Prof. Dr. Lect. Valentina Boureanu Absolvent: Ditcov Mihai George București , 2018 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE… [616386]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Prof. Dr. Lect. Valentina Boureanu
Absolvent: [anonimizat] , 2018
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
Branding Personal Tupac Shakur
Coordonator științific:
Prof. Dr. Lect. Valentina Boureanu
Absolvent: [anonimizat] , 2018
3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
CAPITOLUL I: NO ȚIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
1.1. Definiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
1.2. Apariția și dezvoltarea brandingului personal ………………………….. ………………………….. .. 9
1.2.1. Brandingul personal astăzi ………………………….. ………………………….. …………………. 12
1.2.2. Importanța dezvoltării brandului personal ………………………….. ………………………… 13
CAPITOLUL 2: EVOLUȚIA ARTISTULUI TUPAC SHAKUR ………………………….. …………… 18
2.1. Prima parte a vieții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.2. Ascensiunea către celebritate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
2.3. Problemele cu justiția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.4. Valori reflectate în muzica lui Tupac Shakur ………………………….. ………………………….. ….. 23
CAPITOLUL 3: ANALIZA GESTIUNII BRANDULUI PERSONAL ………………………….. …… 28
AL LUI TUPAC SHAKUR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
4
INTRODUCERE
În această lucrare am ales să abordez un s ubiect de actualitate, branding ul personal,
subiect pe care o să-l disec în contextul unui artist care și -a construit întreaga imagine într -o
perioadă în care internetul nu exista decât în bazele militare secrete. Având în vedere faptul că
Tupac Shakur s -a născut, a devenit star și a murit cu mult înainte ca world w ide web să ajungă
cât de cât relevant, consider că un studiu amănunțit al modului în care s -a ocupat de brandingul
personal este extrem de important solicitant.
În analiza intrinsecă a acțiunilor de relații publice întreprinse de rapperul Tupac Shakur
nu există un plan structurat, declarațiile sale nu numai că, într -o majoritate covârșitoare, sunt
spontane, dar nu s -a bazat absolut deloc pe o echipă de profesioniști care să -i pregătească un
discurs, să -l învețe cum să manipuleze întrebări și teme. De aseme nea, așa cum am menționat, nu
și-a permis luxul de a -și întrepta eventualele greșeli de marketing pe Facebook, Twitter,
Instagram sau alte platforme pe care vedetele de astăzi pot interacționa cu fanii. Având în vedere
cele spuse mai sus, în cadrul acestei lucrări voi analiza, pe larg, modul în care cântărețul a reușit
să devină un model de urmat în viață pentru zeci de milioane de oameni, asta deși a fost un tânăr
lipsit de educație, călit în luptele dintre găștile din ghetourile americane, binecunoscutele
„Projects”. Pentru a explica mai bine talentul nativ al lui Tupac Shakur de a se vinde fanilor săi
și nu numai, voi folosi un exemplu recent. În luna octombrie 2017, actorul Kevin Spacey a fost
acuzat de colegul său de breaslă Anthony Rap că i -a făcut ava nsuri pe când acesta era minor.
Kevin și echipa s -a de relații publice, după un brainstorming de aproape 24 de ore, au emis un
comunicat, publicat pe pagina de Twitter a actorului. Comunicatul a dezamăgit pe toată lumea,
de la fanii înfocați ai actorului p ână la cei care nu l -au apreciat vreodată, dar și pe experții în
relații publice, ajungând astăzi un exemplu de „așa nu”. În contrapartidă, Tupac Shakur a ieșit
mereu bine din mai multe situații extrem de complicate. Un copil de șase ani a fost ucis cu
pistolul său, în timpul unei lupte, împușcat doi polițiști în urma unei altercații, provocându -le
răni ușoare, și a fost închis pentru abuz sexual împotriva unei persoane de sex feminin. De
fiecare dată, Tupac și -a menținut respectul fanilor, căpătând tot mai multă apreciere, și chiar a
căpătat susținere și din partea altor pături sociale, din afara devoratorilor de hip hop.
Revenind la motivația alegerii acestei lucrări, consider că este foarte important de
studiat moștenirea lăsată de Tupac Shakur din punct de vedere al, ceea ce este astăzi, fenomenul
5
branding ului personal. Numărul fanilor artistului a crescut și după moartea sa, iar în prezent se
numără milioane de fani născuți după ce 2pac a fost asasinat și care n -au apucat să -i vadă vreo
apariție publică.
Mulți experți americani în PR au dezbătut în mai multe emisiuni TV și în filme
documentare, care vor fi folosite ca material de studiu în această lucrare și se vor regăsi la
bibliografie, naturalețea și ușurința cu care Tupac Shakur obținea singur rezult ate de PR și
Marketing precum o fac artiști care cheltuie milioane de dolari pentru consultanță profesionistă.
Uciderea sa, care a avut loc pe 13 septembrie 1996, a primit în mass media din Statele Unite ale
Americii aceeași atenție ca aselenizarea din 196 9 sau ca asasinarea lui J. F. Kennedy din 1963.
Un alt lucru important analizat, dezbătut și explicat în această lucrare este cum Tupac
Shakur, un puști de culoare născut și crescut în ghetou a ajuns să atragă între fanii săi oameni
care, altfel, în gener al, nu apleacă urechea spre muzica hip hop, care are un conținut poetic trivial
și prezintă de cele mai multe ori fapte reale dintr -o lume cu care n -au nimic în comun și care le
repugnă. Poate fi considerată normală adicția dezvoltată față de persoana și d e muzica lui a celor
care s -au născut și au crescut în același mediu ca și el. Și nu sunt puțini, la scară mondială doar
favelele braziliene mai au același renume negativ. Totuși, așa cum se va vedea în această lucrare,
Tupac a fost susținut de femei, lucr u extrem de rar întâlnit la rapperi, nu a stârnit furia
homosexualilor, a fost susținut public de ONG -uri și și -a câștigat aliați extrem de importanți
dintre formatorii de opinie ai anilor 90 în Statele Unite.
În primul capitol al acestei lucrări am aborda t personal branding din punct de vedere
teoretic, plecând de la apariție și dezvoltare, evoluția definițiilor și adaptarea permanentă în pas
cu tehnologia. Nu în ultimul rând, am subliniat, cu exemple concrete, importanța brandingului
personal.
În cel de -al doilea capitol am studiat evoluția omului și a artistului Tupac Shakur.
Valoarea sa ca individ a început să -și facă simțită prezența asupra celor din jurul său încă de
atunci când își structura valorile copilăriei, influențat, binențeles, și de ceea ce e ra în jurul său.
În capitolul al treilea al acestei lucrări am studiat analiza gestiunii brandului personal al
lui 2pac, am urmărit toate metodele sale de promovare și de întărire a brandului personal,
acțiunile întreprinse de acesta pentru a limita „pagub ele” atunci când era prezentat într -o lumină
6
negativă de mass media, am studiat percepția publicului neutru, dar și a fanilor săi. Nu în ultimul
rând, am analizat schimbarile de abordare ale acestuia în ceea ce priveste auto promovarea.
Din punct de vede re al metodologiei folosite, am utilizat analiza critică a activității
artistului din punct de vedere al acțiunilor de PR și marketing și am formulat propuneri care ar fi
îmbunătățit, în opinia mea, rezultatele obținute de aparițiile sale publice. Conform dogmelor
unității dintre teoretic și empiric în cercetarea științifică, cunoștintele teoretice ghidează
activitatea empirică, de cercetare, iar datele obținute conferă valoare de adevăr intuiției teoretice.
Altfel spus, faptul că teoria „înțelege” de ce ap are un fenomen social precum 2pac nu înseamnă
neapărat că îl și explică. În concluzie, mi -am bazat analiza subiectului pe argumente concrete,
reale, nu pe simple intuiții generate de paradigmă (teorie).
7
CAPITOLUL I: NO ȚIUNI GENERALE
Branding ul es te un concept foarte popular. Se vorbește adesea mai mult despre valoarea
brandului unei companii decât despre valoarea sa reală (Meckel & Schmied, 2008). Brandul est e
din ce în ce mai mult decisiv în ceea ce privește valoarea unei companii, mai ales dacă este
listată la bursă și dacă mai multe companii oferă același produs în același timp. Brandingul ajută
la dezvoltarea unei bune reputații și la afirmarea unicității. Mecanismele sunt similare atunci
când vine vorba de o unicitate individuală. Dacă oferte le sunt înlocuibi le, trebuie consolidat
branding ul personal.
Caracteristica de unicitate imprimă brandului identitate și îl deosebește de competitor. Din
acest motiv, fiecare soluție din cadrul procesului de branding, este una individualizată, pentru
contextual dat. Brandingul este un proces viu, perpetuu, a cărui evoluție este strâns corelată cu
tendințele sociale, culturale, sportive, religioase împă rtășite de consumatori la un moment dat.
Un management optim de brand, talent, determinare, entuziasm și un buget sănătos asociat la
obiectivele urmărite vor determina succesul pe termen lung al brandului (Cărămida, 2010). La
început, un brand puternic și de succes caracterizează oamenii într -un mod ușor transparent, fapt
ce ajută companiile să observe mai bine care sunt competențele angajaților care urmează să fie
angajați într -un anumit loc. Acest lucru, desigur, satisface și îi ajută pe oameni să reușea scă în
fiecare dimensiune, deoarece știu ce potențial pot dezvolta. De asemenea, dezvoltarea punctelor
forte le mărește atenția celor din jur și poate ajuta la maximizarea succesului individual. Ideea de
branding personal nu este una nouă. Napoleon Hills s crie despre acest fenomen particular în
1928 în cartea sa “Legea succesului”. Date fiind noutatea circumstanțelor din actuala lume a
globalizării și conectarea oamenilor din întreaga lume prin intermediul internetului, necesitatea
de a diferenția o marcă d e alta a devenit din ce în ce mai dezvoltată (Coman, 1999).
1.1.Definiții
Brandul și brandingul pot fi definite prin intermediul diferitor discipline. Pentru a obține o
perspectivă cl ară asupra definiției “branding ului”, trebuie mai întâi să clarificăm la ce anume se
referă această revizuire literară când se referă la “produse”. Conform lui Baker (2000), se poate
considera un produs ca fiind orice poate satisface nevoile economice, psihologice sau funcționale
ale unui potențial client.
8
În marketingul de zi cu zi, brandul în sine a devenit cel care diferențiază produsele
disponibile pentru cumpărare ale unei companii (Levitt, 1983). Dacă ne uităm la Apple
Computers, ca exemplu, mulți susțin că trecerea la tehnici de marketing orientate spre brand le -a
permis sa pătrundă pe piața muzicii digital e și, totodată, să își continue prezența pe piața IT. Cu
toate acestea cred că aceasta nu este deloc o nouă “schimbare”, ci mai degrabă o avansare
eficientă a imaginii unui brand ce deja era eficient și prezent în piață. Av ând în vedere că Apple
a fost întotdeauna în fruntea creativității în publicitate și tehnici asociative de marcă, cu
inovațiile în materie de publicitate cum ar fi reclama comercială din “1984”, campania
publicitară “Gândiți -vă diferit. Gândiți Apple”, sau unele mai recente pentru produsele “iPod +
iTunes” care includ susțineri de celebritate.
Kotler (1999), definește branding ul drept “nume, termen, semn, simbol sau design sau o
combinație a acestora, destinate să identifice bunurile sau serviciile unui sin gur vânzător sau a
unui grup de vânzători și să le diferențieze de cele ale concurenților.” Feldwick (1995) continuă
conceptul de diferențiere pe care îl atingea Kotler (1999), prin compararea unui brand cu
“recunoașterea și încrederea de origine și o prom isiune de performanță.” Cercetarea lui
accentuează relația dintre produs și consumator ca fiind instrumentală pentru procesul de
branding și poziționarea ofertelor în mediul social. El consideră că un brand reflectă garanția
intangibilă a unei companii că produsul va satisface cerințele consumatorilor precum și
așteptările acestora.
David A. Aaker (2006) atestă că valoarea mărcii reprezintă 50% din valoarea totală a
companiei : „Din topul primelor 15 branduri, doar General Electric are o valoare a mărcii sub 19%
din valoarea estimată a companiei. În schimb, 9 din cele mai valoroase 6 0 de branduri au o valoare a
mărcii care depășește 50% din valoarea firmei. În cazul BMW, Nike, Apple sau Ikea, însă, capitalul
de marcă reprezintă peste 75% din valoarea de piață a companiei.”
Până în prezent, informațiile menționate anterior limitează e fectele brandului la o interpretare
a consumatorului asupra modului în care o anumită marcă se referă la trăsăturile sale de
personalitate. Macrae (1996), cu toate acestea, elaborează prin introducerea elementului
suplimentar al “esenței mărcii”, pe care î l definește ca fiind sufletul sau motivul intrinsec de a fi
al unei companii. Macrae (1996) susține această definiție, afirmând că o companie trebuie să aibă
în vedere propriii angajați cu aceeași importanță pe care o aloc ă consumatorilor orientați,
deoare ce ambele categorii au aceeași importanță. El justifică acest lucru prin accentuarea faptului
9
că angajații sunt cei care promovează produsele sau serviciile companiei în situațiile de vânzare
directă
Din perspectiva consumatorilor, denumirile de marcă sunt la fel de fundamentale ca și
produsul în sine, în sensul ca acestea simplifică procesul de achiziție, garantează calitatea și
uneori formează o temelie a auto -exprimării. Prin urmare, dacă o companie ar comercializa un
nume de marcă ca pe nimic altceva de cât “doar un nume “, ar lipsi întregul scop al branding ului
produsului. Provocarea constă în dezvoltarea un ui set profund de semnificații pentru brand.
Odată ce un segment de piață țintă poate vizualiza toate cele șase dimensiuni ale mărcii, aceasta
va fi stabilit un raport puternic în procesul consumatorilor de achiziționare a produselor (Abdea,
2008).
1.2.Apariția și dezvoltarea brandingului personal
Părintele brandingului, Tom Peters (1997), a fost cel care a lansat mișcarea brandingului
personal cu un eseu publicat în “Fast Company” cu titlul “Brandul numit tu.” El a scris:
“Indiferent de vârstă, indiferent de poziție, indiferent de afacerea cu care se întâmplă să fim
implicați , noi toți trebuie s ă înțelegem importanța branding ului .Suntem CEO -urile companii lor
noastre: Eu SRL … Pentru a fi în afaceri astăzi, cel mai important job este să fii directorul de
marketing pentru brand -ul “TU “… ești un brand, tu ești responsabil de brand -ul tău … trebuie să
te gândești la tine în mod diferit, nu ești un” anga jat “, nu” aparții “nici unei companii pe viață,
nu ești definit de denumirea postului tău. Și nu ești limitat de descrierea fișei postului tău. (…)
Fiind CEO al companiei EU SRL, necesită să te crești, să te pro movezi, să obții răsplata pieței .”
În vi ață, ca și în afaceri, branding ul este mai eficient, mai puternic și mai durabil decât
marketingul și vânzările și constituie totodată o modalitate eficientă de a -ti elimina concurenții.
Este vorba despre influențarea altora, prin crearea unei identități de brand care asociază anumite
percepții și sentimen te cu acea identitate. Branding ul nu mai este pentru companii. Există o nouă
tendință numită branding personal. Brandul personal de succes implică gestionarea eficientă a
percepțiilor, controlul și influența rea modului în care alții vă percep și se gândesc la voi. Având
un brand personal puternic pare a fi un atu foarte important în actuala eră on -line, virtuală și
individuală. Este din ce în ce mai esențial și este cheia succesului personal .Este strategia de
poziționare din spatele celor mai de succes oameni din lume, precum Oprah Winfrey, Tiger
Woods, Michael Jordan, Donald Trump, Richard Branson sau Bill Gates.
10
Prin urmare, este important să fii propria ta marcă și să devii CEO al vieții t ale. Toată lumea are
un brand personal, dar majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de acest lucru și nu gestionează
acest lucru strategic, în mod consecvent și eficient. Ar trebui să îți controlezi marca și mesajul pe
care îl trimiți și să influențezi mo dul în care alții te percep. Acest lucru te va ajuta să te dezvolți
în mod activ și să te distingi ca un profesionist exceptional (Dicționar de branding, 2009).
Există multe definiții ale brandului personal în literatură, cum ar fi (Peters, 1997; Hansen,
2007; Montoya, 2005; McNally & Speak, 2003; Arruda, 2007):
O percepție sau o emoție întreținută de altcineva despre tine;
O reflecție a cine ești și ce creezi, exprimată prin ceea ce faci și cum faci acest lucru;
Stimularea percepțiilor semnificative cu privire la valorile și calitățile pe care le susții;
Influența asupra felului în care alții te percep;
Valoarea pe care ceilalți o percep;
Suma așteptărilor și asocierilor pe care le creează în mintea publicului țintă;
O imagine a ceea ce -ti dorești să pro iectezi în tot ceea ce faci;
Eliminarea concurenței și crearea unui TU unic și mai bun decât toată concurența din
piață.
