Prof . dr. Vasile VÎNTU [606410]

1

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTUR Ă

PROIECT DE DI PLOMĂ

Coordonator științific:
Prof . dr. Vasile VÎNTU

Absolvent: [anonimizat] 2016 –

2

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTUR Ă

TITLUL LUCRĂRII

„CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA
UNOR LINII NOI DE LUCERNĂ
(Medicago sativa L.) ÎN CONDIȚIILE DIN
SILVOSTEPA MOLDOVEI ”

Coordonator științific
Prof. Dr. Vasile VÎNTU

Absolvent: [anonimizat] 2016 –

3
Declarație,

4
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………….. 04

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR …………………………………………………………. 05

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE …………………………………………………… 07

CAPITOLUL I – IMPORTANȚA LUCERNEI ( Medicago sativa L.) ÎN LUME
ȘI ÎN ROMÂNIA ………………………………………………………………………………………………..
08
1.1. Originea și răspândirea lucernei în lume ……………………………………………………….. 08
1.2. Importanța și răspândirea lucernei în România ………………………………………………….. 10

CAPITOLUL II – STUDII EFECTUATE ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE
REFERITOARE LA CULTURA LUCERNEI ………………………………………………..
2.1. Cercetări efectuate în țară referitoare la productivitatea și calitatea lucernei……….
2.2. Cercetări efectuate în străinătate referitoare la productivitatea și calitatea lucernei..
13
13
16

CAPITOLUL III – CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR NATURALE
ALE ZONEI ÎN CARE S -A EFECTUAT STUDIUL ……………………………………..
20
3.1. Așezarea geografică ……………………………………………………………………………………… 20
3.2. Geomorfologia și geologia …………………………………………………………………………. 20
3.3. Hidrografia și hidrologia ……………………………………………………………………………….. 21
3.4. Condițiile climatice ………………………………………………………………………………………. 21
3.5. Solurile ……………………………………………………………………………………………………….. 23
3.6. Vegetația naturală ………………………………………………………………………………………… 24

PARTEA a II -a CONTRIBUȚII PROPRII ……………………………………………………… 25

CAPITOLUL IV – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI,
MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE ……………………………….
26
4.1. Scopul studiului……………………… ………………………………………………………………. 26
4.2. Obiectivele și activitățile studiului.. ………………………………………………………………… 26
4.3. Factorii studiați și materialul biologic folosit……….. ………………………………………….. 26
4.4.
4.5.
4.6. Metodologia de cercetare ………………… …………………………………………………………….
Tehnologia de cultivare aplicată………………………………………………………………………
Condițiile climatice din perioada de experimentare……………………………………………
28
29
30
Capitolul V – Rezultatele obținute privind influența soiului cultivat asupra
productivității lucernei în condițiile pedoclimatice de la ferma Ezăreni,
Iași…………………………………………………………………………………………………………….. …………
5.1. Cercetări priv ind influența soiului cultivat asupra parametrilor morfo -productivi la
cultura de lucernă …………………………………………………………………………………………………….
5.2. Cercetări priv ind influenț a soiului cultivat asupra productivității lucernei …………..

36

36
45

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………………………………………………….. 54

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………….. 56

5

Introducere
Creșterea demografică explozivă atrage după sine și o nevoie majoră de hrană. Se
prognozează ca pentru anul 205 0, populația lumii va atinge 10,5 miliarde de locuitori.
Astfel, cele 1,37 miliarde hectare de teren arabile de la nivel mondial, vor trebui
exploatate la capacitate maxi mă și în mod durabil . Asigurarea necesarului de hrană se va putea
realiza prin utiliz area unor tehnologii performante.
Agricultura lumii se va îndrepta spre asigurarea unor cantităț i de substanțe nutritive
corespunzătoare cerințelor și de o calitate superioară, în condiții de sustenabilitate și la un preț
cât mai redus. Chiar dacă speciali știi din domeniul alimentației, îndrumă populația spre o
alimentație bazată c ât mai mult pe produse de origine vegetală, paradoxal, orientarea
oamenilor este spre produse de origine animală. De aceea sectorului zootehnic la nivel mondial,
i s-a acordat în ultima perioadă o importanță din ce în ce mai mare. Specialiștilor din domeniul
agricol, li se cere dezvoltarea unei zootehnii moderne, cât mai eficientă economic, la un nivel
intensiv și cât mai puțin poluantă.
Din acest punct de vedere, asigurarea stării sănătoase a animalelor, capacitatea lor
productivă și deplina dezvoltare este asigurată printr -o furajare corespunzătoare. Dintre sursele
de furajare, cele mai importante sunt cele de origine vegetală. Acestea prezintă importanță
economică și biologică ce nu pot fi substituite de produsele de alte origini.
Unul din furajele de importanță majoră din rația animalelor îl reprezintă lucerna.
Lucerna (Medicago sativa L.) este specia furajeră care rezolvă în linii mari cerințele
organismului animal în privința necesarul ui de elemente nutritive, dar și pe cele economice ale
zootehniei. Aceasta produce o cantitate mare de biomasă, precum și de o calitate superioară.
Potențialul calitativ ridicat poate fi valorificat numai în condițiile unei tehnologii optime.
Facto rii care au influență asupra nivelului producției și a calității acesteia sunt reprezentați de
fertilitatea solului, prezența altor specii în cultură, condițiile climatice, folosirea pesticidelor,
momentul recoltării, modul de conservare și păstrare, dar m ai ales adaptarea cultivarului la
condițiile zonei.
Lucrarea de față își propune să cuantifice anumite elemente privind comportarea unor
linii noi de lucernă în condițiile silvostepei Moldovei.

6

LISTA TABELELOR

Tabelul 1 .1. Reprezentarea suprafeței, a producției medii anuale și a suprafeței totale ………….. 11
Tabelul 2. 1. Maturitatea și compoziția chimică a lucernei ………………………………. ………………… 18
Tabelul 4.1. Temperaturile medii ale ae rului (șC) în anul agricol 2014 -2015 ………….. ……… 31
Tabelul 4.2. Temperaturile medii ale aerului (șC) în anul agricol 2015 -2016 …………………. 32
Tabelul 4.3. Suma precipitațiilor lunare (mm) în anul agricol 2014 -2015 ……………………………. 33
Tabelul 4.4. Suma precipitațiilor lunare (mm) în anul agricol 2015 -2016 ……………………………. 34
Tabelul 5. 1. Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2 în anul II de
vegetație, coasa I…………………………………………………………………
37
Tabelul 5. 2. Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2 în anul III
de vegetație, coasa I…………………………………………………………………………………….
38
Tabelul 5. 3. Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor în anul II de vege –
-tație coasa I……………………………………………………………………………………………….
40
Tabelul 5. 4. Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor în anul III de vege
tație, coasa I………………………………………………………………………
41
Tabelul 5. 5. Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini în anul II de
vegetație, coasa I…………………………………………………………………..
43
Tabelul 5. 6. Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini în anul III
de vegetație coasa I……………………………………………………………………………………..
44
Tabelul 5. 7. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată în anul
II de vegetație, coasa I………………………………………………………………………………..
46
Tabelul 5. 8. Analiza influenței soiu lui de lucernă asupra producției de substanță uscată în anul
II de vegetație, coasa a II -a…………………………………………………………………………..
47
Tabelul 5. 9. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată în anul
II de vegetație, coasa a III -a………………………………………………………………………….
49
Tabelul 5.1 0. Analiza influenței soiului de lucernă asupra produc ției totale de substanță uscată
în anul al doilea de vegetație………………………………………………………………………..
50
Tabelul 5.1 1. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată în
anul III de vegetație, coasa I………………………………………………………………………..
52

7

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Dinamica suprafețelor și producțiilor la lucernă în Romania (2009 -2014) …… 09
Figura 1.2. Primele cinci țări mari producătoare de lucernă din lume …………………………… …. 10
Figura 1.3. Pulbere din lucernă ……………………………………………………………………………………. 12
Figura 1.4. Comprimate din lucernă……………. ………………………………………………………………. 12
Figura 1.5. Plantule din lucernă……………………… ………………………………………. 12
Figura 4.1. Schema experienței……. ………………………………………………………… 27
Figura 4. 2. Echipamentul Wintersteiger Plotseed XL ……………………………………… 30
Figura 4. 3. Climadiagrama perioadei de experimentare …………………………………….
35
Figura 5.1. Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2 în anul II
de vegetație, coasa I……………………………………………………………… 37
Figura 5.2. Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2 în anul III
de vegetație, coasa I……………………………………………………………… 39
Figura 5.3 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor în anul II de ve –
getație, coasa I…………………………………………………………………………………………. 40
Figura 5.4 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor în anul III de ve –
getație, coasa I……………………………. ……………………………………………………………. 42
Figura 5.5 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini în anul II
de vegetație, coasa I………………………………………………………………………………….. 43
Figura 5.6 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini în anul III
de vegetație, coasa I………………………………. …………………………………………………. 45
Figura 5.7 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată în
anul II de vegetație, coasa I………………………………………………………… …………….. 46
Figura 5.8 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată în
în anul II de vegetație, coasa a II -a……………………………………………………………… 48
Figura 5.9 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată în
anul II de vegetație, coasa a III -a………………………………………………………………… 49
Figura 5.10 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției totale de substanță
uscată în anul II de vegetație …………………………………………………………………….. 51
Figura 5.11 . Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției totale de substanță
uscată în anul III de vegetație ………………………………………………………………….. 52
Figura 5.12. Corelația dintre înălțimea plantelor și producția de substanță uscată ……………… 53
Figura 5.13. Corelația dintre numărul de lăstari/m2 și producția de substanță uscată …………. 53

8

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

9

CAPITOLUL I
IMPORTANȚA LUCERNEI ( Medicago sativa L.)
ÎN LUME ȘI ÎN ROMÂNIA

1.1. Originea și răspândirea lucernei în lume

Originea
Se consider ă că speciile genului Medicago L. au apărut odată cu formarea lanțurilor
muntoase Himalaya, Anzi și Pirinei . Perioada exactă nu este cunoscută. Se apreciază a fi cu cir ca
65-2 milioane de ani în urmă (Stavarache M., 2013) .
Arheologii au descoperit semințe de lucernă din mileniul 3 -2 î. e.n. în zona Kashmirului
și nordul Afganistanului. Pentru prima dată, lucerna a fost luată în cultură, în special pentru
alimentația animalelor, mai ales a cailor. Nu se știe exact perioada, d ar după unii autori aceasta
ar fi cu circa 8000 -10000 de ani în urmă.
Prima dată această plantă a fost cultivată în zona trans -Caucaziană, a Turciei, Iranului și
Armeniei. După descoperirea Americii de către Columb (1492), aceasta a fost introdusă în Peru
și Mexic d e către conchistatorii spanioli (Ionel A., 2003) .
În Europa a fost introdusă odată cu campaniile perșilor de cucerire a grecilor, în jurul
anului 490 î. Hr. În restul Europei s -a extins treptat: în 1562 – Franța și Italia și după 1600 , în
Spania.
Răspândire
Lucerna este o plantă de climat temperat, care poate crește până în zonele cu condiții
puțin favorabile. De aceea se caracterizează printr -o plasticitate ecologică ridicată. Aceasta se
extinde până în Alaska la peste 600 lat. nordică și la temperaturi de – 27 0C. La polul opus
aceasta se cultivă în California unde temperaturile pot ajunge până la + 50 -600C. Ca și altitudine
aceasta se cultivă în Alpii Elvețieni la peste 1500 m.
Lucerna ocupă pe glob o suprafață de aproximativ 3 5 mil. ha. Ca și suprafață, la nivel
mondial lucerna a avut o creștere constantă. Cele mai mari suprafețe cu lucernă se cultivă în
S.U.A. (12 mil. ha.), Argentina ( 7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia și Franța ( peste 1,5 mil.
ha) (Vîntu V. și colab., 2004 ).

10
În ceea ce privește producțiile, conform FAOSTAT, 2016 ( Figura 1. 1) pe primul loc se
situează continentul american cu o producție de 266,1 mil. tone, reprezentând 68,7% din total. Pe
locul al doilea este situată Europa, cu 73,05 mil. tone, reprezentând 18,9% din total. Pe cel de -al
treilea loc cu doar 9,4% din total și o producție de 36,2 mil. tone este situată Asia, urmată de
Oceania cu 1,7% și o producție de 6,5 mil. tone. Pe ultimul loc este situat continentul african cu
1,4% din total și 5,3 mil. tone. Datele reprezintă o perioadă de 7 ani, respectiv 2007 -2014.

Fig.1.1. Reprezentarea procentuală a producțiilor de lucernă la nivel mondial ,
între anii 2007 -2014 (FAOSTAT, 2016)

În ceea ce privește producția pe state (Figura . 1.2), pe primul loc este situată S.U.A. cu o
producție de 188,5 mil. tone, urmată de Argentina cu o producție de 39,3 mil. tone. Pe locul al
treilea este situat Mexicul cu o producție de 29,6 mil. tone, apoi Iranul cu 21,03 mil. tone. Pe
locul al cincilea este sit uată o țară europeană și anume Italia , cu o producție anuală de 20,4 mil.
tone.

