinii. În cele din urmă,
printre susținătorii referendumului s -au numărat: Partidul Social Democrat, Partidul Mișcarea
Populară, Partidul România Unită, Partidul România Mare, Partidul Ecologist Român,
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Noua Dreaptă. Între opozanți s -au regăsit:
Uniunea Salvați România, Partidul Verde, Mișcarea România Împreună, PRO România,
Partidul Democrației și Soli darității (DEMOS). Au existat, de asemenea, și opinii neutre,
enumerăm: Partidul Național Liberal, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, Uniunea
Democrată Maghiară din România, Forumul Democrat al Germanilor din România.

2.12 Reacții ale magistraț ilor

Contributors.ro a făcut public un articol în care judecătorul Cristi Danileț , care a făcut
parte din Consiliul Superior al Magistraturii , a considerat referendumul a fi „total inutil”
deoarece „sub actuala Constituție doua persoane de același sex nu se pot căsători”.79 Mai
mult decât atât, el a menționat trei argumente menite să clarfice, să elucideze și să nege în
același timp temeiurile în baza cărora s -a dorit realizarea acestei inițiative a referendumului.
Primul argument s -a bazat pe ideea că dacă Europa ne -ar ordona să facem această
modificare a Constituției, România ar trebui să ia imediat măsuri în această privință. Danileț a
afirmat că acest fapt este total neadevărat și că Uniunea Europeană împreu nă cu Consiliul
Europei au hotărât că fiecare stat în parte trebuie să decidă singur dacă oferă această șansă
minorităților sau nu. Iar în cazul în care nu oferă șansa întemeierii unei familii, atunci
respectivele persoane vor trebui să poată avea măcar dr eptul unui parteneriat civil.
Al doilea argument a constat în faptul că homosexualii s -ar putea căsători dacă s -ar
produce modificări la nivelul Codului Civil. Însă, Codul Civil nu se poate modifica împotriva
Constituției. Iar pentru a fi înlăturat o rice dubiu, Curtea Constituțională mărturisește că în
ceea ce privește Constituția, prin căsătorie este admisă doar legătura dintre un bărbat și o
femeie, referendumul nefăcând altceva decât să precizeze definiția cuvântului „soți”.
Cel de -al treilea argument bineînțeles că pune problema modificării declarației aduse de
Curtea Constituțională. Fapt neadevărat, în opinia lui Cristi Danileț, deoarece Curtea
Constituțională nu a declarat nimic nou, ci pur și simplu a clarificat că „soți” nu înseamnă

79 Isabela Paulescu (21 septembrie 2018). „Ovidiu Ganț (FDGR), despre referendum: Să ne raportăm la ac esta
în funcție de conștiința proprie”. AGERPRES.

44
nimic altceva decât ceea ce știm cu toții că înseamnă. Se referă la un bărbat și o femeie, iar
orice interpretare suplimentară a acestui cuvânt nu își are rostul.
2.13 Reacții internaționale

Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA -Europe, Amnesty International și European
Comission on Sexual Orientation Law sunt câteva dintre multele organizații internaționale,
care, împreună cu alte 24 de organizații nonguvernamentale din România au rugat C urtea
Constituțională să nu accepte revizuirea Constituției. Ele consideră că acest demers nu
respectă termenii legali în raport cu Constituția și principiile de drept internațional. Demersul
este considerat un limitator al dreptului la viață privată și dr eptului familial al persoanelor
care provin din familii cu un singur părinte sau cu părinți heterosexuali necăsătoriți, părinți cu
același sex, fapt ce demonstrează că principiul egalității și principiul nediscriminării nu sunt
respectate.
De asemenea , din Parlamentul European, 33 de membri au întocmit o scrisoare adresată
Senatului României prin care își exprimă rugămintea și dorința de a vota negativ pentru
susținerea referendumului.
În luna februarie a anului 2018, o organizație nonguvernamenta lă întemeiată în anul 2010,
având sediul la Bruxelles, numită European Dignity Watch, se declară împotriva drepturilor
LGBT și își arată nemulțumirea pentru faptul că din anul 2017 nu s -a realizat nicio acțiune cu
privire la desfășurarea referendumului.
Trent Franks, fost aderent al Congresului SUA , cunoscut pentru opoziția sa față de avort
și căsătoriile dintre două persoane de același sex și acuzat în anul 2017 de hărțuire sexulă a
fost de acord cu acest demers de modificare a Constituției. Kim Da vis, o funcționară
americană care a fost închisă în anul 2015 pentru că s -a opus eliberării actelor necesare unor
cupluri de același sex care doreau să se căsătorească, a venit în anul 2017 în România special
pentru a demonstra „efectele pe care legalizare a căsătoriilor gay le are asupra fiecăruia dintre
noi”.80 Vlad Viski, președintele MozaiQ, a considerat această vizită o infracțiune.
În data de 16 martie 2018, 40 de europarlamentari aparținând EPP (Partidul Popular
European), ECR ( Congresul European de Radiologie), S&D (Alianța Progresistă a
Socialiștilor și Democraților) și ENF (Europa Națiunilor și a Libertății) au trimis o scrisoare
președintelui țării, Klaus Iohannis, liderului Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, liderului

80 Florin Pușcaș (6 septembrie 2017). „Referendumul pentru familie, susținut din Congresul SUA: „Ochii întregii
lumi sunt ațintiți asupra voastră”/VIDEO”. Știri pe surse.

