prof. univ. d r. Liliana DUMITRACHE asist. univ. d r. Ana -Maria TALOȘ Absolvent ă: Denisa -Gabriela IUBA BUCUREȘTI 2019 2 UNIVERSITATEA DIN… [612828]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultat ea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonatori științifici :
prof. univ. d r. Liliana DUMITRACHE
asist. univ. d r. Ana -Maria TALOȘ

Absolvent ă:
Denisa -Gabriela IUBA

BUCUREȘTI
2019

2
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul de licență: Geo grafie
Specializarea: Geografie

STUDIU GEODEMOGRAFIC AL
COMUNEI VOINEȘTI

Coordonatori științifici :
prof. univ. d r. Liliana DUMITRACHE
asist . univ. d r. Ana -Maria TALOȘ

Absolvent ă:
Denisa -Gabriela IUBA

BUCUREȘTI
2019

3
Capitolul I V.
STRUCTURA POPULAȚIEI

După cum amintesc Sora, Hristache și Despa (1983), studiul structurii efectivului
demografic presupune, înainte de toate, stabilirea clară a unor subcolectivități ce compun
populația unui area, stabilire ce are la bază un plan de constituire axat pe caracteristici bine
definite. Autorii insistă asupra faptului că gruparea unor subcolectivități se poate face pe baza
unor criterii dintre cele mai diverse, pornind de la caracteristici socio -economice și terminând
cu cele teritoriale sau culturale.
Important de menționat este faptul că analiza structurii populației are ca scop
evidențierea ponderii pe care o ocupă fiecare subcolectivitate l a nivelul întregului efectiv
demografic. În acest sens poate fi observată dacă o populație este omogenă sau eterogenă. Mai
mult decât atât, analiza structurii populației este utilă în realizarea strategiilor de dezvoltare
economică, socială sau culturală a anumitor zone. În acest context rezultă rolul deosebit de
important pe care îl joacă efectivul demografic.

4.1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Atât caracteristica vârstă cât și cea referitoare la sexul unei persoane fac parte din
indicatorii de bază ai structurii demografice. Sora, Hristache și Despa (1983) notează că acești
indicatori sunt fundamentali în analiza structurii demografice a populaț iei iar cunoașterea lor se
realizează pe baza informațiilor culese în cadrul recensămintelor dar și cu ajutorul estimărilor
anuale realizate de Institutul Național de Statistică.

4.1.1. Structura populației pe sexe

Trebici (1979) afirmă că având la bază caracteristica ”sex”, unu efectiv demografic
poate fi împărțit în două subpopulații: populație masculină și populație feminină. Această
analiză poate fi realizată fie la nivelul întregii populații dintr -un anumit areal fie după ce această
populație a fost deja împărțită în subpopulații pe baza unor caracteristici demografice.
Importanța cunoașterii structurii populației pe sexe este relevantă în studiile economice dat fiind
faptul că între industrie și structura populației pe sexe există o puternică le gătură dată de faptul
că unele ramuri industriale se adresează populației masculine (spre exemplu, industria
metalurgică) în timp ce alte ramuri se adresează populației (spre exemplu, industria textilă).

4
În anul 1992, din cei 6372 de locuitori ai comunei Voinești, 3162 erau bărbați iar restul
de 3210 erau femei. În acest context rezultă că populația masculină din comună reprezenta
49,6% din numărul total de locuitori în timp ce efectivul feminin avea o pondere de 50,4%. De
remarcat faptul că diferența într e cele două ponderi era în anul 1992 de numai 0,8% (fig. 4.1).
În anul 2000 se constată o creștere ușoară a populației feminine astfel că diferența între cele
două subpopulații ajunge la 1%.

