Prof. univ. dr. Florin Buhociu Conf. univ. dr. Liliana Moga [600040]

Universitatea „Dun ărea de Jos” din Gala ți
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Departamentul de Economie

Prof. univ. dr. Florin Buhociu Conf. univ. dr. Liliana Moga

Analiză
economico-financiar ă

ISBN 978-606-8216-01-0

Editura EUROPLUS
Galați, 2010

3
Capitolul 1
Bazele teoretico-metodologice al e Analizei economico-financiare

1.1 Definirea si tipologia analizei economico-financiare
Analiza – ca metod ă a cunoașterii, se bazeaz ă pe descompunerea unui obiect, proces
sau fenomen în p ărțile sale componente, pân ă se ajunge la elementele sale simple, în scopul
cunoașterii structurii acestuia și a identific ării legăturilor cauzale dintre elementele sale, a
factorilor care le genereaz ă și a legilor form ării acestora.
Analiza economico-financiar ă este o disciplin ă al cărei obiect de st udiu îl constituie
procesele și fenomenele economico-financiare legate de activitatea productiv ă desfășurată de
întreprinderi. Întreprinderea, este v ăzută ca o organiza ție socială, cu o structur ă proprie bine
delimitată în timp și spațiu, caracterizat ă prin dinamism si complexitate. Analiza
economico-financiar ă utilizeaz ă în demersurile sale un ansa mblu de concepte, tehnici și
instrumente care asigur ă tratarea informa țiilor interne și externe în scopul formul ării unor
aprecieri pertinente referitoare la situa ția unui agent economic, la nivelul și calitatea
performantelor sale. Analiza informa țiilor se face potrivit rela țiilor cauz ă-efect, ca urmare a
caracterului deosebit de complex al fe nomenelor social-economice care se desf ășoară la
nivelul întreprinderilor.
În funcție de criteriul de clasif icare ales, se disting mai multe tipuri ale analizei
economice:
1. După raportul între momentul în care se efectueaz ă analiza și momentul
desfășurării fenomenului analizat , există două tipuri fundamentale:
− analiza post-factum sau post-operatorie; prive ște prezentul și trecutul activit ății
analizate și presupune cercetarea r ezultatelor unei activit ăți economice potrivit rela țiilor
cauzale, pentru stabilirea modului în care au fost îndeplinite obiectivele stabilite. Termenul de
„post-factum” define ște un proces sau eveniment care a av ut loc sau care s-a încheiat, analiza
acestuia efectuându-se ulterior producerii lui;
− analiza previzional ă sau analiza prospectiv ă; privește viitorul activit ății analizate și
presupune previzionarea evolu ției fenomenelor economice, pe baza cercet ării factorilor care le
influențează și a relațiilor de cauzalitat e, în perspectiv ă. Analiza previzional ă constituie o
etapă premergătoare în elaborarea strategiei activit ății economico-financiar e a întreprinderii.

2. Din punct de vedere al urm ăririi însu ș
irilor esen țiale sau al determin ărilor
cantitative ale fenomenelor , există două tipuri de analiz ă:
− analiza calitativ ă, care urm ărește determinarea însu șirilor esen țiale ale fenomenului
economic studiat și a factorilor care sunt de aceea și natură cu fenomenul și îl determin ă.
Analiza calitativ ă determin ă gradul de precizie cu care se face previzionarea evolu ției
fenomenelor și stă la baza elabor ării de modele în care s unt prinse elementele esen țiale ale
fenomenului economic;
− analiză cantitativ ă, presupune cercetarea fenomenel or economice prin determin ări
cantitative exprimate prin volum, valoare, num ăr, durata, etc.
3. După nivelul la care se desf ășoară analiza , distingem:
− analiza microeconomic ă, desfășurată la scara întreprinderii și a elementelor acesteia,
abordată ca sistem;
− analiza macroeconomic ă, studiaz ă fenomenele economice la nivelul ramurii
economice, al economiei na ționale sau al economiei mondiale.

44. După modul de urm ărire în timp a fenomenelor economice , se disting:
− analiza static ă, care studiaz ă fenomenele economice, precum și elementele și
factorii care le influen țează, la un moment dat; no țiunea de static face referire la modul în care
se efectueaz ă analiza, și nu la natura fenomenelor ec onomice, care nu sunt niciodat ă statice;
− analiza dinamic ă, studiază fenomenele economice în schimbare, în corela ție cu
evoluția lor în timp, relevând caracteristicile ac estora la o succesiune de momente.
5. După criteriile de studiere a fenomenelor :
− analiza tehnico-economic ă, care îmbin ă caracterul tehnic cu cel economic, de
exemplu ac țiunea de cre ștere a produc ției este rezultatul unei analize tehnico-economice
efectuate de speciali ști cu cuno ștințe tehnice și economice (reducerea costurilor, cre șterea
rentabilității pe produs etc.);
− analiza economico-financiar ă tratează corelațiile dintre activitatea economic ă (de
exploatare) și activitatea financiar ă (riscul financiar);
− analiza financiar
ă vizează fluxurile financia re care se formeaz ă la nivelul
întreprinderii, modul de gestionare și plasare a capitalului, etc.

1.2 Conținutul procesului de analiz ă economic ă
Analiza unei activit ăți economice începe abia în mo mentul în care acesta s-a
concretizat prin rezultate. Drumul pe care îl parcurge activitatea de analiz ă este invers
evoluției reale a fenomenului: se porne ște de la rezultate, ma terializate sub forma unor
indicatori economico-financiari, dup ă care se determin ă elementele procesului, factorii care
l-au generat și i-au influen țat evoluția și relațiile dintre ei.
Definiții ale elementelor prezentate pân ă acum:
− elementele: p ărți componente ale fenomenului analizat;
− factorii: acele for țe în mișcare care provoac ă sau determin ă un fenomen economic;
− cauze: fenomene care în anumite condi ții provoac ă, și deci explic ă, apariția unui
fenomen. Un fenomen economic poate fi generat de anumite cauze, dar la rândul sau poate fi
cauza final ă a altui fenomen.
Conținutul activit ății de analiz ă economic ă poate fi structurat în mai multe etape:
1. Determinarea obiectului anal izei economico-financiare, care presupune identificarea
faptelor, fenomenelor sa u rezultatelor asupra c ărora se va concentra analiza; delimitarea
acestora se face în timp și în spațiu, cantitativ si calitativ;
2. Determinarea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului studiat. Pentru
descompunerea în elemente componente se efectueaz ă o analiză structural ă a fenomenului
economic studiat. Factorii de influen ță se stabilesc treptat, începând cu cei cu ac țiune direct ă
și continuând cu cei cu ac țiune indirect ă (care influen țează fenomenul economic studiat prin
intermediul primei categorii de factori). Procesul continu ă până la stabilirea cauzelor finale
(primare) care determin ă evoluția fenomenului studiat;
3. Odată cu stabilirea factorilor are loc și determinarea corela ției dintre fiecare factor
identificat și fenomenul economic analizat, cât și a corela ției dintre ace știa. Prin corela ție se
înțelege o rela ție de tip cauz ă-efect care genereaz ă raporturi de condi ționare.
4. Măsurarea (cuantificarea) influen țelor diferitelor elemente sau factori, care este în
principal o analiz ă de tip cantitativ;
5. Sintetizarea rezultatelor analizei – etap ă în care se fac aprecierile asupra activit ății
economice studiate, și stabilirea unui diagnostic pentru evaluarea situa ției activit ății
economice studiate;
6. Elaborarea m ăsurilor pentru îndreptarea deficien țelor constatate, respectiv cre șterea
eficienței activității pe viitor (acestea constituie con ținutul deciziilor adoptate).

5
1.4 Studiul factorilor care influen țează rezultatele activit ăților economice
Necesitatea cunoa șterii schimb ărilor de situa ție care apar în activitatea întreprinderilor
atrage, în mod obligatoriu, cunoa șterea și studiul tuturor factorilor implica ți, al naturii lor, al
relațiilor pe care ace știa le stabilesc cu alte elemente. A cest lucru nu se poate realiza decât
prin efectuarea unei analize economice.
Factorii care influen țează rezultatele fenomenelor economice pot fi grupa ți după mai
multe criterii:
1. După natura con ținutului lor:
− tehnici;
− tehnologici;
− economici;
− organizatorici;
− social-politici;
− demografici, etc.
2. După caracterul lor în cadrul rela țiilor cauzale:
− factori calitativi , care sunt de aceea și natură cu fenomenul analizat, deosebindu-se
de fenomen prin gradul de cuprindere. De exemplu, productivitatea muncii este de aceea și
natură cu produc ția, dar se raporteaz ă la o persoan ă, o unitate de timp, etc.;
− factori cantitativi (care exprim ă nivelul cantitativ), sunt purt ătorii materiali, concre ți,
ai factorilor calitativi;
− factori de structur ă, care sunt folosi ți atunci când rezultatul analizat se refer ă la
mărimi agregate (compuse din mai multe elemente);
3. După felul în care ac ționează asupra procesului economic analizat:
− factori cu ac țiune direct ă, atunci când ace știa acționează și își exercită direct
influența asupra fenomenelor supuse analizei;
− factori cu ac țiune indirect ă, care își manifest ă influența indirect asupra fenomenului
analizat, prin intermediul factorilor direc ți;
4. După originea ac țiunii, întâlnim:
− factori endogeni (interni) , care își au originea în activitatea desf ășurată;
− factori exogeni (externi) , care își au originea la nivelul ramurii sau al economiei
naționale;
5. După natura circuitului economic:
− factori specifici activit ății de produc ție, de exemplu: mijloacele fixe, factorul uman,
material etc.;
− factori specifici activit ății de aprovizionare , de exemplu: modul de procurare,
natura materiilor prime, a materialelor etc.
6. După gradul de intensitate al ac țiunii:
− factori principali (dominan ți, hotărâtori), de exemplu: calitatea produselor, cererea
pieței, raționalizarea consumului;
− factori secundari (de mai mic ă importan ță, dar nu de neglijat), de exemplu:
modalitatea de asigurare a tran sportului pentru produsele vândute, modalitatea de ambalare,
de prezentare și de returnare a ambalajelor etc.
7. După posibilitatea de previziune:
− factori previzibili (cu grad ridicat de certitudine);
− factori imprevizibili (nesiguri, aleatori).

1.5 Metodologia analizei economice
Metodologia analizei economico-financ iare este totalitatea procedeelor și a
modalităților de cercetare utiliz ate în domeniul economic și financiar.

6Ca în oricare alt domeniu de activitate, putem grupa metodele de analiz ă în două mari
categorii:
a) Metode de analiz ă calitativ ă, care studiaz ă aspectele legate de rela țiile cauzale
care se reg ăsesc în esen ța oricărui fenomen economic. Finalitatea aplic ării metodelor
calitative const ă în construirea modelelor abstract e a fenomenelor economice studiate;
b) Metode de analiz ă cantitativ ă, care dau posibilitatea concretiz ării cantitative, a
cuantificării influen țelor pozitive sau negative ale factorilor care determin ă activitatea sau
fenomenul analizat.
Cele mai importante metode ale analizei calitative , prezente în literatura de
specialitate, sunt:
Metodele de analiz ă cantitativ ă a u l a b a z ă mărimi cifrice și se folosesc pentru
cuantificarea contribu ției factorilor de influen ță la formarea și modificarea unui fenomen sau
rezultat economic. Ca metode de analiz ă cantitativ ă, utilizate în analiz ă economico-financiar ă,
întâlnim:
1. Metoda substituirilor în lan ț se aplică pentru determinarea influen ței factorilor
asupra fenomenului analizat. Modelul metodei se prezint ă sub forma unei rela ții matematice
(raport sau produs) care leag ă factorii care influen țează fenomenul analizat.
Cel mai frecvent este o ecua ție cu una sau mai multe variabile, ca în exemplele de mai
jos:
()xf Y= ; ()2 1x,xf Y= ; ( )n 3 2 1 x… ,x,x,xf Y= .
Metoda substituirilor în lan ț are la baz ă înlocuirea succesiv ă a valorii pe care o au
factorii la momentul de baz ă (P0) cu valoarea lor efectiv ă (P1).
Utilizarea acestei metode presupune re spectarea a trei principii importante și anume:
a) ordonarea factorilor în vedere a substituirii este dat de caracterul lor în cadrul
relațiilor cauzale:
− factori cantitativi;
− factori de structur ă;
− factori calitativi.
b) respectarea succesiunii înlocuirii valorilor factorilor. Se porne ște de la factorii cu
influență directă către cei cu influen ță indirectă.
c) menținerea necondi ționată a valorii înlocuite a unui factor în opera țiile care
urmează.

Variația rezultatului economic sau abat erea acestuia, poate fi exprimat ă prin mărimi
absolute ( RΔ) sau prin m ărimi relative (RIΔ ), analiza f ăcându-se pentru fiecare caz în
parte.
În continuare vom detalia modalit ățile se analiz ă a abaterilor rezultatului economic, în
funcție de num ărul factorilor care îl influen țează și de relația matematic ă stabilită între
aceștia, cât și în funcție de modul de exprimare (în m ărimi absolute și în mărimi relative).
1.1 Rezultatul (R) este exprimat ca produs al factorilor de influen ță iar modelul
matematic va fi o ecua ție de forma:
cbaR⋅⋅=

1.1.1 Modificarea în m ărimi absolute:
Modificarea rezultatului economic ( RΔ) se determin ă comparând valoarea de baz ă
cu valoarea efectiv ă:
0 1R RR−=Δ (diferen ța rezultată din compara ție)
0 0 0 0 cba R ⋅⋅= (perioada de baz ă)

7 1 1 1 1 cba R ⋅⋅= (perioada analizat ă)
Utilizând principiile enun țate, vom calcula influen ța fiecărui factor asupra varia ției
rezultatului economic ( RΔ):
a) influența factorului „ a” asupra varia ției rezultatului R:
() ()()0 0 0 1 0 0 0 0 0 1R
a cbaa cba cba ⋅⋅−=⋅⋅−⋅⋅=Δ
b) influența factorului „ b” asupra varia ției rezultatului R:
() ()()0 0 1 1 0 0 1 0 1 1R
b cbba cba cba ⋅−⋅=⋅⋅−⋅⋅=Δ
c) influența factorului „ c” asupra varia ției rezultatului R:
() ()()0 1 1 1 0 1 1 1 1 1R
c ccba cba cba −⋅⋅=⋅⋅−⋅⋅=Δ
În concluzie, suma influen țelor factorilor a, b, și c asupra rezultatului economic
analizat se concretizeaz ă prin relația:
R
cR
bR
a R Δ+Δ+Δ=Δ

1.1.2 Modificarea în m ărimi relative
Indicele rezultatului analizat (I R) se poate scrie potrivit rela ției:
1nn c b a
R100I … IIII−⋅⋅=
unde: I reprezint ă indicele analizat, iar I a, Ib, Ic până la I n, indicii fiec ărui factor
analizat.
Pentru exprimarea rezultatului ca produsul celor trei factori (a, b și c), indicele ia
următoarea form ă:
2c b a
R100IIII⋅⋅=
Modificarea în m ărimi relative a rezultatului (RIΔ ) se poate scrie:
100I IR R−=Δ
Pentru fiecare factor în parte, influen țele relative asupra indicatorului de rezultat se
determină pe baza rela țiilor:
− influența factorului a:
100IaI
aR−=Δ
− influența factorului b:
ab a I
b I100IIR−⋅=Δ
− influența factorului c:
100II
100IIIb a
2c b a I
cR⋅−⋅⋅=Δ

1.2 Rezultatul (R) este exprimat ca raport între factorii de influen ță, modelul
matematic va fi o ecua ție de forma:
baR=

1.2.1 Modificarea în m ărimi absolute:
În acest caz varia ția rezultatului ( RΔ) se exprim ă astfel:

800
11
0 1ba
baR RR −=−=Δ
În conformitate cu principiile enun țate, substituirea f actorilor trebuie s ă înceapă cu
factorul cantitativ. De aceea, aplicarea metodei substitu ției se face diferen țiat, în func ție de
locul unde este situat factorul can titativ în cadrul raportului, adic ă la numărător sau la
numitor.

1.2.1.1 Dac ă factorul cantitativ se afl ă la numărătorul rela ției:
− Influența factorului „ a” asupra varia ției rezultatului R:
00 1
00
01 R
abaa
ba
ba −=−=Δ
− Influența factorului „ b” asupra varia ției rezultatului R:
01
11 R
bba
ba−=Δ

1.2.1.2 Dac ă factorul cantitativ se afl ă la numitorul rela ției:
− Influența factorului „ b” asupra varia ției rezultatului R:
00
10 R
bba
ba−=Δ
− Influența factorului „ a” asupra varia ției rezultatului R:
10 1
10
11 R
abaa
ba
ba −=−=Δ
În concluzie, suma influen țelor factorilor a și b asupra rezultatului economic analizat
se concretizeaz ă prin relația:
R
bR
a RΔ+Δ=Δ

2. Metoda determin ării izolate a ac țiunii factorilor:
Pentru separarea influen țelor factorilor (variabilelor), când e vorba de rela ții de
proporționalitate direct ă sau invers ă, literatura de specialitate stabile ște și alte metode în afara
metodei substituirilor în lan ț.
Una dintre aceste metode este metoda determin ării izolate a ac țiunii factorilor , care
prezintă o serie de variante de calcul.
La baza acestei metode st ă un singur principiu dintre cele trei prezentate mai sus
și anume c ă substituirile se efectueaz ă în mod succesiv.
Relația de calcul este:
0 1R RR−=Δ
Pe această bază, influența factorilor rezult ă din relațiile:
0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 a cb)aa()cba()cba( R ⋅⋅−=⋅⋅−⋅⋅=Δ
0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 b c)bb(a)cba()cba( R ⋅−⋅==⋅⋅−⋅⋅=Δ
)cc(ba)cba()cba( R0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 c −⋅⋅=⋅⋅−⋅⋅=Δ
În toate cazurile, sc ăzătorul rămâne neschimbat, modific ările făcându-se în cadrul
descăzutului, la factorii respectivi (a, b, c).
Pe baza celor de mai sus, vom avea ca rela ție de principiu:
r R R R Rc b a +Δ+Δ+Δ=Δ
unde: r reprezent ă restul nedescompus, pentru care s-au propus ipoteze diferite de repartizare

9de factori (variabile).
3. Metoda balan țieră, operează prin utilizarea balan ței elementelor, pe de o parte, și a
balanței modific ării elementelor, pe de alt ă parte.
Din analiza lor, prin comparare, se eviden țiază cauzele care au condus la modificarea
rezultatului studiat.

Capitolul 2
Analiza diagnostic a activit ății de produc ție și comercializare

Fiecare întreprindere, prin activitatea de produc ție și comercializare desf ășurată,
contribuie la satisfacerea unor ne voi sociale individuale, cât și pe plan social, prin realizarea
de bunuri și servicii. Una din calit ățile importante pe care trebuie s ă le aibă orice manager,
este capacitatea de a se informa temeinic asupra preferin țelor consumatorilor în ceea ce
privește bunurile și serviciile pe care sunt dispu și să le achizi ționeze. Acestea trebuie s ă
satisfacă consumatorii nu numai s ub aspectul calitativ, ci și sub cel financiar. În felul acesta,
se creeaz ă premisa asigur ării continuit ății activității economico-productive prin reluarea
continuă a ciclului de produc ție, ce se încheie în mod firesc prin comercializare și recuperarea
contravalorii m ărfurilor și serviciilor vândute.
Ideal pentru produc ători este ca activit ățile economico-productive s ă se desfășoare pe
baza unor comenzi certe din partea beneficiarilor, astfel încâ t mersul continuu al activit ății să
fie în permanen ță asigurat. În mare parte, întreprinderile au clien ți permanen ți care, prin cereri
constante, asigur ă valorificarea produselor și serviciilor. Legea concuren ței creeaz ă
posibilitatea ca unii beneficiari s ă fie atrași către alte oferte mai avantajoase sub aspect
calitativ și ca preț. De aici, lupta continu ă a managerilor pentru calitate și prețuri accesibile,
pentru a asigura întrep rinderii pe care o conduc o activitate continu ă și în permanent ă
dezvoltare.
Modul în care se desf ășoară procesul de produc ție și comercializare, precum și
caracteristicile sortimentale și de calitate ale produc ției destinate comercializ ării se reflect ă în
următoarele categorii de indicatori:
− indicatorii valorici ai activit ății de produc ție și comercializare;
− indicatorii care asigur ă analiza produc ției fizice la nivel global și din punct de
vedere sortimental;
− indicatorii de calitate.

2.1 Analiza situa ției generale a activit ății de produc ție și comercializare, pe
baza indicatorilor valorici

2.1.1 Indicatorii valorici ai activit ății de produc ție și comercializare
Stabilirea obiectivelor strategice pentru evolu ția întreprinderilor are la baz ă rezultatele
analizei activit ății de produc ție și comercializare desf ășurată până în prezent. Indicatorii
valorici aduc un important aport informa țional la analiza activit ății de produc ție
și comercializare a oric ărei întreprinderi.
Sistemul de indicatori care asigur ă evaluarea și analiza activit ății de produc ție și
comercializare este alc ătuit din:
a) producția marfă sau produc ția fabricat ă (Qf);
b) cifra de afaceri (CA);
c) producția exercițiului (Qe);
d) valoarea ad ăugată (Qa).

10
Producția fabricat ă
Producția fabricat ă sau produc ția marfă (Qf), (indicator calculat de întreprinderile cu
activitate produc ție și prestări servicii), reprezint ă valoarea tuturor bunurilor realizate
destinate vânz ării către clienți și a serviciilor prestate, pe o anumit ă perioadă de timp.
Acest indicator cuprinde valoarea produselor finite destinate livr ării și valoarea
serviciilor prestate c ătre terți, precum și valoarea semifabricatelor destinate livr ării pentru
prelucrări ulterioare în vederea ob ținerii de produse finite . Prin semifabricat în țelegem un
anumit produs care, în cadrul unei unit ăți productive, a ajuns la un a numit nivel de prelucrare
și nu mai poate fi prelucrat decât într-o alt ă secție sau într-o alt ă întreprindere pentru
realizarea unui produs finit.
Producția fabricat ă se calculeaz ă utilizând datele din Contul de profit și pierderi și
Balanța sintetic ă făcând suma dintre rulajele debitoare ale conturilor 345, 341 și rulajele
creditoare ale conturilor 704, 705 și 708.

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri este un indi cator de volum de importan ță esențială, deoarece reflect ă
nivelul activit ății productive a întreprinderii , modul de utilizare a poten țialului
tehnico-productiv și modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor
prestate, pe o anumit ă perioadă de timp.
Cifra de afaceri (CA) reprezint ă valoarea total ă a veniturilor unei întreprinderi
rezultate din vânzarea pr oduselor realizate, a m ărfurilor și respectiv a serviciilor prestate, pe o
anumită perioadă de timp. În afar ă de cifra de afaceri exprimat ă la nivelul întreprinderii, care
caracterizeaz ă activitatea global ă, putem întâlni și o altă formă de exprimare – cifra de afaceri
rezultată din activitatea de baz ă, care reflect ă valoarea produc ției marfă din activitatea
principală (de bază) care a fost vândut ă. Se simbolizeaz ă prin Qv. În practic ă, se utilizeaz ă și
denumirea de produc ție marfă vândută și încasată, care înseamn ă finalizarea actului de
valorificare a produselor finite și serviciilor prin încasarea de la clien ți a contravalorii acestora
(rulajul creditor al contului 411).
Cifra de afaceri calculeaz ă utilizând datele di n Contul de profit și pierderi și balanța
sintetică prin însumarea venitu rilor din vânzarea m ărfurilor (rulajul creditor al contului 707) și
producției vândute (rulajul creditor al conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 708).
Cifra de afaceri se poate calcula și pornind de la produc ția marfă (fabricată), luând în
considerare stocurile de produs fin it de la începutul, respectiv sfâr șitul perioadei analizate:
pfs Qf CA Δ−= ,
Ipf Fpf pf s s s−=Δ ,
în care:
− Qf reprezint ă producția marfă;
− pfsΔ reprezintă variația stocurilor de produse finite;
− Fpfsreprezintă stocul final de produse finite;
− Ipfsreprezintă stocul ini țial de produse finite.

Producția exercițiului
Producția exercițiului (Qe) este un indicator de analiz ă care determin ă valoarea întregii
activități a unei întreprinderi, pe o perioad ă determinat ă de timp. În con ținutul acestui
indicator sunt incluse:
− valoarea integral ă a producției vândute;
− diferențele de stoc de la începutul și sfârșitul perioadei respective de timp, privind
creșterea sau descre șterea produc ției.

11Aceste stocuri, cuprind nu numai valoarea produc ției ca atare ci și valoarea
semifabricatelor și a produc ției neterminate, aflat ă în diverse faze tehnologice, acestea
incluzând, de fapt, o serie de cheltuieli ce urmeaz ă a fi încorporate în produsele finite sau
semifabricatele destinate livr ării.
Relația de calcul a produc ției exercițiului este:
Qi s )s Qf( Qepn pf+Δ−Δ−= ,
în care:
− pfsΔ reprezintă variația stocurilor de produse finite;
− pnsΔ reprezint ă variația stocurilor de produc ție neterminat ă;
− Qi reprezint ă valoarea imobiliz ărilor produse în regie proprie.
Mod de calcul pornind de la Contul de profit si pierderi: suma produc ției vândute
(rulajul creditor al conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 708), produc ției imobilizate
(rulajul creditor al contul ui 72) ponderate cu varia ția producției stocate (soldul contului 711).

