Prof. Dr. Ing. SCHNAKOVSZKY CAROL Absolvent: SCURTU (căs. SASU) MARIA CĂTĂLINA Sesiunea: Iulie, 2020 UNIVE RSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU… [628140]

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACAU
FACULTATEA DE INGINERIE

LUCRARE FINALIZARE CONVERSIE
INFORMATICÁ
Trei semestre

Coordonator științific:
Prof. Dr. Ing. SCHNAKOVSZKY CAROL

Absolvent: [anonimizat]:
Iulie, 2020

UNIVE RSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACAU
FACULTATEA DE INGINERIE

Baza de date pentru gestionarea
vanzarii de materiale didactice.

Coordonator științific:
Prof. Dr. Ing SCHNAKOVSZKY CAROL

Absolvent: [anonimizat]:

Iulie, 2020

REZULTATUL SCANARII

CUPRINS

Obiectivul lucrarii ………………………………….5
Capitolul I Teorie
1. Ce este o Bază de Date………………………….6
2. Clasificarea sistemelor de baze de date………….7
3. Microsoft Access………………………………..9

Capitolul II Prezentarea lucrării
1.Poiectarea bazei de date…………………………..10
2.Crearea bazei de date……………………………..11
3. Crearea tabelelor…………………………………13
4. Relații între tabele………………………………20
5. Creare interogări…………………………………25
6. Creare formu lare…………………………………34
7. Creare rapoarte…………………………………..44

Bibliografie…………………………………………51

Obiectivul lucrarii

Înainte de a descoperi calculatorul toate, informatiile și materialele didactice le scriam pe
hartie, apoi le puneam în dosare pe clase. Aveam două dosare mari Gimnaziu și Liceu. Fiecare
dosar era impărțit pe unități și așa mai departe. Asemenea, aveam un dosar mare cu teste
împărțite pe nivel, clase, unități d e învătare și grad de dificultate.
Era un proces destul de anevoios, scrierea de mană si apoi indosarierea plus spațiul fizic
de stocare.
Am achiziționat calculatorul unde am creat testele în Word pe care le -am salvat în fișiere.
Apoi am descoperit bazele de date, care la început, erau doar fișiere text și era mult mai
ușor să stochez informația, să caut sau să sortez. Însă lipseau multe funcții existente în ziua de
astăzi. O funcție era relațiile dintre bazele de date.
Având în vedere evoluția tehnologi ei în domeniul informatic și dorința de automatizare a
sistemului educativ, a apărut necesitatea de a dezvolta o aplicație precum cea Baza de date
pentru gestionarea vanzării de materiale didactice .
Sistemele de baze de date sunt o componentă importantă a vieții de zi cu zi în societatea
modernă. Zilnic, majoritatea persoanelor desfășoară activități care implică interacțiunea cu o
bază de date: depunerea sau extragerea unei sume de bani din bancă, rezervarea biletelor de tren
sau de avion, căutarea unei c ărți într -o bibliotecă computerizată, gestiunea angajaților dintr -o
firmă, cumpărarea unor produse etc.
Fiind ușor de accesat si de gestionat au fost alese de mine si se pare de sute de milioane
de oameni, companii și numeroase alte de categorii
Un alt mo tiv este stocarea de cantități practic nelimitate de date care pot fi partajate în
rețele și datele pot fi păstrate mult mai precis.
Scopul multor sisteme informaționale este transformarea datelor în informații pentru a
genera cunoștințe care pot fi utiliz ate pentru luarea deciziilor. Pentru a face acest lucru, sistemul
trebuie să fie capabil să ia date, să pună datele în context și să ofere instrumente de agregare și
analiză. O bază de date este proiectată doar pentru un astfel de scop.
O bază de date este o colecție organizată de informații conexe. Este o colecție organizată,
deoarece într -o bază de date, toate datele sunt descrise și asociate cu alte date. Toate informațiile
dintr -o bază de date ar trebui să fie, de asemenea, legate. Baze de date separate ar trebui create
pentru a gestiona informații care nu au legătură. De exemplu, o bază de date care conține
informații despre studenți nu ar trebui să conțină informații despre prețurile acțiunilor companiei.
Bazele de date nu sunt întotdeauna digitale – un cabinet de înregistrare, de exemplu, ar putea fi

considerat o formă de bază de date. În sensul acestui text, vom lua în considerare doar baze de
date digitale.

