Prof. Maria BIRSAN [605409]

1

Prof. Maria BIRSAN
METODOLOGIA CERCETARII
Note de curs

2
TEMA 1. Introducere
1.1.Ce este cercetarea?
o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze privind relatiile
prezumate intre anumite fenomene ;
O activitate pe ntru descoperirea adevarului.
Se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi
cunostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari.
1.2.De ce se face cercetare:
A obtine o diploma (licenta, master, d octor)
A obtine o pozitie, respectabilitate : ex.promovarile in mediul academic sunt conditionate de titlul
de doctor ;
A rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare
Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi cunostinte
aprofundate, intr -un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea
A servi societatea : progresul economic si social noi produse, noi politici
A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din ce rcetare, ci si
Universitatile, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care pot fi
obtinute prin proiecte de cercetare (Uniunea Europeana, vezi CORDIS, Marie Curie etc.; Banca
Mondiala, alte institutii regionale, internati onale)
1. 3. Tipuri de cercetare
Teoretica (fundamentala) : cercetare ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, formularea
de idei abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in sensul
de a aduce contributii im portante, de a revolutiona un domeniu.
Empirica (opus cercetarii teoretice ): se bazeaza pe observarea directa a realitatii; pornește de
la concepte și modele teoretice, verificǎ teoria dar, prin constatǎrile și concluziile sale, poate
contribui la îmbogǎț irea teoriei. Cercetarea empiricǎ poate fi:
Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment,
pentru a scoate în evidențǎ anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului

3 implicat; Datel e calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane,
motivații, aspirații, atitudini, valori, culturǎ, stil de viațǎ, comportament, care se redau cat de exact
posibil; foarte importantǎ este experienta personala a cercetatorul ui, puterea lui de patrundere, de
intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe
masura ce se culeg informatii Informațiile culese nu se supun regulilor statistice, desi pot fi
convertite in expres ii cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrǎri ex.
numǎrare și comparare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar
implica unele masurari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare sp ecifice, se extrag
concepte. Eșantioanele cu care se lucreazǎ sunt selectate conform scopului, indivizii, entitǎțile
selectate trebuie sǎ rǎspundǎ anumitor criterii -deci, selecția nu este întâmplǎtoare. Presupune
multa munca si efort, o atentǎ pregǎtire – o foaie de parcurs, care conține data, locul, participanti
etc.. Cercetatorul nu este complet detașat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea
este foarte sensibila si presupune multa creativitate din partea cercetatorului
Analiza calitati va poate fi:
Analiza tematica : se stabilește o anumitǎ temǎ importantǎ și actualǎ ex. impactul Isd asupra
ocupǎrii forței de muncǎ; consecințele migrației asupra comunitǎții locale
Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se c ompara informatii/date
obtinute de la diferite persoane, entitǎți/firme etc.
Analiza continutului/textului , a raspunsurilor la chestionare cu intrebari deschise conduce la
codificarea caracteristicilor (categorii predeterminate sau aparute din text).
Analiza de discurs/conversatie/interviu , pentru a constata frecventa utilizarii unor cuvinte,
metafore, forme de exprimare etc. Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga,
grupa, numara cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului.
Se c olecteaza date, care apoi se codifica si se prelucreaza. Foarte importanta este capacitatea
cercetatorului de a teoretiza -de a gasi explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o
conceptie teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depi nde de complexitatea ipotezelor si a
cercetarii.
Interpretarea datelor analizate inseamna: a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care
sustin constatarile, a cauta intelesuri mai largi ale celor gasite; a formula concepte teoretice, a pregati
eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativǎ, la una experimentala.
Atentie:Interpretarile sa nu fie eronate, exagerate sau subapreciate, sa fie impartiale, sa nu fie in
afara contextului,

4 Propune forme de utilizare practica, de schimb ari ale unor situatii, recomandari noi politici
Aplicata : orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu aplicabilitate concreta
ex. Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x
Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exis ta, pentru a face constatari privind legaturil
existente, caracteristici etc. Profilul migrantiului roman din regiunea Nord” -Est
Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri
petrecute); este foarte potrivi ta acolo unde abordarea este mai putin categorica/certa, unde nu se
poate aplica un experiment, privire orientata spre interior; permite studierea cauzalitatii si compara
grupuri; De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezul tate mai putin
certe/sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite c riterii.Ex. cercetarea
cauzelor și a efectelor emigrației, comparativ, în douǎ sate cu rate ridicate ale emigrației -un caz, in
judetul Alba, alt caz, in judetul Neamt.
Cercetare Cantitativa: se desfășoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin experimente,
anchete, observații etc., și va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor; este
extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de un anumit volum de date,
pentru ca prelucrarea si rezultate le sǎ aibǎ relevanțǎ. Datele sunt culese din variate surse:
a). primare –cele adunate de cǎtre cercetǎtor, apelând la diverse tehnici (experiment, interviu,
chestionar, observații etc.) ;
Startul il reprezinta o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat,
operațiune în care este importanta experiența cercetătorului
Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate și apoi regăsite în date colectate prin diferite
tehnici.; conceptele abstracte se ‘transformă’ în repre zentări empirice; explicare obiectivă, apelând la
date culese sau la statistici publicate în variate surse; f.important: datele să nu fie gresite/eronate si sa
fie complete
Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributi a unor factori
(variabila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o
perioada suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati
Testarea/verificarea empirica a u nor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, Exprimarea unei
caracteristici in termeni numerici
Chestionarele, în cazul cercetării cantitative, sunt structurate (cu intrebari inchise) și se adresează
unui esantion/panel (survey), selectat aleatoriu