45
Senatului, Călin Popesc u-Tăriceanu și liderilor partidelor opozante prin care cereau ca
referendumul pentru revizuirea Constituției să fie desfășurat. Printre cei care au participat la
redactarea acestei scrisori s -au numărat și europarlamentari români: Daniel Buda, Ramona
Mănes cu, Mihai Țurcanu de la PNL și Andi Cristea împreună cu Emilian Pavel de la PSD.
Cele patru organizații internaționale amintite mai sus au luat legătura cu Curtea
Constituțională a României dupa ce s -a realizat votul din Senat în data de 11 septembrie
2018, în privința modificării ce nu se dorea a fi adusă termenului de familie din Constituție.
Reprezentantul Amnesty International al României, Barbara Černušáková a spus că
referendumul „ ar putea duce la încălcarea obligațiilor internaționale privind drepturile omului
la care s -a angajat în mod voluntar România, la o discriminare a homosexualilor, o
stigmatizare și o ostilitate la adresa comunității LGBTI”.81 În aceeași lună, Joe Biden, fostul
vicepreședinte american a vorbit despre referendumul din Rom ânia, menționând că „unii
dintre aliații noștri democratici, precum România, par să cedeze în fața unei politici înguste,
care dezbină și care încearcă să redefinească familia”.82
Persoane aparținând Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților s -au întânit cu
Viorica Dăncilă, premierul țării, în data de 26 septembrie 2018 și au adus critici la adresa
acesteia cu privire la tema referendumului, motivând că ceea ce susți ne aceasta nu este în
niciun caz o idee socialistă europeană. Mai târziu, în data de 3 octombrie 2018, 47 de
europarlamentari au înaintat o scrisoare către premier în care au evidențiat nemulțumirea și
intrigarea cu privire la demersul referendumului. După părerea lor, atâta timp cât nu sunt
asigurate fome alternative prin care comunitatea LGBT să fie recunoscută din punct de
vedere legal, atunci Guvernul României devine părtaș la nerespectarea drepturilor omului.
Cei care și -au exprimat acest punct de vede re nu au și semnat.

2.14 Manifestații de stradă – pentru referendum

În data de 22 octombrie 2016, aproximativ 10.000 de persoane au scandat în Oradea, mai
exact în Piața Unirii, pentru susținerea Coaliției pentru Familie având în vedere demersul
pentru revizuirea Constituției. Liviu D ragnea a făcut și el un anunț în vedere a desfășurării în

81 „Romania: Rights groups submit leg al challenge against „homophobic” referendum”. Amnesty International.
14 septembrie 2018
82 Cosmin Ruscior (12 septembrie 2018). „Oficial Amnesty International la RFI: Ne vom adresa CCR pe tema
referendumului privind familia tradițională”. RFI.

46
București a unui miting venit în sprijinul familiei tradiționale, „pentru a nu mai exista niciun
echivoc despre abordarea pe care PSD o are pe acest subiect”.83 Acest miting nu a avut loc.
În data de 9 iunie 2018, Noua Dreaptă a făcut demersul pentru „Marșul No rmalității”, un
eveniment anterior Bucharest Pride, care se tot repetă încă de la prima paradă LGBT din anul
2005. Aproximativ 150 de oameni au urmărit traseul Piața Victoriei -Piața Universității -Piața
Unirii -Patriarhia Română , evidențiind mesaje cum ar fi: „Referendum pentru familia
întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie”84 sau „Mamă, tată, soră, frate, nu
Sodoma și Gomora”.85
De asemenea, între 30 septembrie – 4 octombrie 2018, au fost organizate marșuri pro
referendum și în Slatina, Corabia, Balș, Caracal, Drăgănești -Olt, de către Episcopia Slatinei și
Romanaților.

2.15 Manifestații de stradă – împotriva referendumului

Asociația MozaiQ a susținut, în noiembrie 201 6, organizarea unui marș care să reprezinte
opoziția pentru revizuirea Constituției, numit „Dumnezeu nu face politică”, ,marș la care au
fost prezenți în jur 600 de oameni. În mai 2017 a avut loc la București Marșul Diversității.
Dorința pe care participanții și susținătorii LGBT au vrut să o exprime făcea referire la
renunțarea ideii de a îi exclude din normele presupuse de Constituție, atât pe ei, cât și pe cei
care nu se încadrează totalmente acestor tipare constituționale. La marșul anual desfășurat
pentru susținerea comunității LGBT au participat peste 2.000 de oameni, chiar dacă vremea
nu a fost una favorabilă. Printre participanți s -a regăsit și Hans Klemm, congresman -ul
Statelor Unite la București, el situându -se pe o poziție de susținere a minorităților sexuale. Pe
data de 1 iulie a avut loc un marș asemănător și la Cluj -Napoca, cu ocazia Cluj Pride. La
acest prim eveniment ce a avut în vedere sprijinirea LGBT din Tra nsilvania a participat un
număr de aproximativ 1.000 de oameni.
În anul 2018, a avut loc cea de -a 14-a ediție a Bucharest Pride86, desfășurată în premieră în
centrul capitalei, ediție la care au participat aproximativ 10.000 de oameni. În același timp, la
Cluj Pride, 500 de persoane au militat pentru drepturile societății LGBT din România.