Să ai un brand personal puternic are beneficii însemnate. Acesta:
Stimulează percepțiile semnificative cu privire la valorile și calită țile pe care le susții;
Spune altora: cine esti, ce faci, ce te face diferit, cum le creezi valoare si ce se pot astepta
atunci cand interacționează cu tine;
Influentează modul în care alții te percep;
Creează așteptări în mintea celorlalți despre ceea ce vor primi atunci când vor lucra cu
tine;
Creează o identitate în jurul tău, ceea ce face mai ușor pentru oameni să -și amintească
cine ești;
Îți atrage perspectivele să te vadă ca singura soluție la problema lor;
Te plasează peste competiție și te face unic și mai bun decât concurenții tăi pe piață.
11
Majoritat ea definițiilor despre branding ul personal nu sunt autentice si din punctul de vedere
personal al marketing -ului (vânzări) precum și din perspectiva construirii unei imagini, aspecte
care se pot transfor ma într -o excursie al ego -ului. Cele mai multe concepte tradiționale de
branding personal se concentrează în principal pe marketing -ul personal, construirea unei
imagini, vânzarea, ambalarea, apariția exterioară, promovarea și dobândirea faimei, care se poate
transforma într -o excursie în ego și îți permite să fii perceput ca egocentric și egoist. Branding ul
personal este mai mult decât marketing și promovare ( Wragg, 1992) .
Noțiunile de personalitate și de auto -branding din ultimele decenii au devenit concepte
centrale în economia bazată pe cunoaștere, indicând acele procese de promovare a sinelui cu
scopul împuternicirii și dobândirii succesului profesional al individului. Studiile de marketing
existente recunosc faptul că auto -brandingul în economia b azată pe cunoaștere este un dispozitiv
de auto -promovare pentru realizarea auto -realizării într -un context care evocă antreprenoriatul
drept principala poziție ideologică și critică modul în care acesta devine o formă explicită de
muncă în post – capitalis mul francez (Hearn, 2008). Totuși, se pare că există o reticență de a
recunoaște pe deplin măsura în care auto -brandingul se referă la relațiile sociale în producerea de
valoare socială pentru indivizi. Relația dintre branding și valoare este larg recunosc ută în
literatura de specialitate. Marcile sunt de obicei definite ca obiecte culturale, ideologice si
sociologice, care nu numai că mediază sensul cultural, dar funcț ionează ca referințe ideologice
care modelează ritualurile culturale din dinamica societă ții (Schroder, 2009). Odată cu
răspândirea Web 2.0 și dezvoltarea unei culturi tot mai participative, brandingul a fost subsumat
într-o dinamică a producției sociale de valoare, bazându -se în mare măsură pe afecte (Arvidsson,
2011). Cum se aplică ace st luc ru cu privire la branding ul personal, rămâne, totuși, oarecum trecut
cu vederea. În particular, cercetările de marketing curente nu reușesc să recunoască pe deplin
procesele sociale care constituie auto -brandingul și modul în care acestea construiesc valoa re
pentru cei care muncesc în domeniul cunoașterii. În timp ce cercetarea consumatorilor a cunoscut
o schimbare a ratei narative relativ recent, s -a recunoscut modul în care identitatea este produsă
discursiv sub forma unei lucrări de identitate care însoț ește înțelegerea curentă a consumului
(Parsons, 2010). Astfel există o literatură abundentă despre felul cum reacționează consumatorii
și modul în care ideea de auto -branding ca mod de construire a unei identități publice și sociale
rămâne slab înțeleasă î n raport cu procesele contemporane de socializare a valorii și în special
asupra modului în care aceasta se referă la marketing – și managementul – relațiilor sociale în
12
contexte profesionale care utilizează intensiv site -urile de rețele sociale (Cova și D alli, 2009;
Dujarier, 2014).
Există modalități diferite de a comunica identitatea unei mărci, de exemplu, o siglă, culori
speciale, un sunet special, stil, mișcare, întregul aspect vizual, nume, comunicare și / sau mediu.
Identitatea mărcii este expresia e xterioară a unei mărci și este creată pentru a primi rezultatul
planificat al unei creșteri a cifrei de afaceri și / sau a popularității. Imaginea mărcii este percepția
clientului cu privire la marcă (Neumeier, 2004, p. 20). Cu cât diferența dintre identit atea mărcii
și imaginea mărcii este mai mică, cu atât este mai puternică marca. În plus, identitatea mărcii se
modifică adesea din cauza situației concurenților, cu scopul de a rămâne suficient de clară,
precum și de faptul că publicul țintă a rămas sufici ent de inspirat pentru ea. Ar trebui să
întărească încrederea publicului țintă de a crede în produsul, serviciul, compania și persoana
potrivită. În acest sens, este de remarcat faptul că încrederea actuală pare să se micșoreze în țările
dezvoltate și demo cratice. Se pare că există o teamă tot mai mare că publicul este manipulat de
mass -media, companii, servicii și persoane fizice. În același timp, oamenii din țările dezvoltate
se îndreaptă din ce în ce mai mult spre surse alternative de informare, cum ar f i rețelele sociale,
blogurile și alte forme de comunicare online, unde aceștia caută o evaluare corectă a produselor
oferite (Quandt, 2012).
1.2.1. Brandingul personal astăzi
Există moduri și domenii diferite, prin care se realizează brandingul personal astăzi. Gama
diferă de interesul privat care trebuie recunoscut ca o caracteristică specială în ceea ce privește
nevoia de a obține un loc de muncă, prezentând într -o manieră specială obiectivul de a se
dezvolta într -o marcă, cu scopul de a face bani. Scopul următ or este de a atrage cât mai mulți
adepți care să le placă timpul și banii pentru a consuma lucruri legate de această persoană. Holt
face diferența între trei modele diferite de branding convențional, branding ul viral, mental și
emoțional (Holt, 2004, p. 14 ). Aceste trei modele sunt convenționale și lucrează cu accent pe
domeniile me nționate. Holt alătură branding ul cultural imaginii unui simbol. În timp ce o
mulțime de mărci sunt dominate de activități de marketing, acesta se separă de branduri, de
simbolur i, care sunt construite prin comunicare, povești emoționale și mituri: “Mărcile de
identitate sunt diferite. Ele concurează cu alte produse culturale pentru a realiza mituri care
rezolvă contradicțiile culturale. Mărcile de identitate participă la piețele de mituri, care
13
concurează și colaborează cu filmele, muzica, televiziunea, sporturile (…) Mărcile simbolice nu
vizează numai piața miturilor cele mai potrivite; ele sunt, de asemenea, sensibile la perturbări
culturale, deplasându -și ținta în momentul în care există oportunități.” (Holt, 2004, p. 39). Ceea
ce spune Holt despre brandurile produselor se aplică și brandurilor personale. Aici rolul
comunicării interpersonale este de o importanță majoră, care este în principal tratat ca un proces
care se bazea ză în mare parte pe imaginea mentală a lumii vorbitorilor și ascultătorilor.
1.2.2. Importanța dezvoltării brandului personal
A avea un brand personal puternic este un element foarte important în actuala eră on -line,
virtuală și individuală. Similar cu teoriile de branding stabilite, există anumite elemente care ar
trebui să fie prezente atunci când se implică în branding personal. De exemplu, mulți susținători
ai brandingului personal au subliniat importanța descrierii și evidențierii punctelor forte, a
valorilo r, obiectivelor și personalității (Rampersad, 2008; Shepard, 2005). Mai mult decât atât,
Rampersad (2008, p. 35) propune ca o persoană să formuleze o promisiune clară a mărcii și o
poveste personală a mărcii, care va servi drept esența a ceea ce o persoană spune desp re marca sa
pentru a obține o “ reacție”. Cu alte cuvinte, similar cu practicile tra diționale de branding,
branding ul personal implică, de asemenea, actul de definire și comunicare a identității mărcii. În
plus, susținătorii brandingului personal sunt aproape unanimi când vorbesc despre importanța
comunicării unicității (Peters, 1997; Rampersad, 2008; Montoya, 2005, citată în Shepherd,
2005). Acest lucru coincide cu practica tradițională de branding a poziționării mărcii, scopul
fiind acela de a a răta ce diferențiază individul de concurenți și de a se poziționa astfel pe piață. În
sfârșit, se creează și o marcă personală bazată pe percepția publică asupra personalității și
abilităților individului de marcă (Rampersad, 2008, Gandini, 2016; Montoya, 2005, citată în
Shepherd 2 005). Din acest motiv, branding ul personal implică nu numai identitatea personală a
mărcii și poziționarea mărcii, ci și reputația persoanei, adică imaginea sa personală (Holloway,
2013, citată în Gander, 2014).
Noțiunile de perso nalitate și de auto -branding din ultimele decenii au devenit concepte
centrale în economia bazată pe cunoaștere, indicând acele procese de marketing în sine pentru
împuternicirea și succesul profesional al individului. Studiile de marketing existente recun osc
faptul că auto -brandingul în economia bazată pe cunoaștere este un dispozitiv de auto -promovare
pentru obținerea auto -realizării într -un context care relevă antreprenoriatul drept principala
14
poziție ideologică și critică și modul în care aceasta devine o formă explicită de muncă în post –
capitalismul francez (Hearn, 2008).
„Un diferențiator de brand reprezintă un atribut de brand, un ingredient, un serviciu, sau un
program care creează un factor de diferențiere pentru o ofertă de brand semnifica tivă pentru
clienți și care merită o manageriere activă de -a lungul unei perioade extinse de timp” (Aaker,
2006, p. 186).
Înțelegerea importanței mărcii personale a fost subiectul multor discuții (Brooks &
Anumudu, 2015; Montoya și Vandehey, 2002; Hearn, 2008; Morgan, 2011; Peters; 1997;
Wetsch, 2012). Definirea ca brand personal în piața muncii implică o determinare clară și precisă
a valorilor fundamentale. Persoana marcată ca persoană creativă trebuie să fie conștientă de
importanța valorilor precum înv ățarea, antreprenoriatul, cunoașterea, inovația și spiritul de
echipă. Creșterea gradului de conștientizare a valorilor fundamentale și a transparenței acestor
valori reprezintă baza pentru îmbunătățir ea acestora. De aceea, branding ul personal nu este doar
o valoare de marketing, ci este un proces de îmbunătățire și actualizare individuală și ele sunt
componentele esențiale ale esenței umane (Hume, 2010).
Valorile fundamentale ale brandului și ale esenței umane se p otrivesc, prin urmare,
branding ul nu este doar un instrument de articulare a recunoașterii personale, ci și o metodă de
realizare a viziunii individului asupra propriului motiv de a fi. Aceasta este auto -actualizarea și
auto-afirmarea în cadrul unei cariere de afaceri, care devine mai importantă p entru ocuparea
forței de muncă, în primul rând pentru angajarea tinerilor. Cu doar câteva decenii în urmă,
managerii au crezut că cel mai important factor pentru motivarea angajaților ar fi recompensarea
financiară. Astăzi situația s -a schimbat. Marca pers onală a persoanelor creative include
imaginația, intuiția, pasiunea și visele ca elemente ale inovației și dezvoltării științifice.
Afirmarea acestor caracteristici personale ar trebui să fie continuă și credibilă. În acest fel, este
garantat angajamentul față de caracteristicile individuale menționate mai sus. Conștientizarea de
sine și afirmarea de sine nu reprezintă o condiție statică, ci o condiție cu caracter dinamic care
necesită ajustarea noii situații, și anume flexibilitatea care permite schimbarea continuă. Cu alte
cuvinte, o persoană creativă se dezvoltă acolo unde învățarea și experiența sunt garanții pentru
eficiența procesului (Dic ționar de Branding, 2009). Experimentarea în procesul de dezvoltare
individuală a persoanelor creative este o pract ică obișnuită, astfel încât structurile rigide și strict
formalizate nu constituie un context stimulativ pentru acțiunile lor. De aceea, persoana creativă
15
trebuie să aibă autonomia de acțiune în cadrul unei organizații de afaceri. În acest fel, potențialul
lor este demonstrat și materializat în produse și servicii noi sau brevete și alte forme de
proprietate intelectuală. Procesul de branding personal al unei persoane creative trebuie să
respecte procesele menționate, deoarece ele sunt componente fundamenta le ale individualității
unei persoane și implicit sunt recunoscute pe piața forței de muncă. De asemenea, persoanele
creative trebuie să fie credibile, lucru confirmat în munca practică de zi cu zi. În acest caz, marca
personală garantează un potențial per sonal real. În astfel de circumstanțe, marca personală nu
este un instrument de manipulare, adică un simplu instrument de relații publice fără conținutul
real; nu este spinul Relațiilor Publice. Determinarea este una dintre caracteristicile
angajamentului de lucru în organizarea afacerilor. Poate fi realizată doar cu un sistem de valoare
organizațională adecvat. Cultura dispersiei de cunoștințe și abilități, și nu individualismul strict,
favorizează angajarea constructivă a unei persoane creative. Brandingu l lor include schimbul de
cunoștințe și abilități, precum și caracteristici prin care își creează întreaga identitate. Procesul de
branding implică procesele conștiente și inconștiente, dar nu numai în ceea ce privește articularea
mărcii personale, ci și î n cazul brandului în general.
În acest context, rolul emotiilor ar trebui respectat, deoarece ele sunt foarte importante în
formarea și detectarea valorilor (Walvis, 2010). Emoțiile pozitive, cum ar fi devotamentul,
fericirea, satisfacția, realizarea și e mpatia, asigură integritatea psihică a unei persoane creative. În
același timp, emoțiile sunt un stimulent pentru implicarea personală, perseverența și absorbția
intereselor personale profilate, care sunt elemente importante ale brandului personal. Manager ii
au recunoscut sensul emoțiilor și le respectă și le încurajează în mod sistematic. Este evident că o
marcă personală reprezintă un model mental care este o parte importantă a integrității personale
psihologice. Un model mental și un brand personal permi t o comunicare eficientă cu colegii și
angajatorii și creează baza pentru un management reușit al resurselor umane. Astfel
personalitatea declarată adică comunicarea la locul de muncă este contrară practicii industriilor
de masă în care angajații erau pasi vi și nu și -au arătat talentele și abilitățile, deoarece managerii
nu erau interesați de ei. Procesele de producție fragmentate și automatizate nu au fost favorabile
exprimării personalității (Luca și Ioan, 2012).
Persoanele și experții creativi sunt conșt ienți de talentele și potențialul lor, care sunt
esențiale nu numai pentru brandul lor personal, ci și pentru dezvoltarea lor în cadrul unei
organizații de afaceri. Abilitățile lor unice sunt dezvoltate prin învățarea și analiza permanentă a
16
obiectivelor s tabilite și a relațiilor organizaționale. O dorință puternică de realizare personală și
organizațională este o caracteristică pentru ei, deoarece sunt implicați extraordinar. Astfel,
persoanele creatoare se așteaptă ca munca lor să fie evaluată corespunzăt or. Persoanele și
experții creativi sunt extrem de motivați, printre altele, deoarece cred în ceea ce fac. Angajarea
de persoane creative și experți este completată de flexibilitatea acestora, care este una dintre
particularitățile brandurilor personale al e unor astfel de angajați. Pe baza lor se monitorizează
continuu și se analizează modificările structurale, precum și provocările care apar în mediul
organizational (Mitch, 2009). Brandurile personale puternice au un nivel de flexibilitate în
general foart e ridicat. Flexibilitatea este o caracteristică extrem de utilă în ceea ce privește
concurența acerbă și inovarea radicală din ce în ce mai frecventă, nu numai în economie, ci și în
alte segmente ale societății. Brandingul personal este un proces complex, care necesită o
abordare sistematică care, în cele din urmă, are ca rezultat o reputație și o imagine pozitivă a
individului creativ. Statutul menționat sporește interesul angajatorilor de a angaja aceste
persoane și acestea se afirmă, adesea, pe plan inte rnațional. Un brand personal atrăgător nu poate
fi atins fără formularea viziunii, a misiunii, a strategiei și a politicilor pe termen scurt. Este vorba
despre planificarea indi viduală a propriei cariere de a faceri și despre manierele de formare
permanentă științifică și profesională. În final, planificarea personală și consolidarea
competențelor trebuie să permită exprimarea, adică materializarea potențialului creativ. Un
model unic pentru mediile de lucru și relațiile organizaționale cu scopul utilizării maxime a
persoanelor creative nu există. Persoanele creative sunt unice și excepționale și acționează în
moduri specifice. Acestea sunt regulile generale: eliminarea ierarhiei, deschiderea canalelor de
comunicare, informalitatea, autonomia și asigurarea el iminării măsurilor represive în caz de
eșecuri, permițând îmbunătățirea fără probleme și libertatea de exprimare în rețelele sociale
(Luca și Ioan, 2012). Rețelele sociale precum Twitter, Facebook și Linkedin sunt canale de
comunicare extrem de utile pentr u afirmarea unui brand personal. Cu toate acestea, accesul la
rețelele sociale este foarte permisiv, astfel încât rețelele pot fi utilizate în mod abuziv.
