Prof. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS Asist.univ.drd. MIHAELA OLINDOIU Absolvent: CORLAN ELENA LARISA 2017 UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE… [309777]

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENTA

Coordonatori științifici :

Prof. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS

Asist.univ.drd. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

[anonimizat] :

Prof. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS

Asist.univ.drd. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

Îmi încep lucrarea prin redarea unui fragment din cartea Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a [anonimizat], o prezentare mai frumoasă a poziției țării noastre și a [anonimizat], ”[anonimizat], o [anonimizat]-estică, fiind situată la distanțe aproximativ egale (2900 km) [anonimizat]; [anonimizat], în Oceanul Atlantic și Munții Ural; dar la numai 1050 km de extremitatea sudică a continentului – Capul Matapan.

Prezența paralelei de 45° [anonimizat], [anonimizat]-estică, [anonimizat]:clima-[anonimizat], o [anonimizat]; [anonimizat] o [anonimizat], vânătoare și pescuit sportiv.

Poziția geografică a [anonimizat]. Prin Carpați și Dunăre se realizează o [anonimizat], intens și multidirecțional al țărilor din jurul Mării Negre poate oferi o dezvoltare complementară celei orientate numai spre vestul sau estul continentului.[…] România se detașează ca o țară cu o [anonimizat] o vocație turistică deosebită. Pe o suprafață de numai 238.391 km2 [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat] l-a asemănat cu o cetate-simbol al rezistenței neamului românesc împotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Astfel, relieful – aparținând diferitelor categorii de tipuri genetice ([anonimizat], carstic, eolian, fluvial,, litoral etc.) [anonimizat], teritoriului românesc din punct de vedere turistic. Vocația turistică a [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat]: odihnă, [anonimizat], [anonimizat], pescuit sportiv etc. [anonimizat] o [anonimizat]tice uscate, a nămolurilor sapropelice sau de turbă au plasat România în circuitul turismului balnear european și chiar mondial, o bună parte a resurselor curative având calități superioare celor oferite de renumitele stațiuni din Europa și din lume.”

Stațiunea Băile Herculane este situată într-un minunat decor montan și ea ” întâmpină călătorul […] cu abruptul de calcare al Munților Mehedinți. Domogledul, Șușcu strălucesc și atrag ca un magnet privirile călătorului. Cleanțurile calcaroase încununate de pinul negru de Banat par inaccesibile și greu poți bănui ce comori turistice ascund Munții Mehedinți și Munții Cernei, cele două grupe montane ce străjuiesc Cerna. Însăși Valea Cernei este fascinantă, este cea mai frumoasă vale a Munților Carpați. […] Rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale fac parte din nestematele turistice care înfruntă veacurile cu farmecul, vraja, fantezia modelatoare, depășind marginile firii.”

Tema aleasă este Turism balneoclimateric, in stațiunea Băile Herculane.

Consider că am fost inspirată când mi-am ales această temă deoarece, pe parcursul studiului întreprins am descoperit frumuseți nebănuite și adevăruri istorice legate de Stațiunea Băile Herculane și împrejurimile ei.

Lucrarea am structurat-o în trei capitole, introducerea și concluziile. În capitolul I intitulat NOTIUNI TEORETICE (DESPRE TURISMUL BALNEAR) am vorbit despre noțiunea de turism și formele lui, așezarea geografică a stațiunii Băile Herculane, relief, climă, faună și floră, hidrologie, populație și tot în acest capitol am făcut un scurt istoric al cercetărilor geografice.

În capitolul II intitulat RESURSE TURISTICE am vorbit despre resursele si obiective turistice naturale și antropice analizând PARCUL NATURAL VALEA CERNEI /DOMOGLET, infrastructura turistica, caile de comunicatie, structurile de primire de alimentative și de agreement. Capitolul III intitulat VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC cuprinde tipuri si forme de turism, criterii de determinare a formelor de turism, circulatia turistica, propuneri pentru imbuatatirea activitatii turistice, directii majore de devoltare turistica și directii de valorificare durabila.

Concluziile și bibliografia încheie lucrarea mea de licență.

În elaborarea lucrării am consultat o bibliografie de specialitate ce cuprinde lucrări din domeniul geografiei și turismului, am studiat și alte materiale și am colectat informații și din alte surse (teren și site-uri de pe internet ca google maps etc).

Această lucrare a fost realizată cu ajutorul și sub îndrumarea științifică a Prof. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS și a Asist.univ.drd. MIHAELA OLINDOIU, cărora le adresez mulțumiri pentru sprijin și îndrumare și pentru punerea la dispoziție a unor lucrări și materiale.

CAPITOLUL I

NOTIUNI TEORETICE (DESPRE TURISMUL BALNEAR)

1.1.Turismul balnear – definire, tipuri

”În prima jumătate a secolului al XlX-Iea turismul era considerat ca fiind sinonim cu călătoria. Călătoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de noțiunea de turism odată cu înmulțirea stațiunilor termale și balneare. Prin natura Iui turismul se prezintă ca o activitate economică situată Ia interferența altor ramuri, ceea ce determină o serie de dificultăți în definirea lui. Pornind de la premisa că fiecare ramură economică reprezintă locul unei producții de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific, turismul are ca obiect: „o producție și un consum de bunuri eterogene care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor, a nonrezidenților ”. Michaud (1983), de formație geograf, șef al Consiliului Superior al Turismului Francez, arată că turismul grupează ansamblul activ de producție și Consum, generate de deplasările de o noapte sau mai multe, de la domiciliul obișnuit, motivul călătoriei fiind plăcerea, afacerile, sănătatea (tratament termal, talaso-terapie) sau participarea la o reuniune profesională, sportivă sau religioasă etc. În sinteză, turismul, având criteriul principal deplasarea pe o perioadă mai mare de 24 de ore, reprezintă o abordare predominant economică, pe când agrementul, având ca motivație de bază călătoriile de agrement, este o abordare predominant socială. O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activităților turistice poate fi redată astfel: latură a sectorului terțiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desjășurarea călătoriilor de agrement, recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese și reuniuni; include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor de consum și servicii ale turiștilor".