83 „PSD vrea miting „mare” în mai. Tema: sprijinirea familiei tradiționale”. Digi24. 16 aprilie 2018
84 „Marșul Normalității, organizat de Noua Dreaptă. Circa 150 de oameni, printre ei copii și călugări, au cerut
protejarea „familiei tradiționale””. Adevărul. 9 iunie 20 18.
85 Nicolae Oprea (9 iunie 2018). „Marșul Normalității: În jur de 100 de persoane protestează față de legalizarea
parteneriatelor homosexuale, dar și față de Parada Pride”. Mediafax.
86 A se vedea figura 4 din anexe

47
2.16 Prezența la vot

În perioada celor două zile în care s -a desfășurat referendumul, aproximativ 4 milioane de
români din țară și alți aproximativ 130.000 de r omâni din diaspora au mers la vot. Din acest
total, aproape 2 m ilioane de români în mediul urban și alte 2 milioane de români în mediul
rural. Județul Suceava a desemnat cea mai mare prezență la urne, 30,67% dintre români au
votat până în ultimul moment. La antiteză s -a situat județul Covasna, cu cea mai mică
prezență la urne, -8,5%.
Având în vedere numărul mic ar persoanelor care s -au prezentat la vot, Coaliția pentru
Familie a anunțat, printr -un comunicat de presă, în cea de -a doua zi a referendumului faptul
că „toate îndemnurile la vot ale bisericilor și cultelor creștine din R omânia sunt boicotate de
partidele politice, în ciuda declarațiilor oficiale ale liderilor politici”87. Tot Coaliția pentru
Familie a fost de părere că referendumul s -a realizat într -o formă „superficială și
neprofesionistă” deoarece „nici măcar date elemen tare privitoare la obiectul referendumului
nu au fost comunicate publicului românesc”.88
Klaus Iohannis, președintele țării a avut și el ceva de spus în încheierea acestei
manifestări: „dezbaterea din jurul acestui referendum a fost dominată de campanii de
dezinformare grave, în care au prevalat discursul urii și chiar accentele extremist e.”89
Patriarhia Română și -a exprimat și ea punctul de vedere prin intermediul lui Vasile
Bănescu, purtătorul de cuvânt. Acesta a fost contrariat de faptul că întrebarea a fost una
neclară în totalitate, de faptul că referendumul a fost constituit în j urul imaginii lui Liviu
Dragnea, dar și de atitudinea promovării unor subiecte neadevărate.
Subiectele au fost întocmite pe ideea posibilității adopției copiilor de către cuplurile gay și
toate aceste aspecte care s -au alăturat referendumului au fost cele care au condus la
neîndeplinirea lui.

87 „Susținătorii referendumului, în minoritate. Un singur județ cu prezență la vot peste 30%”. Știrile Pro TV. 8
octombrie 2018.
88 G. S. (7 octombrie 2018). „Coaliția pentru Familie acuză o campanie de dezinformare fără precedent de la
Revoluție încoace: Ne a flăm în fața unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice”. HotNews.ro.
89 Mircea Oprea (8 octombrie 2018). „De ce nu a trecut referendumul? Varianta Bisericii: Politizare, asocierea
cu Dragnea, lipsa dezbaterii”. RFI România.

48
2.17 Implicarea subliminalului în problematica referendumului

Chestiunea ce a vizat existența unui referendum privitor la modificarea articolului din
Constituție care cuprinde definirea familiei nu a fost una ușoară. Având în vedere datele
expuse mai sus, se poate observa cu ușurință existența a două tabere, sus ținătorii și opozanții.
Această idee de pătrundere în mediul privat și intim al unei persoa ne, sau al mai multor,
reprezint ă un subiect tabu. În calitate de lider al oricărei fel de organizații sau de grupări,
oricât de mici, trebuie asumate anumite răspunderi. Nu se poate ca omul a cărei viață
personală este invadată, să rămână pasiv.
În lucrarea de față am ales să îmi opresc atenția asupra acestei abordări politice, privitoare
la familie și la tot ceea ce acest subiect a declanșat, pentru a evidenția, în măsura permisă, cât
de ușor subliminalul se poate strecura în mințile și în viețile oamenilor.
A fost deja amin tit, în capitolul anterior, felul în care comunicarea și percepția subliminală
acționează, dar și felul în care acestea influențează. Ideea de la care s -a pornit și care a
demarat acest proces de inițializare a unui referendum pe baza familiei tradiționale este
simplă. S -a considerat că Legea fundamentală a statului nu respectă, într -unul dintre articolele
sale, definiția corespunzătoare pentru întemeierea familiei. Și, mai mult decât atât, s -a dorit
excluderea existenței oricărei posibilități de întemeiere a unei familii de către cuplurile gay.
Este evident acum care au fost cele două tabere: membrii LGBT împreună cu susținătorii
lor pe de -o parte, iar pe de altă parte, restul cetățenilor.
Subliminalul și -a făcut simțită prezența, în acest caz, prin diverse mijloace. Este foarte
important de subliniat faptul că ceea ce s -a dorit în tot acest timp, a fost, de fapt, existența
unei posibilități de modificare a Constituției. Ca acest lucru să fie posibil, organizatorii
acestui demers au început să caute lacune și au găsit articolul menționat anterior , pe care au
dorit să îl modifice, situând în prim plan un termen care contează în cea mai mare măsură
pentru toată lumea, și anume, familia.
Anumite persoane sau grupări, cu interese sau fără, au fost atinse de acest termen atât de
important și au început demararea unui proces de apărare a lui, prin aproape toate mijloacele
existente. Au cadrat familia în centrul și deasupra tuturor celorla lte preocupări și au degenerat
acest subiect într -atât de mult încât au considerat că singura variantă posibilă și singura
problemă nerezolvată a statului român era întemeierea unui referendum pe această temă.
Nu a fos t atât de grav demersul de clar ificare în articolul 48 din Constituție a definiției
familiei, cât faptul că acest demers excludea șansa oricărei posibilități de întemeiere a unei
familii în cadrul minorităților sexuale. Acest fapt nu este în totalitate legal, având în vedere