Capitolul I

1.Ce este o Bază de Date

În sensul larg, o baz ă de date (database) este o colecție de date corelate din punct de
vedere logic, care reflectă un anumit aspect al lumii reale și este destinat unui anumit grup de
utilizatori. În acest sens, bazele de date pot fi create și menținute manual (un exemplu ar fi fișele
de evidență a cărților dintr -o bibliotecă, fișele de evidență a testelor din calculator așa cum erau
folosite cu ani în urmă) sau computerizat așa cum sunt majoritatea bazelor de date în momentul
de față. O definiție într -un sens mai restrâns a u nei baze de date este următoarea:
O bază de date este o colecție de date centralizate, creată și menținută computerizat, în
scopul prelucrării datelor în contextul unui set de aplicații. Prelucrarea datelor se referă la
operațiile de introducere, ștergere, actualizare și interogare a datelor.
Orice bază de date are următoarele proprietăți implicite:
• Baza de date este o colecție logică coerentă de date ce are cel puțin un înțeles
• Baza de date este destinată, construită și populată de date despre un domen iu bine precizat. Ea
are un grup de utilizatori și se adresează unui anumit grup de aplicații
• O bază de date reprezintă câteva aspecte ale lumii reale creând orizontul propriu. Schimbările
orizontului sunt reflectate în baza de date.
Față de vechile metode de înregistrare a datelor privind diferite activități pe fișe
documente scrise) sau chiar în fișiere pe disc, sistemele de baze de date oferă avantaje
considerabile, ceea ce explică extinsa utilizare a acestora. Câteva dintre avantajel e oferite sunt:
• Controlul centralizat al datelor, putând fi desemnată o persoană ca responsabil cu administrarea
bazei de date
• Viteză mare de regăsire și actualizare a informațiilor
• Sunt compacte: volumul ocupat de sistemele de baze de date este mult mai redus decât
documetele scrise
• Flexibilitatea ce constă în posibilitatea modificării structurii bazei de date fără a fi necesară
modificarea programelor de aplicație

• Redundanță scăzută a datelor memorate, care se obține prin partajarea datelor într e mai mulți
utilizatori și aplicații. În sistemele de baze de date, mai multe aplicații pot folosi date comune,
memorate o singură dată.
• Posibilitatea introducerii standardelor privind modul de stocare a datelor, ceea ce permite
interschimbarea datelor î ntre organizații
• Menținerea integrității datelor prin politica de securitate (drepturi de acces diferențiate în
funcție de rolul utilizatorilor), prin gestionarea tranzacțiilor și prin refacerea datelor în caz de
funcționare defectuoasă a diferitelor com ponente hardware sau softwar.
• Independența datelor față de suportul hardware utilizat. Sistemul de gestiunea a bazelor de date
oferă o vizualizare a datelor, care nu se modifică atunci când se schimbă suportul de memorare
fizic, ceea ce asigură imunitate a structurii bazei de date și a aplicațiilor la modificări ale
sistemului hardware utilizat.

2. Clasificarea sistemelor de baze de date

Se pot lua în considerare mai multe criterii de clasificare ale sistemelor de baze de date.
Majoritatea sistemelor de baze de date actuale sunt realizate în modelul de date relațional
sau în modelul de date orientat obiect. Dezvoltarea continuă a acestor m odele a condus către o
nouă categorie de baze de date numite obiect -relaționale, care combină caracteristicile modelului
relațional cu caracteristicile modelului orientat obiect.
Modelul de date relațional (Relational Model) se bazează pe noțiunea de relaț ie din
matematică, care corespunde unei entități de același tip și are o reprezentare ușor de înțeles și
de manipulat, ce constă dintr -un tabel bidimensional, compus din linii și coloane. Fiecare linie
din tabel reprezintă o entitate și este compusă din mu lțimea valorilor atributelor entității
respective, fiecare atribut corespunzând unei coloane a tabelului.
Modelul de date relațional a fost propus de cercetătorul E.F.Codd de la compania IBM,
care a publicat în 1970 lucrarea “Un model relațional de date pe ntru bănci mari de date
partajate”.
Chiar dacă noțiunile de relație și tabel diferă în esența lor, relația reprezentând o mulțime
de entități și tabelul o reprezentare vizuală a acesteia, cele două denumiri se pot folosi, în general
pentru același scop.
Pe baza acestor noțiuni, se poate sintetiza esența modelului relațional prin următoarele
caracteristici:
• Datele sunt percepute de utilizatori ca tabele
• Asocierea dintre tabele se realizează prin intermediul egalității valorilor unor atribute comune,
ceea ce permite rezolvarea oricărei interogări.
Pe lângă avantajul unui model de date precis și simplu, sistemele de baze de date
relaționale mai beneficiază și de un limbaj de programare recunoscut și acceptat, limbajul SQL
(Structured Query Language ), pentru care au fost emise mai multe standarde de către
Organizația Internațională de Standardizare ( International Standardization Office -ISO).

