Prof dr. Georgescu Ana – Maria [613867]

2017
Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureș
Facultatea de Stiințe Economice, Juridice și Administrative
Managementul resurselor umane

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific :
Prof. dr. Georgescu Maria – Ana

Absolvent: [anonimizat]

2017
Universitatea “Petru Maior” din T ârgu Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Managementul resurselor umane

DE LA ETICHETE SOCIALE ȘI PREJUDECĂȚI
LA DIALOG INTERCULTURAL

Coordonator științific
Prof dr. Georgescu Ana – Maria

Absolvent: [anonimizat]: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 1
Capitolul I. Delimitări conceptuale: Stereotipuri, prejudecată, etichete sociale și dialog
intercultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
Ce sunt stereotipurile și prejudecățile? ………………………….. ………………………….. ………………. 3
Stereotipuri legate de femei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
De ce apelăm la stereotipuri și prejudecăți? ………………………….. ………………………….. ……….. 6
Etichetele sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
Dialog intercultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
Capitolul II Biblioteca Vie – Locul unde cărțile vorbesc ………………………….. …………………. 11
2.1 Descriere Eveniment “Biblioteca Vie – Locul unde cărțile vorbesc” ………………………… 11
2.2 Organizarea și implementarea Biblioteci Vii, de la A la Z ………………………….. ………… 11
2.3 Trei zile fară prejudecăți… ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
Metodele de cercetare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
Prezumții: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
Studiu de Caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
Concluzii și propuneri: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 43
Biblografie – Surse documentare ………………………….. ………………………….. ………………………. 47

1
Introducere:
Lucrarea de față, intitulată “De la etichete sociale și prejudecăți, la dialog
intercultural”, își propune o analiză a impactului dialogului intercultural și stimularea
acestuia, în vederea eliminării prejudecăților și a etichetelor sociale, în cadrul Studiului de
Caz, realizat pe baza proiectului social: “Biblioteca Vie – locul unde cărțile sunt oameni”.
Acest proiect a avut loc în localitatea Târgu – Mureș, în anul 2014, pe parcursul a trei zile
consecutive, în cadrul cărora au fost prezenți peste 200 de participanți, dintre care, 100,
cititori.
Am ales acest subiect, în scopul de a afla ce “cărți” au fost preferate de “cititori” să fie
lecturate în funcție de sex, vârstă și alte crit erii, aceștia având ocazia să stea față în față cu cei
cărora le -au pus o eticheta socială, dinainte de a le cunoaște poveștile de viață, judecându -i
doar după aparență.
Obiectivul general al acestei lucrări, este analiza impactului asupra cititorilor, în
special al tinerilor, în urma participării în cadrul unui astfel de eveniment, pentru a vedea cât
de mult s -au schimbat percepțiile acestora despre diversitatea umană, în urma dialogului
intercultural.
De asemenea, îmi propun, ca la finalul acestui studi u de caz, să expun părerile
“cititorilor” în urma experienței trăite, și să arăt cât de mult i -au ajutat să -și schimbe viziunea
despre aceste “cărți”, odată cu șansa oferită de acest proiect social, de a primi răspunsuri la
toate curiozitățile, tocmai de l a cei pe care îi priveau atât de diferit înainte de a -i cunoaște
personal.
Așadar, lucrarea de față, cuprinde trei capitole, fiind structurate pe subcapitole în baza
cărora voi cuprinde atât elemente teoretice în scopul aprofundării teoriei etichetei soci ale, cât
și elemente practice.
Primul capitol, își propune delimitarea conceptuală a fiecărui termen care alcătuiește
titlul lucrării, ajutând astfel cititorul să pătrundă mult mai bine, în chintesența lucrării. Astfel,
capitolul este structurat pe trei s ubcapitole, fiecare răspunzând la întrebări precum: “Ce sunt
stereotipurile și prejudecățile” ; “Care este impactul etichetelei sociale?” sau “ Care este
scopul dialogului intercultural?”

2
Cel de -al doilea capitol, își propune introducerea și familiarizar ea cititorului cu tot
ceea ce înseamnă proiectul “Biblioteca Vie – Locul unde cărțile sunt oameni”, făcând o scurtă
descriere a acestuia, ajutându -l pe acesta să înțeleagă mult mai bine scopul și obiectivele
evenimentului, toate acestea regăsindu -se în pr imul subcapitol .
În cel de -al doilea subcapitol, îmi propun să scot în evidență, pașii necesari
organizării unui eveniment de o asemenea anvergură, arătând astfel, care au fost sarcinile și
contribuția personală, adusă în cadrul evenimentului, urmând ca în cel de -al treilea
subcapitol, să prezint desfășurarea evenimentului, care a avut loc pe perioada a trei zile
consecutive, în luna martie al anului 2014, în localitatea Tg Mureș.
Ultimul capitol, care are în vedere studiul de caz realizat pe baza eveni mentului,
“Biblioteca Vie – Locul unde cărțile sunt oameni”, își propune analizarea și interpretarea
răspunsurilor din cadrul chestionarului, completat de cititorii Bibliotecii, cu scopul de a
observa care au fost cele mai citite cărți și care a fost cea mai importantă lecție primită în
timpul unei lecturi de către aceștia.
Prin urmare, ceea doresc să arăt în urma cercetării și analizării studiului de caz, este
importanța organizării unui astfel de proiect asupra tinerilor și feedback -ul primit din partea
acestora, în urma participării în cadrul evenimentului.