Valoarea ad ăugată
Valoarea ad ăugată (Qa) exprim ă nivelul valorii nou create de întreprindere în cursul
desfășurării procesului de produc ție, adică diferența dintre valoarea global ă a produc ției
(activității exercițiului) și consumurile intermediare (cheltuielile pentru resurse materiale și
servicii furnizate de c ătre terți), pe o anumit ă perioadă de timp.
Relația de calcul este:

M Qe Qa−= ,

în care:
− Qe reprezint ă valoarea produc ției exercițiului;
− M reprezint ă consumurile intermediare; acestea includ cheltuielile pentru
achiziționarea resurselor materi ale (rulajul debitor al conturilor 601, 602, 603, 604, 606, 608)
și a serviciilor furnizate de c ătre terți (rulajul debitor al conturilor 605, 61, 62).
O altă metodă de calcul a valorii ad ăugate este prin adunare a elementelor componente
(metoda aditiv ă). Principalele elemente care compun valoarea ad ăugată sunt:
− fondul de salarii și contribu ția la asigur ările sociale, fondul de șomaj, fonduri
speciale (remunerarea for ței de munc ă, rulaj debitor al contului 64);
− amortizarea (valoarea mijloacelor fixe transmis ă asupra produc ției realizate, rulaj
debitor al contului 681);
− profitul (capacitatea unei întreprinderi de a ob ține un rezultat pozitiv exprimat în
unități monetare, soldul credit or al contului 121);
− impozite și taxe (factor extern, pe care unit ățile economice nu îl pot controla, rulajul
debitor al contului 63).

Aplicație pentru calculul indica torilor valorici ai activit ății de produc ție și
comercializare

Să se analizeze activitatea une i întreprinderi pe anii 2006 și 2007, precum și modul în
care echipa managerial ă a făcut previziunile pentru anul 2007, știind că produce patru
categorii de produse finite (simbolizate A, B, C și D), iar la cererea clien ților asigur ă
transportul produselor fi nite, care se factureaz ă separat acestora.
Din documentele contabile de sintez ă au fost culese datele referitoare la activitatea de
producție și comercializare pentru anii 2006 și 2007, iar din bugetul de venituri și cheltuieli
previziunea f ăcută pentru anul 2007.

12– mii lei –
Producție
Produsul Realizat 2006
[P0] Programat 2007
[Ppr] Realizat 2007
[P1]
Produsul A 20.000 22.000 25.000
Produsul B 23.000 27.000 31.000
Produsul C 16.000 18.000 17.000
Produsul D 23.000 20.000 19.900
Total 82.000 87.000 92.900
Tabelul nr. 2.1 : Valoarea produc ției
Stocurile valorice de produs finit pe care întreprinderea le are în depozite:
– mii lei –
Produsul Stoc la începutul anului Stoc la sfâr șitul anului
Produsul A 200 350
Produsul B 700 720
Produsul C 1.000 1.500
Produsul D 300 800
Total 2.200 3.370
Tabelul nr. 2.2 : Stocuri valorice în anul 2006
– mii lei –
Produsul Stoc la începutul anului Stoc la sfâr șitul anului
Produsul A 350 280
Produsul B 720 870
Produsul C 1.500 1.700
Produsul D 800 1.500
Total 3.370 4.350
Tabelul nr. 2.3 : Stocuri valorice în anul 2007
Valoarea veniturilor din serviciile de transport prestate este:
– mii lei –
Activitatea Realizat 2006
[P0] Programat 2007
[Ppr] Realizat 2007 [P 1]
Transport 10.000 12.000 15.000
Tabelul nr. 2.4 : Valoare veniturilor din servicii
Fiind în proces de extindere, întreprinderea realizeaz ă construcția noilor hale în regie proprie
(antrepriz ă), în valoare de:
– mii lei –
Activitatea Realizat 2006
[P0] Realizat 2007
[P1]
Producție imobiliz ări 1.000 2.000
Tabelul nr. 2.5 : Valoarea produc ției de imobiliz ări
Cheltuielile (programate și efectuate) pentru întreaga produc ție (total) au fost:
– mii. lei –
Nr.
crt
. Specifica ție Realizat
2006
[P0] Programat
2007
[Ppr] Realizat
2007
[P1]
1. Consumuri de la ter ți (materiale și servicii
prestate) 54.000 53.000 56.000
2. Fond de salarii 10.000 10.500 11.000
3. CAS + Fond șomaj + Fonduri speciale 3.500 3.700 3.850

13Nr.
crt
. Specifica ție Realizat
2006
[P0] Programat
2007
[Ppr] Realizat
2007
[P1]
5. Amortizare 18.000 20.000 21.000
6. Impozite, taxe etc. 1.466 2.560 3.614
7. Profit 4.864 9.240 13.456
Tabelul nr. 2.6 : Cheltuieli de produc ție

Se cere să se calculeze și să se analizeze structura și dinamica urm ătorilor indicatori
pentru anii 2006 (P 0) și 2007 (P pr și P1):
− valoarea produc ției fabricate, programat ă și realizată (Qf 0, Qf pr,Qf 1);
− valoarea cifrei de afaceri, programat ă și realizată (CA 0, CA pr, CA 1);
− valoarea produc ției exercițiului, programat ă și realizată (Qe 0, Qe pr, Qe 1);
− valoarea ad ăugată, programat ă și realizată (Qa 0, Qa pr, Qa 1), prin cele dou ă metode
de calcul cunoscute.

Rezolvare:
Calculul produc ției fabricate:
a) Anul 2006 (realizat):
⇒0T 0D 0C 0B 0A 0 )+ Qf + Qf + Qf + Qf =(QfQf
lei mii 92.000 = 10.000 + 82.000 =Qf0

e) Anul 2007 (programat):
⇒Tpr Dpr Cpr Bpr Apr pr Qf +) Qf + Qf + Qf + Qf(= Qf
lei mii 99.000 = 12.000 + 87.000 = Qfpr

f) Anul 2007 (realizat):
⇒T1 D1 C1 B1 A1 1 Qf +) Qf + Qf + Qf + Qf(=Qf
lei mii 107.900 = 15.000 + 92.900 =Qf1

Producția fabricat ă previzionat ă este mai mare decât cea din anul precedent,
conducerea întreprinderii dorind dezvoltarea activit ății. Produc ția fabricat ă produsă efectiv
depășește atât previziunile f ăcute (planul a fost îndeplinit), cât și valoarea din anul precedent
(activitatea întreprinderii este în cre ștere).

Calculul cifrei de afaceri:
a) Anul 2006 (realizat):
T0 D0 C0 B0 A0 Aux0 Baza0 0 CA+) CA+ CA+ CA+ (CA= CA+ CA= CA
unde:
0 Baza Baza0 Baza0 ΔS Qf= CA −
lei mii .170 1= .200 2 .370 3=S S=ΔSI0 F1 Baza0 − −
lei mii 80.830= .170 1 82.000= CABaza0 −
obținem:
lei mii 90.830 = 10.000 + 80.830 = CA0

g) Anul 2007 (programat):
Tpr Dpr Cpr Bpr Apr Auxpr Bazapr pr CA+) CA+ CA+ CA+ (CA= CA+ CA= CA

14lei mii 99.000 = 12.000 + 87.000 = CApr
Notă: Previziunile au caracter estimativ și nu iau în calcul stocurile existente în
depozite.
h) Anul 2007 (realizat):
T1 D1 C1 B1 A1 Aux1 Baza1 1 CA+) CA+ CA+ CA+ (CA= CA+ CA= CA
unde:
1 Baza Baza1 Baza1 ΔS Qf= CA −
lei mii 980= .370 3 .350 4=S S=ΔSI0 F1 Baza0 − −
lei mii 91.920=980 92.900= CABaza0 −
obținem:
lei mii 106.920= 15.000 + 91.920 = CA0

Cifra de afaceri previzionat ă este mai mare decât cea ob ținută în anul precedent,
conducerea întreprinderii dorind cre șterea veniturilor. Cifra de afaceri realizat ă depășește atât
previziunile f ăcute (planul a fost îndeplinit), cât și valoarea din anul pr ecedent (veniturile
întreprinderii sunt în cre ștere).

Calculul produc ției exerci țiului:
a) Anul 2006 (realizat):
lei mii 91.830= .000 1+ 90.830=Qi+ CA= Qe0 0 0

i) Anul 2007 (programat):
lei mii 99.000 = CA = Qf = Qepr pr pr

j) Anul 2007 (realizat):
lei mii 108.920 = 2.000 + 106.920 =Qi + CA =Qe1 1 1

Producția exercițiului previzionat ă este mai mare decât cea ob ținută în anul precedent,
conducerea întreprinderii dorind dezvoltarea activit ății. Produc ția exercițiului produs ă efectiv
depășește atât previziunile f ăcute (planul a fost îndeplinit), cât și valoarea din anul precedent
(activitatea întreprinderii este în cre ștere).

Calculul valorii ad ăugate:
8. Metoda sintetic ă:
a) Anul 2006 (realizat):
lei mii 37.830 = 54.000 91.830=M Qe= Qa0 0 0 − −

k) Anul 2007 (programat):
lei mii 46.000 = 53.000 99.000= M Qe= Qapr pr pr − −

l) Anul 2007 (realizat):
lei mii 52.920 = 56.000 108.920 =M Qe=Qa1 1 1 − −

9. Metoda aditiv ă (prin însumarea elementelor componente):
a) Anul 2006 (realizat):

15lei mii 37.830 = 4.864 + 1.466 + 18.000 + 3.500 + 10.000 = Qa0

m) Anul 2007 (programat):
lei mii 46.000 = 9.240 + 2.560 + 20.000 + 3.700 + 10.500 = Qapr

n) Anul 2007 (realizat):
lei mii 52.920 = 13.456 + 3.614 + 21.000 + 3.850 + 11.000 =Qa1

Valoarea ad ăugată previzionat ă este mai mare decât cea ob ținută în anul precedent,
conducerea întreprinderii urm ărind prin activitatea desf ășurată creșterea valorii nou create.
Valoarea ad ăugată realizată efectiv dep ășește atât previziunile f ăcute, cât și valoarea din anul
precedent. Analiza dinamicii structurii valorii ad ăugate va reliefa elementele pe baza c ărora a
avut loc cre șterea.

2.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezint ă valoarea total ă a veniturilor unei întreprinderi rezultate din
vânzarea produselor realizate, a m ărfurilor și respectiv a serviciilor prestate, pe o anumit ă
perioadă de timp.
Analiza diagnostic a cifrei de afaceri acoper ă următoarele aspecte:
− analiza dinamicii și structurii acesteia;
− analiza corela ției statice și dinamice dintre cifra de afaceri și producția fabricat ă;
− analiza sub aspect factorial;
− stabilirea unor metode de determinare a nivelului minim, în func ție de restric țiile
cunoscute și probabile, în raport cu factorul timp.
Specialiștii care efectueaz ă analiza economic ă a cifrei de afaceri realizate de o
întreprindere, oricare ar fi domeniul de activitate al acesteia, trebuie s ă porneasc ă de la
căutarea răspunsului la urm ătoarele întreb ări:
− care sunt principalele surse de venituri ale întreprinderii?
− cum au evoluat veniturile în ultimii ani de activitate?
− care este, în perioada imediat urm ătoare, tendin ța de evolu ție a surselor de venituri?
− care este metodologia utilizat ă pentru determinarea veniturilor și cum sunt evaluate?

2.2.1 Analiza structurii și dinamicii cifrei de afaceri

O importan ță deosebită în evoluția veniturilor unei întreprinderi o are dezvoltarea, pe
lângă activitatea de baz ă, a unor activit ăți conexe, pentru sprijinirea activit ății de baz ă în
momentele nefavorabile. Deci, determinarea și analiza cifrei de afaceri are la baz ă următoarea
structură:
− venituri din activitatea de baz ă;
− venituri din alte activit ăți considerate ca auxiliare, care pot fi atât productive, cât și
comerciale.
Pentru a fi cu adev ărat utilă conducerii întreprinderilor, analiza structurii cifrei de
afaceri nu trebuie s ă se limiteze numai la aceste dou ă diviziuni, ci trebuie s ă fie extins ă în
funcție de specificul activit ății fiecărei întreprinderi. În acest fel, se asigur ă determinarea
gradului de rentabilitate al fiec ărei activit ăți sau categorie de venituri identificat ă. De
exemplu, pentru o întreprindere are activitate de produc ție ca activitate de baz ă și activitate
transport și comerț ca activit ăți auxiliare, analiza de structur ă a cifrei de afaceri se va face mai

16întâi pentru cele dou ă componente majore: produc ția ca activitate de baz ă și activitatea
auxiliară care include comer țul și transportul. În ceea ce prive ște produc ția ca activitate de
bază, se pot analiza veniturile realizate pentru fiecare grup ă de produse în part e, iar în cadrul
grupelor, pentru fiecare pr odus. De asemenea, în func ție de modul cum se face valorificarea
producției, se poate analiza cât se vinde persoanelor juridice și cât prin magazinele proprii
persoanelor fizice. În ceea ce prive ște activitatea auxiliar ă, se poate analiza cât reprezint ă
transportul și cât comer țul. Pentru transport se poate urm ări ce parte din venituri se realizeaz ă
din transportul produselor proprii la benefici ari, respectiv din transport pentru ter ți, pe bază de
contract sau comand ă. Activitatea de comer ț se poate urm ări pe categorii de comer ț
(intermediere, comer ț en-gros sau cu ridicata), iar în cad rul acestora pe categorii de produse,
după provenien ța acestora, în func ție de furnizor, zonarea pie ței de desfacere etc.
Analiza evolu ției în timp a vânz ărilor se determin ă la nivel global (întreprindere), cât
și la nivelul elementelor structurale ale acesteia. Procedeele utilizate sunt: m ăsurarea
abaterilor în m ărimi absolute (simbolizate cu Δ), și a celor relative (indici, simboliza ți cu
%). Pentru o corect ă apreciere a evolu ției în dinamic ă a performan țelor comerciale ale unei
întreprinderi se recomand ă operarea cu cifra de afaceri evaluat ă în prețuri comparabile.

2.2.2 Analiza corela țiilor statice și dinamice dintre cifra de afaceri și producția
fabricată
Corelația considerat ă optimă dintre valorile pe care le iau cei doi indicatori în acela și
interval de timp (corela ția statică) este dată de inegalitatea:
1 QfCA≥
Raportul stabilit între cifra de afaceri (CA) și producția marfă (Qf) reflect ă în principal
evoluția stocurilor de produs finit. Situa ția ideală este atunci când raportul 1 QfCA=,
situație întâlnit ă când activitatea întreprinde rii cuprinde numai produc ție fără alte activit ăți și
când stocurile de produc ție neterminat ă și alte consumuri interne r ămân egale, la începutul și
sfârșitul perioadei. Cum, în realitate, activitatea nu se poate desf ășura în mod constant, rezult ă
că, cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât activitatea se desf ășoară mai aproape de
condițiile normale și deci produc ția realizat ă se livreaz ă întârzieri și imobiliz ări.
Corelația considerat ă optimă dintre indicii de cre ștere a celor doi i ndicatori (corela ția
dinamică) este dată de inegalitatea:
ICA >IQf
Îndeplinirea acestei corela ții reflect ă faptul c ă întreprinderea a valorificat
(comercializat, vândut) întreaga produc ție marfă fabricată în decursul exerci țiului financiar
analizat și o parte din stocurile de produs finit aflate în depozit la începutul anului (destocaj).

2.2.3 Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial
Completarea analizei cifrei de afaceri se face prin determinarea factorilor care îi
influențează evoluția în timp. Analiza factorial ă a cifrei de afaceri începe prin determinarea
modelului analizei factoriale ca rela ție matematic ă între factorii care influen țează variația
cifrei de afaceri și a schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior.
Modelul pe care îl propunem spre studiu este ut ilizat în întreprinderi le cu activitate de
producție. Sistemul de factori de influen ță se determin ă plecând de urm ătorii indicatori: cifra
de afaceri, produc ția fabricat ă, numărul de salaria ți, valoarea mijloacelor fixe și valoarea
mijloacelor fixe active. Acesta este alc ătuit din:
− producția fabricat ă, care influen țează în mod direct vânz ările unei întreprinderi;
− forța de munc ă prin num ărul de angaja ți în procesul de produc ție și, ca o consecin ță
firească, nivelul productivit ății muncii. Nivelul productivit ății muncii este influen țat, la rândul
său, de gradul de înzestrare tehnic ă și, respectiv, de influen ța pe care o are ponderea
mijloacelor fixe productive asupra acestuia. În analiz ă, se urmăresc în mod distinct aceste
influențe, precum și cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivit ății muncii.

17− gradul de valorificare a produc ției realizate.

Modelul analizei
Determinarea modelului matematic pornind de la rela țiile care exist ă între factorii care
influențează dinamica cifrei de afaceri:
Cunoscând c ă:
v v KQf CAQfCAK ⋅=⇒= și WN QfNQfW ⋅=⇒= ,
cifra de afaceri poate fi scris ă astfel:
vKWN CA ⋅⋅= (1)
în care:
− N reprezint ă numărul mediu de salaria ți;
− W reprezint ă productivitatea anual ă a muncii;
− vK reprezint ă gradul de valo rificare al produc ției fabricate.
Pornind de la modul de exprimare al productivit ății muncii ca:
MfMf
MfaMfa
NQf
NQfW ⋅⋅==
și folosind rela țiile:
NMfIt= ; MfMfaKM= ;
MfaQfR= , în care:
− It reprezintă nivelul înzestr ării tehnice a muncii;
− KM reprezint ă coeficientul mijloacelor fixe active;
− R reprezint ă randamentul mijloacelor fixe active.
productivitatea muncii poate fi scris ă ca:
MfaQf
MfMfa
NMfW ⋅⋅=
R KI WM t⋅⋅=
deci:
v M t KR KIN CA ⋅⋅⋅⋅= (2)

Schema sinoptic ă:

(1)

(2)

Variația cifrei de afaceri:
0 1CA CA CA −=Δ

Cuantificarea ac țiunii factorilor direc ți și indirecți care au determinat dinamica cifrei
de afaceri
Evoluția cifrei de afaceri se datoreaz ă influenței următorilor factori direc ți:
1. Variația numărului mediu de salaria ți: CA
Kv N W
It KM R

18()0v 0 0 1 0v 0 0 0v 0 1CA
NKW N N KWN KWN ⋅⋅−=⋅⋅−⋅⋅=Δ
10. Variația productivit ății muncii:
()0v 0 1 1 0v 0 1 0v 1 1CA
W K W W N KWN KWN ⋅−⋅=⋅⋅−⋅⋅=Δ
care, la rândul s ău, se datoreaz ă influenței următorilor factori indirec ți:
2.1 Variația înzestrării tehnice a muncii:
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0v 0 0M 0t 1 0v 0 0M 1t 1CA
I KR KIN KR KINt
()0v 0 0M 0t 1t 1 KR K I I N ⋅⋅⋅−⋅=
2.2 Variația coeficientului mijloacelor fixe active:
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0v 0 0M 1t 1 0v 0 1M 1t 1CA
K KR KIN KR KINM
( )0v 0 0M 1M 1t 1 KR K KIN ⋅⋅−⋅⋅=
2.3 Variația randamentului mijloacelor fixe active:
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0v 0 1M 1t 1 0v 1 1M 1t 1CA
R KR KIN KR KIN
()0v 0 1 1M 1t 1 K R R KIN ⋅−⋅⋅⋅=
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii indirec ți:
CA
RCA
KCA
ICA
W M tΔ+Δ+Δ=Δ
11. Variația coeficientului valorific ării produc ției:
=⋅⋅−⋅⋅=Δ0v 1 1 1v 1 1CA
K KWN KWNv
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii direc ți:
CA
KCA
WCA
N vCA Δ+Δ+Δ=Δ

Diagnosticarea situa ției constatate – pe baza rezultatelor an alizei factoriale se
elaboreaz ă un diagnostic sintetic și unul analitic.

Aplicație pentru analiza factorial ă a cifrei de afaceri

Să se efectueze analiza factorial ă a cifrei de afaceri, folosind datele din tabelul de mai
jos:
– lei –
Nr.
crt. Indicatori Simboluri Realizat în anul
precedent (P 0) Realizat în anul
curent (P 1)
1. Cifra de afaceri (venituri din
producția vândută) CA 90.830 106.920
2. Valoarea produc ției fabricate
(marfă) Qf 92.000 107.900
3. Numărul mediu scriptic de
salariați N 430 420
4. Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf 15.200 16.000
5. Valoarea medie a mijloacelor fixe
active Mfa 9.500 10.500
6. Coeficientul valorific ării
producției fabricate QfCA=Kv 0,987 0,991
7. Productivitatea muncii NQf=W 213,953 256,905

19Nr.
crt. Indicatori Simboluri Realizat în anul
precedent (P 0) Realizat în anul
curent (P 1)
8. Nivelul înzestr ării tehnice a
muncii NMf=Ιt 35,349 38,095
9. Coeficientul mijloacelor fixe
active MfMfa=KM 0,625 0,656
10. Randamentul mijloacelor fixe
active MfaQf=R 9,684 10,276
Tabelul nr. 2.10 : Factori de influen ță ai cifrei de afaceri
Rezolvare:
Analiza factorial ă a cifrei de afaceri va fi efectuat ă respectând urm ătoarele etape:
a) Determinarea modelului analizei – ca rela ție matematic ă între factorii care
influențează variația cifrei de afaceri și a schemei sinoptice a sistemul ui de factori determinat
anterior;
o) Cuantificarea ac țiunii factorilor direc ți și indirecți care au determinat dinamica
cifrei de afaceri;
p) Diagnosticarea situa ției constatate.

1. Modelul analizei
Determinarea modelului matematic pornind de la rela țiile care exist ă între factorii care
influențează dinamica cifrei de afaceri:
Cunoscând c ă:
v v KQf=CAQfCA=K ⋅ ⇒ și WN=QfNQf=W ⋅ ⇒ ,
cifra de afaceri poate fi scris ă astfel:
vKWN=CA ⋅⋅ (1)
Pornind de la modul de exprimare al productivit ății muncii, ca:
MfMf
MfaMfa
NQf=NQf=W ⋅⋅
și folosind rela țiile:
NMf=It ;MfMfa=KM ; MfaQf=R
obținem:
MfaQf
MfMfa
NMf=W ⋅⋅
R KI=WM t⋅⋅
deci:
v M t KR KIN=CA ⋅⋅⋅⋅ (2)

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
lei 16.090= 90.830 106.920= CA CA=ΔCA0 1 − −
Creșterea cifrei de afaceri se datoreaz ă influenței următorilor factori direc ți:
1. variația numărului mediu de salaria ți:
() =KW N N=KWN KWN=Δv0 0 0 1 v0 0 0 v0 0 1CA
N⋅⋅− ⋅⋅−⋅⋅

20() lei 33,.112 2=92.00090.830
43092.000430 420= − ⋅⋅−
12. variația productivit ății muncii:
() =K W W N=KWN KWN=Δv0 0 1 1 v0 0 1 v0 1 1CA
W ⋅−⋅ ⋅⋅−⋅⋅
lei 12, 17.810=92.00090.830
43092.000
420107.900420= ⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛− ⋅
care, la rândul s ău, se datoreaz ă influenței următorilor factori indirec ți:
2.1 variația nivelului înzestr ării tehnice a muncii:
()v0 0 M00t1t 1 v0 0 M00t1 v0 0 M01t1tI KR K I I N=KRKIN KRKIN=CAΔ ⋅⋅⋅−⋅ −
lei 85,.892 6=92.00090.830
.500 992.000
15.200.500 9
43015.200
42016.000420= ⋅⋅⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅
2.2 variația coeficientului mijloacelor fixe active:
=KRKIN KRKIN=CAΔv00 M01t1 v00 M11t1MK −
( ) =KR K K IN=v0 0 M0 M11t 1 ⋅⋅−⋅⋅
lei 53,.780 4=92.00090.830
.500 992.000
15.200.500 9
16.00010.500
42016.000420= ⋅⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅⋅
2.3 variația randamentului mijloacelor fixe active:
=KR KIN KR KIN=Δv0 0 M11t 1 v0 1 M11t 1CA
R ⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅
() =K R R KIN=v0 0 1 M11t 1 ⋅−⋅⋅⋅
lei 74,.136 6=92.00090.830
.500 992.000
10.500107.900
16.00010.500
42016.000420= ⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛− ⋅⋅⋅
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii indirec ți:
lei 12, 17.810=74,.136 6+53,.780 4+85,.892 6=ΔCA
W
13. variația coeficientului valorific ării produc ției:
=KWN KWN=CAΔv011 v111vK −
lei 21,392=92.00090.830
107.900106.920
420107.900420= ⎟⎠⎞⎜⎝⎛− ⋅⋅
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii direc ți:
lei 16.090=21,392+12, 17.810+33,.112 2=ΔCA−

Schema sinoptic ă a analizei factoriale a cifrei de afaceri, cu în locuirea valorilor
obținute:

CA (16.090 lei)
K
v (392,21 lei) N (-2.112,33 lei) W (17.810,12 lei)
It (6.892,85 lei) K M (4.780,53 lei) R (6.136,74 lei)

213. Diagnosticarea situa ției constatate
Cifra de afaceri este considerat ă un indicator valoric impor tant deoarece reflect ă
nivelul activit ății productive a întreprinderii , modul de utilizare a poten țialului
tehnico-productiv și modul de comercializare a produselor realizate.
Pe baza rezultatelor analizei factoriale efectua te poate fi conturat un diagnostic sintetic
și unul analitic.

