Prof. dr. ing. Simona Iuliana CARAMIHAI [304075]

Coordonator:

Prof. dr. ing. Simona Iuliana CARAMIHAI

Întocmit de:

[anonimizat]-[anonimizat] :

Lucrarea își propune realizarea unei aplicații informatice pentru copiii cu autism ([anonimizat] 5-7 ani), cu scopul de a-i ajuta să cunoscă și să identifice emoții.

Definirea problemei

Numărul copiilor cu autism a [anonimizat], specialiștii fac cu greu față cazurilor .

[anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat]. Cifrele statisticilor internaționale: numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autismului este în creștere – 1 la 166 [anonimizat], sau 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control din Atlanta. .

Totodată, o [anonimizat], este integrarea copiilor cu autism în societate.

[anonimizat] – costurile lunare pentru terapia individuală (unii copii necesită și recuperare kinetoterapeutică) se ridică la 1000 [anonimizat].

Metodologia cercetării

Cercetări secundare ale literaturii de specialitate.

[anonimizat].

[anonimizat].

Realizara unei aplicații informatice.

Obiectivele cercetării

Lucrarea de cercetare vizează următoarele obiective:

Identificarea stadiului actual al cercetării privind boala autismului și aplicațiile informatice utilizate pentru copiii cu autism ;

Analizarea statisticilor privind numărul bolnavilor de autism pentru stabilirea contextului;

[anonimizat] ;

Identificarea elementelor de natură psihologică ce ajută la tratarea copiilor cu autism;

Analiză privind integrarea copiilor în societate;

Dezvoltarea unui sistem de suport în tratarea copiilor cu autism;

Testarea aplicației informatice pe un grup de copii;

II. DEFINIREA PARAMETRILOR NECESARI

2.1. Identificarea parametrilor necesari

Pentru stabilirea specificațiilor de funcționare a [anonimizat] a stabili:

Grupul țintă

În funcție de:

Vârstă

Gravitatea bolii

Tipurile de emoții ce vor fi utilizate în aplicație.

Tipuri de testări ce pot fi utilizate pentru grupul țintă.

Modul de reprezentare al testărilor.

Moduri de interacționare.

Persoanele specializate care monitorizeaza si se implică în terapia copiilor (tipurile de utilizatori)

[anonimizat] (drept de acces pentru fiecare tip de utilizator)

Aceste cercetări au fost realizate prin:

Discuții cu persoanele specializate:

Psihologi

Terapeuți

Coordonatori (cei care coordoneaza o echipa de terapeuti)

Părinții unor copii cu autism înalt funcționali.

Cercetarea unor aplicații existente.

Asistarea la ședințele de terapie.

2.2. [anonimizat]:

2.2.1. Grupul țintă

Copiii cu autism înalt funcțional cu vârsta cuprinsă înre 5 și 7 ani.

Copiii cu sindrom Asperger cu vârsta cuprinsă înre 5 și 7 ani.

Descrierea grupului țintă

Autismul înalt funcțional este caracterizat prin deficitul de comunicare, interacțiunea socială deficitară, imaginația saracă sau absentă, stereotipiile motorii si verbale.

Prevalența variaza intre 4,5 si 13 la 10000 copii iar incidenta este de 1 la 166 copii.

Conform clasificarilor americane – DSM IV TR si internationale – ICD – 10, autismul este o tulburare care debuteaza inaintea varstei de 3 ani, caracterizata prin :

deteriorarea calitatii relatiilor sociale (privitul ochi in ochi, expresia fetei, gesturile, pozitiile corpului, incapacitatea de a incepe relatii cu alte persoane adulte sau copii, incapacitatea de a intelege emotiile si sentimentele celorlalti, absenta dorintei de a impartasi bucuria sau necazurile, realizarile, interesele sau necazurile;

deteriorari ale comunicarii – absenta sau intarzierea limbajului vorbit fara moduri de compensare alternative, incapacitatea de a initia sau sustine o conversatie, folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv (ecolalie imediata si intarziata).

De multe ori, limbajul este absent sau, daca exista, nu are rolul de comunicare. Exprimarea este la persoana a II-a sau a III-a atunci cand se refera la propria persoana, uneori repeta intrebarea sau cuvinte, fraze auzite anterior. Prozodia (sonoritatea sau intonatia) este particulara, fie "cantata", fie de o pedanterie accentuata;

comportamente stereotipe si repetitive : aderarea la ritualuri fara nici o functie, rutine, manierisme si miscari stereotipe (de ex. fluturat sau rasucit din palme sau degete, privitul mainilor, topait, leganat, mers pe varfuri, preocupare pentru parti ale obiectelor, etc.).

