Prof. univ. dr. arh. Doina DASCĂLU Prof. univ. dr. Roxana Pașcu Absolvent, Nicoleta-Elena Popa 2018 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ… [311235]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]. univ. dr. arh. Doina DASCĂLU

Prof. univ. dr. Roxana Pașcu

Absolvent: [anonimizat]-Elena Popa

2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ

PROPUNEREA UNOR MODULI DE COMPOZIȚII VEGETALE UTILIZABILE ȊN SPAȚIILE VERZI DIN PARCUL “PIAȚA VOIEVOZILOR” [anonimizat]. univ. dr. arh. Doina DASCĂLU

Prof. univ. dr. Roxana Pașcu Absolvent: [anonimizat]-Elena Popa

2018

IAȘI

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

INTRODUCERE

Ȋndepărtarea din ce ȋn ce mai mare de natură din cauza născocirilor proprii duce la impulsul sentimentului stringent de a onora chemările ei insistente. Omul, [anonimizat] ȋntr-o foarte mică parte a unui foarte mare angrenaj fiind purtat de valurile care nu cruță a unei vieți ȋn [anonimizat]-i [anonimizat]. Acest imperativ social se traduce prin ȋnființarea ȋn centrele populate a numeroase spații plantate.

[anonimizat], sunt adevărații plămâni care luptă cel mai activ ȋ[anonimizat] a [anonimizat]. Aceste spații verzi ȋmbunătățesc microclimatul reducând intensitatea zgomotului și punând la dispoziție o [anonimizat], [anonimizat], redând acestora vigoarea pe care o necesită o activitate productivă.

Acesta este motivul pentru care amenajarea unor spații verzi a ajuns să capete ȋn contextul tuturor măsurilor care au fost luate pentru a ȋmbunătăți viața oamenilor o importanță vitală și hotărâtoare.

[anonimizat], străzilor și drumurilor au un rol mare ȋn [anonimizat], amenajarea peisageră corespunzătoare, ȋnlăturarea monotoniei traseului și diversificarea imaginilor. Amenajarea a [anonimizat] a realiza ȋnfrumusețatea peisajului românesc (Preda M., 1973).

[anonimizat]. Cele mai multe exemplare ale Tilia tomentosa sunt regăsite în cadrul aliniamentelor stradale ca și în cel al parcurilor.

Parcurile și grădinile amenajate au evoluat ȋn timp ȋn [anonimizat], [anonimizat], culturale, tradițiile și modul ȋn care s-au dezvoltat istoric popoarele.

Cercetările realizate adânc ȋn istorie, locul unde lipsa documentelor ne duce mai degrabă ȋn [anonimizat] ȋn lume se ȋntâlnește un cuvânt utilizat ȋn limba a mai multe popoare antice: paradisul. Acesta fiind descris ca o [anonimizat] ȋnsemnând totodată locul unde se ȋmplinesc toate visele de fericire.

Toate popoarele aspiră la locuri retrase, ȋn care să fie plin de liniște și de pace, spre natură, frumusețe dar și armonie, spre limpezimea apelor care aduc răcoarea. După cum s-a văzut, ceste tendințe au fost traduse prin realizarea a ceva ce omul credea a fi mult mai sus pe scara aspirațiilor sale și au fost materializate, printre altele, ȋn construcția anumitor paradisuri terestre denumite grădini.

Ȋn Antichitate, după bogăția și puterea realizată, au apărut ca urmare grădinile dar și parcurile (Preda M., 1973).

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

Omul se iluzioneză ȋn privința separării sale față de natură prin atitudinile diverse ȋn raport cu ea care s-au dezvoltat în cadrul timpului și al spațiului: prin încercarea păstrării și continuitatea integrării în natură, precum și prin respectul acordat acesteia, a încercat să speculeze utilitatea ei și să rămână doar cu foloase datorită ei și a privit cu ostilitate, neîncredere și cu frică, încercând izolarea față de ea. Cultura urbană a ajuns să se manifeste aproape oriunde, spațial și temporal, prin excluderea aparentă a naturii aflată ȋn spațiul său construit. Ȋn spatele acestei aparente excluderi se ascunde totuși permeabilitatea urbană care ar putea fi definită prin absorbția anumitor elemente ale mediului natural din partea tradiționalelor organisme orășenești (Dascălu Doina Mira, 2006).

Concomitent dezvoltării orașelor se ajunge la impunerea crescândă a necesității ȋnființării locurilor destinate plimbării și agrementului. Asistăm așadar la amenajarea spațiilor verzi ȋn număr mare din centrele urbane ȋncepând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Frumoase parcuri și grădini există ȋn cele mai multe dintre centrele urbane aparținând țării noastre. acestea s-au dezvoltat cu precădere ȋn anii care au aparținut socialismului. Ȋn acest fel s-a urmărit realizarea unor suprafețe constând ȋn spații verzi care să aducă contribuția lor la ȋmbunătățirea de condiții igienico-sanitare ce se impun ȋn dezvoltarea ansamblurilor arhitectonice mari (Preda M., 1973).

Ideile care aparțin lui Sitte sunt prețioase, peisagistic privind, în privința peisajelor plantate ale orașelor. Marele arhitect urbanist atrăsese atenția asupra influenței benefice exercitată asupra omului de interacțiunea formelor care sunt sever arhitecturale artistice ȋmpreună cu formele libere aparținând naturii; despre necesitatea creării spațiilor destul de largi și amenajate frumos într-o masă compactă formată din edificii, atât din considerații igienice, pentru a crea buna dispoziție și să potențeze fantezia umană; monumentele dar și arborii care au un aspect pitoresc trebuie poziționați astfel încât să se evite centrul piețelor, locurile cu o circulație intensă, și poziționați numai în locuri liniștite, ȋn apropierea formele arhitecturale care au calități estetice excepționale. Sitte a acordat o importanță extraordinară caracterului închis dar și intim aparținând piețelor, ca de altfel și caracterului destul de intim specific grădinii orășenești aflată ȋn mijlocul cartierelor destinate pentru locuit.

Compozițiile vegetale din orașe și metropole

Acțiunea omului poate crea ȋn cadrul parcurilor unele microclimate care asigură adăpostirea, pot fi luate mai multe măsuri pentru ameliorarea solurilor, ȋmbunătățiri funciare, iar relieful poate suferi modificări și transformări ȋn funcție de cerințele stilului, vegetația putând fi schimbată sau dirijată odată cu creșterea, apele se pot ȋntâlni sub forma canalelor, fântânilor arteziene,oglinzilor mari din cadrul bazinelor, lacurilor naturale, izvoarelor etc. Elementele inestetice din cadrul ȋnconjurător se pot masca și anumite direcții se pot realiza datorită frumoaselor perspective prin ajutorul vegetației, o amenajare corespunzătoare a reliefului, amplasarea eficientă a construcțiilor decorative. Se ajunge astfel la amenajarea parcurilor și grădinilor cu multiple funcțiuni cum ar fi cele de pe lângă cartierele destinate locuințelor.