3.1 Diagnostic sintetic
În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cifrei de afaceri,
precum și în conformitate cu necesitatea cre șterii economice în condi ții de eficien ță sporită, o
apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie s ă ia în considerare
următoarele aspecte:
− cifra de afaceri a înregistrat fa ță de anul precedent o cre ștere în valoare absolut ă de
16.090 lei , respectiv cu 17,71%, fapt ce poate fi apreciat ca o dinamic ă pozitivă, atâta timp
cât rata anual ă a inflației este mai mic ă decât acest procent;
− creșterea cifrei de afaceri s-a datorat cre șterii volumului produc ției fabricate, care a
fost determinat ă în exclusivitate de cre șterea factorului calitat iv productivitatea muncii,
factorul cantitativ – num ărul mediu de salaria ți, exercitând o influen ță nefavorabil ă (–2.112,33
lei);
− coeficientul valorific ării produc ției (factor calitativ di rect) a exercitat o ac țiune
pozitivă asupra evolu ției cifrei de afaceri (16.090 lei);
− în condițiile în care factorul direct cu rol calitativ – valorificarea produc ției, a
înregistrat o cre ștere ușoară de la 0,987 la 0,991 fa ță de anul precedent, cre șterea cifrei de
afaceri nu poate fi considerat ă ca fiind o situa ție pe deplin pozitiv ă din punct de vedere
comercial, atâta timp cât indicatorul se men ține subunitar.
Fără a se face abstrac ție de cele prezentate anterior și de inciden ța pe care o are infla ția
asupra oric ărui indicator valoric al produc ției, dinamica favorabil ă înregistrat ă trebuie
apreciată în mod corespunz ător, dat fiind c ă creșterea cifrei de afaceri se va reflecta în
mărimea profitului. Posibilitatea realiz ării unui profit care s ă asigure dezvoltarea în viitor a
întreprinderii, depinde, în mare m ăsură de nivelul cifrei de afaceri.

3.2 Diagnostic analitic
Explicarea și aprecierea argumentat ă a sensului și intensității acțiunii factorilor direc ți
asupra dinamicii cifrei de afaceri trebuie s ă ia în considerare atât conexiunile și mecanismele
sistemului cauzal în care au fost antrena ți, cât și cerința esențială a creșterii economice a
întreprinderii în condi ții de eficien ță sporită.
Astfel, referitor la ac țiunea exercitat ă de valoarea produc ției fabricate (Qf) asupra
dinamicii cifrei de afaceri, se impune urm ătoarea concluzie:
Creșterea față de anul precedent a produc ției fabricate s-a reflect at favorabil asupra
cifrei de afaceri cu 15.697,79 lei (CA
wCA
NCA
Qf Δ+Δ=Δ ). Explica ția este dat ă de contribu ția pe
care au avut-o cele dou ă elemente componente: num ărul mediu de salaria ți
( lei 2.112,33 – ΔCA
N= ) și productivitatea muncii ( lei 17.810,12 ΔCA
W= ). Aportul revine
exclusiv productivit ății muncii, care a crescut cu 20,07% fa ță de anul precedent în condi țiile
scăderii personalului cu doar 2,32%. Decalajul mare dintre ritmul de cre ștere a celor doi
factori confirm ă că întreprinderea și-a luat m ăsuri nu numai de ra ționalizare a utiliz ării
factorului munc ă prin reducerea personalului cât și prin achizi ționarea de active fixe
productive cu randamente ridicate.
Dar, așa cum demonstreaz ă practica economiei concuren țiale, creșterea produc ției
fabricate poate fi apreciat ă ca fiind pe deplin pozitiv ă pentru întreprindere din punct de vedere
economico-financiar numai atunci când:
întreaga produc ție fabricat ă a avut o desfacere asigurat ă și la prețuri convenabile;

221. eforturile f ăcute pentru cre șterea volumului produc ției marfă nu au afectat
calitatea produselor;
14. a avut loc în condi țiile unei eficien țe economice sporite, ma i ales în privin ța
următorilor indicatori:
− productivitatea muncii;
− cheltuielile privind produc ția la 1.000 lei produc ție fabricat ă sau cifră de afaceri;
− rata rentabilit ății cheltuielilor aferente produc ției marfă;
− rata rentabilit ății veniturilor din produc ția vândută;
− producția exercițiului la 1.000 lei active imobilizate și active circulante;
− profitul brut aferent produc ției fabricate;
15. creșterea produc ției marfă s-a datorat efortului propriu al unit ății economice,
impactul infla ției în aceast ă privință nedepășind o influen ță considerat ă ca normal ă.
Influența mare exercitat ă de către creșterea productivit ății muncii de la 213,95 lei la
256,91 lei asupra dinamicii produc ției fabricate și implicit asupra cifrei de afaceri, impune
analiza factorilor indirec ți care au determinat evolu ția acestui indicator. Factorii sunt nivelul
înzestrării tehnice a muncii, coeficientul mijloacelor fixe active și randamentul mijloacelor
fixe active. Faptul c ă întreprinderea studiat ă a depus eforturi pentru achizi ționarea de mijloace
fixe cu un randament ridicat, se concretizeaz ă în evoluția acestor indicatori:
− nivelul înzestr ării tehnice are o evolu ție ascendent ă de la 35,35 lei la 38,10 lei
(respectiv cu 7,78%, dep ășește reducerea personalului de 2,32%);
− ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe a crescut de la 0,63 la 0,66,
respectiv cu 4,76%;
− randamentului mijloacelor fixe active a crescut de la 9,68 la 10,28, respectiv cu
6,20%.
Valoarea subunitar ă a gradului de valorificare a produc ției, și tendința lui de dep ășire a
valorii prag semnific ă:
− eforturile întreprinderii de a î și adapta produc ția la cerin țele pieței;
− creșterea calit ății produselor prin utilizarea de materii prime corespunz ătoare;
− asigurarea ritmicit ății livrărilor către beneficiari;
− raționalizarea consumurilor specifice la materii prime și materiale consumabile;
− asigurarea unui nivel competitiv al pre țurilor etc.

2.3 Analiza diagnostic a valorii ad ăugate
Indicatorul valoarea ad ăugată exprimă plusul de valoare care se ob ține prin
desfășurarea unei activit ăți economice de c ătre o întreprindere. La nivel macroeconomic,
valoarea ad ăugată redă aportul adus de o într eprindere în economia na țională.

Metode de calcul a valorii ad ăugate
Cele două metode prin care se determin ă valoarea ad ăugată (Qa) sunt:
Metoda sintetic ă, care trateaz ă valoarea ad ăugată ca diferen ța între volumul
producției exerci țiului (Qe) ca indicator global al activit ății de produc ție și comercializare
desfășurată de o întreprindere și valoarea consumurilor interm ediare (M). Consumurile
intermediare sau consumurile de la ter ți reprezint ă valoarea stocurilor și a serviciilor
achiziționate de la ter ți în scopul asigur ării necesarului pentru activitatea de produc ție. Relația
de calcul corespunz ătoare acestei metode este:
M Qe Qa−=
Dacă pe lâng ă activitatea productiv ă, întreprinderea desf ășoară și o activitate de
comerț, valoarea ad ăugată a întregii activit ăți se determin ă însumarea diferen ței dintre
valoarea produc ției exerci țiului (Qe) și consumurile intermediare (M), cu valoarea marjei
comerciale (Mc), deci:

23McM Qe Qa +−=
Marja comercial ă reprezint ă diferența dintre valoarea m ărfurilor vândute (Qv) și costul
acestora (Cv), respectiv:
Cv Qv Mc−=
Metoda reparti ției sau metoda aditiv ă, presupune însumarea tuturor elementelor
constitutive ale valorii ad ăugate, și anume:
− cheltuieli efectuate cu remunerarea for ței de munc ă (fondul de salarii și
cheltuielile cu asigur ările sociale aferente fondului de salarii, conform reglement ărilor în
vigoare);
− valoarea amortiz ărilor;
− valoarea cheltuielilor financiare materializate în impozite și taxe;
− valoarea profitului.
Prin analiza diagnostic a valorii ad ăugate se obțin informa ții despre nivelul de
performan ță tehnico-productiv ă, economic ă și financiar ă. La nivelul economiei na ționale, prin
analiza valorii ad ăugate, se poate determina contribu ția agenților economici la consolidarea
financiară a statului și, implicit, a bugetului.
Analiza diagnostic a valorii ad ăugate acoper ă următoarele aspecte:
− analiza dinamicii și structurii acesteia;
− analiza corela ției statice și dinamice dintre valoarea ad ăugată și producția
exercițiului;
− analiza sub aspect factorial.
Pe baza rezultatelor analiz ei diagnostic a valorii ad ăugate se iau toate deciziile
necesare în vederea cre șterii productivit ății muncii și reducerea valorii materialelor de la ter ți
consumate, respectându-se în acela și timp calitatea produc ției, element esen țial în competi ția
concurențială. Prin prisma ultimului indicator, analiza valorii ad ăugate ne poate conduce la
concluzii privind necesitatea retehnologiz ării și moderniz ării procesului de produc ție.

2.3.1 Analiza structurii și dinamicii valorii ad ăugate

Analiza valorii ad ăugate se poate face, fie sub as pectul modului de realizare a
prevederilor, fie în dinamic ă (față de o perioad ă precedent ă). Studiul valorii ad ăugate prin
urmărirea dinamicii sale și prin gradul de realizare a valorii previz ionate, creeaz ă premisele
explicării modific ărilor intervenite în structura sa și posibilitatea direc ționării evolu ției
viitoare.
Analiza valorii ad ăugate sub aspect structural urm ărește determinarea ponderii pe care
o au în componen ța acesteia elementele structurale utili zate în calculul indicatorului prin
metoda aditiv ă, respectiv fondul de salarii și fiecare categorie de cheltuieli cu asigur ările
sociale aferente fondului de salarii, amortizarea mijloacelor fixe, taxele și impozitele, precum
și profitul. În ceea ce prive ște cheltuielile cu personalul și amortizarea se urm ărește
menținerea acestora sub limitele previzionate. Analiza structural ă este combinat ă cu analiza
dinamică, în scopul urm ării evoluției în timp a fiec ărui element component. Este o condi ție
esențială ca ponderea structural ă a unor cheltuieli, ce pot fi riguros controlate s ă scadă, acest
lucru reflectându-se favorabil în cre șterea profitului ca elemen t component al valorii
adăugate.

2.3.2 Analiza corela țiilor statice și dinamice dintre valoarea ad ăugată și producția
exercițiului
Corelația considerat ă optimă dintre valorile pe care le iau cei doi indicatori în acela și
interval de timp (corela ția statică) este dată de inegalitatea:
IQa >IQe

24Îndeplinirea acestei corela ții reflectă faptul c ă pe parcursul exerci țiului financiar
întreprinderea și-a îmbun ătățit structura valorii ad ăugate prin reducerea ponderii consumurilor
provenite de la ter ți.
Corelația considerat ă optimă dintre indicii de cre ștere a celor doi indicatori (corela ția
dinamică) este dată de inegalitatea:
1 QeQa≤
Raportul stabilit între valoarea ad ăugată (Qa) și producția exercițiului (Qe) reflect ă
modificarea ponderii cheltu ielilor cu materialele și serviciile prestate de c ătre terți; din analiza
raportului QeQa putem stabili ponderea cheltuielilor materiale în volumul total al
activităților desfășurate.

2.3.3 Analiza factorial ă a valorii ad ăugate

Pentru adâncirea analizei valorii ad ăugate, prin eviden țierea factorilor care pot
conduce la modificarea acesteia, se utilizeaz ă analiza factorial ă. Modelul propus spre studiu
este specific întreprinderilor care desf ășoară activitate de produc ție sau prest ări servicii.
Indicatorii în func ție de care se determin ă factorii de influen ță sunt: produc ția exercițiului,
consumuri de la ter ți, numărul de salaria ți și timpul lucrat de fiecar e salariat. Sistemul de
factori se compune di n factori cu influen ță directă, care sunt produc ția exercițiului și valoarea
adăugată la 1 leu produc ție a exerci țiului și factori cu influen ță indirectă de rang I, care sunt
fondul total de timp lucrat și productivitatea m uncii. La rândul s ău, productivitatea muncii
este influen țată de evoluția factorilor indirec ți de rang II, num ărul de salaria ți și timpul lucrat
de fiecare salariat.
Realizarea analizei factoriale a valorii ad ăugate presupune urm ărirea etapelor
prezentate în continuare:

1. Modelul analizei
Pornind de la formula de determinare a valorii ad ăugate:
M Qe Qa−= ,
se dă factor comun for țat Qe și se obține:
yQeQeM1 Qe Qa ⋅=⎟
⎠⎞⎜
⎝⎛−⋅= (1)
în care:
− Qe reprezint ă valoarea produc ției exercițiului;
− M reprezint ă cheltuieli cu materi alele aferente produc ției exercițiului;
− QeM1y−= reprezint ă valoarea ad ăugată la 1 leu produc ție a exerci țiului.
Pentru determinarea leg ăturii dintre factorii direc ți și cei indirec ți, vom pleca de la
unul dintre modurile de scrierea a productivit ății muncii:
T Wh QeTQeWh ⋅=⇒= ,
Relația obținută va fi înlocuit ă în formula:
yQe Qa⋅= , și vom obține
y WhT Qa ⋅⋅= (2)
în care:
− Wh reprezint ă productivitatea orar ă a muncii;
− T reprezint ă fondul total de timp muncit;
Folosind scrierea fondului total muncit, ca: tNT⋅= , prin înlocuire în formula (2) se

25obține:
y WhtN Qa ⋅⋅⋅=
în care:
− N reprezint ă numărul mediu de salaria ți;
− t reprezint ă timpul mediu muncit/salariat.
Principalii factori care influen țează valoarea ad ăugată, sunt: valoarea produc ției
exercițiului (Qe), valoarea ad ăugată medie ce revine la 1 leu produc ție a exerci țiului ( y).
Valoarea produc ției exercițiului este, la rândul s ău, influen țată de utilizarea fondului de
timp de munc ă, de productivitatea orar ă a muncii, de utilizarea poten țialului uman.
În schema sinoptic ă sunt prezenta ți factorii de influen ță ordonați după modul în care
își exercită influența (factori direc ți și indirecți), precum și după natura lor (cantitativi și
calitativi), în vederea aplic ării metodei substitu ției:
Schema sinoptic ă a analizei factoriale a valorii ad ăugate:

(1) (2) (3)

2. Cuantificarea influen ței factorilor
Creșterea valorii ad ăugate se datoreaz ă influenței următorilor factori direc ți:
1. variația valorii produc ției exercițiului:
()0 0 1 0 0 0 1Qa
Qe y Qe Qe y Qe y Qe ⋅−=⋅−⋅=Δ
care de datoreaz ă influenței următorilor factori indirec ți:
1.1 variația fondului total de timp de munc ă:
()0 0 0 1 0 0 0 0 0 1Qa
T y WhTT y WhTy WhT ⋅⋅−=⋅⋅−⋅⋅=Δ
care, la rândul s ău se datoreaz ă:
1.1.1 varia ția numărului mediu de salaria ți:
()0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1Qa
N y Wht N N y WhtN y WhtN ⋅⋅⋅−=⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=Δ
1.1.2 varia ția numărului mediu de ore/salariat:
()0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1Qa
t y Whtt N y WhtN y WhtN ⋅⋅−⋅=⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=Δ
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii indirec ți de grad 2:
Qa
tQa
NQa
TΔ+Δ=Δ
1.2 variația productivit ății medii orare:
()0 0 1 1 0 0 1 0 1 1Qa
W y Wh WhT y WhTy WhT ⋅−⋅=⋅⋅−⋅⋅=Δ
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii indirec ți de grad 1:
Qa
WQa
TQa
Qe Δ+Δ=Δ
16. variația valorii medii ad ăugate ce revine la 1 leu produc ție a exerci țiului:
()0 1 1 0 1 1 1Qa
yyy Qe y Qey Qe −⋅=⋅−⋅=Δ
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii direc ți: Qa
y Qe
N tT Wh

26Qa
yQa
Qe Qa Δ+Δ=Δ
Pentru cre șterea valorii ad ăugate, în baza analizei diagnostic, agen ții economici pot lua
decizii cu privire la:
− creșterea productivit ății muncii prin ridicarea calific ării forței de munc ă, prin
ridicarea nivelului tehnic și tehnologic sau prin organizarea muncii și prin utilizarea ra țională
a capacității de produc ție;
− reducerea corespunz ătoare a cheltuielilor materiale, pornind înc ă de la faza de
proiectare;
− îmbunătățirea permanent ă a calității produselor.

Aplicație pentru analiza factorial ă a valorii ad ăugate

Să se efectueze analiza factorial ă a valorii ad ăugate, folosind datele din tabelul de mai
jos:

Nr.
crt. Specifica ție Simbol U.M. Realizat în anul
precedent (P 0) Realizat în
anul curent
(P1)
1. Valoarea ad ăugată Qa lei 37.830,00 52.920,00
2. Produc ția exercițiului Qe lei 91.830,00 108.920,00
3. Consumuri de la ter ți (stocuri și
servicii) M lei 54.000,00 56.000,00
4. Numărul mediu de salaria ți N persoane 430,00 420,00
5. Numărul mediu scriptic de
ore/salariat t ore/
persoană 1.820,00 1.800,00
6. Fondul total de timp muncit T ore 782.600,00 756.000,00
7. Productivitatea medie orar ă Wh lei/oră 0,12 0,14
8. Valoarea ad ăugată medie la 1 leu
producție y lei 0,41 0,49
Tabelul nr. 2.11 : Factori de influen ță ai valorii ad ăugate
Rezolvare:
Analiza factorial ă a valorii ad ăugate va fi efectuat ă respectând urm ătoarele etape:
1. Determinarea modelului analizei – ca rela ție matematic ă între factorii care
influențează variația Valorii ad ăugate și a schemei sinoptice a sistemul ui de factori determinat
anterior;
17. Cuantificarea ac țiunii factorilor direc ți și indirecți care au determinat dinamica
Valorii ad ăugate;
18. Diagnosticarea situa ției constatate.

1. Modelul analizei
Pornind de la formula de determinare a valorii ad ăugate:
M Qe Qa−= ,
se dă factor comun for țat Qe și se obține:
yQeQeM1 Qe Qa ⋅=⎟
⎠⎞⎜
⎝⎛−⋅= (1)
în care:
− Qe reprezint ă valoarea produc ției exercițiului;
− M reprezint ă cheltuieli cu materi alele aferente produc ției exercițiului;

27− QeM1y−= reprezint ă valoarea ad ăugată la 1 leu produc ție a exerci țiului.
Pentru determinarea leg ăturii dintre factorii direc ți și cei indirec ți, vom pleca de la
unul dintre modurile de scrierea a productivit ății muncii:
T Wh QeTQeWh ⋅=⇒= ,
Relația obținută va fi înlocuit ă în formula:
yQe Qa⋅= , și vom obține
y WhT Qa ⋅⋅= (2)
în care:
− Wh reprezint ă productivitatea orar ă a muncii;
− T reprezint ă fondul total de timp muncit;
Folosind scrierea fondului total muncit, ca: tNT⋅= , prin înlocuire în formula (2) se
obține:
y WhtN Qa ⋅⋅⋅=
în care:
− N reprezint ă numărul mediu de salaria ți;
− t reprezint ă timpul mediu muncit/salariat.

2. Cuantificarea influen ței factorilor
lei 15.090= 37.830 52.920=ΔQa Qa=ΔQa0 1 − −
Creșterea valorii ad ăugate se datoreaz ă influenței următorilor factori direc ți:
1. variației valorii produc ției exercițiului:
() =y Qe Qe=y Qey Qe=Δ0 0 1 0 0 0 1Qa
Qe ⋅− ⋅−⋅
() lei .040,34 7=91.83054.000 1 00, 91.830 00, 108.920= ⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅ − ,
care de datoreaz ă influenței următorilor factori indirec ți de grad 1 :
1.1 variației fondului total de timp de munc ă:
() =y WhTT=y WhTy WhT=Δ0 0 0 1 0 0 0 0 0 1Qa
T ⋅⋅−⋅⋅−⋅⋅
() lei .285,81 1=91.83054.000 1782.60091.830782.600 756.000= −⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅⋅ − ,
care, la rândul s ău se datoreaz ă:
1.1.1 varia ției numărului mediu de salaria ți:
() =y Wht N N=y WhtN y WhtN=Δ0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1Qa
N ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
() lei 879,77=91.83054.000 1782.60091.830.820 1 430 420= −⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅⋅⋅−
1.1.2 varia ției numărului mediu de ore/salariat:
() =y Whtt N=y WhtN y WhtN=Δ0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1Qa
t ⋅⋅−⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
() lei 406,05=91.83054.000 1782.60091.830.820 1 .800 1 420= −⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅⋅−⋅
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii indirec ți de grad 2:

28lei .285,81 1=05,406 77,879=ΔQa
T − −−

1.2 variației productivit ății medii orare:
() =y Wh WhT=y WhTy WhT=Δ0 0 1 1 0 0 1 0 1 1Qa
W ⋅−⋅⋅⋅−⋅⋅
lei .326,16 8=91.83054.000 1782.60091.830
756.000108.920756.000= ⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛− ⋅
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii indirec ți de grad 1:
lei .040,34 7=16,.326 881,.285 1=ΔQa
Qe − −

19. variației valorii medii ad ăugate ce revine la 1 leu produc ție a exerci țiului:
()=yy Qe=y Qey Qe=Δ0 1 1 0 1 1 1Qa
y−⋅ ⋅−⋅
lei 15.090,0=91.83054.000 1108.92056.000 1 00, 108.920= ⎟
⎠⎞⎜
⎝⎛⎟⎠⎞⎜⎝⎛−−⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅
Verificarea corela ției calculelor pentru factorii direc ți:
lei 15.090=66,.0498 34,.0407=ΔQa −

Schema sinoptic ă a analizei factor iale a valorii ad ăugate, cu înlocuirea valorilor
obținute:

3. Diagnosticul situa ției constatate
Valoarea ad ăugată este considerat ă un indicator valoric im portant deoarece reflect ă
nivelul valorii nou crea te de întreprindere prin activitatea productiv ă desfășurată, modul de
utilizare a poten țialului tehnico-productiv și modul de comercializare a produselor realizate.
Pe baza rezultatelor analizei factoriale efectua te poate fi conturat un diagnostic sintetic
și unul analitic.

3.1 Diagnostic sintetic
În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii valorii ad ăugate
(Qa), precum și în conformitate cu necesitatea cre șterii economice în condi ții de eficien ță
sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie s ă ia în
considerare urm ătoarele constat ări:
1. valoarea ad ăugată a înregistrat fa ță de anul precedent o cre ștere cu 15.090 lei,
adică în procente cu 39,9%, ceea ce reprezint ă o dinamic ă pozitivă atâta timp cât rata anual ă a
inflației este mai mic ă decât acest procent;
1.1 creșterea valorii ad ăugate s-a datorat atât ac țiunii favorabile a fact orului cantitativ
– valoarea produc ției exercițiului, cât și a factorului calitativ – valoarea ad ăugată la 1 Qa (15.090 lei)
y (8.049,66 lei)Qe (7.040,34 lei)
N (-879,77 lei) t (-406,05 lei)T (-1.285,81 lei) Wh (8.326,16 lei)

29leu produc ția exercițiului.
Rezultă că întreprinderea a reu șit să-și direcționeze pe latura calitativ ă a activit ății
economice eforturile pentru cre șterea economic ă în condiții de eficien ță. Această orientare are
consecințe favorabile asupra întregului sistem de indicatori ai eficien ței economice prin
accelerarea ritmului de cre ștere a acestora, fie prin cre șterea nivelului acelor indicatori care
reflectă eficiența cheltuielilor pentru exploatare.
1.2 în condi țiile în care factorul ca litativ al valorii ad ăugate – productivitatea muncii, a
înregistrat o cre ștere important ă față de anul precedent, cre șterea valorii ad ăugate
poate fi considerat ă ca fiind o situa ție pe deplin pozitiv ă din punct de vedere
economico-financiar; 1.3 fără a se face îns ă abstracție de cele prezentate anterior și de inciden ța pe care o
are inflația asupra oric ărui indicator valoric al produc ției, dinamica favorabil ă
înregistrat ă trebuie apreciat ă în mod corespunz ător, pentru c
ă sporirea valorii ad ăugate
se va repercuta pozitiv, în mod direct, asupra unor indicatori economico-financiari
importanți:
− valoarea ad ăugată la 1.000 lei active imobilizate și circulante;
− manopera, implicit nivelu l fondului de salarii;
− profitul brut (ca parte component ă a valorii ad ăugate) etc.

3.2 Diagnostic analitic
Explicarea și aprecierea argumentat ă a sensului și intensității acțiunii celor doi factori
direcți asupra dinamicii valorii ad ăugate trebuie s ă ia în considerare atât conexiunile și
mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrena ți, cât mai ales necesitatea cre șterii
economice în condi ții de eficien ță sporită.
Influența pozitivă de 7.040,34 lei exercitat ă de către produc ția exercițiului asupra
dinamicii valorii ad ăugate trebuie explicat ă în corelație cu contribu ția avută de productivitatea
muncii și fondul total de timp muncit.
La creșterea valorii produc ției exerci țiului și implicit a valorii ad ăugate, a contribuit
exclusiv productivitatea muncii (Qa
WΔ=8.326,16 lei), evolu ția fondului total de timp muncit
având un impact negativ (Qa
TΔ= – 1.285,81 lei). Factorii indirec ți care au dus la evolu ția
negativă a fondului de timp muncit sunt num ărul mediu de salaria ți și numărul de ore/salariat.
Indicele de cre ștere al valorii ad ăugate de 139,9% a fost supe rior indicelui de cre ștere
a producției exerci țiului (118,6%); un asemenea decal aj dintre ritmul de cre ștere a celor doi
indicatori confirm ă că întreprinderea studiat ă și-a luat m ăsuri nu numai în ceea ce prive ște
creșterea volumului fizic al produc ției, ci și în ceea ce prive ște raționalizarea consumurilor
externe la nivelul minim care s ă permită păstrarea calit ății produselor finite.