49
faptul că R omânia s -a angajat să apere, să protejeze și să susțină drepturile și libertățile
oricărui cetățean român.
Controversele, contradicțiile și manifestările opozante la care s -a ajuns din cauza acestei
manifestări sunt evidențiate în capitolul al doilea al acestei lucrări. Însă, de menționat este
faptul că stadiul la care acest demers a aj uns este considerat, de mai multe persoane, abuziv.
Primul lucru ce nu trebuie lăsat indiferent, este chiar întrebarea adresată pe buletinele de vot,
întrebare ambiguă, la care trebuia să răspundă și un om cult, citit, informat, documentat, dar
și o vemeie vârstnică, din zona rurală, care nu se știe în ce măsură și -a părăsit vreodată satul
natal sau în ce măsură deține informații esențiale privitoare, de exemplu, la situa ția politică
actuală a României. Cum am menționat în capitolul anterior, fiecare lucru ambiguu sau pe
seama căruia trebuie să te contrazici, este subliminal. Așadar, întrebarea respectivă a ridicat
nenumărate controverse, nefiind specifică, clară, concisă sau la îndemâna tuturor.
O altă modalitate prin care subliminalul a intervenit, a constat în diversele afișe sau
panouri publicitare instalate pe clădiri sau pe mijloacele de transport în comun care susțineau
această atitudine a referendumului. Oameni i puteau fi, și în acest sens, manipulați și
determinați să susțină cauza de la care s -a pornit inițial, familia , și să îi situeze pe o poziție
favorabilă referendumului, dar fără să li se prezinte și detaliile subiacente.
Manifestațiile de stradă sun t și ele elementele subliminale care au stat la baza
referendumului, manifestații atât pro, cât și contra. Manifestații ale persoanelor din soci etatea
LGBT au existat încă de mai bine de un deceniu. S -au tradus prin parade care nu au făcut
altceva decât să încurajeze persoanele care aveau aceste atitudini comportamentale și mentale
să se accepte, oferindu -le înțelegere și susținere. Acest fapt, al homosexualității, până la urmă
nu este neapărat o decizie sau o tendință. Este mai degrabă o atitudine nativă. De aceea,
societatea LGBT se bazează în primul rând pe înțelegere, apoi pe toleranță și acceptrare.
Nimeni nu este vinovat sau responsabil pentru felul în care s -a născut și nici pentru
preferințele pe care le deține. Înțelegerea este un aspect de care organizatorii
referenedumului, și apoi susținătorii acestuia, nu au dat dovadă, acest lucru fiind evidențiat și
prin manifestațiile de stradă ale opozanților care au afișat d iverse mesaje cum că această
atitudine de existență a cuplurilor gay, este, într -un fel, nelegitimă.
Așa cum a fost demonstrat, ani la rând de către specialiști, și amintit acum în această
lucrare, felul în care subliminalul acționează sau existența l ui nu sunt în totalitate dovedite.
Însă, este evident că o anumită atutudine, la nivelul subconștientului, care ne determină să
acționăm într -un anumit fel, există. A se vedea, în acest caz, reacțiile celor implicați sau
influențați în referendum, precum ș i finalitatea acestuia. Dorința organizatorilor nu a fo st

50
atinsă, referendumul a fost înfrânt , iar definiția căsătoriei din articolul 48 al Constituției a
rămas aceeași.
Având în vedere acest subiect controversat al referendumului, precum și ideea existenței
unei percepții subliminale, am decis să cer opinia câtorva persoane în privința acestor teme ,
mai ales că există atâtea discuții contradictorii cu privire la aces tea. Desigur că sunt foarte
multe studii realizate de specialiști pe baza percepției subliminale sau a subliminalului în
general, însă, ceea ce mi -am dorit eu a fost să ajung singură și în mod direct la credințele
oamenilor cu privire la aceste practici, a legând oameni din categorii sociale diferite.
Întrebările pe care le -am ales, care să cuprindă subiectele în jurul cărora este realizată
lucrarea, sunt:
1. Ați auzit vreodată de „percepție subliminală”?
2. Dar de „comunicare subliminală”?
3. Considerați că vreuna dintre acestea v -au influențat vreodată în vreun fel?
4. Ați participat la referendumul privitor la familia tradițională din octombrie 2018?
Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
5. Sunteți de părere că referendumul a fost influențat de aspecte subliminale?
6. Credeți că este în regulă ca mesajele subliminale să fie folosite în astfel de scopuri,
precum cel al referendumului?
7. Ați simțit vreo urmă de manipulare a maselor desfășurată în privința referendumului?
8. Considerați că practicarea subliminalului poate duce la modific area comportamentului
sau a atitudinilor ?
9. După părerea dumneavoastră, practicarea mesajelor subliminale este avantajoasă într –
o oarecare măsură?
10. V-ați folosi vreodată de această idee a subliminalului pentru a vă atinge un anumit
scop?