Companiile trebuie să aibă grijă de aceasta cu ajutorul strategiilor proiectate (Flynn, 2012).
Persoa nele creative trebuie să țină seama și de acest lucru, deoarece marca lor personală poate
face obiectul unor atacuri nefondate. Desigur, este posibil un proces invers care afirmă în mod
cert un brand personal. Astăzi, inteligența artificială poate contribu i în mare măsură la crearea
17
unei noi valori adăugate, dar inovațiile radicale vor continua să fie menținute ca urmare a
imaginației, intuiției și creativității indivizilor talentați (Olins, 2006).
“Comunicarea instituțională devine comunicare interpersona lă. În timp ce persoanele
devin branduri, companiile trebuie să se adreseze indivizilor, respectiv să găsească persoane
potrivite care să le reprezinte în social media . Deoarece o tendință importantă în rețelele sociale
este trecerea puterii de la brand la indivizi (Stephen Johnston, senior manager la Nokia’s
Strategy Groups, mai evidențiază două tendințe: mișcarea de la publicitate la servicii și
integrarea lumilor virtuale și reale). Social media a modernizat modul în care se ajunge la
consumatori și a devenit foarte atrăgătoare pentru marile companii. Audiența ta prezentă este on –
line, la fel și cea viitoare (cea care crește acum). În ultimii ani, mediile sociale au crescut enorm,
ceea ce a însemn at creșterea numărului de consumatori cărora producătorii li se pot adresa.
Mediile sociale nu au crescut numai în popularitate, ca urmare a creșterii numărului de
consumatori, ci s -au extins și global. Brand -uri importante și credibile folosesc social med ia
pentru a ajunge la vechii consumatori, pentru a câștiga noi consumatori, pentru a construi și
menține credibilitatea și reputația printre aceștia. Publicitatea nu mai funcționează, a pierdut din
eficiență; publicul nu se mai uită la reclame, nu mai acți onează în funcție de ele. Acum contează
opiniile online despre brandul tău. Trebuie să fii acolo când se vorbește despre tine sau despre
produsul tău.” ( Bădău, 2011)
Prin urmare, indivizii branduiți vor folosi tehnologia informatică ca un instrument
putern ic pentru a -și actualiza potențialul creativ, care include utilizarea rețelelor sociale și a altor
forme de comunicare digitală.
18
CAPITOLUL 2: EVOLUȚIA ARTISTULUI TUPAC SHAKUR
Tupac Amaru Shakur (16 iunie 1971 – 13 septembrie 1996), cunoscut și sub numele de
scenă, Makaveli și 2Pac, a fost un artist hip -hop american, poet și actor. El este înregistrat în
Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cel mai bine vândut artist rap / hip -hop vreodată, vânzând
peste 75 de milioane de albume în întreaga lume, inclusiv 44,5 milioane de vânzări numai în
Statele Unite. El a avut șaptesprezece melodii care au intrat î n topul celor mai bune melodii din
Statele Unite (Bastfield, 2002) .
2.1. Prima parte a vieții
Tupac Amaru Shakur s -a născut în zona Harlem din Manhattan, în New York City. El a
fost numit după Túpac Amaru al II -lea, revoluționar incaș care a condus o rev oltă peruviană
împotriva Spaniei și a fost ulterior condamnat la moarte. Mama lui Shakur Afeni a fost membru
activ al Partidului Panterelor Negre din New York la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor
1970; Shakur s -a născut la doar o lună de la achitar ea mamei sale în legătură cu peste 100 de
acuzații de “conspirație împotriva reperelor guvernului Statelor Unite și a New York -ului” în
procesul “New York Panther 21 ”. Tatăl său vitreg, Mutulu Shakur, a petrecut patru ani în
libertate pe lista celor mai că utați fugari ai FBI, începând cu 1982, când Tupac era pre-
adolescent. Mutulu a fost că utat în parte pentru că a ajutat -o pe sora sa Assata Shakur, nașa lui
Tupac, să scape din închisoarea din New Jersey, unde fusese încarcerată 1973 pentru uciderea și
rănirea a doi soldați de stat. Tupac a avut o soră vitregă, Sekyiwa, mai mică cu doi ani decât el și
un frate mai mare, Mopreme “Komani ” Shakur, care a apărut pe multe dintre înregistrările sale1.
La vârsta de 12 ani, Shakur a fost înscris la faimosul “Ansambl ul 127th Street ” din
Harlem. Primul său rol major în această acțiune a fost Travis în piesa “A Raisin ’ in Sun ”. În
1984, familia sa s -a mutat în zona Roland Park din Baltimore. În acel cartier nu a fost plăcut și a
fost exclus social din cauza lipsei sale de modă, a numelui și a aspectului său. Cu toate acestea,
el a avut o prietenă acolo Dana “Mouse ” Smith. În al doilea an, el s -a transferat de la Liceul
“Paul Lawrence Dunbar ” la Școala pentru Arte din Baltimore, unde s -a împrietenit cu o tânără
Jada Pinkett. Cei doi au dezvoltat o prietenie strânsă. În documentarul “Tupac: Înviere ”, Shakur
spune: “Jada este inima mea. Ea va fi prietenul meu pentru întreaga mea viață. ” De asemenea, în
1 http://everything.explained.today/Tupac_Shakur/
19
acest documentar, Smith îl numește pe Shakur “unul dintre cei mai buni prieteni ai săi. Era ca un
frate. A fost dincolo de prietenie pentru noi. Tipul de relație pe care l -am avut îl veti o bține doar
o dată într -o viață. ” În cartea autobiografică, “The Rose that Grow v rom Concrete ”, există o
poezie scrisă de Shakur intitulată “Jada”, inclusiv o alta intitulată “Lacrimile în ochii
Cupidonului ” care este dedicată ei. Cei doi au rămas prieteni apropiați până la moartea lui
Shakur în 1996. La Școala pentru Arte, a studiat baletul, poezia, jazzul și actoria, jucând în
piesele lui Shakespeare și jucând rolul regelui Șoarece în “Spărgătorul de Nuci ” (Hoye, 2006) .
În iunie 1988, el și familia sa s -au mutat încă o dată, de data aceasta în Marin City,
California, unde Shakur și -a continuat cariera în dive rtisment. La vârsta de 17 ani, s -a mutat din
casa mamei sale pentru a -și clădi cariera muzicală. În 1990 a fost angajat ca dansator de back -up
și de drum pentru un grup rap numit “Digital Underground ”. Cariera sa profesională de
divertisment a inceput la i nceputul lui 1991, când a debutat cu abilitățile sale de rap în single -ul
“Same Song ” din albumul grupului “This is a Release EP ”. De asemenea, în 1991, a apărut în
videoclipul pentru “Same Song ” și a avut o scurtă apariție ca el însuși în filmul “Nothing but
Trouble ”.2
2.2. Ascensiunea către celebritate
La sfârșitul anului 1991, după debutul în muzica rap, Tupac Shakur a colaborat din nou
cu “Digital Underground ” la albumul “Sons Of The P ”. Mai tarziu î n acel an, a lansat primul
album solo, “2Pacalypse Now ”. Inițial a avut probleme cu marketingul debutului său solo, dar
directorii Interscope Records, Ted Field și Tom Whalley, au fost de acord să distribuie
înregistrarea. Shakur a susținut că primul său album a fost destinat problemelor cu care se
confruntă tinerii bărbați negri, dar a fost criticat public pentru limbajul său grafic și pentru
imaginile de violență din partea și împotriva poliției. Într -un incident, un tânăr a susținut că
uciderea unui polițist de stat din Texas a fost inspirată de album. Fost ul vicepreședinte Dan
Quayle a denunțat în mod public albumul ca neavând “niciun loc în societatea noastră ”.
“2Pacalypse Now ” nu a făcut o figur ă atât de bună în clasamente, ca albumele viitoare, melodiile
sale neajungând în top zece , fiind certificat cu a ur abia patru ani mai târziu. Cel de -al doilea
album, “Strictly 4 My NIGGAZ ”, a fost lansat în 1993. Produs puternic de Stretch și Live Squad,
2 Idem
20
albumul a generat două hit -uri, “Keep Ya Head Up ” și “I Get Around ”, ultimul care a avut
apariții pe post de invi tați ai altor membri ai Digital Underground (Bastfield, 2002) .
În plus față de rap, Shakur a început să joace în filme. Primul său rol principal a fost în
filmul “Juice ” din 1991, în care a fost apreciat de Peter Travers de la Rolling Stone drept “cea
mai magnetică figură a filmului ”. A continuat să joace în “Poetic Justice ” (cu Janet Jackson),
“Above the Rim, Gridlock'd ” (cu Tim Roth), “Bullet ” și “Gang Related ”. De asemenea, el a fost
însărcinat să joace în “Menace II Society ” a fraților Hughes, însă a fost înlocuit de Larenz Tate
după ce a atacat directorii. Regizorul John Singleton a susținut că a scris filmul “Baby Boy ” cu
Shakur în rolul principal. În cele din urmă a fost filmat cu Tyrese Gibson în locul lui și lansat în
2001, la cinci ani după moartea lui Shakur. La sfârșitul lui 1993, Shakur a format grupul “Thug
Life” cu câțiva dintre prietenii săi, printre care Big Syke, Macadoshis, fratele său vitreg ,
Mopreme , și Rated R. Grupul a lansat primul lor album “Thug Life: Thu g Life ” Vol. 1 pe
Interscope în 1994, car e a continuat să fie certificat ca o înregistrare de aur3.
2.3. Problemele cu justiția
Chiar și după ce a câștigat faima ca rapper și actor, Shakur a câștigat notorietate pentru
conflictele sale cu legea. În octombr ie 1991, el a intentat un proces de 10 milioane de dolari
împotriva Departamentului de Poliție din Oakland, susținând că l -au bătut cu brutalitate într -un
incident de travesare a străzii neregulamentar. Procesul a fost închis mai târziu pentru 42.000 de
dolari. În octombrie 1993, în Atlanta, Shakur a împușcat doi ofițeri de poliție (unul în picior,
unul în fese) care hărțuiau un automobilist negru. Acuzațiile împotriva lui Shakur au fost
respinse când s -a descoperit că ambii ofițeri erau intoxicați și au fo st în posesia unor arme furate
dintr -un dulap de dovezi în timpul incidentului. În decembrie 1993, însă, Shakur a fost acuzat că
a abuzat sexual o femeie în camera sa de hotel. La 7 februarie 1995 a fost condamnat la patru ani
și jumătate de închisoare pen tru agresiune sexuală4.
După ce a executat o parte din sentința sa în urma condamnării pentru abuzul sexual, a
fost eliberat pe cauțiune în așteptarea recursului său. La 5 aprilie 1996, un judecător l -a
condamnat să efectueze 120 de zile de închisoare pentru încălcarea condițiilor de eliberare
condiționată. În timpul detenției,Tupac a studiat opera lui Nicolo Machiavelli, apoi și -a schimbat
3 https://www.dailynews.com/2017/06/13/seeing -rapper -tupac -shakurs -life-death -and-music -through -all-eyez –
biopic/
4 http://everything.explained.today/Tupac_Shakur/
21
numele în “Makaveli ”. Semnificația numelui Makaveli constă în faptul că Tupac a simțit că este
timpul să adopte o strategie în lumea hip -hop, ca o modalitate metaforică de a folosi tactica lui
Machiavelli în război și în relațiile publice. În noaptea de 30 noiembrie 1994, cu o zi înainte de
pronunțarea verdictului în procesul său de abuz sexual, Shakur a fost împușc at de cinci ori în
holul studiourilor Quad Recording din Manhattan de doi bărbați negri într -o înce rcare aparentă
de tâlhărie. În ziua următoare incidentului, 1 decembrie 1994, Shakur a intrat în tribunal într -un
scaun cu rotile și a fost găsit vinovat de abuz sexual5.
Shakur a început să -și ispășească pedeapa cu închisoarea la Clinton Correctional Facility
în februarie 1995. La scurt timp după aceea, și -a lansat albumul “Multi -platinum Me Against the
World ”. Shakur este singurul artist care a avut vreodată un album pe primul l oc în topuri, în timp
ce executa o sentință în închisoare. S -a căsătorit cu prietena lui de lungă durată, Keisha Morris,
în timpul executării sentinței sale. Această căsătorie a fost ulterior anulată. De asemenea, a
petrecut timp citin d lucrările lui Niccolò Machiavelli (care a inspirat folosirea ulterioară a
numelui “Makaveli ”), “Arta războiului ” al Sun Tzu și alte lucrări de filosofie și strategie politică.
El a scris, de asemenea, un scenariu intitulat “Live 2 Tell ” în timp ce a fost încarcerat. În
septembrie 1995, Shakur a fost eliberat pe cauțiune după ce a executat 11 luni de condamnare la
4 ani, datorată în mare parte ajutorului și influenței lui Marion “Suge ” Knight, CEO al Death
Row Records. Knight a trimis 1,4 milioane de dolar i pentru recurs, în schimbul căruia Shakur era
obligat să lanseze trei albume pentru casa de producție Death Row. După eliberarea din
închisoare, Shakur s -a întors imediat la înregistrări. A început un nou grup, “Tha Outlawz ”, și,
împreună cu aceștia , a lansat hitul popular “Hit 'Em Up ”, un atac liric rătăcitor asupra lui
Notorious B.I.G (Christopher Wallace) și a altor persoane asociate cu el. Shakur s -a asociat cu
CEO -ul Death Row Records, Suge Knight, care era deja în conflict cu Sean Combs și cu eticheta
sa de succes “Bad Boy ”; această asociere a alimentat invrăjbirea Est -Vest. Wallace și Shakur au
rămas dușmani amari până la moartea lui Shakur6.
În februarie 1996, Shakur a lansat al patrulea album solo, “All Eyez on Me ”. A vândut
peste 9 milioane de exemplare. Albumul a fost o desprindere completă față de subiectul
5 Idem
6 https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=6067116
22
introspectiv din “Me against the World ”, fiind mai orientat spre o mentalitate de golan și
gangst er (Bastfield, 2002) .
Până la sfârșitul vieții sale, Tupac a fost în mijlocul lansării c ompaniei sale de producție
de film Euphanasia și urma să înceapă să scrie și să filmeze filme. Tupac a vrut să găzduiască
concerte care să fie gratuite pentru studenții care au un C sau o nota mai mare și a vrut să
construiască centre comunitare și să înce apă campionatele de baseball și fotbal pentru copiii din
interiorul orașelor. Tupac și Johnny “J” au lansat 24/7 Productions și Tupac a lansat Non -Stop
Productions. Thug Passion a fost o băutură pe care Tupac intenționa să o îmbutelieze și să o
vândă; cânt ecul “Thug Passion ” a fost făcut pentru a fi un cântec tematic pentru băutură. Tupac a
renunțat la rap, lansând albumele la fiecare cinci ani, pe noua sa casă de discuri, Makaveli
Records, care ar fi fost distribuită de Death Row Records. Tupac și Suge Kni ght erau în proces
de extindere a Death Row la est, stabilind un Death Row East. Tupac a murit înainte ca acest
lucru să se împlinească7.