Majoritatea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaționale actuale implementează versiunea
din anul 1992 a standa rdului pentru limbajul SQL, denumită SQL 92 sau SQL2.
Modelul de date orientat obiect (Object Model) este un concept unificator în știința
calculatoarelor, fiind aplicabil în programare, în proiectarea hardware, a interfețelor, a bazelor
de date etc. Sistemele de baze de date orientate obiect se bazează pe limbaje de programare
orientate obiect cu capacități de persistență, în care datele sunt independente de timpul de viață
al programelor care le creează sau accesează, prin memorare pe suport magnetic (disc).
Există și unele domenii, în special cele care manipulează tipuri de date complexe, cum ar
fi proiectarea asistată de calculator, sisteme de informații geografice, medic ină etc, în care
modelul relațional s -a dovedit a fi insuficient de expresiv și cu performanțe de execuție reduse.
Modelul de date obiect -relațional (Object -Relational Model) reprezintă extinderea modelului
relațional cu caracteristici ale modelului obiect , extindere necesară pentru realizarea bazelor de
date care definesc și prelucrează tipuri de date complexe .
În esență, modelul obiect -relațional păstrează structurarea datelor în relații (reprezentate ca
tabele), dar adaugă posibilitatea definirii unor no i tipuri de date, pentru domeniile de valori ale
atributelor. Tipurile de date definite de utilizator pot fi extinse prin mecanismul de moștenire și
pentru fiecare tip sau subtip se pot defini metode pe care le pot executa obiectele de acel tip.
De asemene a mai sunt încă în funcțiune baze de date modele mai vechi: modelul ierarhic
și modelul rețea.
În modelul de date ierarhic (Hierarchical Model) o bază de date se reprezintă printr -o
structură ierarhică de înregistrări de date (records) conectate prin legăt uri (links). Modelul
ierarhic a fost primul model folosit pentru dezvoltatea bazelor de date.
Schema conceptuală a unei baze de date în modelul ierarhic se reprezintă printr -un număr
oarecare de scheme ierarhice. O schemă ierarhică este un arbore direcțion at,
reprezentat pe mai multe niveluri, în care nodurile sunt tipurile de înregistări, iar arcele sunt
tipurile de legături. Fiecare nod (cu excepția nodului rădăcină) are o singură legătură către un
nod de pe un nivel superior (nodul părinte) și fiecare no d (cu excepția
nodurilor frunză) are una sau mai multe legături către noduri de pe nivelul imediat inferior
(noduri fii).
Modelul de date rețea (Network Model) folosește o structură de graf pentru definirea
schemei conceptuale a bazei de date; nodurile gra fului sunt tipuri de entități (înregistrări,
records), iar muchiile grafului reprezintă în mod explicit asocierile (legăturile, links) dintre
tipurile de entități .
La fel ca și modelul ierarhic, dezavantajul principal al modelului rețea este acela că
fieca re interogare trebuie să fie prevazută încă din faza de proiectare, prin memorarea explicită a
legăturilor între tipurile de entități. În plus, complexitatea reprezentării datelor în modelul rețea
este deosebit de ridicată, iar programatorii trebuie să o c unosască pentru a putea realiza
aplicațiile necesare.

3. Microsoft Access

Microsoft Access este un program pentru crearea și administrarea unei baze de date
relaționale , produs de Microsoft , care face parte din suita de programe Microsoft Office .
Conceptul original de Access a fost pentru utilizatorii finali s ă poată să "acceseze" date
din orice sursă. Alte caracteristici includ: importul și exportul de date de mai multe formate, cum
ar fi Excel, Outlook, ASCII, dBase, Paradox, FoxPro, SQL Server, Oracle, ODBC etc. De
asemenea, Access are și posibilitatea de a folosi baze de date externe, neînglobate, în
formatele: Microsoft Excel , Liste SharePoint , text, XML , Microsoft
Outlook , HTM L, dBase , Paradox , Lotus 1 -2-3, ODBC – conforme cu containerele de date,
inclusiv: Microsoft SQL Server , Oracle , MySQL , PostgreSQL , – având acelea și posibilități de
utilizare aceasta pentru vizualizare, interogare, editare, și de raportare. Acest lucru permite
apelarea datelor existente cele mai recente date. Se pot efectua operații de join SQL între seturile
de date de diferite formate, stocate pe diferite platforme.
Access stochează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte,
macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier. Microsoft Access
utilizează atât formatul ACCDB, cât și MDB.
Un fișier MDE / ACCDE este o bază de date Microsoft Access fișier cu toate modulele
compilate și tot codul sursă editabil eliminat, care cuprinde toate componentele: tabele,
interogări, module, macrocomenzi, formulare și rapoarte.
Utilizatorii pot crea tabele, interogări, formu lare și rapoarte și macrocomenzi Utilizatorii
avansați pot folosi Visual Basic pentru a scrie soluții bogate cu avansate de manipulare a datelor
și de control al utilizatorului.
Există șabloane pentru baze de date, atât în cadrul programului cât și pe site -ul oficial.
Acestea permit utilizatorilor să construiască o bază de date cu tabele, interogări , formulare,
rapoarte și macrocomenzi predefinite. Șabloanele nu includ cod Visual Basic.
De asemenea, are și modul de lucru în multiutilizator în rețea.

Drept ul original de Access a fost pentru utilizatorii finali sa poata sa aceseze date din
orice sursa.

Capitolul II Prezentarea lucrării

1. Proiectarea bazei de date

Am început prin proiectarea pe hârtie a bazei de date, apoi am colectat informatiile
necesare formării acesteia.
Proiectarea în acest mod am învat -o la cursul predat, în semestrul doi, din cadrul
Conversiei profesionale Informatică, de către Prof. Dr. Ing SCHNAKOVSZKY CAROL. Cursul
s-a numit “ Baze de date”.

Fig. 1. Proiectarea pe hârtie a bazei de date

Următoarea etapă este cea de construcție a bazei de date ținând cont de detaliile actuale,
cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD). Această etapă înglobează etapele
de alegere a unui SGBD, de proiectarea logică a bazei de date și cea de proiectarea fizică a bazei
de date.

2. Crearea bazei de date

Pentru a creea baza de date gandita de mine a fost necesar instalarea SGBD -ului, acesta
fiind de la Microsoft Access .
Dăm dublu clic pe Access și o să apară urmatoarea imagine:

Fig. 2. Crearea bazei de date

Selectam “Blank desktop database” si o sa apara o casuta de interogare de acest gen

Fig. 3. Salvarea bazei de dat e
După ce am deschis Access 2013 am dat dublu click pe sablonul “Blank destop
database” pentru a deschide o baza de date noua. In acest mod creez baza de date fara a o denumi
sau salva. Daca dau doar un click o sa ne solicite numele bazei de date si ne va solicita locatia
in care vrem sa salvam aceasta baza de date.
Daca dau clic pe cele trei punctulete (…) din dreapta cautam locatia de salvare selectand
eventual Desktop. Daca locatia pe care vrem sa fie salvata baza de date este pe un stick sau alt
loc din calculator, este suficient sa caut in bara care este derulabila din partea din stanga a
paginii.