3
Capitolul I. Delimitări conceptuale: Stereotipuri, prejudecată, etichete
sociale și dialog intercultural
Doresc să încep prezenta lucrare, cu un prim capitol, care are ca scop, introducerea
cititorului în tema lucrării, prin aprofundarea și definirea fiecărui termen care alcătuiește titlul
lucrării, astfel, ajutând cititorul să pătrundă mult mai bine, în chin tesența lucrării.
Ce sunt stereotipurile și prejudecățile?
Termenul de “stereotip” provine din greaca veche, fiind format prin alăturarea
cuvintelor stereos = puternic, solid și typos = imagine, impresie.1
Folosit inițial în domeniul tipografic pentru a desemna o matriță de plumb destinată
realizării unui clișeu, termenul de “stereotip”, este aplicat în 1922, în științele umane de către
Walter Lippmann, care voia să descrie printr -o metaforă opiniile prelua te de -a gata și
imaginile rapid elaborate. 2
Conform definiției din Dicționarul Cambridge, stereotipurile reprezintă „o idee fixă
pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, în special despre ceva greșit”.
Conform aceluiași dicționar, prejudecăți le reprezintă „o opinie sau sentiment nedrept și
nerezonabil, format fără îndeajuns de multă gândire sau cunoaștere”. 3
După cum numele ne -o spune, prejudecata nu este o lipsă de judecată sau nejudecată,
ea nu se opune judecății ci doar o precede, o antic ipează, și o pregătește. Atunci când vine
vorba de prejudecată, primul lucru la care ne gândim, este “rasismul”, acesta pornind de la
prejudecata diferenței dintre oameni. Dacă punem problema faptului că oamenii sunt diferiți,
există doar două căi de urmat : una care să afirme că oameni sunt diferiți, într -un sens pozitiv,
cealaltă care să afirme că oamenii sunt diferiți într -un sens negativ. Astfel, cele două căi nu
mai sunt de domeniul prejudecății, ci al judecății.4

1 “Ghid de bune practici pentru aplicarea principiului nediscriminării în activitățile didactice”, p.5, accesat la
20.05.2017 1, http://www.actored.ro/file_comp/documente/ActorED_Ghid_de_bune_practici.pdf ,
2 „Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale ”; Giiles Fereol, Guy Jucquos, Armand Colin, Editura
Polirom, Ia și, 2005, p. 627
3 “DINFO – Dincolo de prejudecăți ’’, Egalitate de șanse ; p.1; Disponibil la
http://www.vsdinfo.ro/uploads/ materiale_suport/concept_egalitate_de_sanse_vfinal.pdf ; accesat la 20.05.2017
4 Hermeneutica prejudecăților , Petru Bejan , Editura Fundației AXIS, Iași, 2004,p.160, Disponibil la:
http://hermeneia.ro/wp -content/uploads/2011/02/patrascu -nr.-6_0.pdf , accesat la 20.05.2017

4
Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt id ei preconcepute, clișee, în timp ce prejudecățile
sunt sentimente iraționale de frică, neplăcere și discomfort față de tot ce este diferit de noi.5
Stereotipurile se pot referi la…
→ Sex
→ Naționalitate
→ Rasă
→ Vârstă
→ Etnie
→ Ocupație
→ Religie
→ Nivel de educați e
→ Orientare sexuală
→ Mediu de rezidență
→ Zodie…etc.6
F
f
i
g
u
F
ig.nr1.1Stereotipuri și prejudecăți 7
Cel mai întâlnit stereotip, de care ne batem zi de zi, este cel legat de sex/gen.
Stereotipul de gen presupune ideea sau așteptarea ca toate femeile / bărbații să fie foarte
asemănători, fără diferențe individuale. Discriminarea sexuală însă, este regăsită peste tot,
chiar și în țările dezvoltate, unde, inclusiv la nivelul instituțiilor Comisiei Europene, ideea
egalității de șanse între cei 27.000 de bărbați și femei angajați, este serios neglijată în aproape
jumătate din direcțiile și departamentele aparatului administrativ de la Bruxelles.8