La 7 septembrie 1996, Shakur a participat la meciul de box Mike Tyson -Bruce Seldon la
MGM Grand din Las Vegas, NV. Dup ă meciul de box, Shakur a văzut pe Orlando, 21 de ani,
“Baby Lane ” Anderson, membru al Southside Crips din lobby -ul MGM Grand. Shakur s -a grăbit
să intre într -o altercație cu Anderson iar anturajul său l -a bătut. Incidentul a fost capturat de
camerele de s upraveghere video ale hotelului. Anderson ar fi bătut una dintre gărzile de corp ale
lui Shakur într -un mall cu câteva săptămâni mai devreme, precipitând atacul lui Shakur. După
lupta cu Anderson, Shakur s -a întâlnit cu Suge Knight pentru a merge la Clubul 662 deținut de
Death Row (cunoscut acum ca restaurant / club Seven). Shakur a mers cu Knight în sedanul
negru BMW 750 al lui Knight din 1996, ca parte a unui convoi mai larg de mașini, printre care și
unii dintre prietenii Shakur, Outlawz și gărzile lor d e corp. La ora 11:14, când a fost oprit la
intersecția dintre East Flamingo Road și Koval Lane, Shakur a fost împușcat dintr -o mașina in
mișcare. Shakur a fost lovit de patru ori, de două ori în piept și câte o dată în braț și coapsă, în
timp ce Knight a f ost rănit la cap de o bucată de sticlă zburatoare. În timpul împușcăturilor,
Shakur mergea împreună cu Suge Knight, cu bodyguardul său urmând într -un vehicul aparținând
lui Kidada Jones, prietena lui Shakur. Garda de corp, Frank Alexander, a declarat că, î n timp ce
7 https://www.dailyne ws.com/2017/06/13/seeing -rapper -tupac -shakurs -life-death -and-music -through –
all-eyez -biopic/
23
era pe punctul de a merge împreună cu rapperul în mașina lui Suge Knight, Shakur i -a cerut să
conducă mașina lui Kidada Jones în cazul în care era prea beat și avea nevoie de vehicule
suplimentare de la Club 662 înapoi la hotel.8 La scurt timp după împușcături, garda de corp a
relatat în documentarul său, că înainte de a putea reacționa, una dintre mașinile convoiului a
pornit după atacatori, dar nu a mai auzit niciodată de ei. După ce au ajuns la locul incidentului,
polițiștii și paramedicii i -au preluat pe Shakur și pe Knight și i -au dus la la Centrul Medical
Universitar. Shakur a fost conectat la aparate până la moartea sa șase zile mai târziu, la 13
septembrie 1996, la ora 16:03. Avea 25 de ani. Cauza oficială a decesului a fos t insuficiența
respiratorie și stopul cardiac. După moartea sa, corpul lui Shakur a fost incinerat. Familia și
prietenii și -au răspândit cenușa în Oceanul Pacific lângă Los Angeles, C alifornia9.
2.4. Valori reflectate în muzica lui Tupac Shakur
Primul albu m al lui Shakur, 2Pacalypse Now, a dezvăluit partea socială a lui Tupac. Pe
acest album Shakur a atacat nedreptatea socială, sărăcia și brutalitatea poliției prin melodii
precum “Brenda's Got a Baby ”, “Trapped ” si “Part-time Mutha ”. Stilul său de pe acest album a
fost puternic influe nțat de conștiința socială și a frocentrismul care a pătruns hip -hopul la sfârșitul
anilor 1980 și începutul anilor 1990. Pe această versiune inițială, Shakur a ajutat extinde
moștenirea grupurilor rap, cum ar fi Boogie Down Prod uctions, Public Enemy, X -Clan, și chiar
Grandmaster Flash, devenind astfel unul dintre primii mari rapperi social conștienți de pe Coasta
de Vest (Nisker, 2007) .
Pe al doilea album, Shakur a continuat să vorbească despre crimele sociale cu care se
confrunt ă afro -americanii, cu melodii precum “The Streetz R Death Row ” și “Last Wordz ”. El a
arătat, de asemenea, partea lui de compasiune prin imnul de inspiratie „Keep Ya Head Up ”, în
timp ce în același timp , punând agresivitatea legendară pe ecran cu piesa titl u de album, Strictly
4 My N.I.G.G.A.Z. El a adăugat chiar și un salut pentru fostul său grup “Digital Underground ”,
8 https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=6067116
9 https://www.dailynews.com/2017/06/13/seeing -rapper -tupac -shakurs -life-death -and-music -through –
all-eyez -biopic/
24
incluzându -i în piesa “I Get Around. ” De-a lungul carierei sale, o atitudine din ce în ce agresivă
poate fi văzută pătrunzând în albume ulte rioare ale lui Shakur10.
Temele contradictorii ale inegalității sociale și ale nedreptății, agresivitatea neînfrânată,
compasiunea, spiritul jucăuș și speranța au continuat să modeleze opera lui Shakur, așa cum a
fost mărturisit odată cu lansarea albumului său incendiar din 1995, intitulat “Me Against the
World ”. Puține albume reprezintă furtuna perfectă a înțelepciunii stradale, a inteligenței și a
mării de emoții conflictuale, care a fost Tupac Shakur mai bună decât versiunea din 1996 a
faimosului album aclamat critic și intitula t “All Eyez on Me ”. Cu mai multe piese considerate
clasice, inclusiv “I ain’ t mad at Cha ”, “California Love (Remix) ” și “Picture Me Rollin ”, mulți
critici consideră că acest album nu numai că este cel mai bun ale lui Shakur, ci unul dintre
bijuteriile coro anei din rapul anilor 1990.
Melodiile lui Tupac reflectă viețile și problemele sociale ale comunităților negre și se
referă la răspunsurile conștiente și la reacțiile lui Tupac față de realitatea Americii negre, pe care
le împărt ășește cu americanii negri . Tupac își folosește experiența vieții pentru a revizui istoria și
a povesti trăiri personale pentru a expune publicului aceste probleme în comun itatea neagră . El
susține că, de exemplu, comunitățile negre nu sunt întotdeauna inadecvate. Cu toate acestea, în
timp, aceste comunități s -au transformat în medii nesigure, după ani de consum de droguri și
violență. Totuși, cele mai importante sensuri revelate în melodiile lui Tupac sunt pledoaria
pentru schimbare prin credința în americanii negri înșiși, indifere nt de cât de greutăți au
întâmpinat în viață . Motivul lui Tupac , exprimat prin aceste melodii , demonstrează puterea hip –
hop-ului ca un text social dinamic și o practică culturală semnificativă pentru a furniza o voce
politică a oamenilor n egri. Și, el joac ă un rol de conducere în comunitatea pentru schimbare
(Neal, 2003) .
Două teme majore pot fi abordate atunci când analizăm viața și activitatea lui Tupac:
încarcerarea în masă ca sistem de control social și r ăzboiul împotriva drogurilor ca forță motrice
din spatele acestui sistem (Alexander, 2010) . Una din temele principale abordate este problema
incarcerării în masă în Statele Unite prin explorarea muzicii și a lirismului lui Tupac Shakur.
Această abordare vizează să facă vocile celor audiați, cei mai afectați de nedreptățile de
10 http://thelionandthehunter.org/i -see-no-changes -exploring -mass -incarceration -in-the-united -states -through –
tupac -shakurs -lyricism -a-decolonial -approach/
25
încarcerare în masă: comunitatea afro -americană. Comentariul lui Tupac despre realitatea
socială, poetic înglobat în versurile sale, oferă o perspectivă unică asupra acestei probleme
complexe și oferă un instrument puternic și important prin care durerea și suferința oamenilor
negri i din America devin vizibile. Acest manifest a subliniat, de asemenea, că pentru a înțelege
situația actuală a incarcerării în masă în S.U.A., trebuie să fim conștie nți de factorii care au
declanșat aceste evoluții fără precedent din ultimii patruzeci de ani până astăzi. Războiul
împotriva drogurilor și realitatea încarcerării în masă trebuie examinate în mod coerent pentru a
înțelege cu adevărat rădăcinile imaginilor expuse de Tupac despre disperare, frustrare și cultura
rezistenței în ghetto -urile americane. Lirismul lui Tupac Shakur arată efectele devastatoare ce le –
a avut Războiul împotriva Drogurilor și continuă să -l aibă – asupra comunității Negre. Versurile
sale poetice oferă o perspectivă atât de puternică asupra complexității conștiinței umane.
Cântecul lui Tupac “Changes ” se termină cu “unele lucruri nu se vor schimba niciodată ”, prin
care și -a exprimat deznădejdea cu privire la venirea unei adevărate schimbăr i. Dar, de asemenea,
el a declarat într -un interviu că, deși nu s -ar putea să schimbe lumea, el garantează că va inspira
creierul care o va face ( “Nu spun că voi schimba lumea, dar garantez că eu va sparge creierul
care va schimba lumea “) (Dahm, 2016). 11
Cultura hip -hop a fost lăudată de critici și fani pentru exprimarea grafică a experienței de
viață neagră și întruchiparea motivațiilor și a luptelor tineretului de culoare în particular. Inițial o
subcultură care a existat la periferia culturii mainstream , hip -hop-ul a cunoscut o ascensiune
remarcabilă în anii 1990 creând o situație contradictorie în care artiștii și fanii genului se
regăseau acum ca membri ai mainstream -ului pe care ei i -au definit anterior . Muzica sa, precum
și stilul său de viață gangs ta documentat în mod public, este simbol al aparenței hiper -masculine
caracteristice “temperamentului pozitiv ”.12
În proiectarea imaginilor de violență, obiectivitate sexuală și a realizărilor și în
răspunsurile sale publice la acuzațiile de misoginism, Tup ac aderă la înțelegerea masculinității
creată de o atitudine bună (Morris, 2014) .
În muzica și poezia sa, Tupac vorbește despre experiențele sale într -o lume pe care o
consi deră coruptă, violent ă, rasista și confruntându -se cu sărăcia . În 1993, al treilea album al lui
11 http://thelionandthehunter.org/i -see-no-changes -exploring -mass -incarceration -in-the-united -states -through –
tupac -shakurs -lyricism -a-decolonial -approach/
12 https://www.youtube.com/watch?v=tHOrL -qcwRU
26
Shakur, intitulat Strictly 4 My N.I.G.G.A.Z, a fost lansat și, în cel mai scurt timp, a devenit de
aur. Pe acest album a apărut piesa “Keep Ya Head Up ”; acest cântec discută despre
împuternicirea femeilor negre. Chiar dacă a început să înregi streze mai multe cântece pozitive,
lista lui Shakur cu neajunsuri se îngroașă. El a fost acuzat că ar fi bătut un șofer de limuzină și ar
fi împușcat doi polițiști care erau în afara programului; el a fost totuși achitat de acuzațiile de
asalt (Bastfield, 2002) .
În data de 26 septembrie 1994, albumul “Thug Life al lui Tupac Shakur: Volumul 1 ” a
fost lansat. În același timp, Shakur și -a tatuat expresia “Thug Life ” pe abdomen. În acest album,
Shakur a susținut “Golăneala împotriva societății … ” și “Golăneala ” împot riva sistemului .” 13
Melodia “Changes ” a lui Tupac Shakur se concentrează pe trei aspecte sociale principale:
rasismul, violența, sărăcia și pierderea supremă a speranței din cauza acestor probleme. În
primele versuri al acestui cântec , Shakur vorbește despre cum este să fii “sărac ”, dar “chiar mai
rău, negru ”. În ultimele versuri ale acestui cântec, Shakur încearcă să dea mai multă speranță
oamenilor săi, chiar dacă el “încă” nu vede “nici o schimbare ”. Principalul motiv pentru care a
scris acest cântec este acela de a motiva oamenii să își schimbe modul în care se comportă, astfel
încât lumea s ă îi poată vedea diferit; dacă merge bine, ar putea fi atinsă egalitatea dintre albi și
negrii. Chiar dacă a trecut ceva timp de când Shakur a scris acest cântec, aceleași probleme apar
și astăzi și ascultând muzica lui îi face pe oameni conștienți de anumite probleme. Când cineva
aude despre problemele care apar în muzica lui Shakur, el conștientizează că nu s -au schimbat
multe astăzi. America a r putea să nu fie la fel de preocupată de rasism, dar este incontestabil că
rasismul încă mai există; sărăcia este peste tot și nu puteți porni televizorul fără să vedeți un
raport de știri despre un anumit tip de violență care a avut loc. Versurile lui Sh akur pot inspira
oamenii să se schimbe; da versurile sunt vechi, dar mesajul nu este mai puțin convingător (Rehn
și Skold, 2005) .
Shakur ne -a lasat cu munca sa, care ne ajuta sa ne ghideze pe pea cursul întregii noastre
vieții, oferindu -ne o perspectivă asu pra propriei sale vieți și a celor din jurul său. Versurile și
poezia lui le -au permis oamenilor să recunoască aspectele negative ale lumii; versurile și poeziile
sale au dat speranță și celor care au trecut prin situații dificile. Muzica lui încă mai trăi ește astăzi
și pentru mulți oameni, și poate servi aceluiași scop. El cu siguranță nu era o ființă umană
perfectă, nici măcar pe aproape; acuzațiile de abuz sexual, consumul de droguri și condamnările
13 https://theconversation.com/in -tupacs -life-the-struggles -and-triumphs -of-a-generation -79266
27
la închisoare sunt dovezi în acest sens (Primack, 2008) . Viața i -a dat o mulțime de adversități; el
a experimentat sărăcia, răni prin împușcare și violență14. Dar experiența lui de viață îi permitea
să dea lumii ceea ce numai cei cu experiență sunt capabili să dea. Ceea ce este sigur este că
Shakur a lăsat în u rmă moștenirea cea mai importantă – cuvintele lui. Chiar și în secolul al XXI –
lea, lumea noastră le -ar putea folosi pentru a face îmbunătățirile necesare. Majoritatea
problemelor prezentate în creația lui Shakur sunt încă prezente în societatea noastră. Cu vintele
sale nu numai că dau oamenilor, care trec prin situații potrivnice, speranță, dar le oferă și
îndrumări (Rehn și Skold, 2005).
În timp ce este o figură fascinantă în sine, el este, de asemenea, o emblemă plină de
putere imensă a mass -mediei prin ca pacitatea sa de a reflecta și modela realitatea. Pentru toate
criticile sale negative, un lucru este sigur: Tupac Shakur a refuzat să ducă o viață de disperare
liniștită. Arătând punctual nedreptățile sistemului juridic american, Tupac a pus bazele
fundame ntale pentru adresa sa actuală și continuă. Acestea fiind spuse, implicațiile violente ale
mesajului său sugerează că hip -hopul trebuie să facă mai mulți pași pentru a fi o forță
constructivă cultural -constructivă. Hip -hop-ul trebuie să profite de influenț a sa profundă asupra
culturii Negre – și a culturii americane în general – și să continue căutarea lui Tupac pentru a
expune nedreptățile care afectează comunitățile de negri. Cu toate acestea, artiștii trebuie să ofere
în mod conștient alternative la mode lele de supraviețuire mincinoase și să perpetueze răspunsuri
mai sănătoase la un sistem nesănătos. Poate că Tupac se gândea la această posibilitate, când a
spus: “Nu spun că voi schimba lumea, dar garantez că voi declanșa creierul care va schimba
lumea ” (Toffler & Lazin, 2003). Se poat e doar spera ca cuvintele lui să redea din nou adevă rul.
14 https://www.nytimes.com/2016/12/20/arts/music/rock -roll-hall-fame -inductees -2017.html
28
CAPITOLUL 3: ANALIZA GESTIUNII BRANDULUI PERSONAL
AL LUI TUPAC SHAKUR
Rapper. Actor. Poet. Dansator. Golan. Rival. Agent de schimb. Emblemă. Nimeni nu
poate nega complexitatea regretatului Tupac Amaru Shakur. În timp ce el a fost respectat de
mulți pentru imnurile sale golanești, el a fost la fel de iubit și urât pentru versurile sale despre
femei (unele pozitive pozitive, altele groaznic de negative), iar dor ința de a -și exprima gândurile
și capacitatea sa de a împărtăși experiența trăită prin imagini elocvente s -au evidențiat în muzica
sa, în poezia sa, și chiar în rolurile sale de film. Tupac a trăit o viață care a exemplificat
contrastul și, chiar și după m oarte, contradicția numită Tupac Shakur continuă să ridice întrebări
și să alimenteze dezbaterile despre acțiunile și alegerile sale din viață. Dupa moartea sa, Tupac a
reușit să -și mărească numărul de fani, pe masură ce ascultătorii loiali și -au împărtăși t muzica cu
ceilalți și au creat o nouă generație a lui Tupac prin poezia și emisiunile sale postum. Există ceva
despre Tupac care trăiește. Uciderea lui nu i -a putut distruge muzica, iar adevărul constă în faptul
că el a devenit mai mare decât vrajba dint re coastele est -vest la crearea căreia a ajutat (vezi
mențiunile anterioare: Coasta de Est versus Coasta de Vest), mai mare decât muzica și stilul său
personal, chiar mai mare decât hip hop. Cum altfel se poate explica cum un om mort poate lansa
opt albume și poate vinde milioane după trecerea lui în neființă? Acest lucru neobișnuit l -a pus în
rândul stelelor decedate care inspiră teoriile conspirației și credința că, la fel ca Elvis, Tupac mai
trăiește. Deși a trecut mai mult de o decadă de la moartea sa î n Las Vegas, Nevada, Tupac
trăiește ca o figură mitică în mințile și inimile hip hop -erilor din întreaga lume. În timp ce unii l –
au privit pur și simplu ca pe un individ, în realitate, Tupac – în special după ce a fost analizat
după moartea sa – s-a dovedi t a fi o ființă complexă, studiată în totalitate, demonstrează o viață
plină de contradicții. Printr -o explorare a anilor formării, a contribuțiilor sale la hip -hop, a
influenței sale asupra societății în ansamblu și a contradicțiilor propriei sale naturi ce au făcut din
numele său un cuvânt de uz casnic, se dă o privire asupra factorilor care au condus la statutul său
iconic în cultura populară (Morrison și Dangerfield, 2007) .