Fig. 4.1. Structura populației pe sexe în comuna Voinești în anii 1992, 2000, 2010 și 2018
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

În anul 2010, structura populației pe sexe este identică cu cea din anul 2000 . În primul
deceniu al secolului al XXI -lea se remarcă însă o schimbare în cadrul acestei structuri dat fiind
faptul că în anul 22018 populația feminină reprezintă 50,1% din numărul total de locuitori,
aceasta fiind în scădere față de populația masculină. Diferența între cele două subcategorii
demografice a ajuns în anul 2018 la numai 0 ,2%.
49.6%50.4%1992
Masculin Feminin
49.5%50.5%2000
Masculin Feminin
49.5%50.5%2010
Masculin Feminin
49.9%50.1%2018
Masculin Feminin

5
4.1.2. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Reprezentarea grafică a structurii populației pe grupe de vârstă și sexe prin construcția
piramidei vârstelor (fig. 4.2) evidențiază faptul că efecitvul demografic din comuna Voinești
este mai nu meros în partea centrală a piramidei și mai restârns în cea superioară. Baza piramidei
este mai îngustă. Sora, Hristache și Despa (1983) afirmă că acest tip de piramidă poate fi
comparat cu forma unei amfore. În această situație se poate vorbi despre o pop ulație aflată în
plin proces de îmbătrânire.

Fig. 4.2. Piramida vârstelor în comuna Voinești la nivelul anului 2018
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)
-400 -300 -200 -100 0 100 200 3000- 4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani și peste
Masculin Feminin

6
4.1.3. Raportul de masculinitate

Sora, Hristache și Despa (1983) afirmă că structura efectivului demografic pe sexe poate
fi caracterizată și cu ajutorul unui indicator indirect și care este calculat ca mărime relativă de
coordonare, acesta fiind cunoscut în literatura de specialitate drept raport de masculinitate.
Autorii mai ar ată că raportul de masculinitate indică numărul persoanelor de sex masculin
corespunzător unui efectiv de 100 de persoane de sex feminin.

Fig. 4.3. Evoluția raportului de masculinitate în comuna Voinești în perioada 1992 – 2018
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

Calculele realizate pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică au
evidențiat faptul că valoarea medie a raportului de masculinitate în comuna Voinești a avut
valoarea 98,37, acesta fiind calculat pentru perioada 1992 – 2018. Desigur, în acest interval de
timp indicatorul prezentat a suferit oscilații mai mult sau mai puțin relevante în raport cu
valoarea medie. În figura 4.3 se observă că cea mai mică valoare a fost calculată pentru anul
2011, an în care raportul de masculinitate a coborât la 97,51. La polul opus, datele aferente
anului 2018 indică un raport de masculinitate de 99,77.
Dat fiind faptul că în zona comunei Voinești nu există unități industriale care să
concentreze un an umit tip de populație (feminină sau masculină) evoluția raportului de
masculinitate este una strict naturală. Acest aspect este evidențiat și de oscilațiile suferite de -a
lungul timpului de acest indicator. Relevant de menționat este faptul că rata mortali tății mai
mare în rândul bărbaților decât în cel al femeilor are repercusiuni și în ceea ce privește evoluția
raportului de masculinitate în arealul studiat. 97.0097.5098.0098.5099.0099.50100.00
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020Raportul de masculinitate
Anul

7
4.1.4. Raportul de dependență de vârstă

Trebici (1979) afirmă că analiza îmbătrânirii populați ei se face cu ajutorul unui model
matematic al populației. Cercetătorul afirmă că acest model se poate calcula având la bază
populația stabilă dintr -un anumit teritoriu. Efectivul demografic se împarte în trei subcategorii
distincte în funcție de grupele de vârstă: 0 – 14 ani, 15 – 64 de ani și peste 6 5 de ani. Raportul
de dependență se calculează raportându -se populația de sub 14 ani și cea de peste 6 5 de ani la
efectivul demografic a cărui vârstă este cuprinsă între 15 și 64 de ani, acest efectiv fiind uneori
cunoscut și sub denumirea de populație activă.