5 b). secundare -date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in alte
surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor
Cele doua metode pot fi comparate astfel (vezi, Grix, 2001:34):
Calitativa: analize micro
strategie de cercetare inductiva
generatoare de teorii
isi prop une sa interpreteze evenimente cu semnificatie istorica si culturala
Cantitativa: abordeaza chestiuni macro
o strategie de cercetare deductiva
testeaza teoria
este predictiva
identifica modelul general si legaturile dintre variabile
F. important: Delimitar ea acestor două metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind
nevoie de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata,
aplicand interviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi la
prelucrare cantitativa. De asemenea, un survey , rezultat dintr -o cercetare cantitativa, poate apela
la interviuri pe baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma de
studii de caz, completand astfel cercetarea can titativa.
Metoda mixta -calitativa si cantitativa
1.4. Instrumente la care se apeleazǎ
Chestionare cu intrebari deschise . Trebuie sa se cunoasca metodologia elaborarii de chestionare,
tipurile de intrebari, stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului
Discutii cu persoane implicate (factori de deciz ie, responsabili cu punerea in aplicare etc.) ;
interviu in profunzime
Focus group
Completarea unor formulare
Rapoarte asupra temei cercetate
1.5. Studiul de caz
Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea cazului -situatiei, interp retare,
formularea unor constatari; se pune sub semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiind
numarul mic de cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de generalizare
Studiile de caz : necesare atunci cand se doreste o privi re holistica asupra unui fenomen, a unei
persoane, gospodării, organizații, politici etc. . Presupune o analiza atât extinsă, cât și în

6 profunzime, a unor situații obișnuite, care pot fi găsite frecvent (tipice, similare, omogene), situații
heterogene, va riate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puțin comune/particulare, chiar a
unor situații extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Société Générale ), sensibile,
comparatii cu alte cazuri, pentru a înțelege cauzele unor rezultate/situații exc epționale/bune sau
rele, din cele constatate;
– cazuri de tip ‘bulgare de zăpadă’ -de la câteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri, pentru
adâncirea cunoașterii .
Chiar dacă aceste studii se referă la nivelul micro (unități, indivizi), constatăr ile pot fi utile si la nivel
‘macro’, mai ales în cazul unor politici al căror impact se exercită și se evaluează la nivel micro
(cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii
salarizării asupra firmelor, a angajaților etc.)
F. important: selecția cazurilor, a stabili tipologia acestora, în funcție de obiectivul și scopul
cercetării, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite;
Ce cuprinde un studiu de caz ?
Culegere de informatii detaliat e asupra cazului
Naratiune cu privire la obiectul studiat
Ideea centrala a cazului, asupra careia se concentreaza studiul
Comparatii cu alte cazuri similare, pentru a gasi ‘best practices’
1.6. Condiții pe care trebuie să le îndeplineasca cercetarea științ ifică
Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite
Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea obiectivelor
Datele sa fie verificate pentru corectitudine
Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa f ie corecta
Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei; fac trimitere la obiective si scop
Cercetatorul: competent si onest

7 TEMA II: Metodologia cercetarii
2. 1. Ce studiazǎ metodologia cercetǎrii?
• cum trebuie sa se faca cerce tarea stiintifica, cum se procedeaza,
• pasii de urmat,pentru a raspunde la intrebarile pe care le ridica tema, a atinge obiectivele
cercetarii si a realiza scopurile acesteia.
• care sunt sursele
Altfel spus, metodologia se refera la strategia de cerc etare, la felul in care se dobandeste
cunoasterea (A nu se confunda cu conceptul filosofic de epistemologie, care se refera la originea,
natura si limitele cunoasterii) Metodologia se refera la ansamblul de tehnici si metode prin care
teoria existenta este verificata, pentru a dobandi o mai buna cunoastere a acesteia (continutului
conceptelor, relatiilor), a utilitatii acesteia (verificarea aplicabilitatii) , a dezvoltarii (noi intelesuri, noi
utilitati, directii de adancire).
Activitatea de cercetare presu pune parcurgerea unor etape, care se refera la urmatoarele aspecte
mari:
A. Alegerea temei de cercetare (care va fi tema lucrarii)
B. Derularea cercetarii
C. Redactarea lucrarii pe baza rezultatelor cercetarii (articol, referat, raport, lucrare de licenta,
dizertatie de master, teza de doctorat
A. Alegerea temei de cercetare
2.2.. Criterii in alegerea domeniului si a temei
Daca domeniul intereseaza cercetatorul
Daca o anumita tema, in cadrul domeniului, prezintă interes pentru cercetator
Competenta cerce tatorului in acel domeniu/tema
Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista resurse de timp (amploarea
temei), personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant) si bani
Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercet ata si care este stadiul, respectiv care sunt
rezultatele, la ce constatari s -a ajuns.