Capitolul 3
Analiza diagnostic a cheltuielilor intreprinderilor

3.1 Probleme generale privind analiza cheltuielilor de productie
Orice activitate economic ă presupune consumul unor resurse materiale, umane și
financiare, care precede ob ținerea veniturilor. Cheltuielile, conform „Regulamentului de
aplicare a Legii contabilit ății”, reprezint ă sumele sau valorile pl ătite sau de pl ătit pentru
consumurile, lucr ările executate și serviciile prestate de ter ți, remunerarea personalului,
executarea de obliga ții legale sau contractuale de c ătre unitatea patrimonial ă, constituirea
amortizării și provizioanelor, consumuri excep ționale . Cea mai mare parte a acestor
consumuri sunt transpuse în cost ul produselor. Co sturile reprezint ă totalitatea consumurilor

30exprimate în form ă bănească pe care le efectueaz ă întreprinderea în vederea realiz ării unei
anumite produc ții sau a unui singur produs.
În contabilitatea financiar ă, cheltuielile întreprinderii sunt grupate dup ă natura lor în
trei mai categorii, și anume:
A) cheltuielile de exploatare sunt ocazionate de activitatea curent ă de produc ție și
comercial ă a întreprinderii. În aceast ă categorie sunt incluse:
− cheltuielile privind cons umul de materii prime și materiale consumabile;
− cheltuielile privind amortiz ările și provizioanele;
− cheltuielile cu salariile;
− cheltuielile cu serviciile și lucrările prestate de ter ți;
B) cheltuielile financiare cuprind:
− pierderile din crean țe legate de participa ții;
− pierderile din vânzarea titlurilor de plasament;
− diferențele nefavorabile de curs valutar;
− dobânzile pl ătite pentru împrumuturile primite;
C) cheltuielile excep ționale cuprind acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea
curentă a unității economice și se referă la operațiile de gestiune și operațiile de capital. În
această categorie sunt incluse:
− amenzi, penalit ăți, despăgubiri plătite;
− lipsuri de inventar;
− donații și subvenții acordate;
− pierderi din debitori diver și;
− valoarea contabil ă a imobiliz ărilor cedate;
Veniturile reprezint ă valorile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activit ății
întreprinse. Conform principiului care spune c ă pentru ob ținerea veniturilor este necesar ă
efectuarea unor cheltuieli, tragem concluzia c ă există o reciprocitate, angajarea fiec ărei
cheltuieli având ca scop ob ținerea de venituri. De la acest principiu exist ă abateri, și anume
sunt cheltuieli care nu genereaz ă venituri (de exemplu cheltuielile financiare și o parte din
cheltuielile excep ționale); plata unor dobânzi, a unor pi erderi, a unor amenzi sau penalit ăți nu
generează venituri sau, invers, realizarea acestora nu a necesitat cheltuieli.
În continuare vom prezenta veniturile întreprinderii și modul cum sunt grupate
acestea:
A) venituri din acti vitatea de exploatare , care cuprind:
− venituri din vân zarea produselor, m ărfurilor, lucr ărilor executate și serviciilor
prestate;
− venituri din produc ția de imobiliz ări;
− venituri din subven ții de exploatare;
B) venituri financiare , care cuprind:
− venituri din participa ții;
− venituri din crean țe imobilizate;
− venituri din titluri de plasament;
− venituri din diferen țe de curs valutar;
− venituri din dobânzi;
− venituri din sconturi ob ținute;
C) veniturile excep ționale sunt formate din dou ă categorii de venituri: venituri din
operații de gestiune și venituri din opera ții de capital:
− venituri din desp ăgubiri și penalități încasate;
− valoarea bunurilor primite cu titlu gratuit;
− valoarea bunurilor rezultate din dezmembrarea imobiliz ărilor;
− subvenții pentru investi ții;
− venituri din cedarea activelor.

31
3.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii

Analiza cheltuielilor aferente venitu rilor totale ale întreprinderii urm ărește evoluția
acestora în dinamic ă și pe structur ă, precum și factorii care le influen țează evoluția, în scopul
identificării rezervelor de reducere a acestora.
Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea dup ă natura acestora,
în conformitate cu structura utilizată în „Contul de profit și pierdere al Bilan țului Contabil”.
Se va urm ări:
− calculul ponderii fiec ărui tip de cheltuial ă, conform clasific ării din Contul de profit
și pierdere (cheltuieli de expl oatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excep ționale) în total
cheltuieli;
− analiza dinamicii structurii cheltuieli lor, prin compararea dinamicii fiec ărui element
de structur ă (cheltuieli de exploata re, cheltuieli financiare și cheltuieli excep ționale) cu
dinamica cheltuielilor totale;
− analiza dinamicii fiec ărui element de structur ă a cheltuielilor (cheltuieli de
exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excep ționale) prin raport area la indicatorul
simetric de structur ă pentru venituri (venituri din exploatare, venituri financiare și venituri
excepționale);
− analiza dinamicii structurii cheltuielilor prin raportarea la un indicator global de
venit, de obicei cifra de afaceri;
− analiza dinamicii eficien ței fiecărui element de structur ă prin raportarea la 1.000 lei
cifră de afaceri.

3.3 Analiza cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare de țin ponderea în totalul che ltuielilor angajate de o
întreprindere, indiferent de specificul activit ății economice pe care o desf ășoară. Acest tip de
cheltuieli cuprind ansamblul cheltuielilor necesare desf ășurării unui ciclu de exploatare,
respectiv achizi ționării resurselor materiale, energetice, umane și celelalte cheltuieli necesare
procesului de produc ție, pentru ob ținerea, stocarea și livrarea produselor finite, în vederea
reluării ciclului de exploatare.
Elementele componente ale cheltu ielilor de exploatare sunt:
− cheltuieli cu materiile prime, materialel e auxiliare, energia, combustibilul, apa
etc.;
− cheltuieli cu lucr ările și serviciile prestate de c ătre terți, inclusiv cheltuielile
pentru loca ții de gestiune;
− cheltuielile cu for ța de munc ă (salarii și cheltuieli cu asigur ările sociale aferente
fondului de salarii);
− cheltuieli cu amortizarea și provizioanele aferente exploat ării;
− cheltuielile cu impozite și taxe;
− alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile de exploatare se înregistreaz ă în eviden ța contabil ă a fiecărei întreprinderi,
potrivit normelor legale, pe grupe și clase, conform plan de conturi care permite eviden țierea
corectă ș
i coerentă, astfel încât, pe baza înregistr ărilor din contabilitate s ă se poată urmări
alocarea resurselor.

323.3.1 Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor de exploatare

Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea dup ă natura acestora,
în conformitate cu structura utilizat ă în „Contul de profit și pierdere al Bilan țului Contabil”.
Se va urm ări:
− calculul ponderii fiec ărui tip de cheltuial ă de exploatare în total cheltuieli de
exploatare;
− analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare, prin compararea dinamicii
fiecărui element de structur ă cu dinamica cheltuielilor de exploatare totale;
− analiza dinamicii fiec ărui element de structur ă a cheltuielilor de exploatare prin
raportarea la indicatoru l simetric de structur ă pentru veniturile din exploatare;
− analiza dinamicii structurii cheltuielilo r de exploatare pr in raportarea la
veniturile totale din exploatare;
− analiza dinamicii eficien ței fiecărui element de structur ă a cheltuielilor din
exploatare prin raportarea la 1.000 lei cifr ă de afaceri.

3.3.2 Analiza factorial ă a cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare

Modele utilizate pentru analiza factorial ă a cheltuielilor de exploatare sunt:
1 Cheltuieli la 1.000 lei venituri de exploata re, prin luarea în considerare a tuturor
categoriilor de cheltuieli de exploatare prezentate:
000.1Vececei Ve000.1
i ⋅= ,
în care:
− cei reprezintă categoria de cheltuieli de exploatare;
− Ve reprezint ă veniturile totale din exploatare.

2 Urmărirea evolu ției cheltuielilor se face prin determinarea și analiza indicatorului
rata de eficien ță a cheltuielilor de exploatare (che ltuieli de exploatare la 1.000 lei
venituri din exploatare). Acest indicator se calculeaz ă ca raport între cheltuielile de
exploatare și veniturile din exploatare:
000.1
vece
Rcen
1iin
1ii
⋅=
∑∑
==,
în care:
− Rce reprezint ă cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare (rata
de eficien ță a cheltuielilor de exploatare);
− cei reprezint ă cheltuielile de exploatare, pe categorii;
− vei reprezint ă veniturile din exploa tare, pe categorii;
sau:
100rg
Rcen
1iicei∑
=⋅
= ,
unde:

33100Vevegi
i⋅= și 000.1
vece
rn
1iin
1ii
ci ⋅=
∑∑
==,
în care:
− ∑
=n
1iicereprezintă suma cheltuielilor de exploatare, pe categorii;
− ∑
=n
1iive reprezint ă suma veniturilor din ex ploatare, pe categorii;
− gi reprezintă structura veniturilor din exploatare, pe categorii;
− rci reprezintă rata de eficien ță a cheltuielilor pe categorii.
Cheltuielile de exploatare pot fi anal izate, de asemenea, în contextul form ării
veniturilor pe tipuri de venituri și cheltuieli aferente, și anume pentru:
− producția vândută;
− producția stocată;
− producția imobilizat ă.

Aplicație pentru analiza struct urii cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri
din exploatare

Să se facă analiza structurii cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare, utilizând valo rile din tabelul nr. 3.1:
-lei –
Cheltuieli de exploatare la 1.000
lei venituri din exploatare % Diferențe (Δ) Elemente de cheltuieli
P0 P pr P 1 3 / 1 3 / 2 3 – 1 3 – 2
0 1 2 3 4 5 6 7
Materii prime și materiale 429,30 450,59 446,35 103,97 99,00 17,05 – 4,24
Combustibil, energie, apa 85,94 85,67 84,52 98,34 98,60 – 1,42 – 1,15
Lucrări executate și
servicii prestate de c ătre
terți 10,96 8,21 12,35 112,68 150,40 1,39 4,14
Impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 8,00 8,71 11,78 147,25 135,20 3,78 3,07
Salarii personal 176,97 178,38 163,74 92,52 91,20 – 13,23 – 15,64
Asigurări sociale și
cheltuieli cu protec ția
socială 54,85 42,72 50,73 92,48 118,70 – 4,12 8,01
Alte cheltuieli de
exploatare 1,08 1,00 1,22 112,96 122,20 0,14 0,22
Amortizări și provizioane 17,45 23,00 20,79 119,14 90,40 3,34 – 2,21
TOTAL cheltuieli de
exploatare 784,55 798,78 791,48 100,69 99,09 6,93 – 7,30
Tabelul nr. 3.1 : Elemente de structur ă ale cheltuielilor de exploatare
Analiza dinamicii structurii cheltuielilo r de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare se face în m ărimi absolute și în indici de cre ștere, pentru:

34a) analiza dinamicii , prin raportare fa ță de anul precedent:
− pe total cheltuieli de exploa tare la 1.000 lei venituri di n exploatare se înregistreaz ă o
creșterea cu 6,93 lei, ceea ce are efecte negative asupra evolu ției profitului întreprinderii;
− la nivelul elementelor de structur ă, se observ ă:
− creșterea cheltuielilor cu materii prime și materiale, sub efectul major ării prețurilor
de achizi ție și a tarifelor de transport (acolo unde cheltuielile de transport se repartizeaz ă
asupra materiilor prime și materialelor și nu se înregistreaz ă separat);
− diminuarea cheltuielilor cu combustibili, energie, ap ă, ca urmare a unor m ăsuri de
economisire și îmbunătățire a normelor unitare de consum;
− intensificarea externaliz ării, care se reflect ă prin creșterea valorii serviciilor prestate
de către terți;
− utilizarea mai eficient ă a forței de munc ă, care a condus la sc ăderea fondului de
salarii și implicit a cheltuielilor cu asigur ările sociale;
− creșterea cheltuielilor cu amortizarea ca urmare a investirii în mijloace fixe.
q) prin compara ția realizărilor cu previziunile făcute pentru anul curent:
− pe total cheltuieli de exploatare la 1.000 le i venituri din exploatare se înregistreaz ă
realizarea unei economii în valoare de 7,30 lei fa ță de valoarea previzionat ă, ceea ce are
generează o depășire a profitului estimat;
− la nivelul elementelor de structur ă, se observ ă:
− la cele mai multe capitole, cheltuielile real izate sunt inferioare celor previzionate;
− depășiri nesemnificative la cheltuielile cu lucr ările executate și serviciile prestate de
către terți, unde previziunile nu au avut în ve dere externalizarea mai multor activit ăți (de
exemplu service pentru sistemele de calcul și pentru software-ul de aplica ție). De asemenea,
au fost dep ășite prevederile la impozite și taxe, datorit ă politicii fiscale a st atului, factor de
natură externă asupra căruia întreprinderea nu poate avea nici un control.

3.4 Analiza factorial ă a cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri
Cheltuielile de exploatare reprezint ă ponderea în cheltuielile de produc ție, în timp ce
partea cea mai important ă din veniturile din exploatare se reg ăsește în cifra de afaceri. De
aceea, rezultatele analizei factoria le a cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri sunt considerate
semnificative pentru analiza evolu ția cheltuielilor de exploatare raportate la veniturile din
exploatare. Indicatorii în func ție de care se construie ște modelul de analiz ă factorială sunt:
− producția vândută exprimat ă în costuri de produc ție (∑⋅cq );
− producția vândută exprimat ă în prețuri de vânzare ( ∑⋅pq );
− producția vândut ă în anul curent exprimat ă în costuri de produc ție din anul
precedent (0 1cq∑⋅);
− producția vândut ă în anul curent exprimat ă în prețuri de vânzare din anul
precedent (0 1pq∑⋅).

Modelul matematic și respectiv schem ă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei
factoriale sunt urm ătoarele:
().000 1pqcq= ChCA .000 1⋅⋅⋅
∑∑,
Factorii de influen ță identifica ți sunt:
− cantitatea vândut ă (q);
− prețul unitar de vânzare (p);
− costul unitar de produc ție (c).

35

Cuantificarea ac țiunii factorilor:
() ()()= Ch Ch= ΔChCA .000 1
0CA .000 1
1CA .000 1−
.000 1pqcq.000 1pqcq=
0 00 0
1 11 1⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑
Evoluția cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței următorilor
factori:
1. variației structurii cifrei de afaceri (cantit ății vândute):
().000 1pqcq.000 1pqcq= Δ
0 00 0
0 10 1CA .000 1Ch
q ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑

2. variației prețului unitar de vânzare:
().000 1pqcq.000 1pqcq= Δ
0 10 1
1 10 1CA .000 1Ch
p ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑

3. variației costului unitar de produc ție:
().000 1pqcq.000 1pqcq= Δ
1 10 1
1 11 1CA .000 1Ch
c ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑

Corelația calculelor:
()()()() CA .000 1Ch
cCA .000 1Ch
pCA .000 1Ch
qCA .000 1Δ Δ Δ= ΔCh + +

Aplicație pentru analiza factorial ă a cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri

Cunoscând valorile pentru produc ție vândut ă și cheltuielile cu care a fost realizat ă
acesta de c ătre o întreprindere care desf ășoară numai activitate productiv ă, se cere:
1. Să se efectueze an aliza factorial ă a cheltuielilor la 1.000 lei produc ție vândut ă.
Observație: deoarece întreprinderea desf ășoară numai activitate de produc ție, valoarea
producției vândute este de fapt cifra de afaceri;
2. Să se efectueze an aliza factorial ă a profitului în func ție de indicatorul de eficien ță a
cheltuielilor (chelt uieli la 1.000 lei cifr ă de afaceri).
– lei –
Nr.
crt Indicatori Simboluri Realizat
2006 Realizat
2007
1. Produc ția vândută exprimat ă în costuri de produc ție ∑⋅cq 82.136 78.464
2. Produc ția vândută exprimat ă în prețuri de vânzare ∑⋅pq 87.000 91.920
3. Producția vândută în anul curent exprimat ă în
costuri de produc ție din anul precedent ∑⋅0 1cq – 77.000q
(cantitatea vândut ă) p
(prețul unitar de vânzare)c
(cost unitar de produc ție)()CA 1.000Ch

364. Producția vândută în anul curent exprimat ă în
prețuri de vânzare din anul precedent ∑⋅0 1pq – 90.000
5. Cheltuieli la 1.000 lei cifr ă de afaceri ()CA .000 1Ch
944,092 853,612
Tabelul nr. 3.2: Indicatori pentru analiza factorial ă a cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de
afaceri
Rezolvare:
I. Determinarea eficien ței cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri:

1. Modelul analizei

Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:
().000 1pqcq= ChCA .000 1⋅⋅⋅
∑∑

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor

Calculul varia ției cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
() ()()=CA .000 1ChCA .000 1Ch= ΔCh0 1CA .000 1−
= .000 1pqcq.000 1pqcq=
0 00 0
1 11 1⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑
lei 48,90=092,944 612,853= .000 187.00082.136.000 191.92078.464= − − ⋅−⋅
Scăderea cheltuie lilor de produc ție la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1. variației structurii cifrei de afaceri (cantit ății vândute):
()= .000 1pqcq.000 1pqcq= Δ
0 00 0
0 10 1CA .000 1Ch
q ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑
lei 536,88=092,944 556,855= .000 187.00082.136.000 190.00077.000= − − ⋅−⋅

2. variației prețului unitar de vânzare:
()= .000 1pqcq.000 1pqcq= Δ
0 10 1
1 10 1CA .000 1Ch
p ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑
lei 871,17=556,855 685,837= .000 190.00077.000.000 191.92077.000= − − ⋅−⋅

3. variației costului unitar de produc ție:
()= .000 1pqcq.000 1pqcq= Δ
1 10 1
1 11 1CA .000 1Ch
c ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑
lei 927,15=685,837 612,853= .000 191.92077.000.000 191.92078.464= − ⋅−⋅

373. Verificarea corela ției calculelor:

()lei 480,90=927,15+871,17 536,88= ΔChCA .000 1− −−
Schema sinoptic ă cu rezultatele an alizei factoriale:

II. Analiza factorial ă a profitului în func ție de eficien ța cheltuielilor (cheltuieli la
1.000 lei cifr ă de afaceri)

Determinarea profitulu i brut aferent produc ției vândute:
lei .864 4= 82.136 87.000=cq pq=Pb0 0 0 0 0 − ⋅−⋅∑∑
lei 13.456= 78.464 91.920=cq pq=Pb1 1 1 1 1 − ⋅−⋅∑∑
Calculul varia ției profitului brut afer ent cifrei de afaceri:
lei .592 8= .864 4 13.456=Pb Pb=ΔPb0 1 − −
În continuare se determin ă aportul fiec ărui factor la cre șterea profitului.

1. Modelul analizei

Pentru determinarea modelu lui analizei se porne ște de la formula profitului brut:
∑∑ ⋅−⋅ cq pq=Pb ,
care poate fi scris ă astfel:
⇒⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅⋅−⋅⋅
⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛
⋅⋅−⋅⋅∑∑ ∑
∑∑∑ .000 1pqcq.000 1.000 1pq=pqcq 1pq=Pb
()( )CA .000 1Ch .000 1.0001CA=Pb −⋅

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor

Creșterea profitului brut se datoreaz ă influenței următorilor factori:
1. variației cifrei de afaceri:
()()()( )= Ch .000 1.000 1CACh .000 1.000 1CA=ΔCA .000 1
00 CA .000 1
01 Pb
CA −⋅− −⋅
() () = 092,944 .000 1.000187.000092,944 .000 1.000 191.920= −⋅− −⋅
lei068,275=996,.8634 064,.139 5= −
q
(-88,536) p
(-17,871) c
(15,927) ()
)480,90( CA 1.000Ch
−

382. variației cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
()()( )()( )= Ch .000 1.0001CACh .000 1.000 1CA= ΔCA .000 1
01 CA .000 1
11 Pb
CA .000 1Ch−⋅− −⋅
() () = 092,944 .000 1.000191.920612,853 .000 1.000 191.920= −⋅− −⋅
lei 922,.3168=063,.1395 985, 13.455= −

3. Verificarea corela ției calculelor

()Pb
CA .000 1ChPb
CAΔΔ Pb+=Δ
lei .5928=922,.3168+068,275=ΔPb

Schema sinoptic ă cu rezultatele an alizei factoriale:

Constatăm că la creșterea profitului, indicatorul de eficien ță cheltuieli la 1.000 lei cifr ă
de afaceri a contribuit în propor ție de 32%, iar factorul cantitat iv cifra de afaceri a contribuit
în proporție de 68%.

3. Diagnosticarea situa ției constatate

Pe baza rezultatelor analizei factoriale efectua te poate fi conturat un diagnostic sintetic
și unul analitic.

3.1 Diagnostic sintetic
În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cheltuielilor la
1.000 lei produc ție vândut ă exprimat ă în preț de vânzare (CA) precum și în conformitate cu
necesitatea cre șterii economice în condi ții de eficien ță sporită, o apreciere de ansamblu
referitoare la dinamica acestui indicator trebuie s ă ia în considerare urm ătoarele constat ări:
1.
Cheltuielile la 1.000 lei cifr ă de afaceri au înregistrat fa ță de anul precedent o
scădere cu 90,48 lei adic ă în procente cu 9,58%, fapt ce poate fi apreciat ca o dinamic ă
pozitivă, atâta timp cât rata anual ă a inflației este mai mic ă decât acest procent;
2.Scăderea cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri s-a datorat schimb ării structurii
producției fabricate, a modific ării prețurilor precum și a costurilor;
3. Influen ța cea mai mare asupra evolu ției cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri a
exercitat-o schimbarea structurii produc ției determinând sc ăderea acestora cu 88,536
lei. Rezult ă că întreprinderea a reu șit să-și direcționeze eficient eforturile în vederea
alegerii unei structuri mai bune a produc ției ceea ce a determinat sc ăderea costurilor
dar și o valorificare mai bun ă a producției pe piață.
4. Evoluția prețurilor a determinat sc ăderea cu 17,871 lei a chel tuielilor la 1.000 lei
cifră de afaceri, aceasta fiind o situa ție pozitiv ă din punct de vedere PbΔ
(8.592 lei)
CA
(275,068 lei) Ch(1.000 CA )
(8.316,922 lei)

39economico-financiar.
5. Evoluția costurilor de produc ție a dus la cre șterea cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de
afaceri cu 15,827 lei. Fără a se face îns ă abstracție de cele prezentate anterior și de inciden ța pe care o are
inflația asupra oric ărui indicator al produc ției evoluția cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri
trebuie apreciat ă corespunz ător. De nivelul acestui indi cator depinde, în mare m ăsură,
realizarea unui profit care s ă asigure dezvoltarea în viitor a întreprinderii.
Cifra de afaceri este considerat ă un indicator valoric important, deoarece red ă nivelul
activității productive a întreprinderii, modul de utilizare a poten țialului tehnico-productiv și
modul de comercializare a produselor realizate.
Din datele prezentate în tabel și din calcule, rezult ă că evoluția cifrei de afaceri are loc
în condițiile scăderii cheltuielilo r la 1.000 lei cifr ă de afaceri cu 90,48 lei și este un fapt
pozitiv mai ales în condi ții de infla ție.
Referitor la ac țiunea exercitat ă de cheltuielile la 1.000 lei cifr ă de afaceri asupra
dinamicii profitului brut putem afirma c ă a avut o importan ță mai mare decât cea a cifrei de
afaceri.
Influenț
a cifrei de afaceri în m ărimea profitului brut este de 275,068 lei, în compara ție
cu cea a cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri, care este de 8.316,922 lei.
Creșterea cifrei de afaceri cu 4.920 lei în condi țiile scăderii costurilor cu 3.672 lei
constituie o situa ție pozitivă, dacă s-a realizat prin:
− păstrarea și chiar cre șterea calit ății produselor:
− prin utilizarea de materii prime corespunz ătoare;
− prin utilizarea de tehnologii noi, performante;
− achiziționarea și folosirea de utilaje cu randamente ridicate;
− prin creșterea productivit ății muncii;
− asigurarea ritmicit ății livrărilor către clienți;
− scăderea consumurilor specifice la materiile prime și materialele consumabile;
− creșterea vitezei de rota ție a stocurilor etc.