Fig. 4.4. Evoluția raportului de dep endență d e vârstă în comuna Voinești în perioada 1992 – 2018
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

În perioada 1992 – 2018, valoarea medie multianuală a raportului de dependență de
vârstă în comuna Voinești a avut v aloarea de 49% în contextul în care numărul mediu de
persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani a fost 4096 iar cel al persoanelor dependente a
ajuns la 2007. În acest context se poate afirma că populația învârstă scade, dată fiind
mortalitatea ridi cată însă, un aspect negativ este reprezentat de faptul că populația cu vârstă de
sub 14 ani este, de asemenea, în scădere.
În figura 4.4 se observă faptul că raportul de dependență de vârstă este caracterizat de o
tendință generală de scădere, aceasta av ând la bază scăderea natalității și existența – încă – a
unui important efectiv demografic de persoane active și care formează aproximativ jumătate
din populația totală a comunei Voinești. În viitor se poate anticipa o scădere a ratei de
dependență de vârs tă pe fondul scăderii natalității și creșterii accelerate a mortalității. 40.0042.0044.0046.0048.0050.0052.0054.0056.00
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020Raport de dependință (%)
Anul

8
4.2. Structura etno -culturală a populației

Structura etno -culturală a populației – cunoscută în literatura de specialitate și sub
denumirea de structura populației după caracteris ticile socio -culturale – implică analiza
efectivului demografic în raport cu limba maternă, etnia și confesiune populației. Sora,
Hristache și Despa (1983) arată că structura socio -culturală a populației manifestă o stabilitate
relativă de -a lungul timpulu i. Stabilitatea despre care vorbesc autorii citați este caracteristică
Moldovei, Munteniei și Olteniei și mai puțin celorlalte regiuni istorice ale României.

4.2.1. Structura etnică a populației

Conform datelor oficiale culese cu ocazia recensământului din anul 2011, din cei 6203
locuitori ai comunei Voinești, 6039 s -au declarat a fi de etnie română, ceea ce înseamnă o
pondere de 97,36% (fig. 4.5). Conform datelor, cea mai importantă minoritate din comună este
cea rromă: în Voinești trăia u cinci etnici rromi, aceștia reprezentând 0,08% din totalul
populației stabile din arealul studiat.

Fig. 4.5. Structura etnică a populației din comuna Voinești în anul 2011
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

Datele oficiale indică și existența unui rus -lipovean (0,02) dar și a șase persoane de altă
etnie (0,1%). Pentru 2,45% din populație nu se cunoaște apartenența etnică (152 de locuitori)
însă, pe baza informațiilor culese în teren se poate afirma că o mare parte din aceste persoane
fac parte din minoritatea rromă a comunei, minoritate află în scădere. 97.36%0.08%
0.02%
0.10%2.45%
2.64%
Români Rromi Ruși-Lipoveni Altă etnie Informație indisponibilă

9
4.2.2. Structura lingvistică a populației

Structura lingvistică a populației sau structura după limbă maternă, este similară cu
structura etnică prezentată în subcapitolu l 4.2.1 în special din perspectiva faptului că populația
vorbitoare de limbă română reprezintă nu mai puțin de 97,49% din întregul efectiv demografic
al comunei Voinești. Datele oficiale indică faptul că în comună există o persoană ce a declara t
limba rusă ca fiind limbă maternă (0,02%) la aceasta adăugându -se alte trei persoane (0,05%)
ce au declarat că vorbesc altă limbă față de cele menționate pe formularul recensământului.