8 Nu numai noutatea trebuie avuta in vedere, ci si Importanta si utilitatea temei (poate fi ceva nou,
dar neimportant sau/si inutil), relevanta acesteia ( este nerelevant a, deoarece nu are utilitate
teoretica sau aplicabilitate practica sau este minora in privinta importantei)
Tema se stabileste fie pornind de la rezultate ale cercetarilor/ publicatii, fie pe baza observarii
realitatii cu privire la probleme de solutionat , fie si intuitiv, pe baza cunostintelor anterioare și, în
cel mai bun caz, pe baza mai multor ‘surse’ sau a tuturor acestor surse.
A se evita:
teme mult batatorite ( overdone ), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa roata sau apa
calda)
teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul neacceptarii
rezultatelor
formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o parte mai mică
(tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila
restrangerea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie
originala. Deci, se pune problema dimensiunii temei.
Dimensiunea temei:
De la interes pentru domeniu (ex. Economie internationala/relat ii economice internationale), la o
tema larga (ex. ISD, Migratia internationala a fortei de munca o tema care este dezbatuta,
cercetata extins: Observarea unui fapt, a unei situatii, care necesita investigatii specifice (ex.
Schimbarea climei; saracia in a gricultura, instabilitatea pietei financiare etc.) care a condus la o
tema de cercetat
a se verifica surse: carti, articole, internet, referinte etc.)
De la o tema larga, la o ingustare treptata, pana la o tema ingusta/limitata ca dimensiune, care va
deven i tema cercetarii noastre ex. Impactul ISD asupra ocuparii fortei de munca, Impactul asupra
transferului de tehnologie; Impactul asupra schimburilor externe; Inpactul asupra dezvoltarii
regionale; CTN si formarea de clustere de competitivitate ; Impactul m igratiei internationale asupra
dezvoltarii regionale/locale (labor migration); Return migration; Posibilitati de eradicare a saraciei
in mediul rural prin sporirea gradului de ocupare
Important: -identificarea partilor acelei teme, legatura dintre ele, fe lul in care tema noastra se
include intr -un sistem mai larg, care este istoricul temei si care au fost intrebarile la care s -a cautat
raspuns in legatura cu tema respectiva.

9 Daca tema este fezabila: se verifica daca exista deja date disponibile sau datele trebuie culese
(sunt resurse: timp suficient si bani?), daca datele sunt accesibile sau au un caracter confidential.
Daca accesul la date este conditionat de acordul unor persoane, organizatii, firme; de verificat
daca acest acord poate fi obtinut: cum, i n ce conditii
Daca exista o metodologie deja elaborata si testata pentru cercetarea temei: cum se prezinta
metodologia, in ce consta aceasta, ce date presupune respectiva metodologie, exista acele date,
unde, cum pot fi accesate, daca nu exista, cum pot fi create -obtinute care sunt dificultatile pe care
le presupune.
Daca metodele folosite, in general (ex. anumite experimente, anumite tipuri de chestionare,
anumite instrumente statistice de prelucrare a datelor, sunt potrivite si acestei teme sau este
nevoie de a gasi metode noi; de a elabora programe noi. Important pentru a alege metoda
(calitativa, cantitativa mixta de cercetare ) si pentru a evalua fezabilitatea temei.
sa se faca un tablou al problemelor cercetate cu privire la tema, in care sa se note ze opinii asupra
celor citite (idei importante pot sa se iveasca prin lectura celor deja cercetate si publicate)
verificarea tuturor acestor aspecte trebuie sa se faca cat mai curand, la inceputul cercetarii, prin
elaborarea unui studiu preliminar (first d raft),
Nota : Cu cat se incepe mai devreme cu gasirea temei, elaborarea strategiei cercetarii, elaborarea
in scris a lucrarii (dizertatie, teza), cu atat se va evita panicarea ulterioara si chiar amanarea
elaborarii sau eliminarea riscului unui esec.
2.3.. Surse si modalitati de alegere a temei de cercetare
Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil, referinte etc.)
Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori
Activitate proprie intr -un anumit domeniu -important si din perspectiva utilitatii
Recapitulare: Pasi pentru a formula problema de cercetat
Se incepe ‘cu abordarea mai larga, a domeniului, pentru a intelege conceptele cu care opereaza
Ce se urmareste?A cunoaște stadiul la care s -a ajuns in cercetarea temei respective. Pentru
aceasta, este necesar sǎ se parcurgǎ literatura și sǎ se afle:
• Care sunt cele mai relevante lucrari in domeniu/autorii de referinta

10 • Care sunt conceptele cheie ale temei si principalele perspective asupra temei in
cercetarile anterioare
• Care sunt intrebarile la care s -a cautat raspuns
• Care sunt principalele concluzii ale cercetarilor anterioare
• Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema, care sunt marile diferente
de opinii si unde cercetarea trebuie continuata
2.4. De ce este necesara Literature review/overview?
Descrierea și analiza literaturii domeniului ( literature review/overview ) este un capitol distinct in
lucrare, reprezintând o sinteza și o privire critică asupra cercetărilor din domeniul temei, sau poate
să fie inclusă secvențial, cu aspecte specifice, l a începutul unor capitole. Nu există o schemă
rigidă iar modul și locul în economia lucrării în care se face descrierea literaturii depinde de
domeniu și de specificul temei.
În toate cazurile, descrierea și analiza literaturii ajută la:
• buna cunoaster e a domeniului (expertiza), cunoasterea: conceptelor cu care se opereaza
in cadrul temei, teoriilor, problemelor cercetate, metodelor utilizate, surselor datelor, dificultatilor,
rezultatelor si constatarilor
• a afla care este stadiul actual al cunoasteri i in domeniu, contextul in care va fi dezvoltata
aceasta cercetare, si pentru a fundamenta cercetarea proprie a temei (fezabilitatea temei);
• a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din literatura; se pornește de la
ceea ce există (care a fost examinat critic, dar obiectiv, făcând comparații, formulând constatări și
remarci ) pentru a dezvolta cunoșterea
• pentru dezvolta rea capacitatii de a citi in mod critic literatura, pentru a formula clar punctele
de vedere existente, autorii acestora, eventual formuland noi interpretari
• permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a propriei cercetari (daca prin
cercetare a fost confirmata sau infirmata opinia altora, daca a fost completata cunoasterea cu noi
intelesuri, daca din punct de vedere metodologic exista anumite chestiuni discutabile in cercetarile
anterioare; daca actuala cercetare reprezinta un plus adus cunoasterii;
• a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o lucrare la nivel master sau
doctoral -dovada a capacitatii de intelegere a cerintelor academice