Ȋn funcție de stilul adoptat se va ține cont de influențele climei, de sezonul ȋn care se frecventează, de tipul de spațiu verde și de scopul care se urmărește pentru amenajarea acestuia: de exemplu parc de cultură și odihnă, scuar etc.

Girardin publică ȋn 1777 principiile compozițiilor sale ȋn „Asupra compozițiilor peisajelor”. Acesta identifică scopul artei grădinăritului care se rezumă la ȋmbogățirea naturii, că amenajarea trebuie să aibă un caracter mai mult poetic și pictural, natura cu ceea ce are ea mai adevărat și nu elementele artificiale ca conducătorul arhitectului peisagist și de asemenea că va fi căutată o legătură armonioasă cu toate elementele, incluzând natura ȋnconjurătoare (Preda M., 1973).

Spațiile verzi situate ȋn orașe prezintă caractere deosebite comparativ cu cele din mediul rural. Așadar ȋn cadrul celor din mediul urban se are ȋn vedere impunerea unor restricții care trebuie luate ȋn seamă cum ar fi: limitarea suprafețelor mici, spațiile sunt foarte puțin degajate și denotă un caracter ȋnchis, terenul necesită o abordare mai economică pentru a-i crește valoarea, elementele folosite ar putea fi deosebit de variate și rafinate, ȋn spațiile mai restrânse interdependența este mult mai activă, condițiile microclimatice dau adăpost mai bun contra vântului, și concomitent o insolație puternică, lipsa circulației aerului, scăderea umidității relative aparținând aerului, orice element care a fost introdus ȋntr-un spațiu care este limitat capătă o mai mare importanță cum ar fi utilizarea pietrelor, a reliefului, a plantelor care pot căpăta caractere sculpturale, ȋn grădinile urbane ȋși găsesc locul materialele diverse alături de vegetația exotică și formele interesante, amenajările sunt ȋntr-o legătură cu trasarea estetică dar și funcțională pentru drumuri și alei.

Evoluția conceptului de compoziții vegetale

Arborii plantați grupat sau izolați de pe malul apelor duc la creearea efectelor ornamentale de ordin primar.

Plantarea grupată se execută pentru ȋnsușirile decorative deținute de unii arbori care cresc când sunt plantați mulți la un loc. Grupările pot fi realizate din o specie sau din specii diferite. Cele care sunt dintr-o singură specie cresc impresia de masiv, forță și expresivitate mare. Acest lucru s-a constatat prin studierea plantației de plopi aflată pe insula din lacul Herestrău sau a plantației de pini aflată pe malul de nord-est al parcului Trostianeț aflat ȋn fostul U.R.S.S. Oglinda pe care o constituie apa lacului pentru arbori este cea care mărește efectele de masă ducând la conturarea lor mai precisă.

Amplasarea grupărilor de arbori ȋn apropierea apei, ȋn primul plan, duce la lipsa de adâncime a perspectivei, iar amplasarea lor ȋntr-un plan mai ȋndepărtat, cum ar fi limita pajiștii, duce la adâncirea perspectivei. Este indicat ca grupările executate să fie profilate bine, pe un gazon verde mai deschis a pajiștii, fie pe un fundal vegetal de culoare contrastantă sau pe cer. Cele plasate lângă apă au obligația de a atrage atenția vizitatorului asupra principalului plan al acelei compoziții.

De asemenea se acordă mare importanță ȋn alegerea speciilor funcție de distanța de unde se vor admira, modul cum sunt reflectate de luciul apei. Pentru planul principal sunt căutate speciile cu forme interesante a coronamentului văzute de aproape (Preda M., 1973).

Importanța cercetării privind dezvoltarea compozițiilor vegetale

Alegerea vegetației aferentă cartierelor de locuințe se face ținându-se cont de luminozitatea zilei și influența pe care o au culorile pentru psihicul uman. Ȋn acest caz se recomandă adesea ca lângă construcțiile cenușii dar și având linii monotone să se prevadă specii care dețin culori vii precum Cornus sanguinea, Rhus typhina, Prunus pissardi, Rosa sp., Cotinus coggygria, etc.

Asimilarea și ȋmbinarea stilurilor parcurilor de până ȋn prezent a fost realizată de parcurile moderne care concomitent le-au realizat forme, dimensiuni și creat ȋncât să satisfacă multiplele necesități.

Formele s-au transformat, devenind mai simple, mai sobre, mai fluide, materialele pentru construcții mai variate și elementele care ornamentează mai stilizate dar și mai reprezentative perioadei noastre. Aspectul estetic este de asemenea dublat și de alte cerințe.

Ȋn cadrul amenajărilor moderne ale spațiilor verzi se cere destul de mult păstrarea reliefului terenului fără a se modifica sau să se intervină numai prin mici modificări. Astfel se ajunge la păstrarea peisajului natural ȋntr-un procent cât mai mare. Relieful terenului se modifică uneori ȋn spațiul ansamblurilor destinate locuințelor pentru amenajarea taluzurilor, valonamentelor, pentru estetică sau uneori pentru a realiza o protecție ȋmpotriva zgomotelor.

Pentru a amenaja spațiile verzi din ansamblurile de locuințe se ține cont de condițiile climatice. Ȋn cazul ȋn care condițiile de climă sunt reci, ploioase sau cu ceață se recurge la proiectarea spațiilor verzi care să conțină suprafețe procetual mari de peluze dar și spații deschise, favorizând ȋnsorirea care se caută. Se plantează grupe mici de arbori și arbuști din specii care au coronamentul destul de rar, prin care să poată trece razele soarelui cu ușurință: plop tremurător, larice, mesteacăn. Condițiile de climă uscată cu zile multe senine, lungi perioade de ȋnsorire și cu insolație puternică necesită ȋn spațiul aferent cvartalelor de locuințe proiectarea spațiilor verzi cu un procent mare al arborilor și arbuștilor grupați și ȋn masive, mai multă umbră dată de arbori care mărginesc aleile cum ar fi ulmii, teii, paltinii și pergole (Sandu Tatiana, 2015).

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA CADRULUI URBAN ȘI NATURAL

Relieful județului Iași este fluvio-deluvial, care se caracterizează prin intermediul a trei subunitati geomorfologice:

Câmpia Moldovei sau numită și Jijia – Bahlui este caracterizată prin relieful larg vălurat cu interfluvii colinare și deluviale care au altitudini cuprinse între 125 ÷ 150 m;

Masive deluroase dar și platouri structurale ce dețin înălțimi ce depășesc 400 ÷ 500 m, care aparțin Podișului Sucevei (partea vestică a județului);

Un relief masiv și înalt cu numeroase suprafețe structurale care au altitudini de 350 ÷ 450 m ce aparțin Podișului Central Moldovenesc;

Aproximativ 30% din suprafața teritoriul județului este deținut de formele de acumulare ce sunt reprezentate prin luncile văilor Siret, Prut, Moldova, Bahlui, Jijia, ponderea de 70% revine reliefului sculptural, respectiv podurilor interfluviale cvasiorizontale și culmilor.

