Prof. univ. d r. Gabos Grecu Marieta Șef lucr. dr. Buicu Elena Gabriela Asist. univ. d r. Gabos Grecu Cristian Absolvent ă: Kiss Sonia Julia Târgu… [609733]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE , ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
DIN TÂ RGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA PSIHIATRIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonatori științifici:
Prof. univ. d r. Gabos Grecu Marieta
Șef lucr. dr. Buicu Elena Gabriela
Asist. univ. d r. Gabos Grecu Cristian

Absolvent ă:
Kiss Sonia Julia

Târgu -Mureș
2019

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE , ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
DIN TÂ RGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA PSIHIATRIE

Impactul rețelelor de socializare asupra
studenților

Coordonatori științifici:
Prof. u niv. dr. Gabos Grecu Marieta
Șef lucr. dr. Buicu Elena Gabriela
Asist. u niv. dr. Gabos Grecu Cristian

Absolvent ă:
Kiss Sonia Julia

Târgu -Mureș
2019

CUPRINS

1. PARTEA GENERALĂ …………………………………………….. ………………………… … 4
1.1 Istoric ……………………………………………………………………………. …………… ……… 4
1.2 Definiție ……………………………………………………………………………. ……………… … 4
1.3 Motive pentru care studenții utilizează rețele de socializare …………………. . 5
1.4 Efecte ale utiliz ării rețelelor de socializare ………………………………….. ……….. 5
1.4.1 Efecte pozitive …… ……………. ………… ……………. ………………………………. ……. 5
1.4.2 Efecte negative ……………. ……………………… ……………………….. ………………… 5
1.5 Adicția față de rețelele de socializare ……………………………… ……………………. 6
1.5.1 Înțelegerea termenului "adicție" ………….. ………. ………………………………. …… 6
1.5.2 Definiție .. ………………… ……………………………………………………………………… 6
1.5.3 Etiologie ………………….. ………………. …………………………………………………… .. 7
1.5.4 Epidemiologie ………………. …………………….. ……… ……………………………… ….. 8
1.5.5 Criterii de diagnostic ……….. ……………………………………. ……………………….. 8
1.5.6 Sindromul "Fear Of Missing Out" (FOMO) …………………………………………. 8
1.5.7 Dependența de smartphone ……………….. ……………… ………………………………. 9
1.5.8 Nomofobia ……………………………………………………………….. …………………….. 9
1.5.9 Consecințe .. …………………. ………………………… ………………………………………. 10
1.5.10 Tratament ……………………………. …………………………. …………………………….. 11
1.6 Rela ția dintre utilizarea rețelelor de socializare și depresie …………………… 12
1.7 Relația dintre utilizarea re țelelor de socializare și anxietate …………………… 13

2. PARTEA SPECIAL Ă ……………………………………………………… …………………….. . 14
2.1 Introducere …………………………………………………………………… …………………… … 14
2.1.1 Motivația alegerii temei ……………… ………………………………………………. …….. 14
2.1.2 Scopul lucrării ……………………………. …………………………… ………………………. . 14
2.1.3 Obiective ……………………………………….. ………………………………………………… 14
2.2 Material și metodă …………………………………………………….. ………………………… . 15
2.3 Rezultate ……………………………………………………………… ………………………… ……. 16
2.4 Discuții ……………. ……………………………………………… …………………………. ……….. 30
2.5 Concluzii …………………………………………………. ………………………… ………………… 32

Bibliografie selectivă …………………………………………… ………………………… ……….. …. 33
Anexe …….. …………………… ………………………………………………………………….. ………… . 41

4
1. PARTEA GENERALĂ

1.1 Istoric
Nevoia de a socializa și de a forma relații este adânc înrădăcinată în ADN -ul
nostru. Încă de la începuturile umanității oamenii se organizau în t riburi d e vânători –
culegători bazate pe tehnici comune de vânătoare, primul mijloc de comunicare
cunoscut fiind pictura rupestră. Ulterior, apariția agriculturii a permis dezvoltarea unor
comunități stabile din punct de vedere geografic, iar invenții precum alfabetul, presa
tipografică, telefonul și internetul au ușurat comunicarea și au continuat să alimenteze
nevoia omului de relaționare, aflându -ne la ora actuală în mijlocul unei revoluții sociale
stimulată de interacțiunea dintre dorința individului de a comunica și tehno logie. [1,2]
Istoria rețelelor de socializare datează din anul 1997, odată cu crearea primei
rețele de socializare – SixDegrees . Denumită după teoria celor "șase grade de separație",
conform căreia doar șase oameni separă o ființă umană de alta, această rețea de
socializare le permitea utilizatorilor să se conecteze și să comunice cu alți utilizatori
prin intermediul mesajelor.
Pe parcursul următorilor ani au fost create numeroase alte rețele de socializare :
MySpace, Hi5, Youtube, Twitter, Instagram , Snapchat, LinkedIn și în special
Facebook.[3] Concepută inițial, în anul 2004, drept o comunitate virtuală destinată
studenților de la Universitatea Harvard, Facebook numără la ora actuală peste 2,71
miliarde de utilizatori, fiind cea mai populară rețea de socializare din lume.[4,5]
Utilizarea rețelelor de socializare nu mai reprezintă în ziua de azi un simplu
trend, ci a devenit o componentă importantă a vieții moderne , fapt demonstrat de
miliardele de oameni care utilizează rețele de socializare, iar num ărul acestora este într –
o continuă creștere.[6]

1.2 Definiție
Rețelele de socializare reprezintă comunități virtuale care oferă utilizatorilor
posibilitatea creăr ii de profiluri publice sau semipublice , interacționării cu prietenii din
viața reală, întâlnirii altor per soane cu interese comune, dar și de a partaja și de a încărca
fotografii sau videoclipuri și de a posta comentarii, asigurând totodată un flux rapid de
informații .[4,7]

5
1.3 Motive pe ntru care studenții utilizează r ețele de socializar e
Principalele motive pentru care studenții utilizează rețele de socializare sunt
următoarele : comunicarea cu prietenii , relaxare, căutarea de informaț ii/filme/ muzică /
evenimente , menținerea relațiilor cu prietenii aflați la distanță , ocuparea timpului liber,
dar și evitarea izolării .[8]

1.4 Efecte ale utiliz ării rețelelor de socializare
1.4.1 Efecte pozitive
 prin interme diul rețelelor de socializare utilizatorii pot cunoaște persoane noi
 rețelele de socializare ajută populația să fie la curent cu noutățile prin
intermediul reclamelor
 unesc oamenii pe o platformă virtuală imensă cu scopul atingerii unor obiective
specifice, acest lucru aducând schimbări pozitive în societate
 ajută la schimbul de informații utile
 reprezintă un mijloc de relaxare și de divertisment
 oferă posibiliatea utilizatorilor de a -și regăsi prieteni sau cunoștințe vechi
 facilitează comunicarea între utilizatori
 multe rețele de socializare, precum LinkedIn, pot ajuta utilizatorii sa -și crească
cifrele de afaceri prin conectarea cu experți , care le pot împărtăși unele planuri
strategice [8,9]

1.4.2 Efecte negative
 unul dintre efectele negative ale rețelelor de socializare este potențialul lor
adictiv. Utilizatorii petrec mult timp pe rețelele de socializare, neglijându -și
astfel activitățile zilnice
 pot duce la schimbarea dispoziției utilizatorilor prin vi zualizarea de către aceștia
a unor imagini sau vide oclipuri cu conținut tulburător
 invadează intimitatea utilizatorilor
 duc la alterarea capac ităților de comunicare verbală s au chiar la anxietate
socială, utilizatorii preferând comunicarea prin intermediul rețelelor de
socializare în locul celei față în față
 comunicarea pe rețelele de socializare cu necunoscuț i și oferirea de detal ii
private pot duce la tâlhării , răpiri sau crim e

6
 utilizarea rețelelor de socializare poate duce la scăderea stimei de sine și/sau la
declanșarea sentimentelor de invidie
 predispun la sedentarism [8,9,10]