Tupac Amaru Shakur a început să primească o atenție deosebită din partea mass -media
încă din 1992 când un adolescent din Houston a împușcat și a ucis un ofițer de poliție din Texas,
după cum se presupune, ascultând o piesă a lui Shakur. Un argument al Prim ului Amendament a
apărut ulterior în media despre muzica lui Shakur și rapul gangsta, un argument înmulțit în
primul rând de trei figuri politice, Dan Quayle, Bob Dole și DeLores Tucker. Shakur nu numai
29
că s-a găsit el însuși în centrul discuțiilor Primulu i Amendament cu privire la muzica lui, dar, de
asemenea, a avut el însuși necazuri cu sistemul juridic. A fost arestat de zeci de ori după ce și -a
inceput cariera, iar viata de celebritate a lui Shakur a devenit marcată de un grad de criminalitate
care apa rent a validat stereotipul rapperului gangsta hardcore. După uciderea lui Shakur, în Las
Vegas, pe 13 septembrie 1996, atenția mass – media a continuat, parțial datorită lansării a șapte
albume postum (Jones, 1997) .
Un simbol cultural și recunoscut drept c el mai influent MC din istoria muzicii rap, viața
și moartea prematură a lui Tupac Shakur acoperă întreaga dezvoltare a culturii Hip Hop prin
semnarea Legii telecomunicațiilor din 1996. Trecerea sa de la un artist conștient în societate la
un rap gangsta a fost puternic influențată de subgenul deja comercializat, iar conflictul cu MC -ul
New York -ez, The Notorious B.I.G., a ajutat la escaladarea animozității deja existente dintre
Coasta de Est și cea de Vest Hip Hop. Conflictele lui cu legea și condamnarea u lterioară pentru
acuzațiile de abuz sexual din 1994 îi creează legenda, iar prin uciderea lui încă nerezolvată din
Las Vegas, în 1996, și -a consolidat mantra de gangsta, care a influențat numeroase versuri care i –
au urmau tendința în următorii ani de după adoptarea Legii telecomunicațiilor din 1996. Tupac
citea cărți la nivel de școală postuniversitară ca adolescent, inclusiv texte clasice socialiste și
anarhiste, tratate filosofice, poezie și Shakespeare. De asemenea, a scris multă poezie, dedicând
una Pan terei Negre Penther Huey și prin piesa intitulată “Panther Power ” (Potash, 2007). În timp
ce își slefuia abilitățile muzicale înfloritoare, a fost ales cel mai tânăr președinte național al New
Afrikan Panthers și a rămas în această poziție de conducere tim p de aproape doi ani (Potash,
2007, p.49). Tupac a părăsit New Afrikan Panthers pentru a deveni un dresor și dansator pentru
grupul Bay Area Digital Underground. Liderul grupului, Shock G, i -a permis lui Tupac să
înregistreze un verset pentru piesa “Same S ong”, iar cariera lui Tupac a început oficial (Potash,
2007). Muzica lui era o combinație de criminalitate, furie neagră și naționalism negru. El a
transformat termenul “nigga ” într-un acronim (niciodată ignorant despre obținerea de obiective
realizate) și negrii străzii în potențiali revoluționari prin provocarea opresiunii rasiale prin auto –
combustie, violență împotriva armelor și dezvăluirea pasională a blues -ului în interioru l orașului
(Reeves, 2008 ). În 1991, Interscope Records a lansat albumul său de debut 2Pacalypse Now, care
a fost o întoarcere a ideologiei Panther la cultura popu lară neagră (Reeves, 2008 ).
În 1992, Tupac a început să apară ca o figură publică, agitator și critic. El a oferit un
interviu revistei Rolling Stone cu privire la verdictu l nevinovat al celor patru ofițeri de poliție
30
surprinși de camerele video, în timp ce -l băteau pe Rodney King, precum și despre revoltele care
au urmat: “Diferența dintre 1992 și revoltele Watts din urmă cu do uăzeci și șapte de ani constă în
mitralierele A K-47, droguri și șomaj. Acești oameni au vrut să prevadă viitorul, acum oamenilor
nu le mai pasă. A fost ca ș i cum ai fi tăiat cu un cuțit.”
Tupac a avut, de asemenea, abilitatea de a nu cânta doar despre problemele din ghetou și
condamnă condițiile socio -economice, dar are și darul de a -și aduce ascultătorii în viețile și
sufletele oamenilor afectați de mediul periculos (Reeves, 2008, p.159).
Tupac a simțit schimbarea muzicii rap de la naționalismul negru la gangsta rap, și a decis
să meargă pe noua lini e. Noua filozofie al lui Tupac a fost numită “T.H.U.G. L.I.F.E., “un
acronim care tradus înseam nă: Ura pe care o manifestați că tre cei mici ne strică pe toți pentru
totdeauna ”, devenind faimos pentru tatuajul cu acest însemn făcut pe abdomen. În ciuda reto ricii
violente, el a avut întotdeauna un punct sensibil pentru femei, iar acest lucru a fost prezentat în
“Keep Ya Head Up ”, un cântec de încurajare pentru femeile negre. Tupac și -a câștigat reputația
de a combina arta cu realitatea, în timp ce el a făcut referire la procesul din Texas în melodia
“Point the Finga ”: “Am crezut că am atins fundul sacului, mi -au interzis albumul … Cred că
nimeni nu iubește un cântăreț negru adevarat/ am crezut ca pot aduce puțin adevar tinerilor negri/
am adus dovezi ca și n egrii au nev oie de arme, de asemenea (Reeves, 2008 ).
Pe 31 octombrie 1993, Tupac a fost arestat pentru că ar fi fost împușcat doi ofițeri de
poliție albi în Atlanta, Georgia. Acuzat de agresiune gravă și eliberat pe cauțiune, Tupac și
avocații săi au susținut că el și prezenții asociați ai săi acționează în modul de autoa părare (Light
et al., 1997 ). Martorii susțin că polițiștii au tras primii. În timpul întregului conflict, ofițerii nu s –
au identificat niciodată c a polițiști (Potash, 2007 ). De asemene a, ofițerii s -au discreditat spunând
că nu aveau arme la ei în acea noapte. Cel mai important, procuratura a renunțat la acuzațiile
după ce martorul procurorului statului a spus că arma pe care unul dintre polițiști a folosit -o
pentru a -l împușca pe Tupac fusese luată din dulapul de poliție al celuilalt polițist. Două
săptămâni mai târziu, Tupac a fost acuzat de agresiune sexuală în New York City. Din
incidentele sale legale, Tupac spune: “Mă simt ca și cum cineva urmează să mă aranjeze pentru
că sunt Tupac Shakur. Mama mea a fost un Panther. Se bazează pe ceea ce ei au făcut și pe ceea
ce eu fac “(Powell et al., 1997 ). În 29 noiembrie 1994, un juriu din Manhattan a convenit să
judece capete de acuzare cum ar fi cele de sodomie, abuz sexual și posesie de arm e împotriva lui
31
Tupac pentru incidentul avut loc cu un an mai devr eme (Johnson et al., 1997 ). După prima zi de
deliberări, s -a îndreptat spre studioul Quad Recording din Times Square. În timp ce intra în liftul
din hol, Tupac și doi amici de -ai săi au fost culcați la pământ sub amenințarea armelor. Tâlharii
nu numai că l -au împușcat pe Tupac de cinci ori, dar l -au și jefuit de bijuterii în valoare de cel
puțin 40.000 de dolari. Primii polițiști care au aparut la fața locului au fost ofițerul Craig
McKiernan , care tocmai a depus mărturie la procesul lui Tupac, și a supravegheat doi alți ofițeri
prezenți în timpul arestării lui Tupac în anul precedent. Tupac a sângerat foarte mult toată ziua și
împotriva dorințelor medicilor, s -a externat din spitalul Bellevue . Tupac a recunoscut mai târziu:
“Până când s -a întâmplat, chiar am crezut că nici o persoană neagră nu mă va împușca vreodată.
Credeam că nu trebuie să mă tem de propria mea comunitate … eram ca și cum îi reprezint
“(Reeves, 2008 ). A doua zi, a fost adu s într -o sală de judecată din Manhattan într -un scaun cu
rotile pentru verdictul juriului (Reeves, 2008). El a fost găsit nevinovat de sodomie și acuzații de
arme, dar vinovat de “atingerea forțată a feselor ” sau abuz sexual. Planificând să facă apel la
condamnarea pentru abuz sexual, sentința a fost amânată din cauza stării lui Tupac și a rămas
liber în baza cauțiunii de 25 000 de dolari. Pe 14 februarie 1995, Tupac a fost condamnat de la
18 luni până la patru ani și jumătate în închisoare și imediat a înc eput executarea pedepsei în
penitenciarul din Insula Riker's Island din New York (Reeves, 2008). În aprilie 1995, al patrulea
album, “Me Against World ”, a fost lansat și a intrat în topuri pe prima poziție, fiind pentru prima
dată când un artist închis a f ăcut-o (Reeves, 2008). Cred că acesta este un prim exemplu al
imaginii de sex masculin negru criminalizat fiind sărbătorită de consumatorii alb i. Vânzările
celui de -al 64 -lea LP premiat cu dublu -platină a fost urmat de un single nominalizat la premiile
Grammy, “Dragă mamă ”, o relatare a relației sale tulbure cu mama sa. El explică pe primul
verset: “Când eram tânăr, eu și mama mea aveam carne de vită / La șaptesprezece ani, am fost
dat afară pe străzi / Deși în acel moment nu m -am gândit să -i văd fața / Nu este nici o femeie in
viață care să poata lua locul mamei mele / Suspendat de la școală, am fost speriat să merg acasă /
eram un prost cu baieții mari încălcam toate regulile / Împărțeam lacrimi cu sora mea baby / De –
a lungul anilor, am fost mai sarac deca t alți copii mici / Și deși aveam tați diferiți, aceeași dramă
/ Când lucrurile au mers prost, am învinovățit -o pe mama / am rămas marcat de stresul cauzat,
era iadul / O îmbrățișam “pe mama mea dintr -o celulă închisoare / “elementar, hei / aș vedea
penite nciarul, într -o zi / și fugind de poliție, este corect / mama mea m -ar prinde și m -ar biciui pe
spate / Și chi ar și ca un prieten drogat, mamă / tu ai fost o re gină neagră, mama / în final înț eleg,
32
pentru o femeie nu este uș or / Incerc i sa crești un bă rbat / Ai fost întotdeauna dedica tă / O mamă
saracă, mamă singură pe ajutor social, spune -mi cum ai facut -o / Nu pot să te plă tesc i napoi / Dar
planul meu este sa -ți arăt că ințeleg / că ești apreciată. “Dupa cum a concluzionat Marcus
Reeves, ” Pentru un rapper condamnat (gresit, cum mulți au gândit) , “Dragă Mama ” părea să
contracareze în mod corespunzător implicațiile negative ale căderii sale din grațiile publicului ”
(Reeves, 2008 )
În timpul încarcerării sale, Suge Knight a recunoscut potențialul multimedia al lui Shakur
(a jucat în trei filme, Juice, Justice Poetic și Deasupra Ri tmului) și a oferit cauțiunea de 1,4
milioane de dolari pentru a-l elibera din închisoare. (Dyson, 2001 ) Cu doar o lună mai devreme,
la cea de -a doua ediție anuală a Source Awards di n 1995, Suge Knight a început ceea ce ar fi un
asediu de doi ani pentru personajul și bărbația regizorului Sean “Puff Daddy ” Combs. Derrick
Parker a numit Premiile Sursa “Premiile Academiei Hip Hop ”, pentru a oferi o idee despre
mediul înconjurător și impo rtanța ev enimentului (Parker, 2006 ). După ce și -a trimis privirea
către un Tupac închis de pe podium, Suge a anunțat: “Dacă nu vrei ca CEO -ul dumneavoastră să
danseze în toate videoclipurile tale, vino până la Death Row ”, într -o lovitură clară îndreptată s pre
Combs și etich eta sa (Light et al., 199 ). Parker a adăugat: “Rivalitatea Coasta de Est -Coasta de
Vest a fost ceea ce a făcut titlurile, dar Premiile pentru Source Awards din 1995 au prezentat de
asemenea o afacere de tip gangsta, un adevărat rahat de s tradă, care a reușit să se ferească de
radarul aplic ării legii ” (Parker, 2006 ). Mai târziu, în octombrie 1995, Jake Robles, un prieten al
lui Knight, a fost împușcat la o petrecere de la Atlanta, presupunându -se că de Anthony “Wolf ”
Jones, vechea gardă de corp a lui Combs (Parker, 2006). Knight nu l -a iertat niciodată pe Combs
pentru moartea lui Robles iar acest incident a consolidat chiar și mai mult decalajul sângeros
dintre trupele din la Est și cele din V est. La câteva săptămâni după asasinarea lui Robl es, Suge
Knight și avocatul David Kenner l -au vizitat pe Tupac, găzduit la Clinton Correctional Facility
din Dannemora, New York. Knight a postat cauțiunea lui Tupac și a semnat imediat cu Death
Row Records. Uniunea nu a fost doar muzicală, pentru că vrajb a lui Tupac cu Notorious B.I.G.,
opera de artă a lui Combs în Bad Boy Entertainment, a coincis cu disprețul lui Knight asupra lui
Combs. În timp ce a fost încarcerat, Tupac a acordat un interviu lui Kevin Powell pentru revista
Vibe cu privire la problemele sale legale recente și jafurile impușcăturile asupra sa care au avut
loc în noiembrie 1994. Extrasele interviului includ: “Când am intrat aici, toți prizonierii au fost
ca” Fuck that rapper gangsta “Nu sunt un rapper gangsta. Cânt despre lucrurile care mi se
33
întâmplă. Am fost împușcat de cinci ori, știi ce spun? Oamenii încearcă să mă omoare. A fost
într-adevăr chia r așa “(Light et al., 1997 ).
În timpul interviului, Tupac și -a dat seama de ceea ce s -a întâmplat în urma împușcării
sale și ca urmare a implic ării lui Notorious B.I.G. și a lui Sean “Puff Daddy” Combs, crezând că
au avut avut informații anterioare despre tentativă de tâlhărie. “Puffy a fost acolo, Biggie (The
Notorious B.I.G.) … Nimeni nu m -a abordat. Am observat că nimeni nu se uita la mine . .. Puffy
era și el în picioare. L -am cunoscut pe Puffy. Știa câte lucruri am făcut pentru Biggie înainte de a
ieși “(Light et al., 1997). Octombrie 1995, Million Man March, organizat de liderul națiunii
islamice Louis Farrakhan, ar fi trebuit să fie un sim bol al unității dintre bărbații negri, dar
conflictul în desfașurare dintre Coasta de Est și artiștii Hip Hop de pe coasta de vest a fost orice
numai asta nu. De asemenea, în octombrie 1995, Death Row a lansat Dogg Food, albumul de
debut Tha Dogg Pound (Re eves, 2008). A vândut peste două milioane de exemplare. În
decembrie, când au filmat videoclipul “New York, New York” din Brooklyn, New York,
focurile de armă au fost trase la trailer. Ca reactie la videoclipul “New York, New York”, care în
care apăreau membrii de dimensiunea unei Godzilla ai formației Tha Dogg Pound care zdrobesc
Manhattan -ul, rapperii de la Queens Mobb Deep, Tragedy și Capone & Noreaga au făcut “L.A.
L.A. “și un videoclip care prezintă artiștii din New York care îi răpesc pe cei care a rată ca Dogg
Pound, îi torturează și îi aruncă de pe un pod (Reeves, 2008). Marcus Reeves (2008) oferă
această analiză: “Întrucât rivalitățile legendare ale MC din trecut (Bey Bee vs Kool Moe Dee,
KRS -ONE vs MC Shan, LL Cool J împotriva multor adversari) a u rămas pe ceară sau pe casetă,
conflictul Est / Vest se simțea ca și cum ar ajunge dincolo de undele radio. Apoi, din nou, mizele
din industria rap -ului au fost mai mari acum, cu sume mai mari de bani și celebritate și interesul
corporatiilor pus în peric ol de o astfel de rivalitate. Și cu o primă mai mare pe credibilitatea pe
stradă, ca o măsură a realității Hip Hop, adopția glorioasă a rap -ului de hardcore a dus la o
venerare a muzicii care crește în cultura populară și a creat un joc escaladător de dist rugere. În
același timp, controversa, care a atras tone de publicitate gratuită, a ajutat de asemenea la
vânzarea a foarte multe albume” (Henderson, 1996).