11

Fig. 1.2 Primele cinci țări mari producătoare de lucernă din lume
(FAOSTAT, 2016)

1.2 Răspândirea și importanța lucernei în România
Răspândire

În România, lucerna a p ătruns odată cu r ăspândirea ei în Europa Centr ală în jurul anului
1780. În 1800 a ajuns în Moldova și Muntenia, sămânța fiind de proveniență franceză. În Banat
și Transilvania ea a apărut puțin mai devreme. De -a lungul timpului suprafețele cultivate au
oscilat în funcție de o serie de factori , fie interni , sau naturali. Astfel, în anumite perioade lucerna
a ajuns să reprezinte până la 29,7 -31,6% din baza furajeră (Vîntu V. și colab., 2004 ).
Marele agronom Ion Ionescu de la Brad (1870) , afirma despre această cultură ”lucerna
poate rămînea mai mulți ani și poate forma un fîneț artificial din care ies mai multe roade decît
din fînețele naturale. Lucerna crește cu atît mai bine cu cât se cosește de mai multe ori. Putîndu –
se uda lucerna, ea dă pînă la șase recolte pe an; o bișnuit însă se iau numai trei „ (Varga P. și
colab., 1973).
Primele scrieri român ești referitoare la lucernă au fost realizate tot de Ion Ionescu de la
Brad. Acesta prin intermediul ”Proiectului de cultură pentru exploatațiunea moșiei Pantelimon „
(1865) , recomandă ca plantă furajeră lucerna.
În perioada cea mai importantă de cultură a ajuns să reprezinte aproximativ 5% din
suprafața arabilă a României. Ca și suprafață aceasta a oscilat între 136 .300 ha și a ajuns până la
442..000 ha. Cea mai mare suprafață s -a cultivat în anul 1990 și a fost de 442000 ha, România
situându -se în clasamentul marilor state cultivatoare, după S.U.A., Argentina și Italia.
Conform Anuarului Statistic al României, 2015 ( Tabelul 1 .1.) suprafața ocupat ă cu
lucernă din tota lul arabil este următoarea:

12

– 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafață /mii/ha 326,5 342,2 344,3 337,8 341,1 361,6
Producție
anuală /to 5642,6 5799,3 6015,8 4836,4 5480,5 6071,2
Producție
medie/ha /to 17,28 16,94 17,47 14,31 16,07 16,79
Tabelul 1.1 Dinamica suprafețelor și producțiilor la lucernă în Romania (2009 -2014)
(Anuarul Statistic al României, 2015 )

În ceea ce privește suprafețele, se poate observa că acestea au rămas relativ constante de –
a lungul anilor , oscilând între 326,5 – 361,6 mii hecare. Din punct de vedere productiv în anul
2012 datorită secetei producția medie la hectar a fost de 14,31 tone, iar în ceilalți ani au fost
producții relativ uniforme , în medie 16,91 tone la hectar fân.

Importanță
Lucerna reprezintă o sursă importantă de furaj pentru hrana animalelor. Ea se poate
utiliza fie sub forma de masă verde, sub forma murată, ca și nutreț însilozat. O altă formă este
cea uscată sub formă de fân, granule sau brichete. Lucerna constituie un elem ent cheie în
stabilirea rațiilor majorității speciilor de animale.
Aceasta este o plantă furajeră care ofer ă o cantitate mare de proteină ( aprox. 1022 kg la 7
tone substanță uscată). Cel mai important aspect de care se ține cont, nu este cantitatea de
proteină ci valoarea biologică a acesteia , conținând un număr mare de aminoacizi esențiali.
Pe lânga aceștia, lucerna mai conține cantități mari de săruri minerale ( Ca, K, Mg, Na)
dar un conținut redus în fosfor (<0,15%). Aceasta mai con ține o serie de vita mine cum ar fi A,
B2, C, D, E, K. Administrarea în stare proaspată a lucernei la rumeg ătoare determină apariția
meteorismului ruminal, datorită conținutului acesteia în saponine care se încadrează în valori
între 0,3 -1,8% din substanța uscată (Samuil Coste l, 2010) .
Lucerna prezintă o energie mare de regenerare putându -se obține 5 -6 coase la irigat și 3 -4
coase la neirigat. Are o rezistență bună la secetă, dar nu suportă băltirea. Aceasta lupt ă bine cu
buruienile lasând terenul curat. Are proprietăți amelioratoare ale solului prevenind salinizarea și
lăsând în decurs de 3 ani o cantitate de materie organică concordantă cu 60 -70 t gunoi de grajd.
Datorită simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti Dangeard, în condiții optime de cultură
aceasta lasă în sol aproximativ 35 -160 kg azot la hectar. Are un rol deosebit în formarea
diferitelor amestecuri furajere pentru supraînsămânțare, sau înfiin țarea pajiștelor temporare

13
(Lupașcu M., 2004 ). În special în culturile semincere, lucernei i se poate exploata și rolul
melifer, asigurând o cantitate de nectar cuprinsă între 189 și 877 kg/ha în funcție de condițiile
climatice.
Datorită cri zei energetice cu care se confruntă omenirea, lucerna se utilizează și în
producerea biogazului. Astfel, 1 kg substanță organic ă poate produce până la 460 l biogaz.
Datorită evoluției spre o medicină bazată pe produse naturiste, lucernei i s -a găsit locul în
fabricarea diferitelor suplimente alimentare sub formă de pulbere (Figura 1.4 .), comprimate
(Figura 1.5 .). Ea mai poate fi utilizată sub formă de plantule, frunze în salate s -au alte preparate
culinare (Figura 1.6.) .

Figura 1. 3. Pulbere de lucer nă Figura 1. 4. Comprimate din lucern ă

Figura 1. 5. Plantule de lucernă

14

CAPITOLUL II
REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE ÎN ȚARĂ ȘI
STRĂINĂTATE REFERI TOARE LA CULTURA LUCERNEI
(Medicago sativa L.)

2.1. Cercetări efectuate în țară referitoare la productivitatea și calitatea
lucernei
Cunos cându -se relația de simbioză dintre lucernă ( Medicago sativa L.) și bacteria
Rhizobium meliloti Dangeard, Dragomir C. și Moisuc Al . în anul 2007 au efectuat unele studii,
pentru a determina influența inoculării asupra producției. Du rata studiului a fost de doi ani, iar în
urma experimentării au obținut urmatoarele date: la lucerna bacterizată s -a obținut o producție de
6,12 t/ha, iar la cea nebacterizată o producție de 5,92 t/ha substanță uscată . Procentual diferența
este nesemnifica tivă de doar 3,4%.
În anul al doilea de studiu, producția la lucerna nebacterizată a fost de 10,12 t/ha, iar la
cea bacterizată de 10.40 t/ha. Diferența fiind mai mică decât la primul an de vegetație, de doar
2,7%.
Sintetizând rezultatele unor studii reali zate în domeniul agrotehnicii lucernei, Moga I. și
colab. în anul 2007 au demonstrat că , în condițiile pedoclimatice de la stațiunea Fundulea, pe
un cernoziom cambic, în regim irigat, lucerna produce aceeași cantitate de biomasă utilă cât
produce și golo mățul în cultură pură. Lucerna nefiind fertilizată, iar golomățului i s -a administrat
300 kg/ha azot. Acest fenomen a fost urmărit pe perioada a 4 ani. Pe parcursul a 7 ani cât a ținut
întregul proiect, lucerna a produs pe cale simbiotică o cantitate de 89 3 kg azot. Din acest azot
total, 25% a rămas în sol pentru culturile postmergătoare, iar 75% s -a regăsit în masa vegetală a
acesteia. Cantitatea de azot ce revine pe tona de produs este de 30 kg.
Eficiența inoculării este remarcată mai ales pe solurile acide amendate, producția
crescând cu 49 -54%, iar conținutul în proteină cu 64 -81%. Pe tipul de sol cernoziom,
bacterizarea cu Rhizobium meliloti Dangeard nu determină un spor de producție și astfel nu este

15
justificată economic. Îngrășămintele cu azot nu au nici un efect asupra producției dacă lucerna se
cultivă în cultură pură; aceasta valorifică bine gunoiul de grajd, dozele optime fiind de 30 -35
t/ha.
Petcu Elena și colab. în anul 2007 au efectuat o serie de studii asupra epocii optime de
recoltat și influența acesteia asupra producției. Aceasta a constatat că, acumularea de biomasă în
întreaga plantă dar mai ales în rădăcini este înfluențată în mod direct de intervalele mici dintre
coase(22 zile). Planta de lucernă are o viabilitate mai mare și un sistem radicular mai puternic, cu
cât intervalul dintre coase este mai mare.
Această situație este remarcată atât la lucerna din anul I cât și la cea din anul al II -lea.
Studiind efectul biosolidelor asupr a lucernei în vederea fitoremedierii haldelor de steril,
Lixandru B. și colab., 2008 au ajuns la concluzia că, aceasta are o producție cu 48,6% decât
păiușul înalt . Studiile realizându -se în aceleași condiții.
Cercetând efectul salinității solului asupra l ucernei, Petcu Elena și colab., în 2008 au
tras următoarele concluzii: în cazul expunerii la stresul salin, se reducerea biomas a aerien ă,
creșterea raportului rădăcină/tulpină, prin dezvoltarea mai puternică a rădăcinii și acumularea
prolinei la nivel celul ar. Rezumatul studiului relatează că nivelul prolinei este în concordanță cu
gradul de salinitate, aceasta fiind necesară pentru ca plantele să reziste la salinitate, dar nu ajunge
în măsura să o tolereze.
Rezultatele publicate de către Schitea M. și colab ., 2008 , au ca principal obiectiv
caracterizarea soiurilor create la I.N.C.D.A Fundulea, soiurile A lin și Catinca. Acestea produc un
furaj de foarte bună calitate cu o valoare nutritivă de 13500 -18000 U.N./ha, iar producțiile
oscilează între 14,4 -18,0 t/ha S.U. cu variații în funcție de condițiile de cultură.
Utilizarea biostimulatorilor la diverse culturi a atras atenția și cercetătorilor care se ocupă
cu studiul lucernei. Astfel, Cojocariu L. și colab., în anul 2009 au studiat eficiența economică a
aplicării acestora asupra culturii lucernei. Pentru ca rezultatele s ă exprime cât mai mult realitatea,
s-au utilizat 3 astfel de produse ( Megafol, Folibor și Cropmax).
La varianta tratată cu Megafol producția medie de fân a fost de 8,88 t/ha, la cea tratată cu
Folibor a fost de 8,53 t/ha, iar la cea tratată cu Cropmax a fost de 9,35 t/ha. Producțiile au fost
superioare cu peste o ton ă fân la hectar, față de varianta martor la care s -a obținut 7,50 t/ha.
Dragomir N. și cola b., 2010 , studiind efectul diferitelor tipuri de tulpini selecționate de
Rhizobium meliloti Dangeard asupra lucernei, au ajuns la concluzia că, acestea contribuie mult la
acumularea azotului atmosferic în părțile aeriene ale plantei. Cantitatea fixată de c ătre acestea în
primul an a fost de 82 kg/ha. În al doilea an de vegetație cantitatea fixată a avut o creștere
remarcabilă până la 375 kg/ha . În cel de -al treilea an de 280 kg/ha.

16
În fiecare an cantitatea medie de azot acumulat a fost cu 50% mare față de varianta
martor.
Stavarache M. și colab., 2010 analizează o serie de aspecte privind efectul avut de
fertilizare și inoculare a semintelor de lucernă, asupra productivității. Studiile au avut loc în
condițiile silvostepei Moldovei. Pe parcursul cercetării s-au urmărit, modul de influență a
fertilizării asupra numărului de lăstari, înălțimea plantelor, raportul tulpini/frunze și producția de
substanță uscată.
Din datele obținute se poate observa că administrarea îngrășămintelor au cauzat diferențe
distinctiv e. Aplicarea îngrășămintelor minerale sau organice nu a influențat semnificativ numărul
de lăstari, iar în cazul fertilizării organice, raportul tulpini/frunze are valori mai mari în
comparație cu cea minerală.
Bacterizarea în aceste condiții, nu a dat rez ultate semnificative deoarece bacteria
Rhizobium meliloti Dangeard era prezentă în sol.
Studiile efectuate de Muntianu I.C. și colab., 2012 la un amestec format din lucernă
(Medicago sativa L.) și golomăț ( Dactylis glomerata L. ) în dif erite proporții de p articipare și s-
au efectuat o serie de determinări . Ace știa au evaluat produc ția de substanță uscată (s.u.),
proteină brută (P.B.) și evoluția structurii coronamentului, în condiții de fertilizare diferențiată.
Cercetările au fo st efectuate în condițiile d in silvostepa Moldovei. Acestea au arătat că,
amestecul format din 75% lucernă+25% golomăț a dat rezultatul cel mai bun, față de varianta
martor lucernă 100%, la o fertilizare cu N 100P50 și N 75P50 și în primul ciclu de recoltare. În ceea
ce privește coronamentul și conținutul de proteină, rezultatul a fost cel mai favorabil, în cazul
culturii lucernei singure. Prin urmare, cele două soiuri studiate(lucern ă-Selena și golomăț –
Regent ) se pot recomanda pentru realizarea unor pajiști temporare cu o valoare superioară, în
condițiile ecologice din Podișul Central Moldovenesc.
În urma unor studii facute într-o experiență bifactorială( fertilizare și inoculare), asupra
compoziției substanței uscate, Stavarach e M. și colab. în anul 2012 , au ajuns la următoarele
concluzii: interacțiunea dintre cei doi factori în condițiile silvostepei Moldovei au adus
randamente care au variat între 5.04 -7.75 t/ha, cu o cantitate de proteină brută de 1121 -1539
kg/ha. Inocularea semințelor a avut o influen ță nesemnificativă asupra calită ții furajului.
Administrarea îngrașămintelor a influențat conținutul în substanță uscată, proteină brută
și oprit un efect negativ asupra raportului tulpini/frunze, NDF, ADF și RFV.
Conținutul plan telor în fosfor, potasiu și raportul în care se prezintă acestea la recoltarea
plantelor, a fost studiat și de Stavarache M. și colab. în anul 2014 . Ei au urmărit ca factori de
cercetare fertilizarea, inocularea și fenofaza de recoltare, fiecare av ând dife rite graduări.
Rezultatele obținute arată că, inocularea nu a avut influență asupra conținutului plantelor în Ca și

17
P. În ceea ce privește fertilizarea, aceasta a avut un efect pozitiv în special în conținutul plantelor
în fosfor.
Ca și fenofază de recolta re, s -a observat că în cazul unei recoltări târzii, conținutul în Ca
este foarte ridicat, iar cel de P scade odat ă cu îmbătrânirea plantei.