Fig. 4. Locul unde se salvează baza de date
Dupa care vom denumi acest fisier “Vanzare de teste”, dând click pe OK. Astfel f isierul a
fost preluat de calculator, apoi apasam butonul “create” se va crea un container in care vom
putea stoca apoi obiectele noastre din baza de date si pentru ca informatiile nu pot exista fara o
tabela. Tabela este creata automat de Microsoft Access .
Daca vrem sa mai deschidem alta baza de date selectam File apoi New si astfel o sa avem
doua baze de date deschise.
Numele apare sus pe bara de titlu. Daca inchidem baza de date putem sa o deschidem din
folderul in care am salvat -o. Fisierul salvat mai devreme cu numele “Vanzare de teste” are
extensia accbd , insemnand ca este o baza de date. Pot deschide oricand baza de date printr -un
dublu click.
O data deschisa , baza de date, genereaza primul tabel numit “Table 1” automat.
Daca nu dorim tabelul deja generat dam click stanga pe “table 1” și îl stergem

Fig. 5. Stergem baza de date
3. Crearea tabelelor

Vom avea nevoie pentru început de doua tabele : Clienti si Teste. Dăm un “ctrl+S” pentru
a da numele tabelului “Clienti”
Urmatoarea etapa este de a creea tabelele bazei de date astfel:
• o varianta este de a ne ocupa de “table 1” automat generat de Access si de a denumi
acest table, “Clienti“ dupa care dau ok si tabelul se salveaza cu numele client.

Fig. 1. Creare tabel
• cu ajutorul butonului “CREATE” de pe bara de sus, pot desc hide mai multe tabele
după care să le denumesc și să le completez.

Fig. 2. Denumirea unui tabel

Un table , odata creat poate fi deschis in doua moduri, cu dublu click sau click dreapta si
“OPEN”, daca doresc sa lucrez cu date le. Daca dau “DESIGN VIEW” pot sa modific campurile
si proprietatile.
Fiecare table sau tabela este format din coloane sau câmpuri și mai multe înregistrări sau
rânduri.

Fig. 3. Așa arată un tabel
Urmatoarea etap ă este de a crea coloanele tabelului astfel: dau dublu click pe celula cu ID
pentru a denumi această coloană altfel. Cod Client care va fi codul unic al unui client din baza
de date se mai spune cheia primară a tabelului.

Fig. 4. Coloana ID
Ca să formez o altă coloană ma duc pe celula din dreapta ID -ului denumita “Click to
Add” dau click și astfel îmi apare o listă din care pot să aleg “Short text” dacă pe randurile din
acea coloană folosesc litere. Mai pot alege “Number” d acă scriu numere sau “Currency” pentru
bani ori “Date&Time” pentru dată. Mai sunt “Yes/No” pentru a bifa valoarea de adevăr sau
“Attachment” pentru atasare de documente.

Fig. 5. Alegerea tipului de celulă

Odata realizat acest p as print -un dublui click pe capul de coloană (câmp) pot
schimba denumirea , coloanei (câmp). Se procedează identic de fiecare dată cand vreau
să creez o nouă coloană.

Repetand procedeul pot crea cate coloane am nevoie. Pot fi create sau șterse și în
timpu l dezvoltarii bazei de date.
Modurile în care pot sa văd un tabel sunt:

Fig. 6. Un mod de vizualizare a unui tabel

Sau

Fig. 7. Alt mod de vizualizare a unui tabel

Ultima variantă ne ajută să compl etăm lista cu informatii despre client.
Acum voi explica tabelul “Teste”

Fig. 8. Tabelul “Teste”

Coloanele tabelului, am mai spus ca le mai numim câmpuri, care reprezintă niște
caracteristici , trăsături ale acestui tabel. Liniile reprezintă înregistrările tabelului.
Este firesc ca în tabel să avem niste câmpuri pentru că testul trebui să aibă niște
trăsături firești. Înregistrările țin evidența testelor disponibile.
Asemănător procedez cu tabelul “Teste”

Fig. 9. Diferite tipuri de câmpuri

În următoarele rânduri voi explica câte ceva despre proprietățile fiecărei coloane c u pași
pe care i -am urmat și despre tipurile de date alese:
Prima data am stabilit coloana ID -test , care este cheie primară, este format dintr -un șir de
caractere, deci am ales ca tip de date AutoNumber. AutoNumber îți alocă automat un număr
unic.

Fig. 10. Stabilirea tipului de date la câsuța ID

Noutatea acestui tabel este a șaptea coloană unde voi avea fișierul cu testul. Adică are
atașat un document Word.