1.5 Adicția față de rețele le de socializare
1.5.1 Înțelegerea termenului "adicție"
"Adicți a" a fost definită drept un model comportamental persistent
caracterizat prin: dorința sau necesitatea de a continua activitatea , plasând-o în afara
controlului voluntar ; o tendin ță de creștere în timp a frecvenței sau duratei activității ; o
dependență psihologică față de efectele plăcute ale activității , cu consecin țe negative
asupra individului și a societății.[11]
În mod uzu al, adic ția a fost înțeleasă drept o nevo ie excesivă și incontrolabilă de
a utiliza substanțe chimice, precum alcoolul și drogurile ilicite. În ultimii ani î nsă
cercetătorii au început să observe asemănări puternice î ntre astfel de adicții chimice și
comportamentele excesive non -chimice , ajungând la concluzia că atât adicțiil e chimice,
cât și cele non -chimice au în comun șase elem ente de bază :
1. importan ța (utilizarea rețelelor de socializare este cea mai importantă activitate din
viața persoanei , dominân du-i rațiunea , sentimentele și comportamentul )
2. modificarea dispoziției (senzația subiectivă pe care oamenii o raportează ca urmare a
utilizării rețelelor de socializare, ca de exemplu senzația de evadare, de euforie )
3. toleranța (utilizarea tot mai frecventă a rețelelor de socializare cu scopul de a obține
efectele fiziologice și psihologice inițiale)
4. sevraj ul (apariția unei stări neplăcute atunci când se întrerupe utilizarea rețelelor de
socializare )
5. conflictul (conflict între dependentul de rețelele de socializare și anturaj – conflict
interpersonal , sau conflict cu sine însuși – conflict intrapsihic )
6. recădere a (revenirea la vechile tipare comportamentale după o perioadă de limitare
sau de întrerupere a utilizării rețelelor de socializare) .[12,13 ]

1.5.2 Definiție
Adicția față de rețelele de social izare poate fi definită drept o preocupare
excesivă a unei persoane pentru rețelele de socializare , determinată de o puternică
motivație de conectare la acestea sau de utilizare a acestora , persoana acord ând atât de
mult ti mp și efort rețelelor de socializare încât alte activități sociale precum

7
studiile/munca, relațiile interpersonale și/ sau sănătate a și bunăstare a sunt neglijate .
Dependentul de rețele le de socializare se poate confrunta subiectiv cu pierderea
controlului, continuând să utilizeze în exces rețelele de socializare, în ciuda
consecințelor negative pe care le au acestea asupra lui și a încercărilor repetate de
modificare a obiceiurilor privin d utilizarea acestora .[4]

1.5.3 Etiologie
În formarea adicției fa ță de rețelele de socializare sunt i ncriminați trei factori
care nu se exclud reciproc :

 Factorul cognitiv -comportamental: utilizarea "anormal ă" a rețelelor de socializare
reprezintă consecința unei cogniții maladaptat ive și este amplificată de diferiți
factori de mediu, precum izolarea socială sau lipsa suportului social, ducând în cele
din urmă la o utilizare cu caracter compulsiv și/sau adicti v
 Factorul social : utilizarea "anormal ă" a rețelelor de socializare apa re din cauza
faptului că persoanele preferă comunicarea virtuală în detrimentul interacțiunii
directe cu cei din jur, ducând în cele din urmă la o utili zare compulsivă și/sau
adictivă
 Factorul socio -cognitiv : utilizarea problematică a rețelelor de socializare din cauza
dorinței de a obține anumit e efecte pozitive, cum ar fi combaterea singurăt ății,
combinată cu un auto-control sc ăzut privind utilizarea acestora , fapt care duce în
final la un comporta ment compulsiv și/sau adictiv fa ță de acestea .[14,15 ]

Xu și Tan [16] afirmă că t recerea de la utilizarea normală la cea problematică a
rețelelor de socializare are loc atunci c ând acestea sunt văzute de către individ ca fiind
mijloace importante (sau chiar unice) prin care se pot combate stresul, singurătatea sau
depresia. Ei susțin că cei care utilizează frecvent rețelele de socializare prezintă
dificultăți de comunicare verbală. Pentru acești indivizi , utilizarea rețelelor de
socializare le oferă recompense continue (ex. autoeficacitate, satisfacție etc.) și în cele
din urmă se implic ă din ce în ce mai mult în această activitate , ceea ce du ce la multe
probleme, precum situații le conflictuale cu cei din jur, probleme care nu fa c altceva
decât să le alimenteze stările d e disforie . Pentru a scăpa de aceste stări, utilizatorii
accesează și mai frecvent rețelele de socializare. Prin urmare, atunci când indivizii
repetă acest model ciclic de ameliorare a dispozițiilor nedorite prin utilizarea rețelelor
de socializare, nivelul dependenței psihologice față de rețelele de socializare crește .[17]

8
1.5.4 Epidemiologie
– conform studiilor, utilizatorii tineri sunt mai predispuși să devină dependenți de
rețelele de socializare în comparație cu utilizatorii mai vârstnici [18]
– adicția față de rețel ele de socializare apare mai frecvent la utilizatorii de sex
feminin decât la cei de sex masculin [18]
– prevalența dependenței de rețelele de socializare în populația generală este de
6,2% , fiind mai frecventă în zonele urbane [19]
– studiile indică faptul că persoanele fără partener sunt mai predispuse să devină
dependente de rețelele de socializare comparativ cu persoanele aflate într -o
relație [20]

1.5.5 Criterii de diagnostic
Scala adicție i față de rețelele de socializare Bergen reprezintă o variantă a scalei
dependenței de Facebook Bergen . Aceasta cuprinde șase criterii:

 Petreci mult timp gândindu -te la rețelele de socializare sau îți planifici să intri pe
rețelele de socializare
 Simți nevoia de a folosi rețelele de socializare tot mai frecvent
 Folosești rețelele de socializare pentru a te deconecta de problemele cotidiene
 Ai încercat să renunți să mai intri pe rețelele de socializare, însă ai cedat
 Devii nelin iștit atunci când nu poți avea acces la rețelele de socializare
 Intri pe rețelele de socializare atât de des, încât acest lucru ți -a afectat activitatea
la ore/cursuri sau la locul de muncă

și cinci scale de punctare: (1) Foarte rar (2) Rar (3) Uneori (4) Deseori, (5) Întotdeauna

Marcarea a cel puțin 4 dintre cele 6 afirmații cu "deseori" sau "întotdeauna "
sugereaz ă adicția față de rețelele de socializare.[18,21]

1.5.6 Sindromul "Fear Of Missing Out " (FOMO)
Sindromul "Fear Of Missing Out" ("Teama de a nu rămâ ne pe dinafar ă") se
referă la teama persoanelor active pe rețelele de socializare, care evită sa ia o pauză de
la mediul online pentru a nu rata ceva din ce se î ntâmplă în lume. Nivele ridicate ale
acestei temeri au fost corelate cu o utilizare mai frecventă a rețelelor de socializare, o
stare general ă alterată, un nivel scăzut al bunăstării și al satisfacție i față de lucrurile
fundamentale din viaț ă și a calității vieții în general , apariția sentimente lor contradictorii

9
în timpul utiliz ării rețelelor de socializare, dar și cu utilizarea nepotrivită sau periculoasă
a rețelelor de socializare (ex. în timpul orelor/cursurilor sau în timpul condusului) .[22]
Mai multe studii au eviden țiat faptul că relația dintre utilizarea excesivă a
rețelelor de socializare și o stimă de sine scăzută , precum și apariția anxietății și a
depresiei, este mediată de FOMO, lucru care ne sugerează că această "t eamă de a nu
rămâne pe dinafară " poate prezice adicția față de rețelele de socializare sau poate f i o
componentă a acestei adicții .[23]

1.5.7 Dependența de smartphon e
În ultimii ani au apărut numeroase studii legate de utilizarea problematică a
telefoanelor mobile (inclusiv a smartphone -urilor) , sugerând că acestea nu sunt altceva
decât mijloace care facilitează implica rea în activități cu potențial adictiv, precum
utilizarea aplicațiilor de mesagerie, dar și a rețelelor de socializare , dependenții de
telefoane mobile nefiind practic dependenți de telefon în sine, așa cum nici alcoolici nu
sunt de pendenți de sticla de alcool , ci de conținut ul acesteia .
În mod similar, studii legate de dependența de internet au evidențiat că indivizii
nu devin dependenți de internet în sine, ci de activitățile în care se implică pe internet,
precum accesarea site -urile de jocuri sau a rețelelor de socializare.
Accesarea rețelelor de socializare prin intermediul smartphone -urilor reprezintă
o activitate foarte populară, aproximativ 80% dintre utilizatori accesând rețelele de
socializare de pe telefon ul mobil. Prin urmare, dependența de smartphone poate fi
privită drept parte compo nentă a dependenței de rețelele de socializare .[24,25]

