Prof. univ. Dr. Cezar Atodiresei PROMO Ț IA 2015/2018 SESIUNEA IUNIE-IULIE 2018 CUPRINS 1. Argument Pagina 3 2. Amprente Pagina 4 [625840]

UNIVERSITATEA NA
Ț
IONALĂ DE ARTE DIN BUCURE
Ș
TI

FACULTATEA DE ARTE PLASTICE

SPECIALIZAREA PICTURĂ

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

”Amprente”

Absolvent: [anonimizat] 2015/2018

SESIUNEA IUNIE-IULIE 2018

CUPRINS

1.
Argument Pagina 3

2.
Amprente Pagina 4

3.
Documentare Subiect Pagina 7

4.
Documentare din Istoria Artei Pagina 8

5.
Proiect Pagina9

5 . A. Anexa 1 Pagina

B. Anexa 2 (schi
ț
e) Pagina 12

6. Bibliografie Pagina

7. CV

1.
Argument

De
ș
i suntem dife ri
ț
i fiecare dintre noi de
ț
ine un pachet de structuri plin de trăiri, emo
ț
ii,

gânduri, lucruri ce ni s-au spus sau pe care le-am învă
ț
at. Nu po
ț
i în
ț
elege cât de complexă este o

astfel de structură până nu te decizi să o explorezi. (cumva am ajuns în acel moment în care am

început să mă întreb de ce ac
ț
ionez în modul în care o fac,cum gândesc,ce mă afectează mai

mult,încerc astfel să îmi descopăr sinele) .

Momentul în care realizezi cât de multe se ascund înăuntrul tău/suflet/minte este acela

în care începi să cau
ț
i rădăcinile problemelor tale; uria
ș

ș
i fascinant,cu cât te afunzi mai mult cu

atât mai mult te cuno
ș
ti/în
ț
elegi. Tu e
ș
ti singurul mod prin care po
ț
i să o faci fiindcă nimeni nu

poate să te ajute sau să o facă cu tine
ș
i nimeni nu o poate face pentru tine.

Prin această serie simt că exprim ceva personal, nu creez doar ceva frumos compus; să îi

provoace o anumită emo
ț
ie privitorului, poate îl va face să conecteze din înăuntrul lui ce nu a

realizat că există în el.

Experien
ț
ele pe care le dobândim ne marchează modul în care ne manifestăm
ș
i

ajungem să cunoa
ș
tem ad evăratul sine, iar bagajul de experien
ț
e diferă de la o persoană la alta,

astfel fiecare manifestare a noastră este unică într-un anumit mod; exact ca o amprentă.

2. Amprente

Am intitulat acest proiect “ Amprente” gândindu-mă la colec
ț
ia de experien
ț
e pe care

fiecare om le de
ț
ine, de c are se folose
ș
te pentru a comunica
ș
i a în
ț
elege realitatea

înconjurătoare, lumea exterioară.

De ce avem nevoie să ne cunoa
ș
tem? Cele de mai jos explică mai bine de ce există

această nevoie:

“ Dacă e
ș
ti incon
ș
tient cu privire la anumite lucruri de care ar trebui să fii con
ș
tient, e
ș
ti

disociat
ș
i atunci e
ș
ti un om a cărui mână stângă niciodată nu cun oa
ș
te ce face mâna lui dreaptă

ș
i zădărnice
ș
te munca sau interferează cu mâna sa dreaptă
ș
i un astfel de om este

împiedicat,îngreunat de propria sa muncă oriunde se duce.”
– Carl Gustav Jung

1

Consider că prin toate ac
ț
iunile noastre
ș
i prin introspec
ț
ie aflăm informa
ț
ii despre noi
ș
i

reu
ș
im să ne raportăm ma i u
ș
or cu lumea interioară
ș
i exterioară. Cu cât ne în
ț
elegem mai mult

cu atât ne este mai u
ș
or să ajungem la o stare de mul
ț
umire deplină, chiar dacă trecem prin

anumite evenimente potrivnice.

În această serie de lucrări doresc să abordez mai multe motive, imboldurile care

determină anumite ac
ț
iuni ale noastre sau anumite stări emo
ț
ionale.

1

​
Carl Gustav Jung,
​

​
– Lum ea Din Interior (The World Within), 1990, (documentar)

Url:
​
https://www.youtube.com/watch?v=HcWOUV77m24

CORPUL

Prin aceea
ș
i meto dă în care pielea absoarbe tot ceea ce prime
ș
te a
ș
a
ș
i noi captăm

experien
ț
ele prin care trec em, astfel în func
ț
ie de experien
ț
e corpul î
ș
i modifică forma în acela
ș
i

mod în care coloratura pielii se schimbă în prezen
ț
a anumitor stimuli.

​
Din aceste motive am ales să fac această analogie. Fiecare moment marcant seamănă cu o

tăietură pe suprafa
ț
a pieli i care lasă în urmă o cicatrice, un semn care întipăre
ș
te
ș
i devine parte

din noi.