2.2. Cercetări efectuate în străinătate referitoare la productivitatea și calitatea
lucernei
În urma unor studii e fectuate de Brito A.F. în anul 2008 , asupra conținutului în
carbohidrați nonstructrali, acesta ajunge la concluzia că, lucerna recoltată seara conține o
cantitate mai mare de carbohidrați decât cea recoltată dimineața.
Diferența dintre cele două determinari, respectiv cea de seară și cea de dimineață a fost de
până la 50 g/kg substanță uscată.
Coblentz W.K. și colab., în 2008 , arată că, întârzierea recoltatului duce la o scădere a
conținutului în proteină și a digestibilității acesteia. El demons trează că, între lucerna recoltată la
sfârșitul perioadei de vegetație și cea recoltată cu 10 zile în urmă(la apariția a 10% din flori),
conținutul în proteină brută a sc ăzut cu 14,5%. Cantitatea de proteină nedigestibilă a crescut cu
5%.
Elboutahiri N. și colab. în anul 2008 , studiind efectul salinității și a stresului termic
asupra caracteristicilor morfologice ale lucernei, arată că lungimea și numărul de internodii sunt
reduse; masa rădăcinilor s -a micșorat; lăstarii au diametru redus, iar producția de S.U./ha este
scăzută. În cazul stresului termic se întâmplă același fenomen, dar cele mai evidente simptome
apar când acestea acționează simultan.
Orloff S.B. și colab., în 2008 , studiind efectul fertilizării cu doze diferite, asupra
producției de lucernă , cu fosfor P 110 și P 220 kg/ha. În urma rezultatelor, s-au obținut sporuri de
producție cuprinse între 0,352 -0,393 t/ha fân la varianta fertilizată cu P 110 și de 0.428 respectiv
0,437 t/ha fân la varianta fertilizată cu P 220. Producția obținută la varianta martor fiind de 3,039
t/ha fân.
Volenec J.J. și colab., în anul 2008 , au studiat prelungirea exploatării cât mai
îndelungate a lucernierelor printr -o fertilizare echilibrată cu fosfor și potasiu, respectiv obținerea
producțiilor ridicate. Ei au utilizat î ngrașămintele cu fosfor în diferite doze (0, 55, 110, 170
kg/ha) și potasiu (doze de 0, 110, 225, 325 și 450 kg/ha). Rezultatele au arătat că, prin
administrarea unor doze mărite de potasiu, f ără a fertiliza cu fosfor, lăstarii au o densitate mare
dar sunt scurți. În cazul dozelor mărite de fosfor fără administrare de potasiu, vivacitatea

18
plantelor scade și producția are de suferit. Cea mai bună calitate a furajului se obține pe
terenurile moderat aprovizionate în potasiu, dar producția este mică.
Katić S. și colab., 2009 au efectuat o serie de studii în Serbia, asupra conținutului în
proteine, minerale, fibre și celuloză, la diferite soiuri, în funcție de momentul recoltării și
particularitățile cultivarului. Ei au avut în studiu, cinci soiuri de lucernă (Niagara, Banat VS,
Mediana, NS Alfa, Danka). Studiul calității cultivarelor s -a efectuat în anul doi de la semănat.
Astfel, ei au obținut următoarele rezultate: conținutul cel mai ridicat în proteină l -a avut soiul
Danka. Cel mai ridicat conținut NDF (fibre detergente neutre) a fost găsit în soiurile Niagara și
Banatului VS, în timp ce cele mai mari niveluri ale ADF (fibre detergente acide) au fost
observate la NS Alfa și Mediana. În concluzie, conținutul în proteine, celuloză și minerale
variază în funcție de soi și de talie. Nivelurile cele mai ridicate de proteine brute, grăsimi și
substanțe minerale sunt mai mari în primăvar ă și toamna , adică în părțile moderat calde ale
anului, iar conținutul cel mai mare în celuloză, fibre a fost observat în perioadele cele mai calde
(mijlocul verii).
Corelația negativă dintre înălțimea lucernei și calitatea producției a fost arătată și de către
Rimi F. Și colab. în anul 2010 . Studiul s -a realizat între lucerna recoltată la începutul
îmbobocitului și cea recoltată la începutul înfloritului. Aceștia au demonstrat că atât între
indicele suprafeței foliare, a suprafeței tulpinilor, cât și valoarea nutritivă, există o corelație
pozitivă.
Analizând efectul selecției asupra plantelor de lucernă în ceea ce privește lungimea
rădăcinilor și diametrul coletului, Bakheit B.R. și colab., 2011 au ajuns la concluzia că, acestea
influențează calitatea și producția.
Producțiile de fân au fost cu 16% mai ridicate la varianta în care plantele au avut
lungimea rădăcinii și diametrul coletului mai mare. Tot la ace astă variantă, conținutul în fibre a
fost mai redus cu 16,4%, iar cel de proteină mai ridicat cu 16,5%.
Studi ind influența mărimii părților de plante asupra calității furajului însilozat, Toruk F.
și Conulol G. în anul 2011 au obținut o serie de rezultate din care reiese că, calitatea furajuui
este direct influențată de condițiile de păstrare. În cazul lucernei, calitatea furajului este
superioară atunci când segmentele de plante tocate au dimensiuni mari.
Corelația dintre slaba calitate a fânului de lucernă și recoltarea întârziată, au fost analizate
și de către Jennings J. Și Pennington J.A., în anul 2012 . Astfe l, conținutul de proteină brută și
valoarea furajeră relativă(RFV) scad de la începutul înfloririi spre maturitatea plantei.
Creșterea conținutului în pere ți celulari (ADF și NDF) se realizează odată cu înaintarea în
vegetație. Valorile sunt expuse în tabelul 2. 1.

19
Producția la lucernă, calitatea, digestibilitatea sunt mai puternic influențate de condițiile
de climă, decât de inocularea cu tipuri diferite de Rhizobium meliloti Dangeard. Acest lucru a
fost verificat de către Sanz -Sáez Á. și colab., 2012 în urma unei cercetări.
R. Mark Sulc și colab., 2013 încercând să pună în evidență importanța sulfului pentru
lucernă, a executat o serie de cercetări în statul Ohio din SUA. Experiența a constat în utilizarea
unor doze diferite de sulf, a unor doze difer ite fosfor și potasiu plus amendare cu gips.
Cercetările au avut loc pe un sol aluvial, cu textură argiloasă
Tabelul 2.1.
Maturitatea și compoziția chimică a lucernei(Jennings J. Și Pennington J.A., 2012)
Începutul formării
semințelor Înflorit
complet Înfloritul 10% Începutul
Înfloritului
92 RFV 104 RFV 125 RFV 138 RFV
13,0% PB 14,5% PB 16,0% PB 18,0% PB
55% TDN 57% TDN 60% TDN 62% TDN
44% ADF 41% ADF 35% ADF 34% ADF
55% NDF 51% NDF 46% NDF 42% NDF

Ei au ajuns la concluzia că, în condițiile fertilizării cu sulf nu este recomandabil
reducerea din normal a dozelor de P și K datorită dezechilibrelor apărute. În cazul utilizării
sulfului și amendării cu gips, nivelul calciului din plantă a rămas constan t și nici pH -ul solului nu
s-a schimbat.
Detectarea virozelor la lucern ă a fost studiată și de către Jehan S. Al -Abrahim, 2014.
Acesta a ajuns la concluzia că, utilizând testul ELISA, sau RT -PCR se ajunge la rezultate mult
mai favorabile și în timp mult ma i scurt decât prin alte metode. Tot el menționează că aceste
teste sunt foarte costisioare și necesită o serie de instrumente scumpe.
Mike Ottman și colab., 2015 realizează o serie de cercet ări privitoare la diferite tipuri de
îngrașăminte cu fosfor și efe ctul pe care acestea le au în cadrul unei ferme din statul american
Arizona. Experiența urmărește modul de fertilizare, fie odat ă la înființarea culturii, fie pe
parcursul exploatării acesteia. Pentru aceasta s -a utilizat un soi de lucernă WL 656 HO și a fost
studiat în condiții normale de cultură.
Rezultatele s -au obținut prin analiza chimică a probelor , prin cântăriri ale producției,
având ca etalon o variantă martor. S -au încercat mai ales o serie de îngr ășăminte foliare
administrate odat ă cu apa de irig ație.

20
Autorii au constatat c ă în condițiile anului 2014, producția în medie față de varianta
martor a fost cu 8,7 % mai mare. Deci, ajung la concluzia că banii investiți în îngrășăminte sunt
acoperiți în totalitate de sporul de producție.
Damon L. Smith și colab., 2015 fac unele studii asupra eficienței fungicidului
Headline® și randamentul pe care îl are acesta la cultura lucernei în condițiile din Wisconsin,
SUA. Aceștia ajung la concluzia că, dacă recolta este utilizată în hrana vacilor de lapte, producț ia
are randament. Știindu -se că bolile în special cele foliare afectează în mică măsură producția,
administrarea unui fungicid poate duce la apariția formelor rezistente de boală. Cercetările
realizându -se și cu alte fungic ide, rezultatele fiind similare.

21

CAPITOLUL III
CONDIȚIILE NATURALE DIN ZONA DE STUDIU

3.1. Așezarea geografică
Studiile referitoare la adaptarea noilor linii de lucernă (Medicago sativa L.) s-au realizat la
Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară, mai exact în cadrul stațiunii didactice,
ferma Ezăreni.
Unitatea prezintă funcții multiple, pe lângă partea de producție, ferma pune la dispoziție
partea material ă și tehnică, necesară efectuăr ii cercetărilor agronomice. Din punct de vedere
economic, aceasta funcționează pe modelul gestiunii interne . Aceasta, f iind strict organizată pe
sectoare de producție.
Stațiunea Didactică face parte din structura USAMV Iași și este organizată în corelație cu
specializările și profilurile din cadrul universității.
Fiind situată la distanță de 7,5 km de Iași, în extremitatea sud -vestică a „Câmpiei
Moldovei”, mai exact în „Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului”. Aceasta are acces direct la
șoseaua Iași -Voinești și este situată la 20 km de Universitatea Agronomică și de Medicină
Veterinară.
Ca limită cartografică, aceasta se încadrează între coordonatele 47005`-47010` latitudine
nordică și 27028`-27033` longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, ferma este sub
jurisdicția comunei Miroslava, județul Iași, având ca zone învecinate:
 la nord – Ocolul Silvic Ciurea, terenurile Asociației Miroslava, S.C. Miroslava S.A.;
 la sud – lacul Ezăreni și S.C. Miroslava S.A.;
 la vest – S.C. Miroslava S.A.;
 la est – Stațiunea de Cercetare Pomicolă și S.C. Miroslava S.A..

3.2. Geologia și geomorfologia
Ca și structură, teritoriul fermei Ezăreni este în întregim e situat pe o platformă veche,
denumită „Platforma Moldovenească”, care este o prelungire a „Platformei Ruse” , pe teritoriul
țării noastre. Această platformă cuprinde un etaj superior, denumit „de cuvertură”, cu grosimea
mai mare de 100 metrii și un etaj inferior . Acesta este denumit și precambian, care este constituit
din roci cristaline cimentate.

22
Formațiunile geologice predominante sunt depozitele de marne și argile. În orizonturile
superioare, procesele de alterare au dus la degradarea marnelor, rezultând marnele
loessoidizate(luturi). Rocile de solificare sunt prezentate prin depozite loessoide și luturi, din
care au rezultat cernoziomuri cambice -soluri cu cea mai mare preponderență în zonă.
Pe teritoriul unității sunt prezente două tipuri de relief:
 o zonă de relief structural;
 o zonă cu un relief de acumulare, de -a lungul văilor.
Primul tip de relief este în tâlnit de -a lungul văilor și are în componență: văi halocene de
origine aluvial inundabile, care sunt reprezentate de terasele din partea estică a teritoriului și de
albia pârâului Cornești.
Al doilea tip de relief, de acumulare de -a lungul văilor este reprezentat de suprafețe
interfluviale de eroziune, cu fragmentare colinară și deluroasă, fiind dominant în cadrul fermei.
Relieful fermei Ezăreni este integrat în aspectul geomorfologic al Câmpiei Moldovei.
Aceasta este reprezentată de platouri largi, cu pante cuprinse între 2 -4% și altitudini medii între
100-300 m. Cea mai mică altitudine aparține văii pârâului Ezăreni (60 m), iar cea mai mare de
170 m (Dealul Nucului).