1.5.8 Nomofobia
Nomofobia (termen ce provine din sintagma engleză "no mobile phone fobia")
reprezintă teama irațională de a rămâne fără telefonul mobil și a fost propusă pentru
includerea în DSM V. Această tulburare se caracterizează prin :
– folosirea cu regularitate a telefonului mobil și petrecerea unui timp considerabil pe
acesta
– a avea în permanență asupra sa un încărcător de telefon
– dormitul cu telefonul în pat
– sentimente de anxietate și nervozitate la gândul pierderii telefonului sau atunci când
acesta nu este disponibil sau nu poate fi utilizat datorită lipsei semnalului, bateriei
sau a creditului

10
– încercarea evitării pe cât de mult posibil a locurilor și a situațiilor în care utilizarea
dispozitivului nu este posibilă (de ex. transportul în comun, restaurantele, sălile de
teatru și aeroporturile)
– menținerea deschisă a telefonului 24 ore pe zi
– deblocarea constantă a ecranului telefonului pentru a vizualiza eventualele mesaje
sau apeluri noi .[26,27 ]

Nomofobia este asocia tă în mod inerent cu team a de comunicare față în față,
utilizatorul preferând comunicarea prin intermediul tehnologiei (care reprezintă motiv ul
cheie pentru utilizarea rețelelor de socializare) , ducând la utilizarea problematică a
internetului și la efectele negative ale utilizării tehnologiei , evidențiind u-se o legătură
puternică între nomofobie și simptomele adicției față de rețelele de socializare.[28]
Utilizarea telefoanelor mobile duce la modific ări ale obiceiurilor de zi cu zi și
ale percepției realității, care pot fi asociate cu efect e negative precum afectarea
interacțiunilor sociale, izolare socială, afecțiuni somatice și ale sănăt ății mintal e (ex.
depresia, anxietatea sau stresul ).[27,29 ] Prin urmare, nomofobia poate duce la utilizarea
telefonului mobil într -un mod impulsiv , fiind un factor care contribuie la adicția față de
rețelele de socializare, deoarece poate facilita și intensifica utilizarea repetată a acestora ,
utilizatorul deprinzând obiceiuri care îl predispun la confruntarea cu simptomele
utilizării problematice a rețelelor de socializare.[27]

1.5.9 Consecin țe
Conform studiilor, utilizarea excesivă a rețelelor de socializare duce la scăderea
randamentului școlar și a performanțelor academice , deoarece comportamentul a dictiv
împiedică o bună desfășurare a altor activități .[12,30] Astfel , utilizarea excesivă a rețelelor
de socializare duc e la distragerea atenției utilizatorilor de la activitățile legate de muncă
sau învățat. Studiile au arătat faptul că patru din cinci angajați utilizează reț elele de
socializare la locul de munc ă cu scopuri personale. Accesarea regulată a rețelelor de
socializare în timpul orelor de lucru poate avea un efect revigorant, stimulând
creativitatea, în să utilizarea acestora în mod i mpulsiv și excesiv, poate duce la
ineficiența angajatului, acesta întârziind la ședințe, rămânând conectat în timpul
întâlnirilor pe site -urile de socializare, fiind distrat și lipsit de concentrare.[31]
Alocarea unui timp îndelungat activităților legate de utilizarea rețelelor de
socializare duce la neglijarea a ctivităților care nu au legătură cu acestea , precum

11
activitățile de petrecere a timpului liber, exercițiul fizic, dar și a membrilor familiei sau
a prietenilor , conflictele intrafamiliale/interpersonale fiind o potențială consecință a
adicției față de rețelele de socializare .[12]
Conform unui studiu legat de efectul re țelelor de socializare asupra relației de
cuplu, utilizarea excesivă a rețelelor de socializare duce la sentimente de invidie și la o
relație nesatisfăcătoare, dar și la spionarea partenerului.[32]
De altfel , utilizarea problematică a rețele lor de socializare poate duce la
înlocuirea relațiilor reale cu cele virtuale, având un impact negativ asupra abilităților de
comunicare față în față (în special ale tinerilor) , dar și asupra calității vieții .[33]
O alt ă posibilă consecință a adicției față de rețelele de socializare este
reprezentată de tulburările de somn.[18] Studiile au demonstrat faptul că utilizarea
frecventă a computerul ui și a telefonul ui mobil seara este asociată cu ore de culcare și
de trezire târzii .[34,35 ] Într-un studiu efectuat în anul 2012 , autorii au arătat că persoanele
care înregistrează un n ivel ridicat de dependență de Facebook au raportat ore de culcare
și de trezire târzii , atât în timpul săptămânii, cât și în weekend, comparativ cu
respondenții cu scoruri mai mici ale dependenței de Facebook.[18] Mai mult, conform
unui studiu recent, există o legătură s trânsă între dependența de Facebook, insomnie,
simptome somati ce, disfuncție socială, depresie și anxietate.[36]
În plus, adicția față de rețelele de socializare are un efect negativ asupra stimei
de sine a utilizatorului , studiile demonstrând faptul că obținerea de mai multe ori a unor
feedback -uri negative din partea prietenilor determină o stimă de sine scăzută .[37]

1.5.10 Tratament
La ora actuală nu există un tratament bine documentat pentru adicția față de
rețelele de socializare. Cu toate acestea, rezultatele bune ale tratamentelor pentru alte
comportamente de tip adictiv ar putea fi de folos medicilor care se confruntă cu astfel de
cazuri.
Într-o metaanaliză recentă a tratamentului dependenței de I nternet au fost in cluse
în tota l 16 stud ii unice. În urma acestei metaanali ze s-a evidenția t o eficaci tate ridicată
atât a tratamentului pentru dependența de Internet, cât și a celui pentru consecințele
acestei dependențe , precum depresia și anxietatea, neobservându -se diferențe
semnificative între tratamentul farmacologic și cel psihologic .[38] Câteva dintre studiile
incluse în această metaanaliză s-au bazat pe terapia cognitiv -comportamentală (TCC) .
Conform acestei abordăr i, gândirea catastrofică, c onvingerile negative și distorsiunile

12
cognitive pot cont ribui la utilizarea excesivă a I nternetului. În urma terapiei , pacienții
învăță să utilizeze Internet ul în mod corespunzăto r, modelarea comportamentului
acestora bazându -se pe tehnici de restructurare cognitivă, desensibilizare, întărire,
meditație , autogestiune și învățare de noi abilități sociale .[39]
O altă metodă abordată în tratamentul dependenței de Internet este terapia
"realității ", care se bazează pe adresarea câtorva întrebări ("Ce faceți acum? " "Ce ați
făcut săptămâna sau luna trecută?" "Ce veți face mâine sau în viitorul apropiat?").
Scopul este obținerea unei metode de recuperare cât mai efi ciente . Prin interogarea
faptelor pacienților , dar și a dorințelor și a perspectivelor lor, se încearcă de fapt a se
înțelege modalitățile prin care aceștia își pot satisface nevoile de bază . Pacienții sunt
totodată încurajați să își analize ze comportamentul și să evalueze eficienț a de care dau
dovadă în obținerea lucru rilor pe care și le doresc, făcându -și astfel planuri care vor
duce la schimbare.[40]

1.6 Rela ția dintre utilizarea rețelel or de socializare și depresie
Depresia este una dintre cele mai frecvent întâlnite tulburări psihiatrice atât în
țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare . Tulburarea depresivă majoră
afectează aproximativ 16% din populația generală o singură dată sau de mai multe ori în
timpul vieții.[41] Depresia reprezintă un important factor de risc în dezvoltarea
patolo giilor cardiovasculare , dar și o cauză majoră de suicid. De asemenea, această
tulburare este una dintre principalele cauze ale inc apacității de a lucra , afectând astfel
situația economică a individului, a familiei sale, precum și a societății în general .[42]
Simptomele depresiei includ starea depresivă , modificarea semnificativă a poftei de
mâncare, scăderea sau creșterea în greutate, insomnia sau hipersomnia, sentimente de
neliniște sau letargie, oboseala sau lipsa de energie, sentimente de vină sau de
inutilitate, tulburări de concentrare, dar și gânduri suicida re.[43]
Conform mai multor studii există o legătură semnificativ ă între utilizarea
rețelelor de socializare și apariția depresiei . Un studiu publicat în anul 2012 a arătat
faptul că apariția simptomelor depresiei depinde de calitatea și nu de cantitate a
interacțiunilor de pe rețelele de socializare (mai multe interacțiuni negative decât
pozitive au fost corelate cu apariția în timp a simptomelor depresi ei).[44] Un alt studiu a
evidențiat o asociere semnificativ ă între timpul petrecut pe rețelele de socializare și
apariția depresiei.[45] Conform unui studiu efectuat pe studen ții unei universități din