3.2 Diagnostic analitic

Explicarea și aprecierea argumentat ă a sensului și intensității acțiunii celor trei factori
direcți asupra dinamicii cheltu ielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri trebuie să ia în considerare
atât conexiunile și mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrena ți, cât și cerința
esențială a creșterii economice a într eprinderii în condi ții de eficien ță sporită.
Astfel, referitor la ac țiunea exercitat ă de către structura produc ției fabricate asupra
dinamicii cheltuiel ilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri, se impun urm ătoarele concluzii:
După cum rezult ă din analiza factorial ă, evoluția structurii produc ției a avut cea mai
mare contribu ție la scăderea cheltuielilor la 1.000 cifr ă de afaceri. Decalajul dintre ritmul de
creștere a celor trei factori de influen ță ai cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri identifica ți
(structura produc ției, costul și prețul produc ției vândute) confirm ă că întreprinderea și-a luat
măsuri nu numai de adaptare a structurii produc ției ci și de reducere a costurilor de produc ție.
Dar așa cum demonstreaz ă practica economiei concuren țiale, scăderea cheltuielilor la 1.000
lei cifră de afaceri, poate fi apreciat ă ca fiind pe deplin pozitiv ă pentru întreprindere din punct
de vedere economico-financiar numai atunci când:
− întreaga produc ție a avut o desfacere asigurat ă și la prețuri convenabile;
− eforturile f ăcute pentru cre șterea volumului produc ție marfă nu au afectat calitatea
produselor;
− a avut loc în condi țiile unei eficien țe economice sporite, mai ales în privin ța
următorilor indicatori:
− productivitatea muncii ;

40− rata rentabilit ății cheltuielilor aferente profitului brut;
− rata rentabilit ății veniturilor din produc ția vândută;
− producția exercițiului la 1.000 lei active imobilizate și active circulante;
− profitul brut;
− creșterea cifrei de afaceri s-a datorat efortulu i propriu al întreprinderii, costurile de
producție scăzând chiar și în condi ții de infla ție ceea ce constituie un fapt pozitiv.

3.5 Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile și fixe

După în care sunt influen țate de varia ția volumului produc ției, cheltuielile de
producție pot fi grupate în dou ă categorii:
− cheltuieli variabile;
− cheltuieli fixe.

3.5.1 Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor variabile și fixe

Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea dup ă modul cum
sunt influen țate de varia ția volumului produc ției. Se va urm ări:
− calculul ponderii fiec ărui tip de cheltuial ă (cheltuieli de variabile și cheltuieli fixe)
în total cheltuieli;
− analiza dinamicii structurii cheltuieli lor, prin compararea dinamicii fiec ărui element
de structur ă (cheltuieli de variabile și cheltuieli fixe) cu dinamica cheltuielilor totale;
− analiza dinamicii structur ii cheltuielilor prin raportarea la veniturile;
− analiza dinamicii eficien ței fiecărui element de structur ă prin raportarea la 1.000 lei
cifră de afaceri.

Aplicație pentru structura și dinamica cheltuielilor fixe și variabile
În tabelul nr. 3.3 sunt prezentate datele extrase din eviden ța contabil ă a unei
întreprinderi. S ă de analizeze evolu ția structurii cheltuielilor (totale, fixe și variabile) în raport
cu dinamica cifrei de afaceri.
– mii lei –
din care: Structura cheltuielilor
Cifra de
afaceri Cheltuieli
totale aferente
cifrei de
afaceri Cheltuieli
variabile Cheltuieli fixe Cheltuieli
variabile Cheltuieli
fixe An
Valori % Valori % Valori % Valori % % %
1 1.960 100,0 1.620 100,0 1.111 100,0 509 100,0 68,6 31,4
2 2.133 108,8 1.749 107,9 1.229 110,6 520 102,2 70,3 29,7
3 2.601 121,9 2.081 118,9 1.520 123,6 561 107,8 73,1 26,9
4 2.934 112,8 2.309 110,9 1.712 112,6 597 106,4 74,2 25,8
5 3.841 130,9 2.978 128,9 2.274 132,8 704 117,9 76,3 23,7
Tabelul nr. 3.3 : Structura cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Din analiza valorilor din tabel, constat ăm că, de la un an la altul, cifra de afaceri a
crescut. Cheltuielile totale aferente cifrei de afaceri au crescut în propor ții apropiate.
Cheltuielile fixe și variabile, evolueaz ă, însă, în propor ții diferite. Dac ă la cheltuielile
variabile cre șterea este direct propor țională cu creșterea cifrei de afaceri, în schimb, cre șterea
cheltuielilor fixe se face într-un ritm mai redus. Acest lucru se reflect ă în evoluția ponderii
cheltuielilor fixe în totalul chel tuielilor, care scade de la un an la altul, ajungând de la 31,4%

41în primul an la 23,7% în al cincilea an, de și în mărimi absolute, valoarea cheltuielilor fixe a
crescut de la 509 mii lei la 704 mii lei.
Acest rezultat dovede ște o evolu ție rațională a cheltuielilor de produc ție, cu implica ții
pozitive asupra evolu ției profitului întreprinderii analizate.

3.5.2 Analiza factorial ă a cheltuielilor variabile
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli a c ăror variație este dependent ă de volumul
activității economice. Astfel, dac ă volumul produc ției crește, crește și ponderea lor și invers.
Principalele categorii de cheltuieli variabile sunt:
− cheltuieli cu materii prime și materiale directe;
− cheltuieli cu manopera direct ă.
Analiza cheltuielilor variabile aferente activit ății de exploatare se bazeaz ă pe
determinarea urm ătorilor indicatori:
1. Cheltuieli variabile la 1.000 lei venituri de exploata re, prin luarea în considerare
a tuturor categoriilor de cheltuieli variabile efectuate pentru activitatea de exploatare:

000.1VecvCvei )Ve000.1(
e ⋅= ,
în care:
− cvi reprezintă categoria de cheltuieli variabile aferente activit ății de exploatare;
− Ve reprezint ă veniturile totale din exploatare.
100cvg
Cvn
1ii i
)Ve000.1(
e∑
=⋅
= ,
în care:
− ∑
=n
1iicvreprezintă suma cheltuielilor variabile aferenta activit ății de exploatare;
− ∑
=n
1iiv reprezint ă suma veniturilor din exploatare, pe categorii.

2. Urmărirea evolu ției cheltuielilor variabile se face prin determinarea și analiza
indicatorului rata de eficien ță a cheltuielilor vari abile (cheltuieli va riabile la 1.000 lei
cifră de afaceri):
000.1
pqcvq
Cvn
1ii in
1ii i
)CA000.1(⋅
⋅⋅
=
∑∑
==,
în care:
− )CA000.1(Cv reprezint ă cheltuielile variab ile la 1.000 lei cifr ă de afaceri (rata de
eficiență a cheltuielilor variabile);
− cvi reprezint ă cheltuielile variabile unitare;
− pi reprezint ă prețurile unitare.

Modelul matematic și respectiv schem ă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei
factoriale sunt urm ătoarele:

42().000 1pqcvq= CvCA .000 1⋅⋅⋅
∑∑,

Factorii de influen ță identifica ți sunt:
−
cantitatea vândut ă (q);
− prețul unitar de vânzare (p);
− cheltuieli variabile unitare (cv).

Cuantificarea ac țiunii factorilor:
() ()()= Cv Cv= ΔCvCA .000 1
0CA .000 1
1CA .000 1−
.000 1pqcvq.000 1pqcvq=
0 00 0
1 11 1⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑
Evoluția cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1. variației structurii cifrei de afaceri (cantit ății vândute):
().000 1pqcvq.000 1pqcvq= Δ
0 00 0
0 10 1CA .000 1Cv
q ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑

2. variației prețului unitar de vânzare:
().000 1pqcvq.000 1pqcvq= Δ
0 10 1
1 10 1CA .000 1Cv
p ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑

3. variației cheltuielilor variabile unitare:
().000 1pqcvq.000 1pqcvq= Δ
1 10 1
1 11 1CA .000 1Cv
cv ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅
∑∑
∑∑

Corelația calculelor:
()()()() CA .000 1Cv
cvCA .000 1Cv
pCA .000 1Cv
qCA .000 1Δ Δ Δ= ΔCv + +

Aplicație de analiza factorial ă a cheltuielilor variabile
Cunoscând valorile pent ru cifra de afaceri și cheltuielile variabile cu care a fost
realizată acesta de c ătre o întreprindere, se cere s ă se efectueze analiza factorial ă a
cheltuielilor variab ile la 1.000 lei cifr ă de afaceri.
q
(cantitatea vanduta) p
(prețul unitar de vânzare)cv
(cheltuieli variabile unitare)()CA 1.000Cv

43– mii lei –
Nr.
crt. Specifica ție Perioada de
bază (P0) Perioada
curentă (P1)%
1. Cifra de afaceri ( ∑⋅pq ) 4.029,00 4.397,00 109,13
2. Cheltuieli variabile af erente cifrei de afaceri
(∑⋅cvq ) 2.346,00 2.538,00 108,18
3. Cifra de afaceri recalculat ă (∑⋅0 1pq ) – 4.522,00 –
4. Cheltuieli variabile af erente cifrei de afaceri
recalculat ă (∑⋅0 1cq ) – 2.517,00 –
5. Cheltuieli variabile la 1.000 lei cifr ă de afaceri
(() CA 000.1Cv ) 582,22 577,21 99,14
Tabelul nr. 3.4 : Indicatori pentru analiza factorial ă a cheltuielilor variabile la
1.000 lei cifr ă de afaceri

1. Modelul analizei
Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:
()000.1CAcvCvCA 000.1⋅=∑

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
()lei 27,582 000.1029.4346.2000.1CAcvCv
00 CA 000.1
0 =⋅=⋅=∑
()lei 21,577 000.1397.4538.2000.1CAcvCv
11 CA 000.1
1 =⋅=⋅=∑
Calculul varia ției cheltuielilor vari abile la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
()()()CA 000.1
0CA 000.1
1CA 000.1Cv Cv Cv − = Δ
()lei 10,5 22,58221,577 CvCA 000.1−=−= Δ
Scăderea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
a) variația structurii produc ției vândute (cantit ății vândute):
()=⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=∑∑
∑∑000.1pqcvq000.1pqcvqΔ
0 00 0
0 10 1CA .000 1Cv
q
=⋅−⋅= 000.1029.4346.2000.1522.4517.2
lei16,25 22,58551,556 −=−=
b) variația prețului unitar de vânzare:
()=⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=∑∑
∑∑000.1pqcvq000.1pqcvqΔ
0 10 1
1 10 1CA .000 1Cv
p
=⋅−⋅= 000.1522.4517.2000.1397.4517.2

44lei82,1561,55643,572 =−=
c) varia ția cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:
()=⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=∑∑
∑∑000.1pqcvq000.1pqcvqΔ
1 10 1
1 11 1CA .000 1Cv
cv
=⋅−⋅= 000.1397.4517.2000.1397.4538.2
lei78,4 43,57221,577 =−=

3. Corela ția calculelor
()lei 10,5 78,4 82,1561,25 CvCA 000.1−=++−= Δ

Schema sinoptic ă cu rezultatele ob ținute:

3. Diagnostic sintetic

În contextul sistemului factorial care a st at la baza analizei di namicii cheltuielilor
variabile la 1.000 lei produc ție vândut ă exprimat ă în preț de vânzare (CA) precum și în
conformitate cu necesitatea cre șterii economice în condi ții de eficien ță sporită, o apreciere de
ansamblu referitoare la dinami ca acestui indicator trebuie s ă ia în considerare urm ătoarele
constatări:
1. Cheltuielile la 1.000 lei cifr ă de afaceri au înregistrat fa ță de anul precedent o
scădere cu 5,01 lei, fapt ce poa te fi apreciat ca o dinamic ă pozitivă, atâta timp cât rata anual ă a
inflației este mai mic ă decât acest procent;
2. Singurul factor c ărui evoluție a dus la sc ăderea cheltuielilor variabile la 1.000 lei
cifră de afaceri este structura produc ției fabricate; indicatorul studiat a fost influen țat
negativ de evolu ția prețurilor, precum și a cheltuielilor variabile unitare;
3. Influen ța cea mai mare asupra evolu ției cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri a
exercitat-o schimbarea structurii produc ției determinând sc ăderea acestora cu 25,61
lei. Rezult ă că întreprinderea a reu șit să-și direcționeze eficient eforturile în vederea
alegerii unei structuri mai bune a produc ției.
4. Evoluția prețurilor a determinat cre șterea cu 15,82 lei a cheltuielilor variabile la
1.000 lei cifr ă de afaceri, aceasta fiind o situa ție negativ ă din punct de vedere
economico-financiar. 5. Evoluția costurilor de produc ție a avut o influen ță negativă mai redus ă, conducând
la creșterea cheltuielilor vari abile la 1.000 lei cifr ă de afaceri cu 4,78 lei.
F
ără a se face îns ă abstracție de cele prezentate anterior și de inciden ța pe care o are
inflația asupra oric ărui indicator al produc ției evoluția cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifr ă
de afaceri trebuie apreciat ă corespunz ător. De nivelul acestui i ndicator depinde, în mare
măsură, realizarea unui profit care s ă asigure dezvoltarea în viitor a întreprinderii.
q
(-25,61 lei) p
(15,82 lei) cv
(4,78 lei) ()CA 1.000Cv

(-5,01 lei)

453.5.3 Analiza factorial ă a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri

Prin cheltuieli fixe în țelegem acele cheltuieli care nu sunt legate de volumul produc ției
în mod direct, și rămân la niveluri aproximativ stab ile, indiferent de volumul produc ției. În
această categorie se includ: cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale de conducere și
administrare. Cele mai reprezentative cheltuieli fi xe sunt cheltuielile cu caracter general de
conducere și administra ție și cheltuielile cu amortizarea cl ădirilor administrative. Orice
creștere nejustificat ă a acestora afecteaz ă rentabilitatea întreprinderilor și conduce la
necesitatea lu ării unor m ăsuri de reducere.
Analiza cheltuielilor fixe aferente activit ății de exploatare se bazeaz ă pe determinarea
și analiza indicatorului rata de eficien ță a cheltuielilor fixe (cheltu ieli fixe la 1.000 lei cifr ă de
afaceri):
()000.1CACfCfCA 000.1⋅=
în care:
− () CA 000.1Cf reprezint ă cheltuielile fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri;
− Cf reprezint ă cheltuielile fixe;
− CA reprezint ă cifra de afaceri.

Modelul matematic și respectiv schem ă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei
factoriale che ltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri, sunt urm ătoarele:
()000.1CACfCfCA 000.1⋅=
Factorii identifica ți sunt:
− cifra de afaceri;
− cheltuielile fixe.

Cuantificarea ac țiunii factorilor:
()()()CA 000.1
0CA 000.1
1CA 000.1Cf Cf Cf − = Δ

Modificarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1.
variației cifrei de afaceri:
()000.1CACf000.1CACfΔ
00
10CA .000 1Cf
CA ⋅−⋅=

2. variației cheltuielilor fixe:
()000.1CACf000.1CACfΔ
10
11CA .000 1Cf
Cf ⋅−⋅=

CA
(cifra de afaceri) Cf
(cheltuieli fixe) ()CA 000.1CfΔ

46Verificarea corela ției calculelor:
()()()CA .000 1Cf
CfCA .000 1Cf
CACA 000.1Δ Δ Cf + = Δ

Aplicație pentru analiza factorial ă a cheltuielilor fixe

Cunoscând valorile pentru cifra de afaceri și cheltuielile fixe cu care a fost realizat ă
acesta de c ătre o întreprinde, se cere s ă se efectueze analiza factorial ă a cheltuielilor fixe la
1.000 lei cifr ă de afaceri.
– mii lei –
Nr.
crt. Specifica ție Perioada de
bază (P0) Perioada curent ă
(P1) %
1. Cheltuieli fixe 698 704 100,8
2. Cifra de afaceri 3.835 3.841 100,2
3. Cheltuieli fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri 182,00 183,23 100,6
Tabelul nr. 3.5 : Indicatori pentru analiza factorial ă a cheltuielilor fixe la 1.000 lei
cifră de afaceri

1. Modelul analizei
Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:
()000.1CACfCfCA 000.1⋅=

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
()lei 00,182 000.1835.3698000.1CAcfCf
00 CA 000.1
0 =⋅=⋅=∑
()lei 23,183 000.1841.3704000.1CAcfCf
11 CA 000.1
1 =⋅=⋅=∑

Calculul varia ției cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
()()()CA 000.1
0CA 000.1
1CA 000.1Cf Cf Cf − = Δ
()lei 32,100,18223,183 CfCA 000.1=−= Δ

Creșterea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1. variația cifrei de afaceri:
()=⋅−⋅=⋅−⋅= 000.1835.3698000.1841.3698000.1CACf000.1CACfΔ
00
10CA .000 1Cf
CA
lei82,0 00,18272,181 −=−=
2. variația cheltuielilor fixe:
()=⋅−⋅=⋅−⋅= 000.1841.3698000.1841.3704000.1CACf000.1CACfΔ
10
11CA .000 1Cf
Cf

lei51,172,18123,183 =−=

473. Corela ția rezultatelor:
()lei 32,151,128,0 CfCA 000.1=+−= Δ

Schema sinoptic ă cu rezultatele an alizei factoriale:

3. Diagnostic sintetic

În contextul sistemului factorial care a st at la baza analizei di namicii cheltuielilor
variabile la 1.000 lei produc ție vândut ă exprimat ă în preț de vânzare (CA) precum și în
conformitate cu necesitatea cre șterii economice în condi ții de eficien ță sporită, o apreciere de
ansamblu referitoare la dinami ca acestui indicator trebuie s ă ia în considerare urm ătoarele
constatări:
1. Valoarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri a crescut de la 182,00 lei în
anul precedent la 183,23 lei în anul curent, adic ă cu 1,23 lei, evolu ție cu efecte negative
asupra profitului întreprinderii;
2. Factor c ărui evoluție a dus la sc ăderea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de afaceri
este structura produc ției fabricate; indicatorul studiat a fost influen țat negativ de
evoluția prețurilor, precum și a cheltuielilor variabile unitare;
3. Influen ța cea mai mare asupra evolu ției cheltuielilor la 1.000 lei cifr ă de afaceri a
exercitat-o schimbarea structurii produc ției determinând sc ăderea acestora cu 25,61
lei. Rezult ă că întreprinderea a reu șit să-și direcționeze eficient eforturile în vederea
alegerii unei structuri mai bune a produc ției.
4. Evoluția prețurilor a determinat cre șterea cu 15,82 lei a cheltuielilor variabile la
1.000 lei cifr ă de afaceri, aceasta fiind o situa ție negativ ă din punct de vedere
economico-financiar. 5. Evoluția costurilor de produc ție a avut o influen ță negativă mai redus ă, conducând
la creșterea cheltuielilor vari abile la 1.000 lei cifr ă de afaceri cu 4,78 lei.
Fără a se face îns ă abstracție de cele prezentate anterior și de inciden ț
a pe care o are
inflația asupra oric ărui indicator al produc ției evoluția cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifr ă de
afaceri trebuie apreciat ă corespunz ător. De nivelul acestui indicator depinde, în mare m ăsură,
realizarea unui profit care s ă asigure dezvoltarea în viitor a întreprinderii.

3.6 Analiza cheltuielilor cu for ța de munc ă

În cadrul cheltuielilor efectuate pentru ob ținerea produc ției, cheltuielile cu for ța de
muncă dețin o pondere important ă, fiind strâns legate de ni velul tehnic al procesului
tehnologic, de în zestrarea tehnic ă a întreprinderii cu utilaje de productivitate înalt ă, de
specificul fazelor tehnologice etc.
Cheltuielile cu salariile includ:
− fondul de salarii, care include:
− salariul tarifare sau negociate;
− sporuri acordate pentru condi ții de munc ă (condiții grele: de altit udine, de adâncime, CA
(- 0,28 lei) Cf
(1,51 lei) ()CA 000.1CfΔ
(1,23 lei)

48de toxicitate, de izolare etc.);
− spor de vechime;
− spor fidelitate;
− premii periodice, în func ție de rezultatele ob ținute, etc.
− cheltuieli aferente fondului de salarii:
− contribuția la asigur ările sociale;
− contribuția la asigur ările sociale de s ănătate;
− fond șomaj;
− fond accidente.

3.6.1 Analiza eficien ței cheltuielilor cu for ța de munc ă
Pentru analiza eficien ței cheltuielilor cu for ța de munc ă se utilizeaz ă indicatori de tipul
efect/efort. Efectul poate lua form a cheltuielilor totale cu salari ile sau a fondului de salarii.
Efortul poate fi exprimat prin indicatori ai activit ății de produc ție și comercializare: venitul
din exploatare (Ve), cifra de afaceri (CA), respectiv valoarea ad ăugată (Qa).
Indicatorii utiliza ți, în funcție de modul de exprimare a efectului și efortului se împart
în:
1. Indicatori de eficien ță ai cheltuielilor cu personalul:
− cheltuieli cu salariile la 1. 000 lei venituri din exploatare:
000.1VeCsCs)Ve 000.1(⋅=
− cheltuieli cu salariile la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
000.1CACsCs)CA 000.1(⋅=
− cheltuieli cu salariile la 1.000 lei valoare ad ăugată:
000.1QaCsCs)Qa 000.1(⋅=

2. Indicatori de eficien ță ai fondului de salarii:
− fond de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare:
000.1VeFsFs)Ve 000.1(⋅=
− fond de salarii la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
000.1CAFsFs)CA 000.1(⋅=
− fond de salarii la 1.000 lei valoare ad ăugată:
000.1QaFsFs)Qa 000.1(⋅=

Pentru a ob ține informa ții relevante despre evolu ția eficien ței cheltuielilor salariale,
valorile înregistrate pentru ch eltuielile salariale la 1.000 lei Ve, CA, sau Qa trebuie comparate
cu valorile ob ținute în perioada precedent ă, precum și cu previziunile f ăcute pentru perioada
curentă.
Analiza dinamicii eficien ței cheltuielilor cu salariile trebuie completat ă cu analiza
corelațiilor dintre indicele de cre ștere al veniturilor din exploa tare (IVe), indicele de cre ștere
al cifrei de afaceri (IC A), sau indicele de cre ștere al valorii ad ăugate (IQa) și indicele de
creștere al cheltuielilor salariale (ICs ) sau al fondului de salarii (IFs), și indicele de cre ștere al

49numărului de salaria ți (NsI). Corela țiile între indicii de cre ștere ai acestor indicatori,
considerate optime, sunt:
Ns Cs Ve I I I>>
Ns Cs CA I I I>>
Ns Cs Qa I I I>>
Ns Fs Ve I I I>>
Ns Fs CA I I I>>
Ns Fs Qa I I I>>
Prin respectarea acestor corela ții se va asigura în permanen ță eficiența cheltuielilor
salariale, iar prin respectarea corela ției dintre indicele de cre ștere a cheltuielilor salariale și
indicele de cre ștere a num ărului de salaria ți, se va asigura și creșterea salariului mediu.
Nerespectarea celei de a doua corela ții, prin cre șterea num ărul de salaria ți într-o propor ție mai
mare decât a cheltuielilor salariale, s-ar ob ține un salariu mediu unitar mai mic, ceea ce nu
este recomandat deoarece acest lucru poate genera tensiuni în întreprinderi.
Cheltuielile cu salariile sunt strâns legate de cre șterea productivit ății muncii, fiindc ă
eficiența muncii este dat ă de modul de re spectare a corela ției între dinamica productivit ății
muncii și a salariului mediu. În orice domen iu de activitate, dinamica productivit ății muncii
trebuie să fie superioar ă celei a salariului mediu. Numai în felul acesta se poate realiza o
cheltuială cu salariile mai mic ă la fiecare 1.000 lei produc ție, indiferent de modul de
exprimare a acesteia (venit a nual, cifra de afaceri, produc ție marfă fabricată, valoare ad ăugată
etc).
Deci, în orice activit ate, indicele corela ției (Ic), calculat ca raport între indicele
salariului meniu (SI) și indicele productivit ății medii a muncii (WI), trebuie s ă fie subunitar,
respectiv:
1IIIc
WS<=
Orice tendin ță de depășirii valorii 1 denot ă o slabă eficiență a cheltuielilor cu salariile,
deoarece conduce la o cre ștere a indicatorului cheltuieli cu salariile la 1.000 lei produc ție.

3.6.2 Analiza factorial ă a cheltuielilor cu for ța de munc ă
Modelele de analiz ă factorial ă a cheltuielilor cu for ța de munc ă se diferen țiază în
funcție de indicatorii a c ăror influen ță se dorește să fie cunoscut ă. Acestea pot fi grupate în
două mari categorii:
a) indicatori de eficien ță ai fondului de salarii;
b) indicatori de eficien ță ai cheltuielilor cu salariile.

Indicatori de eficien ță ai fondului de salarii
Indicatorii în func ție de care se va defini mode lul analizei factoriale sunt:
− fondul de salarii;
− veniturile din exploatare/cif ra de afaceri/valoarea ad ăugată ca indicator valoric al
activității de produc ție și comercializare;
− numărul de salaria ți.

50Analiza factorial ă a fondului de salarii la 1.000 lei Venituri din exploatare

1. Modelul analizei factoriale și schema sinoptic ă
În determinarea modelului se porne ște de la formula indicator ului fond de salarii la
1.000 lei venituri din exploatare:
()
VeFsFsVe 000.1= ,
care se înmul țește la numărător și numitor cu Ns și se obține:
()
Wfs
NsFs
VeNs
NsNs
VeFsFsVe 000.1=⋅=⋅=

Factorii de influen ță sunt:
− productivitatea anual ă a muncii;
− salariul mediu.

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
Calculul varia ției fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare:
()000.1VeFs
VeFsFs
00
11 Ve 000.1⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ
Evoluția fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1. variației productivit ății anuale a muncii:
()000.1Wfs
Wfs
00
10 Fs
wVe 000.1⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ
2. variației salariului mediu:
()000.11Wfs
Wfs0
11 Fs
fsVe 000.1⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ

3. Verificarea corela ției calculelor

()()()Ve 000.1 Ve 000.1Fs
fsFs
wVe 000.1Fs Δ+Δ= Δ
Modelele analizelor fact oriale pentru fondul de salarii la 1.000 lei Cifr ă de afaceri și
pentru fondul de salarii la 1.000 lei Valoare ad ăugată se determin ă asemănător, prin înlocuirea
indicatorului valoric Venituri din exploatare cu Cifra de afaceri, respectiv Valoarea ad ăugată.