2.1. Cadrul urban

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea […]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei…”—Nicolae Iorga

Iași, denumit și „Orașul celor șapte coline” este municipiul de reședință al județului cu același nume, din Moldova, ce a primit titlul „Capitala Culturală a României”. Râul Nicolina, râul Bahlui și pârâul Șorogari traversează orașul care a dăruit patrimoniului național valori materiale și spirituale inestimabile și a înscris în istoria țării pagini glorioase. Ȋn zona răsăriteană a orașului curge pârâul din care sunt realizate artificial trei lacuri de agrement, Ciric.

Situarea acestuia în apropierea graniței estice a României a dus la dezvoltarea ȋn principalul pol al părții de est a Uniunii Europene.

Suprafața de teren intravilan luată ȋn considerare pentru realizarea compozițiilor vegetale (Figura 2.1.) se află ȋn județul Iași, ȋn spatele stației Minerva din cartierul Alexandru cel Bun.

(https://tinyurl.com/y8j2g6s4)

Figura 2.1. Localizarea ȋn plan a sit-ului unde se vor utiliza compozițiile vegetale

2.2. Elemente de mediu

Rețeaua hidrografică care drenează limitele județului Iași, cu densitatea de 0,5 km/2 km, se formează din bazinul de mijloc aparținând râului Prut, ce udă partea de est deținută de județul Iași, pe distanța de 231 km care formează ȋn același timp granița cu Republica Moldova prin cursul de mijloc aparținând râului Siret, ce străbate extremitatea nord-vestică a județului Iași pe direcția NNV-SSE, pe lungimea de 76 km.

Ȋn regimul termic se ȋnregistrează valorile medii multianuale variind ȋntre 8oC ȋn regiunile de deal și 9,6oC ȋn regiunea de câmpie.

Cantități mici de precipitații sunt ȋnregistrate și ȋnsumează făcând o medie 500 mm pe an ȋn cadrul celei mai mari suprafețe a teritoriului județului Iași și 600 mm pe an ȋn partea vestică a acestuia.

Vânturile predominante vin dinspre NV având o frecvență medie pe an de 21,5 %, urmând cele dinspre SE (13,0 %) și N (9,5 %).

2.3. Clima

Clima are un caracter continental pronunțat și este influențată de masele de aer care provin dinspre răsărit. Timpul secetos predomină vara prin temperaturi ridicate, ȋn timp ce iarna efectul maselor de aer din direcția nordului și a nord-estului se simte ȋn mod pronunțat, regiunea ajungând frecvent să fie bântuită de către viscole. Trăsăturile regimului climateric continental specific sunt completate de secete, brume târzii apărute primăvara și timpurii care apar toamna și de averse de ploaie împreună cu căderi de grindină.

PARTEA A II-A

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

SCOP, OBIECTIVE, MATERIAL ȘI METODĂ

3.1. Scopul lucrării

Lucrarea prezentă urmărește crearea unei atmosfere mult mai plăcută prin introducerea în peisaj a modulilor de compoziții vegetale propuși care să ofere adulților cât și copiilor un spațiu verde ce va îndeplini cerințele acestora în ceea ce privește locurile de stat precum și locurile de joacă sigure. În acest fel vom ajunge la îmbinarea în mod armonios a plăcutului cu utilul, se va cultiva gustul pentru fumos și se vor crea modelele demne de urmat pentru viitoarele proiectări peisagistice.

Pentru a se realiza o proiectare judicioasă e necesară o documentare complexă prin care să se evite cât mai posibil erorile ducând la satisfacerea tuturor necesităților zonale și pentru oferirea funcțiunilor care există deja o utilizare mult mai bună. Ridicarea prestigiului prin magnetismul zonei vor contribui la crearea de funcțiuni noi ce vor satisface nevoia de odihnă, de relaxare și de desfășurare în aer liber a activităților copiilor și adulților prin realizarea zonelor speciale.

Totalitatea acestor propuneri de reabilitare a peisajului vor fi luate ca exemple pozitive pentru următoarele situri asemănătoare, oferind astfel ocazia de amenajare sau reabilitare a parcurilor într-un mod folositor și cât mai eficient. În același timp trebuie să se rețină faptul că acest teren este deținut de primărie și este situat într-o zonă circulată intens, astfel existând unele reguli care ar trebui neapărat îndeplinite.

Momentan parcul Piața Voievozilor este amenajat sub forma unui parc pentru recreerea copiilor și a adulților ce îi însoțesc, acesta fiind utilat cu mobilier urban ce se află în stadiu avansat de degradare în marea majoritate a cazurilor, care reprezintă un grad mare de pericol pentru accidentarea acestora. Parcul duce lipsă de vegetație arbustivă, cea existentă fiind îmbătrânită parțial și în necesitatea unei toaletări corespunzătoare, iar gazonul nu este întreținut.

Principalele aspecte luate în calcul la momentul amenajării vor fi: reabilitarea parcului, mobilierul urban existent dezafectat care se află într-o stare ridicată de degradare dar și înlocuirea acestuia cu unul nou. Parcul reamenajat va conține pe lângă speciile existente și grupări vegetale realizate din speciile genului Prunus, Berberis, Buxus și Euonymus.

Fiecare spațiu verde care are o carență de specii arbustive va beneficia de modulii de compoziții vegetale ce se vor amplasa în interiorul acestuia. Vegetația din cadrul parcului se dorește a fi completată cu arbori și un număr mare de arbuști, iar totalitatea terenului neacoperit de vegetație ierboasă va fi acoperit de rulouri de gazon. Urmează în continuarea acestora întocmirea unui sistem care să realizeze irigații în mod automat pentru materialul vegetal și dendrologic ce va fi plantat.

3.2. Obiectivele cercetării

Unul din obiectivele pentru finalizarea acestei propuneri de amenajare este înlăturarea a ceea ce nu este conform și să se facă reabilitarea a ceea ce se poate păstra din punct de vedere al materialului vegetal.

O importanță reală este constituită de documentarea asupra situației ce există la nivelul sitului ce se realizează în cadrul locului prin colectarea informațiilor generale despre situl ales făcând referire la mediul de tip natural dar și la cadrul construit.

Toate disfuncțiile sitului se vor încerca a se scoate în evidență prin intermediul analizei SWOT și prin analizele comparative.

Următorul pas conduce la identificarea unor criterii privitoare la caracterul și valoarea acestui fel de reabilitare, caracterul putând fi definit prin senzația sau impresia ce ne-o oferă un spațiu la prima vedere, iar valoarea reprezentând acea particularitate unică deținută de sit, trăsătura definitorie care ne atrage atenția.

La final se va propune modalitatea de reabilitare și îmbunătățire a situației actuale ce are ca scop realizarea unității în diversitate și armoniei pentru a îmbina utilul cu plăcutul ducând la corectarea greșelilor prezente.