13
SUA există o legătură strânsă între utilizarea excesivă a rețelelor de socializare și
apari ția sentimentelor de singurătate, dar și a unei stime de sine scă zute.[46]
Utilizarea pasivă a rețelelor de socializare (de ex. vizionarea postărilor altor
utilizatori de rețele de socializare , fără a posta nimic nou pe propriul profil) pare a fi
deosebit de dăunătoare sănătății psihice. Vizionarea pasivă de către un utilizator a
postărilor de pe rețelele de socializare a altor utilizatori , precum fotografii din vacanțe
sau de la evenimente sociale la care acesta nu a fost invitat, declanșează adesea
resentimente, invidie și sentimente de singurătate , toate acestea ducând în timp la
apariția depresiei.[47] Implicarea emoțională a adolescentelor în activitățile legate de
utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o stimă de sine scăzută și cu o star e
depresivă.[48]

1.7 Relați a dintre u tilizarea re țelelor de socializare și anxietate
După depresie , tulburările anxioase reprezint ă a doua cea mai frecventă cauză
de incapacitate din rândul tulburărilor psihiatrice , afectând în special adolescenții și
adulții tineri.[49] Prevalen ța anxietății în populația generală este de aproximativ 7.6% .[50]
De-a lungul anilor au fost publicate o serie de studii care examineaz ă relația
dintre utilizarea rețelelor de socializare și anxietate. Într-un studiu efectuat în anul 2016
pe adolescenți și adulți din Norvegia s-a observ at faptul că la utilizatorii care prezentau
semne ale adicției față de rețelele de socializare s-au semnalat simptome ale
anxietății.[21] Într-un alt studiu efectuat pe studen ți din SUA , 17% dintre participanți au
relatat că utilizarea Facebook -ului îi face să se simtă a nxioși, aproximativ jumătate
dintre aceștia afirm ând că au amânat să răspundă cererilor de prietenie primite din cauza
anxietății resimțite .[51]
Rețelele de socializare pot fi o sur să de stres pentru utilizatori , contribuind la
creșterea semnifica tivă a simptomelor anxietății. La ora actuală, utilizarea Facebook –
ului este asociată cu activarea răspunsului la stresul fiziologic.[52] Utilizarea re țelelor de
socializare ar putea, de asemenea, să contribuie la o supraîncărcare generală a
comunicării, deoarece persoanele sunt bombardate simultan cu informații provenite de
la mai multe canale electronice, fapt care duce la apariția stresului psihologic.[53]
În plus, s -a demonstrat faptul că rețelelele de socializare determin ă utilizatorii să
se compare cu alți utilizatori și să considere că a ceștia sunt mai fericiți și au o viață mai
bună decât a lor , toate acestea ducând în timp la apariția anxietății.[54]

14
2. PARTE A SPECIA LĂ

2.1 Introducere
2.1.1 Motivația alegerii temei
Popularitatea r ețelel or de socializare a crescut exponențial în ultimul deceniu,
rețelele de socializare fiind la ora actuală o componentă importantă a vieți i studenților ,
jucând totodată un rol vital în modificarea stilului de viaț ă al acestora .
Deși au numeroas e efecte poz itive, precum divertismentul, dezv oltarea
abilităților cognitive sau interacțiunea socială, utilizarea din ce în ce mai frecventă a
rețelel or de socializare de către numeroși tineri , precum și creșterea semnificativă a
timpului alocat a cestora , cu neglijarea activitățil or zilnice și a relațiilor interpersonale ,
contri buie la dezvoltarea unui comportament de tip adictiv , la scăderea calității vieții ,
precum și la alte efecte negative asupra individului .
Din moment ce depresia , anxietatea și tulburările de somn sunt tot mai frecvente
în rândul tinerilor , reprezentând o problemă majoră a societății din ziua de astăzi,
această relație relativ nouă între utilizarea rețelelor de socializare și numeroase efecte
negative (inclusiv stările depresiv e, anxioas e și tulburările de somn) reprezintă pentru
mine motivația alegerii temei.

2.1.2 Scopul lucr ării
Lucrarea de față încearcă să identifice și să analizeze impact ul pe care îl au
rețelele de socializare asupra sănătății mintale și a bunăstării studenților, precum și
asupra abilităților de comunicare și de socializare.

2.1.3 Obiective
– identificarea rețelelor de socializare utiliz ate de către studenți (Facebook,
Youtube, Instagram, Twit ter etc.) și a motivel or pentru care le utilizează
– evaluarea frecvenței accesării și a duratei utilizării rețelelor de socializar e,
precum și a dispozitivelor utilizate pentru accesa rea acestora
– documentarea asupra unei eventuale relații între utilizarea rețelelor de
socializare și apariția tulburărilor de somn, depresiei, anxietății, cefaleei și a
durerii oculare

15
– analiza rea modului în care rețelele de socializare afectează capacitățile de
comunicare verbală a studenților, dar și relați ile cu cei din jur
– explorar ea unei potențiale adicții față de rețelele de socializare
– evaluarea atitudinii studenților în ceea ce privește utilizarea rețelelor de
socializare

2.2 Material și metodă
Am efectuat un studiu analitic -descriptiv în care am inclus un număr de 182 de
studenți din cadrul Universităț ii de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din
Târgu -Mureș. Datele au fost colectate pe parcursul anului universitar 2018 -2019 prin
intermediul chestionarelor (în variantă tipărită sau în variantă virtuală ). Chestion arul
utilizat cuprinde 27 de întrebări referitoare la :

– vârstă
– sex
– mediu de proveniență
– rețelele de socializare utilizate
– scopuril e utilizării
– frecvența și momentele utilizării
– timpul petre cut pe rețelele de socializare
– dispozitivele utilizate pentru a acces a rețelel e de socializare
– măsura în care utilizarea rețelelor de socializare influențează abilitățile d e
comunicare verbală ale utilizatorilor
– importanța acordată rețelelor de socializare
– aspec tele pozitive și negative ale accesării rețelelor de socia lizare
– împărtășire a datelor cu caracter personal pe rețelele de socializare
– adicția față de rețelele de social izare
– luarea în calcul a posibilității de a renunța la rețelel e de socializare.

Criteriile de includere în studiu : studen ți din cadrul Universităț ii de Medicină,
Farmac ie, Științe și Tehnologie din Tâ rgu-Mureș, utilizatori de rețele de socializare .
Datele obținute au fost înregistrate în tabele, a poi au fost reprezentate grafic .
Pentru prelucra rea datelor am folosit programele Microsoft Word și Microsoft Excel . În
urma datelor obținute am studiat asocierile care au permis formularea unor conc luzii
relevante , făcând în permanență raportări la literatura de specialitate.

16
2.3 Rezultat e

Figura 2.3.1 Repartizarea studenților pe sexe

Figura 2.3.2 Distribuți a studenților în funcție de mediul de proveniență 65.9%34.1%Sex
Feminin
Masculin
70.3%29.7%Mediul de proveniență
Urban Rural

17

Figura 2.3.3 Clasific area studenților pe intervale de vârstă

Figura 2.3.4 Distribuția studenților în funcție de r ețele le de socializare utilizate 60,4%
39,1%
0,5%
18-24 ani 25-30 ani >30 aniIntervale de vârstă
3,3%5,5%6,6%15,4%67,1%90,1%98,9%
AlteleLinkedInTwitterSnapchatInstagramYoutubeFacebookRețele de socializare

18

Figura 2.3.5 Repartizarea studenților în funcție de frecvența utiliză rii zil nice a rețelelor
de socializare

Figura 2.3.6 Repartizarea studenților în funcție de timpul petrecut zilnic pe rețelele de
socializare 1,1%2,2%27,5%
25,3%43,9%
<1 ori/zi 1 ori/zi 2-5 ori/zi 5-10 ori/zi >10 ori/ziFrecvența utilizării
8,8%26,4%15,4%30,7%14,3%4,4%
<30 minute30 minute-1 oră1-2 ore2-3 ore3-5 ore>5 oreDurata utilizării

19

Figura 2.3.7 Distribuția studenților în funcție de dispozitivele utilizate pentru a accesa
rețelele de socializare

Figura 2.3.8 Repartizarea studenților în funcție de momentele în care utilizează rețelele
de socializare 98,9%
61,5%
14,3%
4,9%
Telefon Laptop Tabletă ComputerDispozitive
41,7%70,3%62,6%24%5,4%41,7%
la TVla facultateîn timpul meseila shoppingla volanla toaletăMomentele utilizării