Analiza factorial ă a cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei Venituri din exploatare
1. Modelul analizei factoriale și schema sinoptic ă:
Indicatorii în func ție de care se va defini mode lul analizei factoriale sunt:
− cheltuielile cu salariile; W
(productivitatea anual ă a muncii)fs
(salariu mediu) ()Ve 000.1FsΔ

51− veniturile din exploatare/cifra de afaceri/valoarea ad ăugată ca indicator valoric al
activității de produc ție și comercializare;
− numărul de salaria ți.
În determinarea modelului se porne ște de la formula indicatorului cheltuieli cu
salariile la 1.000 lei venituri din exploatare:
()
VeCsCsVe 000.1= Δ ,
care se înmul țește la numărător și numitor cu Ns și se obține:
()
Wcs
NsCs
VeNs
NsNs
VeCsCsVe 000.1=⋅=⋅= Δ
Factorii de influen ță sunt:
− productivitatea anual ă a muncii;
− cheltuieli salariale medii.

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor:
Calculul varia ției cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei venituri din exploatare:

()000.1VeCs
VeCsCs
00
11 Ve 000.1⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ
Evoluția cheltuielilor cu salariile la 1.000 le i venituri din exploatare se datoreaz ă
influenței următorilor factori:
1. variației productivit ății anuale a muncii:
()000.1Wcs
Wcs
00
10 Cs
wVe 000.1⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ
2. variației cheltuielilor salariale medii:
()000.11Wcs
Wcs0
11 Cs
csVe 000.1⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ

3. Verificarea corela ției calculelor
()()()Ve 000.1 Ve 000.1Cs
csCs
wVe 000.1Cs Δ+Δ= Δ

Modelele analizelor factoria le pentru cheltuielile cu salariile la 1.000 lei Cifr ă de
afaceri și pentru fondul de salari i la 1.000 lei Valoare ad ăugată se determin ă asemănător, prin
înlocuirea indicatorului valoric Venituri din expl oatare cu Cifra de afaceri, respectiv Valoarea
adăugată.

Aplicație pentru cheltuielile cu for ța de munc ă

Utilizând datele din tabelul nr. 3.7, s ă se efectueze: W
(productivitatea anual ă a muncii)cs
(cheltuieli salariale medii)()Ve 000.1CsΔ

521. Calculul și analiza indicatorilor de eficien ță ai cheltuielilor cu for ța de munc ă
pentru cele dou ă perioade analizate – an precedent și an curent:
2. Analiza factorial ă a fondului de salarii la 1.000 le i venituri din exploatare/cifr ă de
afaceri/valoare ad ăugată.

Nr.
crt. Specifica ție U.M. Perioada
precedent ă
(P0) Perioada
curentă
(P1) Indice
(P1/P0)
1. Venituri din exploatare (Ve)
din care: produc ția vândută (CA) mii lei 3.560
3.282 4.230
4.0001,18
1,21
2. Cheltuieli salariale (Cs)
din care: fond salarii (Fs) mii lei 948
767 1.063
8571,13
1,11
3. Valoarea ad ăugată (Qa) mii lei 1.450 1.878 1,29
4. Număr mediu de salaria ți (Ns) persoane 822 816 0,99
5. Timpul de munc ă (T) Ore 1.512.891 1.525.702 1,01
6. Cheltuieli cu salariile/salariat ( cs) mii lei/persoan ă 1,153 1,302 1,13
7. Salariul mediu anual mii lei 0,933 1,050 1,12
8. Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei
venituri din exploatare ()Ve 000.1(Cs )
din care: fond salarii la 1.000 lei
venituri din exploatare ()Ve 000.1(Fs ) lei 266,3

215,4 251,3
202,60,94
0,94
9. Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei cifr ă
de afaceri ()CA 000.1(Cs )
din care: fond salarii la 1.000 lei cifr ă
de afaceri ()Ve 000.1(CA ) lei 288,8

233,7 265,7
214,20,92
0,91
10. Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei
valoare ad ăugată ()Qa 000.1(Cs )
din care: fond salarii la 1.000 lei
valoare ad ăugată ()Ve 000.1(Qa ) lei 653,8

528,9 566,0
456,30,86
0,86
Tabelul nr. 3.7
Rezolvare:
Calculul și analiza indicatorilor de eficien ță ai cheltuielilor cu for ța de munc ă pentru
cele două perioade analizate – an precedent (P 0) și an curent (P 1):

Cheltuieli medii cu salariile:
lei mil. 315,1822948
NsCsCs
000 ===
lei mil. 302,1816063.1
NsCsCs
111 ===
Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei venituri din exploatare:
lei ,3266 000.1560.3948000.1VeCsCs
00 )Ve 000.1(
0 =⋅=⋅=
lei ,3251 000.1230.4063.1000.1VeCsCs
11 )Ve 000.1(
1 =⋅=⋅=
Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei cifra de afaceri:

53lei ,8288 000.1282.3948000.1CACsCs
00 )CA 000.1(
0 =⋅=⋅=
lei ,7265 000.1000.4063.1000.1CACsCs
11 )CA 000.1(
1 =⋅=⋅=
Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei valoare ad ăugată:
lei ,8653 000.1450.1948000.1QaCsCs
00 )Qa 000.1(
0 =⋅=⋅=
lei ,0566 000.1878.1063.1000.1QaCsCs
11 )Qa 000.1(
1 =⋅=⋅=
Fond de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare:
lei ,4215 000.1650.3767000.1VeFsFs
00 )Ve 000.1(
0 =⋅=⋅=
lei ,6202 000.1230.4857000.1VeFsFs
11 )Ve 000.1(
1 =⋅=⋅=
Fond de salarii la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
lei ,7233 000.1282.3767000.1CAFsFs
00 )CA 000.1(
0 =⋅=⋅=
lei ,2214 000.1000.4857000.1CAFsFs
11 )CA 000.1(
1 =⋅=⋅=
Fond de salarii la 1.000 lei valoare ad ăugată:
lei ,9528 000.1450.1767000.1QaFsFs
00 )Qa 000.1(
0 =⋅=⋅=
lei ,34456 000.1878.1857000.1QaFsFs
11 )Qa 000.1(
1 =⋅=⋅=

Din analiza valorilor indicatorilor, constat ăm că, cheltuielile cu salariile au crescut în
valoare absolut ă față de perioada precedent ă, fapt care a dus la cre șterea salariului
mediu/salariat cu un indice de 1,13 fa ță de creșterea de 1,18 a indicel ui veniturilor din
exploatare, de 1,21 a i ndicelui cifrei de afaceri și de 1,27 a indicelui valorii ad ăugate. La
aceasta a contribuit, în mare m ăsură, creșterea indicatorilor activit ății de produc ție și
comercializare fa ță de perioada de baz ă, precum și reducerea num ărului de salaria ți.

Analiza factorial ă a fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare

1. Modelul analizei factoriale

Indicatorii în func ție de care se va defini mode lul analizei factoriale sunt:
− fondul de salarii;
− veniturile din exploatare;
− numărul de salaria ți.
În determinarea modelului se porne ște de la formula indicatorului fond de salarii la
1.000 lei venituri din exploatare:

54()
VeFsFsVe 000.1= ,
care se înmul țește la numărător și numitor cu Ns și se obține:
()
Wfs
NsFs
VeNs
NsNs
VeFsFsVe 000.1=⋅=⋅=

Factorii de influen ță sunt:
− productivitatea anual ă a muncii;
− salariul mediu pe salariat.

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor:
Calculul varia ției fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ 000.1VeFs
VeFsFs
00
11 Ve 000.1
lei 8,12 000.1560.3767
230.4857−=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛−=
Scăderea fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1. variației productivit ății anuale a muncii:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ 000.1Wfs
Wfs
00
10 Fs
wVe 000.1

lei 45,35 000.1822767
560.3822
822767
230.4816−=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅=

2. variației salariului mediu:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ 000.11Wfs
Wfs0
11 Fs
fsVe 000.1

lei 06,22 000.1822767
230.4816
816857
230.4816=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅=

3. Verificarea corela ției calculelor:
()lei 2,81 6,225,34 FsVe 000.1−=+−= Δ
()()()Ve 000.1 Ve 000.1Fs
fsFs
wVe 000.1Fs Δ+Δ= Δ
Schema sinoptic ă cu rezultatele ob ținute:

W
(-34,5) fs
(22,6) ()Ve 000.1FsΔ
(-12,8)

55Analiza factorial ă a fondului de salarii la 1.000 lei cifr ă de afaceri

1. Modelul analizei factoriale

Indicatorii în func ție de care se va defini mode lul analizei factoriale sunt:
− fondul de salarii;
− cifra de afaceri;
− numărul de salaria ți.
În determinarea modelului se porne ște de la formula indicator ului fond de salarii la
1.000 lei cifr ă de afaceri:
()
CAFsFsCA 000.1= Δ ,
care se înmul țește la numărător și numitor cu Ns și se obține:
()
Wfs
NsFs
CANs
NsNs
CAFsFsCA 000.1=⋅=⋅= Δ
Factorii de influen ță sunt:
− productivitatea anual ă a muncii;
− salariul mediu.

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
Calculul varia ției fondului de sala rii la 1.000 lei cifr ă de afaceri:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ 000.1CAFs
CAFsFs
00
11 CA 000.1
lei 5,19 000.1282.3767
000.4857−=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛−=
Scăderea fondului de salarii la 1.000 lei cifr ă de afaceri se datoreaz ă influenței
următorilor factori:
1. variației productivit ății anuale a muncii:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ 000.1Wfs
Wfs
00
10 Fs
wCA 000.1

lei 4,43 000.1822767
282.3822
822767
000.4816−=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅=
2. variației salariului mediu:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ 000.11Wfs
Wfs0
11 Fs
fsCA 000.1

lei 9,23 000.1822767
000.4816
816857
000.4816=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅=
3. Verificarea corela ției calculelor
()()()CA 000.1 CA 000.1Fs
fsFs
wCA 000.1Fs Δ+ Δ= Δ
()lei 9,51 9,234,43 FsCA 000.1−=+−= Δ

Schema sinoptic ă cu rezultatele an alizei factoriale:

56

Analiza factorial ă a fondului de salarii la 1.000 lei valoare ad ăugată

1. Modelul analizei factoriale:

Indicatorii în func ție de care se va defini mode lul analizei factoriale sunt:
− fondul de salarii;
− valoarea ad ăugată;
− numărul de salaria ți.
În determinarea modelului se porne ște de la formula indicator ului fond de salarii la
1.000 lei valoare ad ăugată:
()
QaFsFsQa 000.1= Δ ,
care se înmul țește la numărător și numitor cu Ns și se obține:
()
Wfs
NsFs
QaNs
NsNs
QaFsFsQa 000.1=⋅=⋅=
Factorii de influen ță sunt:
− productivitatea anual ă a muncii;
− salariul mediu.

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor

Calculul varia ției fondului de salarii la 1.000 lei valoare ad ăugată:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−= Δ 000.1QaFs
QaFsFs
00
11 Qa 000.1
lei 6,72 000.1450.1767
878.1857−=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛−=
Această economie se datoreaz ă influenței următorilor factori:
1. reducerea num ărului de salaria ți:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ 000.1Wfs
Wfs
00
10 Fs
wQa 000.1

lei 5,123 000.1822767
450.1822
822767
878.1816−=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅=
2. creșterea salariului mediu/salariat:
()=⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−=Δ 000.1Wfs
Wfs
10
11 Fs
wQa 000.1
W
(-43,4) fs
(23,9) ()CA 000.1FsΔ
(-19,5)

57lei 9,50 000.1822767
878.1816
816857
878.1816=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅=

3. Corela ția calculelor:

()()()Qa 000.1 Qa 000.1Fs
fsFs
wQa 000.1Fs Δ+Δ= Δ
()lei ,672 9,505,123 FsQa 000.1−=+−= Δ
Schema sinoptic ă cu rezultatele an alizei factoriale:

Aplicație pentru evolu ția procesului de munc ă
Considerând c ă la o societate comercial ă s-au obținut rezultatele înscrise în tabelul nr.
3.8, se cere s ă se analizeze evolu ția procesului de munc ă în paralel cu evolu ția activității de
producție.
– mii lei –
Indicatori Perioada
precedent ă
(P0) Perioada curent ă
(P1) Indice de
creștere
(P1/P0)
Cifra de afaceri 7.870 8.220 1,044
Numărul mediu salaria ți 180 182 1,011
Fond total salarii 199,80 205,66 1,029
Productivitate 43,72 45,16 1,033
Salariul mediu anual 1,11 1,13 1,018
Tabelul nr. 3.8 : Indicatori pentru analiza procesului de munc ă

Din analiza rezultatelor ob ținute, se observ ă că indicele de cre ștere al cifrei de afaceri
(ICA = 1,044) indic ă o evoluție pozitivă față de anul precedent.
Facem men țiunea că una din cerin țele importante ale unei dinamici eficiente a
indicatorilor de personal este corelarea cu cre șterea produc ției, reflectat ă prin indicatorii
specifici – produc ția fabricat ă, cifra de faceri, produc ția exercițiului și valoarea ad ăugată.
Aceasta deoarece la un volum de produc ție mai mare se poate asigura cre șterea productivit ății
simultan cu cre șterea într-un ritm mai redus a num ărului de salaria ți și respectiv, a salariului
mediu. O evolu ție normal ă a unei întreprinderi trebuie s ă se desfășoare în condi țiile respect ării
corelațiilor în evolu ția ale acestor indicatori, în parale l cu asigurarea unei mai bune ocup ări a
forței de munc ă și unui salariu mediu mai mare fa ță de perioada precedent ă. Trebuie spus c ă
evoluția salariului mediu trebuie corelat ă cu indicele infla ției.
Faptul că vânzările (cifra de af aceri) cresc cu un indice supe rior fondului de salarii,
salariului mediu și numărului de salaria ți:
ICA > I Fs > Ifs > I N
1,044 > 1,029 > 1,018 > 1,011
iar indicele productivit ății muncii (1,044) dep ășește indicele salariului mediu (1,018),
conduce la asigurarea un ui indice de corela ție (Ic) subunitar: W
(-123,5) fs
(50,9) ()Qa 000.1FsΔ
(-72,6)

581 996,0033,1029,1
IIIc
WS<=== .
Tendința de apropiere de 1 denot ă o slabă eficiență a cheltuielilor cu salariile, ceea ce
va conduce la o cre ștere a indicatorului cheltuieli cu salariile la 1.000 lei cifr ă de afaceri
(() CA 000.1Cs ).

Capitolul 4
Analiza rentabilit ății intreprinderilor
Orice întreprindere urm ărește ca veniturile ob ținute din activitatea economic ă pe care
o desfășoară să depășească cheltuielile f ăcute, realizând as tfel un profit. No țiunea de profit
este strâns legat ă de rentabilitate. Aceasta reprezint ă capacitatea unei întreprinderi de a ob ține
un rezultat pozitiv exprimat în unit ăți monetare.
Determinarea nivelului rentabilit ății activităților economice presupune analiza a doi
indicatori sintetici, și anume:
− profitul, care reflect ă mărimea absolut ă a rentabilit ății, fiind indicatorul de volum
al rentabilit ății.
− ratele de rentabilitate, care reflect ă mărimea relativ ă a rentabilit ății și măsoară
gradul în care utilizarea resurselor aduce profit.

4.1 Contul de profit și pierdere – principala surs ă de informa ții pentru
determinarea rezultatelor economice ale unei întreprinderi

Contul de profit și pierdere este unul dintre documentele contabile de sintez ă
prevăzute în Legea contabilit ății, în care sunt reflectate veniturile și cheltuielile unei
întreprinderi pe o perioad ă determinat ă de timp (semestrul și anul financiar contabil), precum
și modul de formare a indicatorilor de rezultat.
Structura Contului de profit și pierdere cuprinde:
− toate veniturile generate de activitatea într eprinderii pe parcursul perioadei analizate,
împărțite în trei mari categorii: de exploatare, financiare și excepționale;
− toate cheltuielile aferente veniturilor, pe parcursul aceleia și perioade împ ărțite în
trei mari categorii, prin simetrie cu structura veniturilor: de exploatare, financiare și
excepționale.
Calculul rezultatului global al întreprinderii se realizeaz ă prin scăderea din veniturile
totale a cheltuielilor cu care au fost realizate acestea:
Cheltuieli Venituri global Rezultat − =
În această relație, veniturile sunt reflectarea resurselor ob ținute în urma opera țiunilor
industriale, comerciale, financiare și excepționale realizate, iar cheltuielile reprezint ă
transpunerea resurselor consumat e pentru realizarea acestor opera țiuni.

Indicator Perioada precedent ă Perioada curent ă
Venituri din exploatare
Cheltuieli pentru exploatare
Rezultatul exploat ării
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar

59Rezultat curent
Venituri excep ționale
Cheltuieli excep ționale
Rezultatul excep țional
Rezultatul înaintea impozit ării
Impozitul pe profit
Profitul net sau pierderea
Tabelul nr. 4.1 : Structura contului de profit și pierdere conform Bilan țului
contabil
Contului de profit și pierdere este important în procesul de analiz ă a rentabilit ății unei
întreprinderi, deoarece:
− permite determinarea rezultatului global al activit ății într-o anumit ă perioadă;
− permite determinarea rezultatului pentru fiecare tip de opera țiune realizat ă și analiza
influenței fiecărei componente de structur ă implicate în realizar ea rezultatului global.

4.2 Analiza diagnostic a profitului

Analiza diagnostic a profitului trebuie s ă acopere cele dou ă aspecte:
− structural;
− factorial.

4.2.1 Analiza structural ă a profitului

Analiza structural ă urmărește evoluția profitului în func ție de tipul opera țiunii din care
se degajă, evidențiind modific ările de structur ă care apar de la o perioa da la alta. Obiectivele
analizei structurale sunt:
− măsurarea contribu ției fiecărui rezultat intermediar la formarea rezultatului net;
− prezentarea configura ției rezultatului exploat ării.
Analiza structural ă a profitului are la baz ă schema de formare a rezultatelor
intermediare prezentat ă în figura nr. 4.1, în care veniturile și cheltuielile sunt structurate pe
tipuri de activit ăți, și anume:
− de exploatare (din activitatea industrial ă sau comercial ă);
− financiare (diverse participa ții cu capital propriu la alte societ ăți, folosirea unor
capitaluri str ăine, din diferen țe de curs valutar etc.);
− excepționale (din opera țiuni de gestiune și operațiuni de capital).

Figura nr. 4.1

Elementele de structur ă care apar în figura nr.4.1, sunt:
− Rezultatul exploat ării, care poate fi profit sau pierdere, se calculeaz ă ca
diferență între veniturile și cheltuielile de exploatare;
− Rezultatul financiar , care poate fi profit sa u pierdere, se calculeaz ă ca diferen ță

Rezultatul
exercițiului Rezultatul curent al
exercițiului
Rezultatul excep țional al
exercițiului Rezultatul
exploatării
Rezultatul
financiar

60între veniturile financiare și cheltuielile financiare;
− Rezultatul curent al exerci țiului , care poate fi profit sa u pierdere, se calculeaz ă
prin însumarea rezultatului exploat ării cu cel financiar;
− Rezultatul excep țional al exerci țiului , care poate fi prof it sau pierdere, se
calculează ca diferen ță între veniturile excep ționale și cheltuielile excep ționale.
În figura nr. 4.2 este prezentat un alt model de analiz ă structural ă a profitului, care
pune accentul pe contribu ția aspectelor fiscale în procesul de determinare a rezultatelor nete
ale exerci țiului.

Figura nr. 4.2
Elementele de structur ă care apar în plus în aceast ă abordare a analizei

Elementele de structur ă care apar în plus în aceast ă abordare a analizei structurale a
profitului, sunt:
− Rezultatul exerci țiului înaintea impozit ării, se obține din însumarea
rezultatului curent și rezultatului excep țional al exerci țiului.
− Rezultatul impozabil al exercițiului difer ă de rezultatul exerci țiului înaintea
impozitării, rezultatul impozabil se calculeaz ă plecând de la profitul br ut (rezultatul înaintea
impozitării), din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaug ă cheltuielile
nedeductibile fiscal;
− Rezultatul exerci țiului dup ă impozitare poartă denumirea de rezultat net al
exercițiului sau profit net .
Toți acești indicatori caracterizeaz ă în mărime absolut ă rentabilitatea unei activit ăți
economice.

4.2.2 Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii
Soldurile intermediare ale gesti unii sunt indicatori care reflect ă rezultatele par țiale
economico financiare ale activit ății unei firme. Calcularea lor gradat ă, permite analiza
modului de gestionare a resursel or unei întreprinderi, precum și a rezultatelor activit ății unei
întreprinderii. Determinarea soldurilor intermedia re ale gestiunii se face pe baza anexei la
bilanț – Contul de profit și pierdere.

Rezultatul
exercițiului
după
impozitare Rezultatul
impozabil
Impozitul pe
profit Rezultatul
exercițiului
înainte de
impozitare
Cheltuieli
nedeductibile
fiscal
Venituri
deductibile
fiscal+ Rezultatul
curent al
exercițiului
Rezultatul
excepțional al
exercițiului Rezultatul
exploatării
Rezultatul
financiar + + +
– –

61Rezultatele analizei valorilor soldur ilor intermediare ale gestiunii ofer ă informații
importante despre evolu ția economico-financiar ă a unei întreprinderi. Acestea sunt utilizate de
către:
− managerii întreprinderilo r, care sunt interesa ți de rezultatele economice ale
întreprinderii, precum și de modul de formare a acestora;
− acționari, care sunt interesa ți de rezultatul net ob ținut de întreprindere, de
evoluția acestuia, precum și de modul de formare ca factor de cre ștere a drepturilor lor
(valoarea ac țiunilor, dividende);
− stat, care prive ște întreprinderea ca pe un poten țial plătitor de taxe și impozite și
este interesat de evolu ția indicatorilor ec onomico-financiari;
− sindicate și salaria ți, care sunt interesa ți de evolu ția rezultatelor
economico-financiare ca factor de cre ștere a salariilor.

Metodologia de analiz ă și determinarea soldurilor intermediare ale gestiunii
Soldurile intermediare ale ge stiunii sunt compuse de urm ătorii indicatori:
20. marja comercial ă;
21. producția exercițiului;
22. valoarea ad ăugată;
23. excedentul brut al exploat ării;
24. rezultatul exploat ării;
25. rezultatul curent;
26. rezultatul excep țional;
27. rezultatul brut;
28. rezultatul net al exerci țiului.
Cele mai utilizate metode de analiz ă a soldurilor intermediare ale gestiunii sunt:
− analiza dinamicii în m ărimi absolute;
− analiza dinamicii în m ărimi relative, prin intermediul indicilor;
− analiza ratelor;
− analiza factorial ă.
Modul de calcul al indicatorilor care alc ătuiesc soldurile intermediare ale gestiunii:
1. Marja comercial ă
Marja comercial ă este un indicator specific întreprinderilor care practic ă activități de
comerț și exprimă adaosul comercial total aferent vânz ărilor de m ărfuri.
vandute marfurilo r Costul marfurilo r ea din vanza r Venituri comercial a Marj a − =

Aprofundarea analizei marjei comerc iale se face prin calculul urm ătorilor indicatori:
r) rata marjei comerciale medii fa ță de valoarea m ărfurilor vândute (Rmvm):
100VmfMcRmvm ⋅=
s) rata marjei comerciale medii fa ță de costul m ărfurilor vândute (Rmcm)
100CmfMcRmcm ⋅= ,
unde:
− Mc – marja comercial ă;
− Vmf – venit din vânzare m ărfuri;
− Cmf – costul m ărfurilor vândute;

a) Analiza factorial ă a ratei marjei comerciale în func ție de:
− valoarea m ărfurilor vândute (Vmf);
− rata marjei comerciale medii fa ță de valoarea m ărfurilor vândute (Rmvm).

62
Modelul matematic și schema sinoptic ă pentru determinarea modelului analizei
factoriale se porne ște de la formula ratei marjei comerciale medii fa ță de valoarea m ărfurilor
vândute (Rmvm):
100VmfMcRmvm ⋅= ,
din care rezult ă:
100Rmvm VmfMc⋅=

Cuantificarea ac țiunii factorilor :
0 1Mc Mc Mc −=Δ
Influența modific ării veniturilor din vânzarea m ărfurilor:
100Rmvm Vmf
100Rmvm Vmf0 0 0 1 Mc
Vmf⋅−⋅=Δ
Influența modific ării ratei marjei comerciale medii fa ță de valoarea m ărfurilor:
100Rmvm Vmf
100Rmvm Vmf0 1 1 1 Mc
Rmvm⋅−⋅=Δ
Corelația calculelor :
Mc
RmvmMc
Vmf Mc Δ+Δ=

t) Analiza factorial ă a ratei marjei comerciale în func ție de:
− costul mărfurilor vândute (Cmf);
− rata marjei comerciale medii fa ță de costul m ărfurilor vândute (Rcmf).