3.3. Material și metodă

Spațiul ȋn care se propun modulii de compoziții vegetale se regăsește ȋn municipiul Iași, pe Bulevardul Alexandru cel Bun și are o suprafață de aproape 10.000 mp. Ȋn jurul parcului se află numeroase clădiri de locuințe ce vor beneficia ȋn urma propunerii de amenajare. Acum parcul se află ȋntr-o stare bună datorită recentei reamenajări parțiale. Aleile sunt clar delimitate, iar mobilierul din cadrul parcului este ȋn cea mai mare parte uzat și parțial rupt. Vegetația este ȋn cea mai mare parte ȋntr-o stare bună, ramurile afectate fiind doar cele aflate la ȋndemâna copiilor. Ȋn vecinătatea

Ca urmare a analizei în detaliu a zonei de amplasament și a identificării necesităților beneficiarilor propunerii, a fost stabilită zonificarea multifuncțională a existentului sit în așa fel încât propunerea să conțină mai multe zone diferite.

Dacă se analizează situația deja existentă se poate observa numărul mare de disfuncții prezente la locul sitului.

Spațiul verde nu se află împărțit pe mai multe categorii, fiind zone unde acesta este neuniform putându-se observa lipsa gazonului;

Locurile de stat se găsesc într-o stare degradată (Fig. 3.1.);

Numărul stâlpilor de iluminat este redus în zonele care nu fac parte din axul central;

Toate exemplarele au nevoie de îngrijire și fasonare;

Dimensiunea și materialul din care sunt realizate aleile variază;

Modelul mobilierului este variat, înlocuirea acestuia făcându-se parțial, și coșurile de gunoi se găsesc într-un număr redus;

Sit-ul se desfășoară pe o mare suprafață ca ajunge la aproximativ 10.000 mp și este deficitar în zone multifuncționale care să dețină anumite funcțiuni;

Exemplarele de Buxus sempervirens din mijlocul zonelor principale ajung să fie distruse de copii care au nevoie de un loc de joacă.

Figura 3.1. Loc de stat deteriorat de păsări

(Original)

CAPITOLUL 4

ANALIZA UNOR STUDII DE CAZ

4. 1. Descrierea sistemului compozițional al parcului ”Piața Voievozilor”

Spațiul verde care se află în studiu și necesită moduli de compoziții vegetale care să satisfacă necesitățile ce au fost prezentate anterior. Vegetația găsită în cadrul sitului este dispusă haotic în parc. În cadrul parcului se pot identifica încercări de realizare a compozițiior din specii de arbuști cum ar fi Hibiscus syriacus, Spiraea x vanhouttei și Cotoneaster horizontalis (Fig. 4.1.). Din nefericire în prezent se mai pot observa puține exemplare ale speciei Tamarix ramosissima, având o lăstărire puternică ce creează un aspect haotic, iar din cauză că nu sunt grupate estetic nu dau un aspect plăcut care să le valorifice. Din cauză că nu au avut parte de întreținere portul acestora lasă de dorit.

Figura 4.1. Detaliu vegetație arbustivă

(Original)

Arborii a căror fasonare n-a fost realizată la timp au avut parte de o dezvoltare haotică. Majoritatea dintre aceștia au o formă extrem de pendentă, reprezentând o posibilitate de a fi afectați de către copiii care se joacă în jurul acestora. Gazonul necesită reînsămânțare din cauza golurilor rămase după călcare.

Denumirea populară a exemplarelor din parc aparținând genului Catalpa este cea de catalpă. Arborii au o tulpină scurtă dar strâmbă. Scoarța acestora este subțire și netedă de culoare cenușie, iar coroana acestora este largă și rotunjită format din lujeri viguroși, netezi și verzi-măslinii care sunt fin pubescenți. Mugurii verticilați sunt câte trei ori opuși, mici dar bruni, glabri, cu 2-4 solzi desfăcuți ȋn zona vârfului; cicatricea este de dimensiune mare, aproape rotundă. Frunzele mari, de 10-20 cm, puțin cordate, acuminate scurt, cu margine ondulată, uneori cu 2 lobi mici laterali, pe față sunt glabre, pubescente pe dos, cu un miros neplăcut; pețiol de 9-16 cm. Florile mari, de 5-6 cm, albe, ce au interiorul cu pete de culoare purpurie și 2 dungi de culoare galbenă; paniculele florale terminale au 15-20 cm și apar în cadrul intervalului iunie-iulie. Fructele sunt găsite sub forma capsulelor silicviforme pendente, ce au 20-40 cm și pereții subțiri. Semințele plane și turtite sunt prevăzute cu aripi păroase și peri mătăsoși la extremități.

Ȋntrebuințarea acesteia se realizează individual ȋn cadrul parcului datorită frumuseții prețuite a florilor, mărimii frunzelor și interesantelor fructe (Fig. 4.2.).

Figura 4.2. Detaliu al unui exemplar din specia Catalpa bignonioides

(Original)

După cum se poate observa și în figura 4.3., speciile aparținând genului Juniperus sunt arbuști prostrați care conțin ramuri lungi. Lujerii numeroși sunt scurți, îngrămădiți. Acestea prezintă frunze verzi albăstrui și aciculare. Cele solziforme sunt foarte mici. Conurile cărnoase, albăstrui, sunt brumate. La noi e frecvent introdusă ca specie ornamentală.

Figura 4.3. Detaliu al speciei aparținând genului Juniperus horizontalis

(Original)

Exemplarele aparținând genului Acer ating aproximativ 25 m. Tulpina este dreaptă cu trunchi scurt la acești arbori izolați. Scoarța cenușie este netedă. Coroană acestuia e largă și ovoidă, întreruptă neregulat. Lujerii viguroși de culoare brun-verzui deschis sunt glabrii. Frunzele mari, au lobi acuminați cu margine crenat-serată și pețiolul mai scurt. Florile, verzui-gălbui, sunt grupate sub forma paniculelor bogate pendente și apar după frunze. Fructele numite disamare, au aripi de câțiva centimetrii, unite formând un unghi drept sau ascuțit.

Speciile genului Tamarix se ȋntâlnesc ca un arbust rămuros și tufos care ajung până la 4 m, cu lujeri foarte subțiri, rotunzi. Mugurii sunt alterni, numeroși, foarte mici, acoperiți fiecare de o frunzișoară mai lungă decât mugurele. Frunzele solziforme sunt glauce, ovoid-lanceolate, ascuțite și sesile. Are flori mici, pe tipul 5, roze sau albe, slab mirositoare, grupate în raceme spiciforme formate pe lujerii din anul current care ȋnfloresc în mai-iunie. Fructele se regăsesc sub formă de capsule cu 3-5 valve ce prezintă ȋn interior multe semințe mici care sunt prevăzute cu smocuri de peri. Acestea lăstăresc abundent. Rezistă bine la secetă și temperaturi ridicate (Figura 4.4.).

Figura 4.4. Detaliu al unui exemplar de Tamarix

(Original)

Exemplarele de Picea au câțiva ani și au o înălțime de aproximativ 1,5 m cu până la 1 m diametru. Scoarță de culoare brun-roșcată este uneori cenușie și netedă la început. Aceasta se desface sub forma unor solzi subțiri. Coroana piramidal-conică are pe trunchi ramuri ce se găsesc dispuse verticilat. Lujerii sunt glabri sau pubescenți mai rar. Proeminențele pe care sunt inserate acele se regăsesc presărate pe aceștia. Frunzele aciculare sunt persistente, de doar câțiva centimetrii, rigide, ascuțite și de culoare verde închis (Figura 4.5.).