Fig. 11. Tipul de date “Attachment”
Repet procedeul pentru tabelele Localitate, Stoc si Vanzari

Fig. 12. Tabelele din baza de date

După ce am creat o mare parte din tabele mi -am dat seama că unele tabele sunt denumite
prin substantive la singular iar altele la plural. Am cercetat și am ajuns la concluzia că ar fi bine
să le denumesc la singular toate tabelele. Am procedat astfel:
Am dat clik dreapta pe tabelul pe care doresc să îl redenumesc apoi butonul RENAME și
astfel apare o casetă în dreptul tabelului exemplu Vanzari și astfel voi șterge i. Ca sa ma reintorc
la normal dau clik in altă parte pentru ca să dispară caseta de dialog crea te.

Fig. 13 Cum pot schimba numele unui tabel
Concluzii:
• Ca să introduc informații în tabelul salvat (pentru a completa liniile tabelului, pentru a
genera diferite informații despre teste sau clienți) comunic modul de vizualizare de tip foaie de
date Datasheet (din meniul View , comanda Datasheet View ).
• Programul Access pune la dispoziția utilizatorului două moduri de vizualizare: Design
View (tipul proiect) și Datasheet View (tipul foaie de date).
• Pentru proiectarea Field Proper ties prima proprietate este Field Size în care stabilim
numărul maxim de caractere care poate fi introdus în câmpul respectiv. Valoarea automată
(implicită) este de 50, dar valoarea maximă este de 255. Dacă avem un câmp format din numere
valoarea automată (implicită) este Long Integer.
Valorile pe care le pot lua numerele din camp sunt:
Byte – sunt numere întregi positive din intervalul [0;255];
Integer – sunt numere întregi (positive și negative) din intervalul [ –32.768 ; 32.767]
Long Integer – sunt numere întregi din intervalul [ -2.147.483.648 ; 2.147.483.647]
Single – sunt numere cu zecimale, din intervalul [ –3,4*1038 ; 3,4*1038]
Double – sunt numere cu zecimale, din intervalul [ –1,7*10308 ; 1,7*10308]

Proprietatea Format (formatare) atunc i când este vorba despre date de tip număr, dată
calendaristică sau oră și date de tip valori monetare stabilește modul în care programul Access va
afișa (formata) informațiile introduse în câmp. Se referă doar modul în care sunt afișate datele,
nu la modu l în care este memorată.

4. Relații între TABELE

Pentru a justifica evenimentele care se întâmplă în baza de date, precum cumpararea unui
test, este nevoie de existența relațiilor între tabele. Pentru a ține o mai bună evidență a tot ceea ce
se întâmplă cu informațiile din interiorul bazei de date. De exemplu, când apar teste noi sau ce
teste sunt cautate sau ce tipuri de teste sunt preferate (itemi subiectivi, semiobiectivi sau
obiectivi ).
Într-o bază de date există trei relații între tabele: relația unu la unu, relația unul la mai
mulți și relația mai mulți la mai mulți.
Pentru a crea relații între tabele procedam astfel: din meniul “DATABASE TOOLS” se
merge la “RELATIONSHIPS” și se dă click. În fer eastra “SHOW TABLE” adaug tabele prin
click si apoi “ADD”, repetăm în funcție de cate tabele vrem noi sa adaugăm.
Dacă, după ce am închis, vrem să mai adaugăm un table, dăm click dreapta în orice loc
din fereastra cu tabele si selectăm “SHOW TABLE”

Fig. 1. Selectarea tabelelor pentru creearea relațiilor

Pentru a crea legatura dintre tabelele care au cate un camp comun procedam astfel: se
prinde cu ajutorul mousu -lui campul comun unde e cheia primara, țin apăsat și deplasez la
acelasi câmp de la cealaltă tabelă, unde este cheia secundară a campului respec tiv. În ferestra de
editare a relatiei, care apare, bifez cele trei casete si apas “Create”. S-a creat relatia care este de
tip unu la mai multi, care este logic, pentru ca tabelul teste este unic , deci nu poate aparea decat
o data, iar la tabela vanzari teste nu este unic , deci poate aparea de mai multe ori la . Efectul si
avantajul legaturilor dintre tabele este ca se mentine, se pastreaza coerenta datelor. Adica nu se
pot introduce date necorelate logic.

Fig. 2. Alegerea tip ului de relație

Repetăm până cream toate legăturile bazei de date.
În momentul acesta așa arată baza mea de date cu legăturile făcute. Cele mai multe
legaturi sunt unul la mai multe.

Fig. 3. Cum arată relațiile dintre tabele
Vom crea o relație unu la unu între tabelele clienți și localitate deoarece presupunem ca
un client este dintr -o localitate si are un singur număr de telefon.

Fig. 4. Relația unu la unu

Între tabelele stoc -teste, teste – vanzari ș i vanzari -clienti relația stabilită de mine este de
unu la mai multe deoarece un test poate fi vândut de mai multe ori, un client poate să cumpere de
mai multe ori.

Fig. 5. Relația unu la mai mulți

Într-o rela ție de tipul " de la mai mulți la mai mulți ", un client poate achiziționa mai
multe teste , și un test poate fi cumpărat de mai mulți clienți. Acest tip de relație poate fi
reprezentat numai atunci când se definește și un al treilea tabel Vanzare, denumit tabel de
joncțiune . Rolul acestui tabel este spargerea relației " de la mai mulți la mai mulți " în două relații
de tipul " de la unu la mai mulți ".