11 Cum se face sinteza?
Sursele de documentare -actualitatea acestora
Actualitatea sursel or depinde de: domeniu/temă (în științele exacte, cele care fac cercetări
fundamentale sau / și experimentale, și mai ales în domeniile ‘de vârf « actual înseamnă într –
adevăr descoperiri anunțate, comunicate, publicate, de “ultimă oră’ (apar în abstracturi), în timp ce
în domeniile socio -umane se recurge mai degrabă la a urmări istoricul opiniilor, metodelor, a
dezbaterilor etc.;
Tipul sursei : noutățile nu apar, în cărți (ceea ce apare în cărți, este deja clasic), ci în articole, studii,
comunicări la conferințe; încep and cu cele mai noi publicații și mergând îndǎrǎt, pentru a urmǎri
evoluția problemei)
Fișarea literaturii : o parte foarte importanta a activitătii de cercetarea și elaborare de lucrări.
Folosirea PC ușurează foarte mult fișarea literaturii, prin deschide rea următoarelor tipuri de fișiere:
A. Fișier bibliografic/de referințe , care se deschide/se întocmește din primul moment, de la prima
lectura. Se vor nota, conform normelor academice privind lista de referințe (vezi, norme
bibliografice), toate datele cu privire la lucrarea studiată (autorul, anul, titlul, editura etc.) în ordine
alfabetică. A nu se omite acest fișier, fiindcă nu numai că este necesar pentru întocmirea și
verificarea listei finale de referințe, dar evită pierderea datelor/informațiilor cu privire la unele
surse.
B. Fișier tematic : se deschid atâtea fișiere câte concepte, opinii, idei, termeni cheie etc. există în
lucrările studiate; se comenteaza, se compara, se evalueaza, se exprima, argumentat, un punct
de vedere. Se noteaza exact datele lucrării
ex. FDI si transferul tehnologic; FDI –creare/distrugere de locuri de munca; FDI -factori de
atractivitate
C..Fișier de citate (opțional); citatele, care se referă la subtemele din fisierele tematice, pot fi puse
în respectivele fișiere
Se stabile ste modul de evaluare a literaturii: cronologic sau tematic.
NU aranjand, făcând rezumate – articol dupa articol, autor dupa autor etc. -, de multe ori, luând la
întamplare, ci fie în ordinea apariției și dezvoltării lucrǎrilor respective, cronologic , în spe cial când
este vorba de anumite curente, școli etc., fie legând principalele concepte/idei prin lucrǎrile în
care acestea au apărut, adică tematic . Același concept/idee -se arata cum apare/ se reflecta in

12 lucrǎrile diferiților autori: sunt aceleași abordă ri sau acestea diferă de la un autor la altul; se poate
constata o evoluție, în timp, deci combinând abordarea tematică și cronologică .
Ce anume, după opinia noastră lipsește la toți autorii sau numai la unii dintre aceștia (suport
pentru eventuale dezvol tări), care poate fi o nouă abordare sau o nouă perspectiva de cercetat.
Literature review poate urmări, distinct, pe lângă tema cu problemele ei, metodele la care s -a
apelat în legătură cu diverse aspecte ale temei. F. Important:
a)aranjarea literaturii în jurul conceptelor, a ideilor, nu a persoanei autorilor, care este în subsidiar.
Deci, nu simple rezumate…
b).a arăta legătura cu propria cercetare; deci, literature review nu este un scop ‘în sine’, ceva rupt
de context
Recomandabil sa se inceapa cu articole care se refera chiar la literature overview, care fac referire
la ceea ce exista in literatura temei (usureazǎ mult prelucrarea literaturii), apoi la lucrarile de baza
(carti de referinta), articole, prezentari la conferinte, pentru a se familiari za cu problematica
domeniului, a vedea evolutia ideilor, a face comparatii. Un tablou sinoptic al acestor concepte,
opinii, surse, comentarii proprii etc. faciliteaza procesul de review al literaturii. Arată ce anume a
rezultat din literatura asupra temei.
Tabel 1. Literature review
Concepte Autori
1. Conceptul X (ex. integrare verticala) –
autorul A, autorul B 1. Autor A – concept X și Y
2. Conceptul Y (ex. efficiency
seekers)=autorul A si B 2. Autor B – concept X și Y
3. Conceptul Z (ex. integrare orizont alǎ)-
autorul C, autorul D 3. Autor C – concept Z și D
4. Conceptul V (market seekers) -autorul C
autorul D 4. Autor D -concept Z și D
Tabel 2. Matricea conceptelor si a surselor
Autori , articole X Y Z D
Autor A, articol da da
Autor B, articol da da
Autor C, articol da da
Autor D, articol da da
Rezultǎ urmǎtoarele: conceptele ‘integrare verticala’ si ‘ efficiency seekers , au fost
dezvoltate de cǎtre autorii A și B, in articolele menționate, iar conceptele de ‘integrare
orizontalǎ’ și ‘market seekers’ de cǎtre autorii C și D în articolele respective. Care sunt
principalele idei desprinse din aceste studii? Dacǎ aceste concepte teoretice au fost
verificate si empiric, ca re sunt datele si metodele folosite. Ce anume s -a dezvoltat pornind
de la cele douǎ concepte. Care concepte sunt încǎ în dezbatere ? Unde se poate
continua cercetarea ? Legǎtura cu propria lucrare.