PATUL
Ș
I SOMNUL

Patul este locul în care suntem cel mai intimi, în care ne dăm jos masca, locul în care

suntem noi în
ș
ine fie că s untem con
ș
tien
ț
i de acest fapt sau nu, este locul care ne poate aminti de

pântecul mamei, un loc de tihnă.

Într-unul din interviurile/înregistrările lui Carl G. Jung vorbe
ș
te despre persoanele

publice
ș
i nu numai :“Per sona ( masca) este adesea un sistem complicat de comportament, care

este par
ț
ial dictat de către societate
ș
i par
ț
ial dictat de a
ș
teptările sau dorin
ț
ele pe care un om
ș
i le

alimentează prin el însu
ș
i. ”

2

2

​
Carl Gustav Jung,
​

​
– Lum ea Din Interior (The World Within), 1990, (documentar)

Url:
​
https://www.youtube.com/watch?v=HcWOUV77m24

Nevoia de confort poate apărea în urma unui eveniment nea
ș
teptat care are ca urmare, de

exemplu, schimbarea unui obicei sau unui lucru foarte drag nouă, fără ca noi să putem ac
ț
iona.

Ne face să fim ,sau apare atunci când suntem, nesiguri,vulnerabili,tri
ș
ti. În aceste

momente avem nevoie de o perioadă de timp (perioadă care diferă în func
ț
ie de impactul

evenimentului
ș
i al efectu lui ei). Nu vreau să reprezint somnul ; lucru ce este imposibil fiindcă

este o experien
ț
ă unică pe ntru fiecare în parte. To
ț
i dormim, dar experien
ț
a efectivă a acestuia

est unică de la persoană la persoană, este ceva ce nu poate fi împărtă
ș
it.

3. Documentare subiect

Subiectul pe care l-am ales este unul foarte vast
ș
i complex
ș
i consider că nu are rost în

momentul de fa
ț
ă să intru în foarte multe amănunte. Ce am scris (
ș
i ce mai urmează să spun

despre procesul autocunoa
ș
terii) sunt anumite idei pe care le-am extras sau care mi-au rămas în

urma acestei mici cercetări, idei cu care sunt de acord. În lucrările mele am vrut să redau senza
ț
ia

acestui proces, a
ș
a cum a m perceput aceste lucruri până în momentul de fa
ț
ă.

Carl Gustav Jung în ” Puterea sufletului ”

Doar faptele noastre ne vor arăta cine suntem, a
ș
a ne dezvoltăm personalitatea în cursul

vie
ț
ii. Noi nu ne dezvoltă m personalitatea pentru că ne-ar fi spus cineva ca ar fi folositor. C.G.

Jung ne spune despre natura umană că ” e pusă în mi
ș
care numai de constrângeri care ac
ț
ionează

cauzal. Fără să fie nevoie, nu se schimbă nimic.” , este pusă în mi
ș
care de
​
nevoie
​
.

Această
​
nevoie
​
, determinarea noastră de a ne alege propria cale, este adusă de un

impuls ira
ț
ional pe care J ung îl nume
ș
te
​
chemare
​
, ca fiind o voce lăuntrică a oamenilor
ș
i ne

lăsăm determina
ț
i de acea sta.

3

3

​
Carl Gustav Jung,
​
Puterea sufletului (A treia parte- Psihologie individuală
ș
i socială),
​
Editura Anima, Bucure
ș
ti,

1994

​
Necunoscutul se împarte în două categorii, necunoscutul lumii din jur ( senzorial perceptibil)
ș
i

necunoscutul lumii interioare (în fapte nemijlocit perceptibile).

4

Amprenta genetică

Când am realizat personajele din lucrările mele mi-am amintit de primele ore de biologie

din
ș
coala generală în car e am aflat despre corpul nostru, apoi m-am gândit la amprentă, iar de

aici s-a ajuns la amprenta genetică, ADN ( Acidul Dezoxiribonucleic). To
ț
i oamenii au în comun

99% din structura acestui acid, restul structurilor ADN-ului sunt cele care ne oferă unicitatea

datorită faptului că informa
ț
ia acestui acid se poate modifica de-a lungul timpului.
Suntem într-o

5
continuă transformare atât fizic cât
ș
i psihic, fiecare experien
ț
ă fiind unică.

​
Pielea

Pielea este cel mai mare organ al corpului ce are func
ț
ie de apărare/ imunologică, de sim
ț

ș
i de

comunicare (datorită termina
ț
iilor nervoase prin care se produc senza
ț
iile -presiune, căldură,

răceală etc.). Pielea absoarbe tot ceea ce prime
ș
te, trimite semnale către creier, afectează toate

sim
ț
urile
ș
i ne ajută în vindecare.