Deci, pot concluziona că noțiunea de turism trebuie, permanent să fie adaptată la schimbările din ”viața economică și socială, confruntată și corelată cu activitatea practică, cu celelalte domenii ale economiei.”

De asemenea, turismul înglobează în sfera sa de acțiune activități de natura serviciilor cum ar fi: furnizarea informațiilor, comercializarea de vacanțe, efectuarea prestațiilor în domeniul transportului, a cazării, a alimentației, a agrementului și a prestațiilor de tratament.

”Totodată, diversitatea activităților ce dau conținut prestației turistice, ca și prezența unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei (transport, alimentație publică, tratament balneo-medical) conferă turismului caracterul unei ramuri de interferență.”

Țara noastră este una dintre țările cu cele mai bogate și mai variate resurse turistice și are un potențial economico-social foarte mare.

Turismul este sectorul capabil să asigure o dezvoltare economică importantă. România are un potențial balnear foarte mare deoarece o treime din apele minerale existente în Europa se găsesc în țara noastră.

De asemenea, la noi se găsește cea mai mare diversitate de factori naturali de cură între care unii sunt unici în Europa sau puțin răspândiți, de aceea turismul pentru tratament poate să fie pilonul de bază al turismului românesc. Turismul pentru tratament sau cură balneomedicală este turismul practicat de persoanele care se deplasează în stațiunile balneare pentru îngrijirea sănătății sau prevenirea unor boli.

Specialiștii de la Institutul de Cercetare pentru Turism spun că această formă de turism reprezintă un mijloc și dotări turistice a căror menire este punerea în valoare a factorilor naturali (gazele terapeutice, apele minerale, nămolurile și altele ).

Pentru turismul balnear, în anumite țări (Italia, Spania, Franța etc.), este folosit cuvântul ”termalism”. Termalismul sau crenoterapia reprezintă folosirea în scopuri terapeutice a apelor minerale termale direct de la sursă. La noi, acest termen este cunoscut ca fiind un ansamblu de activități legate de cum se valorifică și utilizează apele minerale calde în scop curativ pentru turiștii ce se găsesc într-o stațiune termală.

Balneoterapia în țara noastră semnifică utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente. Alături de aceste concepte mai întâlnim și alte noțiuni, precum: climatoterapia și balneoclimatoterapia.

Climatoterapia semnifică folosirea acțiunii diverselor tipuri de climat în scop profilactic și curativ. Balneoclimatoterapiei ce presupune folosirea complexului de factori naturali: climă, factorii naturali ( ape minerale, lacuri sărate, saline, nămoluri, gaze terapeutice, plaje ) ai unei stațiuni sau a unei localități balneoclimaterice în scop profilactic, curativ sau de recuperare medicală.

Stațiunile balneoclimaterice și climaterice se clasifică după anumite criterii. După potențialul factorilor naturali terapeutici, stațiunile se clasifică în: stațiuni balneoclimatice și stațiuni climatice.

Stațiunea balneoclimatică este o localitate sau o parte a unei localități ce beneficiază de factori naturali și ambientali (bioclimat, ape minerale, nămoluri și lacuri terapeutice, saline, mofete, litoral marin) ce se utilizează în terapeutică posedând dotări și amenajări specifice pentru a pune în valoare acești factori în cadrul curelor balneare, cât și pentru odihnă și recreere.

”În cadrul organizării administrative a teritoriului României încadrarea unei localități în categoria de stațiune balneo-turistică se realizează cu respectarea următoarelor condiții minime obligatorii:

– existența unor substanțe minerale balneare exploatabile, a unor factori climatici și ambientali recunoscuți științific, cantitativ și calitativ;

– dotările tehnice necesare pentru exploatare, protecție și utilizare a substanțelor minerale balneare;

– capacitățile de cazare, alimentație, tratament și agrement corespunzătoare realizării turismului balneoclimatic, cu asigurarea regimurilor alimentare impuse de tipul de cură;

– amenajări și dotări urban-edilitare minimale;

– perimetre de protecție ecologic, sanitar și hidrogeologic statuate și Avizul pentru încadrarea unei localități în categoria de stațiune balneo-turistică se obține de la Ministerul Turismului, pe baza unei solicitări documentate de către organele locale interesate.”

1.1.1.Formele de turism practicate în stațiunea Băile Herculane

Turismul de îngrijire a sănătății este considerat a fi cel mai vechi tip de turism ( au fost găsite dovezi la Herculaneum (Băile Herculane), Germisare (Geoargiu Băi) etc,, el avându-și originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietățile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, ale nămolului, ș.a..

Această formă de turism se adresează turiștilor de toate vârstele dar se observă prezența unui număr mai mare în cazul turiștilor în vârstă. Acest lucru îl putem vedea și prin faptul că persoanele în vârstă frecventează stațiunea Băile Herculane precum și alte stațiuni pe baza biletelor de tratament.