13
Tema III. Derularea cercetǎrii
Presupune efectuarea unor pași, parcurgerea anumitor etape, intr -o succesiune logica, prin care
sa se ajunga la atingerea obiectivului/elor și la realizarea scopului cercetarii/proiectului.
3.1.Formularea problemei de cercetat
De la tema ingusta, la intrebari actuale in legatura c u tema respectiva. Intrebarile sunt importante
pentru a evita adunarea de date la intamplare, fara a sti daca sunt datele de care este nevoie si
daca sunt suficiente
Ce vrem sa cercetam: problema pe care o ridica tema. Formularea unei probleme: ce anume
vreau sa cercetez in cadrul respectivei teme. presupune o foarte buna documentare anterioara,
cunostinte anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult solutionata, fie una imposibil de
solutionat in conditiile actuale, ci una observata atat de catre alti cercetatori (vezi, importanta
cunoasterii cercetarilor anterioare, studiul literaturii), cat si de catre noi.
Pornim de la o observatie a realitatii ex. ca unele firme straine au angajat forta de munca, altele au
redus din numarul angajatilor; Am af lat din literatură că acest aspect a fost constatat și în alte țări,
că ocuparea forței de muncă în economie a urmat o curba în formă de U, că ISD au avut un
anumit impact în funcție de mai mulți factori, printre care evoluția reformei economice (privatiz are,
legislația în domeniul mediului de afaceri, cadrul legislativ privind ISD etc.)
Ce dorim sa aflam? Vrem sa aflam care a fost impactul net al ISD asupra ocupării forței de muncă
în economia României sau intr -un anumit sector/ramura/regiune și cum s e poate mari impactul
pozitiv ?
Obiectivul general al cercetarii: ce anume ne propunem sa realizam ;
Sa cunoasteam marimea impactului net al ISD in economie, in sectorul sau in regiunea respectiva
Obiective specifice/parțiale/secvențiale:
Situatia evoluție i ocupǎrii în economie, in sectorul respectiv, in regiunea respectiva; care sunt
explicatiile/cauzele
Situatia ISD sub variate aspecte: marimea, structura pe ramuri/regiuni/, tipuri de ISD,
dimensiunea si evolutia ocuparii; care este contributia ISD la ac easta modificare (au creat sau au
distrus locuri de munca): cum se prezinta ISD in acel sector: cum au evoluat, care sunt tipurile de
ISD, cum s -au raportat la forta de munca: dpdv cantitativ, calitativ etc.

14 Nota: este o greseala a trece la adunare de d ate, direct de la tema, fiindca nu vom sti niciodata ce
fel de date ne trebuie, in ce scop, cand sa ne oprim, unde cautam acele date;
F. Important: intrebarile ne vor ingusta nevoia de date la ceea ce este necesar pentru a raspunde
la intrebari.
De ce vre m sa aflam ? Scopul: orice politica macroeconomica sau de dezvoltare regionala include
si obiectivul ocuparii fortei de munca ; metoda pentru crearea de locuri de munca depinde de
filosofia economica. Atragerea de ISD poate fi o modalitate de creare de loc uri de munca.
3.2. Ipoteze
O ipoteza este un enunt cu privire la o relatieprobabila de cauzali tate, care poate și urmează a fi
verificată empiric. Formularea ipotezei se bazează pe cunoștințe anterioare sau anumite fapte
observate, o reflectare a legaturilor probabile dintre fenomenele observate. F. Important: acestea
urmeaza a se verifica intr -un anumit mod.
Propunerea unei ipoteze: afirmatie/presupunerea cercetatorului cu privire la anumite legaturi
dintre fenomene, supozitie, bazata pe cunostinte, pe cercetari anterioare, pe rezultate
comunicate/publicate cu privire la acele legaturi, sau ); leg atura are caracter probabilistic, supozitie
despre tipul relatiei care exista, care este variabila independenta si care cea dependenta; drumul
care trebuie sa duca la formularea teoriei, care sa explice acel fenomen si, eventual, sa permita
gasirea modalit atilor de solutionare. Porneste de la fapte, fenomene observabile, exprima
concepte specifice domeniului, sunt verificabile (cu unele exceptii, in care se procedeaza la
simulari)
Sursa ipotezelor –variate:
cunostintele teoretice, din care sunt deduse ipote ze
cunostinte practice intr -un anumit domeniu, experienta proprie
Caracteristici ale ipotezelor:ceea ce se afirma despre respectiva legatura exista/poate exista in
realitate, are sens, este clar exprimat, este plauzibila, are o anumita marime/grad de inte nsitate /o
anumita forma; poate fi testata/verificata –testarea se face prin intermediul testarii asa -numitei
ipoteze nule sau ipoteza statistica; aceasta se refera la marimea pragului/a probabilitatii care ne
arata daca exista o eroare de esantionare pest e acel prag. Daca ipoteza nula este respinsa,
ipoteza opusa celei nule/alternative se accepta ca poate fi verificata, adica nu va fi viciata de erori
de esantionare.