5 “DINFO – Dincolo de prejudecăți ’’, Egalitate de șanse ; p.1; Disponibil la
http://www.vsdinfo.ro/uploads/materiale_suport/concept_egalitate_de_sanse_vfinal.pdf ; accesat la 20.05.2017
6 “Egalitate de șanse ”- Suport de curs; Laura Cetean Voiculescu, Alba Iulia, 2014; p.4, PDF
7 https://www.google.ro
8 Maria Neagu, Oana Macovei; Respect pentru diversitate ; pag. 11, accesat la 23.05.2017

5
Stereotipuri legate de femei
De-a lungul istoriei, femeile au fost nevoite să -și câștige dreptul de fi recunoscute
pentru că imaginea tipică a femeii era împotriva activismului ei social sau a exercitării unei
profesii „grele“. 9
Madeline Heilman, de la Universitatea din New York, unu l din cei mai importanți
psihologi sociali care se ocupă de stereotipiile asociate femeilor a declarat că: „pentru a
înțelege felul în care stereotipul de gen feminin poate să obstrucționeze avansarea femeilor în
ierarhia organizațională, este esențial să ne dăm seama că job -urile de management de top și
de nivel executiv sunt aproape întotdeauna considerate «masculine», conform stereotipului.
Se crede despre ele că necesită o agresivitate orientată spre succes și o asprime emoțională
clar masculine și opus e atât stereotipului despre cum sunt femeile, cât și normelor bazate pe
stereotip despre felul în care ele ar trebui să se comporte.10

Femeile au luptat din greu și multă vreme pentu a fi acceptate în calitate de chirurgi,
directori generali sau șefi de șa ntier și încă mai luptă pentru ca aceste poziții de statut înalt să
nu fie combinate în capul altora cu excesul de testosteron…
Ne putem pune singuri întrebarea: cum îi privim pe cei de culoare? Dar pe asiatici?
Credem că italienii sunt mai leneși decât ne mții? Sau că cei în vârstă nu mai sunt atât de
performanți ca „lupii tineri“? Ce alte etichete mai lipim pe fruntea celor peste care dăm zi de
zi?11
Așadar, cum am amintit mai sus, pe lângă stereotipul legat de gen, există și alte
stereotipuri referitoare l a etnie, vârstă, naționalitate, sau chiar cele referitoare la starea de
sănătate, lucru dovedit prin exemplele de mai jos, întâlnite în viața de zi cu zi, de către fiecare
dintre noi. Astfel întâlnim:
Stereotipuri de gen:
– Toate femeile conduc rău.
– Toate blondele sunt proaste.
– Doar femeile trebuie să aibă grijă de copii.

9 http://www.psychologies.ro , accesat la: 23.05.2017
10 Ibidem
11Ibidem

6
Stereotipuri referitoare la etnie:
– Țiganii sunt infractori.
– Țiganii miros urât.
Stereotipuri legate de vârstă
– Toți tinerii sunt rebeli.
– Toți rockerii sunt agresivi.
– Toți bătrânii sunt senili.
Stereotipuri referitoare la naționalitate
– Germanii sunt distanți.
– Japonezii sunt muncitori.
Stereotipuri referitoare la starea de sănătate
– Persoanele supraponderale sunt leneșe
– Persoanele cu dizabilități sunt nea jutorate.12
De ce apelăm la stereotipuri și prejudecăți?
Stereotipurile, aceste etichete pe care le atașăm unui grup sau unei categorii de
indivizi, reprezintă în mod evident o generalizare. Motivul pentru care apelăm atât de des la
acestea, este pentru că ele reprezintă un mod “economic” de gândire, care ne permite să
prezicem comportamentul celor din jurul nostru folosindu -ne de niște scheme preconcepute.13
Să luăm ca exemplu o situație în care ne -am rătăcit pe stradă și vrem să ajungem
acasă. Probabil pri mele persoane la care am apela pentru ajutor ar fi un polițist sau un
taximetrist, iar asta datorită stereotipurilor legate de aceste categorii de persoane. Știm de
exemplu, că polițistul este o persoană de încredere, la care putem apela în situații de urg ență,
iar despre taximetrist că are un bun simț al orientării și că ne poate îndruma corect. Într -o

12 “DINFO – „Dincolo de prejudecati”; Egalitate de sanse, p.2, Disponibil la:
http://www.vsdinfo.ro/uploads/materiale_suport/concept_egalitate_d e_sanse_vfinal.pdf ; accesat la 28.05.2017.
13 Adrian Szelmenczi, Mădălina Szelmenczi; Diversitate = Normalitate; Mic ghid de demontare a stereotipurilor
și prejudecăților; POSDRU; 2013; p.9, Disponibil la :
http://www.actored.ro/file_comp/documente/20130526_ActorEd_Mic%20ghid%20de%20demontare%20a%20s
tereotipurilor%20si%20prejudecatilor.pdf , accesat la 30. 05.3027