Fig. 4.6. Structura lingvistică a populației din comuna Voinești î n anul 2011
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

Este relevant de subliniat faptul că limba rromani lipsește din limbile materne declarate
la recensământul din anul 2011. În acest context se poate presupune că cei 152 de locuitori a
căror limbă maternă nu este cunoscută, sunt rromi ce vorbesc limba rromanes. Situația este
similară cu cea din anul 2002, an în care în comuna Voinești nu au fost înregistrat vorbitori de
limbă rromanes în ciuda faptului că rromii formau o comunitate de peste 150 de persoane.
În figura 4.6 se observă că structura lingvistică a populației din comuna Voinești este
una puternică omogenă, aceasta dublând practic omogenitatea dată de structura etnică a
locuitorilor. Ponderea deosebit de mare a populației de etnie română și vorbitoare de limbă
română se datorează în special factorilor istorici. Spre deosebire de Transilvania, Banat sau
Bucovina, Muntenia nu s -a aflat sub administrația Monarhiei Austro -Ungare, astfel că aici nu
au fost coloniza ți etnici maghiari, germani sau de altă entie și religie. În acest context, populația
românească deține majoritatea absolută. 97.49%0.02%
0.05%2.45%
2.51%
Română Rusă Altă limbă maternă Informație indisponibilă

10
4.2.3. Structura confesională

Diversă și mozaicată este însă structura confesională a populației din Voinești (fig. 4.7).
În anul 2011, 5943 de locuitori ai comunei făceau parte din comunitatea ortodoxă, ceea ce
reprezintă o pondere de 95,81% din întregul efectiv demografic. Valoarea este însă mai mică
față de cea înregistrată în anul 2002, an în care ortodocșii din Voinești for mau o majoritate de
98,83%, adică 6173 de persoane. Diferența între cele două valori poate fi pusă atât pe seama
scăderii numărului total de locuitori cât mai ales pe faptul că unii ortodocși s -au convertit la
religiile neoprotestante.

Fig. 4.7. Structu ra confesională a populației din comuna Voinești în anul 2011
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

În anul 2011, în comuna Voinești existau 76 de persoane neoprotestante din care 48 erau
creștini după Evanghelie, 2 6 erau adventiști și câte unul erau baptiști și penticostali.
Neoprotestanții reprezentau 1,23% din populația totală a comunei. Importantă este și
comunitatea evaghelică și care era formată din 25 de credincioși (0,4%). Datele oficiale indică
și existența a trei romano -catolici (0,03%) dar și a doi credincioși ortodocși sârbi (0,03%).
Similar celorlalte date prezentate în subcapitolele 4.2.1 și 4.2.2, și în cazul de față,
pentru 152 de persoane nu este cunoscută apartenența religioasă. În contextul în care vorbim de
populație de etnie rromă, informațiile culese din teren arată că această comunitate etnică se
convertește de la ortodoxism la religiile neoprotestante, acestea având o atitudine mult mai
pozitivă față de rromi. Din acest motiv, în viitor putem p rognoza o ușoară scădere a ponderii
deținută de comunitatea ortodoxă la nivelul comunei Voinești. 95.81%0.05%
0.03%
1.23%0.40%0.03%2.45%
4.19%Ortodoxă
Romano-Catolică
Ortodoxă sârbă
Neoprotestantă
Evanghelică
Altă religie
Informație indisponibilă

11
4.3. Structura socio -economică a populației

În cadrul analizei structurii populației în funcție de caracteristicile socio -economice, un
rol important îl joa că analiza unor indicatori economici precum evoluția numărului de angajați
și a ratei șomajului la care se adaugă studiul repartiției populației angajate pe cele trei sectoare
de activitate (primari, secundar și terțiar) sau, acolo unde există informații, analiza repartiției
populației în funcție de nomeclatorul CAEN (clasificarea activităților din economia națională).

4.3.1. Numărul de angajați și cel al șomerilor

În perioada 1992 – 2017, numărul mediu de persoane angajate din comuna Voinești a
fost de 406. Cu excepția unor scurte perioade de timp, dinamica acestui indicator economic este
caracterizată de o tendință de scădere. Dacă în anul 1992 în Voinești existau nu mai puțin de
853 de angajați, în anul 2015 s -a ajuns la valoarea minimă de 161 de angaj ați (fig. 4.8).