Subiectul nr. 1
Vârsta: 26
Ocupație: Specialist Resurse Umane
1. Da.
2. Da.
3. Da.
4. Nu, deoarece întrebarea propusă pentru referendum nu a fost suficient de clară.
5. Da.

51
6. Depinde de situație. Referendumul trebuie explicat cât mai clar și mai concis
populației, în așa fel încât aceștia să fie încurajați să meargă la vot.
7. Da, prin mass -media și prin intermediul tuturor rețelelor de socializare.
8. Bineînțeles.
9. Dacă scopul este unul pozitiv pentru societate, atunci da.
10. Bineînțeles.

Subiectul nr. 2
Vârsta: 21
Ocupație: Student
1. Da.
2. Da.
3. Este posibil.
4. Nu, pentru că nu am fost interesată să votez. Era un subiect delicat și nu am considerat
că mă pot pronunța în favoarea sau defavoarea uneia dintre opțiuni. Nimeni nu trebuie
îngrădit, dar în același timp există un anumit mers al lucrurilor î n România și peisajul
românesc nu era pregătit pentru o asemenea schimbare.
5. Da.
6. Nu.
7. Da.
8. Da.
9. Da. Depinde de scopul pentru care sunt folosite și asupra cui sunt folosite.
10. Da.

Subiectul nr. 3
Vârsta: 40
Ocupație: Art Director
1. Da.
2. Da.
3. Nu sunt sigur, dar este posibil. Fiind subliminal, este greu să îmi dau seama dacă am
fost vreodată influențat.
4. Nu, nu am participat pentru că a fost influențat de aspecte subliminale.

52
5. Da, cum am menționat și anterior, sunt sigur că referendumul a fost influențat de
aspecte subliminale, tocmai de aceea nici nu am participat.
6. Nu sunt de acord ca mesajele subliminale să fie folosite în astfel de scopuri. Din câte
știu chiar sunt ilegale.
7. Da, am simțit. Consider că mai tot referendumul a fost o manipulare.
8. Da, consider că da. Nu degeaba aceste metode de manipulare sunt folosite de multe
persoane.
9. Consider că practicarea mesajelor subliminale nu este avantajoasă. Un referendum ar
trebui să fie transparent și clar pentru toată lumea, fără mesaje ascunse.
10. Nu, nu le consider morale și corecte.

Subiectul nr. 4
Vârstă: 49
Ocupație: Șofer profesionist
1. Da.
2. Da.
3. Da.
4. Nu am participat pentru că am fost de serviciu.
5. Da.
6. Nu.
7. Da.
8. Da.
9. Da.
10. Da.

Subiectul nr. 5
Vârstă: 25
Ocupație: Campaigns coordinator – marketing
1. Da, percepția subliminală este puterea psihicului de a identifica la nivel mai puțin
conștient și de a răspunde la stimuli indirect adresați.
2. Da.
3. Dacă am fost expusă fără să știu la o astfel de comunicare, este foarte probabil ca ea
să mă fi influențat la nivel subconștient.

53
4. Nu am part icipat la referendum din mai multe motive. Mi s -a părut că a fost folosit ca
o diversiune de la problemele reale ale țării de la momentul respectiv, problema pusă
în discuție nefiind una reală pentru România la momentul de față.
5. Cred că referendumul a fos t influențat de o mulțime de factori și nu cred că există
vreun dubiu pentru cineva că s -a încercat influențarea acestuia de către două tabere.
Cât despre mesajele subliminale, îmi place să cred că nu au fost folosite, iar dacă au
fost, cu siguranță au i nfluențat.
6. Categoric nu este în regulă ca mesajele subliminale să fie folosite pentru a influența
absolut nimic, cu atât mai mult în situații în care vorbim despre influențarea maselor
și indicarea unui comportament individual sau colectiv.
7. Cu siguranță dorința de manipulare a fost prezentă pe durata întregului eveniment, iar
aceasta nu a fost folosită de o singură tabără, ambele încercând să manipuleze masele
la niveluri diferite.
8. Cu siguranță atunci când subliminalul este folosit, acesta are puterea de a modifica
comportamente și atitudini, după cum relevă și numeroase studii.
9. Practicarea mesajelor subliminale este cu siguranță avantajoasă pentru emițător.
10. Cred că este greu să te folosești ca persoană fizică de așa ceva la nivelul vieții
personale. M -am folosit de comunicarea subliminală pentru diverse studii și cercetări,
dar doar în scop academic.

Subiectul nr. 6
Vârstă: 51
Ocupație: Liber profesionist
1. Da.
2. Da.
3. Da.
4. Da. Continuarea nației pe acest pământ este dată de femeie, prin naștere, iar căsătoria
trebuie să fie între un bărbat și o femeie. Căsătoria între doi bărbați este de decor.
5. Da.
6. Nu.
7. Da.
8. Da.
9. Uneori. Comenzile sunt cuvinte simple inserate în mod repetat la care individul
reacționează.