7
astfel de situație, nu dispunem de timpul necesar pentru a cunoaște în mod real persoanele
respective, de aceea o astfel de judecată este mai eficientă în r ezolvarea problemei.14
Așadar, pe lângă stereotipurile negative, care reunesc anumite caracteristici valorizate
negativ, există și stereotipuri pozitive, care reunesc în structura lor trăsături valorizate pozitiv
la nivel social.15
Etichetele sociale
“Etich etare” a devenit odată cu răspândirea rețelei de socializare, Facebook, un cuvânt
deseori folosit, dar teoria etichetării nu are nicio legătură cu tag -urile de pe Facebook, deși
această teorie tot pe etichete se bazează și dacă stăm să ne gândim mai bine a m găsi niște
asemănări.16
Teoria etichetării sociale a fost formulată de către sociologul american Howard Saul
Becker în lucrarea sa intitulată „Outsiders: Studies in the Sociology of Deviance”, în
care explică modul în care grupurile deviante se formează, etichetele însemnând părerile
unora despre o anumită persoană sau un anumit grup. Să spunem că un grup de tineri încep să
fure din mașini. Le -a reușit prima infracțiune și continuă cu o alta în care nu sunt prinși. După
aceasta își dau seama că nu este cor ect ce fac și se opresc din infracțiuni, dar cei din jurul lor
încep să spună că au auzit că se ocupă de furturi și îi etichetează drept infractori. Asta îi
determină pe ei să se considere infractori și îi determină să se apuce din nou de furat, întărind
în ei sentimentul de „noi”, un grup diferit față de restul, considerându -se buni în ceea ce fac și
niciodată nu au dubii în ceea ce privește legalitatea și moralitatea acțiunilor lor.17
Un alt exemplu de etichetare, ar fi atunci cand intra într -o clasă un profesor nou, și
începe să își creeze imagini despre fiecare elev. Acesta le pune câteva întrebări, discută cu ei
și trage concluzii. Pe unii îi etichetează drept elevi buni, silitori, care învață și sunt deștepți,
iar pe alții îi etichetează drept neștiu tori, elevi care nu învață, deși aceștia au capacitatea de a
învăța uneori, poate mai bine decat ceilalți.18 De-a lungul anului școlar pe baza etichetării el îi
favorizează pe cei pe care -i consideră deștepți și îi face pe cei cu capacități intelectuale mai

14 Ibidem
15 Maria Neagu, România, Oana Macovei; Respect pentru diversitate; 2010, pag. 11;PDF; Accesat la :
30.05.2017
16 http://www.thos.ro
17 http://www.thos.ro ; accesat la 30.05.2017
18 Horia Pătrașcu, “ Despre prejudecată” , Editura Fundației AXIS, Iași, 2004, PDF, pag. 161

8
reduse să se simtă marginalizați și îi convinge că sunt proști. Odată ce aceștia își asumă
această etichetă încep să nu mai învețe și uită orice încercare de a învăța și de a progresa.19

Așadar, un copil căruia i se spune ca e prost, va confirma mai devre me sau mai târziu
eticheta. Cuvintele au efecte puternice și pe termen lung, asupra copiilor, iar punerea unor
etichete, poate fi nocivă, având un impact emoțional dur, asupra acestuia, fie ele pozitive sau
negative.
Care este impactul emoțional al etiche tei asupra copilului?

Dana Stănculescu, psiholog la Fundația Salvați Copiii, declară că “e tichetele pot fi
nocive chiar și atunci când sunt pozitive, prin însuși faptul că generează un proces de limitare
a unei persoane la un singur atribut, descurajând e forturi ulterioare de a descoperi ce este
dincolo de ele. Astfel cresc șansele ca atât ceilalți, cât și noi înșine, purtătorii de etichete, să
„internalizăm“ mesajul purtat de acel cuvânt, să ne definim prin acel mesaj, să credem despre
noi înșine că sunte m ceea ce spune eticheta că suntem, să nu mai încercăm să vedem ce alte
resurse, abilități, calități, atribute personale avem dincolo de etichetă. Eticheta devine parte a
identității personale.”20
Când eticheta este pusă în primii ani de viață, chiar de către adulții de referință
(părinți, educatori), este preluată ca atare de către copil, care va ajunge să creadă despre sine
că este așa cum spune eticheta: obraznic, rău, timid, leneș, nebun, ciudat etc. Toate alegerile
și comportamentele copiilor care in ternalizează eticheta se vor face plecând de la această
convingere și imagine de sine, limitând astfel dezvoltarea deplină a potențialului pe care
fiecare copil îl poartă în sine.21
La fel de nocive sunt și etichetele care vin din partea colegilor („Grasa“, „Tocilarul“,
„Mocăita“, „Nebuna“, „Fraierul“, „Retardata“, „Ochelaristul’“, „Papagalul“, etc.), pentru că
stima și identitatea de sine a copiilor, odată ce ating vârta adolescenței, se construiesc într -o
foarte mare măsură pe mesajele primite de la gașcă, de la prieteni, de la cei din aceeași
generație. Etichetele dau și măsura acceptării copilului în grupul de egali sau, dimpotrivă, a
excluderii din gască, precum și a locului pe care copilul îl ocupă în grup („Țapul ispășitor“