Fig. 4.8. Dinamica numărului de angajați din comuna Voinești între anii 1992 și 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

Pot fi puse sub semnul întrebării datele aferente anilor 1999 și 2002, ani în care numărul
de angajați a înregistrat creșteri deosebit de mari în raport cu tendința generală ce caracterizează
șirul de date prezentat în figura 4.8, însă pe raza comunei Voin ești nu au fost deschise noi unități
economice care să aibă nevoie de o forță de muncă atât de însemnată. Din discuțiile avute cu
persoane din cadrul administrației locale a comunei Voinești, datele în cauză reprezintă erori
de raportare spre Institutul Na țional de Statistică. 0100200300400500600700800900
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020Numărul de angajați
Anul

12
În ceea ce privește numărul de șomeri din comuna Voinești, datele Institutului Național
de statistică indică faptul că media lunară multianuală a indicatorului în cauză are valoare de
190 de persoane. Valoarea maximă a fost atinsă î n lunile iulie și septembrie din anul 2015 atunci
când s -au înregistrat 259 de șomeri. La polul opus, analizând datele din tabelul 4.1 se remarcă
faptul că numărul lunar minim de șomeri a fost atins în iunie 2010 (78 de persoane). În ceea ce
privește evolu ția anuală a numărului de șomeri (fig. 4.9), între anii 2010 – 2015 s -a înregistrat
o creștere a indicatorului în cauză, urmată de o scădere între anii 2015 și 2017.

Tabelul 4.1. Numărul lunar de șomeri din comuna Voinești între anii 2010 și 2017

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
I 99 167 158 178 245 238 207 209
II 98 181 147 171 248 238 207 202
III 109 175 151 162 251 237 212 195
IV 85 162 142 174 238 228 216 232
V 93 150 136 176 247 225 210 218
VI 78 140 142 182 233 236 209 210
VII 117 150 161 210 247 259 216 188
VIII 101 146 165 205 246 252 210 176
IX 107 150 164 181 246 259 214 183
X 132 156 166 227 232 258 212 179
XI 147 167 172 238 239 256 213 169
XII 181 165 177 233 248 248 211 175
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

Fig. 4.9. Evoluția numărului mediu anual de șomeri din comuna Voinești între anii 2010 și 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)
112159 157195243 245
211
195
050100150200250300
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Șomeri
Anul

13
4.3.2. Structura populației în raport cu activitatea economică desfășurată

La nivelul anului 2016, ultim ele date oficiale disponibile arat ă că în comuna Voinești
activitatea economică a populației era grupată în 19 sectoare de activitate, conform Clasificării
Activității Economice Naționale (tabelul 4.2). Activitățile de comerț angrenau 60 de persoane,
ceea ce înseamnă 37% din numărul total de angajați și care , în anul 2016 era de 161 de persoane.

Tabelul 4.2. Clasificarea Activităților Economice Naționale (CAEN) în comuna Voinești în anul 2016
Nr. Crt. Nomeclatorul CAEN Angajați (2016)
1 Agricultură, vânătoare și servicii anexe 1
2 Silvicultură și exploatare forestieră 12
3 Fabricarea băuturilor 1
4 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută 2
5 Construcții de clădiri 6
6 Lucrări speciale de construcții 4
7 Comerț cu ridicata și cu amănuntul 6
8 Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 11
9 Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 60
10 Transporturi terestre și transporturi prin conducte 22
11 Hoteluri și alte facilități de cazare 1
12 Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 1
13 Activități de servicii în tehnologia informației 1
14 Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare 1
15 Activități ale direcțiilor (centrale lor), birourilor administrative 1
16 Cercetare -dezvoltare 23
17 Activități veterinare 4
18 Activități referitoare la sănătatea umană 3
19 Alte activități de servicii 1
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