54
10. Uneori. Totul ține de gândire și de existența unui scop bi ne definit.

Subiectul nr. 7
Vârstă: 46
Ocupație: Dispecer de Securitate
1. Nu.
2. Nu.
Ulterior, subiectului i -au fost explicați termenii și a putut înțelege cu ușuri nță despre ce
este vorba.
3. Da, acum îmi dau seama că m -au influențat.
4. Da, pentru că sunt de acord cu căsătoria între un bărbat și o femeie și nu accept
societatea LGBT.
5. Bineînțeles.
6. Nu.
7. Da.
8. Depinde în ce măsură este folosită și în ce scop.
9. Nu este avantajoasă pentru că oamenii nu ar trebui influențați în acest fel.
10. Nu cred. Nu.

Subiectul nr. 8
Vârstă: 24
Ocupație: Programator
1. Da.
2. Da.
3. Da.
4. Nu. Din punctul meu de vedere a fost doar o manipulare pentru a încerca să facă
poporul să își concentreze atenția spre alte lucruri decât adevăratele probleme.
5. Da.
6. Nu.
7. Da.
8. Da.
9. Da.
10. Da.

55
Subiectul nr. 9
Vârstă: 28
Ocupație: Funcționar public
1. Nu.
2. Da.
3. Da.
4. Da. Am participat la vot pentru că sunt o persoană responsabilă și sunt conștient că
trebuie să ne exercităm dreptul de vot.
5. Posibil că da, mai mult ca sigur.
6. În principiu nu, ca și în orice altă problemă de acest gen.
7. Da, în mass -media.
8. Da.
9. În funcție de scopurile propuse, da.
10. Mai mult sau mai puțin. Dacă imprejurarea conduce într -acolo, pot profita de această
situație.

Subiectul nr. 10
Vârstă: 34
Ocupație: Director Executiv
1. Da, îmi este cunoscut conceptul de per cepție subliminală.
2. Da, îmi este cunoscut conceptul de comunicare subliminală.
3. Având în vedere evidența prezenței mesajelor subliminale și a cunoașterii tehnicilor
de comunicare subliminală, consider că am fost influențat mai mult sau mai puțin de
aceste d ouă procedee, de -a lungul timpului.
4. Da, am participat. Motivul pentru care m -am prezentat la referendum este strâns legat
de convingerile și principiile care îmi guverneaza viața.
5. Cu siguranță! Însă în această situație aș miza mai mult pe comunicarea subliminală.
6. Nu, deoarece oamenilor trebuie să li se acorde dreptul de a -și exprima părerea într -un
mod cât mai democratic cu putință. Plasarea de mesaje /comunicare subliminală se
consideră a fi un factor de influență directă asupra deciziei (posibilei dec izii) de a vota
pro sau contra.
7. Da. Susțin expunerea de la punctul 5.
8. Da. Prin definiție, mesajele și comunicarea subliminală asta fac. Modifică atitudini,
comportamente și posibile opțiuni.

56
9. Probabil din punctul de vedere al beneficiarului direct, da, este avantajoasă. În ceea ce
privește consumatorul final, consider opusul. Plasându -mă în postura utilizatorului
final (clientului/cumpărătorului) consider că nu este deloc avantajoasă, dimpotrivă.
10. Nu. Niciodată. Consider că plasarea unui produs/serviciu într -o piață liberă trebuie să
atragă clienți exclusiv în situația în care aceștia chiar au nevoie de produs/serviciul
tău.

57
CONCLUZII

În această lucrare am încercat să prezint cât se poate de explicit rolul, funcțiile actului
comunicațional, și, pornind de la acestea, să ajung pe un teritoriu aparte al comunicării, cel
privitor la comunicarea și percepția subliminală. De cele mai multe ori, comunicarea est e
privită ca o acțiune obișnuită care se realizează între oameni și este ignorată existența
comportamentului aflat dincolo de nivelul conștientului , care, în mod inevitabil, influențează
relații și decizii.
Comunicarea are o structură foarte bine defi nită, în funcție de modelul de analizat. Un
comunicator desăvârșit trebuie să aibă în vedere toate elementele componente ale modelului
respectiv, este vorba aici despre: emițător, receptor, cod, mesaj, procesul de codificare,
decodificare, feedback, dar și de posibila existență a unor factori perturbatori.
Existența experienței în cazul procesul ui de comunicare va fi cu siguranță folositoare în
evidențierea elementelor mai puțin sesizabile de către cei mai puțin familiarizați în
înțelegerea actului comunicațional. Aprofundarea acestuia se bazează pe observarea
diferenței dintre informație și înțele s sau a relației dezvoltate în mod inconștient între
inerlocutori. Toate aceste aspecte dar și măsura în care un interlocutor le are în vedere conduc
la optimizarea și eficientizarea actului comunicațional desfășurat.
Dacă eficientizării și transmiter ii mesajului nu le sunt acordate o importanță suficient de
mare, se va produce cu ușurință o situație conflictuală. Interesele nu vor fi atinse prin actul
comunicațional, iar interlocutorii vor fi nemulțumiți.
În această privință a transmiterii de me saje, am ales să aduc în discuție problematica
subliminalului, o chestiune care apelează mai mult sau mai puțin la cuvinte, dar care
determină participanții la acest act comunicațional să reacționeze într -un anumit fel. A fost
deja amintit în lucrarea de f ață că subliminalul este în legătură directă cu subconștientul și că
subconștientul răspunde la anumiți stimuli fără să ne mai întrebe. De aici se desprind aspecte
precum influențarea, conștientă sau nu, sau luarea anumitor decizii.
Pentru a observa acest mod în care subliminalul influențează, am ales să prezint situația
referendumului privitor la familia tradițională desfășurat în luna octombrie a anului 2018 .
Totul a pornit de la dorința modificării Constituției, prin articolul 48, care nu cuprindea, se
pare, o definiție exactă a termenului de „familie” și a modului în care aceasta se poate
întemeia. Au existat extrem de mulți oameni nemulțumiți de acest fapt al existenței unei
definiții nu suficient de explicite , dar și de refe rendum, subliminalul manifestându -se prin
diverse atitudini, evidențiate anterior în cel de -al doilea capitol.