În graficul de mai jos se prezinta evolutia biletelor de tratament decontate, deci sosiri efective, in 2012, 2013 si 2014.

Evoluția numărului biletelor de tratament

◊Formele de turism cele mai practicate in statiunea Baile Herculane sunt:

Turismul balnear:

Turismul balnear este forma de turism din România ce se bazează pe un potential permanent, de mare complexitate. Țara noastră are un fond balnear foarte mare. Factorii balneari și cei climatici intervin în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară) și în prevenirea recidivelor bolilor, care sunt tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand astfel, evolutia lor spre forme degenerative (profilaxie secundară).

Turismul de odihnă și recreere:

Aceasta formă de turism se practică în concedii sau în week-end-uri și are un camp vast de desfășurare în spațiul stațiunii, datorită particularităților geografice:

– munți care impresionează prin aspect, formă, colori, care au diferite trepte de înălțime și diferite grade de accesibilitate;

– văile cu ape limpezi și lunci frumoase;

– climat puternic aeroionizat negativ, cu efecte sedative.

Turismul de cunoaștere științifică și educație ecologică:

Turismul contribuie la cunoașterea culturii și istoriei țărilor, a localităților etc. și la îmbunătățirea contactelor între oameni. Prin intermediul turismului tematic sau cel cultural itinerant se pot promova principalele aspectele culturale ale unei țări.

Turismul de drumeții montane și sporturi extreme:

Turismul pedestru reprezintă forma de turism practicată fără un mijloc de transport, perpedes, fiiind cunoscut și sub numele de drumeție. În cazul în care o astfel de activitate turistică se desfășoară în zona de munte, aceasta poartă numele de turism montan pedestru sau drumeție montană (Drăgoi, C.C,2006, Turism și activități sportive în spațiul montan).

Drumeția montană este mijlocul de păstrare a sănătății. Ea presupune un efort mare, o bună condiție fizică și mai ales voința de a continua când simți că te doboară oboseala. Însă, toate aceste aspecte fac din urcatul pe munte modul ideal de a-ți petrece week-end-ul sau câteva zile libere în mod activ, într-un cadru mirific și sălbatic, uitând de problemele zilnice și încărcându-ți bateriile.

”Potențialul de atractivitate al Văii Cernei și al traseelor turistice care se desprind de-o parte și de alta se bazează pe alternanța zonelor pline de sălbăticie cu odihnitoarele poieni; derivă, din spectaculozitatea pereților verticali ai acestei spinări denumite Falia Cernei, a morfologiei majore și de amănunt, unde ineditul și grandoarea stau mereu sub semnul pitorescului. Abruptul calcaros conferă Canei personalitate și farmec inedit. Deși pare inexpugnabil, când masiv, când ascuțit ca o creastă de balaur, trupul de piatră albă a fost tăiat de diamantul neobosit al apelor. Privind din Băile Herculane sau din oricare loc al Văii Cernei îngrămădirile de calcar, șirul geanțurilor și ciucevelor, cu greu poți bănui că există căi care străbat Domogledul, Șușcul, Inelețul, Arjana, Vlașcul Mare, Vârful lui Stan… Relief, hidrografic, vegetație, climă se înscriu în lumea miraculoasă a poveștilor calcarului din Valea Cernei. Guri de peșteră, ponoare și izbucnii, chei, canioane și cascade, pâraie, gâldane și dorne, plaiuri, vârfuri și seninări sunt tot atâtea tainițe ale zestrei turistice a Văii Cernei…”

1.1.2.Atractivitate turistică

Orașul stațiune Băile Herculane reprezintă ”un reper major la nivel național din punct de vedere al localizării geografice, al mediului și climatului montan-temperat atractive, al caracteristicilor și resurselor balneo-climaterice active și valoroase, al experienței și diversității în tratarea cu succes prin procedee naturale a unei game largi de afecțiuni și boli. Valorile sale cultural istorice sunt renumite nu doar la nivel național și încă incluse în unele itinerarii turistice internaționale. Cu toate acestea echipamentele de tratament sunt în marea lor majoritate învechite și personalul de medical de specialitate, tot mai puțin numeros, se află în căutare de locuri de muncă mai bine plătite în alte localități similare, dar în special în străinătate.

Clădirile istorice – în special hotelurile și bazele de tratament, cu mare potențial și valoare de patrimoniu, se degradează nu numai din cauze „naturale”, ci și datorită problemelor legate de proprietate (transferuri, blocaje, etc.), a lipsei de fonduri, a problemelor legate de costurile pentru modernizare și întreținere (în special în ceea ce privește problema încălzirii în sezonul rece), un management defectuos și personal puțin pregătit.

Administrarea fondului construit de patrimoniu, dezvoltarea istorică la nivelul de micro-management și complexitatea structurii de proprietate par actualmente să împiedice o abordare comună. Situația este asemănătoare și în ceea ce privește Parcul Național Domogled – Valea Cernei.”

1.2.ASEZARE GEOGRAFICA

Stațiunea Băile Herculane se află în sud-vestul României, la o altitudine de 168 m și la doar 8 km distanța de județul Mehedinți și 25 de km de frontiera cu Serbia făcând parte din Parcul National Valea Cernei-Domogled. La extremitatea vestica, în judetul Caras-Severin, a Carpatiilor Meridionali, pe ambele maluri ale raului Cerna, aproape de locul unde acesta se intalneste cu raul Belareca. Ea se găsește la intretaierea paralelei nordice 44ș52’ cu meridianul estic 23ș30’.