3.3. Hidrografia și hidrologia
Cel mai important curs de apă din zonă este pârâul Eză reni, afluent al pârâului Nicolina.
Acesta are un debit nepermanent. Apele de suprafață provin din zăpezi și ploi. În zonele cu pantă
mai mare de 8%, acestea curg cu viteză, determinând deplasarea unei cantități mari de sol din
stratul fertil de la suprafa ță. Mineralizarea apei este foarte ridicată, între 100 și 500 mg/l, iar
turbiditatea de peste 300 mg/l în perioadele de viitură.
Cea mai importantă sursa de apă pentru piscicultură și irigație din zonă este reprezentată
de lacul de baraj artificial Ezăreni . Suprafața acestuia este de 47 ha și are o lungime de 3 km, iar
adâncimea variază între 0.5 -3 m.
Apele freatice sunt situate la adâncimi diferite în raport cu relieful. Astfel, pe văile
înguste apar la 1 -1,3 m, pe versanți la 3 -10 m, iar pe interfluv ii la adâncimi mai mari de 10 m.
3.4. Princip alele caracteristici ale climei
Regimul termic
Arealul geografic în care se situează ferma Ezăreni este specifică printr -un climat
temperat, cu unele particularități de influență ale climei stepei rusești.

23
Clima specifică zonei, cu ierni geroase și friguroase, în care cea mai rece lună a
înregistrat temperaturi de sub -33 0C și temperaturile lunii celei mai calde, de peste 27 0C.
Indicele de ariditate este corespunzător condițiilor silvostepei și are valori cuprinse între
26-30. Acest lucru se datorează în special influenței anticiclonului azoric.
Temperatura minimă multianuală s -a înregistrat în luna februarie, cu o valoare de -3.10C,
iar maxima în luna iulie, cu valoarea de 22.20C. Temperatura medie multian uală este de 9.70C.
Temperatura maximă s -a înregistrat în luna iulie 1909 și a avut o valoare de 40,20C, iar
minima absolută s -a înregistrat în anul 1963 și a fost de -30,60C. Amplitudinea termică are valori
ridicate, de 700C, datorită valorilor maxime abs olute din timpul verii(400C), luna iulie și
minimile absolute în luna ianuarie( -300C).
Temperaturile de peste 50C încep în jurul datei de 15 -20 martie și au o durată relativ
mare, până pe 5 -10 noiembrie, iar între datele de 25 -31 martie și 15 -20 octombrie se
înregistrează temperaturi ce depășesc 100C. Numărul zilelor în care temperaturile depășesc 250C
sunt de 90 -95, iar a celor cu temperaturi de peste 300C sunt în medie 30 pe an.
Primul îngheț se înregistrează în jurul datei de15 -20 octombrie, iar ultimul în jurul datei
de 10 -20 mai. Temperatura depașește pragul de 00C în preajma datei de 25 -28 februarie, iar
primele zile cu temperaturi sub 00C se înregistrează în jurul datei de 1 -5 decembrie.
Suma gradelor active în zona Ezăreni este de 30000C.

Regimul pluviometric
Media precipitațiilor multianuale în zona Ezăreni este de circa 517,8 mm (Stația
Meteorologică Iași). Lunile mai, iunie, iulie și august fiind cele mai ploioase. Cele mai reduse
cantități de precipitații se înregistrează în lunile ianuarie, fe bruarie, martie, noiembrie și
decembrie.
Precipitațiile au o repartiție neuniformă atât pe anotimpuri cât și pe decade și luni. Aceste
neajunsuri au un impact major asupra creșterii și dezvoltării plantelor de cultură. În anumite
cazuri chiar dacă cantitat ea de precipitații este excedentară, dar nu sunt corelate cu fazele de
dezvoltare ale plantelor, acel an poate fi considerat secetos. Grindina este un fenomen foarte
periculos ce se înregistrează în lunile de vară.
Repartiția neuniformă a precipitațiilor e ste diferită în funcție de anotimp, astfel: 20 -27%
primăvara, 31 -42% vara, toamna 17 -29% și iarna 13 -22%.
Zona se încadrează în climatul silvostepic, datorită în special indicelui de ariditate cu
valoarea de 26,4.
Umiditatea relativă a aerului variază într -un interval destul de larg fiind cuprinsă între 70 –
80%.

24

Regimul eolian
Preponderența vânturilor ce bat de la N -V și N sunt remarcate mai ales în anotimpul rece.
Acestea au o viteză medie de 2,8 m/s. Vara viteza medie a vântului este de 2,1 m/s cu o direcție
S și S -E. De remarcat este faptul că 78% din vânturile ce bat au o viteză de peste 2,5 m/s și au un
efect nefavorabil asupra evaporării apei din sol.
De obicei, frecven ța cea mai mare a vânturilor coincide cu perioada în care cad cele mai
multe pr ecipitații din timpul anului.
Vânturile care sunt de origine continentală, atrag de obicei după sine ierni în general
friguroase, mai ales în lunile ianuarie și februarie.
Calmul atmosferic se înregistrează mai ales în luna iulie și prezintă un procent de 26,6%.
Cea mai mare viteză a vântului s -a înregistrat în anul 1966 și a fost de 40 m/s.
Direcțiile vânturilor sunt în general aceleași, numai frecvența oscilează. Iarna acționează
destul de activ Crivățul care bate din estul Europei și care produce viscole puternice și frig.
3.5. Solurile
Morfologia solului
Pe teritoriul fermei Ezăreni, sub acțiunea diverșilor factori pedogenetici, s -au format o
serie de tipuri de sol. Acestea sunt: aluvisol molic, cernoziom cambic și gleiosol.
Cernoziomul cambic tipic (Cernoziom, SRTS -2012) s-a format pe depozite loessoide,
luturi și prezintă urm ătoarea secventă morfologică A m-ACK -Cca-Ck. Acest tip de sol este cel mai
răspândit în cadrul fermei, fiind situat pe platouri și versanți slab înclinați. Are o reacție slab
acidă către neutră (pH 6.6 -6.9).
Cernoziomul cambic (Cernoziom, SRTS -2012) prezintă textură luto -argiloasă, moderat
erodat, foarte profund, care are secvența morfologică A m-Bv-Cca-Cc și s-a format pe depozite
loessoide. Este situat pe versanții cu pante mici (3-5%). Are un conținut de humus de (2,78%),
media în azot total (0,198) fiind foarte slab aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg%). Conținutul
în potasiu mobil este de 11,7%.
Aluvisolul s-a format pe depozite aluviale, slab salinizat cu o textur ă luto-argiloasă.
Prezintă o morfologie de tipul A o-El-Bt-C. S -a format pe albiile majore ale pâraielor. Are un
conținut mediu în humus și azot total, fiind bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil. Reacția
este slab alcalină, cu un Ph cuprins între 8,1 -8,3.
Gleiosolul salinizat s-a format pe argile și are o textură luto -argiloasă, cu secvența
morfologică de tipul A m-Ago-Gr. Se întâlnește în zona pâraielor cu apă freatică la mică adâncime.
Are o reacție slab alcalină și un conținut în săruri solubile de 232 mg/%.

25

3.6. Aspecte g enerale ale vegetației naturale
Vegetația specifică zonei este reprezentată în special prin specii ierboase, specifice
climatului de silvostepă și mai izolat, prin unii arbuști de silvostepă.
Pe pajiștile naturale, predomină vegetația alcătu ită din graminee și leguminoase, specii
mezofile și xeromezofile. Din această categorie fac parte: Festuca valesiaca Schleich. ex
Gaudin, Poa pratensis L., Agropyron pectiniforme Roem. & Schult., Agropyron repens (L.) P.
Beaux., Trifolium repens L., Melilo tus officinalis (L.) Lam., Medicago falcata L..
Dintre speciile de buruieni, predominante în culturile agricole, în zona Ezăreni au fost
cartate următoarele: mohorul (Setaria glauca P. Beauv.), zârna ( Solanum nigrum L.), loboda
sălbatică ( Chenopodium album L.), muștarul salbatic ( Sinapis arvensis L.), știrul ( Amaranthus
retroflexus L.), volbura( Convolvulus arvensis L.), pălămida ( Cirsum arvense (L.) Scop.).
În zonele cu soluri salinizate, zonele de luncă și pe coaste sunt prezete speciile halofile,
reprezen tate prin: Pucinellia distans (L.) Parl, Scorzonera cana (C.A. Mey.) Hoffm ., Limonium
gmelini (willd.) Kuntze., Lepidium ruderale L., Camphorosma annua Pall., Spergularia
marginata (D C) Kitt., Artemisia maritima L., Chamomilla recutita (L.) Rauschert.
Pe pante se întâlnesc speciile Stipa capillata și Dichanthium ischaemum (L.) Roberty. Pe
langă acestea se mai pot întâlni: Salvia austriaca K. Koch, S. Nemorosa L., Phlomis tuberosa L.,
Eryngium campestre L., Phlomis pungens Willd., Centaurea scabiosa L., Achillea millefolium
L., Galium verum L..
Pe lângă speciile ierboase se mai întâlnesc și o serie de arbusti. Cele mai răspândite specii
din zonă sunt: păducelul( Crategus monogyna Jacq.), maceșul ( Rosa canina L.), alunul ( Corylus
avellana L.), porumbarul ( Prunus spinosa L.).
Vegetația arborescentă prezintă un rol important în combaterea eroziunii solului și
prevenirea alunecărilor de teren. Pădurile prezintă o suprafață redusă în zonă, în componența
acestora intrând următoarele specii: te iul (Tillia cordata Mill.), salcia ( Salix alba L.), ulmul
(Ulmus campestris L.), plopul ( Populus alba L.) și stejarul ( Quercus robur L.).
Încetinirea eroziunii solului poate fi realizată prin diferite acțiuni ale omului, spre
exemplu mijloacele agrotehnice . Prin împădurire și realizarea benzilor înierbate aceasta poate fi
combătută într -un procent însemnat.
Vegetația cultivată este reprezentată prin culturile care au un randament economic ridicat,
cum ar fi grâul, porumbul, floarea soarelui, rapița, soia, m azărea și nu în ultimul rând lucerna.

26

PARTEA a II -a
CONTRIBUȚII PROPRII

27

Capitolul IV – Scopul și obiectivele studiului,
materialul și metoda de cercetare

4.1. Scopul studiului
Scopul studiului a fost analiza comportării unor linii noi de lucernă ( Medicago sativa
L) în condițiile din silvostepa Moldovei .

4.2. Obiectivele și activitățile studiului
Obiectiv 1 – măsurarea indicatorilor morfo -productivi:
– înălțim ea plantelor;
– raportul dintre frunze și tulpini;
– numărul de lăstari pe unitatea de suprafață.
Obiectiv 2 – analiza productivității:
– determinarea producției de substanță uscată;
– corelațiile dintre înălțimea plantelor, respectiv numărul de lăstari/m2 și producție.

4.3. Factorii studiați și materialul biologic folosit
Pentru atingerea scopului și a obiectivelor a fost urmărită, pe parcursul anilor agricoli 2014 –
2015 și 2015 -2016, o experiență în care a fost studiat un factor, și anume soiul folosit , cu cinci
graduări:
v1 – Magnat (martor) ;
v2 – Daniela ;
v3 – Mădălina ;
v4 – Sandra ;
v5 – Roxana .

Experiența a fost organizată la ferma Ezăreni, din cadrul Stațiunii Didactice a Universității
de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, în primăvara anului 2014 și a fost așezată după
metoda blocurilor randomizate cu trei repetiții (Jităreanu G. și Onisie T., 1998 ), după cum reiese
din figura 4.1..
Parametrii experien ței:
– dimensiune parcelă: 2 m x 9 m = 18 m2;
– dimensiune repetiție: 18 m x 10 m = 180 m2;
– dimensiune ale e: 1 m x 10 m = 20 m2;

28
– dimensiune experiență: 56 m x 10 m = 560 m2.