Modelul matematic respectiv schema sinoptic ă folosite pentru efectuarea analizei
factoriale sunt urm ătoarele:
100Rmcm CmfMc⋅=

Cuantificarea ac țiunii factorilor :
0 1Mc Mc Mc −=Δ
Influența modific ării veniturilor din vânzarea m ărfurilor:
100Rmcm Cmf
100Rmcm Cmf0 0 0 1 Mc
Cmf⋅−⋅=Δ
Influența modific ării ratei marjei comerciale medii fa ță de valoarea m ărfurilor:
100Rmcm Cmf
100Rmcm Cmf0 1 1 1 Mc
Rmcm⋅−⋅=Δ
Corelația calculelor :
Mc
RmcmMc
Cmf Mc Δ+Δ=

McΔ
RmvmVmf
McΔ
RmcmCmf

6329. Producția exercițiului
Producția exercițiului reflect ă volumul total al activit ății unei întreprinderi pe o
perioadă determinat ă de timp.
a imobilizat Productiastocata Productia vanduta Productiaui exercitiul Productia
++ ± =

30. Valoarea ad ăugată
Valoarea ad ăugată reprezint ă plusul de valoare rezultat în urma activit ății de produc ție
și comercializare de c ătre o întreprindere desf ășurată pe o perioad ă determinat ă de timp.
tertila de Consumuricomerciala Marjaui exercitiul Productia adaugata Valoare
−− + =

31. Excedentul brut al exploat ării (EBE)
Excedentul brut al exploat ării reprezint ă fluxul poten țial de disponibilit ăți degajat de
ciclul de exploatare al întreprinderii.
64)60 (grupele exploatare de monetare Cheltuieli)7470 grupele( loatareexpdin monetare Venituri EBE
− −−− =

Veniturile monetare din exploatare cupri nd veniturile din vânz ări și subvențiile de
exploatare.
Cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele cheltuieli care presupun pl ăți
imediate sau la termen (consumuri provenind de la ter ți, cheltuielile cu impozite, taxe și
vărsăminte asimilate și cheltuielile de personal). Nu se includ cheltuielile cu amortizarea și
provizioanele. Cuvâ ntul „brut” arat ă că EBE este determinat înaintea deducerii amortiz ărilor
și provizioanelor.
personalulcu Cheltuielitaxe si poziteIm loatareexp pentru Subventii adaugata Valoare EBE
−− − + =

Excedentul brut al exploat ării nu este influen țat de: sistemul de amortizare, politica de
constituire a provizioanelor, structura capitaluril or folosite, modul de impozitare a profitului,
etc. EBE este influen țat de natura activit ăților industriale și comerciale desf ășurate de
întreprindere și competitivitatea sa.
Analiza EBE se poate aprofunda cu ajutorul ratelor de structur ă:
100EBEa amortizare cu CheltuieliRa ⋅ =
100EBEloatariiexp aferente ele provizioan cu CheltuieliRp ⋅ =
100EBEdobanzile cu CheltuieliRcf ⋅ =
100EBEDividendeRd ⋅ =
în care:
− Ra – rata amortiz ării;
− Rp – rata provizioanelor;
− Rcf – rata cheltuielilor financiare cu dobânzile;
− Ri – rata impozitului pe profit;
− Rd – rata dividendelor.

64
32. Rezultatul exploat ării
Rezultatul exploat ării diferă de Excedentul brut al exploat ării pentru c ă ține cont de
toate cheltuielile și veniturile privind exploatarea.
Formulă calcul plecând de la EBE:
ele provizioan si le amortizari privind loatareexp de Cheltuieliloatareexp de cheltuieli Altee provizioan din loatareexp de Venituriloatareexp din venituri Alte EBE loatariiexp zultatulRe
− −+ +=

33. Rezultatul curent al exerci țiului;
34. Rezultatul excep țional al exerci țiului;
35. Rezultatul brut al exerci țiului;
36. Rezultatul net al exerci țiului.

4.2.3 Analiza factorial ă a profitului
Deoarece rezultatele economice care se ob țin la nivelul întreprinderii (profit sau
pierdere) se datoreaz ă influenței factorilor interni și externi, este necesar s ă se efectueze
analiza rentabilit ății sub aspect factorial.
Prin analiza factorial ă a profitului se creeaz ă posibilitatea cunoa șterii factorilor care
influențează rezultatul unei activit ăți economice și, în mod corespunz ător, intensitatea
acestora.

4.2.3.1 Rezultatul brut al exerci țiului

Rezultatul brut al exerci țiului (Rb) se determin ă ca diferen ță dintre veniturile totale
(Vt) și cheltuielile totale(Cht):
Cht Vt Rb−=

Modelul matematic și schema sinoptic ă folosite pentru efectua rea analizei factoriale
sunt următoarele:
prbVtVtCht1 Vt Cht Vt Rb ⋅=⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅=−= ,
în care:
− Rb reprezint ă rezultatul brut al exerci țiului;
− Vt reprezint ă veniturile totale;
− Cht reprezint ă cheltuielile totale;
− prb reprezint ă profitul mediu brut la 1 leu venituri.

Cuantificarea ac țiunii factorilor :
Variația profitului brut este:
0 1Rb Rb Rb−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției rezultatului brut al exerci țiului: prbVt RbΔ

65− influența variației veniturilor totale:
⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−⋅−⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−⋅=Δ
00
0
01
1Rb
VtVtCht1 VeVtCht1 Vt
− influența variației profitului mediu brut la 1 leu venituri totale:
⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−⋅−⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛−⋅=Δ
00
1
11
1Rb
prbVtCht1 VtVtCht1 Vt

Corelația calculelor :
Rb
prbRb
Vt Rb Δ+Δ=Δ

4.2.3.2 Rezultatul din exploatare

Rezultatul exploat ării caracterizeaz ă în mărime absolut ă rentabilitatea ciclului de
exploatare și se determin ă ca diferen ță între veniturile din exploatare (Ve) și Cheltuielile de
exploatare (Che):
Che Ve RE−=
Pentru analiza rezultatului exploat ării se folosesc mai multe modele de analiz ă
factorială, în funcție de specificul activit ății întreprinderii pentru care se face analiza.
Acest model este un model folosit în principal de întreprinderile care nu au f ăcut
investiții mari în mijloace fixe.

Modelul matematic și schema sinoptic ă folosite pentru efectua rea analizei factoriale
sunt următoarele:
prbVeVeChe1 Ve Che Ve RE ⋅=⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅=−=
WhT VeTVeWh ⋅=⇒= ,
prb WhtNs prb WhT REtNsTWhT Ve⋅⋅⋅=⋅⋅=⇒
⎭⎬⎫
⋅=⋅=

în care:
− RE reprezint ă rezultatul din exploatare;
− Ve reprezint ă veniturile di n exploatare;
− Che reprezint ă cheltuielile de exploatare;
− prb reprezint ă profitul mediu brut la 1 le u venituri din exploatare;
− Wh reprezint ă productivitatea orar ă;
− T reprezint ă fondul de timp muncit.

prbWhtNs T Ve ΔRE

66
Cuantificarea ac țiunii factorilor :
Variația profitului din exploatare este:
0 1RE RE RE−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției rezultatului exploat ării:
1. influen ța veniturilor din exploatare (Ve):
0 0 0 1RE
Ve prb Ve prb Ve ⋅−⋅=Δ
1.1 influen ța fondului de timp lucrat (T);
0 0 0 0 0 1RE
T prb WhT prb WhT ⋅⋅−⋅⋅=Δ
1.1.1 influen ța numărului de salaria ți (Ns);
0 0 0 0 0 0 0 1RE
Ns prb Wht Ns prb Wht Ns ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=Δ
1.1.2 influen ța timpului de lucru (t);
0 0 0 1 0 0 11RE
t prb Wht Ns prb Wht Ns ⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=Δ

Corelația calculelor :
RE
tRE
NsRE
T Δ+Δ=Δ

1.2 influen ța productivit ății orare a muncii (Wh).
0 0 1 0 1 1RE
W prb WhT prb WhT ⋅⋅−⋅⋅=Δ

Corelația calculelor :
RE
WhRE
TRE
Ve Δ+Δ=Δ

2. influen ța profitului mediu din exploa tare la 1 leu venituri ( prb);
0 1 1 1RE
prbprb Ve prb Ve ⋅−⋅=Δ
Corelația calculelor :
RE
prbRE
Ve RE Δ+Δ=Δ

La unitățile industriale, analiza poate fi extins ă și asupra influen ței altor factori, de
exemplu: produc ția exercițiului (Qe), num ărul mediu de salaria ți (Ns), valoarea medie a
mijloacelor fixe ( Mf), Veniturile din exploatare (Ve).

Modelul matematic și schema sinoptic ă a analizei factoriale :
Plecând de la egalitatea RE RE= , prin înmul țiri succesive la num ărător și numitor
cu Ns, Mf, Qe și Ve, rezultatul exerci țiului poate fi scris sub urm ătoarea form ă:
VeRE
QeVe
MfQe
NsMfNs RE ⋅⋅⋅⋅=
În formula de mai sus pot fi identifica ți următorii indicatori:
− gradul de înzestrare tehnic ă (IIT): NsMfIIT= ;
− randamentul mijloacelor fixe (R Mf): MfQeRMf= ;

67− gradul de valorificare a produc ției exercițiului (K Qe): QeVeKQe= ;
− rentabilitatea venituri lor din exploatare (R Ve): VeRERVe= ,
Prin înlocuirea simbolurilor acestora, Rezultatul exploat ării poate fi scris ca:
Ve Qe Mf IT R K RINs RE ⋅⋅⋅⋅=

Sistemul de factori care influen țează variația rezultatului exploat ării este:

Cuantificarea ac țiunii factorilor :
Variația rezultatului din exploatare este:
0 1RE RE RE−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior, asupra varia ției rezultatului din exploatare:
− influența variației numărului mediu de salaria ți (N):
0Ve 0Qe 0Mf 0IT 0 0Ve 0Qe 0Mf 0IT 1RE
Ns R K R I Ns R K R I Ns ⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ
− influența variației gradului de înzestrare tehnic ă (IIT):
0Ve 0Qe 0Mf 0IT 1 0Ve 0Qe 0Mf 1IT 1RE
I R K R I Ns R K R I NsIT⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ
− influența variației randamentului mijloacelor fixe (MfR ):
0Ve 0Qe 0Mf 1IT 1 0Ve 0Qe 1Mf 1IT 1RE
R R K R I Ns R K R I NsMf⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ
− influența variației gradului de valorificare a produc ției (K Qe):
0Ve 0Qe 1Mf 1IT 1 0Ve 1Qe 1Mf 1IT 1RE
K R K R I Ns R K R I NsQe⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ
− influența variației rentabilit ății veniturilor (I Rv):
0Ve 1Qe 1Mf 1IT 1 1Ve 1Qe 1Mf 1IT 1RE
I R K R I Ns R K R I NsRv⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ

Corelația calculelor :
RE
RRE
IRE
RRE
IRE
Nsve Qe Mf TRE Δ+Δ+Δ+Δ+Δ=Δ
VeQeMfIT
RKRINs
REΔ

68Acest model pune accent pe influen ța activelor de exploatare (Ae) cu cele dou ă
componente: active imobilizate (Ai) și active circulante (Ac), asupra rezultatului din
exploatare.

Modelul și schema sinoptic ă a analizei factoriale :
VeRE
AeVeAe RE ⋅⋅=
în care:
− active de exploatare (Ae);
− venituri din exploatare la 1 leu active din exploatare: AeVe
− rentabilitatea veniturilor (R Ve): VeRERVe=

Cuantificarea ac țiunii factorilor :
Variația profitului din exploatare este:
0 1RE RE RE−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției rezultatului din exploatare:
− influența variației activelor de exploatare (Ae):
⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅−⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅=Δ
00
00
0
00
00
1RE
AeVeRE
AeVeAeVeRE
AeVeAe
− influența variației veniturilor din exploatare la 1 leu active din exploatare
(Ve/Ae):
⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅−⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅=Δ
00
00
1
00
1RE
Ae/VeVeRE
AeVeAeVeRE
1Ae1VeAe
− influența variației rentabilit ății veniturilor di n exploatare (R Ve):
⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅−⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅⋅=Δ
00
11
1
11
11
1RE
RVeRE
AeVeAeVeRE
AeVeAeVe

Corelația calculelor :
RE
RRE
Ae/VERE
Ae VeRE Δ+Δ+Δ=Δ

Aplicație pentru rezultatul din exploatare – model 1

Să se efectueze analiza factorial ă a rezultatului din exploata re, plecând de la indicatorii
din tabelul nr. 4.2.
– mii lei – VeREAeVeAe
RE

69Nr.
crt. Specifica ție P 0 P 1
1. Total venituri din exploatare 2.423 2.570
2. Total cheltuieli de exploatare 2.205 2.314
3. Rezultatul din exploatare (profit) 218 256
4. Profitul mediu brut la 1 leu venituri din exploatare 0,0899 0,0996
Tabelul nr. 4.2 : Indicatori pentru analiza factorial ă a rezultatului din exploatare

1. Modelul matematic al analizei factoriale
Pentru determinarea modelului matematic al analizei factoriale se pleac ă de la formula
rezultatului exploat ării:
Che Ve RE−= ,
în care se d ă factor comun for țat Ve, apoi se ob ține:
prbVeVebPrVeVeChe VeVe RE ⋅=⋅=⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⋅=
Notațiile folosite sunt:
− RE reprezint ă rezultatul din e xploatare (profit sau pierdere);
− Ve reprezint ă veniturile di n exploatare;
− Che reprezint ă cheltuielile de exploatare;
− prb reprezint ă profitul mediu brut la 1 le u venituri din exploatare;

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
Calculul rezultatului din e xploatare pentru cele dou ă perioade studiate:
lei mii 182 205.2 423.2 Che Ve RE0 0 0 =−=−=
lei mii 256 314.2 570.2 Che Ve RE1 1 1 =−=−==
Variația profitului din exploatare este:
lei mii 38 218 256 RE RE RE0 1 =−=−=Δ

Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra cre șterii rezultatului (profitului) din exploatare:
− influența creșterii veniturilor din exploatare:
=⋅−⋅=Δ0 0 0 1RE
Ve prb Ve prb Ve
lei mii 312570256423.22423218570.2 =⋅−⋅=
− influența creșterii profitului brut la 1 leu venituri din exploatare:
=⋅−⋅=Δ0 1 1 1RE
VeChe prb Ve prb Ve
lei mii 52423.2218570.2570.2256570.2 =⋅−⋅=

3. Corela ția calculelor
RE
prbRE
Ve RE Δ+Δ=Δ
leimii83 25 13 RE =+=Δ

4. Schema sinoptic ă cu rezultatele analizei factoriale

70

5. Diagnostic sintetic
Din analiza rezultatelor, constat ăm o creștere a rezultatului (profitului) din exploatare
cu 38 mii lei, cre ștere care s-a realizat în cea mai mare parte pe baza cre șterii profitului brut la
1 leu venituri din exploatare (25 mii lei) și în mai mic ă măsură pe baza cre șterii veniturilor din
exploatare (13 mii lei).

Aplicație pentru rezultatul din exploatare – model 2
Să se efectueze analiza factorial ă a rezultatului din exploata re, la o întreprindere cu
profil de produc ție, plecând de la indicatorii din tabelul nr. 4.3.
– mii lei –
Nr.
crt. Specifica ția Simbol P 0 P 1
1. Număr mediu de salaria ți N 1.640 1.440
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf 960 1.000
3. Produc ția exercițiului Qe 2.011 2.155
4. Venituri din exploatare Ve 2.423 2.570
5. Rezultatul din exploatare (profit) RE 218 256
6. Grad de înzestrare tehnic ă I IT 0,58537 0,69445
7. Randamentul mijloacelor fixe MfR 2,095 2,155
8. Grad de valorificare a produc ției exercițiului K Qe 1,205 1,193
9. Rentabilitatea veniturilor R Ve 8,997 10,0
Tabelul nr. 4.3: Indicatori pentru analiza factorial ă a rezultatului din exploatare

1. Modelul matematic al analizei factoriale
Plecând de la egalitatea RE RE= , prin înmul țiri succesive la num ărător și numitor
cu Ns, Mf, Qe și Ve, rezultatul exerci țiului poate fi scris sub urm ătoarea form ă:
VeRE
QeVe
MfQe
NsMfNs RE ⋅⋅⋅⋅=
În formula de mai sus pot fi identifica ți următorii indicatori:
− gradul de înzestrare tehnic ă (IIT): NsMfIIT= ;
− randamentul mijloacelor fixe (R Mf): MfQeRMf= ;
− gradul de valorificare a produc ției exercițiului (K Qe): QeVeKQe= ;
− rentabilitatea venituri lor din exploatare (R Ve): VeRERVe= ,
Prin înlocuirea simbolurilor acestora, rezultat ul din exploatare (RE) poate fi scris ca:
Ve Qe Mf IT R K RINs RE ⋅⋅⋅⋅=

2. Cuantificarea ac țiunii factorilor
Variația rezultatului (profitului) din exploatare este: lei) mii (25 prblei)mii(13eVlei)mii(38 ERΔ

71lei mii 38 218 256 RE RE RE0 1 =−=−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției rezultatului (profitului) din exploatare:
− influența scăderii num ărului mediu de salaria ți (N):
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0Ve 0Qe 0Mf 0IT 0 0Ve 0Qe 0Mf 0IT 1RE
Ns R K R I Ns R K R I Ns
=⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅−⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅=423.2218
011.2423.2
960011.2
640.1960640.1423.2218
011.2423.2
960011.2
640.1960440.1
leimii27 218 191 −=−=
− influența creșterii gradului de înzestrare tehnic ă (IIT):
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0Ve 0Qe 0Mf 0IT 1 0Ve 0Qe 0Mf 1IT 1RE
I R K R I Ns R K R I NsIT
=⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅−⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅=423.2218
011.2423.2
960011.2
640.1960440.1423.2218
011.2423.2
960011.2
440.1000.1440.1
leimii36 191 227=−=
− influența creșterii randamentului mijloacelor fixe (MfR ):
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0Ve 0Qe 0Mf 1IT 1 0Ve 0Qe 1Mf 1IT 1RE
R R K R I Ns R K R I NsMf
=⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅−⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅=423.2218
011.2423.2
960011.2
440.1000.1440.1423.2218
011.2423.2
000.1155.2
440.1000.1440.1
leimii6 227 233 =−=
− influența scăderii gradului de valorificare a produc ției (K Qe):
=⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ0Ve 0Qe 1Mf 1IT 1 0Ve 1Qe 1Mf 1IT 1RE
K R K R I Ns R K R I NsQe
=⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅−⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅=423.2218
011.2423.2
000.1155.2
440.1000.1440.1423.2218
155.2570.2
000.1155.2
440.1000.1440.1
leimii2 233 231 −=−=
− influența creșterii rentabilit ății veniturilor (I Rv):
0Ve 1Qe 1Mf 1IT 1 1Ve 1Qe 1Mf 1IT 1RE
I R K R I Ns R K R I NsRv⋅⋅⋅⋅−⋅⋅⋅⋅=Δ
=⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅−⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅⋅⋅⋅=423.2218
155.2570.2
000.1155.2
440.1000.1440.1570.2256
155.2570.2
000.1155.2
440.1000.1440.1
leimii25 231 256 =−=

3. Corela ția calculelor
leimii83 2526 36 27 RE =+−++−=Δ

4. Schema sinoptic ă cu rezultatele analizei factoriale

72

5. Diagnostic sintetic:
Din analiza rezultatelor, constat ăm o creștere a rezultatului (profitului) din exploatare
cu 38 mii lei, cre ștere care s-a realizat în cea mai mare parte pe baza cre șterii gradului de
înzestrare tehnic ă (36 mii lei), a cre șterii rentabilit ății veniturilor (25 mii lei) și în mai mic ă
măsură pe baza cre șterii randamentului mijloacelor fixe (6 mii lei), dar al c ăror efect a fost
diminuat de influen ța negativă a scăderii num ărului mediu de salaria ți (- 27 mii lei) și a
scăderii gradului de valorificare a produc ției (- 2 mii lei).

4.3 Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate
O analiză diagnostic fundamentat ă pe rata rentabilit ății este în m ăsură să furnizeze
date concludente pentru identificarea cauzelor care conduc la ineficien ța activităților
economice.
Modelele utilizate pentru determinarea și exprimarea ratei rentabilit ății contribuie la
îmbogățirea informa ției, putând aborda laturi diferite și complexe ale activit ăților analizate.
Ratele de rentabilitate sunt indicatori de eficien ță ai activit ății economice inclu și în
categoria indicatorilor de tipul efect/efort.
Efectul ia forma profitului sub diverse modalit ăți de exprimare: brut, net, din
exploatare etc. efectul ia forma capitalurilor (proprii, permanente), resurselor consumate
(cheltuielilor), active (totale, imobilizate, circul ante), venituri (cifra de afaceri, venituri din
exploatare, financiare, excep ționale).
Cele mai utilizate forme ale ratei rentabilit ății sunt:

1. Rata rentabilit ății veniturilor (Rv)
Rata rentabilit ății veniturilor se determin ă prin raportul dintre profitul brut (Pb) și
veniturile totale (Vt) aferente perioadei analizate:
100VtPbRv⋅=
La numitor poate fi una din categoriile de venit, dup ă clasificarea în func ție de tipul
activității care le genereaz ă, respectiv:
− venituri din exploatare;
− venituri financiare;
− venituri excep ționale.
O altă formă pe care o îmbrac ă rata rentabilit ății veniturilor este Rata rentabilit ății
comerciale (Rc): lei) mii (25 Rlei) mii 2( Klei) mii (6 Rlei) mii (36 Ilei) mii (-27 Ns
lei) mii (38 RE
VeQeMfIT
−Δ

73100CAPrRc⋅=
Rata rentabilit ății comerciale caracterizeaz ă eficiența politicii comerciale (a procesului
de aprovizionare, stocare și vânzare). Indicatorul de efect este profitul ob ținut în urma
comercializ ării produselor, m ărfurilor, respectiv serviciilor iar i ndicatorul de efort este cifra de
afaceri.

Modelul matematic și schema sinoptic ă
Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
comerciale și se exprim ă cifra de afaceri în func ție de cantitatea vândut ă și prețul unitar de
vânzare∑⋅= pq CA , iar profitul aferent cifr ei de afaceri (Pr) cu urm ătoarea rela ție:
∑∑ ⋅−⋅= cq pq Pr ,
în care:
− ∑⋅cq cheltuielile aferente veniturilor;
− ∑⋅pq reprezint ă valoarea produc ției vândute.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității comerciale pe produs:

100pqcq pq100pqPr
CAPrRc ⋅⋅⋅−⋅=⋅⋅==∑∑∑
∑

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Calculul varia ției ratei rentabilit ății comerciale:
100pqcq pq100pqcq pqRc Rc Rc
0 00 0 0 0
1 11 1 1 1
0 1 ⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ−⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății comerciale pe produs:
− influența variației structurii produc ției:
100pqcq pq100pqcq pq
0 00 0 0 0
0 10 1 0 1 Rc
q ⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑
− influența variației prețului unitar:
100pqcq pq100pqcq pq
0 10 1 0 1
1 10 1 1 1 Rc
p ⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ−⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=Δ
− influența variației costului unitar:
100pqcq pq100pqcq pq
1 101 1 1
1 11 1 1 1 Rc
c ⋅⋅ΣΣ−⋅Σ−⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=Δ cpq
RcΔ

74
Corelația calculelor
Rc
cRc
pRc
q Rc Δ+Δ+Δ=Δ

37. Rata rentabilit ății economice a activelor (Re)
Acest indicator exprim ă eficiența elementelor materiale utilizate în activitatea
desfășurată de către o societate comercial ă, adică a capitalului investit în elemente de activ,
care contribuie, fie direct, fie i ndirect, la realizarea profitului.
Rata rentabilit ății economice a activelor se determin ă ca raport între profitul brut al
exercițiului (Pb) și capitalul investit în act ivele economice ale exploat ării (At). Rela ția de
calcul este:
100AtPbRe⋅=
Rata rentabilit ății economice a activelor se poate determina și ca raport între profitul
brut (Pb) și capitalul permanent utilizat pentru ob ținerea profitului (Kp):
100KpPbRe⋅=

Modelul 1
Modelul matematic și schema sinoptic ă
Pornind de la primul mod de exprimare al ratei rentabilit ății economice a activelor,
prin înmul țirea la numitor și numărător cu indicatorul venituri totale, ob ținem:
100VtPb
AeVt100AtPbRe ⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅=⋅=
în care:
− AtVt
reprezintă viteza de rota ție a activelor;
− VtPb
reprezintă rata rentabilit ății veniturilor.
Viteza de rota ție a activelor se determin ă ca raport între veniturile totale și activele
totale (circulante și imobilizate); cu cât viteza de rota ție este mai mare, cu atât capitalul
angajat este mai rapid recuperat putând fi reinvestit, f ără a se apela la resurse suplimentare.

Cuantificarea ac țiunii factorilor:
0 1Re Re Re−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății economice a veniturilor:
− influența variației vitezei de rota ție a activelor:
100VtPb
AeVt100VtPb
AeVt
00
00
00
11Re
AeVt ⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅−⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅=Δ
− influența variației rentabilit ății veniturilor: ReΔ
VtPbAtVt

75100VtPb
AeVt100VtPb
AeVt
00
11
11
11 Re
VtPb ⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅−⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅=Δ

Corelația calculelor
Re
VtPbRe
AeVt Re Δ+Δ=Δ

Modelul 2
Modelul matematic și schema sinoptic ă
n1
R1Rc
AcCA1
AiCA1100CAPb
100AtPbRe
Mf+=
+⋅
=⋅=
în care:
− Rc reprezint ă Rata rentabilit ății comerciale;
− RMf reprezintă Randamentul activelor imobilizate (mijloace fixe);
− n reprezint ă viteza de rota ție a activelor circulante (stocuri).