15 F. Important: esantionare corecta, sub aspectul marimii esantionului (legatura marimea
esantionului -procentul de eroare?; tipul de esantionare) a distributiei normale a parametrilor,
Ipotezele pot avea grade diferite de generalizare/abstractizare, unele fiind echivalente teoriei
abstracte, dedusa logic, doar cu ajutorul rationamentului, fii nd sau nu posibila verificarea/testarea;
altele sunt ipoteze propice unei cercetari empirice, direct verificabile
Stiinta moderna cere ca ipoteza sa se verifice empiric, prin experiment (stiintele naturii), prin
raportare la realitate (modele care apoi su nt testate cu ajutorul datelor culese sau deja existente,
deci prin observatie); Cercetare empirica -rationament inductiv aposterioric.
Atentie la formulari de tipul: este teorie, nu are legatura cu realitatea. Este atat de abstracta, incat
fie nu se verif ica, deocamdata, fie este o verificare/confirmare limitata, in anumite conditii, verificari
ulterioare infirmand sau completand valabilitatea.
Exemple de ipoteze:
ISD au un impact direct si indirect asupra ocuparii fortei de munca
Impactul asupra ocuparii poate fi de job creation si job destruction
Marimea impactului asupra ocuparii depinde de tipul si structura ISD
ISD au un impact asupra nivelului salariilor in firmelor romanesti ( spill-over effect );
Rata ocuparii este mai ridicata pentru categoria perso anelor cu o calificare inalta;
Modelul teoretic corespunzător ipotezelor și metodelor de cercetare
fomularea modelului teoretic (cercetarea cantitativa) Exemplu:
FDIsij =α0+βE V+ε, in care:
FDIisj reprezinta variabila dependenta Stocul de FDI raportat la GDP (%)
EV = variabile explicative în țara gazdă (GDP, in moimentul t; GDP/loc; Populația, schimbări în
productivitatea industrială, ponderea comerțului exterior în GDP, indicele liberalizării prețurilor
etc.);
Sursa datelor: ex. UNCTAD, World Investment Report, 2006, ERDB, Transition Report 2007,
National Bank of Romania, Institute for Statistics in Romania)
• elaborarea chestionarului, stabilirea conținutului interviului etc. (cercetare calitativa) sau
conținutului experimentului (in stiintele naturii, unde este posibil)
stabilirea necesarului de date, a tehnicilor și procedeelor corespunzătoare în cazul fiecărei metode

16 3.3.Culegere de date -metode
Date inseamna: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute
calitative (ex. comportament obedient ; comportament corect ) sau cantitative (ex. inaltimea,
greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie observate si
inregistrate sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anum ita semnificatie si,
prin prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva.
Date –informatii – cunoștințe
Tipuri de date și metode de culegere.
Există variate tipuri de date, în funcție de:
• unitățile examinate ( ex. date personale, cele obișnuite (n ume/prenume, sex, varsta, studii,
profesie, ocupație, afiliere/loc de muncă etc.; date despre o organizație ex. denumire, anul
inființării, profilul activității)
• Scopul cercetării (ex. cunoașterea comportamentului consumatorilor: preferințe, opțiuni,
atitudini, intenții )
• Unitățile care adună date: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaționale,
biblioteci etc.
În funcție de surse
a. Date secundare, pentru anumite evaluări, mai ales cantitative: date existente, culese de
altcineva pr ecum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere)
sau diverse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex.
WIIW, Amadeus
Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi fol ositǎ ca singura sursǎ. Chiar și aceste
date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le -a produs), ce metode au fost
folosite, daca se potrivesc scopului lucrarii,
b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, atât pent ru:evaluări cantitative (ex.
survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat – intrebari prestabilite, inclusiv ordinea
lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca
aplicam metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a
proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), cât și pentru
evaluări calitative (Interviu nestructurat – ancheta asupra unei chestiuni, prin interv iuri de forme

17 variate: interviul cu o singură persoană ‘față în față’; mai ales când se adresează unor
personalități; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup);
Metode de culegere
Datele se culeg din sursele potrivite domeniului și cu metodele adecvate acelui domeniu;
inregistrare
observare
experiment
simulare
chestionare orala a unor subiecti
chestionare in scris a unor subiecti
panel
Studii de caz
Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziu ne privind evolutia in viitor a unui
fenomen
3.4. Prelucrarea datelor: metode statistice; analiza calitativa
înseamnă aplicarea unor metode de prelucrare a datelor, pentru testarea ipotezelor
Este de subliniat că o lucrare nu constă și nu se limitează la a aduna mai multe sau mai puține
date, ci în a privi acele date ca informații, care ne spun ceva, explică ceva și, mai ales, a face din
acele date/informații, cunoștințe cu privire la natura lor, la legaturile dintre ele, la semnificația lor, la
utilitatea acestora. De aceea, datele respective se prelucrează prin anumite metode
Metode statistice:
Analiza de tip longitudinal : serii in timp –urmareste evolutia); , esantionul reprezentativ .
Analiza cross –sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit
moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in 2004; Noile state membre ale UE: variabila
PIB/locuitor in momentul aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind
omogenitatea sau eterogenitatea grupulu i;)
Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b. Atingerea
obiectivelor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile; cauta corelatii, dar nu intotdeauna se
preocupa de cauzalitate; generalizarea
Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare a datelor de volum mare
programe precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub
forma de tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor; confera ma i multa
exactitate si rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor

18 schimbari, chiar a trendurilor/tendintelor -f. Important pentru masuri; mai convingatoare si conferă
un caracter stiintific demersului.
Atent ie: abuz de statistici, de prelucrari cantitative; aspectele calitative nu trebuie sa lipseasca
3.5. Analiza și interpretarea rezultatelor -raportare la ipoteze
Datele prelucrate prin variate metode cantitative/statistice sau pur calitative trebuie analizat e,
adica se merge dincolo de tabele, grafice, scheme etc. , pentru a gasi semnificatia acelor rezultate
ale prelucrarilor. Atentie: nu se emit idei, aprecieri care se ‘ilustreaza’ apoi prin date, ci datele se
prelucreaza, se analizeaza si se formuleaza con statari, interpretari. Dificultatea de a stabili cauze;
utilitate redusa, in raport cu amploarea datelor si prelucrarilor: preferabil sa fie abordate teme mai
limitate, pentru a merge cu analiza in profunzime si a realiza interpretǎri corecte.
Rezultatele prelucrărilor și analizelor înseamna și verificarea ipotezelor;interpretarea,
generalizarea , raportarea la obiectivele stabilite
NOTA: Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar folosită corect sau incorect
(manipularea datelor, a informați ilor), potrivită sau nepotrivită domeniului, intențiilor cercetării,
supozițiilor/ ipotezelor de verificat, întrebărilor la care se caută raspuns (metoda decurge din
întrebările la care se caută răspuns)
Cercetarea este un proces complex, care presupune r igurozitate, coerență, pentru a face trecerea
de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pasilor necesari
pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.

19 Tema IV Lucrarea – rezultat al cercetarii
In continuarea prelucrarilor statistice sau calitative a datelor/informatiilor, urmeaza redactarea unei
lucrari, care poate fi: – Raport de cercetare, articol, lucrare de diploma: licenta, master , doctorat.
4.1. Dizertația de master : format si continut

Părțile lucrării:
A. Partea
1. Pagina de titlu (conform ghidului facultății/universității):
Instituția, titlul (lucrării trebuie să sugereze conținutul) autorul. Lucrare de dizertație,
Îndrumătorul lucrării
2. Pagina de Rezumat (Abstract): într -un singur paragraf de cca 150 -200 cuvinte, scris la un rand,
se face o prezentare a lucrării:
 ce trateaza/subiectul lucrarii; problema pe care a cercetat -o;
 metodologia folosita,
 rezultate obtinute,
 principalele co ncluzii.
Important: formularile trebuie să permită înțelegerea conținutului lucrării, deci să fie un rezumat
informativ, nu de insirare a titlurilor capitolelor. Nu se fac nici trimiteri la lucrări sau la autori.
Imediat dupa rezumat, se mentionează câtev a (4-5) cuvinte cheie (keywords). Pentru domeniul
economic, se poate menționa și JEL Classification :
3.Cuprins
4. Lista tabelelor, Figurilor,graficelor, ilustratiilor
5. Teza
6. Referințe bibliografice
7. Anexe

20 B.Corpul lucrării
Cap.1. Introducere
Nu es te o parte de ‘generalitati’, în care nu se spune nimic despre cercetare si lucrare.
Prezinta sintetic ( literature overview) situatia cercetarilor din acel domeniu, motiveaza alegerea
temei, intrebarile la care isi propune sa raspunda Scopul si obiectivele , ipotezele, metodologia
folosita; anunta structura lucrarii. Pentru a elabora o introducere corectă, lucrarea trebuie să fie
finalizată sau autorul să cunoască foarte bine toate cele menționate, din elaborarea părților
lucrării.
Este o analiza temeinica a temei, nu o ingramadire de fraze, manipulare a unor date, informatii,
unele luate din surse discutabile sau neindicate corect, intr -o succesiune logica. Este, deci, un
elaborat intelectual, care are o logica, o argumentare, o succesiune de idei si o struc tura care sa
arate cum s -a ajuns la partea finala, la concluzii.
Tema se subdivide in parti/subteme/capitole
Cap.2: Cadrul teoretic , conceptual al temei. Acesta include si ceea ce se numeste literature
review , din care se desprinde, urmand o anumita logic a/succesiune, care sunt chestiunile
cercetate in legatura cu tema lucrarii, lucrările de referință în domeniul temei, care sunt
principalele rezultate la care s -a ajuns, care sunt limitele cercetarilor/unde sunt parti neacoperite,
care pot eventual justifi ca cercetarea si lucrarea. Prezinta scopul si obiectivele lucrarii, , ipotezele
de la care a pornit in cercetare.
Doua erori se intalnesc in acest capitol:
Sa se prezinte o poveste generala , fara nimic riguros sau,
Sa se prezinte consideratii teoretice fo arte sofisticate dar care nu vor avea legatura cu ceea ce
urmeaza.
Intre aceste doua, trebuie gasit un echilibru
Capitolul 3 : Metode aplicate in cercetarea temei
Se descriu și se analizează metodele folosite în alte cercetări/lucrări. Scoate în evidență
importanța acestor metode, dar și limitele; In funcție de specificul temei, autorul alege metoda cea
mai potrivita (cantitativa, calitativa, mixta); Se motiveaza alegerea metodei/metodelor și, dacă este
cazul, originalitatea metodei pe care o propune.
Cap. 4. Analiza datelor și interpretarea/discutarea rezultatelor