Fig. 6. Relația de la mai mulți la mai multe

Am avut nevoie să modific relațiile între tabele create anterior și am procedat astfel cu
ajutorul butonului Database Tools , efectuez un clic pe linia de reprezentare a relației și din
meniul Relationships (relații) se dă comanda Edit Relationship (editare relație).
O alt ă variantă: efectuez un clic dreapta pe linia de reprezentare a relatiei și din meniul
local afișat se dă comanda Edit Relationship sau se efectuează un dublu clic pe linia de
reprezentare a relației. Astfel apare fereastra de dialog Edit Relationships, î n care se pot opera
modificările dorite.

Fig. 7. O altă variantă pentru crearea relațiilor dintre tabele

Am avut nevoie să șterg relații dintre tabele si procedat asfel: efectuez un clic pe linia de
reprezentare a relației și s e apasă tasta DELETE.
O altă variantă: efectueaz un clic dreapta pe linia de reprezentare a relației și se dă
comanda Delete . Programul Access va afișa o fereastră de avertisment, în care imi cere
confirmarea pentru îndepărtarea permanentă a relației, la care am raspuns Yes (da):

Fig. 8. O nouă variantă pentru crearea relațiilor dintre tabele

5. Creare interogări

O interogare este un obiect care permite extragerea datelor din baza de date. De exemplu
dacă tabela Test la un moment dat pe mine ca utilizator ar putea să ma intereseze: să afișez pe
ecran numai acele teste sau numai acele înregistrări publicate numai după o anumită data sau
numai acele teste ale unui autor sau acele teste cu un anumit preț sau un preț mai mic decat o
anumită sumă.
Pentru toate cerințele de acest gen sunt interogările (Queries).
Primul exemplu este să extragem testele care au prețul mai mic decât 20 de dolari.
Procedez astfel: din tabul Create din grupul Queries (interogări) apăs butonul Query Design.

Fig. 1. Creare interogare
Apoi din fereastra Show Table care apare se adaug ă tabelele necesare interogării.
Dorescm să afișeze testele care au prețul mai mare de 20 de dolari. Voi folosi toate câmpurile din
tabela Test și astfel voi folosi o singură tabelă. Selectez Tabela si apoi apăs butonul ADD

Fig. 2. Selectare tabel pentru crearea interogării
Pentru a afișa toate câmpurile din tabela Teste așa cum îmi doresc voi selecta cu mouse –
ul și trag, pur și simplu, spre coloanele libere din partea de jos. Pe prima coloana voi pune ID-
test, Nume test, Clasa , Pret, Autor si DataPublicarii.

Fig. 3. Selectare câmpuri pentru interogare
Un alt mod de a completa tabelul din partea de jos este de a selecta din lista alaturată
fiecărei coloane numele câmpului dorit.

Fig. 4. O altă varianta de selectare a câmpurilor pentru interogare

Observăm că primele doua rânduri din tabelul din josul pagini sunt Field care reprezintă
numele cămpului și al doilea rând este Table, adică numele tabelului din care face parte câmpul
respectiv. Pe al treilea rând se află Sort unde optional se poate seta modul de sortare (ordonare)
a înregistrărilor după un anumit camp. Un exemplu este vreau să fie ordonate după numele cărții
în ordine alfabetică.

Fig. 5. Seleție așezare crescător sau descresător
Dacă nu completez rândul Criteria când voi vedea rezultatul acestei interogări voi vedea
practic toate înregistrările acestui tabel Test. Rândul Criteria permite introducerea unor condiții
de extragere. D acă pun niște condiții atunci se vor afișa doar acele teste care le îndeplinesc. Un
exepmlu este să afișeze testele cu prețul mai mic de 20 de dolari. Condiția se referă la preț și
atunci pe rândul Criteria pe coloana Preț vom pune condiția “<20” .

Fig. 6. Creare condiției ca prețul să fie mai mic de 20
Pot fi mai multe criterii simultan dar în acest exemplu am ales doar criterial prețului. Se
salvează interogarea prin click pe căsuța Save și o salvăm cu numele Pret mai mic și apăsăm
OK.

Fig. 7. Salvare interogare

În acest moment în panoul din stânga, în grupul Queries apare și interogarea pe care
tocmai am creat -o.

Fig. 8. Interogările create
Rezultatul unei interogari sunt afișate printr -un dublu click pe numele interogări astfel
sunt afișate sub forma unui tabel în care apar doar înregistrările care au pretul mai mic de 20 de
dolari.

Fig. 9. Tabelul interogării cr eat
Dacă doresc, de exemplu să modific interogarea astfel ca să îmi afișeze cărțile cu un preț
mai mare decăt 35 de dolari. Pot să deschid interogarea în modul Design View , printr -un click
dreapta, ajung astfel din nou la fereastra de proectare a inter ogării.

Fig. 10. Modificarea interogării

Dacă doresc să operez modificarea, trebuie modificat cu semnul mai mare de 30, editez
pur și simplu criterial după care se închide cu salvează.

Fig.11. Schimba rea condiției interogării
Dublu click și se vede că a selectat testele cu prețul mai mare de 30 de dolari și sunt
ordonate alfabetic.