Figura 4.5. Detaliu exemplar de Picea abies

(Original)

Denumirea populară a exemplarelor aparținând genului Malus este cea de măr. Acestea sunt scunde, cu tulpina scurtă, puternic ramificată și cu un ritidom brun-negricios, care se exfoliază în plăci mari, solzos. Lujerii roșcați au la capăt un spin sau un mugure. Mugurii sunt alterni, apropiați față de lujer, ovoid conici, tomentoși. Frunzele lat-ovate sunt alterne, de câțiva centimetrii, care se caracterizează prin a fi brusc ȋngustate la vârf, serate, slab pubescente pe dos, cu pețiolul scurt. Florile sunt alb-roze, grupate sub formă de raceme umbelate, iar anterele galbene se găsesc ȋn stamine. Fructele sunt false, verzui-gălbui, cărnoase, ovoide sau globuloase, de câțiva centimetrii în diametru, la vârf având o adâncitură.

Cele patru exemplare de Salix se ȋncadrează la mărimea a II-a, atingând 20-25 m înălțime și 2 m în diametru. Tulpina acestora este strâmbă, iar scoarța netedă, de culoare cenușiu-verzuie, cu ritidom cenușiu-brun. Coroana rară, ramificată neregulat se dezvoltă globuloasă, regulată. Lujerii sunt flexibili și de culoare verde-gălbui. Frunzele lanceolate, lungi de câțiva centimetrii buni se găsesc sub formă prelung acuminată, mărunt serate, sunt mătăsos păroase numai pe dos. Florile dioice, cu cele mascule găsite grupate sub forma amenților galbeni sunt de câțiva centimetrii, cu două stamine și cele femele ca amenți verzui. Aceasta înflorește concomitent cu înfrunzirea ȋn perioada martie-aprilie.

Exemplarele de Cotoneaster sunt arbuști cu o ȋnălțime variabilă ce are frunzele semipersistente, mucronate, glabre și păroase pe suprafața inferioară. Florile roze de dimensiuni mici ȋnfloresc în luna iunie câte 1-2. Fructul sferic este de culoare roșie lucitoare. Este o specie ce rezistă la ger, fum și praf. Acestea sunt decorative prin port, frunze, flori și fructe, fiind se utilizate izolat în cadrul spațiilor verzi (Figura 4.6.).

Figura 4.6. Detaliu privind utilizarea exemplarului de Cotoneaster

(Original)

Speciile genului Taxus ajung la aproximativ 1 m înălțime și la un diametru de până la 1 m, rămase în formă arbustivă. Lăstarii pleacă mai mulți de la bază, cu o formă de tufă. Ritidomul este cenușiu-roșcat și se exfoliază în plăci. Coroana exemplarelor izolate este ovoid-conică, dezvoltânduse aproape de sol cu un frunziș des. Lujerii verzi-gălbui au creștere zveltă. Frunzele sunt pieloase, persistente, acicular-lățite, de câțiva centimetrii, acuminate la vârf, ascuțite dar fără să înțepe, îngustate la bază, pe față de un verde întunecat și verde deschis pe dos.

Cele două exemplare de Populus au o talie mare care atinge 30-35 m înălțime. Tulpina groasă, cilindrică este puternic ramificată. Scoarța albă-cenușie este netedă.. Coroană acestuia are un frunziș bogat cu lujeri rotunzi, de culoare cenușii albicioși. Mugurii dispuși alterni, ovo-conici, de câțiva milimetrii prezintă 3-5 solzi tomentoși. Frunzele lung pețiolate sunt ovate, având 3-5 lobi palmați.

Exemplarul de Quercus ajunge până la aproximativ 10 m înălțime și un diametru de 1-2 m. Tulpina arborelui izolat este ramificată de jos. Scoarță netedă este și lucitoare. Coroana a rămas largă și neregulat întreruptă. Mugurii alterni sunt ovoizi, ducând la formarea frunzelor ce variază fiind obovate, rotunjite la vârf, glabre pe ambele fețe. Flori apar prin aprilie-mai. Ghindele se găsesc grupate 2-5 pe pedunculul lung. Aceasta are câțiva cm, de formă ovoid-alungită, elipsoidală.

Exemplarele de Thuja cresc ca arbuști care ajung la o ȋnălțime de 2 m. Tulpina care este dreaptă are ramuri scurte și dese ce formează o coroana piramidală. Scoarța netedă de culoare brun-roșcată este exfoliabilă sub formă de fâșii. Lujerii sunt ramificați altern orizontal sau oblic. Frunzele solziforme sunt opuse îmbrăcând complet lujerul, cele laterale deținând forma de luntre, iar cele aflate dorso-ventral sunt plate. Conurile ovoid-alungite sunt terminale, foarte mici, cu 3-5 perechi de solzi au o culoare verde. S-au adaptat condițiilor diverse cum ar fi seceta și umbrirea laterală, la gaze și fum rezistând la ger. Utilizată ȋn cadrul parcului la marginea parterelor (Figura 4.7.).

Figura 4.7. Detaliu al speciei Thuja

(Original)

Forma arbustivă a genului Hibiscus atinge aproximativ 2 m, având o tulpină ce se ramifică ȋncă de la bază ce are forma de tufă. Scoarța netedă, cenușie, este fin crăpată. Lujerii tineri sunt acoperiți de peri lungi care sunt moi. Frunzele pețiolate, de formă rombic-ovate, au trei lobi și sunt dințate neregulat cu trei nervuri sub formă palmată. Florile, pe tipul 5, sunt solitare, mari, cu petale de culoare albă sau mov sunt pătate cu un roșu-violet.. Fructele se găsesc sub forma capsulelor dehiscente ȋmpărțite în 5 valve. Rezistă la secetă, geruri și nu are pretenții legate de sol (Figura 4.8.).

Figura 4.8. Detaliu reprezentând specia Hibiscus syriacus

(Original)

Cele câteva exemplare ale genului Spiraea sub formă de tufe dese ajung la apoximativ 1 m ȋnălțime ȋn cadrul parcului. Lujerii sunt zvelți, lucitori, pendenți. Frunzele sunt rombice cu aproximație, de câțiva centimetrii, crenate în jumătatea superioară, pe dos fiind verzi-albăstrui. Florile albe foarte mici sunt grupate în corimbe. Este rezistentă la ger și la lumină.

Exemplarele genului Rosa sunt arbuști erecți cu talia variabilă ajungând până la aproximativ 1,5 m. Tulpinile sunt acoperite cu ghimpi iar frunzele sunt imparipenat-compuse, stipelate, lucioase. Florile se regăsesc solitare, variând ca formă, număr al petalelor, culoare și parfum. Acestea înfloresc o singură dată în timpul perioadei vegetative (Fig.4.9.).