19 Idem
20 http://www.psychologies.ro ; accesat la 30.05.2017
21 http://www.psychologies.ro , accesat la 02.06.2017

9
sau „Perla coroanei“), deven ind astfel un factor de risc pentru retragere socială, izolare,
bullying, depresie și chiar abandon școlar.22
Dincolo de asta însă, etichetele generează trăiri emoționale intense și dureroase pentru
orice copil care învață despre sine, chiar de la mamă sau tată, că este „rău“ sau „leneș“:
tristețe, regret, frustrare, lipsa valorii personale și a respectului de sine, furie și dezamăgire.
Un copil care experimentează de timpuriu astfel de emoții și care învață că părinții sau
educatorii săi cred mai degrabă lu cruri negative despre el, va avea ulterior, în viață, riscuri
multiple pentru a dezvoltă, pe fondul stimei de sine negative, tulburări emoționale de tipul
anxietății sau depresiei, eșecuri personale și profesionale, retragere socială sau, dimpotrivă,
compo rtamente agresive, la limita infracționalității, care nu vor face decât să confirme, încă o
dată, eticheta inițiala.23
Etichetele pozitive pot afecta copilul la fel de mult. „Genial“ sau „deștept“ sunt
etichete care îl vor îndepărta pe copil de exercițiu și efort, îl vor pregăti pentru eșec academic
în lipsa muncii consecvente și a străduinței personale sau vor pune o presiune greu de dus de
un copil care nu -și identifică resursele, care să îl ajute să confirme eticheta prin rezultate și
performanță.24
Prin u rmare, concluzionăm că etichetărea socială este forma cea mai răspândită din
cauza căreia încep să ia naștere grupurile marginale ale societății și astfel aflăm cum
grupurile majoritare contribuie la formarea “imaginii de sine” a celorlalți, prin etichet area
socială.25
Dialog intercultural
Dialogul intercultural urmărește întărirea respectului pentru diversitatea culturală în
contextul realității complexe a societății de azi. Combaterea prejudecăților și intoleranței prin
dialog intercultural, are ca sco p diminuarea acestui deficit de cunoaștere prin dialogul
intercultural propriu -zis și prin manifestarea artistică a interculturalității. Diferențele culturale
care există între oameni pot apărea în limbă, îmbrăcăminte, tradiții, în modul în care

22 Idem
23 Idem
24 http://www.psychologies.ro
25 http://www.thos.ro , accesat la 02.06.2017

10
societățil e se organizează, în concepția lor cu privire la moralitate și religie, și la modul în
care aceștia interacționează cu mediul înconjurător.26
Atunci când se vorbește despre dialog intercultural, se pornește de la ideea că există
diferențe enorme nu doar în tre indivizii aparținând aceleiași culturi, dar și între culturi
diferite. Un aspect important pentru dialogul intercultural este cunoașterea propriei culturi,
aceasta fiind un complex întreg care include cunoștințele, credințele, dreptul, obiceiurile și
orice alte aptitudini și deprinderi dobândite de om ca membru al societătii.27
Conceptul de „interculturalitate” se referă la spațiul dintre două sau mai multe culturi,
care este prin excelență un spațiu dinamic, în permanență supus proceselor de negociere
dintre două grupuri percepute ca aparținând unor culturi diferite. 28
În acest scop, i -a naștere proiectul “Biblioteca Vie – locul unde cărțile sunt oameni”,
proiect care își propune promovarea respectului pentru drepturile omului și demnitatea
umană, atrăgând atenția asupra diversității în toate formele ei, stimulând astfel dialogul între
oameni și culturi, mai exact, dialogul intercultu ral. De ce acest dialog? Pentru că de multe ori
diferențele dintre oameni nu sunt valorificate că fiind resurse, de cele mai multe ori aceste
diferențe ducând la discriminare, suspiciune și respingere.29 Din acest motiv, Biblioteca Vie,
și-a propus înlătura rea acestor bariere, cu ajutorul dialogului intercultural, care oferă șansa
unor oameni de culturi diferite, să stea față în față, schimbând experiențe, opinii și percepții,
unii despre alții, tocmai pentru a descoperi frumusețea și tainele diversității.