Fig. 12. Modificarea creeată
Purtem să vedem rezultatul unei rulări și fără să dăm dublu clic k pe acesta. Este suficient
ca atunci când este deschisă în Design View să apăsăm butonul Run din tabul Design (semnul
exclamării de culoare roșie). Apoi se vede rezultatul.
Alți operatori pot fi:
• = cu un anumit pre ț, <= (mai mic sau egal) , >= ( mai mare sau egal);
• doar scrise de anumiți clienți;

Fig. 13. Condiția unei interogări după numele de familie

Fig. 14. Tabelul cu selecția
• < > D.S. (afi șeazi testele mai puțin cele care au ca și autor pe D.S.);
• Like (tradus ca), un exemplu toți clienții care începe prenumele cu V; Like
“V*”(afișează clienții care au ca inițiala prenumelui V);

Fig. 15. O interogare în care prenu mele să înceapă cu litera V

Fig. 15. Tabelul interogării

• Like “*a*”( prenumele care au una din litere a)

Fig.16. Interogare ăn care prenuleme să contină litera a

Fig. 17. Rezultatul interogării

Atunci când doresc să realizez o interogare care necesită mai mult de un criteriu de
extragere, două sau mai multe, acestea pot fi legate prin operatori logici and (și)( toate să fie
indeplinite), or (sau) (oricare din ele să fie indeplinite).
În acest exemplu doresc să realizez o interogare în care s ă folosesc mai multe criterii de
extragere și acestea pot fi legate prin operatorii logici and /or . Avem nevoie de două tabele și
vom realiza vânzările pentru fiecare test. Vreau să se afișeze data vânzării,prețul și clientul
pentru fiecare test. Din cel e două tabele vom extrage următoarele câmpuri: Nume test, Autor,
DataVanzare , PretVanzare și Cod Client.
Fără criterii va arăta astfel:

Fig. 18. Imaginea unei interogări fără condiții
Am pus criteriile: testul să înceapa cu li tera t si prețul să fie mai mare de 30 dolari, sunt
pe aceeași linie, deci sunt legate prin And

Fig. 19. Imaginea unei interogări cu condiții
Acum doresc să leg prin operatorul logic Or. O să cer să se afișeze vânzările pentru toate
testele cumpărate de clientul cu cod 2 si 4. Aceeași vânzare nu poate fi cumpărată și de clientul
2 și de clientul 4. Unei vânzări îi corespunde un singur client

Fig. 20. O interogare în care conditiile sunt legate prin s au

Sau o altă variantă este să pun pe rânduri diferite, se observă rândul 6 începe cu or.
Fig. 21. O altă interogare în care conditiile sunt legate prin sau

Rezultatul va fi acesta

Fig. 22. Tabelul noii interogări

6. Creare formulare

Formularul este o fereastr ă, o interfață grafică, prin care se pot vizualiza date din tabele
sau interogări și se pot acutaliza aceste date. Adică se pot modifica valorile existente, pot șterge
înregistrări sau pot adăuga noi înregistrări. Se poate spune că formularul este o interf ață catre
tabel , o poartă către un utilizator și tabel astfel încât utilizatorul, cel care operează cu baza de
date, să nu intre direct în tabel. Pe formular se pot crea tot felul de elemente grafice, butoane
casete liste etc.
Voi crea un formular pentru a actualize și a vizualiza date din tabela Test.
Meniul Create grupul Form apoi Form Wizard (vrăjitorul su asistentul). Nu mai folosim
la fel ca la rapoarte Form Design pentru că este mai ușor Form Wizard prntru începatori, mai
ales.

Fig. 1. Crearea unui formular
Din lista care apare selectez tabelul la care doresc să îi fac un formular.

Fig. 2. Selectarea unui tabel

Apoi selectez ce câmpuri doresc să apară pe formular. Eu am ales să apară toate
câmpurile apăsând butonul cu două săgeți.

Fig. 3. Selectarea câmpurilor pentru formular
Bifez tipul de formular și aleg Columnar , etichetele se afișează pe o coloană iar casetele
cu date pe altă coloană.

Fig. 4. Selectarea modului de afisare Columnar
Apare o altă freastră în care voi scrie numele formularului, numele cum va fi salvat.

Fig. 5. Salvarea formularului
Astfel arată formularul meu:

Fig. 4. Formularul creat
În partea de jos a formularului se află o bară de navigare unde cu ajutorul butoanelor se
poate naviga catre alte înregistrări su către o nouă înregistrare.

Fig. 5. Bara de navigare
Am mai creat cateva formulare pentru a utiliza si celelalte variante de tipuri de formulare:
• Tabular

Fig. 6. Formular tip Tabular
• Datasheet

Fig. 7. Formular tip D atasheet

• Justified

Fig. 8. Formular tip Justified

Pentru a utiliza formularul în scopul de a edita datele , procedez astfel:
Dacă doresc să modific o valore de pe o înregistrare, un exempul, să modific prețul de pe
înregistrarea 3, navigăm pana la înregistrarea 3 fie cu bara de navigare din partea de jos a
formularului, fie dăm click în ferestra albe si scriem 3 apoi dăm Enter .

Fig. 9. Modificarea unei înregistrări
Dacă doresc să șterg înregistrarea cu numărul 4. Se localizează înregistrarea ciu numărul
4 și din meniul Home se dă click pe săgeata de la Delete și se dă Delite Record.

Fig. 10. Ștergerea unui formular

Va aparea un mesaj de confirmare unde voi apăsa butonul Yes.

Fig. 11. Confirmarea ștergerii

Și asftel am șters înregistrarea cu numărul 4.
Dacă dorim să inserăm o nouă înregistrare, o nouă carte, se apăsă ultimul buton de pe
bara de navigare, săgeata cu o steluță galbenă din capăt.