Apa Cernei străbate valea în care se găsește stațiunea. Baile Herculane este strajuita spre est de Muntii Mehedintiului si către vest de Muntii Godeanu si Muntii Cernei.

Cele mai apropiate localitati sunt:

Statiunea este dintre cele mai vechi statiuni balneare din lume având o vechime ce este atestata documentar de peste 1850 de ani ( anii 153 e.n.), acest lucru fiind consemnat într-o tabula votiva din bai: «Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta…».

Hartă a stațiunii Băile Herculane

În perioada civilizatiei romane, Băile Herculane a fost un important punct de atractie pentru pentru persoanele care reprezentau aristocrația Romei antice. Romanii care au ajuns în Dacia au fos impresionati de puterile tamaduitoare ale apelor sacre de pe Valea Cernei închinându-le un cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

În Băile Herculane se găsesc numeroase vestigii cum ar fi: apeductele, băile, statuile, monedele, tabulele votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare.

Începând cu anul 1736 a început reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, majoritatea edificiilor din Herculane poartă amprenta barocului austriac.

În 1999, Termele Romane care sunt cuprinse în construcția hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, circuitului turistic turiștii care sunt cazați în acest hotel pot urma tratamentul balnear în aceleași condiții cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius.

edificiu din Herculane – barocului austriac termele romane baile herculane

Statiunea – Baile-Herculane imagine din satelit

Baile Herculane cuprinde statiunea propriu-zisa si are doua cartiere: Zăvoi si Pecinișca.

1.2.1.Căile de acces

Baile Herculane este accesibila atât cu trenul, mașina, pe jos cât și cu avionul sau vaporul. Stațiunea este situată pe principala artera de circulatie – feroviara si rutiera – Bucuresti – Timisoara. In statiune putem ajunge astfel:

Cu trenul – pe linia ferata 100, Bucuresti-Craiova-Timisoara. Gara este amplasata la 6 km de statiune. Autobuzele duc turiștii in statiune.

Cu masina – pe drumul European E 94 si D.N. 6, sau pe drumul de pe Valea Cernei, care unește Târgu Jiu – Baia de Arama – Herculane (D.N. 67 D).

Cu vaporul – stațiunea fiind accesibilă și pe calea fluvială a Dunării

Cu avionul – pe aeroporturile din  Timisoara sau Craiova. Apoi cu autocare sau microbuze se poate ajunge în stațiune.

Pe jos – pe potecile montane care sunt bine marcate. Dacă se traverseaza culmea Muntilor Mehedinti, venind din partea de nord a Olteniei sau dacă se traversează culmea Muntilor Cernei, sau se mai poate ajunge in Baile Herculane dinspre Țarcu si Retezat.

Imag. Cai de acces Băile Herculane

Marius Terchilă în Valea Cernei trasee turistice în munții Mehedinți și în munții Cernei referindu-se la căile de acces spune ”în Băile Herculane ajungem cu trenul pe magistrala Timișoara – Băile Herculane – București; ajungem cu mijloace auto dinspre Caransebeș sau dinspre Drobeta Turnu Severin. Din stațiune urcă pe Valea Cernei șoseaua asfaltată spre Baia de Aramă. Din această șosea se deschide un evantai de poteci care ne conduc prin cele mai fermecătoare locuri de pe pământ. La fiecare traseu descris menționăm cu exactitate punctul de plecare. Distanțe rutiere: Timișoara – Băile Herculane: 189 km; București – Băile Herculane: 390 km; Caransebeș – Băile Herculane: 80 km; Drobeta Tumu Severin – Băile Herculane: 50 km. Reșițenii, timișorenii pot alege și altă cale de acces, minunată: Reșița – Anina – Bozovici – Prigor Iablanița – Plugova – Mehadia – Băile Herculane. Putem opta pentru căi accesibile cu piciorul, pentru a ajunge în Băile Herculane sau în Valea Cernei. Numeroase poteci de munte sunt folosite de localnici: Valea Bolvașniței – Piatra Băniței – campingul „Șapte Izvoare”; Bogâltin – Arjana – km. 16 din Valea Cernei; Podeni – La Șușoare – Izvorul Jelerău – Crucea Albă – Băile Heculane; Isverna – Crovul Mare – Cheile Tartinei – km 22 din Valea Cernei; Gornenți – Fântâna Moșului – Ogașul lui Roșeț – km 5 din Valea Cernei.”

1.3.Istoricul cercetarii

Există un număr destul de mare de lucrări referitoare la turism și potențialul turistic din România. Mulți dintre autori includ și infrastructura turistică, structurile de primire, precum și serviciile complementare în potențialul turistic. Deci, există o diversitate de opinii și de controverse destul de mare în ceea ce privește definirea noțiunii de potențial turistic. De asemenea, există o serie de încercări de estimare a potențialului turistic al unui teritoriu prin formule matematice, prin valori cifrice – care, în opinia noastră, sunt foarte subiective, deoarece aprecierea „cantitativă” a „calităților” ce caracterizează elementele potențialului turistic este arbitrară, dependentă de opțiunea personală. în paralel cu „potențialul turistic” sau „resursă turistică”, circulă și termenul de fond turistic -ca totalitatea resurselor naturale, social-culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu (C. Zwizewski și colaboratorii, 1978), de care se leagă prezența sau absența activităților turistice. Potențialul turistic (P) rezultă – în opinia lui P. Cocean (1996), din asocierea spațială a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă.