Figura 4.9. Detaliu al exemplarelor din genul Rosa

(Original)

4. 2 Analiza SWOT a Parcului “Piața Voievozilor” din cartierul Alexandru

4. 2. 1. Puncte tari

numărul mare de exemplare al speciilor din genul Tamarix;

dispunerea acestora la marginea spațiului verde pentru a realiza umbrirea aleilor (Fig. 4.10.);

Figura 4.10. Detaliu vegetație amplasată pentru a crea umbră

(Original)

dispunerea exemplarelor de Buxus sempervirens sub forma unui labirint (Fig. 4.11.);

Figura 4.11. Detaliu labirint realizat din exemplare de Buxus sempervirens

(Original)

delimitarea fiecărei fâșii de spațiu verde pentru a preveni intrarea copiilor (Fig. 4.12.).

Figura 4.12. Detaliu delimitare a spațiului verde

(Original)

4. 2. 2. Puncte slabe

aspectul ȋmbătrânit al exemplarelor de Tamarix sp. și Buxus sempervirens (Fig. 4.13.) ;

Figura 4.13. Detaliu vegetație neȋntreținută

(Original)

diametrul redus al coronamentelor aparținând genului Tamarix (Fig. 4.14.);

Figura 4.14. Detaliu dimensiune coronament al specie Tamarix ramossisima

(Original)

lipsa unui gazon ȋntreținut (Fig. 4.15.);

Figura 4.15. Detaliu gazon neîntreținut în cadrul unei zone

(Original)

goluri de gazon (Fig. 4.16.);

Figura 4.16. Detaliu gazon neȋntreținut

(Original)

dispunerea exemplarelor genului Rosa la marginea spațiului verde (Fig. 4.17.);

Figura 4.17. Detaliu al speciilor din genul Rosa

(Original)

exemplarele speciei Tuja occidentalis sunt neȋngrijite (Fig. 4.18.);

aspectul inestetic al gazonului.

Figura 4.18. Detaliu exemplar de Thuja occidentalis căzut la pământ

(Original)

4. 2. 3. Oportunități

spațiul verde are potențial datorită dimensiunii și amplasării sale;

dimensiunea aleii permite promenada de-a lungul și de-a latul amenajării (Fig. 4.19.);

Figura 4.19. Detaliu alee pietonală aflată într-un stadiu de degradare

(Original)

exemplarele de Buxus sempervirens pot fi fasonate (Fig. 4.20.);

spațiul oferă posibilitatea introducerii în peisaj a unor compoziții vegetale.

Figura 4.20. Detaliu al exemplarelor de Buxus sempervirens

(Original)

4. 2. 4. Amenințări

expunerea speciilor la gazele de eșapament și praf (Fig. 4.21.a.);

prezența exemplarelor de Rosa sp. ȋn cadrul amenajării;

locurile de stat nu sunt conservate (Fig. 4.21.b.).

a. b.

Figura 4.21.- a. Detaliu parcare aferent parcului ce urmează a fi reabilitat și

b. Detaliu loc de stat deteriorat

(Original)

4.3. Analiza unor studii de caz

4.3.1. Parcul Central „Anton Scudier”

Parcul Central „Anton Scudier” (Fig 4.22.), unul dintre primele parcuri din municipiul Timișoara a fost înființat în 1880 datorită dispoziției generalului Anton von Scudier (Fig 4.23.). Spațiul prezintă mai multe busturi ale unor personalități dar și Monumentul Ostașului Român. Acesta este amenajat prin intermediul fântânilor, băncilor și a meselor de șah.

Figura 4.22. Detaliu intrare în parc dinspre Catedrala Ortodoxă

(https://tinyurl.com/yb9x3z82)

Pe esplanadă, în intervalul 1738–1771, între canalul Bega și cetate a existat un cimitir militar și civil, unde s-au înmormântat 8–9000 de oameni care au murit în timpul epidemiei provocată de ciuma din 1738–1739.

Figura 4.23. Statuia lui Scudier, înainte de 1918

(https://tinyurl.com/y98aoru7)

Acesta s-a închis după amenajarea în Calea Lipovei a unui alt cimitir. După un secol, generalul Anton von Scudier, comandantul Banatului, a fost cel care a dat dispoziții pentru mutarea osemintelor în cimitirul aflat în Calea Lipovei, zona urmând să fie plantată cu arbori și să fie amenajată ca parc de promenadă. Parcul Scudier și-a păstrat numele până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anii 1950 până în 1955 acesta a purtat numele de Parcul I. V. Stalin, iar mai apoi de Parcul Central. În 2015 denumirea lui se schimbă în Parcul Central „Anton Scudier”.

În cadrul parcului în 1881 s-a amplasat statuia generalului Scudier, de mărime naturală, realizată din fontă aurită. Statuia a fost distrusă în 26 octombrie 1918, din cauza tulburărilor determinate de dărâmarea frontului austro-ungar, iar mai apoi pe soclul acesteia s-a instalat un ceas (Fig.4.24.).

Figura 4.24. Ceasul aflat în locul statuii

(https://tinyurl.com/ybzmbmwv)

În cadrul parcului exista un skatepark amenajat special, însă acesta s-a închis în 2008. S-a dorit reamenajarea acestuia dar până în anul 2015 nu s-a făcut nimic, acest proiectul ajungând în litigiu.

4. 3. 2. Parcul Diagonal del Mar, Barcelona

Finalizat în 2002 și deschis în același an, parcul Diagonal del Mar reprezintă un spațiu verde care regenerează zona de industrie a orașului. Acesta s-a construit pe terenul ocupat de o fabrică veche numită Macosa.

Parcul este utilizat ca un auto-parc cu funcția predominantă de odihnă și relaxare. Resursele naturale sunt optimizate pentru a se întrține și aplica evoluțiile cele mai recente din domeniul energiei ce se poate regenera și economisi.

Acesta este exercițiul care se află în demersul proiectual amplu apaținând lui Enric Miralles de a continua și recupera stilul organic al lui Antonio Gaudi. A reușit astfel să realizeze o puternică amprentă de peisagist care a condus la rezultate ce surprind prin semnătura sa.

Un parc public de 35 de acrii, conținând 7 sectoare (Figura 4.20.) care evocă fiecare o senzație distinctă în cadrul sufletelor turiștilor, al treilea ca mărime din Barcelona a fost punctul central al acestei colaborări publice-private. Apa reprezintă liantul sectoarelor datorită zonei mării Baltice în care se află situat situl. Amenajarea în ansamblu dă o senzație de unitate prin liniile continue și sinuase menite să aducă aminte de valuri.

Figura 4.25. Zonificarea parcului Diagonal del Mar

(https://tinyurl.com/ydht5zo9)

Importanța acestui parc este dată de faptul că a fost amenajat în locul unui sit vechi unde se afla o fabrică abandonată care reprezenta o zonă dezolantă (Figura 4.26.). Mulțumită amenajărilor realizate dar și a restaurărilor întocmite clădirilor se consideră a fi un punct mare de atracție al orașului Barcelona. Tot prin intermediul proiectului s-au reamenajat plajele din jur ducând la o creștere considerabilă a numărului de turiști.