Repetiția
1
V1 – Magnat (mt)
V2 – Daniela
V3 – Mădălina
V4 – Sandra
V5 – Roxana

Repetiția
2
V2 – Daniela
V4 – Sandra
V5 – Roxana
V3 – Mădălina
V1 – Magnat (mt)

Repetiția
3
V3 – Mădălina
V1 – Magnat (mt)
V2 – Daniela
V5 – Roxana
V4 – Sandra

Figura 4.1. Schița experienței (blocuri randomizate)

Materialul biologic folosit a fost reprezentat de:
– soiul Magnat a fost înscris în anul 1996 de INCDA Fundulea. El este alcătuit din 6
componente. Trei dintre acestea sunt de origine romanească, iar trei de origine americană. Cele
de origine americană sunt extrase din soiurile: W.L. 316, Maverick, Armor. Soiul realizează
producții foarte bune și de o calitate ridicată. Acest soi este extins pe suprafețe mari în România
deoarece este foarte apreciat de către fermieri și producătorii de sămânță . În anul 2006 , 32,0%
din sămânța produsă în țară era din acest soi ( Schitea M. Și Varga P., 2007) . Se poate exploata
4-5 ani fiind un soi precoce. Prezintă un conținut de 19,9% proteină cu un grad de digestibilitate
de 64%. Este rezisten t la Fusarium oxy sporum , secetă și iernare. Știindu -se că prima coasă
dictează evoluția lucernierei, aceasta se recomandă să se realizeze când 50 -60% din plante au

29
înflorit. În următorii ani recoltarea se recomandă în faza de îmbobocit -înflorit 25%.
-soiul Daniela are ca sursă de germoplasmă cea de origine chineză. Acesta are ca însușiri
principale precocitatea ridicată și productivitatea mare. Pentru obținerea acestor însușiri
germoplasma este complet diferită de cea utilizată la celelalte soiuri de la Fundulea. P recocitatea
îi este demonstrată prin faptul că acest soi înflorește cu 5 zile înaintea soiului Magnat. De aceea
este utilizat frecvent al ături de alte soiuri de lucernă cu o precocitate medie mai ales în vederea
utilizării ca conveier verde. Acesta este re comandat în special în cultură pură, având o
productivitate ridicată.
-soiul Mădălina este alcătuit din 23 de componente. Toate acestea sunt de origine
românească. Prezintă o l ongevitate de 3 -5 ani de exploatare. Are o rezistență ridicată la iernare și
secetă și se pretează pe toate tipurile de sol.
-soiul Sandra (F 660 -94), un soi sintetic, înregistrat în anul 2003 la I.N.C.D.A. Fundulea,
alcătuit din șase familii selectate din hibrizi obținuți prin încrucișarea dintre soiurile autohtone
Adonis, Selena, Si gma și soiurile de proveniență franceză Concorde, Alize și Vertus. Familiile au
fost alese în funcție de potențialul de producție pentru furaj, de capacitatea de fructificare, de
rezistența la boli și de capacitatea de regenerare după cosire ( Schitea Maria și Martura T., 2004 ).
-soiul Roxana reprezintă un soi sintetic. Este alcătuit din 10 linii din care 4 provin din
sursa românească de germoplasmă, fiind extrase din soiul Opal (Topaz). Celelalte 6 linii sunt de
origine straină. Soiurile din care au fost extrase sunt: Trident (S.U.A.), Advantage, Voris,
Kleszczewska ( Polonia), Nugget. Ca însușiri productive se poate remarca talia acesteia care este
înaltă. La înflorire poate ajunge până la 90 cm. Rezistentă la boli și iernare, cu un conținut
proteic de 19,68%.

4.4. Metodologia de cercetare

Pentru determinarea fiecărui element s -a procedat astfel :
– conținutul în substanță uscată (S.U.) , prin uscarea la etuvă, la temperatura de 103șC,
timp de 3 ore; aparatul de lucru: Etuvă termoreglabilă – Venticell 111 I ; standard – SR ISO
6496/2001 ;
– cantitatea de masă verde la hectar a fost determinată prin cântărirea producției obținute
pe suprafața recoltabilă de 10 m2 și apoi raportată la hectar;
– raportul frunze/tulpini a fost determinat prin separarea pețiolului, foliolelor, bobocilor și
florilor de tulpină, cântărirea lor separată și raportarea cantității acestora la cantitatea de tulpini, la
o probă medie de 1000 g, apoi a fost făcută corecția la substanță uscată absolută .

30
– numărul de plante/m2 s-a determinat numărul de plante de pe un metru de rând, notarea
făcându -se la același rând și la aceeași distanță față de margine la toate variantele. Numărătoarea
s-a făcut la începutul îmbobocirii ;
– analiza statistică a datelor obținute – rezultatele au fost interpretate statistic prin analiza
varianței și calculul diferențelor limită, precum și calculul corelațiilor dintre înălțimea plantelor,
respectiv numărul de lăstari/m2 și producție.
4.5. Tehnologia de cultivare aplicată
Asolamentu l și rotația:
– cultura premergătoare a fost cea de floarea soarelui;
Lucrările solului:
– arătura a fost efectuată în toamna anului 2013, cu plugul în agregat cu grapa stelată, la o
adâncime de 28 -30 cm;
– pregătirea patului germinativ a fost efectuată prin două treceri cu combinatorul, cu o zi
înainte de data semănatului;
Fertilizarea:
– nu au fost aplicate îngrășăminte organice sau minerale;
Sămânța și semănatul:
– data semănatului a fost 24 martie 2014;
– semănatul a fost efectuat cu echipamentul Wintersteiger Plotseed XL , la distanța de 12,5
cm între rânduri, la adâncimea de 2 -4 cm;
– norma de semănat a fost de 1100 boabe germinabile/m2;
– puritatea semințelor a fost de 99 % și germinația de 92%;
Lucrările de îngrijire:
– a fost efectuată o lucrare cu tăvălugul neted, imediat după semănat;
– după data răsăritului a fost efectuată lucrarea de completare a golurilor.
Recoltarea:
– recoltarea a fost efectuată cu motocositoarea Bertolini 411, la înălțimea de 5 cm;
– în primul an de vegetație, coasa I a fost recoltată în fenofaza de înflorit, coasa a II -a a fost
recoltată la înfloritul complet, iar coasa a III -a la 50% înflorit;
– în anii II și III de vegetație, recoltatul a fost efectuat în intervalul 25 -50% înflorit.

31

Figura 4.2. Echipamentul Wintersteiger Plotseed XL

4.6. Condițiile climatice din perioada de experimentare
Pentru caracterizarea condițiilor climatice din cadrul fermei Ezăreni au fost folosite
datele preluate de la Stația Meteorologic ă Miroslava. Locul unde s -au de sfășurat cercetările sunt
în apropierea acestei stații.
Din punct de vedere al temperaturii aerului , anul 2014 -2015 a fost un an cu un climat
mult mai călduros decât media multianuală. Media multianuală este de 9,60C în timp ce media pe
parcursul perioadei de vegetație respectiv lunile aprilie -septembrie este de 17,30C. Anul
calendaristic 2014 -2015 a avut abateri anuale mai ridicate cu 1,50C respectiv 1,60C pe parcursul
perioadei de vegetație.
Cea mai călduroasă lună a fost luna iulie cu o temperatură de 23,40C și cu o abatere de
2,10C față de media multianuală. Lun ile cu temperaturile cele mai scăzute a u fost ianuarie cu o

32
temperatură medie de -0,30C și cu o abatere de la media multianuală de 3,30C. Cea mai
calduroasă decad ă a fost a III -a a lunii iulie c u o temperatură de 24,90C. Decada cea mai
friguroasă a fost decada I a lunii ianuarie cu o temperatură de -4,00C. Minimul lunar s -a
înregistrat în luna ianuarie cu o valoare de -22,00C.
Maximul lunar s -a înregistrat în luna septembrie și a fost de 38,30C. Din punct de vedere
al temperaturilor anul agricol 2014 -2015 a fost un an favorabil culturii lucernei . O imagine mai
de ansamblu a valorilor termice este ilustrată în Tabelul 4.1 .

Tabelul 4.1.
Temperaturile medii ale aerului ( șC) în anul agricol 2014 -2015
(Stația Meteorologică Miroslava)
Speci –
ficare Lunile Total
12
luni (IV-I X )
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
Decada
I 12,3 8,3 -1,2 -4,0 -0,6 4,1 6,3 15,4 21,9 23,1 24,1 20,8
Decada
a II-a 12,8 5,6 1,2 0,7 -1,9 3,9 11,7 16,7 20,7 22,1 22,6 20,0
Decada
a III-a 3,5 -1,0 0,1 2,3 5,7 7,4 12,6 18,6 19,6 24,9 22,4 16,9
Media
lunară 9,3 4,3 0,0 -0,3 0,8 5,2 10,2 17,0 20,7 23,4 23,0 19,2 11,1 18,9
Media
multi –
anuală 10,1 4,1 -0,8 -3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19,4 21,3 20,6 16,3 9,6 17,3
Abate –
rea -0,8 0,2 0,8 3,3 2,7 1,9 0,1 0,9 1,3 2,1 2,4 2,9 1,5 1,6
Minim
lunar -7,8 -4,4 -20,5 -22,0 -11,2 -6,2 -1,8 4,7 8,1 9,9 9,4 7,0
Maxim
lunar 24,7 18,9 13,8 11,9 12,0 17,3 26,8 29,2 32,9 37,8 37,1 38,3

În ceea ce privește anul agricol 2015 -2016 din punct de vedere al temperaturii aerului,
abaterile de la media multianuală sunt pozitive și mult mai mari. Astfel, în 6 din cele 8 luni în
care au fost efectuate m ăsurătorile abaterea este de peste 20C. În luna februarie abaterea este de
7,20C față de medie și numai în luna ianuarie media scade sub cea multianuală cu o abatere de –
0,70C.

33
Cea mai calduroasă decadă a fost a II -a a lunii aprilie cu o temperatură de 14,70C. Decada
cu temperaturile cele mai scăzute a fost prima din luna ianuarie c u o valoare de -6,10C.
Temperatura maximă s -a înregistrat în luna aprilie cu o valoare de 29,50C, iar cea mai scăzută în
luna ianuarie cu o valoare de -18,40C. Așadar, din punc t de vedere al temperaturilor aerului anul
agricol 2015 -2016 a avut unele abate ri majore față de normalul termic. Prin urmare majoritatea
culturilor și în special lucerna, fiind supuse acestor ” șocuri termice„ cu temperaturi foarte
ridicate urmate de o scadere bruscă au mult de suferit. În Tabelul 4.2 . exist ă o reprezentare mai
de a nsamblu a datelor.

Tabelul 4.2.
Temperaturile medii ale aerului ( șC) în anul agricol 2015 -2016
(Stația Meteorologică Miroslava)
Speci –
ficare Lunile Total
12
luni (IV-I X )
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
Decada
I 12,3 5,6 2,7 -6,1 3,2 8,7 13,8 14,0
Decada
a II-a 8,8 10,4 1,2 -0,7 6,3 4,5 14,7 14,0
Decada
a III-a 7,3 3,2 2,2 -1,1 6,4 6,4 11,6
Media
lunară 9,4 6,4 2,0 -2,5 5,3 6,5 13,3 14,0
Media
multi –
anuală 10,1 4,1 -0,8 -3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19,4 21,3 20,6 16,3 9,6 17,3
Abate –
rea -0,7 2,3 2,8 1,1 7,2 3,2 3,2 -2,1
Minim
lunar -4,0 -5,7 -9,8 -18,4 -4,5 -6,6 -2,7 5,0
Maxim
lunar 25,2 20,5 16,8 12,5 19,8 23,6 29,5 26,0

Din punct de vedere pluviometri c anul agricol 2014 -2015 prezintă un plus de precipitații
față de de media anuală cu o cantitate de 23mm. Luna cu cantitatea cea mai mare de precipitații
este aprilie cu o valoare de 107,8 mm. Seceta și -a spus cuvântul în luna mai . Valoarea
precipitațiilor fiind de doar 12,4 mm.