21 Analiza continutului: descrierea sistematica si obiectiva a datelor rezultate din cercetare (prin
interviuri, chestionare etc.), aranjarea acestora apeland la diferite criterii, categorisire, a se
examina legaturi de tip cauza -efect, sensul legaturii si marimea acesteia etc.
Teoretizarea pe baza rezultatelor prelucrarilor . Atentie: generalizari cu precautie; depinde mult de
amploarea și profunzimea cercetării, de relevanța acesteia pentru domen iul de care aparține.
5. Concluzii; remarci finale, recomandări
Se refera la cele rezultate din cercetare, se raporteaza la obiectivele lucrarii, la verificarea
ipotezelor;
Formuleaza contributiile personale, teoretice si practice, in functie de tema,
Face pe baza acestora, propuneri de utilizari practice ale rezultatelor, pentru masuri (daca este
cazul),
Reitereaza directiile de continuarea a cercetarii in domeniu
Ce nu trebuie sa apara in concluzii:
repetari aidoma ale unor idei din lucrare
trimiteri bibliografice
noi date, deja analizate sau neanalizate
5. Lista de referințe
In lucrare se reda exact sursa ideilor (sub formă de citat sau de comentariu, rezumare,
parafrazare, indiferent daca au aparut intr -o lucrare publicată sau doar au fost prezentate la o
manifestare științifică, sau comunicate printr -o modalitate media; datelor, figurilor, fiind
proprietatea intelectuala a autorilor.
Modul de trimitere la sursa, în text, respectiv de întocmire a listei de referințe formează obiectul
unor ghiduri, care formulează norme de citare/folosire a referintelor, la o anumită standardizare.
Recomandăm citarea APA (American Psychological Association)
6. Anexe
De obicei, la anexe sunt trecute tabele cu date de prelucrat sau prelucrate, dar care ocupă
un spaț iu mare și nu sunt obligatorii în textul lucrării (unde se face doar trimite la anexa
respectiva), chestionare, scheme, unele grafice etc.

22 4.2. Cerințe privind redactarea lucrarii

Textul să fie redactat în conformitate cu normele stilului academice. Asem enea norme au fost
‘rafinate’ în timp și azi formează conținutul unor adevărate manuale (ex/ Handbook from Writers’ of
Research Papers, care a fost inițiat încă din 1883)
Stilul academic înseamnă :
• Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu f ormulări atente, impersonale (opinia
noastra este…), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile ‘de strada’. Frazele sa nu fie foarte
lungi (mai ales cand lucrarea se scrie intr -o limba străină, existând riscul unor greșeli de
exprimare, de topică, c eea ce poate face textul neclar. De asemenea, trebuie să se evite
repetițiile de fraze și de idei precum și informațiile nerelevante.
• Scriere ortografic corecta (greșelile de ortografie fac o impresie foarte proastă și inspiră,
din start, neîncredere față de nivelul de educație al cercetătorului ; este necesar a avea mereu la
îndemână dicționare); folosirea diacriticelor ; atentie la semnele de punctuatie
• Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in lucrare, pastrarea
aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica: dacă toate trimiterile din lucrare
se află și în lista finala de referinte; respectiv tot ceea ce apare în lista bibliografică, se găsește și
în referințele din lucrare
Final:
• lucrarea, parți din lucrare, să fie prezentate la seminarii, workshopuri, conferințe, publicate
sub forma de working papers, articole în reviste de profil
• calitatea lucrării sporește sau se reduce și prin modul de prezentare a lucrării
(Power Point: un num ăr limitat de slide -uri cu idei clare, convingătoare, care r ezumă
conținutul .

23 LUCRAREA :
Pagina de titlu conform ghidului facultatii
Cuprins
Titlul capitolului Pagina
Pagina de titlu i
Rezumat ii
Pagina de cuprins iii
Lista tabelelor iv
Lista figurilor/graficelor v
Lista ilustratiilor vi
1. Introducere 1
1.1. Explicații privind alegerea temei tezei
1.2. Problema pe care teza iși propune să o cerceteze
………….1.3. Obiectivele, scopul, ipotezele
………… .1.4. Metode
………….1.5. Structura tezei
2. Cadrul teoretic;Descrierea literaturii/Literature review

2.1.
………….2.2.

……….2.n.
3. Metode: culegerea și prelucrarea datelor

………..3.1.

……….3.3 .

4. Analiza datelor și interpretarea/discutarea rezultatelor

5. Concluzii; remarci finale, recomandări
Referinte
Anexe

24 4.3. Conditii ale unei bune lucrări
a. Cerințe privind conținutul
Să trateze o temă importantă și actuală
Să dovedească o bună cu noaștere a temei, a literaturii
Să rezulte clar că lucrarea este rezultatul unei cercetări și analize proprii; să nu facă doar o
compilație de idei sau bucăți de text din diverși autori (chiar dacă se indică sursa), ci să facă și o
analiză proprie
Metodol ogia utilizată să fie corectă
Să aibă o structură coerentă: părțile, capitolele lucrării să aibe legătură între ele și să se succeadă
in mod logic;
Conținutul fiecărei părți/capitol să corespundă titlului acelei părți/capitol, iar ansamblul lucrării să
răspundă titlului
Ideile să fie clare, să nu genereze confuzii, înțelegere și/sau interpretare greșită
Rezumatul ( abstracl ) să fie întocmit cu mare atenție, pentru a permite persoanei care -l citește să
se edifice cu privire la ceea ce conține lucrare și să poată decide dacă lucrarea prezintă interes
pentru preocupările sale
Concluziile lucrării să fie clar formulate și să conțină rezultatele cercetării, evidențiind contribuția
proprie