4

​
Carl Gustav Jung,
​
Puterea sufletului ( Partea întâi)
​
, Editura Anima, Bucure
ș
ti, 1994

5

​
Genetics Home Reference,
​
What is DNA?,
​
U.S. Department of Health & Human Services
​
,url:

https://ghr.nlm.nih.gov/primer/basics/dna

4. Documentare din Istoria Artei

Ca surse de inspira
ț
ie îi aleg pe Louise Bourgeois (1911-2010), Ian McKeever (1946),

Bizhan Bassiri (
​
1954)
​
deoarece mă atrag diferitele modalită
ț
i de expresivitate pe care le folosesc

în lucrările lor, pentru stilul lor, cromatică
ș
i temele abordate. Acestea fiind motivele pentru care

i-am ales ca influen
ț
e pe mine cât
ș
i pentru această serie de lucrăr i.

Majoritatea lucrărilor ale lui Louise Bourgeois (instala
ț
ii, picturi, sculpturi) sunt inspirate

din experien
ț
ele propriei copilării, câteva dintre acestea reprezentând proprii părin
ț
i. Cel mai bun

exemplu fiind lucrarea
​
Maman
​
(1999): un păianjen de 9 metri din bronz, o
ț
el
ș
i marmură, artistul

explicând într-un text ,”
​
Ode a ma mere
​
”, asocierea dintre păianjen
ș
i mama sa: păianjenul este

protectiv ca o mamă deoarece se hrăne
ș
te cu
ț
ân
ț
ari, care sunt purtători de boli, este inteligent,

delicat, răbdător,este un creator
ș
i folositor; această metaforă ajungând să îmi placă foarte mult.

În lucrările lui Ian McKeever îmi plac structurile, cromatica
ș
i transparen
ț
ele pe care le

folose
ș
te.

5. Proiect

La începutul proiectului am realizat o machetă în care am încercat să îmi fac o idee despre

cum a
ș
vrea să arate lucră rile
ș
i în care am experimentat textura s iliconului
ș
i tot ce
ț
ine de acesta

(am cunoscut materialul, cum îl pot manipula
ș
i colora, densitatea
ș
i timpul de uscare în diferite

cantită
ț
i).

Pentru lucrări am optat pentru diferite materialită
ț
i , acest obiectiv ob
ț
inându-l prin

utilizarea materialului principal folosit: siliconul. Materialitatea pe care acesta o oferă o

consider a fi chiar generoasă
ș
i am optat pentru silicon deoarece îl asociez cu textura
ș
i

elasticitatea pielii.

De
ș
i este un mate rial industrial
ș
i sintetic poate părea mes chin pentru analogia mea, dar

unul din rolurile acestuia este de a etan
ș
a, de a vida, a
ș
a cum corpul are rolul de a ne da formă,de

a ne
ț
ine întregi.

Când te afli în acest proces meditativ, intri în necunoscutul lumii interioare, atmosfera
ș
i

spa
ț
iul se schimbă. M-am folosit de modalită
ț
i diferite de interven
ț
ie de culoare pe pânză

deoarece am vrut să ofer o anumită contrastare lucrărilor optând pentru o paletă cromatică

restrânsă.

Tocmai din acest motiv am ales să o redau din lumină
ș
i întuneric, alb
ș
i negru. Nu fac o

distinc
ț
ie între cele două deoarece ambele pot semnifica infinitul
ș
i avem nevoie de acestea în

egală măsură, fac parte din esen
ț
ele noastre.

Negrul/întunericul nu reprezintă numai frică, umbră, depresie, necunoscut, pentru că

până la urmă noi ne na
ș
tem din întuneric
ș
i în acesta ne
ș
i în acesta ne întoarcem. Când ne

na
ș
tem venim din întuner icul pântecului mamei, la fel este
ș
i atunci când din pământ, dintr-o

sămân
ț
ă se na
ș
te o plantă. Negrul semnifică moarte
ș
i rena
ș
tere, dar poate fi
ș
i o for
ț
ă pozitivă de

vindecare.

b. Anexa 2

Bibliografie

1.

​
prof. Dr. Lauren
ț
iu Mircea Popescu, prof. Dr. Doina Onicescu
​
Atlas color de

Histologie
​
,Editura Medicală,Bucure
ș
ti, 1995, p.7,p. 119

2.
Elizabeth Manchester, ”Louise Bourgeois, Maman, 1999”, în
​
tate.org.uk
​
, 2009
​

​
, url:

http://www.tate.org.uk/art/artworks/bourgeois-maman-t12625

3.
Alexander Adams, ”To be in the world” , în
​
onlinelibrary.wiley.com,
​
url:

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-8357.2010.01075.x/full

4.
Carl Gustav Jung, ”Puterea sufletului”, Editura Anima, Bucure
ș
ti, 1994

5.

​
Carl Gustav Jung ,
​

​
– ”Lumea Din Interior (The World Within)”, 1990, (documentar)

Url:
​
https://www.youtube.com/watch?v=HcWOUV77m24

6.

Genetics Home Reference,
​
What is DNA?,
​
U.S. Department of Health & Human Services
​
,url:

https://ghr.nlm.nih.gov/primer/basics/dna