34
Cea mai ploioasă de cadă de pe perioada anului agricol a fost decada I a lunii aprilie, cu o
valoare de 67,2 mm, iar cea mai secetoasă decadă a fost decada I a lunii august în care nu s -au
înregistrat precipitații.
Abaterile de la media anuală variază și ele mai mult sau mai puțin. Astfel, cea mai mare
abatere de 67,5 mm s -a înregistrat în luna aprilie. Abaterea cea mai mică a fost în luna ianuarie,
fiind negativă și de doar -9,5 mm.
Privind în ansamblu anul agricol 2014 -2015 din punct de vedere pluviometric și
observând dif erențele foarte mari între abateri, putem trage concluzia că cantitatea de precipitații
necesară culturilor agricole a fost suficientă dar disproporțional repartizată.
Se poate remarca , cum cea mai mare abatere, cu cantitatea cea mai mar e de precipitații a
fost chiar î n epoc a optim ă pentru înființarea principalelor culturi agricole de primăvară . Datele
prezentate sunt reprezentate și în Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3.
Suma precipitațiilor lunare (mm) în anul agricol 2014 -2015
(Stația Meteorologică Miroslava)
Speci –
ficare Lunile Total
12
luni (IV-I X )
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
Decada
I 0,0 0,2 8,6 5,0 3,6 16,8 67,2 10,4 5,0 14,6 0,0 5,4
Decada
a II-a 17,6 53,8 6,8 6,8 0,6 39,0 31,2 1,0 4,6 4,0 40,6 0,6
Decada
a III-a 46,4 27,8 2,8 7,6 16,4 27,4 9,4 1,0 42,0 2,6 0,2 13,8
Suma
lunară 64,0 81,8 18,2 19,4 20,6 83,2 107,8 12,4 51,6 21,2 40,8 19,8 540,8 226,4
Media
multi –
anuală 34,4 34,6 28,9 28,9 27,4 28,1 40,3 52,5 75,1 69,2 57,6 40,8 517,8 337,5
Abate –
rea 29,6 47,2 -10,7 -9,5 -6,8 55,1 67,5 -40,1 -23,5 -48,0 -16,8 -21,0 23,0 -111,1

Anul agricol 2015 -2016 se prezintă ca un an în care în unele luni cantitatea de precipitații
căzută s -a dublat sau chiar s-a triplat față de medie . Astfel, în luna septembrie a anului 2015

35
abaterea de la media multianuală a fost de 69,6 mm, iar în luna ianuarie abaterea a fost de 51,1
mm. Decada din anul cu cantitatea cea mai mare de precipitații a fost a II a a lunii octombrie cu o
valoare de 59,4 mm. Cea mai secetoasă decadă fiind a III -a a lunii aprilie cu doar 0,6 mm
precipitații.
Din punct de vedere pluviometric anul agricol 2015 -2015 satisface în totalitate
necesitatea de apă a plantelor. Din Tabelul 4.4. se poate trage concluzia că deficitul hidric nu este
existent. Etapele de dezvolt are a plantelor decurgând normal.
Tabelul 4.4.
Suma precipitațiilor lunare (mm) în anul agricol 2015 -2016
(Stația Meteorologică Miroslava)
Speci –
ficare Lunile Total
12
luni (IV-I X )
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
Decada
I 4,4 0,6 6,2 8,2 2,6 6,0 29,8 5,4
Decada
a II-a 59,4 45,6 2,4 61,2 18,2 4,6 45,9 21,2
Decada
a III-a 2,6 58,0 1,6 10,6 8,0 23,2 0,6
Suma
lunară 66,4 104,2 10,2 80,0 28,8 33,8 76,2 26,6
Media
multi –
anuală 34,4 34,6 28,9 28,9 27,4 28,1 40,3 52,5 75,1 69,2 57,6 40,8 517,8 337,5
Abate –
rea 32,0 69,6 -18,7 51,1 1,4 5,7 35,9 -25,9

36

Figura 4.3. Climadiagrama perioadei de experimentare

37

Capitolul V – Rezultatele obținute privind influența
soiului cultivat asupra productivității lucernei în
condițiile pedoclimatice de la ferma Ezăreni, Iași

5.1. Cercetări privind influența soiului cultivat
asupra parametrilor morfo -productivi la cultur a de lucernă

Numărul lăstarilor la metrul pătrat este un caracter imprimat genetic (genotip) și care se
manifestă în funcție de condițiile de cultură și cele climatice, adică de fenotip. În cazul soiurilor
studiate, singurele caractere care le diferenția ză pe acestea sunt cele genotipice. Ele se pot
exprima sau nu în funcție de condițiile de cultură din silvostepa Moldovei. Acest caracter cu care
am început studiile prezintă importanță deoarece are cu rol important în formarea producției.
În anul al doile a de vegetație, varianta foarte semnificativă este soiul Sandra (varianta 4).
El se detașează foarte mult de celelalte soiuri prin numărul de lăstari. Varianta martor prezintă un
număr de 928 lăstari. Față de această variantă, soiul Sandra produce cu 101 l ăstari mai mulți,
respectiv cu un procent de 10,9%.
La polul opus, varianta care a produs cei mai puțini lăstari este redată de varianta 5, adică
soiul Roxana. Acesta produce cu 19 lăstari mai puțin față de varianta martor. Varianta a doua
reprezentată de soiul Daniela, produce un număr de lăstari apropiat de cel al variantei martor.
Cealaltă variantă reprezentată de soiul Madălina produce cu 32 de lăstari mai mult decât varianta
martor. Concluzionând cele prezentate în tabelul 5.1. și figura 5.1 în anul al doilea de vegetație
cel mai bine s -a prezentat și a daptat soiul Sandra (varianta 4).

38
Tabelul 5.1.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)
Varianta Numărul de
lăstari/m2 Diferența
Semnificația
% lăstari/m2
V1 – Magnat (martor) 928 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 931 100,3 3
V3 – Mădălina 960 103,4 32
V4 – Sandra 1029 110,9 101 ***
V5 – Roxana 909 98,0 -19
DL 0,1% = 42

DL 1% = 61
DL 5% = 91

Figura 5.1. Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)

39

În anul al treilea de studiu, la prima coasă se poate observa că numărul lăstarilor a scăzut
la toate variantele luate în studiu. Soiul care are un număr semnificativ de lăstari este reprezentat
tot de Sandra (varianta 4). Acesta spre deosebire de anul precedent în care se detașa de martor cu
un număr de 101 lăstari, în cel de -al treilea an de cultură, numărul a scăzut la 867. Varianta
martor și -a redus și ea numărul de lăstari la 795, de la 928. Acest lucru poate fi considerat și un
fenomen fiziologic normal având în vedere vivacitatea soiurilor de maxim 5 ani. Față de martor
varianta semnificativă se detașează cu un număr de 72 lăstari. Soiul cu numărul ce -l mai mic de
lăstari es te tot Roxana, de data aceasta cu 45 mai puțini decât martorul.
Față de anul precedent, în anul al treilea de studiu la prima coasă și soiul Daniela
(varianta 2) a înregistrat un număr mai redus de lăstari. Aceasta are cu 3 lăstari mai puțin decât
variant a martor. Cealaltă variantă și -a redus și ea numărul de lăstari considerabil de la 32 la 19.
Datele sunt prezentate în tabelul 5.2. și o imagine mai de ansamblu se poate observa în figura5.2 .

Tabelul 5.2.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra num ărului de lăstari/m2
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)
Varianta Numărul de
lăstari/m2 Diferența
Semnificația
% lăstari/m2
V1 – Magnat (martor) 795 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 792 99,7 -3
V3 – Mădălina 813 102,3 19
V4 – Sandra 867 109,1 72 *
V5 – Roxana 749 94,3 -45
DL 0,1% = 68

DL 1% = 99
DL 5% = 148

40

Figura 5.2. Analiza influenței soiului de lucernă asupra numărului de lăstari/m2
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)

Un alt aspect luat în studiu cu influență asupra productivității este înălțimea plantelor.
Astfe, în anul al II -lea de cultură la coasa I, situația favorabilității dintre soiuri s -a schimbat
major. În acest caz, majoritatea variantelor s -au situat sub valoare variantei martor. Singurul soi
cu o talie mai mare decât varianta maror a fost Mădălina (varianta 3) care are o înălțime cu 0,7
cm mai mare decât varianta martor.
Soiul martor (Magnat) având o talie de 89,0 cm. Soiul Sandra care în ceea ce privește
numărul lăstarilor la m2 se detașa în toate cazurile, de această dată are o diferență foarte
semnificativă dar nevativă. Diferența față de varianta martor fiind cu – 4 cm respectiv un procent
de 95,5%. Variantele 2 și 5 au o talie egală cu 87,3 cm, ambele fiind reprezentate cu semnif icație
negativă. Având o diferență de – 1,7 cm față de martor și un procent de 98,1%.
În concluzie, între numărul de lăstari al soiurilor din anul al doilea și înălțimea plantelor
tot în anul al doilea de studiu nu există o corelație. Varianta care s -a departajat de celelalte în
cazul numărului de lăstari, respectiv V4 (soiul Sandra) nu a putut concura cu celelalte variante în
cazul taliei. Locul luându -i varianta V3 (soiul Madălina). Cele comentate se pot observa și în
tabelul 5.3 . și figura 5.3.

41
Tabe lul 5.3.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)
Varianta Înălțimea
plantelor (cm) Diferența
Semnificația
% cm
V1 – Magnat (martor) 89,0 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 87,3 98,1 -1,7 o
V3 – Mădălina 89,7 100,7 0,7
V4 – Sandra 85,0 95,5 -4,0 ooo
V5 – Roxana 87,3 98,1 -1,7 o
DL 0,1% = 1,2

DL 1% = 1,8
DL 5% = 2,6

Figura 5.3. Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)

42
În cazul celui de -al treilea an de vegetație, la coasa I, situația s -a schimbat în favoarea
variantei 3 (soiul Mădălina). Față de anul al II -lea de vegetație în care doar un soi a depășit
varianta martor, cu o diferență foarte mică, în anul al III -lea de vegetație două soiuri se remarcă.
Unul având o diferență foarte semnificativă, iar celălalt o diferență di stinc semnificativă față de
martor. Spre deosebire de anul precedent, aproape toate variantele și -au redus din înălțime. Soiul
Mădălina având o diferență foarte semnificativă de varianta martor, detașându -se cu 4 cm.
Varianta martor având o înălțime de 85, 7 cm.
Varianta distinct semnificativă este reprezentată de varianta 2 (soiul Daniela). Acesta are
o diferență pozitivă față de martor cu 2 cm, reprezentând un procent de 102,3% din martor.
Față de anul doi de vegetație în care soiul care se detașase negativ de martor era varianta
4 (soiul Sandra), în cel de -al treilea an de la înființarea culturii situația s -a schimbat. Soiul cu o
diferență negativă și foarte semnificativă este reprezentat de varianta 5 (soiul Roxana). Acesta se
diferențiază față de m artor cu -5,3 cm, reprezentând un procent de 93,8%. În ambii ani de studiu
varianta 3 a avut aceeași înălțime, fiind stabilă din acest punct de vedere și nefiind influențată
nici de factorii climatici diferiți ai celor două perioade de vegetație. Cele prez entate pot fi
remarcate în tabelul 5.4 și în figura 5.4.

Tabelul 5.4.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)
Varianta Înălțimea
plantelor (cm) Diferența
Semnificația
% cm
V1 – Magnat (martor) 85,7 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 87,7 102,3 2,0 **
V3 – Mădălina 89,7 104,7 4,0 ***
V4 – Sandra 84,3 98,4 -1,3 o
V5 – Roxana 80,3 93,8 -5,3 ooo
DL 0,1% = 1,1

DL 1% = 1,6
DL 5% = 2,4

43

Figura 5.4. Analiza influenței soiului de lucernă asupra înălțimii plantelor
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)

Raportul frunze/tulpini are o influență deosebită asupra productivității și în special asupra
calității producției. Cu cât raportul este mai în favoare a frunzelor, cu at ât calitatea lucernei este
mai bună.
În anul al doile a de studiu toate variantele cercetate s -au situat sub martor. Nici una nu a
depășit martorul în privința acestui factor. Astfe, martorul repreprezentat de soiul Magnat are un
raport frunze/tulpini de 0,59. Varianta cea mai apropiată de martor este V -3 (soiul Madălina) cu
o valoare de 0,54, reprezentând 92,3% din varianta martor, fiind reprezentată ca negativ
semnificativă. Soiul cu valoarea cea mai scăzută a factorului studiat este specificată de varianta
5( Roxana), având o valoare de 0,30 cm, o valoare ma i scăzută decât martorul cu 0,29 cm. Fiind
diferențiată ca foarte semnificativă, dar negativ.
Celelalte două variante au valori foarte apropiate de 0,49 pentru varianta 2 și 0,48 pentru
varianta 4. Ambele având diferențe semnificative negative. Prima din cele două variante având
un procent de 83,6% din martor, respectiv 82% pentru cea de -a doua.
În concluzie în cel de -al doilea an de vegetație, la prima coasă în funcție de raportul
tulpini/frunze cel mai bine s -a comportat martorul (soiul Magnat). Aceste r ezultate sunt
prezentate în tabelul 5.5. și schițate în figura 5.5.

44
Tabelul 5.5.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)
Varianta Raportul
frunze/tulpini Diferența
Semnificația
% –
V1 – Magnat (martor) 0,59 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 0,49 83,6 -0,10 o
V3 – Mădălina 0,54 92,3 -0,05
V4 – Sandra 0,48 82,0 -0,11 o
V5 – Roxana 0,30 50,3 -0,29 ooo
DL 0,1% = 0,08

DL 1% = 0,12
DL 5% = 0,17

Figura 5.5. Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)

45
Față de anul 2 de vegetație, în anul al treilea valorile indicelui frunze/tulpini a crescut la
toate variantele. Acest lucru se explică în special prin mărirea numărului de lăstari existenți.
Astfel, pe primul loc se situează tot varianta martor, respectiv soiul Magnat cu un indice
frunze/tuplini de 0,71.
La polul opus valoarea cea mai scăzută este repre zentată tot de către va rianta V 5 la fel ca
și în anul precedent. Aceasta, este negativ exprimată cu foarte semnificativ. Valoarea acesteia
fiind de 0,38 cm reprezentând 53,3% din varianta martor. Față de anul precedent aceasta a
crescut cu doar 0,08 cm spre deosebire de varianta martor care a avut o creștere de 0,12 cm.
Varianta numărul 4 (soiul Sandra) prezintă o diferență distinct semnificativă, aceasta
fiind de -0,25 cm față de varianta martor, respectiv un procent de 64,8%. Față de anul trecut
această variantă nu a avut o creștere ci o scădere cu 0,02 cm.
Celelalte două variante, respectiv varianta 2 și varianta 3 au avut o creștere a raportului
frunze/tulpini cu 0,02 cm. Acestea fiind marcate cu diferențe semnificative față de varianta
martor. Cele expuse sunt prezentate și în tabelul 5.6. și figura 5.6 .