26 Viorica BODOGA, Luciana GHERLE, Victor CIOCAN; DE LA MULTICULTURALITATE LA DIALOG
INTERCULTURAL; Disponibil la : http://stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2014/01/29 -DE-LA-
MUL TICULTURALITATE -LA-DIALOG.pdf ; accesat la 03.06.2017
27 Idem
28 Abdallah -Pretceille, M., L'éducation interculturelle, Paris, PUF, 1999, p. 49
29 http://www.tinact.ro , accesat la 03.06.2017

11
Capitolul II Biblioteca Vie – Locul unde cărțile vorbesc
2.1 Descriere Eveniment “Biblioteca Vie – Locul unde cărțile vorbesc”
Proiectul “ Biblioteca Vie – Locul unde cărțile vorbesc ”, și-a făcut debutul în țara
noastră, începând cu anul 2009, la București, unde s -a bucurat de un real succes în rândul
cititorilor, după care, s -a continuat organizarea evenimentului și în alte orașe din țară, unul
dintre ele, fiind chiar orașul meu nata l, Tg. Mureș, eveniment la care am fost părtașă, având
oportunitatea de a mă implică personal la buna desfășurarea a acestuia.
Biblioteca Vie, este un “instrument” de dialog, care își propune să aducă oamenii mai
aproape unii de alții, și tot odată, să at ragă atenția asupra acceptării diversității umane. De
cele mai multe ori, diferențele dintre oameni, duc la punerea de etichete, crearea
prejudecăților, care în cele din urmă conduc la discriminare, suspiciune și excluder e 30
Cărțile din cadrul proiectului Biblioteca Vie, sunt acei oameni care fac parte din
grupul celor care se confruntă cu prejudecăți sau stereotipuri, cum ar fi cele de gen, vârstă,
rasă, educație, etnie..etc., și care ar putea fi victime ale discriminării sau excluderii sociale,
sau în ce le din urmă, pot fi oameni cu povești care ar da cititorului o experiență unică de
învățare în domeniul diversității.31
Cititorul pe de altă parte, poate fi oricine care este pregătit să se întâlnească cu
propriile prejudecăți și stereotipuri. În cadrul une i biblioteci, cărțile nu doar vorbesc, ci
răspund la întrebări, ele însele putând pune întrebări astfel încât experiența de învățare să se
produce în ambele sensuri.32
2.2 Organizarea și implementarea Biblioteci Vii, de la A la Z
Atunci când echipa din Tg. Mureș și -a propus organizarea unei ediții a Bibliotecii Vii,
în orașul nostru, a fost necesar să urmăm câțiva pași importanți, fără de care, acest proiect nu
putea fi realizat. Așadar, acești pași care au stat la baza organizării proiectului, au fost
următ orii:

30 Ronny Abergel, Antje Rothemund, Gaven Titley, Peter Wootsch; Don’t judge a book by it’s cofer Directorate
of Youth and Sport, Programme “Youth promoting human rights and social cohesion”, Ungaria, Council of
europe Publishing 2005
31 http:// www.tinact.ro ; pdf; accesat la 05.06.2017
32 Maria Neagu, Roxana Turcu;. Biblioteca Vie: ghid de bune practici; Bucuresti, 2010; p.7

12
1. Identificarea scopului, obiectivelor și stabilirea beneficiciarilor metodei;
2. Responsabilitațile echipei de proiect;
3. Alegerea locației pentru organizarea evenimentului;
4. Selecția cărților și pregătirea cataloagelor;
5. Selecția și pregătirea bibliotecari lor;
6. Promovarea Bibliotecii Vii.33
1. Identificarea scopului, obiectivelor și stabilirea beneficiciarilor acestei metode
Fiecare dintre noi, în momentul în care aude de inițiativa organizării unui astfel de
proiect, se întreabă în primul rând, care ar fi scopul acestuia, și care ar fi beneficiile aduse în
rândul populației.
Așadar, scopul Bibliotecii Vii, este acela de a promova respectul pentru drepturile
omului și demnitatea umană prin provocarea dialogului pe tematica prejudecăților și
stereotipurilor. Tot odată, prin realizarea evenimentului, se urmărește, combaterea
prejudecăților și intoleranței prin intermediul unui dialog intercultural, oferit într -un mediu,
sigur, plăcut și relaxant ambelor părți implicate în dialog.
Ca și beneficiari ai acestei me tode de combatere a eliminării prejudecatiilor, consider
că sunt pe de -o parte, atât cărțile, care se expun în fața cititorului, deschise, tocmai în scopul
de al ajuta pe acesta să elimine prejudecățile formate dinainte de a cunoaște povestea care stă
în spatele omului etichetat de societate, iar pe de altă parte, beneficiar este și cititorul care,
având ocazia și oportunitatea de a sta față în față cu cartea dorită, poate să înțeleagă singur
importanța unui astfel de dialog, în scopul schimbării propriei mentalități, și a ideilor
preconcepute formate din cauza unei societăți defectuase, care are tendința “de a pune
etichete, fără a citi prospectul, și a gustă produsul”.
Responsabilitățile echipei de proiect
Când vine vorba de echipa de proiect, ne gândim la oamenii din interiorul proiectului,
care au cele mai mari responsabilități, și fără de care, organizarea și buna desfășurare a
evenimentului, nu ar mai fi posibile. În cadrul acestei rubrici, voi prezenta și descrie, toată