Melinda CÂNDEA, George ERDELI și colaboratorii vorbesc despre potențialul turistic și amenajarea turistică în lucrarea Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului. De asemenea, despre amenajările turistice se vorbește și în cartea cu același nume scrisă de George Erdeli și Aurel Gheorghilaș ( Amenajări turistice, 2000).

Tot despre potențialul turistic al României a scris și Ielenicz Mihai și Comănescu Laura în ”România potențial turistic” (2006)

Totodată, există un număr mare de lucrări geografice referitoare la spațiul carpatic deci, și la Valea Cernei, care prezintă un deosebit interes științific legat de poziția geografică, geologie, geomorfologie, climă, hidrologie etc. apariția lor realizându-se într-un timp îndelungat. Multitudinea abordărilor geografice ce au avut în atenție culoarul Timiș – Cerna unde se află și stațiunea Băile Herculane, se regăsesc în diferite lucrări și studii doctorale cu caracter general sau local. În 1981 avem din colecția ”Județele Patriei”, Caraș-Severin-Monografie o lucrare bine realizată referitoare la județul Caraș-Severin.

1.4. Relief si geologie

Relieful Băile Herculane

Conform, Monografiei județului Caraș – Severin, „aproape întreg teritoriul județului Caraș-Severin aparține ca structură geologică orogenului Carpaților Meridionali, care este constituit din două unități geotectonice principale: Autohtonul Danubian și Cristalinul Getic care suportă cuverturi sedimentare. Autohtonul Danubian se întîlnește în partea sudică și sud-estică a județului, reprezentînd unul dintre nucleele vechi ale cristalinului carpatic. El suportă către partea superioară trei zone principale de sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Svinița și zona Presacina.

Cristalinul Getic se întîlnește în zona nordică, centrală și nord-estică a județului, fiind constituit din două serii cristaline: seria mezocatazonală de Semenic și seria epizonală de Locva-Poiana Ruscă. Zona Reșița-Moldova Nouă, orientată NNE-SSV este constituită în special din calcare jurasice și cretacic inferior, iar în carbonifer și liasic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magmatismul laramic, de vîrstă paleocenă, este reprezentat prin banatite – întîlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oravița, Ciclova, Ilidia, Sasca Montană și Moldova Nouă.

În ceea ce privește relieful județului Caraș-Severin, acesta se caracterizează printr-o mare diversitate : 65,4% din suprafață o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile și 7,3% cîmpiile.” ”Relieful din bazinul Cernei, observă cercetătorii, se caracterizează printr-o varietate foarte accentuată în cadrul unei structuri orografice, clar definită și ordonată.”

De asemenea, tot în monografia Caraș-Severinului despre munți se spune că ”Munții. Această treaptă de (relief este reprezentată prin Munții Banatului, partea vestică a Carpaților Meridionali (M. Țarcu, M. Godeanu, M. Cernei și M. Mehedinți) și prin M. Poiana Ruscă – sectorul de sud al acestora – ce aparțin, de fapt, Munților Apuseni.[…]

Munții Locvei sunt situați în vestul Munților Banatului și culminează în Vf. Corhanu Mare (735 m), fiind alcătuiți din șisturi cristaline în vest, iar în est din calcare, triasice, jurasice și cretacice, străpunse de banatite. în zonele ocupate de calcare înălțimile depășesc rar 700 m, între formele de relief carstic dezvoltat aici predominînd dolinele; se întîlnesc și peșteri.”

”Munții Cernei se desfășoară între Valea Olanului până la confluența Belareca – Cerna, pe o distanță de 40 km. Din culmea prelungă a acestor munți se desprind culmi secundare, aproape paralele, care coboară până la Cerna: Olanu, Dobrii, Vlașcu, Culmea Iuții, Arjana, Culmea Prisăcinei, Cicilovete, Mohomicul, Seseminul. Altitudinea cea mai mare este în vârful Vlașcu Mic(1733 m), iar cel mai frumos vârf este Arjana (1512 m).

Munții Mehedinți cuprind trei sectoare: culmea propriu-zisă, masivul Vârful lui Stan – Pietrele Albe și zona Hurcu – Domogled (L.Badea). Profilul Munților Mehedinți este asimetric: versantul nordic – abrupt spre Cerna, iar celălalt – prelung spre Podișul Mehedinților. Zestrea turistică a acestor munți cuprinde vârfuri și semnări, chei, canioane, guri de peșteră, ponoare, poieni, câmpuri de calcar…, o lume recreativă de excepție. Vârfurile cele mai renumite sunt Vârful lui Stan (1466 m), Ciolanu Mare, Inelețul Mare, Codu, Șușcu, Domogledul Mare și Domogledul Mic. Spre deosebire de Munții Mehedinți, în Munții Cernei se află doar câteva benzi de calcar: între Iuta și Piatra Galbenă, între Valea Prisăcina și Poiana Cicilovete. Aceste benzi prezintă abrupturi spre Cerna și sunt tăiate de chei sălbatice: Prisăcina, Iuta, Drăstănic, Bedina. Lapiezuri, puține doline, numeroase peșteri împodobesc cununa de frumusețe a acestor munți. Numai între văile Iuta și Bedina s-au inventariat 88 de peșteri. Renumite sunt, pentru întreaga vale a Cernei și nu numai, Cheile Prisăcinei, Peștera lui Bârzoni.