Fig. 12. Inserarea unei noi informații în tabel
Și voi completa câmpurile.

Fig. 13. Modul de completare a unui formular

Acum voi avea în loc de 11, 12 înregistrări. Acesta este rezultatul:

Fig. 14. Rezultatul completării formularului cu n oile informații

Prin intermediul formularului pot sorta ordinea înregistrărilor, de exemplu, doresc să se
afișeze în ordine alfabetică dupa numele autorului. Pentru a sorta într -un formular dau click în
caseta corespuzătoare câpului Autor și de pe bara de instrumente, din tabul Home aleg cum
vreau sortarea.

Fig. 15. Ordonarea înregistrărilor
Atunci cînd derulez de bara de navigare de jos observăm ca sunt in ordine alfabetică,
adică cele 12 înregistrări sunt sortate în ordine alfabetică.
Un formular odată creat poate fi modificat. Doresc ca în antetul formularului să fie în loc
de Teste să fie Teste de matematica. Pentru acest lucru trebui deschis formularul în modul
Design , este modul în care se editează obiectele unei baza de date. La fel ca la tabele sau
interogari dau click dreapta pe formular si deschid în modul Design View.

Fig. 16. Modificarea antetului formularului
Dau click în caseta Test și schimb cu Teste de matematica.

Fig. 17. Rezultattul modificării

Pot să măresc caseta prin click pe marginile casetei și prind și trag de acele marcaje până
obțin dimensiunea dorită. Închid , salvez și observ.

Fig. 18. Modificarea dimensiunii unei casete
De asemenea dacă doresc să formatez elementele de pe formular deschid tot cu Design
View .
Un exemplu Nume test doresc să scriu cu galben italic și pe fundal albastru cu un contur
verde.

Fig. 19. Modificarea modului de scriere și a culorii

Fig. 20. Rezultatul modificării
Mai pot , de asemeni, să schimb culoarea unei casete

Fig. 21. Schimbarea culorii unei casete

Fig. 22. Rezultatul

De asemenea pot să filterez anumite date dintr -un tabel. Un exemplu este: din tabela teste
să aleagă doar testele de clasa a V -a. Dau click în interiorul câmpului Clasa apoi și de pe bara
de instrumente, din tabul Home aleg cum Filter.

Fig. 23. Filtrarea unor date
Se observă atunci cănd derulez ca sunt numai teste coresunzătoare clasei a V -a . Mai pot
să observ un lucru că din 12 înregis trări mai sunt doar 5 aferentei clasei a V -a.
Tot in Design View pot muta locul anumitor câmpuri dând click și ținând apăsat pot muta
in fereastră unde doresc. Am micșorat interiorul câmpului Fild1 (unde sunt testele atașate) și am
mutat locul cîmpului DataPublicarii.

Fig. 24. Modificarea așezării în pagină

Fig. 25. Rezultatul modificării

7. Creare rapoarte

Rapoartele sunt obiecte care permit prezentarea informației în vederea generării situației
de ieșire sau a imprimării.
Acum voi exemplifica creea un raport din tabela Test. Voi afișa toate testele din tabela
Test pentru a putea fi scoasă la imprimantă. Create , apoi grupul Report Wizard este variant
pentru începători.

Fig. 1. Crearea uni raport
Report Wizard este un program asistent care ghidează în câțiva pași până obținem
raportul dorit. Voi prezenta pașii parcurși:
• Aleg t abelul Test

Fig. 2. Alegerea unui tabel pentru realizarea raportului
• Selectez câmpurile pe care le doresc în raport

Fig. 3. Selectarea câmpurilor pentru raport
• Pot a opta pentru nivele de grupare, adică acele informații care se repetă să fie afișate
doar o singură dată, dar la mine nu este cazul.

Fig. 4. Selectarea informațiilor pentru raport

• Pot sorta dacă doresc

Fig. 5. Sortare
• Pot să aleg o anumită orientare în pagină
• Columnar

Fig. 6. Selectarea orientării de tip Columnar

• Tabular

Fig. 7. Selectarea orientării de tip Tabular

• Justified

Fig. 8. Selectarea orientării de tip Justified

• Rezultatul
• Columnar

Fig. 9. Rezultatul orientării de tip Columnar

• Tabular

Fig. 10. Rezultatul orientării de tip Tabular

• Justified

Fig. 11. Rezultatul orientării de tip Justified

• La ultimul pas numim raportul pentru a fi salvat

Fig. 12. Salvarea raportului

Raportul meu arată astfel:

Fig. 13. Raportul creat
Se observă că are în partea de sus titlul pus de mine Raportul meu, este în zona numită
antetul raportului. Mai jos partea de detalii, înregistrările cu câmpurile pe care le -am selectat. De
asemenea în partea de subsol a raportului se află data curentă și numărul pagini.
Raportul poate fi previzualizat prin dublu click pe numele acestuia și dacă se dorește
poate fi imprimat prin apăsarea combinației de taste ctrl+P.
De asemenea pot crea raporte pentru formulare sau interogări.

BIBLIOGRAFIE

• Adriana Olteanu , Baze de date și utilizarea acestora. Proiect pentru învățământul rural
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access
• Gabriel Brahar, Baze De Date Pentru Incepatori
• Gabriel Brahar, Limbajul SQL Pentru Incepatori
• Gabriel Brahar, Cum Construim Un Magazin Online?