Pe loc secund se aflau activităț ile de cercetare -dezvoltare, activități în care erau
încadrate nu mai puțin de 23 de persoane, adică 15% din populația angajată a comunei. În cadrul
acestui domeniu de activitate trebuie punctat faptul că în comuna Voinești funcționează,
începând cu anul 1950, Stațiunea de Cercetare -Dezvol tare pentru Pomicultură, una din cele mai
importante stațiuni de profil din România. Comuna Voinești se află amplasată în bazinul
pomicul Dâmbovița, unul din cele mai productive bazine pomicole românești.
Un număr relativ similar de angajați își desfășurau activitatea în domeniul
transporturilor terestre (22 de persoane, adică apro ximativ 14% din populația angajată a
comunei). În lipsa unei rețelei de cale ferată care să deservească satele comunei Voineși, firmele
de transpor t rutier au cunoscut o dezvo ltare continuă, fapt ce a dus la creșterea parcului auto și
deci la o mărire a personalului ang ajat.

14
Privind din punct de vedere al celor 11 secțiuni în care se impart cele 19 sectoare de
activitate prezentate în tabelul 4.2, datele rezultate îndică faptul că activitățile de comerț
reprezintă sunt practicate de aproape jumătate din numărul total de angajați din comuna
Voinești (tabelul 4.3). Urmează apoi activitățile profesionale, științifice și teh nice precum și
cele de transport și depozitare. Cu este zece persoane angajate se remarcă și agricultura,
silvicultura și pescuitul la care se adaugă construcțiile.

Tabelul 4. 3. Gruparea activităților economice din comuna Voinești pe secțiuni de activitate (2016)
Cod Secțiune Nume secțiune Angajați
A Agricultură, silvicultură și pescuit 13
B Industria prelucrătoare 3
F Construcții 10
G Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor 77
H Transport și depozitare 22
I Hoteluri și restaurație 2
J Informații și comunicații 1
K Intermedieri financiare și asigurări 1
M Activități profesionale, științifice și tehnice 28
Q Sănătate și asistență socială 3
S Alte activități de servicii 1
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

În cazul anului 2017, baza de date www.listafirme.ro (accesat în data de 18.12.2018)
arată că activitățile de comerț reprezintă 57% din totalul activităților econom ice desfășurate în
comuna Voinești, acestea fiind urmate d e transporturi și agricultură. În tabelul 4.4. se remarcă
lipsa activităților profesionale, științifice și tehnice dar și a altor ramuri economice existente în
anul 2016 în comuna studiată.

Tabelul 4. 4. Gruparea activităților economice din comuna Voinești pe secțiuni de activitate (2017)
(Sursa datelor: prelucrare după www.listafirme.ro – accesat în data de 18.12.2018 )
Nr. Crt. Ramură economică Anagajați (2017) Procent (%)
1 Agricultură, silvicultură și pescuit 5 7
2 Construcții 2 3
3 Comerț 43 57
4 Transporturi 14 19
5 Hoteluri și restaurație 2 3
6 Intermedieri financiare și asigurări 1 1
7 Activități profesionale, științifice și tehnice 4 5
8 Sănătate și asistență medicală 2 3
9 Alte activități de servicii 2 3
TOTAL 75 100%

15

Nr. Crt. Data Capitol Curs € Pagini €/pagină Total
1 08.12.2018 Diverse * 4.648 2 5 46.480
2 17.12.2018 IV 4.655 12 5 279.300
3 17.12.2018 80.000
4 5 0.000
5 5 0.000
6 5 0.000
7 5 0.000
8 5 0.000
Pagini 14 Sumă totală 405.78
* În cadrul capitolului Diverse sunt incluse coperțile, cuprinsul, introducerea și/sau cuvântul înainte,
concluziile, bibliografia și/sau webografia. Cursul BNR utilizat este cel din ziua trimiterii Cuprinsului.Situație financiară: Comuna Voinești (jud. Dâmbovița) (2019)
Banca: Banca Transilvania
Sucursala: Agenția Bega, Timișoara
Cont IBAN: RO64BTRL03601201L67561XX
Titular: Flavius-Sebastian IgneaHărțile Topografice Militare 1:25.000 pentru 79,91 km ²