20

Figura 2.3.9 Clasificarea studenților în funcție de moment ele zilei în care sunt mai
activi pe rețelele de socializare

Tabel 2.3.1 Motivele utilizării rețelelor de socializare de către studenți
Nr.
crt. Motivele utilizării Procentaj Nr. studenți
1 Interacționare a cu prietenii/familia 81,3% 148
2 Informare 75,8% 138
3 Relaxare 56,1% 102
4 Cumpărare/vânzare 18,7% 34
5 Postare a de poze/videoclipuri 17,6% 32
6 Cunoașterea de oameni noi 13,2% 24
dimineața la prânz seara noaptea23,1%20,1%84,6%
19,7%Momentele zilei

21

Figura 2.3.10 Distribuț ia studenților în raport cu frecvența postărilor pe rețelele de
socializa re

Figura 2.3. 11 Distribuția studenților în funcție de utilizarea rețelelor de socializare
dimineața, imediat după trezire
7.7%
42.9%
30.8%16.5%2.2%
niciodată
la câteva luni
la câteva săptămâni
săptămânal
zilnic
da
nu41,7%58,3%Utilizare matinală, imediat după trezire

22

Figura 2.3. 12 Distribuția studenților în funcție de utilizarea rețelelor de socializare
seara, înainte de culcare

Figura 2.3.13 Prevalența tulburărilor de somn la studenții care utilize ază rețelele de
social izare seara, înainte de culcare
da
nu60,4%
39,6%Utilizare vesperală, înainte de culcare
da
nu30,7%69,3%
Tulburări de somn

23

Figura 2.3.14 Repartizarea studenților în raport cu distragerea atenției de la învățat
cauzat ă de rețelele de socializare

Figura 2.3.1 5 Prevalența stime i de sine scăzut e la studen ți ca urmare a utilizării
rețelelor de socializare
70.3%29.7%Distragerea atenției de la învățat
da
nu
48.3%
51.7%Stimă de sine scăzută
da
nu

24

Figura 2.3.1 6 Prevalența sentiment elor de izolare socială la studen ți ca urmare a
utilizării rețelelor de socializar e

Figura 2.3.17 Distribuția studenților în funcție de apariția tristeții determinată de
utilizarea rețelelor de socializare 76,3%22,7%
nudaSentimente de izolare socială
63.2%36.8%Apariția tristeții
da
nu

25
Tabel 2.3.2 Cauzele apariției tristeții la studenți ca urmare a utilizării rețelelor de
social izare

Figura 2.3.18 Repartizarea studenților care s -au simțit triști în urma utilizării rețelelor
de socializare în funcție de apelarea la serviciile unui medic psihiatru/psiholo g
28.6%
71.4%Apelarea la serviciile unui medic psihiatru/psiholog
da
nuNr.
crt. Cauze le apariției tristeții Procentaj Nr. studenți
1 Prea mult timp petrecut pe rețelele
de socializare 56,1% 64
2 Imagini/videoclipuri cu conținut
tulburător 50,8% 58
3 Postări negative 49,1% 56
4 Retrăirea unor experiențe negative
din trecut 21,1% 24
5 Sentimente de invidie 19,3% 22

26

Figura 2.3.19 Repartizarea studenților în funcție de alterarea relației cu
familia/prietenii/persoana iubită , consecință a utiliz ării rețelelor de socializare

Figura 2.3.20 Prevalența cefaleei/durerii oculare la studenți ca urmare a utilizării
rețelelor de socializare
35.6%
64.4%Alterarea relației cu familia/prietenii/persoana iubită
da
nu
47.3%
52.7%Cefalee/durer eocular ă
da
nu

27

Figura 2.3.21 Repartizarea studenților în funcție de modul în care rețelele de
socializare afectează abilitățile de comunicare verbală

Figura 2.3.22 Prevalența anxietății la studenț i atunci când nu au acces la rețelele de
socializ are 26,4%
10,9%62,7%
în mod negativ în mod pozitiv în niciun modAbilitățile de comunicare verbală
30.8%
69.2%Anxietate
da
nu

28

Figura 2.3.23 Distribuția studenților în funcție de impactul rețelelor de socializare
asupra sănătății mintale

Figura 2.3.24 Repartizarea studenților în funcție de împărtășirea datelor cu caracter
personal 34.1%38.4%6.6%21.9%
ambeleimpact negativimpact pozitivniciun impactImpactul asupra sănătății mintale
23.1%
76.9%Împărtășirea datelor cu caracter personal
da
nu

29

Figura 2.3.25 Prevalența adicției față de rețelele de socializare în rândul studenților

Figura 2.3.26 Repartizarea studenților în funcție de luarea în calcul a posibilității de a
renunța la utilizarea rețelelor de socializ are

40,7%
59,3%Adicția față de rețelele de socializare
da
nu
da nu73,6%
26,4%Renunțarea larețelele desocializare

30
2.4 Discuții
În studiul de față am evaluat impactul pe care îl are utilizarea rețelelor de
socializare asupra studenților.
Dintre cei 182 de participanți la studiu cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani ,
65,9% sunt de sex feminin, iar 34,1% de sex masculin ; 70,3% provin din mediul urban,
iar 29,7% din mediul rural, cei mai mulți dintre ei (60,4%) având între 18 și 24 de ani.
Conf orm datelor din literatu ra de specialitate , majoritatea studenților utilizează
2-4 rețele de socializare, platformele de socializare cele mai populare fiind Facebook,
Youtube și In stagram.[55.56] Și în studiul nostru majoritatea participanților afirmă că
utilizează 2 -4 rețele de socializare diferite, cea mai popular ă rețea de socializare în
rândul studenților fiind Facebook (98 ,9%); aceasta este urmată de Youtube (90,1%) și
Instagram (67,1%) . Acest lucru s e explică prin faptul că Facebook -ul, Youtube -ul și
Instagram -ul oferă utilizato rilor cele mai multe facilități de comunicare/informare.
Analizând frecvența utilizării rețelel or de socializare de către studenți , 43,9%
dintre aceșt ia accesează rețelele de socializare de peste 10 ori pe zi , cei mai mulți
(30,7% ) petrec ând zilnic în jur de 2-3 ore pe platformele de socializare . Într-un studiu
similar efectuat în anul 2014, majoritatea utilizatori lor au afirmat că accesează rețelele
de socializare de 4 ori/zi , media utilizării zilnice fiind de o oră.[57] Această diferență
între studii este determinată de faptul că în ultimii 5 ani rețelele de socializare s -au
dezvoltat foarte mult, devenind mult mai atrăgătoare pentru utilizatori și mult mai
populare în rândul acestora.
Privitor la dispozitive le utilizate pentru accesarea rețelelor de socializare, 98,9%
dintre studenți afirmă că accesează rețelele de socializare de pe telefonul mobil .
Rezultate asem ănătoare au evidențiat și Bahrani și Patel într -un studiu în care 94%
dintre studenți au afirmat că accesează platformele de socializare de pe telefonul
mobil[58], una dintre explicații fiind faptul că cei mai mulți dintre studenți au mereu
asupra lor un smartphone care le permite accesul rapid la orice platformă de socializare.
Examinând momentele utilizării rețelelor de socializare , majoritatea studenților
susțin că utilizează rețelele de socializare de socializare mai ales atunci când sunt la
facul tate (70,3%), în timpul mesei (62,6%), când sunt la toaletă (41,7%) sau când se uită
la TV (41,7%), iar cei mai mulți dintre ei (84,6%) afirm ă că sunt mai activi pe rețelele
de socializare seara. Rezultate similare au fost evidențiate și în studiul efectuat de către
Espinoza si Juvonjen, 87,1% dintre participanți susținând că sunt mai activi pe rețelele