Tabelul 5.6.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)
Varianta Raportul
frunze/tulpini Diferența
Semnificația
% cm
V1 – Magnat (martor) 0,71 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 0,51 72,2 -0,20 o
V3 – Mădălina 0,56 78,8 -0,15 o
V4 – Sandra 0,46 64,8 -0,25 oo
V5 – Roxana 0,38 53,3 -0,33 ooo
DL 0,1% = 0,15

DL 1% = 0,22
DL 5% = 0,33

46

Figura 5.6. Analiza influenței soiului de lucernă asupra raportului frunze/tulpini
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)

5.2. Cercetări privind influența soiului cultivat
asupra productivității lucernei

Toți factorii care i -am cuantificat în subcapitolul 5.1 au un anumit impact asupra cantității
și calității producției. Astfel, în anul al doilea de studiu, la prima coasă s -a obținut o producție ce
variază între 3,77 t/ha s.u. și 5,96 t/ha s.u.
Varianta m artor, reprezentată de soiul Magnat a obținut o producție de 5,43 t/ha s.u.
Varianta cea mai slabă din punct de vedere a producției a fost a II -a (soiul Daniela) cu o
producție de doar 3,77 t/ha s.u. o diferență foarte semnificativă dar din păcate negativă . Aceasta
reprezentând doar 69,4% din producția variantei martor. Varianta cu o producție semnificativă și
pozitivă est e reprezentată de soiul Sandra ( varianta 4). Acesta are o producție de 5,96 t/ha s.u.
reprezentând 109,6% și o diferență de 0,59 t/ha su bstanță uscată.
Varianta 3 (soiul Mădălina) are o diferență pozitivă față de martor de 0,18 t/ha s.u.,
producția fiind de 5,61 t/ha s.u. V arianta 5 o producție de 5,39 t/ha s.u. o diferență negativă față
de martor cu doar 0,04 t/ha s.u.

47

Tabelul 5.7.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)
Varianta Producția de
s. u. (t/ha) Diferența
Semnificația
% t/ha
V1 – Magnat (martor) 5,43 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 3,77 69,4 -1,66 ooo
V3 – Mădălina 5,61 103,2 0,18
V4 – Sandra 5,96 109,6 0,53 *
V5 – Roxana 5,39 99,1 -0,04
DL 0,1% = 0,47

DL 1% = 0,68
DL 5% = 1,02

Figura 5.7. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul II de vegetație, coasa I (31 mai 2015)

În ceea ce privește a doua coasă, a celui de -al doilea an, la aceasta producția la toate
variantele a scăzut. Doar la o singură variantă producția a crescut. La varianta 2 (soiul Daniela)

48
spre deosebire de prima recoltă, la aceeași variantă, producția la coasa a II -a crescut cu 0,81 t/ha
s.u.
Martorul având o producție de 5,06 t/ha s.u. La coasa a II -a variantele 2 și 4 au producții
mai mici decât martorul, fiind distinct semnificative. La varianta 2 luată în s tudiu, producția este
de doar 98,2% din cea a martorului, cu o diferență de 0,48 t/ha. Varianta 4 producția este de 4,49
t/ha s.u. cu o diferență de 0,57 t/ha s.u. și un procent din martor de 88,6%. Spre deosebire de
prima coasă la care producția la aceast ă variantă a fost cea mai bună, la a II -a coasă producția a
scăzut remarcabil. Diferența fiind de 1,47 t/ha s.u.
Varianta cu producția cea mai bună a fost varianta 5 ( soiul Roxana), la acesta obținându –
se o producție de 5,30 t/ha s.u., cu o diferență de 0, 24 t/ha s.u. și un procent de 104,6% din
martor.
Față de coasa precedentă la această variantă producția a scăzut cu 0,9 t/ha s.u. cu o
valoare a producției apropiată de aceasta este și varianta 3 (soiul Mădălina) diferența dintre cele
doua fiind doar de 0, 01 t/ha s.u. Aceasta reprezentând 104,5 % din martor și o diferență de 0,23
t/ha s.u. Datele comentate sunt reprezentate în tabelul 5.8 și figura 5.8 .

Tabelul 5.8.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul II de vegetație, coasa a II -a (15 iulie 2015)
Varianta Producția de
s. u. (t/ha) Diferența
Semnificația
% t/ha
V1 – Magnat (martor) 5,06 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 4,58 90,4 -0,48 oo
V3 – Mădălina 5,29 104,5 0,23
V4 – Sandra 4,49 88,6 -0,57 oo
V5 – Roxana 5,30 104,6 0,24
DL 0,1% = 0,30

DL 1% = 0,43
DL 5% = 0,65

49

Figura 5. 8. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul II de vegetație, coasa a II -a (15 iulie 2015)

La ultima coasă din cel de-al doilea an, cum este și normal producția a scăzut
considerabil. În afara de varianta 2 celelalte au producții mai mari decât martorul. Valorile fiind
cuprinse între 2,19 t/ha s.u. și 1,71 t/ha s.u. Martorul având o producție de 2,03 t/ha s.u. cea mai
mare producție s -a obținut la varianta 3 (soiul Mădălina), respectiv 2,19 t/ha s.u. Aceasta
reprezentând 107,8% din martor, cu o diferență față de acesta de 0,16 t/ha s.u.
Cea mai mică producție s -a obținut la varianta a doua, de doar 1,71 t/ha s.u., avân d o
diferență de 0,32 din martor și reprezentând 84,1% din acesta. Aceasta prezintă o diferență
semnificativă față de martor. La varianta 4 reprezentată de soiul Sandra s -a obținut o producție
de 2,06 t/ha s.u. Aceasta fiind cu 0,03 t/ha mai mare decât mar torul și reprezentând un procent de
101,3% din acesta.
Ultima variantă reprezentată de soiul Roxana, producția a fost de 2,12 t/ha s.u. cu o
diferență de 0,09 față de martor și un procent de 104,3% din acesta. Datele fiind redate în tabelul
5.9 și figura 5.9.

50
Tabelul 5.9.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul II de vegetație, coasa a III -a (15 iulie 2015)
Varianta Producția de
s. u. (t/ha) Diferența
Semnificația
% t/ha
V1 – Magnat (martor) 2,03 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 1,71 84,1 -0,32 o
V3 – Mădălina 2,19 107,8 0,16
V4 – Sandra 2,06 101,3 0,03
V5 – Roxana 2,12 104,3 0,09
DL 0,1% = 0,31
DL 1% = 0,46
DL 5% = 0,69

Figura 5.9. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul II de vegetație, coasa a III -a (15 iulie 2015)

Analizând producția totală a celor trei coase putem trage o concluzie referitoare la anul
modul de adaptare a soiurilor în condițiile din silvostepa Moldovei. Astfel, soiul Magnat care a
fost luat ca martor a avut o producție de 12,53 t/ha s.u. Varianta care s -a difererențiat

51
semnificativ este varianta 3 (soiul Mădălina) cu o producție de 13,9 t/ha s.u. acesta are o
diferență față de martor cu 0,56 t/ha s.u., reprezentând 104,5% di n martor.
În afară de varianta 3, singura care a mai avut spor pozitiv față de martor a fost varianta 5
(soiul Roxana). Acesta a avut o producție de 12,80 t/ha s.u. cu o diferență față de martor de 10,27
t/ha s.u., reprezentând 102,2% din acesta. Celelalte variante au avut producții mai mici ca
martorul.
Soiul Sandra reprezentând varianta 4 a avut o producție cu doar 0,03 t/ha s.u. mai mică
decât varianta martor. Aceasta reprezentând 99,8% din martor.
Varianta 2 a avut producția cea mai mică dintre toate variantele. Aceasta fiind cu 2,48
t/ha s.u. mai mică decât martorul, fiind diferențiată ca foarte semnificativă. Producți a reprezintă
80,2% din cea a martorului.

Tabelul 5.10.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției totale de substanță us cată
în anul II de vegetație
Varianta Producția de
s. u. (t/ha) Diferența
Semnificația
% t/ha
V1 – Magnat (martor) 12,53 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 10,05 80,2 -2,48 ooo
V3 – Mădălina 13,09 104,5 0,56 *
V4 – Sandra 12,50 99,8 -0,03
V5 – Roxana 12,80 102,2 0,27
DL 0,1% = 0,53

DL 1% = 0,78
DL 5% = 1,17

52

Figura 5.10. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției totale de substanță
uscată în anul II de vegetație

Producția din anul al treilea coasa I, fost și singura în formarea producției totale. Astfel,
producția martorului a fost de 4,61 t/ha s.u. ce -a mai mare producție obținându -se la soiul Sandra
(varianta 4), respectiv 4,87 t/ha s.u. reprezentând 105,7% din martor și cu o diferență față de
acesta de 0,26 t/ha s. u.
Pe locul al doilea ca productivitate este situat soiul Mădălina cu 4,76 t/ha s.u. și o
diferență față de martor de 0,15 t/ha s.u. Acesta reprezentând 103,3% din martor. Celelalte două
variante au producții mai reduse decât martorul. Astfel, varianta 2 (soiul Daniela) are o producție
de doar 3,39 t/ha s.u. diferențele fiind foarte semnificative.
Cealaltă variantă reprezentată de soiul Roxana, are o producție de 5,53 t/ha s.u. cu o
diferență de 0,08 t/ha s.u. Aceasta reprezintă 98,4% din varianta martor. Rezultatele comentate
sunt reprezentate și în figura 5.11., respectiv tabelul 5.11.
Realizând o suprapunere între cele două coase I ale celor doi ani, se poate observa că în
ambii ani producția cea mai mare a realizat -o varianta 4. Aceasta fiind mai mare în anul II de

53
vegetație cu 1,09 t/ha s.u. În ambii ani la aceeași coasă producția cea mai mică a fost obținuță la
varianta 2 (soiul Daniela), diferența fiind de 0,38 t/ha s.u. a anului doi față de anul trei de cultură.
Varianta martor a avut și ea o scădere a produc tivității. Astfel diferența dintre anul 2 de
cultură și anul 3 este de 0,82 t/ha s.u., iar la celelalte două variante producția a scăzut cu
aproximativ 0,9 t/ha s.u.
Tabelul 5.11.
Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției de substanță uscată
în anul III de vegetație, coasa I (30 mai 2016)
Varianta Producția de
s. u. (t/ha) Diferența
Semnificația
% t/ha
V1 – Magnat (martor) 4,61 100,0 Mt Mt
V2 – Daniela 3,39 73,5 -1,22 ooo
V3 – Mădălina 4,76 103,3 0,15
V4 – Sandra 4,87 105,7 0,26
V5 – Roxana 4,53 98,4 -0,08
DL 0,1% = 0,41

DL 1% = 0,60
DL 5% = 0,90

Figura 5.11. Analiza influenței soiului de lucernă asupra producției totale de substanță
uscată în anul I II de vegetație

54
Între înălțimea plantelor și producția de substanță uscată nu există corelație.

Figura 5. 12. Corelația dintre înălți mea plantelor și producția de substanță uscată

Între producția de substanță uscată și numărul de lăstari la m2 există o corelație pozitivă
( R2=0,7286*). Astfel, la un nu măr mare de lăstari, producția crește.

Figura 5. 13. Corelația dintre numărul de lăstari/m2 și producția de substanță uscată

55

Concluzii și recomandări

Cercetările efectuate de -a lungul anilor agricoli 2014 -2015 și 2015 -2016 au avut ca scop
studierea adaptării unor linii noi de lucernă ale INCDA Fundulea în condițiile din silvostepa
Moldovei. Studiile au avut loc la ferma Ezăreni, în cadrul Stațiunii Didactice a Universității de
Științe Agricole și Medicină Veterinară, Iași.
Experiența a fost așezată pe metoda blocurilor randomizate, aceasta având 3 blocuri,
fiecare alcătui t din 5 variante. Ca și material de studiu s -au utilizat 5 soiuri de lucernă, respectiv
Magnat(martor), Daniela, Mădălina, Sandra și Roxana.
Obiectivele urmărite au fost: producția de substanță uscată, raportul frunze/tulpini,
numărul de plante la m2, înă lțimea plantelor. Datele au fost prelucrate statistic prin analiza
varianței și calcului diferențelor limită. Pe lângă acestea s -au mai analizat și corelațiile dintre
înălțimea plantelor, precum și numărul de lăstari la m2, ambele în raport cu producția.
Anul agricol 2014 -2015 a fost un an favorabil majorității culturilor. Din punct de vedere
al regimului pluviometric acesta a fost cu aproximativ 23 mm mai mare decât media multianuală.
În ceea ce privește regimul termic și acesta s -a situat în limite optim e. La momentul înfiintării
lotului experimental factorii necesari dezvoltării culturii de lucernă erau cât mai apropiați de
optim. Pe parcursul vegetației nu s -a înregistrat fenomenul de secetă.
Anul agricol 2015 -2016 se prezintă ca un an foarte bun în spe cial din punct de vedere
pluviometric. Chiar dacă primăvara a început cu un deficit de precipitații, ploile ce au urmat au
făcut ca plantele să -și recâștige din startul pierdut la pornirea în vegetație .
În ceea ce privește regimul termic plantele au avut mai mult de suferit datorită acelor
perioade foarte călduroase de la începutul primăverii, în care temperaturile au ajuns până aproape
de 200C în luna februarie. Aceste zile călduroase au făcut ca plantele să pornească în vegetație
mult mai devreme și au a vut de suferit de pe urma temperaturilor scăzute ce au urmat „șocuri
termice”.
Referitor la obiectul acestui studiului, dintre cele 4 soiuri studiate, cel care s -a prezentat
mai bine din punct de vedere al productivității a fost soiul M ădălina . Acesta s -a detașat t de
celelalte soiuri din lista în privința productivității. Chiar dacă în cel de -al treilea an o producție
mai mare s -a obținut de la soiul Sandra, diferența dintre acestea este foarte redusă de doar 0,11
t/ha s.u. Acest lucru s -a întâmplat la prim a coasă, dar ținem să credem că la celelalte două