58
Din acest studiu de caz se poate observa un raport de contradicție între cetățeni care
surmontează orice posibilă stare de egalitate, chiar dacă, în teorie, egalitatea și libertatea sunt
distribuite în mod egal.
Dacă subliminalul influențează și în ce măsură o face am încercat să demonstrez printr -un
chestionar minimal, în care am cerut opinia câtorva persoane, cu vârste și profesii dif erite. În
continuare, o să dezvălui concluziile care reies din r ăspunsurile primite la chestionar, din
partea persoanelor în cauză.
Întrebați dacă au auzit vreodată de termenii percepție și comunicare subliminală, mai mult
de jumătate din cei chestionați au răspuns pozitiv. Am avut și răspunsuri negative, însă după
ce le -am explicat termenii, au recunoscut că știau ce presupun ace știa, dar nu aveau o
definiție exactă a lor. Scopul pentru care am ales vârste și ocupații diferite chiar acesta este:
să pot observa gradul de informare sau de dezinformare mai mult sau mai puțin general din
mediul înconjurător. Termenul de „subliminal” p oate nu se plimbă adesea pe la urechile
noastre și, totuși, mulți îl cunosc.
Toți participanții la chestionar au mărturisit că au fost sau că este posibil să fi fost
influențați de percepția și comunicarea subliminală, fapt ce demonstrează că aceștia chiar
sunt familiarizați cu teoria acestor doi termeni. Revenind la o problemă sensibilă,
referendumul, mai mult de jumătate dintre cei chestionați au răspuns negativ la întrebarea
care viza participarea la referendum. Unii dintre ei și -au motivat absența , blamând întrebarea
care nu a fost suficient de explicită, afirmând că întreg referendumul a fost influențat de
aspecte subliminale, alții au mărturisit că pur și simplu nu au fost interesați să voteze,
considerând subiectul unul sensibil , că au fost de s erviciu în ziua respectivă sau că
referendumul a reprezentat o manipulare, o distragere a populației de la probleme reale ale
țării. Desigur că au existat și răspunsuri pozitive, oameni care au mers la vot, susținând că
familia trebuie întemeiată doar pe c ăsătoria dintre un bărbat și o femeie, că nu acceptă
societatea LGBT, amintind de convingerile și principiile proprii guvernante.
Întrebați dacă au simțit urme de manipulare din punct de vedere subliminal în privința
referendumului, toți au răspuns afirmativ, observându -se pe alocuri nemulțumirea lor cu
privire la acest fapt.
În chestionar am adus în discuție și problemati ca schimbării comportamentului sau a
atitudinii prin prisma prezenței subliminalului. Toți au fost de acord că acest lucru este
posibil, cineva întărind că subliminalul chiar pe acest lucru se bazează. Interesante au fost
răspunsurile pe care le -am primit la întrebarea privitoare la existența unor posibile avantaje în
cadrul folosirii mesajelor subliminale. Un singur răspuns a fost negativ, iar dintre cei cu

59
răspunsuri afirmative, unii au spus că practicarea mesajelor subliminale este avantajoasă, iar
alții au ținut să menționeze că este avantajoasă doar pentru locutor, nicidecum pentru cel care
este influențat.
Ultima întrebare a chestionarului i -a situat puțin în contradicție pe cei participanți, față de
răspunsurile anterioare. Întrebați dacă s -ar fo losi vreodată de aspecte subliminale pentru a -și
atinge un anumit scop, mai mult de jumătate dintre ei au răspuns afirmativ, ceilalți negând
prompt, motivând că acest fapt nu ar fi moral.
Prin acest chestionar eu am urmărit să obțin răspunsuri sincer e, și bineînțeles, diferite. Am
fost curioasă să descopăr opinii și atitudini diverse, și le -am obținut. Referendumul privitor la
familia tradițională și colectivitatea LGBT reprezintă de foarte mult timp o chestiune aparte
în societate și mă bucur că aces t subiect a fost cumva dezbătut într -un anumit fel, că oamenii
și-au putut exprima părerea prin vot, că s -au observat taberele participante și că referendumul
a avut o finalitate, chiar dacă această finalitate a stârnit controverse. În ceea ce privește
subliminalul, am înțeles că oamenii, în general, nu -și doresc decât atingerea propriilor
obiective, și din această cauză, ei ar fi oricând dispuși să apeleze la metode și mai puțin etice.
Concluzionând, îmi doresc ca ceea ce am î ncercat să exprim prin această lucrare să fi fost
înțeles de oricine va dori să o străbată, sa aprofundeze sau să clarifice anumite ches tiuni,
prezentate sub o formă mai simplistă, și în același timp am urmărit să prezint modul în care
subcomunicarea are e fecte asupra celor care i se supun, iar neglijarea acesteia poate conduce
la apariția diverselor conflicte.