31
de socializare seara[59], lucru care se explică prin faptul că în timpul zilei aceștia sunt
implicați în multe alte activități, nealocând atât de mult timp rețelelor de socializare.
Conform mai multor studii, principalele motive pentru care studenții utilizează
rețelele de socializare sunt comunicarea și informarea.[8,60 ] În studiul nostru, 81,3%
dintre respondenți afirmă că utilizează rețelele de socializare pent ru a interacționa cu
prietenii /familia , iar 75,8% pentru a se informa , explicația fiind că acestea reprezintă
principalele avantaje pe care le oferă rețel ele de socializare, studenții dori nd să ia cât
mai ușor legătura cu oricare alt utilizator și să fie la curent cu noutățile prin intermediul
rețelelor de socializare.
Dintre cei 182 de studenți care au participat la studiu, 76 afirmă că utiliz area
rețele lor de socializare reprezintă primu l lucru pe care îl fac când se trezesc dimineața,
iar 114 declară că accesarea platformelor de socializare reprezintă ultimul lucru pe care
îl fac seara, înainte de a se pune la somn. Dintre cei 114 care susțin că accesează rețelele
de socializare înainte de a se culca, o treime s e confruntă cu tulburări de somn. Într-un
studiu efectuat de Suganuma și Kikuchi , 45% dintre respondenții care utilizează rețelele
de socializare seara, înainte de culcare, au afirmat că se confruntă cu tulburări de
somn.[35] Mulți dintre cei care utilizează rețelele de socializare înaint e de a se pune la
somn se implic ă atât de mult în această activitate încât amână ora de culcare.
Altă variabilă examinată a fost distragerea atenției de la învățat. 70,3% dintre
studenți consideră că rețelele de socializare duc la distragerea atenției de la învățat.
Rezultate asemănătoare au fost e vidențiate și de Andersson et al într -un studiu în care
73% dintre studenți au afirmat că rețelele de socializare le distrag atenția de la
învățat.[61] Acest lucru se explică prin faptul că majoritatea studențilo r petrec zilnic peste
2-3 ore pe rețelele de socializare, timp care ar putea fi alocat învățatului.
Privitor la relația dintre utilizarea rețelelor de socializare și apariția stime i de
sine scăzute , sentimentelor de izolare socială și a tristeții, în studiul de față s -a
evidențiat faptul că 48,3% dintre participanți au avut o stimă de sine scăzută, 22,7% au
simțit nevoia de a se izola di n punct de vedere social, iar 63,2 % s-au simțit triști în urma
utilizării rețelelor de socializare. În total 71,4% dintre respondenți au raportat că s -au
confruntat cu cel puțin unul dintre aceste trei sentimente negative, fapt care semnifică că
rețelele de socializare au un impact negativ asupra sănătății mintale a indi vidului,
putând duce la apariția depresiei. Studii similare au demonstrat o stim ă de sine scăzută,
sentimente de singurătate și de tristețe ca urmare a utilizării rețelelor de sociali zare.[46,47]

32
Dintre cei care au afirmat că s -au simțit triști ca urmare a utilizării rețelelor de
socializare, 28,6% au apelat la serviciile unui medic psihiatru/psiholog.
Conform unor studii, petrecerea unui timp îndelungat pe rețelele de socializare
reprezintă prin cipala cauză de apariție a tristeții .[45,62] Și în studiul de faț ă principala
cauză de tristețe este reprezentată de timpul excesiv petrecut pe rețelele de socializare
(56,1%). Majoritatea studenți lor pierd noțiunea timpului atunci când utilizează rețelele
de social izare, iar această utilizare excesivă duce la neglijarea studiilor, a persoanelor
din jur , precum și a sănătății , contribuind totodată la apariția remușcărilor, declanșâ ndu-
se astfel tristețea. Alți factori care duc la apariția tristeții sunt imaginile/videoclipurile
cu conținut tulb urător, postări le negative, retrăirea unor experiențe negative din trecut și
invidia.
În ceea ce privește relația cu famil ia/prietenii/persoana iubită, 35,6 % dintre
participanți consideră că utilizarea rețelelor de socializare a dus la alterarea relației cu
aceștia. Studii similare au demonstrat faptul că utilizarea rețelelor de socializare duce la
conflicte interpersonale[12], precum și la o relație de cuplu nesatisfăcătoare.[32]
Utilizatorii alocă atât de mult timp rețelelor de socializare încât ajung să își neglij eze
familia/prietenii/persoana iubită.
Referitor la prezența cefalee i/dureri i oculare, 47,3 % dintre studenți afirmă că s –
au confruntat cel puțin o dată cu unul dintre acest e două simptome ca urmare a utilizării
rețelelor de socializare, aceasta datorându -se în principal timpului excesiv petrecut pe
acestea. Nu au fost efectuate studii similare.
Dintre cei 182 de studenți incluși în studiu, 62,7% afirmă ca abilitățile lor de
comunicare ver bală nu sun t afectate în vreun fel de utilizarea rețelelor de socializare,
10,9% consideră că rețelel e de socializare au un efect pozitiv asupra abilitățil or de
comunicare verbală , în timp ce 26,4% susțin că abilitățile lor de comunicare verbală au
fost afectate în mod negativ . Dintre cei care afirm ă că rețelele de socializare au un efect
negativ asupra abilităților lor de comunicare verbală, 29,1% petrec zilnic între 3 -5 ore
pe acestea, iar 16,6% peste 5 ore. Și în studiul efectuat de Xu și Tan , cei care petrec
zilnic mult timp pe rețelel e de socializare prezintă dificultăți de comunicare verbală.[16]
Acest lucru se poate explica prin faptul că cei care petrec mult timp pe rețelele de
socializare preferă comunicarea virtua lă în locul celei verbale, ajungând să dezvolte în
timp anxietate socială.
Conform literaturii de specialitate, 21 % dintre utilizatori se simt nelini știți când
nu pot accesa rețelele de socializare.[63] În studiul nostru, 30,8% dintre studenți afirmă

33
că se simt anxioși atunci când nu au acces la rețelele de socializare. Mulți dintre studenți
au dezvoltat o adicție față de rețelele de socializare , adicție care îi determină să se simtă
neliniștiți și inconfortabil atunci când, din motive obiective, nu au acces la acestea.
Analizând impactu l pe care îl au rețelele de socializare asupra sănătății mintale,
majoritatea participanților (38,4%) consideră că acestea au un impact negativ asupra
sănătății lor mintale, 34,1% afirmă că au atât un impact negativ, cât și unul pozitiv,
21,9% consideră că nu au niciun impact și doar 6,6% susțin că rețelele de socializare au
un impact pozitiv asupra sănătății mintale. Studii similare au arătat faptul că rețelele de
socializare au efecte negative asupra sănătăți i mintale a utilizatorilor,[46,64] fapt
evidenția t de sentimentele negative apărute în timpul utilizării rețelelor de socializare.
Privitor la împartășirea datelor cu caracter personal, doar 23,1% dintre studenți
afirmă că obișnuiesc să împărtășească date cu caracter personal pe rețelele de
socializare. Rezultate asemănătoare au fost evidențiate și de Min și Kim într -un studiu
în care 26,3% dintre studenți au afirmat că distribuie date personale pe rețelele de
socializare .[65] O posibilă explicație este faptul că persoanele din a ceastă grupă socio –
demografică sunt mai conștiente de pericolele distribuirii datelor cu caracter personal pe
rețelele de socializare comparativ cu indivizii aparținând altor grupe socio -demografice.
Examinând adicția față de rețelele de socializare și luarea în calcul a posibilității
de a renunța la rețelele de socializare , 40,7% dintre participanți declar ă că se consideră
dependenți de rețelele de socializare, 73,6% luând în calcul posibi litatea de a renunța la
acestea. Conform unui studiu asem ănător efectuat de Olowu și Seri, 34% dintre studenți
se consideră dependenți de rețelele de socializare.[63] Acest lucru se explică prin faptul
că persoanele din această grupă socio -demografică tind să fie mai active pe rețelele de
socializare față de uti lizatorii aparținând altor grupe socio -demografice.
Personal , consider îngrijorător faptul că foarte mulți dintre studenți se simt triști
și se confruntă cu o stim ă de sine scăzută, dar și cu tulburări de somn și cefalee /durere
oculară ca urmare a utilizării rețelel or de socializare .

Limite le studiului :
– studiu l de față a constat înt r-un chestionar , pe care participanții l -au completat
fie în variantă redacta tă, fie online , aceștia putând fi influențați în alegerea
răspunsurilor de către cei din jur
– este dific il de știut dacă respondenții au citit cu atenție întrebările, particip ând cu
adevărat la studiu , sau dacă au selectat răspunsuri le la întâmplare , fără a citi mă-

34
car întrebările
– participanții s -ar putea să nu se fi simțit în totalitate confortabil cu furnizarea de
răspunsuri veridice, deși chestionarul a fost anonim.