33 Maria Neagu, Roxana Turcu;. Biblioteca Vie: ghid de bune practici; Bucuresti, 2010; p. 20

13
activitatea și contribuția per sonală, adusă în cadrul primei ediții a proiectului Biblioteca Vie,
din Tg Mureș.
Așadar, mărimea și responsabilitățile echipei de proiect, se stabiliesc în funcție de:
 Mărimea Bibliotecii : Acest criteriu se referă la numărul de cărți pe care dorim să le
avem în cadrul bibliotecii.
În cadrul evenimentului Biblioteca Vie, organizat la Tg Mureș, unde m -am implicat
personal, fiind parte din echipa de proiect, am avut un număr de 18 cărți, alegând pentru
studiul de caz 8 dintre acestea. Inițial, ne -am propus s ă avem mai multe titluri de cărți, însă,
pe parcursul organizării evenimentului, din diverse motive, unele dintre ele, s -au retras.
 Durata Bibliotecii Vii:
Evenimentul de la Tg. Mureș, s -a desfășurat pe perioada a trei zile consecutive, în luna
martie al anului 2014, într-un weekend de vineri, sâmbătă și duminică, pe parcursul a 5 ore în
fiecare zi, începând de la ora 16:00 până la ora 21:00, unde, au fost așteptați cititori de toate
vârstele, etniile..ș.ș.a., neavând nici un criteriu de selectare.
 Bugetu l alocat: în scopul și sprijinul organizării evenimentului.
În ceea ce privește bugetul alocat Bibliotecii Vii din Tg. Mureș, un foarte important sprijin
financiar, l -am primit din partea Rețelei Sociale RSC – Acționăm Responsabil34.
 Resursele umane disponi bile pentru organizare:
În cadrul organizării Bibliotecii vii, resursa umană era foarte importantă, deoarece, în
desfășurarea proiectului, era nevoie de mai multi responsabili, cum ar fi: responsabilul/ii
administrativ/i, cel/cei care se ocupau de amenajar ea bibliotecii cu toate materialele necesare:
mese, scaune, etc; responsabilul/ii pentru recrutarea cărților; responsabilul/ii cu promovarea
bibliotecii prin materialele de promovare și anume: afișe, fluturași, promovare on -line, ș.ș.a.35

34 Reteaua Sociala RSC – http://www.actionamresponsabil.ro/membru -retea/clubul -liderii -mileniului -trei,
accesat la: 06.06.2017
35 Maria Neagu, Roxana Turcu; Biblioteca Vie: ghid de bune practici ; Bucuresti, 2010; p 23, accesat la
15.06.2017

14
Din păcate, echipa noastră nu era suficient de numeroasă, încât să avem responsabili
diferiți, pentru fiecare categorie de sarcini. Prin urmare, împreună cu ceilalți voluntari, ne -am
mobilizat, implicându -ne în toate sarcinile, reușind astfel :
→ să participăm la promovarea ev enimentului în oraș, împărțind flutarași, lipind afișe, și
făcând publicitate în mediul on -line;
→ să ne ocupăm de partea administrativă, punând mese, aranjând scaunele, și tot ceea ce
înseamnă asigurarea unui mediu plăcut și relaxant, atât pentru carte cât și pentru
cititor;
→ să fim bibliotecarii proiectului Biblioteca Vie, unde, împreună cu colegii: ofeream
permisele de bibliotecă cititorilor, făceam programările pt lecturarea cărților,
îndrumam cititorii spre cărțile dorite a fi citite, ofeream sfaturi, s ugestii și îndrumări
participanților la eveniment;
Alegerea locației pentru organizarea evenimentului
Alegerea unei locații potrivite pentru un eveniment, la care ne doream să avem cât mai
mulți cititori, a fost o provocare, deoarece, trebuia să luam în ca lcul mai multe aspecte
privind disponibilitatea locului, în funcție de :
 Numărul participanților : estimând un numar mare de vizitatori, aproximativ 200,
dintre care, 100, devenind cititori ai Bibliotecii Vii, aveam nevoie de un spațiu care să
reușească să -i găzduiască pe toti vizitatorii, fără a se simți sufocați de lipsa spațiului
disponibil. Mai mult decât atât, aveam nevoie de un spațiu destul de generos, astfel
încât să delimităm zona de primire a cititorului, de cea în care se desfasura dialogul
efect iv, dintre carte și cititor.
 Durata bibliotecii și orele de deschidere : Un alt aspect important în alegerea locației,
îl reprezenta orarul disponibil al spațiului închiriat, deoarece, acesta trebuia să se
potrivească cu programului Bibliotecii, pus la dispoziție, de către organizatori.
 Așezarea și design -ul spațiului bibliotecii : Este necesară o locație încăpătoare, în care
cititorii să poată sta relaxați, răsfoind cataloagele, făcându -și o idee despre ce cărți ar
dori să citească în timp ce servesc un suc, o prăjitură sau o apă, urmând mai apoi, să
fie îndrumați de către bibliotecari, în spațiul special amenajat, pentru desfășurarea