56
recoltări soiul Mădălina va avea producția cea mai mare. Adaptarea mai bună la condițiile de
mediu din silvostepa Moldovei o deține acest soi.
Producția mai ridicată la prima coasă în cazul soiului Sandra s e datorează unuia dintre
parametrii studiați. Astfel, spre deosebire de celelalte linii luate în studiu, acest soi (Sandra) are
capacitatea de a forma un număr mai mare de lăstari ceea ce -i conferă plantei o dezvoltare mult
mai rapidă. Primăvara la pornirea în vegetație datorită indicelui foliar mult mai mare,
acumulează o cantitate mai mare de substanță organică. Aceasta este cauza pentru care producția
la prima coasă este mai ridicată.
Dar analizând datele referitoare la numărul lăstarilor la m2 se poate observa că la prima
recoltare, numărul lăstarilor se reduce mult mai intens la soiul Sandra decât la celelalte soiuri.
Astfel, între prima coasă din anul 2 de recoltare și prima coasă din al treilea an, numărul
lăstarilor a scăzut de la 1029 la 867 . O diferență de 162 lăstari la m2. În ceea ce privește celălalt
soi concurent, respectiv Mădălina, acesta pierde un număr mai mic de lăstari. Din cei 960 de
lăstari existenți în primul an la prima coasă, la cea de -a doua coasă se află 813 lăstari. Diferen ța
în acest caz fiind de 147 lăstari.
O altă însușire prin care soiul Mădălina câștigă teren este acela că, referitor la înălțimea
plantelor acesta are valori mult mai ridicate. De aici rezultă și un raport frunze/tulpini tot în
favoarea soiului Mădălina.
Chiar dacă la înălțimea plantelor soiul Mădălina întră în concurență cu soiul Daniela, cel
din urmă nu poate să -i depășească productivitatea, deoarece la celelalte însușiri studiate este în
inferioritate.
În urma studiilor efectuate și a prelucrării datelor obținute, ajungem la concluzia că soiul
cu capacitatea cea mai mare de adaptare și productivitate ridicată este soiul Mădălina . Acesta
poate fi recomandat a fi cultivat în condițiile din silvostepa Moldo vei.
În funcție de nivelul de adaptare , acesta este urmat de soiul Roxana , cu o diferență foarte
mică de productivitate. Pe locul al treilea din punct de vedere al adaptabilit ății este soiul Sandra ,
iar soiul cu problemele cele mai mari în adaptare este Daniela .

57

Bibliografie

1. Bakheit B.R., Ali M.A. și Helmy A.A., 2011 – Effect of selection for crown diameter on
forage zield and quality componentes in alfalfa ( Medicago sativa L.). Asian Journal of Crop
Science, Vol.3(2), pag. 68 -76.
2. Brito A.F., 2008 – Alfalfa Cut at Sundown and Harvested as Baleage Improves Milk Yield of
Late-Lactation Dairy Cows. Journal of Dairy Science, Vol. 91(10), pag. 3968 -3982.
3. Coblentz W.K., Brink G.E., Martin N.P. și Undersander D.J., 2008 – Harvest Timing
Effects on Estimates o f Rumen Degradable Protein from Alfalfa Forages. Crop Science, Vol.
48, pag. 778 -788.
4. Cojocaru L., Iancu T., Horoblaga M., Cojocariu A., Horoblaga Adina, 2009 – Eficiența
economică a aplicării biostimulatorilor la unele plante furajere. Research Journalof
Agricultural Science, Vol. 41(1), pag. 131 -136.
5. Damon L. Smith, Scott C., Bryan J., Greg B., Bill H. and Dan U., 2015 – Using
Fungicides on Alfalfa for Dairy Production in Wisconsin. University of Wisconsin –
Extension, Cooperative Extension A4090.
6. Dragomic Ca rmen și Moisuc A., 2007 – Bacterial inoculation effect upon yield capacity in
alfalfa and archard grass. Lucrări Științifice: Facultatea de Agricultură USAMVB
Timișoara, Vol. 38 pag.275 -278.
7. Dragomir N., Peț I., Dragomir C., Popescu A., Toth S. și Răzvan S. , 2010 – Enhacement
of the capacity of biological nitrogen fixation in alfalfa by bacterial inoculation with
Sinorhizobium meliloti strains. Romanian Journal of Grassland and Forage Crops, Vol. 1,
pag. 17 -23.
8. Elboutahiri N., Alami I.T., Ibriz M. și Alfaiy C., 2008 – The effect of salinity and high
temperature on biomass production of some alfalfa landrace. Options Meditérranéennes.
Serie A: Séminaires Méditerranéens, Vol. 79, pag. 293 -297.
9. Ionel A., 2003 – Cultu ra pajiștilor și a plantelor furajere , Ed. A’92.
10. Jehan S. Al -Abrahim, 2014 – MOLECULAR IDENTIFICATION OF ALFALFA MOSAIC
VIRUS ISOLATED FROM NATURALLY INFECTED ALFALFA (MEDICAGO SATIVA)
CROP IN SAUDI ARABIA. International Journal of Plant, Animal and Environmental
Sciences pag. 352.

58
11. Jennings J. și Pennington J.A., 2012 – Alfalfa for Dairy Cattle. Agriculture and Natural
Resources, Forage Series, University Of Arkansas Division Of Agriculture, Cooperative
Extension Service.
12. Jităreanu G., Onisie T., 1998 – Tehnică experimentală, Lucrări practice. Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” Iași.
13. Katić S., Milić D., Karagić Đ., Vasiljević S., Glamočić D., Jajić I., 2009 – VARIATION OF
PROTEIN, CELLULOSE AND MINERAL CONTENTS OF LUCERNE AS INFLUENCED
BY CU LTIVAR AND CUT. Biotechnology in Animal Husbandry 25 (5 -6), p 1189 -1195.
14. Lixandru B ., Rus Valeria, Peț L., Pricop A., Mâșu S. și Rechițeanu D., 2008 – Efectul
biosolidelor asupra plantelor din speciile Medicago sativa și Festuca arundinaceea în
procesul de fitoremediere a haldelor de steril. Lucrări științifice Zootehnie și biotehnologii,
Timișoara, Vol. 41(1), pag. 217 -220.
15. Lupașcu M., 2004 – Lucerna: importanța ecologică și furajeră. Ch.: Î.E.P. Știința, 2004 .
16. Mark R. S., David J. B., John S. Mc., 2013 – Alfalfa Response to Sulfur, Gypsum, and
Reduced Rates of P& K. Dept. Horticulture & Crop Science The Ohio State University.
17. Mike Ottman, Jason R., Ayman M. and Worku B., 2015 – Research Report Phosphorus
Fertilizer Rate Effect on Alfalfa Yield and Soil Test P. University of Arizona, College of
Agriculture and Life Sciences, AZ1672.
18. Moga I., Drăgan L.,și Răducanu C., 2007 – Cercetări privind agrotehnica plantelor
furajere la Fundulea și în rețeaua experimentală. Annual I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. 75,
Volumul Ju biliar, pag. 318 -341.
19. Muntianu I.C., Vîntu V., Samuil C., Stavarache M., 2012 – RESEARCH ON THE
PRODUCTION POTENTIALOF ALFALFA MIXED WITH ORCHARD GRASS UNDER
INFLUENCE OF MINERAL FERTILISATION . University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine Ias i, Lucrări Științifice – Seria Zootehnie, vol. 57, pag. 75 -80.
20. Munteanu I., Florea N., 2012 – Sistemul rom ân de taxonomie a solurilor (SRTS).
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE -DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE,
AGROCHIMIE ȘI PROTECȚ IA MEDIULUI – I.C.P.A. BUCUREȘTI.
21. Ofloff S.B., Putnam, D.H., și Wilson R., 2008 – Maximizing Fertilizer Efficieney Through
Tissue Testing and Improved Application Methods. California Alfalfa and Furage
Symposium and Western Alfalfa Deed Conference, San Diego, CA, 2 -4 December 2008.
22. Petcu E., Țebea M. și Lazăr C., 2007 – Cercetări în domeniul fiziologiei plantelor de câmp,
la Fundulea. Anual I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. 75, Volum Jubiliar, pag 431 -458.

59
23. Petcu Elena, Schitea M. și Photini M., 2008 – Efectul stresului salin asupra unor genotipuri
de Medicago sativa și Medicago truncatula. Annual I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. 76, pag. 167 –
173.
24. Rimi F., Macolino S. și Ziliotto U., 2010 – Relationships between dry matter yield, forage
nutritive value, and some canopy parameters of alfalfa crop. Grassland Sc ience in Europe
Glassland in a Changing World, Vol. 15, pag. 548 -550.
25. Samuil Costel, 2010 – Producerea și conservarea fu rajelor. Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
26. Sanz -Sáez Á., Erice G., Aguirreolea J., Muñoz F., Sánchez -Diaz M. și Irigoyen J.J.,
2012 – Alfalfa forage digestibility, quality and yield under future climate change scenarios
vary with Sinorhizobium meliloti strain. Jurnal of Plant Physiology, Vol 169, pag. 782-788.
27. Schitea M. și Varga P., 2007 – Realizări în ameliorarea plantelor furajere la Fundulea .
Anual I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. 76, pag. 203 -227.
28. Schitea M., Varga P., Martura T., Petcu E., Oprea G., și Dihoru A., 2008 – Adin și
Catinca – Noi soiuri de lucernă create la I.N.C.D.A. Fundulea. Annual I.C.D.A. Fundulea,
Vol. 76, pag. 75 -85.
29. Schintea Maria, 2010 – REZULTATE ÎN AMELIORAREA LUCERNEI LA I.N.C.D.A.
FUNDULEA ÎN PERIOADA 2000 -2009 . AN. I.N.C.D.A. FUNDULEA, VOL. LXXVIII,
NR. 2, 2010 pag. 64 -77.
30. Stavarache M., Muntianu I., V întu V., Samuil C., Popovici C.I., 2010 – RESEARCH ON
THE INFLUENCE OF INOCULATION AND FERTILIZATION ON THE
MORPHOLOGICAL AND PRODUCTIVE FEATURES OF LUCERNE ( MEDICAGO
SATIVA L.) UNDER CONDITIONS OF MOLDAVIAN FOREST STEPPE. University of
Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Iași, Lucrări Științifice – vol. 53, Nr. 2/2010,
seria Agronomie, pag. 244 -248.
31. Stavarache M., Vîntu V., Samuil C., Muntianu I., Albu A., Tarcău D., Popovici C.I.,
Ciobanu C .- QUALITY OF ALFALFA( Medicago sativa L.), IN THE FIRST YEAR OF
VEGETATION . University of Agricultural Sciences an d Veterinary Medicine Iași, Lucrări
Științifice – vol. 55/2012, seria Agronomie, pag. 55 -60.
32. Stavarache M ihai, 2013 – Contribuții cu privire la valoarea nutritivă a lucernei
(Medicago sativa L.) pe fenofaze de dezvoltare, în condițiile din silvostepa Moldovei.
Teză de doctorat.
33. Stavarache M., Samuil C., Tarcău D., Popovici C.I., Vîntu V., – VARIATION IN
CALCIUM AND PHOSPHORUS CONTENT OF ( Medicago sativa L.). University of
Agricultural Sciences an d Veterinary Medicine Iași, Lucrări Științifice – vol. 57 (1) 2014,
seria Agronomie, pag. 89 -96.

60
34. Toruk F. și Gonulol G., 2011 – Effects of particle tenght on alfalfa bated silage quality and
color under different storage conditions. Bulgarien Journal of Agr icultural Science, Vol.
17(4), pag. 451 -455.
35. Varga P. , Moga I., Keller E., Bălan C., Ionescu Maria, 1973 – Lucerna, Ed. Ceres,
București.
36. Vîntu V., Moisuc Al., Motcă Gh., Rotar I., 2004 – Cultura pajiștilor și a plantelor furajere,
Ed. Ion Ionescu de la Bra d, Iași.
37. Volenec J .J., Lissbrant S., Berg W.K., Cunningham S.M., Joern B.C., Brouder S.M. și
Johnson K.D., 2008 – P and K Management Strategies for Optimal Alfalfa Production.
Purdue University, West Lafayette, Proceedings of the 2006 Indiana CCA Conference,
Indianapolis, IN 47907 -2054.
38. ***Produse din lucernă https://www.google.ro/search?q
39. *** FAOSTAT, 2014 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E
40. *** Soiul Roxana http://samanta.ro/samanta -lucerna -roxana
41. ***Soiul Magnat http://patruagro.ro/%EF%BF%BCmedicago -sativa/