2.5 Concluzii
1. rețelele de socializare duc la alterarea relației cu prietenii /familia/persoana iubită
2. au ca și consecință apariția stimei de sine scăzute și a tristeț ii
3. pot duce la comportamente periculoase (ex. utilizarea în timpul condusului)
4. ajută utilizatorii să comunice cu prietenii/familia și să se informeze
5. utilizarea rețelelor de socializare înainte de culcare contribuie la apariția
tulburărilor de somn
6. rețelele de socializare duc la distragerea atenției de la învățat
7. contribuie la apariția/menținerea anxietății
8. contribuie la confruntarea cu cefaleea/durerea oculară
9. au un potențial adictiv
10. influențează în mod negativ sănătatea mintală a utilizatorilor, putând duce în
timp la apariția depresie i

35
Bibliografie selectiv ă

[1] McFarland L, Ployhart R- Social Media: A Contextual Framework to Guide
Research and Practice , Journal of Applied Psychology, 2015, 100: 1653 –1677
[2] Morriss -Kay GM – The evolution of human artistic creativity , Journal of Anatomy,
2009, 216: 158-176
[3] Boyd D, Ellison N- Social network sites: Definition, history, and scholarship ,
Journal of Computer -Mediated Communication, 2008, 13: 210–230
[4] Kuss DJ , Griffiths MD- Online social networking and addiction —A review of the
psychological literature , International Journal of Environmental Research and Public
Health , 2011, 8: 3528 -3552
[5] Statista Facts on Social Networks -https://www.statista.com/statistics/272014/g lobal –
social -networks -ranked -by-number -of-users (accesat la data de 25 martie 2019)
[6] Picazo -Vela S, Gutie rrez-Martinez I, Luna -Reyes LF – Understanding risks, benefits,
and strategic alternatives of social media app lications in the public sector , Government
Information Quarterly, 2012; 29: 504-511
[7] Dogruer N, Menevi I , Eyyam R- What is the motivati on for using Facebook?
Procedia Social and Behavioral Sciences, 2011, 15: 2642 –2046.
[8] Iordache DD- Utilizarea rețelelor de socializare în rândul studenților români –
variabile, avantaje și limite , Revista Română de Interacțiune Om -Calculator, 2014, 7:
195-208
[9] Tariq W, Mehboob M, Asfandyar -Khan M et al- The Impact of Social Media and
Social Networks on Education and Students of Pakistan , International Journal of
Computer Science Issues, 2012, 4 : 407 -411
[10] Siddiqui S, Singh T- Social Media: its Impact with Positive and Negative Aspects ,
International Journal of Computer Applications Technology and Research, 2016, 5: 71 –
75
[11] Walker M- Some problems with the concept of "gambling addiction". Should
theories of addiction be generalized to include ex cessive gambling? , Journal of
Gambl ing Studies, 1989, 5: 179 -20
[12] Griffiths M – A compone nts model of addiction wit hin a biopsychosocial
framework , Journal of Substance Use, 2005, 10 : 191 -197

36
[13] Shaffer HJ , La Plante D A, LaBrie RA et al – Toward a syndrome model of
addiction: Multiple expressions, common etiology , Harvard Rev Psychiat , 2004, 12:
367-374
[14] Turel O, Serenko A- The benefits and dangers of enjoyment with social networking
websites , European Journal of Information Systems, 2012, 21: 512 –528
[15] Griffiths MD- Social Networking Addiction: Emerging Themes and Issues , Journal
of Addiction Research & Therapy, 2013, 4 : 118
[16] Xu H, Tan B CY- Why do I keep checking Facebook: Effects of message
characteristics on the formation of social network services addiction , International
Conference on Information Systems , 2012 , 1: 812-823
[17] Rose nberg KP, Feder LC- Behavioral Addictions: Criteria, Evidence, and
Treatment , Academic Press , UK, 2014, p. 123
[18] Andreassen C , Torsheim T, Brunborg G S et al – Development of a Facebook
addiction scale , Psychol Rep, 2012; 110: 501-517
[19] Kuss D, Griffiths MD- Social Networking Sites and Addiction:Ten Lessons
Learned , Int J Environ Res Public Health, 2017, 14: 311
[20] Kuss D , Gri ffiths MD, Karila L et al – Internet addiction: A systematic review of
epidemiological research for the last decade , Current Pharmaceutical Design, 2014, 20:
4026 –4052
[21] Andreassen CS, Billieux J, Demetrovics Zs et al – The Relationship Between
Addictive Use of Social Media and Video Games and Symptoms of Psychiatric
Disorders: A Large -Scale Cross -Sectional Study , Psychology of Addictive Behaviors,
2016, 30: 252–262
[22] Przybylski AK, Murayama K, DeHaan CR et al- Motivational, emotional, and
behavioral correlates of fear of missing out , Comput ers in Hum an Behav ior, 2013, 29:
1841 -1848
[23] Buglas s SL, Binder JF, Betts, LR et al- Motivators of online vulnerability: The
impact of so cial network site use and FOMO , Comput ers in Hum an Behav ior, 2017, 66 :
248–255
[24] Lopez -Fernandez O , Kuss D, Griffiths MD et al – The conceptualization and
assessment of problematic mobile phone use , In Encyclopedia of Mobile Phone
Behavior, Ed. IGI Global , USA, 2015, p. 591–606

37
[25] Marketing Land Nearly 80 Percent of Social Media Time Now Spent on Mobile
Devices. Available online : http://marketingland.com/facebook -usage -accounts -1-5-
minutes -spent -mobile -171561
[26] King A L, Valença AM , Nardi A E- Nomophobia: the mobile phone in panic
disorder with agoraphobia: reducing phobias or worsening of dependence? Cogn
Behav Neurol , 2010, 23 : 52–54
[27] Bragazzi NL, Del Puente G – A proposal for including nomophobia in the new
DSM -V, Psychol ogy Research and Behav ioral Manag ment , 2014 , 7: 155–160
[28] Caplan SE – Preference for online social interaction: A theory of problematic
Internet use and psychosocial well-being , Commun ication Research , 2003 , 30: 625–648
[29] Kuss D, Crook -Rumsey M, Sumich A et al- Problematic Mobile Phone Use and
Addiction Across Generations: the Roles of Psychopathological Symptoms and
Smartphone Use, Journal of Technology in Behavioral Science, 2018, 3: 141-149
[30] Kirschner PA, Karpinski AC – Facebook and academic performance , Computers in
Hum an Behav ior, 2010, 26: 1237 -1245
[31] Eastin M S, Glynn CJ, Griffiths RP – Psychology of communication technology use
in the wor kplace , CyberPsychology & Behavior, 2007, 10: 436-443
[32] Elphinston RA , Noller P – Time to face it! Facebook intrusion and the implications
for romantic jealousy and relationship satisfaction , Cyberpsychology, Behavior and
Social Networking , 2011, 14: 631-635
[33] Morrison CM, Gore H – The relationship between excessive Internet use and
depression: a questionnaire -based study of 1,319 young people and adults ,
Psychopathology, 2010, 43: 121-122
[34] Brunborg GS, Mentzoni RA, Molde H et al- The relationship between media use in
the bedroom, sleep habits and symptoms of insomnia , Jou rnal of Sleep Research, 2011,
20: 569-575
[35] Suganuma N, Kikuchi T, Yanagi K et al- Using electronic media before sleep can
curtail sleep time and result in self -perceived insufficient sleep, Sleep and Biological
Rhythms, 2007, 5: 204-214
[36] Koc M , Gulyagci S – Facebook addiction among Turkish college students: the role
of psychological health, demographic, and usage characteristics , Cyberpsychology,
Behavior and Social Networking , 2013, 16: 279-284

38
[37] Valkenbur g PM, Peter J, Schouten AP – Friend networking sites and their
relationship to adolescents' well -being and social self -esteem , CyberPsychology &
Behavior , 2006, 9: 584-590
[38] Winkler A, Dorsing B, Rief W et al – Treatment of internet addiction: a meta –
analys is, Clin. Psychol . Rev., 2013, 33: 317-329
[39] Young KS – Cognitive behavior therapy with Internet addicts: treatment ou tcomes
and implications , CyberPsychology & Behavior , 2007, 10: 671 -679
[40] Kim JU – The effects of a R/T group counseling program on the internet addictio n
level and self -esteem of intern et addiction university students . Int J Reality Ther, 2008,
27: 4-12
[41] Lee S, Jeong J, Kwak Y et al- Depression research: where are we now?, Molecular
Brain, 2010, 3: 8
[42] Wancata J, Friedrich F – Depression: A diagnosis aptly used? , Psychiatria
Danubina, 2011, 23: 406 -411
[43] Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders 5th Edition, American
Psychiatric Association, USA, 2013, p. 160
[44] Davila J, Hershenberg R, Feinstein BA et al – Frequency and quality of social
networking among young adults: Associations with depressive symptoms, rumination,
and co -rumination. Psychology of Popular Media Culture, 2012, 1: 72–86
[45] Pantic I, Damjanovic A, Todorovic J et al – Association between online social
networking and depres sion in high school students: Behavioral physiology viewpoint,
Psychiatria Danubina, 2012, 24: 90–93
[46] Lou LL, Yan Z, Nickerson A et al- An examination of the reciprocal relationship
of loneliness and Facebook use among first -year college students , Journal of
Educational Computing Research, 2012, 46: 105–117
[47] Lup K, Trub L , Rosenthal L – Instagram #Instasad?:Exploring Associations Among
Instagram Use, Depressive Symptoms, Negative Social Comparison, and Strangers
Followed , CyberP sychology, Behavior and Social Networking , 2015, 18 :247-252
[48] Neira C, Barber B – Social networking site use: linked to adolescents’ social self –
concept, self -esteem, and depressed mood, Australian Journal of Psychology, 2014,
66:56 –64
[49] Whiteford HA , Degenhardt L , Rehm J et al- Global burden of disease attributable
to mental and substance use disorders: fin dings from the Global Burden of Disease
Study 2010 , 2013, The Lancet, 382: 1575 –1586