Tupac Shakur a îmbrățișat estetica gangsta, iar conținutul celui de -al cincilea său album,
All Eyez On Me, reflectă trecerea lui de la conștiința socială la stilul de lirism mai stradal.
Primul său album dublu a fost lansat pe 13 februarie 1996 și a continuat să vândă peste șapte
milioane de exemplare, iar pe 20 februarie, Calvin Broadus, cunoscut sub nu mele de Snoop
34
Doggy Dogg, a fost achitat de acuzațiile de crimă ce trenau asupra lui din 1993. Doar câteva
săptămâni mai devreme, pe 8 februarie, președintele Bill Clinton a semnat Legea
telecomunicațiilor, prima revizuire majoră a politicii telecomunicați ilor de la primul single al lui
Tupac Shakur de pe albumul All Eyez on Me a fost “California Love ”, o odă pentru statul în care
a ajuns la maturitate și în care au apărut Dr. Dre și Roger Troutman de la Zapp. Videoclipul,
regizat de Hype Williams, a fost f ilmat în decembrie 1995 și s -a bucurat de un spațiu extins pe
MTV, chiar și nominalizat la premiul MTV Music Video pentru Best Rap Video în 1996. În
timpul filmării, Tupac a insinuat că a fost intim cu soția lui Biggie, Faith Evans. Acest lucru a
escaladat fricțiunea nu numai dintre cei dpoi artiști, dar și dintre Coasta de Est și cea de Vest. Dr.
Dre a declarat revistei Vibe: “Dacă continuă așa, destul de curând, negrii de pe Coasta de Est nu
vor putea să vină aici și să fie în siguranță. Și i nvers.“ (Ligh t et al., 1997 ) Deși părțile implicate
au negat conflictul în interviurile mass -media, numeroase publicații au continuat să perpetueze
conflictul prin intermediul chestionarelor și titlurilor de pe prima pagină. Tupac, spune el însuși;
“Nu este ca si cum a ș avea ceva de împărțit cu orașul New York sau oricine altcineva, dar am
probleme. Și reprezint Pa rtea de Vest acum. Există oameni care nu respectă Coasta de Vest.
Artiștii care vând acum au furat din stilul nostru. Ascultă -le. Biggie este visul unui negru de
Brooklyn de a fi Coasta de Vest “(Iwamoto, 2003 ).
În 1996, Biggie și Tupac s -au întâlnit față în față pentru prima dată de la filmarea la Quad
Recording Studio în noiembrie 1994. În timp ce Biggie, Puffy și Faith au interpretat o adunătură
de melodii, Tupac a luat -o razna în timpul prest ației (Light et al., 1999 ). Pe măsură ce Tupac și
Suge aruncau insulte înainte și înapoi la adresa lui Biggie, au avut loc trageri cu arma și
mulțimea a fost dispersată. Până ca al doilea single și video, cu Snoop Doggy Dogg la prima sa
colaborare cu Tupac, să zguduie MTV, Dr. Dre părăsește Deat h Row Records pentru a -și forma
propria etichetă cu Interscope, Aftermath Entertainment. Dre a dorit să -și extindă aripile
creatoare experimentând diferite stiluri și genuri muzicale, în timp ce Suge Knight a insistat că
să se concentreze strict pe imnuri le dure de ghetou, transformându -se într -o fabrică de hituri
instantanee (Watki ns, 2005 ). Genul de rap gangsta a adoptat mantra realismului până la extrem,
recurgând chiar la marketingul mediilor criminale ale artiștilor pentru a asigura credibilitatea
străzii. Dre, căutând o cale de ieșire, l -a sunat pe președintele Interscope Records, Jimmy Iovine,
și i-a spus: “Sunt gata să sar. Propuneți -mi o afacere și vă voi face niște înreg istrări de hituri.“
35
(Watkins, 2005 ) Tupac a renunțat public la frustrarea lui față de lipsa de implicar e a lui Dre
(Reeves, 2008 ).
Pe 5 noiembrie, sub numele de Makaveli (o referire la numele de familie al filozofului /
scriitorului italian din secolul al XV -lea Niccolo Machiavelli), Death Row a lansat albumul final
Tupac înregistrat în timp ce era în viață, intitulat “The Don Killuminati: The 7 Day Theory ”
(Reeves 2008) Albumul conține insulte directe către Notorious B.I.G., Nas și Jay -Z. A continuat
să vândă peste patru milioane de exemplare. Până în 2006, la zece ani de la moartea sa
prematură, Tupac Shakur a lansat aproape de două ori mai multe albume (opt) decât cele cinci
albume pe care le -a lansat când era în viață și este considerat c el mai influent rapper vreodată și
una dintre figurile importante în ist oria muzicii (Dyson, 2001 ).
Analiza trecerii lui Tupac Shakur de la conștiința socială la rap gangsta este o dovadă a
evoluției continue în subiectul textelor rap, iar statutul său de reprezentant proeminent al culturii
Hip Hop a avut implicații majore pentru viitor, devenind artistul cel mai emulat . Cu toate
acestea, după cum se vor arăta ulterior consecințele legii telecomunicațiilor din 1996, vânzările
sale ridicate au asigurat că i ndustria muzicală va continua să promoveze imaginea gangsta și că,
odată cu consolidarea undelor radio, va deveni singura imagine promovată. În acest moment,
genul muzical gangsta rap a ajuns la vârf. Influența sa a asigurat o evoluție de la conștiința
socială la gangsta de către artistul legendar Tupac Shakur. În același timp, alți artiști au început
să se modeleze după filosifia vieții de golan, referindu -se la exploatările lor criminale și
confruntările cu autoritățile. În timp ce acest lucru a fost înto tdeauna caracteristic muzicii
gangsta rap, influența multiplă a lui Tupac Shakur (muzică și filme) combinată cu istoria sa de
familie și versurile sale înrădăcinate într -un materialism excesiv și în premoniții ale morții au
creat un model care va fi imitat de artiștii viitori care încearcă să obțină același succes.
Tupac Amaru Shakur a creat o muzică care a întruchipat o luptă; o luptă cu societatea și o
luptă în interiorul ei. Versurile sale violente au condamnat anumiți politicieni și au ajuns să fie o
reprezentare a vieții și a morții. Shakur a fost un om care a fost arestat de peste treizeci și cinci
de ori în viața sa, acuzat de tentativa de asasinare a doi ofițeri de poliție, atacul unui regizor de
filme și condamnat pentru abuz sexual de gradul trei c are l-a condus spre o condamnare de opt
luni de închisoare. Tupac Amaru Shakur a fost, de asemenea, un bărbat care a vizitat copii
bolnavi de terminare a căror ultimă dorință a fost să -și întâlnească starul preferat, a planificat
reformarea sistemului educ ațional și a oferit bani celor nevoiași. Viața sa scurtă și controversată
36
a declanșat dezbateri privitoare la personalitatea sa și la mesajul pe care l -a exprimat. Pe de o
parte, a existat un Tupac Shakur sensibil, inteligent și grijuliu, care s -a pronunța t împotriva
nedreptăților și violenței sociale, cerând mai mult respect față de femei și pace în comunitatea
neagră. Pe de altă parte, a existat un Tupac Shakur tatuat, gangster, care a defăimat femeile cu
nume îngrozitoare, amenințând că va ucide dușmanii , a promovat violența și a comis acte de
violență.
După moartea lui Shakur, au urmat dispute juridice, în primul rând între mama lui
Shakur, Afeni Shakur, și proprietarul Death Row Records, Suge Knight, care a avut controlul
asupra muzicii lui Shakur și da că Knight a comis o fraudă în privința neachitarii pentru primul
său album postum, care a fost ultimul album contractual pe care Shakur l -a avut cu Death Row
Records. Suge Knight și Death Row Records au rezolvat în cele din urmă cazul cu Afeni Shakur.
Prin controlul muzicii lui Shakur, Afeni Shakur a început să se asigure că moștenirea fiului său
este “atent, chiar obsesiv, menținută și comercializată ” (Strauss, 2011 ). Afeni Shakur se ocupă,
de asemenea, de Fundația Tupac Amaru Shakur, Centrul Cultural și d e Artă Tupac Amaru
Shakur și Amaru Records. Mama lui Shakur a declarat că responsabilitatea ei era să se asigure că
oamenii știau că fiul ei era important. “Oamenii îl pot plăcea sau nu în mod individual. Dar am
nevoie ca ei să știe că el era o persoană ve rticală și că era demn și că era un fiu bun, un frate bun
și un bun participant la comunitat e “(Strauss, 2011 ). Afeni Shakur are, de asemenea, controlul
asupra reprezentărilor fiului său în medii precum filmele și piesele sale.
În “Up Against theWind ”, o piesă despre viața lui Shakur, scenariul trebuia să fie aprobat
de familia lui Shakur. Nimic din piesă nu se presupune că a fost cenzurat, dar au fost făcute
schimbări la sugestia lui Afeni Shakur despre care ea a afirmat ca fiind reale (Roberts, 2003).
Piesa în sine l -a reprezentat pe Shakur ca o victimă a celebrității, a denigrării în mass -media, a
afacerilor din lumea înregistrărilor muzicale, a familiei sale, a propriilor decizii proaste și a
destinului său. “Tupac în piesa mea este un tip care a vrut să facă ceva bun ”, a spus
MichaelWinn, directorul piesei. “Ceea ce voia sa faca este sa schimbe opinia publicului despre
cine era si de unde a venit. Cred că a vrut să schimbe modul în care simțea el despre sine însuși
în acest proces ” (Strauss, 2001).
Au ex istat critici din partea producă torilor muzicii postume a lui Shakur. Renee Graham
de la Boston Globe, în timp ce aprecia cea de -a cincea ediție postumă a lui Shakur “Până la
sfârșitul timpului ”, notează că multe cântece sunt produse atât de exagerat, încât “extrag artistul
37
din artă ”. Graham mai spune că versurile postum au tot ce trebuie pentru comercializare, dar prea
puțin de -a face cu cr eativitatea (Strauss, 2001 ).
Studiile au arătat că, după ce un artist a murit, vânzările lucrărilor artistului cresc
semnificativ (Radford și Bloch, 2011). Alte studii au arătat că după ce cineva moare, amintirea
acelei persoane tinde să se concentreze asupra atributelor pozitive ale acelei persoane față de
atunci când trăiau (Kinner, 1994). Aceste descoperiri sunt cu siguranță adevărate cu artiști
precum Shakur, Kurt Cobain, Elvis Presley și Marilyn Monroe. Numai despre Shakur se poate
spune că și -a creat de fapt imaginea sa postumă. Shock G, un muzician și un prieten al lui
Shakur, a declarat că Shakur, în timp ce făcea muzică, obișnuia să dea instrucțiuni cu privire la
muzica lui în eventualitatea că va muri (Spirer, 2002). Acest lucru este fără precedent la artiștii
moderni.
La Festivalul de Muzică Coachella din 2012, o proiecție cunoscută sub numele de
“Holograma Tupac ” a prezentat un Tupac Shakur “înviat ” pe scenă alături de rapperi în viață,
Dr. Dre și Snoop Dogg. Proiecția Tupac la Coachella a fost imediat o senzație YouTube, cu peste
douăzeci și opt de mi lioane de vizionări. Holograma Coachella a dezvăluit nu numai
popularitatea lui Shakur, la șaptesprezece ani după moartea sa, ci și felul în care inovațiile în
mass -media sunt folosite pentru a încânta fanii prin reînviere a artiștilor lor preferați.
În timp ce artiști precum Cobain, Monroe și Presley nu au făcut nimic pentru a -și asigura
statutul lor legendar sau să determine intenționat fanii să -și pună întrebări despre moartea lor,
Tupac Shakur s -a asigurat că va obține statutul de legendă, dacă ar fi mu rit tânăr. Pentru a se
asigura că lumea își va aminti de el după moarte, Shakur a făcut muzică în mod special pentru
perioada de după moartea sa prematură. Cinci albume au fost lansate în timpul vieții sale, în timp
ce nouă albume, pline de retorică temera ră, postumă, au fost lansate după moartea sa. În hitul
postum al lui Shakur, Thug’s Mansion ” (2002), Shakur îi spune mamei să nu -și facă griji pentru
că el se află în ceruri.
O astfel de retorică a determinat mulți fani să creadă că Shakur și -a falsificat moartea
(Hart, 2013). Shakur -ul “care se învârte din mormânt ” i-a permis lui Shakur să trăiască muzical
fără bagajul juridic suplimentar care l -a urmat adesea când era în viață. La rândul său, Shakur a
devenit imortalizat.
În timpul vieții, totuși, el era foarte conștient de ochiul mediatic. La vârsta de 22 de ani,
Shakur a mulțumit presei pentru distrugerea vieții sale. Indiferent că mass -media a influențat
38
direct influența lui Shakur sau nu, este discutabil, dar ideea că psihicul unei persoane (și
comport amentul ulterior) poate fi afectat de puternice forțe exterioare a fost teoretizată.
Etichetarea teoriei, de exemplu, presupune că comportamentul și acțiunile individului sunt direct
influențate de ceea ce alții gândesc cu privire la individ. Având în vede re faptul că oamenii tind
să fie conștienți de proiecțiile pe care le oferă altora, teoria susține că aceste proiecții joacă un rol
important în construirea identității unei persoane ca să semene cu proiecția. Studiul lui George
Herbert Mead (1934), “Minte a, sinele și societatea”, discută despre ideea că cine este și cine
devine un individ depinde de proiecțiile percepute cu privire la ei înșiși de către cei din jurul lor.
Inferența este că, pe măsură ce Shakur a devenit mai vechi și mai renumit, publicitat ea mass –
media a lui Shakur a crescut, iar percepția lui Shakur a devenit din ce în ce mai susceptibilă la
ideile pe care presa le -a prezentat, cum ar fi etichetarea unui gangster și a unui criminal. Astfel,
mass -media ar putea fi văzută ca o cauză puternic ă în modelarea comportamentului lui Shakur,
deoarece Shakur credea că o anumită forță exterioară (mass -media) îl consideră o amenințare.
Lucrarea lui Mead se evidențiază în cadrul literaturii de specialitate pe tema teoriei
etichetării deoarece Mead oferă o perspectivă directă asupra modului în care imaginea de sine a
unei persoane se poate schimba în mod constant dacă acea imagine asupra sinelui este în mod
constant examinată și percepută în mod diferit de diferite grupuri (percepția mass -media versus
percepția fanilor, de exemplu).
Un alt factor în construirea imaginii de sine și stabilirea identității este ceea ce individul
dorește să fie. Shakur a făcut declarații la mai multe ocazii cu privire la adaptarea imaginii sale la
modul în care publicul dorește ca el să fie. Într -un interviu din 1995 cu Chuck Phillips, Shakur a
discutat despre modul în care nu a fost apreciat pentru sensibilitatea lui: “Lucrul care mă
deranjează este că se pare că toate lucrurile sensibile pe care le scriu doar trec neobservate. . . .
Mass -media nu înțelege cine sunt eu. Sau poate că nu poate accepta “(Phillips, 1995, paragraful
7). Aici, Shakur subliniază cum mass -media a eșuat să recunoască identitatea lui Shakur ca fiind
un individ sensibil. În tradiția unui vorbitor orientat spre public, care corespunde și unui individ
etichetat de forțe externe ale societății pentru a se schimba pe plan intern, Shakur exprimă modul
în care mass -media influențează identitatea prin etichetare.
Subcultura produsă de muzica rap și hip -hop a avut, în ultimele câteva decenii, un efect
foarte puternic asupra publicului tânăr, cu vârste între 14 și 24 de ani, și asupra publicului sărac,
provenit din medii defavorizate. Tupac s -a adresat în permanență, pe fiecare album, acestor
39
persoane, care s -au și c onstituit extrem de rapid în “publicurile tuturor proble melor ” (Wragg,
1992) . Foarte multe melodii rap ale artistului conțin versuri care se referă la probleme sociale,
cum ar fi sărăcia, rasismul, războiu, ura față de polițiști. Cu toate acestea, la fel de răspândit în
creațiile lui Shakur este subiectul de care cultura hip -hop este aparent obsedată, și anume triada
formată din statut, bogăție și sex. Din perspectiva funcționalismului structural, se poate
argum enta că intenția sa de a include astfel de teme controversate în muzică este, în primul rând,
să ademenească fani prin cântărirea efectului grafic al conținutului adesea văzut ca tabu și, în al
doilea rând, să crească profiturile din vânzările de discuri ș i înregistrările de discuri generate de
acești fani. Totuși, dacă cineva abordează acest subiect folosind o abordare simbolică a
interacțiunii, o teorie solidă constă în faptul că lauda cu mulți parteneri sexuali sau cu sume
excesive de bani și de faimă es te un mod al rapperului de a -și susține cu mândrie creșterea de la
clasa mijlocie sau, în multe cazuri, sărăcia, la o viață de lux – lucru la care visează, practic,
fiecare tânăr născut în cartiere precum Bronx sau crescut în celebrele “Projects ” din State le Unite
ale Americii.