Figura 4.26. Sit vechi

(https://tinyurl.com/y8yd6g8v)

Parcul, conceput ca parte integrantă a orșului, are un design de așa natură pentru a respecta ce și-a propus arhitectul peisagist. Traseele întâlnite în cadrul acestuia sunt similare ramurilor unui arbore care se răspândesc în jurul punctului central. Artera principală este cea care face legătura între Diagonala Avenida și cea mai apropiată plajă prin intermediul podului pietonal care se metamorfozează de-a lungul său în mai multe piste pentru agrement cum ar fi plimbarea, patinajul, ciclismul și mersul pe jos.

Vegetația din această zonă este caracteristică prezenței apei și astfel se răspândește în funcție de direcția pe care o are malul mării și în pe lângă lac. Ea se află pe trepte de înălțime și cu o densitate mai mare până ajunge pe străzile adiacente (Fig. 4.27.).

Figura 4.27. Vedere de ansamplu asupra parcului

(https://tinyurl.com/ya4edn6d)

CAPITOLUL 5 – PROPUNEREA DE AMENAJARE

Avantajul acestei propuneri o reprezintă amenajarea spațiului parcului ”Piața Voievozilor” aflat în cadrul municipiului Iași, ce va oferi multiple funcționalități pentru vizitatorii de toate vârstele, care să integreze activitățile și interesele acestora legate de partea fizică. În cadrul Anexei 1 se găsește planul sitului existent fără vegetație.

Prin intermediul documentației prezente se urmărește îmbunătățirea utilizării resurselor în legătură cu hotărârea condițiilor de plantare pentru a se asigura un echilibru constant între modul cum se valorifică acestea și modurile de protecție a mediului în vederea realizării conceptului de dezvoltare durabilă a teritoriului.

5.1. Prezentarea soluției de reabilitare

Propunerea de amenajare are intenția de a oferi locuitorilor cartierului dar și celor care tranzitează această zonă un spațiu echilibrat din punct de vedere estetic și visual concomitent dacă vom ține cont de faptul că arborii sunt surse de viață care ne asigură oxigenul și microclimatul necesar. Dorința de creștere a calității mediului ambiant unde își desfășoară activitățile locuitorii municipiului determină oportunitatea și necesitatea unei schimbări. Mai mult, implementarea acestei amenajări va duce la sporirea nivelului de confort și va da oportunitatea de a petrece timpul în aer liber în moduri mai civilizate și agreabile. În anexa 2 se află detaliile modulilor de compoziții vegetale propuși.

Rolul pe care îl îndeplinesc parcurile actuale este acela de generator al unei comuniuni sociale care să fie accesibilă tuturor și în același timp educativă. Acest spațiu verde amenajat corespunzător va duce la atragerea locuitorilor din Iași. Un parc amenajat corespunzător va realiza sensibilizarea vizitatorilor în vederea utilizării acestuia și ca urmare să le folosească caliant comunitar. Datorită biodiversității parcurile oferă o bază educativă și pot fi locul desfășurării activităților școlare de ecologizare.

Se vor putea observa rezultate indirecte datorate participării la întocmirea proiectelor publice de ordin educative cum ar fi o reducere a furturilor și a vandalismului. Îndeplinirea acestor obiective vor fi realizate prin creșterea confortului și petrecerea timpului de relaxare în mod civilizat.

În Anexa 2 se poate identifica planul situației propuse.

5.2. Descrierea compozițiilor

Arhitectura peisageră a peisajului vine cu propunerea unui concept urbanistic nou, un stil liber din care fac parte elementele peisagere. Situl este realizat prin intermediul formelor regulate combinate cu formele libere creând un ritm ce denotă armonia, echilibrul și crește senzația de spațiu. Parcursul spațiilor verzi ce au fost propuse duc la o trecere de tip gradual între zone diferite ca arhitectură.

Această amenajare peisageră va urmări ca principiile precum armonia, unitatea în diversitate și estetica să asigure o formă arhitecturală agreabilă și plăcută. Spațiile verzi amenajate frumos vor duce la crearea unui ambient civilizat și plăcut în cadrul orașului. Punctul de interes se prezintă ca fiind cele 30 de moduli de compoziții vegetale.

Prin compoziția peisagistică se va veni cu propunerea unui traseu interesant ce va duce la unificarea zonelor de interes și va asigura în același timp circulația pietonală fluentă pentru a evita confuzia și monotonia. Amenajarea va fi prevăzută cu compoziții vegetale prin care se va urmări rolul decorativ.

Propun realizarea unor module vegetale în compoziția cărora se vor regăsi specii aparținând genurilor Prunus, Berberis și Euonymus.

Propun realizarea unor compozițiii cu specii de Prunus tenella datorită formei compacte a acestora ce deține lujeri verzi-bruni, lucioși glabri. Frunzele lanceolat-obovate sunt căzătoare. Florile de un roz închis decorează în aprilie-mai. Aceasta este o specie xerofită, termofilă, care s-a adaptat la uscăciune (Figura 5.1.).

Exemplarele speciei utilizate se regăsesc în număr de 30 în cadrul parcului.

Figura 5.1. Detaliu privind specia Prunus tenella

(https://tinyurl.com/yaktsyed)

Varietățile genului Berberis propuse sunt B. thunbergii ”Atropurpurea„ și B. thunbergii ”Maria”. Acestea decorează prin muguri primăvara iar mai apoi prin frunzele simple transformate în spini trifurcați sau simplii, florile galbene grupate sub formă de raceme și fructul care este o bacă de culoare roșie sau neagră. (Figura 5.2.).

Am utilizat 160 de exemplare ale speciilor descrise mai sus.

Cea de-a treia propunere este genul Euonymus (Figura 5.3.) care este un arbust decorativ prin culoarea ce o are foliajul persistent, dens și variegat ce crește vertical.

a. b.

Figura 5.2. Berberis thunbergii a. ”Atropurpurea„ și b. ”Maria” (https://tinyurl.com/y98e33kq)

Acest arbust rezistent decorează de asemenea toamna prin fructele sale sub formă de capsule roz.

În cadrul propunerii am utilizat 90 de exemplare ale specie prezentate mai sus.

Figura 5.3. Detaliu al speciei Euonymus japonicus ”Aureomarginatus”

(https://tinyurl.com/ybzv6dkg)

Compozițiile realizate sunt menite să creeze un decor pe tot parcursul anului pentru a atrage cât mai mulți vizitatori pe o perioadă cât mai lungă de timp și pentru a crea locuri cât mai variate de atracție în cadrul spațiilor verzi din parcul ”Piața Voievozilor”.

Plantele grupate variază ca număr, acestea regăsindu-se în număr de 5, 7 sau 10 exemplare sub diferite forme geometrice destinate amplasării sub forma a celor 30 de grupări. Am amplasat câte 10 grupuri din fiecare formă pe gazon, majoritatea acestora fiind amplasate central în apropierea numeroaselor exemplare de Tamarix (Figura. 5.4.).

Figura. 5.4. Detaliu privind numărul mare de exemplare de Tamarix ramossisima

(Original)

Acestea au fost amplasate la soare dar cu perioade scurte de umbră care provine de la înălțimea blocurilor de locuințe (Figura. 5.5.).