Sindrom Asperger

Institutul Național pentru Afecțiuni Neurologice și Accidente Vasculare (NINDS), parte a Institutului Național pentru Sănătate din Statele Unite ale Americii definește Sindromul Asperger ca fiind :

O tulburare de dezvoltare caracterizată prin:

Rutine sau ritualuri repetitive

Particularități în rutine și limbaj, precum vorbirea într-o manieră formală sau monotonă în mod excesiv sau interpretarea ad literam a figurilor de stil.

Comportament social și emoțional neadecvat și incapacitatea de a interacționa cu succes cu alte persoane.

Probleme în comunicarea non verbală, inclusiv folosirea restrânsă a gesturilor, folosirea limitată sau neadecvată a expresiilor faciale sau o privire stranie, fixă.

Stângacie și mișcări motorii necoordonate.

Terapie

Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltării sociale și a limbajului, diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic, agresivitatea sau hiperactivitatea), dezvoltarea unor aptitudini pentru funcționarea independentă, consilierea familiei.

Printre cele mai cunoscute programe de intervenție care țintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăților sociale, de limbaj sau comunicare și comportamentale se numără:

Analiza comportamentală aplicată – Applied Behavioral Analysis (ABA)

A fost dezvoltată de Lovaas și implică un stimul (o sarcină care necesită răspuns) și o întărire pozitivă de fiecare dată când copilul răspunde corect. Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematică a tehnicilor comportamentale; presupune o instruire intensivă cu un specialist, de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe săptămână și un training parental pentru ca părinții să poată oferi intervenție adițională.

Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH)

A fost elaborat în 1980 de Schopler și colaboratorii săi care au implicat părinții în roluri de co-terapeuți în programele educaționale. Programul pune pe primul plan educația și nu psihoterapia. Se urmărește ajutarea părinților în susținerea intervențiilor efectuate de specialiști și în monitorizarea activităților de stimulare la domiciliu, în identificarea dificultăților comportamentale ale copilului și în elaborarea obiectivelor pedagogice sau comportamentale. Intervenția personalizată presupune stabilirea priorităților împreună cu părinții în diferite domenii. Se fixează în scris obiectivele pe termen scurt, mediu și lung.

Conduitele educative sunt învățate de către părinți după o observare prealabilă a celor specializați. După o perioadă de antrenament părinții sunt implicați în munca de echipă, fiind asistați și apoi evaluați. Activitățile propuse vizează imitația, percepția, motricitatea generală, motricitatea fină, coordonarea oculo-manuală, performanțele cognitive, competența verbală, autonomia, sociabilitatea, comportamentul.

Picture Exchange Communication Sistem (PECS)

A fost dezvoltat în SUA de Bond și Frost (1994). Copilul trebuie să ofere o pictogramă în schimbul a ceea ce dorește. Ținta este de a încuraja copilul să inițieze dialogul și poate să folosească propoziții în imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva.

Analiză privind comunicarea cu copiii autiști (noțiuni necesare în proiectarea aplicației)

Recomandări:

Comunicarea trebuie să fie rară, clară, concretă, constantă.

Folosirea cuvintelor pe care copilul le înțelege; utilizarea aceluiași cuvânt pentru descrierea aceleiași situații.

Folosirea propozițiilor scurte și simple.

Exagerarea mimicii, gesturilor și intonației.

Utilizarea suportului vizual în comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage și menține atenția, reduce anxietatea, concretizează conceptele.

Ignorare, în cazul ecolaliei sau repetarea de către adult a ecolaliei copilului.

Precizarea corectă a denumirii obiectelor și acțiunilor greșite realizate de către copil.

2.2.2. Tipurile de emoții ce vor fi utilizate în cadrul aplicației

Datorită faptului ca la vârsta de 5-7 ani, copiii nu percep anumite sentimente mai complexe, se vor utiliza doar emoții fundamentale:

Figura 2.1. Emoțiile folosite în aplicație

Observații:

Se va evita folosirea sinonimelor – de exemplu vesel – bucuros.

Nu se vor învăța succesiv emoțiile care reprezintă expresii faciale asemănătoare:

Speriat – Mirat

Plictisit – Obosit

Trist – Plictisit

2.2.3. Tipuri de testări ce vor fi utilizate de către grupul țintă.

testările vor fi pe mai multe module și va exista și un test general din toate emoțiile.

Un test se consideră trecut dacă are raspunsuri 100% corecte.

Testările vor fi de tipul:

2.2.4. Modul de reprezentare al testărilor

suport vizual – poze, fotografii, video

suport auditiv

2.2.5. Moduri de interacționare

prin intermediul terapeutului sau a părinților, copilul poate să exerseze și să realizeze anumite exerciții.

2.2.6. Persoanele specializate care monitorizează și se implică în terapia copiilor.

medic psihiatru

coordonator

terapeut

2.2.7. Intervalele de timp la care persoanele specializate interacționează cu pacienții, în funcție de specificul fiecărui specialist

medicul psihiatru consultă pacientul odată la aproximativ 3-6 luni

coordonatorul interacționează cu pacientul odată pe lună.

terapeutul exersează zilnic cu pacientul.