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății economice a veniturilor:
− influența randamentul activelor imobilizate (mijloace fixe):
0 0Mf0
0 1Mf0
R
n1
R1Rc
n1
R1Rc
Mf
+−
+=Δ
− influența vitezei de rota ție a activelor circulante (stocuri):
0 1Mf0
1 1Mf0
n
n1
R1Rc
n1
R1Rc
+−
+=Δ
− influența ratei rentabilit ății comerciale:
1 1Mf0
1 1Mf1
Rc
n1
R1Rc
n1
R1Rc
+−
+=Δ

Corelația calculelor RcnR
ReMf
Δ

76Re
RcRe
nRe
RMfRe Δ+Δ+Δ=Δ

38. Rata rentabilit ății resurselor economice consumate (Rrc)
Acest indicator mai este cunoscut și sub denumirea de rentabilitatea costurilor și
exprimă eficiența costurilor efectuate. Se determin ă ca raport între un indicator de rezultat
(rezultatul exploat ării, profitul brut al exerci țiului) și costurile aferente ob ținerii acestuia:
100ChPrRrc⋅=

Modelul matematic și schema sinoptic ă
Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
resurselor consumate și se înlocuie ște profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) cu urm ătoarea
relație:
∑∑ ⋅−⋅= cq pq Pr ,
în care:
− ∑⋅cq cheltuielile aferente veniturilor;
− ∑⋅pq reprezint ă valoarea produc ției vândute.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității comerciale pe produs:
100cqcq pq100cqPr
ChPrRrc ⋅⋅⋅−⋅=⋅⋅==∑∑∑
∑
în care:
− Pr reprezint ă profitul aferent cifrei de afaceri;
− ∑⋅cq cheltuielile aferente veniturilor;
− ∑⋅pq reprezint ă valoarea produc ției vândute.

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății economice a resurselor
consumate:
− influența variației structurii produc ției:
100cqcq pq100cqcq pq
0 00 0 0 0
0 10 1 0 1 Rrc
q ⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑
− influența variației costurilor unitare:
100cqcq pq100cqcq pq
0 10 1 0 1
1 11 1 0 1 Rrc
c ⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑
− influența variației prețului unitar: pcq
RrcΔ

77100cqcq pq100cqcq pq
1 11 1 0 1
1 11 1 1 1 Rrc
p ⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑

Corelația calculelor
Rrc
pRrc
cRrc
q Rrc Δ+Δ+Δ=Δ

39. Analiza rentabilit ății pe produs
Analiza rentabilit ății pe produs îmbrac ă două forme:
a) rata rentabilit ății comerciale;
u) rata rentabilit ății resurselor consumate.
În continuare, pentru fiecare dintre a cestea, vom prezenta analizele factoriale.

a) Analiza factorial ă a ratei rentabilit ății comerciale
Rentabilitatea comercial ă pe produs și exprimă eficiența veniturilor realizate pentru
fiecare produs în parte. Se determin ă ca raport între un indicator uni tar de rezultat (rezultatul
exploatării, profitul brut al exerci țiului) și venitul unitare realizat din valorificarea acestuia:
100pprrc⋅=

Modelul matematic și schema sinoptic ă
Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
comerciale pe produs și se înlocuie ște profitul pe produs (pr) cu urm ătoarea rela ție:
cppr−= ,
în care:
− pr reprezint ă profitul unitar;
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare;
− c reprezint ă costul unitar de produc ție.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității comerciale pe produs:
100pcp100pprrc ⋅−=⋅=
Factorii de influen ță, în ordinea aplic ării substitu ției, sunt:
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare;
− c reprezint ă costul unitar de produc ție.

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Variația ratei rentabilit ății comerciale pe produs este:
0c 1c c rrr−=Δ

Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății comerciale pe produs:
− influența variației prețului unitar:
100pc p100pcp
00 0
10 1 r
pc⋅−−⋅−=Δ crΔ
cp

78− influența variației costului unitar:
100pcp100pcp
10 1
11 1 r
cc⋅−−⋅−=Δ

Corelația calculelor
c c r
cr
p crΔ+Δ=Δ

v) Analiza factorial ă a ratei rentabilit ății resurselor consumate
Acest indicator mai este cunoscut și sub denumirea de rentabilitatea costurilor pe
produs și exprimă eficiența costurilor efectuate pentru fieca re produs în parte. Se determin ă
ca raport între un indicator unitar de rezultat (rezultatul exploat ării, profitul brut al
exercițiului) și costul unitar cu care a fost realizat:
100cprrrc⋅=

Modelul matematic și schema sinoptic ă
Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
resurselor consumate pe produs și se înlocuie ște profitul pe produs (pr) cu urm ătoarea rela ție:
cppr−= ,
în care:
− pr reprezint ă profitul unitar;
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare;
− c reprezint ă costul unitar de produc ție.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității costurilor pe produs:
100ccp100cprrrc ⋅−=⋅=
Factorii de influen ță, în ordinea aplic ării substitu ției, sunt:
− c reprezint ă costul unitar de produc ție;
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare.
−

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Variația ratei rentabilit ății costurilor pe produs este:
0rc 1rc rc r rr−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății costurilor pe produs:
− influența variației costului unitar:
100ccp100ccp
00 0
11 0 r
crc⋅−−⋅−=Δ
− influența variației prețului unitar:
100ccp100ccp
11 0
11 1 r
prc⋅−−⋅−=Δ rcrΔ
pc

79
Corelația calculelor
r
pr
c rcrΔ+Δ=Δ

40. Rata rentabilit ății financiare (Rf)
Rata rentabilit ății financiare exprim ă corelația dintre indicatorul de rezultat și sursa de
finanțare a activit ății economice, respectiv dintre profit net și capitalul investit.

a) Rata rentabilit ății financiare a capitalurilor proprii
Acest indicator se determin ă ca raport între profitul net (Pn) și capitalul propriu (Kpr),
conform rela ției:
100KprPnRf⋅=
Rata rentabilit ății financiare este strâns legat ă de structura capital ului, respectiv de
ponderea capitalului propriu (Kpr) și de cea a capitalului împrumutat (Ki) în cadrul capitalului
permanent.
Proporția dintre capitalul împrumutat și capitalul propriu poate varia, iar coeficientul
dintre ace ști doi parametri are semnifica ția unei pârghii financiare (pf), a c ărei valoare
influențează rata rentabilit ății financiare:
Ki KprKipf+=
Cu cât capitalul împrumutat va avea o pondere mai mic ă în totalul capitalului
permanent, cu atât rata rentabilit ății financiare va fi mai bun ă și invers, aceasta deoarece
valoarea dobânzilor pl ătite pentru capitalul împrumutat diminueaz ă nivelul ratei rentabilit ății
financiare, conducând la un pr ofit mai mic decât în situa ția în care nu se utilizeaz ă capital
împrumutat.
Costul capitalului îm prumutat se exprim ă printr-un indicator denumit rata medie a
dobânzii ( Rd) și se determin ă prin raportul dintre suma dobânzilor (Sd) și valoarea total ă a
datoriilor financiare (Ki):
KiDRd∑=

Modelul analizei factoriale a Ratei rentabilit ății financiare:
100VtPn
KpAt
AtVt100VtVt
AtAt
KprPnRf ⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=
în care:
− AtVt reprezint ă viteza de rota ție a activelor totale, în num ăr de rotații;
− KpAt reprezint ă factorul de multiplicare al capitalului propriu;
− 100VtPn⋅ reprezint ă Rentabilitatea net ă a veniturilor totale.

w) Rata rentabilit ății financiare a capitalurilor permanente

80100KpPnRfp⋅=
Analiza factorial ă:
100CAPn
KpCA100CACA
KpPn100KpPnRfp ⋅⋅=⋅⋅=⋅=
în care:
− KpCA reprezint ă CA la 1 leu capital permanent;
− 100CAPn⋅ reprezint ă Rata rentabilit ății comerciale.

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Influența variației cifrei de afaceri la 1 leu capital permanent:
0
00
0
11
KpCA RcKpCARcKpCA⋅−⋅=Δ
Influența variației ratei rentabilit ății comerciale:
0
11
1
11
Rc RcKpCARcKpCA⋅−⋅=Δ

Corelația calculelor
fp fp R
RcR
KpCA fpR Δ+Δ=Δ

41. Analiza rentabilit ății pe baza punctului critic
Această metodă se mai nume ște și analiza rentabilit ății pe baza pragului de
rentabilitate și a intervalului de siguran ță; se porne ște de la concep ția că societatea
comercial ă se află într-un punct critic at unci când veniturile ob ținute din valorificarea
produselor (CA) sunt egale cu cheltuielile totale efectuate de întreprind ere pentru realizarea
acestora, și, deci, nu se realizeaz ă profit. Aceast ă metodă urmărește stabilirea nivelul
producției (cantitativ/valoric) unei întreprinderi care o situeaz ă la limita ob ținerii de profit.

Modalități de analiz ă a pragului de rentabilitate
a) Pentru activit ăți omogene
cvq CF pvq Ch CA0 PrPr Ch CA⋅+=⋅⇒=⇒
⎭⎬⎫
=+=

mbvCF
cvpCFq =−= ,
în care:
− F reprezint ă cheltuielile fixe;
− ∑⋅cvq reprezintă cheltuielile variabile;
− CA reprezint ă cifra de afaceri.
− mbv marja brut ă față de cheltuielile variab ile pe unitatea de produs.

b)Pentru activit ăți complexe

81⇒=−⇒+==⇒
⎭⎬⎫
=+=CF CV CA CV CF Ch CA0 PrPr Ch CA

CAcvq1CF
CACV1CFCA CFCACV1CA⋅−=
−=⇒=⎟⎠⎞⎜⎝⎛−⇒

Aplicație pentru analiza factorial ă a ratei rentabilit ății economice a activelor

Să se efectueze analiza factorial ă a ratei rentabilit ății economice a activelor la o
întreprindere, plecând de la indicatorii din tabelul nr. 4.4.
– mii lei –
Nr.
crt. Specifica ția indicatorilor P 0 P 1
1. Total active 1.543 2.018
2. Total venituri 2.423 2.570
3. Profit brut 218 256
4. Viteza de rota ție a activelor 1,5703 1,2735
5. Rata rentabilit ății veniturilor 8,99 9,96
6. Rata rentabilit ății economice a activelor 14,13 12,68
Tabelul nr. 4.4 : Indicatori pentru analiza factorial ă a ratei rentabilit ății economice
a activelor

Modelul matematic al analizei factoriale
Pornind de la primul mod de exprimare al ratei rentabilit ății economice a activelor,
prin înmul țirea la numitor și numărător cu indicatorul venituri totale, ob ținem:
100VtPb
AeVt100AtPbRe ⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅=⋅=
în care:
− AtVt reprezint ă viteza de rota ție a activelor;
− VtPb
reprezintă rata rentabilit ății veniturilor.

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Calculul ratei rentabilit ății economice a activelor pentru cele dou ă perioade studiate:
13,14 100543.1218100AtPbRe
00
0 =⋅=⋅=
68,12 100018.2256100AtPbRe
00
0 =⋅=⋅=
Variația ratei rentabilit ății economice a activelor este:
%45,1 13,1468,12 Re Re Re0 1 −=−=−=Δ
Scăderea ratei rentabilit ății economice a activelor se datoreaz ă influenței următorilor
factori:
− influența scăderii vitezei de rota ție a activelor:

82100VtPb
AeVt100VtPb
AeVt
00
00
00
11Re
AeVt ⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅−⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅=Δ
=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅ 100423.2218
543.1423.2100423.2218
018.2570.2
%68,2 13,1445,11 −=−=
− influența scăderii rentabilit ății veniturilor:
100VtPb
AeVt100VtPb
AeVt
00
11
11
11 Re
VtPb ⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅−⋅⎟⎟
⎠⎞
⎜⎜
⎝⎛⋅=Δ
=⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅−⋅⎟⎠⎞⎜⎝⎛⋅ 100423.2218
018.2570.2100570.2256
018.2570.2
%23,145,1168,12 =−=

Corelația calculelor
%45,1 23,168,2 ReRe
VtPbRe
AeVt −=+−=Δ+Δ=Δ

Diagnostic sintetic
Analizând datele, constat ăm o diminuare a rentabilit ății activelor cu 1,45%, sub
influența negativă a scăderii vitezei de rota ție a activelor (-2,68%) care a fost diminuat ă de
influența scăderii rentabilit ății veniturilor (1,23%).

Analiza factorial ă a ratei rentabilit ății comerciale și a ratei rentabilit ății
resurselor consumate
Să se efectueze analiza factorial ă a ratei rentabilit ății comerciale și a ratei rentabilit ății
resurselor consumate, plecând de la indicatorii din tabelul nr. 4.5.
– mii lei –
Nr.
crt. Indicatori Simboluri P 0 P1
1. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri ∑⋅cq 11.566 18.620
2. Cifra de afaceri ∑⋅pq 8.965 15.095
3. Cifra de afaceri din anul curent exprimat ă în
costuri de produc ție din anul precedent ∑⋅0 1cq – 12.607
4. Cifra de afaceri din anul curent exprimat ă în
prețuri de vânzare din anul precedent ∑⋅0 1pq – 9.682
5. Profit aferent cifrei de afaceri -2.601 -3.525
Tabelul nr. 4.5 : Indicatori pentru analiza factorial ă a ratei rentabilit ății
comerciale și a ratei rentabilit ății resurselor consumate

a) Rata rentabilit ății comerciale

Modelul matematic al analizei factoriale %)1,45( ΔRe−
%) (1,23 VtPb%) 2,68( AtVt−

83Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
comerciale și se înlocuie ște profitul aferent cifr ei de afaceri (Pr) cu urm ătoarea rela ție:
∑∑ ⋅−⋅= cq pq Pr ,
în care:
− ∑⋅cq cheltuielile aferente veniturilor;
− ∑⋅pq reprezint ă valoarea produc ției vândute.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității comerciale pe produs:
100pqcq pq100pqPr
CAPrRc ⋅⋅⋅−⋅=⋅⋅==∑∑∑
∑

Cuantificarea ac țiunii factorilor:
Calculul valorilor pe care le ia rata rentabilit ății comerciale pe produs la cele 2
momente P 0 și P1:
%01.29 100965.8601.2100pqcq pqRc
0 00 0 0 0
0 −=⋅−=⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=
%35.23 100095.15525.3100pqcq pqRc
1 11 1 1 1
1 −=⋅−=⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=
Calculul varia ției ratei rentabilit ății comerciale:
%66,5 %)01,29(%35,23 Rc Rc Rc0 1 = −−−=−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății comerciale pe produs:
− influența variației structurii produc ției:
%20,1 00,2921,30 100965.8566.11 965.8100682.9607.12 682.9100pqcq pq100pqcq pq
0 00 0 0 0
0 10 1 0 1 Rc
q
−=+−=⋅−−⋅−==⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑

− influența variației prețului unitar:
69,46 21,30 48,16 100682.9607.12 682.9100095.15607.12 095.15100pqcq pq100pqcq pq
0 10 1 0 1
1 10 1 1 1 Rc
p
=+=⋅−−⋅−==⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ−⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=Δ

− influența variației costului unitar:
84,39 48,1635,23 100085.15607.12 095.15100095.15620.18 095.15100pqcq pq100pqcq pq
1 101 1 1
1 11 1 1 1 Rc
c
−=−−=⋅−−⋅−=⋅⋅ΣΣ−⋅Σ−⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=Δ

Corelația calculelor
%66,5 83,39 69.462.1 RcRc
cRc
pRc
q =−+−=Δ+Δ+Δ=Δ

84

b) Rata rentabilit ății resurselor economice consumate (Rrc)

Modelul matematic al analizei factoriale
Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
resurselor consumate și se înlocuie ște profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) cu urm ătoarea
relație:
∑∑ ⋅−⋅= cq pq Pr ,
în care:
− ∑⋅cq cheltuielile aferente veniturilor;
− ∑⋅pq reprezint ă valoarea produc ției vândute.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității comerciale pe produs:
100cqcq pq100cqPr
ChPrRrc ⋅⋅⋅−⋅=⋅⋅==∑∑∑
∑
în care:
− Pr reprezint ă profitul aferent cifrei de afaceri;
− ∑⋅cq cheltuielile aferente veniturilor;
− ∑⋅pq reprezint ă valoarea produc ției vândute.

Cuantificarea ac țiunii factorilor:
Calculul valorilor pe care le ia rata rentabilit ății resurselor consumat e pe produs la cele
2 momente P 0 și P1:
%49,22 100566.11601.2100cqcq pqRrc
0 00 0 0 0
0 −=⋅−=⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=
%93,18 100620.18525.3100cqcq pqRrc
1 11 1 1 1
1 −=⋅−=⋅⋅Σ⋅Σ−⋅Σ=
Calculul varia ției ratei rentabilit ății resurselor consumate:
%56,3 %)49,22(%93,18 Rrc Rrc Rrc0 1 = −−−=−=Δ

Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății economice a resurselor
consumate:
− influența variației structurii produc ției:
%71,0 100566.11566.11 965.8100607.12607.12 682.9100cqcq pq100cqcq pq
0 00 0 0 0
0 10 1 0 1 Rrc
q
−=⋅−−⋅−=⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑
%) 39,83( c%) (46,69 p%) (-1,2 q
%) (5,66 Rc
−Δ

85− influența variației costurilor unitare:
%8,24 100607.12607.12 682.9100620.18620.18 682.9100cqcq pq100cqcq pq
0 10 1 0 1
1 11 1 0 1 Rrc
c
−=⋅−−⋅−=⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑

− influența variației prețului unitar:
%07.29 100620.18620.18 682.9100620.18620.18 095.15100cqcq pq100cqcq pq
1 11 1 0 1
1 11 1 1 1 Rrc
p
=⋅−−⋅−=⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅⋅−⋅=Δ∑∑∑
∑∑∑

Corelația calculelor
% 3,56 29,07% 24,8% – 0,71% – RrcRrc
pRrc
cRrc
q =+ =Δ+Δ+Δ=Δ

Diagnostic sintetic
Analiza resurselor consumate reflect ă modul cum firma a gestionat resursele care au
intrat in costuri. Se observ ă o diminuare a pierderilor cu 3.6% ca urmare a influen ței pozitive
a prețurilor de vânzare cu 29,07%. Cre șterea costurilor a avut o influen ța negativ ă asupra
pierderilor, de -24,8%, în sensul major ării ratei. Influen ța negativă a structurii CA de -0,71%
denotă creșterea ponderii produselor cu o rat ă a pierderilor mai mare decât media pe
întreprindere.

Aplicație pentru analiza factorial ă a ratelor rentabilit ății pe produs

Nr.
crt. Indicatori UM Simbol P 0 P1
1. V olum fizic al produc ției vândute lei q 130 125
2. Cost de produc ție unitar lei/buc c 10.500 11.000
3. Preț de vânzare unitar lei/buc p 13.500 12.000
4. Profit unitar lei/buc 3.000 1.000
Tabelul nr. 4.6

a) Rata rentabilit ății comerciale

Modelul matematic al analizei factoriale
Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
comerciale pe produs și se înlocuie ște profitul pe produs (pr) cu urm ătoarea rela ție:
cppr−= , %) (29,07 p%) (-24.8c %) (-0,71 q
%) (3,56Rrc Δ

86în care:
− pr reprezint ă profitul unitar;
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare;
− c reprezint ă costul unitar de produc ție.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității comerciale pe produs:
100pcp100pprrc ⋅−=⋅=
Factorii de influen ță, în ordinea aplic ării substitu ției, sunt:
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare;
− c reprezint ă costul unitar de produc ție.

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Variația ratei rentabilit ății comerciale pe produs este:
%89,13 22.2233.8100500.13500.10 500.13100000.12000.11 000.12rrr0c 1c c
−=−==⋅−−⋅−=−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății comerciale pe produs:
− influența scăderii prețului unitar:
%72,9 22,225,12 100500.13500.10 500.13100000.12500.10 000.12100pc p100pcp
00 0
10 1 r
pc
−=−=⋅−−⋅−==⋅−−⋅−=Δ

− influența creșterii costului unitar:
%17.4 5,1233,8 100000.12500.10 000.12100000.12000.11 000.12100pcp100pcp
10 1
11 1 r
cc
−=−=⋅−−⋅−==⋅−−⋅−=Δ

Corelația calculelor
%89,13 17,4 72,9 rc c r
cr
p c −=−−=Δ+Δ=Δ

Diagnostic sintetic
Rata rentabilit ății veniturilor pe produs sufer ă influențe nefavorabile datorit ă reducerii
prețului unitar de vânzare (-9,72%) simultan cu cre șterea costului de produc ție unitar
(-4,17%), ceea ce determin ă în final o diminuare a ratei cu 13,89%.

b) Rata rentabilit ății resurselor consumate:

Modelul matematic al analizei factoriale %) 13,89( rc−Δ
%) 4,17( c%) 9,72(p
−−

87Pentru determinarea modelului matematic se pleac ă de la formula ratei rentabilit ății
resurselor consumate pe produs și se înlocuie ște profitul pe produs (pr) cu urm ătoarea rela ție:
cppr−= ,
în care:
− pr reprezint ă profitul unitar;
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare;
− c reprezint ă costul unitar de produc ție.
Relația rezultat ă reprezint ă modelul matematic al analizei factoriale a ratei
rentabilității costurilor pe produs:
100ccp100cprrc ⋅−=⋅=
Factorii de influen ță, în ordinea aplic ării substitu ției, sunt:
− c reprezint ă costul unitar de produc ție;
− p reprezint ă prețul unitar de vânzare.

Cuantificarea ac țiunii factorilor
Variația ratei rentabilit ății costurilor pe produs este:
%48,19 57,28 09,9100500.10500.10 500.13100000.11000.11 000.12r r r0rc 1rc rc
−=−==⋅−−⋅−=−=Δ
Aplicând metoda substitu ției succesive, vom determina influen ța pe o are fiecare
factor determinat anterior asupra varia ției ratei rentabilit ății costurilor pe produs:
− influența creșterii costului unitar:
%84,5 57,28 73,22500.10500.10 500.13100000.11000.11 500.13100cc p100cc p
00 0
11 0 r
crc
−=−=−−⋅−==⋅−−⋅−=Δ

− influența scăderii prețului unitar:
%64,13 %73,22%09,9 100000.11000.11 500.13100000.11000.11 000.12100cc p100ccp
11 0
11 1 r
prc
−=−−=⋅−−⋅−==⋅−−⋅−=Δ

Corelația calculelor
48,19 64,1384,5 rr
pr
c rc −=−−=Δ+Δ=Δ

Diagnostic sintetic
Rata rentabilit ății resurselor consumate pe produs sufer ă influențe nefavorabile
datorită reducerii pre țului unitar de vânzare (-5,85%) simultan cu cre șterea costului de
producție unitar (-13,64%) , ceea ce determin ă în final o diminuare a ratei cu 19,48%. %) 19,48( rrc−Δ
%) 13,64( p%) 5,84(c
−−

88

89
Bibliografie

1. Antoniu, N. și colectiv Finan țele întreprinderii, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 1993
2. Barbacioru, C. Eficien ță-rentabilitate, Ed. Scrisul Românesc, Craiova,
1974
3. Bătrâncea, I. Analiza economic ă și financiar ă a societăților comerciale,
Ed. Eta, Cluj-Napoca, 1996
4. Buhociu, F. Optimizarea benefi ciului unui proiect de investi ții, Tribuna
Economic ă, București, 1997, nr. 40-41
5. Buhociu, F. Corela ția dintre Investi ții-capacitate de produc ție-profit,
Tribuna Economic ă, București, 1997, nr. 6
5. Buhociu, F.
Negoescu, Gh. Investițiile în economia de tranzi ție, Ed. Evrika!, Br ăila,
1998
6. Buhociu, F.
Negoescu, Gh. Analiza economic ă, Ed. Evrika!, Br ăila, 1999
7. Cohen, E. Analyse financiére, le s editions d’organisations, Paris, 1990
8. Conso, P. La gestion financiére de l’entreprise, Bibliotheque de
management, Paris, 1989
9. Cornescu, V . Costurile și veniturile în economia de pia ță, Ed. Holding
Reporter, Bucure ști, 1992
10. Guin, Gh.
Rozsa, Cl. La fonction financiére dans l’entreprise Masson, Paris,
1988
11. Iancu, A. Eficien ța economic ă maximă, Ed. Politic ă, București, 1972
12. Levy, Aldo Management financiar, Ed. Economic ă, Paris, 1993
13. Mărgulescu, D. coordonator Analiza activit ății economice a societ ăților comerciale,
Tribuna Economic ă, București, 1994
14. Mereu ță, C. coordonator Analiza diagnostic a societ ăților comerciale în economia de
tranziție, Ed. Tehnic ă, București, 1994
15. Mereu ță, C. coordonator Tranzi ția managementului societ ăților comerciale, Ed.
Tehnică, București, 1995
16. Negoescu, Gh
Buhociu, F. Evaluarea agen ților economici, Ed. Algorithm+, Gala ți,
1998
17. Negoescu, Gh.
Buhociu, F. Bonitatea agen ților economici, Ed. Algorithm+, Gala ți,
1998
18. Niculescu, O.
Verboncu, I. Management și eficiență, Ed. Nora, Bucure ști. 1994
19. Radu, F. Analiza economico-financiar ă a întreprinderi lor industriale,
Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1979
20. Românu, I.
Vasilescu, I. Eficiența economic ă a investițiilor și a capitalului fix, Ed.
Didactică și Pedagogic ă RA, Bucure ști, 1993
21. Stancu, C. I șfănescu, A.
Băicuși, A. Analiza economico-financiar ă, Ed. Economic ă, București,
1996
22. Thibaut-J, P. Le diagnostique d’en treprise. Guide pratique, Ed. Sedifor,
1989