Munții Mehedinți cuprind cele mai întinse calcare. V. Sencu distinge MARELE ABRUPT, care este alcătuit din treapta inferioară și din treapta superioară. Abruptul puternic frământat se întinde din zona Pecinișca, situată în apropiere de Gara CFR Băile Herculane, până în Vârful lui Stan. Versantul dinspre Cerna, cu variate forme sculpturale, cu pereți abrupți, cu văi sălbatice, cu polii încântătoare, cu țancuri și turnuri calcaroase, cu pinteni și hornuri, cu lapiezuri, oferă un spectacol cu caracter de unicat în munții noștri. Câmpurile de lapiezuri, formațiunile calcaroase, relieful stâncos cu aliniamente puternice, străpunse de chei cuprind o complicată și captivantă morfologie carstică, un labirint nemaiîntâlnit de abrupturi și creste calcaroase. Creasta pare inexpugnabilă, datorită celor două trepte ale Marelui Abrupt. [… ]Peșterile cele mai cunoscute sunt Peștera Mare de la Șoroniște, Peștera de sub Șerban, Gaura Ungurului…”

Peștera Mare de la Șoroniște

Depresiunile. Relieful depresionar este reprezentat ”prin Depresiunea Caransebeș-Mehadica, a cărei conformație este cea a unui graben. Depresiunea Caransebeș are un relief colinar, fiind separată de depresiunea Mehadica prin pasul Domașnea (Poarta Orientală).

Depresiunea Almăjului (depresiunea Bozovici) prezintă altitudini de 400—450 m în est și 300 -350 m în vest. în cuprinsul depresiunii se întîlnesc 7 nivele de terasă, mai dezvoltate în partea stingă a Nerei.

Depresiunea Ezeriș este situată pe locul ocupat de un fost braț al Mării Panonice. în cuprinsul ei se remarcă bazinetele de la Brebu, Ezeriș și Cîlnic.”

Dealurile au o răspândire limitată în cadrul județului Caraș-Severin. Unitățile mai importante ”sunt: Dealurile Bozoviciului — alcătuite din roci eruptive și șisturi cristaline, avînd aspectul unor culmi prelungi, cu altitudini între 500—800 m; Dealurile piemontane ale Oraviței, formate din șisturi cristaline, gresii permiene și calcare jurasice străpunse de banatite, cu înălțimi ce scad spre Cîmpia Carașului; Dealurile Doșlinului, reprezentând un piemont de acumulare și fiind alcătuite din roci pliocene, cu înălțimi în jur de 200 m; Dealurile Sacoș – Zăgujeni prezintă depozite pliocene străpunse de șisturi cristaline (Culmea Blauca și Măgura Poienii).”

Câmpiile. Această treaptă de relief ocupă o suprafață redusă, fiind reprezentată printr-o serie de subunități ale Câmpiei Timișului: câmpiile Șipotului, Moraviței și Carașului.

1.5.Clima

Poziția geografică  a regiunii (sud-vestul) României, la adăpostul munților Carpați dovedește prezența unui climat temperat – continental, subtipul bănățean, moderat care are influențe submediteraneene. Acest regim climatic este influențat  de masele de aer ciclonare sau anticiclonare, din vest și din nord-vest. Vara  sectorul este invadat de masele de aer maritime care sunt împinse de ciclonii atlantici și care   aduc  ploi frontale și umiditate mai mare. Iarna modelarea regimului climatic este  determinată de  circulația maselor de aer umede și relativ calde din Atlanticul de  Nord.

Regimul termic. Urmărind repartizarea valorilor medii ale temperaturii aerului, remarcăm o variație apreciabilă a acestora în funcție de altitudine ută nu se înregistrează în prima lună a anului, ci in fe¬bruarie, situație condiționată de intensificarea maselor de aer rece continental ce vin dinspre nord și nord—nord-est.

Ridicarea bruscă și progresivă a temperaturii medii din lunile de primăvară atît în culoarul Timiș-Cerna, Va¬lea Dunării, Depresiunea Oraviței și Bozoviciului, cit și în zonele montane se datorează, în primul rînd, creșterii mai accentuate a bilanțului caloric, iar în al doilea’rînd: invaziei maselor mai calde de aer din sud-est, destul de frecvente în cursul lunii aprilie.

în lunile de vară, temperaturile medii sunt în continuă; creștere, dar mai moderate, de la o lună la alta, compara¬tiv cu lunile de primăvară.

Din punct de vedere termic, temperatura medie anuala este de 9.5 grade C.

Temperatura medie pe parcursul sezonul rece este de -2 grade C, nr mediu de zile an.

I.5.APE

Hidrografia

Apele subterane

”Pânza freatică se situează în vatra localității Băile Herculane, la cote inferioare suprafeței morfologice cu cca 3 m in zonele de terasă, iar în zona de luncă, nivelul apei poate atinge suprafața terenului in perioade umede cu un maxim de precipitații și ape mari pe Cerna.” (Tiberiu Moraru 1970, pag. 91)

Pe seama apelor subterane (freatice și de adâncime) a luat naștere stațiunea balneoclimaterica Băile Herculane. Sursa este constituita din 19 izvoare naturale cunoscute, din care 9 sunt captate si folosite. Din debitul total se folosește doar o parte in funcție de necesități, restul devărsându-se liber in Cerna.

In jurul statiunii se cunosc 19 izvoare geotermale, situate de-a lungul Cernei, cu un debit bogat, medie 4000mc/zi, cu o radioactivitate ridicata.