Figura 1. Tupac, înconjurat de admiratori. Sursa: amazonaws.com/hiphopdx -production/2016/09/Tupac –
599×449.jp
Funcționaliștii structurali urmăresc să ia în considerare diferitele motive ale interacțiunilor
societății cu o structură socială. Atunci când industria muzicală rap este considerată o structură
40
socială, este destul de evident că ea este împărțită în publicurile tuturor problemelor și
publicuri le apatice, latente. Cel mai important obiectiv al industriei rapului de muzică este de a
atrage mai mulți fani în muzică și în stilul de viață. Cu toate acestea, nu este vorba doar de
răspândirea iubirii genului de muzică. În esență, pentru orice artist m ai mulți fani înseamnă mai
mulți bani, și astfel dorința de profit este o funcție suplimentară dezvoltată de oricine ajunge să
capete tracțiune pe scena show -bizului.
Într-un studiu care a analizat cele mai populare cântece ale lui Tupac Shakur, s -a const atat
că din cele 279 de melodii incluse în studiu, 103 dintre acestea conțin referințe la activitatea
sexuală. 67% din aceste cântece erau de gen rap și au fost mai predispuse să facă referire și la
abuzul de d roguri și la violență. (Primack et al., 2008 ) Tupac a pus tot timpul accentul, atât pe
scenă, în versurile sale, dar și în viața de zi cu zi, pe comportamentul de rebel, de antierou, cum
ar fi sexul și criminalitatea. Ascultătorii sunt fascinați de acțiuni înfricoșătoare, în special cele
care sunt țin ute sub acoperire de o societate politicoasă, și astfel sunt mult mai probabil să caute
muzică care să discute aceste aspecte în detalii, iar Tupac a părut că -și cunoaște foarte bine
audiența pentru că a livrat mereu exact ceea ce s -a dorit. (Rehn și Sköld , 2005 )
Din perspectiva diferită, se poate aborda subiectul referirilor excesive la sex, bogăție și
statut din punct de vedere al interacțiunii simbolice, și nu din punct de vedere al respectării
cutumelor muzicii hip -hop pentru a genera “fundația ” fanilo r. Potrivit lui John J. Macionis și a
lui Linda M. Gerber, “ființele umane trăiesc într -o lume a simbolurilor și încearcă să dea sens la
aproape totul, de la cuvintele de pe această pagină la făcutul cu ochiul “ (Macionis și Gerber,
2007 ). Prin această de finiție, sexul, bogăția și statutul nu sunt pur și simplu teme, ci icoane care
reprezintă o creștere spre faimă.
Tupac Shakur nu vorbește în muzica sa pentru publicul alb, educat, de clasa mijlocie și
superioară, chiar dacă foarte mulți dintre ei și -au cu mpărat albumele. Muzica lui, vocea lui,
curajul său era numai pentru clasa inferioară, comunitatea neagră dezavantajată, uitată în mod
continuu de propria lor țară și plină de crimă, droguri și sărăcie. Dacă s -ar fi adresat și celor
menționați mai sus, ar fi ajuns la audiența greșită și oamenii albi care fac parte din baza de fani și
se bucură de muzica rap nu vor să audă un om negru folosind versuri “politicaly corect ” peste
beat-uri hip -hop. Dacă acest lucru nu ar fi adevărat, muzica de rap din anii 90 ar fi fost diferită și
și-ar fi adaptat versurile comerciale cerinței publicului.
41
Pe lângă faptul că și -a cosumat întreaga energie pentru a -și dedica versurile publicului
sărac, de culoare, din cartierele americane, Tupac a avut grijă ca nu cumva să capete ș i fani albi.
Sau, cum el spune, să nu -i trădeze pe cei pentru care cântă. Într -o scrisoare trimisă de artist
cântăreței Maddona, Tupac îi explică faptul că e nevoit să pună capăt relației pentru că “Ești o
femeie albă, iar eu sunt negru. Pentru tine efecte le sunt pozitive, în schimb percepția mea este că,
datorită imaginii pe care o am, aș trăda peste jumătate dintre oamenii care m -au făcut ceea ce
sunt astăzi ” (TMZ, 2015).
Însă așa cum reiese din toate site -urile dedicate fostului cântăreț, acesta a ajuns mereu și la
inima celor pe care nu -i viza deloc cu muzica sa. Kristen Parcus (fig.2), femeie albă, mamă a doi
copii, este considerată între cele mai mari admiratoare ale muzicii lui 2pac. Femeia are un fan
club dedicat artistului în care sunt acceptate doa r femei cu studii superioare. În 1996, Kristen a
plecat în pelerinaj prin SUA în locurile dragi lui Tupac Shakur, iar pe 7 septembrie 1996 s -a
recules în locul în care Tupac a fost ucis. Înainte de a pleca spre casă, Kristen a vărsat o cutie de
suc de port ocale, băutura preferată a solistului.
42
Figura 2. Kristen Parcus. Sursa: bulletmedia.com
Fără îndoială sau nu, numele lui Tupac Shakur a devenit sinonim cu versurile violente rap
și “viața de golan ” (o frază pe care Tupac și -a tatuat -o pe piele). În timp ce era în viață, a fost
cenzurat de politicieni și, ca și alți rapperi, i -a fost interzis să mai interpreteze în câteva arene de
concert, deoarece producătorii nu puteau asigura evenimentele împotriva amenințării cu haos din
partea fanilor. În ace lași timp, totuși, el a fost suspectat de mulți din audiența sa de bază,
provenind din ghetou, că nu a avut suficient sânge rece pentru a -și măsura statutul de rapper
arhetipal gangsta.
Aceste opinii contradictorii ale lui Tupac reflectă, într -o anumită mă sură, prăpastia rasială
și socială. Fanii rap insistă asupra faptului că artiștii interpreți sunt reprezentanți autentici ai
vieții ghetoului: că trăiesc viața despre care se vorbește; că viața se conformează artei. Criticii
rapului, pe de altă parte, sunt îngroziți că viața se va conforma artei, că comportamentul – traficul
de droguri și violența – descris de rapperi, va intra în cultura curentă. Majoritatea fanilor arzători
și a consumatorilor de rap sunt, de fapt, tineri albi de clasă mijlocie. (Șaptezec i la sută dintre cei
care cumpără înregistrări rap sunt albi.) Este teama de influența unei culturi violente,
marginalizate asupra unor tineri susceptibili, care alimentează o mare parte a dezbaterii politice,
iar această teamă este exacerbată de adoptarea pe scară largă a stilului hip -hop.
Controversa, desigur, nu a afectat niciodată vânzările. Dimpotrivă. Tupac a înțeles acest
lucru foarte bine, la fel ca și directorii companiei de discuri care au profitat de talentul său și de
notorietatea lui. Cu cât av ea mai multe probleme cu legea, cu atât câștiga Tupac credibilitate pe
stradă – și, astfel, a devenit cel mai viabil star de rap. Succesul comercial imens al rap -ului
gangsta a creat o legătură neașteptată d e volatilă între lumea bandelor din interiorul or așului și
industria muzicală de miliarde de dolari. Tupac a declarat uneori că se gândea la cântecele sale
ca la niște pilde, că ele reprezentau propria sa viață – călătoria sa în cele două lumi și sacrificiul
lui când acestea se intersectau – ceea ce pare aproape alegoric15.
15 https://www.newyorker.com/magazine/1997/07/07/the -takedown -of-tupac
43
CONCLUZII
În acest studiu am tratat un s ubiect de actualitate, branding ul personal, cu aplicare pe
profilul unui artist care și -a construit imaginea sa publică într -o perioadă guvernată de mass –
media în stil traditional, în care internetul nu era accesat de publicul larg. Artistul ale cărui
imagine publică și biografie au fos t abordate în această lucrare este Tupac Shakur, s -a născut, a
devenit star și a murit înainte de era tehnologiei informaționale, astfel încât am considerat că un
studiu amănunțit al modului în care s -a ocupat de brandingul personal este extrem de importan t
pentru a observa mecanismele de promovare a imaginii care stau la baza standardelor actuale ale
brandingului personal.
În capitolul I, am sintetizat principalele teorii de definire a conceptului de branding
personal, precum și aspect ce țin de apariția și evoluția fenomenului.
Există multe definiții ale brandului personal în literatură, cum ar fi (Peters, 1997; Hansen,
2007; Montoya, 2005; McNally & Speak, 2003; Arruda, 2007):
O percepție sau o emoție întreținută de altcineva despre tine;
O reflecție a cine ești și ce creezi, exprimată prin ceea ce faci și cum faci acest lucru;
Stimularea percepțiilor semnificative cu privire la valorile și calitățile pe care le susții;
Influența asupra felului în care alții te percep;
Valoarea pe care ceilalți o percep;
Suma așteptărilor și asocierilor pe care le creează în mintea publicului țintă;
O imagine a ceea ce -ti dorești să proiectezi în tot ceea ce faci;
Eliminarea concurenței și crearea unui TU unic și mai bun decât toată concurența din
piață.
Să ai un brand personal puternic are beneficii însemnate. Acesta:
Stimulează percepțiile semnificative cu privire la valorile și calitățile pe care le susții;
Spune altora: cine esti, ce faci, ce te face diferit, cum le creezi valoare si ce se pot astepta
atunci c and interacționează cu tine;
Influentează modul în care alții te percep;
44
Creează așteptări în mintea celorlalți despre ceea ce vor primi atunci când vor lucra cu
tine;
Creează o identitate în jurul tău, ceea ce face mai ușor pentru oameni să -și amintească
cine ești;
Îți atrage perspectivele să te vadă ca singura soluție la problema lor;
Te plasează peste competiție și te face unic și mai bun decât concurenții tăi pe piață.
Majoritat ea definițiilor despre branding ul personal nu sunt autentice si din punctul de vedere
personal al marketing -ului (vânzări) precum și din perspectiva construirii unei imagini, aspecte
care se pot transforma într -o excursie al ego -ului. Cele mai multe concepte tradiționale de
branding personal se concentrează în principal pe marketi ngul personal, construirea unei imagini,
vânzarea, ambalarea, apariția exterioară, promovarea și dobândirea faimei, care se poate
transforma într -o excursie în ego și îți permite să fii perceput ca egocentric și egoist. Branding ul
personal este mai mult de cât marketing și promovare ( Wragg, 1992) .
Tupac Amaru Shakur (16 iunie 1971 – 13 septembrie 1996), cunoscut și sub numele de
scenă, Makaveli și 2Pac, a fost un artist hip -hop american, poet și actor. El este înregistrat în
Cartea Recordurilor Guinness ca f iind cel mai bine vândut artist rap / hip -hop vreodată, vânzând
peste 75 de milioane de albume în întreaga lume, inclusiv 44,5 milioane de vânzări numai în
Statele Unite. El a avut șaptesprezece melodii care au intrat în topul celor mai bune melodii din
Statele Unite (Bastfield, 2002).
Muzica lui Tupac abordează subiecte cum ar fi greutățile cre șterii într -un mediu violent ,
în ghetourile din Statele Unite, sărăcia, rasismul și conflictele cu tovarășii săi rapperi. El este
cunoscut pentru mesajele de egali tate politică, economică și rasială care se regăsesc în
compozițiile sale, precum și “viața de golan ” pe care o poartă pentru a trăi. Muzica lui a atras o
cantitate însemnată de controversă și a fost prezentată în presă de câteva ori. El a câștigat o
mulțime de publicitate pentru că a fost una dintre principalele figuri de pe Coasta de Est în
comparație cu vedetele de pe coastă de la vest, dar și în disputa între Death Row Records și Bad
Boy Records. În timpul vieții sale, Tupac a lansat cinci albume și a jucat roluri în mai multe
filme16.
16 http://everything.explained.today/Tupac_Shakur/
45
Muzica lui Tupac abordează subiecte cum ar fi greutățile cre șterii într -un mediu violent ,
în ghetourile din State le Unite, sărăcia, rasismul și conflictele cu tovarășii săi rapperi. El este
cunoscut pentru mesajele de egalitate politică, economică și rasială care se regăsesc în
compozițiile sale, precum și “viața de golan” pe care o poartă pentru a trăi. Muzica lui a atras o
cantitate însemnată de controverse și a fost prezentată în presă de câteva ori. El a câștigat o
mulțime de publicitate pentru că a fost una dintre principalele figuri de pe Coasta de Est în
comparație cu vedetele de pe coastă de la vest, dar și în disputa între Death Row Records și Bad
Boy Records. În timpul vieții sale, Tupac a lansat cinci albume și a jucat roluri în mai multe
filme17.
Temele contradictorii ale inegalității sociale și ale nedreptății, agresivitatea neînfrânată,
compasiunea, spirit ul jucăuș și speranța au continuat să modeleze opera lui Shakur, așa cum a
fost mărturisit odată cu lansarea albumului său incendiar din 1995, intitulat “Me Against the
World ”. Puține albume reprezintă furtuna perfectă a înțelepciunii stradale, a inteligen ței și a
mării de emoții conflictuale, care a fost Tupac Shakur mai bună decât versiunea din 1996 a
faimosului album aclamat critic și intitulat “All Eyez on Me ”. Cu mai multe piese considerate
clasice, inclusiv “I ain’t mad at Cha ”, “California Love (Remi x)” și “Picture Me Rollin ”, mulți
critici consideră că acest album nu numai că este cel mai bun ale lui Shakur, ci unul dintre
bijuteriile coroanei din rapul anilor 1990.
Shakur ne -a lasat cu munca sa, c are ne ajută sa ne ghideze pe pa rcursul întregii noas tre
vieți, oferindu -ne o perspectivă asupra propriei sale vieți și a celor din jurul său. Versurile și
poezia lui le -au permis oamenilor să recunoască aspectele negative ale lumii; versurile și poeziile
sale au dat speranță și celor care au trecut prin sit uații dificile. Muzica lui încă mai trăiește astăzi
și pentru mulți oameni, și poate servi aceluiași scop. El cu siguranță nu era o ființă umană
perfectă, nici măcar pe aproape; acuzațiile de abuz sexual, consumul de droguri și condamnările
la închisoare s unt dovezi în acest sens (Primack, 2008). Viața i -a dat o mulțime de adversități; el
a experimentat sărăcia, răni prin împușcare și violență18. Dar experiența lui de viață îi permitea
să dea lumii ceea ce numai cei cu experiență sunt capabili să dea. Ceea c e este sigur este că
Shakur a lăsat în urmă moștenirea cea mai importantă – cuvintele lui. Chiar și în secolul al XXI –
lea, lumea noastră le -ar putea folosi pentru a face îmbunătățirile necesare. Majoritatea
17 http://everything.explained.today/Tupac_Shakur/
18 https://www.nytimes.com/2016/12/20/arts/music/rock -roll-hall-fame -inductees -2017.html
46
problemelor prezentate în creația lui Shakur sunt încă prezente în societatea noastră. Cuvintele
sale nu numai că dau oamenilor, care trec prin situații potrivnice, speranță, dar le oferă și
îndrumări ((Rehn și Skold, 2005).
Numărul fanilor artistului a crescut și după moartea sa, iar în prezent numără m ilioane de
fani născuți după ce 2pac a fost asasinat și care n -au apucat să -i vadă vreo apariție publică. Un alt
lucru important analizat, dezbătut și explicat în această lucrare a fost modul în care Tupac
Shakur, un puști de culoare născut și crescut în g hetou a ajuns să atragă între fanii săi oameni
care, altfel, în general, nu apleacă urechea spre muzica hip hop, care are un conținut poetic trivial
și prezintă de cele mai multe ori fapte reale dintr -o lume cu care n -au nimic în comun și care le
repugnă. Poate fi considerată normală adicția dezvoltată față de persoana și de muzica lui a celor
care s -au născut și au crescut în același mediu ca și el.
În capitolul al treilea al acestei lucrări am studiat analiza gestiunii brandului personal al lui
2pac, am urmărit toate metodele sale de promovare și de întărire a brandului personal, acțiunile
întreprinse de acesta pentru a limita efectele negative asupra imaginii sale atunci când era
prezentat într -o lumină defavorabilă de mass media. Un alt factor în constr uirea imaginii de sine
și stabilirea identității este ceea ce individul dorește să fie. Shakur a făcut declarații la mai multe
ocazii cu privire la adaptarea imaginii sale la modul în care publicul dorește ca el să fie. Într -un
interviu din 1995 cu Chuck P hillips, Shakur a discutat despre modul în care nu a fost apreciat
pentru sensibilitatea lui: “Lucrul care mă deranjează este că se pare că toate lucrurile sensibile pe
care le scriu doar trec neobservate. . . . Mass -media nu înțelege cine sunt eu. Sau poa te că nu
poate accept a “(Phillips, 1995 ). Aici, Shakur subliniază cum mass -media a eșuat să recunoască
identitatea lui Shakur ca fiind un individ sensibil. În tradiția unui vorbitor orientat spre public,
care corespunde și unui individ etichetat de forțe e xterne ale societății pentru a se schimba pe
plan intern, Shakur exprimă modul în care mass -media influențează identitatea prin etichetare.