Majoritatea speciilor aflate în cadrul grupărilor au fost plasate la o distanță mare față de locul unde copii își desfășoară momentan activitățile în aer liber astfel evitându-se pericolul înțepării acestora cu acele de la B. thunbergii ”Atropurpurea” și B. thunbergii ”Maria”.

Figura. 5.5. Detalii ale compozițiilor vegetale

(Original)

Aceste detalii au fost realizate din perspectiva necesității de a interveni în cadrul spațiilor verzi din cadrul parcului ”Piața Voievozilor” cu specii a căror decor să se îmbine armonios cu restul speciilor alături de care se vor regăsi. Nu numai că este imperios necesar să se țină cont de acest decor oferit de ele ci și de microclimatul creat care să ajute la reducerea poluării.

CONCLUZII

Prin această lucrare științifică se urmărește aducerea unei îmbunătățiri spațiilor verzi aferente blocurilor de locuințe pentru a aduce o contribuție sănătății locuitorilor aflați în cadrul urban.

Zonele cu vegetație sunt elementul necesar al spațiilor construite făcând parte din componenta sistemului de lucrări publice destinate locuitorilor ce oferă în acest fel facilități dintre cele mai bune pentru relaxare și odihnă.

Datorită informațiilor culese care sunt de specialitate ce au fost corelate și analizate cu situația deja existentă de la nivelul sitului ce a fost studiat – Parcul Piața Voievozilor – s-a ajuns la propunerea unei zonificări funcționale a terenului care vor satisface toate cerințele beneficiarilor. La momentul prezent în acest loc nu se găsesc moduli de compoziții vegetale acesta fiind cu o carență de vitalitate și armonie. Așadar s-a venit cu o propunere de grupări care încadrate corespunzător să aducă un plus de echilibru vegetației parțial afectate de trecerea timpului.

Zonele propuse s-au abordat individual cu o prezentare în detaliu pentru a alcătui în acest fel o unitate ca ansamblu care va realiza cerințele pe care le denotă o amenajare modern reprezentativă spațiului ce va avea ca destinație odihna și relaxarea. Prin această propunere se urmărește crearea echilibrului dintre zonele de vegetație cu un caracter decorativ și cele construite pentru asigurarea unei legături armonioase între acestea prin intermediul aleilor conferind trecerea treptată dintre zone prin deschiderea și închiderea de perspective care să confere magnetism spațiului.

Amenajarea acestui spațiu s-a încercat prin folosirea stilului liber peisager pentru a se forma deplina armonie ce vine odată cu utilizarea speciilor dendrologice sub forme diferite care să schimbe total situl existent.

Această propunere de grupări urmărește îndeaproape realizarea confortului vizual împreună cu funcția sanogenă necesară unui municipiu poluat și aglomerat din ce în ce mai mult cu autoturisme ce ajung să polueze și fonic. Aici se vor putea organiza activitățile de tip educațional și cultural într-un mediu plăcut de care vor beneficia copii, adolescenții dar și adulții pentru a avea zone de relaxare și odihnă în apropiere.

Se urmărește prin prezenta propunere nu numai schimbarea unui stil de viață sedentar ci și a modului de a interacționa cu mediul înconjurător în funcție de ce oferă un cadru amenajat astfel încât să ducă la educarea viitoarelor generații.

Această sistematizare a modulilor urmărește să pună în valoare compozițiile vegetale introduce în cadrul amenajării, și în același timp are menirea de a crea un spațiu care să relaxeze privitorul prin diferitele sale accente cromatice și jocuri volumetrice.

BIBLIOGRAFIE

Bernardis R. R., 2010. Arboricultură ornamentală, Vol. 1, Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, pag. 14-181

Bernardis R. R., 2011. Arboricultură ornamentală, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Vol. 2, Iași, pag. 70-201

Bernardis R. R., 2011. Arboricultură ornamentală, Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Vol. 3, Iași, pag. 26-132

Clinovschi Florin, 2005. Dendrologie, Editura Universității Suceava, Suceava, pag. 66-257

Dascălu Doina Mira, 2006. Peisagistica: o posibilă terapie pentru problemele mileniului al-III-lea, Editura Societății Academice ”Matei – Teiu Botez”, Iași

Dascălu Doina Mira, 2010. Design peisager, note de curs

Dascălu Doina Mira, 2006. Mediul ȋnconjurător și evoluția așezărilor umane – interferențe, Editura Societății Academice ”Matei – Teiu Botez”, Iași. Preda M., Palade L., 1975. Arhitectura peisageră, Editura Didactică și Pedagogică, București

Dascălu Doina Mira, Negrea Roxana, 2016 – PLASTIC WASTE STORAGE AS MULTIFUNCTIONAL „GREEN” MODULES FOR TERITORIAL USE

Sandu Tatiana, 2015. Reconstrucția ecologică a peisajelor, Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, pag. 227

Preda M., Palade L., 1975. Arhitectura peisageră, Editura Didactică și Pedagogică, București

http://pladias.ibot.cas.cz/en/taxon/overview/Prunus%20tenella

***http://www.diagonalmar.com

***http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Scurta-prezentare-a-judetului-67.php

***http://www.e-antropolog.ro/2012/05/evolutia-atitudinii-umane-fata-de-natura-%E2%80%93-spatiu-intre-utilizare-si-abandon/

***https://forestcityplants.com/products/prunus-tenella-russian-almond/prunus-tenella-russian-almond-fruit-nuts/

***https://www.rhs.org.uk/Plants/75793/i-Prunus-tenella-i-Fire-Hill/Details

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i#Clima

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i#Economie

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Central_%E2%80%9EAnton_Scudier%E2%80%9D

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Central_%E2%80%9EAnton_Scudier%E2%80%9D#/media/File:Parcul_Scudier_dupa_1918.jpg

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Central_%E2%80%9EAnton_Scudier%E2%80%9D#/media/File:Parcul_Central_statuia_Scudier.jpg

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Principatele_Unite_ale_Moldovei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti

***https://www.gardeningexpress.co.uk/berberis-thunbergii-atropurpurea-helmond-pillar

***https://graduo.ro/referate/turism/resursele-naturale-si-antropice-din-judetul-iasi-152027

***https://prnt.sc/jqmtys

***https://prnt.sc/jx4zqz

***https://www.greenplantswap.co.uk/plants/7710-euonymus-japonicus-aureomarginatus

***https://www.havlis.cz/karta_en.php?kytkaid=1517

***https://www.monrovia.com/plant-catalog/plants/1143/golden-euonymus/

***https://www.provenwinners.com/plants/berberis/sunjoy-gold-pillar-barberry-berberis-thunbergii

***http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/pmi/meniu-pmi/52/despre-iasi

***http://search.shelmerdine.com/11050002/Plant/353/Russian_Almond

***http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/foto-video/galerie-foto-parcul-din-piata-voievozilor-inverzit-la-propriu–217412726.html

ANEXE

Anexa 1 – Plan al sitului în care se va face reabilitarea

Anexa 2 – Plan al situației propuse