Apele de suprafață

Prin includerea în sistemul hidrotehnic și energetic Cerna- Motru-Tismana, în ultimele două decenii Cerna a atras atenția cercetătorilor din numeroase instituții de cercetare si proiectare cu scopul valorificării corespunzătoare a resurselor de apă. S-au construit baraje, tunele de deviere de debit, captări, devieri de debite din bazinele învecinate in măsură sa asigure volumul de apă.

Râul Cerna cu o lungime de 87 km si cu un bazin alungit, îngust si asimetric, dupa modul de dispunere al afluenților și de înrămurare a acestora spre obârșie, rețeaua hidrografica are un aspect penat-dentritic si o suprafață de doar 555 km2 .

Afluenți importanți ai râului Cerna sunt: Olanu, Iauna,Prisăcina, Bilitin etc.

Lacurile

Principalele lacuri sunt: Iovanu și Herculane.(Gâștescu P.1970 pag.341)

Lacul de acumulare Iovanu – are o suprafață de 6, 8 ha si s-a format pe cursul superior al Văii Cernei prin construirea barajului de la Valea lui Iovanu, la confluența pârâiului Iovanu cu Cerna.

Lacul de acumulare Herculane – are cca 4 km lungime si s-a format prin construirea barajului de la Herculane in scopul producerii energiei electrice și menținerii echilibrului apelor subterane din perimetriul stațiunii.

I.6.VEGETATIE

Vegetatia, flora si fauna

In arealul statiunii, pe versanti domina padurile de foioase, alcatuite in principal din fag si quernicee, precum si frasin, tei, ulm, etc.

Din punct de vedere cinegetic, in arealul inconjurator statiunii, in munti traiesc: ursi, cerbi, mistreti, capra neagra, rasi si lupi. De asemenea, in arealul vaii intalnim: vulpea, veverita, ariciul, jderul, bursucul, pisica salbatica, etc.

In acest areal exista o mare diveristate de reptile, incepand cu vipera cu corn, datorita influentelor submediteraneene, apoi sarpele de sticla, sarpele lui Esculap, soparla cenusie, scorpionul. De asemenea, broasca testoasa de uscat se intalneste in acest areal.Pinul Negru de Banat , specie endemică este foarte bine reprezentativă și de asemea speciile de lepidoptere, fluturi care fac deliciul turistilor in periada verii.

Rezervatia Naturala Domogled

Parcul National Domogled – Valea Cernei

Rezervatia este un sanctuar al unei flore si faune de o deosebita varietate, foarte bogata in elemente rare, endemice sau cu raspandire meridionala (balcanica etc.). Pe tancurile greu accesibile si stancariile calcaroase, pe grohotisuri, in pajistile si poienile puternic insorite si batute de vant, in vaiugile adanc taiate in stanca sau umezite de apa izvoarelor si ogaselor, s-a stabilit o flora exceptionala ce alcatuieste asociatii variate; daca multe din elementele acesteia le vom putea reintalni si in muntii ce continua Domogledul pe Valea Cernei spre nord, sau chiar si in alte zone ale Muntilor Banatului, concentrarea lor nu-i nicaieri atat de izbitoare ca aici. Cu riscul de a fi omise multe elemente remarcabile, iata cateva din plantele ce fac fala Domogledului, si pe care le-ar putea recunoaste si nespecialistul: pinul banatean (Pinus nigra var. banatica); alti arbori demni de atentie sunt: carpinita (Carpinus orientalis) care constituie adevarate arborete; alunul turcesc (Corylus colurna) reprezentat si prin exemlare magnifice; tisa (Taxus baccata); fagul oriental (Fagus orientalis) – cele doua din urma nu chiar pe Domogledul propriu-zis, ci pe varfurile Suscu si Hurcu. Dintre arbusti, admirabil se dezvolta liliacul salbatic (Syringa vulgaris). O specie de scorus (Sorbus borbasii) creste in Romania doar aici. Dintre plantele mai marunte, dar in cea mai mare parte endemice, caracteristice si cu flori frumoase: specii de garofita (Dianthus banaticus, D. kitaibelii), o ciubotica-cucului (Primula auricula), o campanula (Campanula crassipes), o albastrita (Centaurea triniaefolia), o brandusa (Colchicum haynaldi), cele doua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum), un stanjenel (Iris reichenbachii).

liliacul salbatic Ciubotica cucului brândușe

(Syringa vulgaris) (Primula auricula) (Colchicum haynaldi)

Garofița – Dianthus banaticus stanjenel (Iris reichenbachii

I.7.FAUNA

”Sute și mii de specii de animale răspândite prin poieni, păduri, pe țancuri, prin apele râurilor, prin întunericul peșterilor uimesc prin bogăție și originalitate. Mamiferele, fauna de păsări, reptilele, peștii, nevertebratele, lepidopterele, fauna subterană sunt de o rară bogăție

i și varietate. Ursul găsește un bun biotop, fiind prezent din zona Băile Herculane până sus, în Godeanu. Este posibilă întâlnirea cu ursul (Ursus arctos) în zona Jelerău – Poiana Mușuroaie – Domogled, pe Arjana, lângă Țesna, la Medved, pe muntele ce-i poartă numele. Prin Munții Cemei și Munții Mehedinți, ursul se plimbă în voie, ca un domn stăpânitor. Cerbul trăiește doar în câteva zone din partea superioară a văii, în schimb căprioarele sunt numeroase. Mistrețul, râsul, vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbtică, ariciul, veverița, vidra populează această regiune puternic frământată, stâncoasă, dar și cu numeroase poieni, ape limpezi și izvoare. Fauna de păsări este bogat reprezentată. Dintre păsările ocrotite amintim: vânturelul roșu, acvila de munte, șorecarul comun, zăganul, vulturul, cocoșul de munte, huhurezul de pădure, corbul. Dacă avem noroc, putem admira voltele elegante ale zăganului venit de peste culmi, din Piatra Stănuleților, unde cuibărește . în | Anexa II, „Specii de faună strict protejate”, a Listei – Roșii a Consiliului Europei, sunt trecute vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), broasca țestoasă de uscat (Testudo heimanni hermanni). ”