După moartea lui Shakur, au urmat dispute juridice, în primul rând între mama lui Shakur, Afeni
Shakur, și proprietarul Death Row Records, Suge Knight, care a avut controlul asupra muzicii lui
Shakur și dacă Knight a comis o fraudă în privința neachitarii pentru primul său album postum,
care a fost ultimul album contractual pe care Shakur l -a avut cu Death Row Records. Suge
Knight și Death Row Records au rezolvat în cele din urmă cazul cu Afeni Shakur.
Prin controlul muzicii lui Shakur, Afeni Shakur a încep ut să se asigure că moștenirea fiului său
este “atent, chiar obsesiv, menținută și comercializată ” (Strauss, 2011, paragraful 4). Afeni
47
Shakur se ocupă, de asemenea, de Fundația Tupac Amaru Shakur, Centrul Cultural și de Artă
Tupac Amaru Shakur și Amaru Re cords. Mama lui Shakur a declarat că responsabilitatea ei era
să se asigure că oamenii știau că fiul ei era important. “Oamenii îl pot plăcea sau nu în mod
individual. Dar am nevoie ca ei să știe că el era o persoană verticală și că era demn și că era un
fiu bun, un frate bun și un bun participant la comunitate “(Strauss, 2011, paragraful 13). Afeni
Shakur are, de asemenea, controlul asupra reprezentărilor fiului său în medii precum filmele și
piesele sale.
Fără îndoială sau nu, numele lui Tupac Shakur a de venit sinonim cu versurile violente rap
și “viața de golan ” (o frază pe care Tupac și -a tatuat -o pe piele). În timp ce era în viață, a fost
cenzurat de politicieni și, ca și alți rapperi, i -a fost interzis să mai interpreteze în câteva arene de
concert, deoarece producătorii nu puteau asigura evenimentele împotriva amenințării cu haos din
partea fanilor. În același timp, totuși, el a fost suspectat de mulți din audiența sa de bază,
provenind din ghetou, că nu a avut suficient sânge rece pentru a -și măsura statutul de rapper
arhetipal gangsta.
Aceste opinii contradictorii ale lui Tupac reflectă, într -o anumită măsură, prăpa stia rasială
și socială. Fanii rap insistă asupra faptului că artiștii interpreți sunt reprezentanți autentici ai
vieții ghetoului: că trăiesc viața despre care se vorbește; că viața se conformează artei. Criticii
rapului, pe de altă parte, sunt îngroziți că viața se va conforma artei, că comportamentul – traficul
de droguri și violența – descris de rapperi, va intra în cultura curentă. Majoritatea fanilor arzători
și a consumatorilor de rap sunt, de fapt, tineri albi de clasă mijlocie. (Șaptezeci la sută d intre cei
care cumpără înregistrări rap sunt albi.) Este teama de influența unei culturi violente,
marginalizate asupra unor tineri susceptibili, care alimentează o mare parte a dezbaterii politice,
iar această teamă este exacerbată de adoptarea pe scară l argă a stilului hip -hop.
Controversa, desigur, nu a afectat niciodată vânzările. Dimpotrivă. Tupac a înțeles acest
lucru foarte bine, la fel ca și directorii companiei de discuri care au profitat de talentul său și de
notorietatea lui. Cu cât avea mai mult e probleme cu legea, cu atât câștiga Tupac credibilitate pe
stradă – și, astfel, a devenit cel mai viabil star de rap. Succesul comercial imens al rap -ului
gangsta a creat o legătură neașteptată d volatilă între lumea bandelor din interiorul orașului și
industria muzicală de miliarde de dolari. Tupac a declarat uneori că se gândea la cântecele sale
ca la niște pilde, că ele reprezentau propria sa viață – călătoria sa în cele două lumi și sacrificiul
lui când acestea se intersectau – ceea ce pare aproape ale goric.
48
BIBLIOGRAFIE
1. Aaker, David, Strategia portofoliului de brand, Editura Brandbuilders, București,
2006;
2. Abdea, Appoles, (2008), Public speaking promotes your personal brand, Cape
Times;
3. Alexander, Michelle (2010). The New Jim Crow: Mass Incarceration i n the Age
of Colorblindness. New York.
4. Arruda, W. (2003), An Introduction to Personal Branding: a revolution in the way
we manage our careers.
5. Ayres, B.D., Jr. ( 1992 , September 13). On Quayle’s list: A rapper and a record
company. The New York Times
6. Bake r, Michael J. (2000), Marketing Strategy and Management, Basingstoke, UK:
MacMillan Business.
7. Bastfield, D. ( 2002 ). Back in the day: My life and times with Tupac Shakur
. Cambridge : Da Capo Press .
8. Bastfield, Darrin Keith, Back in the Day, Da Capo Press, 2002
9. Bădău, Horea Mihai, Tehnici de Comunicare în Social Media, Editura Polirom,
București, 2011;
10. Brooks, A. K.; & Anumudu, C. (2016, February). Identity development in
personal branding instruction. Adult Learning, 27(1) 23 -29. doi: 10.1177/1045159515616968
11. Brown, T. ( 2005 ). Reaffirming African American cultural values: Tupac
Shakur ’s greatest hits as a musical autobiography . Western Journal of Black Studies, 29, 558-
574.
12. Bruck, C. ( 1997 , July 7). The take down of Tupac . The New Yorker, 73, 46-65.
13. Bynoe, Y. ( 2004 ). Stand & deliver: Political activism, leadership, and hip hop
culture. New York : Soft Skull Press
14. Cărămidă, Cristian, Brand and branding. Valoarea brandului, vol. 2, Ed
Brandmarket, București, 2010;
15. Chris Macrae, (1996) “Re‐thinking brand management: the role of “brand
chartering ”“, Marketing Intelligence & Planning , Vol. 14 Issue: 7, pp.46 –
55, https://doi.org/10.1108/02634509610152718
49
16. Coman, Cristina, Relatii publice -principii si strategii, 1999, Polirom;
17. Cova, B., Dalli, D. ( 2009 ) ‘Working Consumers: The Next Step in Marketing
Theory? ’, Marketing Theory 9(3): 315–39.
18. Crouch, S. ( 1999 ). Straighten up and fly right: An improvisation at the podium.
In W. Mosley et al. (Eds.), Black genius: African American solutions to African American
problems (pp. 245-268). New York : Norton .
19. Davey, D. ( 1991 ). The lost interview with Tupac Shakur . Hip Hop and Politics.
20. Dicționar de Branding, Editura Sigma, București, 2009
21. Dolbeare, K.M., & Dolbeare, P. ( 1973 ). American ideologies. Chicago : Mark
Ham .
22. Dujarier, M.A. ( 2014 ) ‘The Three Sociological Types of Consumer Work ’,
Journal of Consumer Culture (April): 1 –17.
23. Dyson, M.E. ( 2001 ). Holler if you hear me: Searching for Tupac Shakur. New
York : Basic Civitas Books .
24. Feldwick, P. (1996), „Do we really need „brand equity?''', The Journal of Brand
Managem ent, Vol. 4 No. 1, pp. 9 -28.
25. Hankinson, G. A. and Cowking, P. ( 1995 ) ‘What do you really mean by a
brand?’ , Journal of Brand Management, Vol. 3, No. 1, pp. 43-50 .
26. Hansen, K., Tell Me About Yourself: Storytelling that Propels Careers, Union
Institute & University, 2007
27. Hearn, A. (2008, July). Meat, masks, burden: Probing the contours of the branded
self. Journal of Consumer Culture, 8(2). 197 -217. doi: 10.1177/1469540508090086
28. Henderson, E. ( 1996 , January). Black Nationalism and rap music . Journal of
Black Studies, 26, 308-339.
29. Holt,D. (2004) How ”brands ”become ”icons. Chapter 1:What is an iconic brand.
Harward Business School Press
30. Hoye, Jacok, Tupac: Resurrection, Atria, 2006
31. Hume, Margee, Mort, Gillian Sullivan, (2010), I Learning: the Role Of The
Internet and Interactive Services in Youth Social Learning, School And Wellbeing, International
Journal of Organisational Behaviour, vol. 17;
50
32. Iwamoto, D. ( 2003 , Summer). Tupac Shakur: Understanding the identity
formation of hyper -masculinity of a popular hip hop artist . Black Scholar , 22, 44-49.
33. Jones, Q. (1998). Tupac Shakur, 1971 -1996. New York: Three Rivers Press.
34. Joseph, J. ( 2006 ). Tupac Shakur: Legacy. New York : Atria Books .
35. Kitwana, B. ( 2003 ). The hip hop generation: Young Blacks and the crisis in
African -American culture. New York : Basic Civitas Books .
36. Kotler, Philip. 1999. The Marketing of Leadership. Leader to Leader .: 22-27.
37. Levitt T. The globalization of markets. Harvard Business Review 1983 (May –
June): 92 -102.
38. Luca Florin Alexandru, Ioan Corina Anamaria (2012), Developing Personal
Branding by Using Social Networks, Sixth International Conference GEBA 2012;
39. Marrs, M. (2012). The first step to building your personal brand. Retrieved from:
http://www.forbes.com/sites/dailymuse/2012/02/14/the -first-step-tobuilding -your-personal –
brand/
40. McNally, D. & Speak, K.D. (2002). Be your own brand – a breakthrough formula
for standing out from th e crowd. San Fransisco: Berrett -Koehler.
41. Meckel M. and Schmied B. F. (Eds.) (2008). Unternehmenskommunikation,
Wiesbaden: Gabler.
42. Miller Jon and Muir D. (2004). The Business of Brands, Hoboken, NJ: John
Wiley & Sons.
43. Mitch, Joel, (2009), The importance of your personal brand, The Vancouver Sun,
Business section;
44. Monjauze, M., Cox, G., & Robinson, S. ( 2008 ). Tupac remembered. San
Francisco : Chronicle Books .
45. Montoya (2005), Website of Peter Montoya Inc. www.petermontoya.com .
46. Montoya, P. and Vandehey, T (2002). The personal branding phenomenon. Santa
Ana, CA: Peter Montoya, Inc.
47. Morgan, M. (2011, August). Personal branding, Create your value proposition.
Strategic Finance, 93(2) 13 -14, 60.
51
48. Morris, Megan, 2014, Authentic Ideals of Masculinity in Hip -Hop Culture: A
Contemporary Extension of the Masculine Rhetoric of the Civil Rights and Black Power
Movements , Sydney Undergraduate Journal of Musicology Vol. 4, December 2014
49. Morrison, C.D. & Dan gerfield, C.L. (2007). Tupac Shakur. In M. Hess (Ed.),
Icons of Hip Hop: An Encyclopedia of the Movement, Music, and Culture. (Vol. 2, pp. 391 -415).
Westport, CT: Greenwood Publishing Group
50. Morrison, C.D., Hutton, J., & Williams, Jr. U. (2010). Decoding th e Meaning of
Tattoos: Cluster criticism and the case Of Tupac Shakur’s Body Art. In K. Moffitt & R. E.
Spellers (Eds.), Blackberries and Redbones: Critical Articulations of Black/Hair Body Politics in
Africana Communities. New York: Hampton Press, Inc.
51. Nisker, John (2007): Only God Can Judge Me: Tupac Shakur, the Legal System,
and Lyrical Subversion, in: JCJCP 14(2).
52. Olins, Wally, Despre brand, ed. Comunicare.ro, București, 2006;
53. Parsons, E. ( 2010 ) ‘Markets, Identities and the Discourses of Antique Deali ng’,
Marketing Theory 10(3): 283–98. , SAGE Journals , ISI
54. Peters, T. (1997). The Brand Called You, Fast Company, 10, 83 -90.
55. Peters, T. (1999). The brand called you. Fast Company, 10. Retrieved from:
http://www.fastcompany.com/28905/brand -called -you
56. Potash, J. ( 2007 ). The FBI war on Tupac Shakur and Black leaders. Baltimore ,
MD: Progressive Left Press .
57. Powell, K. ( 1998 ). All eyez on him. In Vibe Editors (Ed.), Tupac Amaru Shakur:
1971 -1996 (pp. 79-80). New York : Three Rivers Press .
58. Primack, Gold, Schwarz, Dalton, Degrading and non -degrading sex in popular
music: a content analysis, 2008;
59. Rampersad, H.K. (2008). A new blueprint for powerful and authentic personal
branding. Performance Improvement, 47(6), 34 -37.
60. Reeves, Marcus, 2008, Rap Music’s Rise to Prominence in the Aftershock of
Black Power , 320 pp. Faber & Faber.
61. Rehn, Afl & Skold David, Rap lyrics as a minor economic literature,
Departamentul de economie și management, Stockholm, 2005;
52
62. Schulz von Thun, F. (2011). “Miteinander reden ”, Bd. 2. Werte und
Persönlichkeitsentwicklung , Differenzielle Psychologie der Kommunikat ion, Reinbek: Rowohlt.
63. Shakur, Tupac (1991). Trapped. On 2pacalypse now . USA: Interscope Records.
64. Shakur, Tupac (1991). Word of Wisdom. On 2pacalypse now . USA: Interscope
Records.
65. Shakur, Tupac (1995). Me Against the World. On Me against the world . USA:
Interscope Records.
66. Shakur, Tupac (1997). R U Still Down? On R u still down? (Remember Me).
USA: Jive Records.
67. Shakur, Tupac (1997). Tupac Shakur: In His Own Words. MTV Interview,
source: https://www.youtube.com/watch?v=DTQU1gsTcVY
68. Shakur, Tupac (1998). Changes. On 2Pac – greatest hits . USA: Amaru/ Death
Row / Interscope Records.
69. Shakur, Tupac (1998). God Bless the Dead. On 2Pac – greatest hits . USA:
Amaru/ Death Row / Interscope Records.
70. Shakur, Tupac (2001). When Thugz Cry. On until the end of time. USA: Amaru/
Death Row / Interscope Records.
71. Shakur, Tupac (2002). My Block. On better dayz . USA: Interscope records.
72. Shakur, Tupac (2004). The Uppercut. On loyal to the game. USA: Amaru
Enterta inment / Interscope Records.
73. Shepard, I.D. (2005). From cattle to Coke to Charlie: Meeting the challenge of
self marketing and personal branding. Journal of Marketing Management, 21, 589 -606.
74. Wetsch, L.R. (2012, Spring). A personal branding assignment usi ng social media.
Journal of Advertising Education , 16(1) 30 -36.
75. Wragg, D.W. (1992). The Public Relations Handbook , Oxford, UK: Blackwell
Publishers.
76. Wragg, David, Manualul relațiilor publice, Editura Blackwell, 1992
53
WEB GRAFIE
1. https://archive.is/20140530203134/http://www.bet.com/music/photos/2011/09/50 –
most -influential -rappers.html%23 2011 -topic -tu-pac-crop
2. https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=6067116
3. https://www.youtube.com/watch?v=tHOrL -qcwRU
4. http://thelionand thehunter.org/i -see-no-changes -exploring -mass -incarceration -in-
the-united -states -through -tupac -shakurs -lyricism -a-decolonial -approach/
5. http://theconversation.com/in -tupacs -life-the-struggles -and-triumphs -of-a-
generation -79266
6. http://everything.explained.to day/Tupac_Shakur/
7. http://thelionandthehunter.org/i -see-no-changes -exploring -mass -incarceration -in-
the-united -states -through -tupac -shakurs -lyricism -a-decolonial -approach/
8. http://theconversation.com/in -tupacs -life-the-struggles -and-triumphs -of-a-
generation -79266
9. https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=6067116
10. https://www.newyorker.com/magazine/1997/07/07/the -takedown -of-tupac
11. https://mobile.nytimes.com/2016/12/20/arts/music/rock -roll-hall-fame -inductees –
2017.h -tml
12. https://www.nytimes.com/2016/12 /20/arts/music/rock -roll-hall-fame -inductees –
2017.html
13. https://www.dailynews.com/2017/06/13/seeing -rapper -tupac -shakurs -life-death –
and-music -through -all-eyez-biopic/
14. https://www.dailynews.com/2017/06/13/seeing -rapper -tupac -shakurs -life-death –
and-music -through -all-eyez-biopic/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prof. Dr. Lect. Valentina Boureanu Absolvent: Ditcov Mihai George București , 2018 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE… [616386] (ID: 616386)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.