60
ANEXE

Fig. 1 Prezența la vot pe județe în cadrul referendumului din 6 -7 octombrie 2018
Fig. 2 Protest după votul Senatului din 11 septembrie
2018 în Piața Universității din București

61

Fig. 3 Panou cu mesaj pro -referendum pe un bloc din Piața Victoriei din
Timișoara. După multiple reclamații și sesizarea primarului Nicolae Robu,
acesta a fost dat jos.
Fig. 4 Participanți la Bucharest Pride 2016

62
BIBLIOGRAFIE

Cărți:
1. Bornstein, R. F., Leone, D. R., Galley, D. J., The generalizability of subliminal mere
exposure effects: Influence of stimuli perceived without awareness on social behavior,
Journal of Personality and Social Psychology, 53, 1987
2. Cherry, E. C., Some experim ents on the recognition of speech, with one and with two
ears, Journal of Acoustical Society of America, 25, 1953
3. Chowdhury, U., Copilul cu ticuri și sindromul Tourette. Ghid pentru părinți și
specialiști, Trei, 2016
4. DeVito, J. A., The Interpersonal Communication Book, Pearson, 2015
5. DeVito, J. A., The Communication Handbook: A dictionary, Harper&Row, New
York, 1986
6. Eco, U., Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1980
7. Ethridge, S., Batalla de Ca da Mujer, La: Every Woman ’s Battle, Paperback, Editorial
Unilit, 2008
8. Eysenck, H., Eysenck, M., Descifrarea comportamentului uman , Teora
9. Gratz, J. E., The ethics of subliminal communication, Journal of Business Ethics, 1984
10. Habermas, J., Cunoaștere și comunicare, București, Politică, 1983
11. Kapferer, J. N., Căile persuasiunii: Modul de influențare a comportamentelor prin
mass -media și publicitate, Comunicare.ro, București, 1978, 1983, 1990
12. Larrazabal, J. M., Miranda, L. A. P., Language, Knowledge and Representation,
Kluwer Academic Publishers, Netherlands, 2004
13. Miclea, M., Psihologie cognitivă, Polirom, Iași, 1999
14. Moldoveanu, M., Miron, D., Psihologia reclamei: Publicitatea în afaceri, Libra,
București, 1995
15. Moore, T. E., Sublim inal Perception: Facts and Fallacies, Feature, 1992
16. Marcel, A. J., Conscious and unconscious perception: Experiments on visual masking
and word recognition, Cognitive Psychology, 15, 1983
17. Opre, A., Inconștientul cognitiv: modele teoretice, suport experimental și aplicații,
Polirom, Iași, 2012
18. Prutianu, Șt., Comunicare și negociere în afaceri: Note de curs, Polirom, Iași, 1998
19. Parpală, E., Verbal communication, Craiova, Academic Publishing House
Unive rsitaria, 2009
20. Pratkanis, A. R., The Cargo -Cult Science of Subliminal Persuasion, Feature, 1992
21. Rubinstein, S. L., Existență și conștiință, București, Editura Științifică, 1960
22. Shannon, C. E., The Mathematical Theory of Communication, Bell System Technical
Journal, 1948
23. Tudorescu, N., Comunicare și negociere în afaceri, Universitaria, Craiova, 2012
24. Tudorel, N., Gheorghiță, I., Gheorghiță, D., Comunicarea organizațională și
managementul situațiilor de criză, MAI, București, 2006

63
25. Zlate, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iași, 2004

Articole :
26. MindFit Hypnosis: What are subliminal messages , https://www.mindfithypnosis.com/what –
are-subliminal -messages/ , accesat în data de 27 martie 2019
27. Marketing Subliminal: Gmarketing Training: How to Effectively Use Subliminal M arketing in
your Overall Ad Strategy, http://gmarketingtraining. com/effective -subliminal -marketing/ ,
accesat în data de 15 aprilie 2019.

Alte surse:
28. Antena 3, 01 noiembrie 2016;
29. ActiveWatch, 03 octombrie 2018;
30. Adevărul, 05 ianuarie 2016, 09 iunie 2018;
31. Amnesty International, 14 septembrie 2018;
32. Basilica.ro, 14 ianuarie 2016;
33. Digi24, 20 octombrie 2016, 09 mai 2017, 16 septembrie 2017, 16 aprilie 2018, 04
iunie 2018, 18 septembrie 2018;
34. Deutsche Welle via Adevărul, 20 octombrie 2016;
35. ExpertForum, 04 octombrie 2018;
36. G4Media, 12 septembrie 2018;
37. Hotnews.ro, 26 septe mbrie 2017;
38. LGBTQ Nation, 20 octombrie 2016;
39. News.ro, 29 septembrie 2018;
40. RFI România, 30 septembrie 2018;
41. Radio Europa Liberală, 01 octombrie 2018;
42. Știrile ProTv, 18 septembrie 2018, 19 septembrie 2018, 08 octombrie 2018;
43. Ziare.com, 2 no iembrie 2016, 24 noiembrie 2016.