39
[50] Baxter A J, Scott KM, Vos T et al – Global prevalence of anxiety disorders: a
systematic review and meta -regression, Psychol Med, 2013, 43: 897 -910
[51] Campisi J , Bynog P, McGehee H et al- Facebook, stress, and incidence of upper
respiratory infection in undergraduate college students, Cybe rpsychol. Behav. Soc.
Netw., 2012, 15: 675-681
[52] Mauri M , Cipresso P , Balgera A et al – Why is Facebook so successful?
Psychophysiological measures describe a core flow state while using facebook ,
Cyberpsychol Beh av Soc Netw, 14: 723 –731
[53] Chen W, Lee KH – Sharing, liking, commenting, and distressed? the pathway
between facebook interaction and psychological distress , Cyberpsychol Behav Soc
Netw, 2013, 16: 728–734
[54] Chou HTG, Edge N – They are happier and having better lives than I am: the
impact of using Facebook on perceptions of others' lives , Cyberpsychol Behav Soc
Netw, 201 2, 15: 117–121
[55] Kaya T, Bicen T- The effects of social media on students’ behaviors; Facebook as
a case study , Computers in Human Behavior, 2016, 59:374 -379
[56] Van den Eijnden R , Lemmens J , Valkenburg P – The Social Media Disorder Scale:
Validity and psychometric properties , Computers in Human Behavior, 2016, 61:478 –
487
[57] Prima ck BA, Shensa A, Sidani JE et al- Social Media Use and Perceived Social
Isolation Among Young Adults in the U.S. American Journal of Preventive Medicine ,
2017, 53:1-8
[58] Al-Bahrani A , Patel D , Sheridan B – Engaging Students Using Social Media: The
Students’ Perspective , International Review of Economics Education , 2015 , 19:36 -50
[59] Guadalupe Espinoza MA, Juvonena J – The Pervasiveness, Connectedness, and
Intrusivenessof Social Network Site Use Among Young Adolescents , Cyberpsychology,
Behavior, And Social Networking , 2011 , 14:705 -709
[60] Cheung C , Chiu PY, Lee M – Online social networks: Why do students use
Facebook , Computers in Human Behavior, 2011, 27:1337 -1343
[61] Anders son A, Hatakka M , Grönlund A et al – Reclaiming the students – coping with
social medi a in 1:1 schools , Learning, Media and Technology, 2013, 39:37 –52
[62] Ryan T, Chester A, Reece J et al- The uses and abuses of Facebook: A review of
Facebook addiction. Journal of Behavioral Addictions, 2014, 3 :133–148

40
[63] Olowu AO , Seri FO – A study of social network addiction among youths in Nigeria ,
Journal of Social Science and Policy Review , 2012, 4: 62–71
[64] Pantic I – Online Social Networking and Mental Health, Cyberpsychology,
Behavior, and Social Networking , 17: 652–657
[65] Min J , Kim B- How are people enticed to disclose personal information despite
privacy concerns in social network sites? The ca lculus between benefit and cost, Journal
of the Association for Information Science and Technology, 2014, 66: 839 –857

41
Anexe

CHESTIONAR PRIVIND IMPACTUL REȚELELOR DE SOCIALIZARE ASUPRA
STUDENȚILOR

Prin completarea acestui chestionar luați la cunoștință faptul că datele dumneavoastră
vor fi pre lucrate in mod anonim. Doriți să participați la acest studiu?
□ Da
□ Nu

Sex
□ Feminin
□ Masculin

Vârstă
□ 18-24
□ 25-30
□ >30

Mediu de proveniență
□ urban
□ rural

1.Ce rețele de socializare utilizați?
□ Facebook
□ Instagram
□ Youtube
□ Snapchat
□ Twitter
□ LinkedIn
□ Altele : ____________

2. De câte ori pe zi accesați rețelele de socializare?
□ nu accesez zilnic
□ o dată pe zi
□ 2-5 ori/zi
□ 5-10 ori/zi
□ >10 ori/zi

42
3.Cât timp petreceți zilnic pe rețelele de socializare?
□ <30 minute
□ 30 minute -1 oră
□ 1-2 ore
□ 2-3 ore
□ 3-5 ore
□ >5 ore

4. De pe ce dispozitiv/ -e accesați rețelele de socializare?
□ Laptop
□ Telefon mobil
□ Tabletă
□ Computer

5. În ce momente accesați rețelele de socializare?
□ în timp ce vă uitați la TV
□ când sunteți la facultate
□ în timp ce luați masa
□ când sunteți la sho pping
□ în timp ce conduceți
□ când sunteți la toaletă

6. În care parte a zilei sunteți mai activi pe rețelele de socializare?
□ dimineața
□ la prânz
□ seara
□ noaptea

7.De ce utilizați rețele de socializare?
□ a interacționa cu prietenii/familia
□ a vă informa
□ a posta poze/videoclipuri
□ a vă relaxa
□ a cumpăra/vinde
□ a cunoaște oameni noi

43
8.Cât de des postați pe rețelele de socializare?
□ niciodată
□ la câteva luni
□ la câteva săptămâni
□ săptămânal
□ zilnic
□ de mai multe ori pe zi

9. Accesarea rețelelor de socializare reprezintă primul lucru pe care îl faceți când vă
treziți dimineața?
□ da
□ nu

10. Accesarea rețelelor de socializare reprezintă ultimul lucru pe care îl faceți seara,
înainte de a vă pune la somn?
□ da
□ nu

11. Vă confruntați cu tulburări de somn?
□ da
□ nu

12. Considerați că rețelele de socializare vă distrag atenția de la învățat ?
□ da
□ nu

13. Ați avut vreodată o stimă de sine scăzută ca urmare a utlizării rețelelor de
socializare?
□ da
□ nu

14.V -ați simțit vreodată trist/ -ă ca urmare a utilizării rețelelor de socia lizare?
□ da

Dacă da,

A. din ce cauză :
a. imagini/videoclipuri cu conținut tulburător
b. prea mult timp petrecut pe rețelele de socializare
c. retrăirea unor experiențe negative din trecut
d. sentimente de invidie
e. postări negative

44
B. ați apelat vreodată la serviciile unui medic psihiatru/psiholog?
a. da
b. nu
□ nu

15.Ați experimentat vreodată sentimente de izolare ca urmare a utilizării rețelelor de
socializare?
□ da
□ nu

16. Considerați că utilizarea rețelelor de socializare a dus la alterarea relației cu
familia/prietenii/persoana iubită?
□ da
□ nu

17. V -ați confruntat vreodată cu cefalee/dureri oculare ca urmare a utilizării reț elelor de
socializare?
□ da
□ nu

18. În ce mod v -au afectat rețelele de socializare abilitățile de comunicare verbală?
□ în mod negativ
□ în mod pozitiv
□ nu mi -au afectat abilitățile de comunicare verbală

19. Vă simțiți anxios/anxioasă atunci când nu aveți acces la rețelele de socializare?
□ da
□ nu

20. Ce impact credeți că au rețelele de socializare asupra sănătății dumneavoastră
mintale?
□ niciun impact
□ impact negativ
□ impact pozitiv
□ ambele

21. Obișnuiți sa împărtășiți date cu caracter personal pe rețelele de social izare?
□ da
□ nu

45
22. Considerați că sunteți dependent/ -ă de rețelele de socializare?
□ da
□ nu

23. Ați luat vreodată în calcul posibilitatea de a renunța la conturile de pe rețelele de
socializare?
□ da
□ nu

46