Gloria de necontestat a Domogledului o reprezinta fauna sa de fluturi, muntele acesta fiind unanim recunoscut drept una dintre zonele Europei cu cea mai bogata si remarcabila fauna de lepidoptere.

Fluturi in rezervatia Domogled

Uluitoarea revarsare de "petale zburatoare" s-ar putea concretiza in modul stiintific , astfel: in rezervatia Domogled au fost semnalate pana in prezent cca 1.500 specii de lepidoptre, adica aproximativ 45% din numarul total al speciilor cunoscute pe intreaga tara; se considera ca cifra totala trebuie sa fie insa in jur de 2.000 de specii (adica 60-65% din totalul faunei noastre de fluturi).

Euscorpius carpathicus – Scorpion Vipera

I.8.SOLURI

”Condițiile pedogenetice specifice din această parte a țării au condus la formarea unor soluri variate […] Grupa cernoziomurilor, reprezentată prin cernoziomuri semicarbonatice, levigate, sărăturate, ocupă suprafețe restrînse în valea Dunării. […] Grupa solurilor argiloiluviale brune, argiloiluviale podzolice este întîlnită în depresiunea Almăj și în zona Dealurilor Vestice. În zonele mai înalte acestea sunt continuate de soluri brune: dealurile Bozoviciului, zona înaltă a depresiunii Almăjului, dealurile Sacoș-Zăgujeni, partea înaltă a depresiunii Carașului dinspre Munții Țarcu, depresiunea Ezeriș. […] Grupa solurilor brune și brune acide, alături de cele ale grupei anterioare, ocupă suprafețe în zona munților Locvei, Aninei, Dognecei și Arenișului. … Grupa solurilor brune podzolice fi podzolurilor, răspândite pe trepte de relief mai înalte, ocupă suprafețe mai întinse în munții Semenic, Almăj și în partea estică a județului, în munții Țarcu-Godeanu, Cernei și Poiana Ruscă. Grupa solurilor acide de pajiști este foarte răspândită în zonele cele mai înalte ale județului de peste 1 700 m altitudine, în arealul de pajiști alpine și subalpine ale munților Țarcu, Godeanu, Cernei și Muntele Mic. Grupa solurilor litomorfe, reprezentată prin endzine (negre și brune), s-a format pe un substrat calcaros în condiții de umiditate și datorită prezenței învelișului forestier. Ele ocupă toată zona calcaroasă cuprinsă între Reșița și Moldova Nouă. Sub formă de petice se întîlnesc rendzine roșii-brune și terra rosa în munții Aninei și Locvei. În depresiunea „golf** a Oraviței se află soluri negre și brune compact-argiloase, numite vertisoluri. […] Cele mai răspândite sunt solurile pseudogleice întîlnite pe terasele Timișului intre Buchin și Sacu, pe terasele Bistrei în aval de Oțelu Roșu și în cîmpia Gătaei. […] Grupa solurilor slab dezvoltate și de luncă. Regosolurile dezvoltate în fîșii se află pe pantele înclinate din Dealurile Vestice, […] Litosolurile sunt prezente în lunca Nerei între localitatea Slatina Nera și Nâidăș. în luncile Timișului, Bîrzavei și Pogănișului s-au dezvoltat soluri aluviale foarte fertile.”

Top of Form

I.9.RESURSE

I.10.POPULATIE. ASEZARI UMANE. CADRUL SOCIO-ECONOMIC. FACTORI DE BAZA AI DEZVOLTARII TURISTICE

CAPITOLUL II

RESURSE TURISTICE

II.1.RESURSE SI OBIECTIVE TURISTICE NATURALE

II.2.RESURSE SI OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE

II.3.PARCUL NATURAL VALEA CERNEI /DOMOGLET(IMPORTANTA TURISTICA )(CONSILIUL JUDETEAN)

Harta turistica Parcul Domoglet – Valea Cernei

II.4.INFRASTRUCTURA TURISTICA

II.5.CAILE DE COMUNICATIE

II.6.STRUCTURILE DE PRIMIRE

II.7. STRUCTURILE DE ALIMENTATIE

II.8.STRUCTURILE DE AGREMENT

CAP.III.VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC

III.1.TIPURI SI FORME DE TURISM

III.2.CRITERII DE DETERMINARE A FORMELOR DE TURISM

III.3.CIRCULATIA TURISTICA

III.4.PROPUNERI PENTRU IMBUATATIREA ACTIVITATII TURISTICE

III.5.DIRECTII MAJORE DE DEVOLTARE TURISTICA

III.6.DIRECTII DE VALORIFICARE DURABILA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

http://academica.udcantemir.ro/wp-content/uploads/article/studia/s8/S8A2.pdf