2.2.8. Moduri de adresare

Se vor folosi cuvinte cheie precum:

Potrivește

Arată

Cum se simte

Se va evita folosirea sinonimelor și diversificarea formulelor de adresare.

III. STABILIREA SPECIFICAȚIILOR DE FUNCȚIONARE ALE APLICAȚIEI

3.1. Descrierea aplicației

Aplicația informatică se bazează pe învățarea emoțiilor, prin utilizarea imaginilor. va expune anumite trăsături faciale/ fizice și scenarii care indică stările emoționale ale unor personaje din cadrul aplicației.

Utilizatorul aplicației trebuie inițial să invețe anumite trăsături în concordanță cu sentimentul corespunzător, apoi să susțină mai multe teste, pentru a se putea cuantifica rezultatele obținute în urma utilizării aplicației. Funcționalitațile aplicației vor fi:

Figura 3.1. Funcționalitățile aplicației

Mai jos sunt reprezentate schematic acțiunile pe care le pot realiza utilizatorii aplicației.

Figura 3.2. Reprezentarea schematică a aplicației

Modulul I

Se vor folosi poze tip emoticon și poze tip desen animat.

Modulul II

Se vor folosi poze tip emoticon și poze cu fețe reale.

Modulul III

Se vor folosi poze tip emoticon și poze de cauzalitate.

Observații

Fiecare modul va avea o parte de training și o parte de testare.

Pentru fiecare emoție va exista o imagine de tip emoticon (în funcție de emoția curentă) care va „ însoți” copilul până la terminarea modulelor.

Pentru învățarea unei emoții se vor parcurge modulele în ordine, iar la finalul celor 3 module se va efectua un test din emoția curentă.

Fiecare modul va urmări umătoarea structură la partea de training:

Etapa de Potrivire (matching) – acțiunea principală este de a potrivi imaginile – drag and drop.

Etapa Receptivă – acțiunea principală este de a arăta imaginile corecte – selectează imaginea/imaginile corecte, existând unu sau mai mulți distractori.

Etapa Expresivă – acțiunea principală este de a identifica emoția – se dă o imagine pentru care trebuie identificat tipul emoției

Se vor avea în vedere următoarele aspecte pe care le parcuge pacientul:

Potrivește

Arată

Înțelege cauzalitatea emoției

Identifică personal emoția

Exprimă emoția (facial).

Partea de contorizare a greselilor

Pentru primele 2 greseli consecutive în training se schimbă pozele etapei. Se dau 2 vieti. Daca în continuare face 2 greșeli consecutive, copilul pică trainingul. Daca face o variantă corect se reseteaza contorul.

Personalizarea

Terapeutul are posibilitatea de a edita atât pozele întrebările cât și răsăunsurile și varinatele de răspuns.

O ședintă de lucru va dura aproximativ 30 de minute.

3.2. Arhitectura bazei de date

Figura 3.3. Arhitectura bazei de date.

3.3. Arhitectura aplicației

Mai jos este prezentată arhitectura aplicației informatice.

Figura 3.4. Arhitectura aplicației

IV. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE

Privind cercetările ce se vor efectua în continuare, menționăm:

Aplicația se va testa pe mai multe grupuri de copii tipci (sănătoși). Și ulterior, în funcție de rezultate, se va testa pe grupuri de copii cu autism înalt funcțional și cu sindrom Asperger.

Se vor introduce elemente audio

Muzica de fundal

Enunțurile vor fi audio

Feedback-ul va fi audio ( „ Bravo! Foarte bine!” / „Nu! Mai încearcă!”)

Elementele de feedback

Copiii vor fi felicitați prin diverse metode

De exemplu:

Baloane dinamice.

Artificii

Se va realiza o componentă de interacțiune directă.

Sesiunile de lucru vor putea fi live, iar în anumite momente va exista posibilitatea de a capta imaginea pacientului (de exemplu, atunci cand el se bucură).

Imaginile pacientului se vor salva în baza de date și vor putea fi folosite doar de către el sau de către grupul de copiii cu care lucrează la diferite terapii. (confidențialitatea fiind un lucru foarte solicitat de către părinți).

O funcție prin care se va putea „alcătui” o față, în funcție de o anumite emoție.

Parcurgerea modulelor și a sesiunilor de lucru se va realiza sub forma unor „Treasure map”

V. CONCLUZII

Programul a fost gândit în strânsă legătură cu specialiștii din domeniu și ulterior unei cercetări amănunțite a numeroaselor studii științifice.

Câțiva copii, atât sănătoși cât și aparținând grupului țintă, au testat anumite funcționalități ale aplicației.

Rezultatele obținute până în prezent sunt valoroase.

ANEXE

Meniu terapeut

Sign up terapeut

Caracterizarea pacientului

Stergere pacient

Adăugare pacient

Personalizare test/training

Inserare poze

Meniu pacient