15
dialogului intercultural, unde sunt asteptați cu sufletul deschis, de către cărțile
disponibile a fi citite.
Prin urmare, ținând cont de toate aceste aspecte, am ales ca locație de desfasurare a
evenimentului, Libraria GOG, din apropierea centrului orașului Tg Mureș, unde am
“închiriat” spațiul primului etaj al librăriei, putând astfel pune la dispoziția cititorului:
 Zona de documentare/cataloage:
Această zonă se află la câțiva metri de zona spațiului de împrumut. Acesta este locul
în care cititorii intercționează cu bliotecarii, care sunt pregătiți să îi informeze despre
existența cataloagelor, regulile bibliotecii și cărțile care sunt disponibile în acel moment.36
 Zona de imprumut :
În această zonă, bibliotecarii prezenți pe acest segment, au sarcina de a prelua cititorul
și de a verifica disponibilitatea cărții dorite a fi citită de către acesta. Dacă cartea este
diponi bilă, se va completa un permis nominal pe care sunt trecute, numele cititorului, titlul
cărții împrumutate, ora de împrumut, ora de returnare și numărul permisului de bibliotecă.37
După acest pas, bibliotecarul are sarcina de a informa cartea aleasă de citi tor, că urmează
a fi citită, după care, cititorul este îndrumat către cartea dorită, oferindu -le un spațiu adecvat
pentru desfășurarea unui dialog intercultural relaxant.
Zona cărților/ zona de citire:
Această zonă, este o zonă separată de cea de documenta re și împrumut, tocmai pentru a li
se pune la dispoziția cărții și cititorului, un spațiu cât mai deschis în desfășurarea dialogului.
Spațiul este plin de scaune și canapele, fiind destinat anume pentru șederea cât mai
confortabilă a celor două părți impli cate în dialog.38
După finalizarea lecturii, cititorul trebuie să se întoarcă cu permisul în zona de împrumut,
pentru a “împrumuta” altă carte, iar dacă nu mai dorește să citească și altceva, acesta trebuie
să returneze permisul de bibliotecă.
1. Selecția cărț ilor și pregătirea cataloagelor

36 Maria Neagu, Roxana Turcu; Biblioteca Vie: ghid de bune practici ; Bucuresti, 2010; p. 58; accesat la
15.06.2017
37 Ibidem; p. 58
38 Idem

16
Într-o bibliotecă, selecția de cărți, reprezintă aspectul cel mai important, dar și punctul
forte al acesteia. Dacă selecția cărților este făcută bine, atunci și cititorii vor fi atrași să
exploreze biblioteca. Cărțile care vor fi selectate, vor fi prezentate într -un catalog, iar
mărimea acestuia depinde de numărul cărților.39
Atunci când ne propunem să selectăm cărțile, trebuie să ținem cont de câteva aspecte,
precum: titlurile cărților trebuie să reprezinte o categorie de pe rsoane care sunt supuse
frecvent prejudecăților, stereotipurilor și chiar discriminării, iar numărul cărților disponibile
în catalog, trebuie să ofere oportunitatea cititorilor de a avea de unde să aleagă cărți.40

Așadar, în lista de mai jos, voi enumera titlurile de cărți, participante la ediția Bbliotecii
Vii, din Tg Mureș, cu ajutorul cărora, am reușit pe parcursul a trei zile consecutive de
bibliotecă, să schimbăm idei și percepții fals create de societate, des pre aceste categorii de
oameni:
Palestinean Musulman; Tineri privați de libertate (detinuti); Femeie polițist; Femeie
antreprenor; Persoana cu dizabilitați; Rrom; Blondă, Vegetarian..etc
2. Selecția și pregătirea bibliotecarilor
În cazul Bibliotecii Vii, ai ediției noastre, împreună cu echipa, am avut multiple roluri,
printre care și cel de bibliotecari. Pregătirea noastră, s -a desfășurat pe parcursul a câtorva
întâlniri, avute cu echipa și coordonatorul, la sediul nostru, pentru a afla care sunt sarcinile
noastre, și pentru a pune la punct detalii ale desfășurării proiectului.
Pe parcursul celor trei zile de Bibliotecă, în rolul de bibliotecari, am avut ocazia să
cunoaștem o mulțime de oameni, curioși să afle ce înseamnă o Biblioteca Vie, și ce
presupune a av ea un dialog intercultural, cu persoane cărora, de -a lungul timpului, le -au pus

39 Maria Neagu, Roxana Turcu; Biblioteca Vie: ghid de bune practici ; Bucure sti, 2010; p 30, accesat la
17.06.2017
40 https://www.coe.int ; pdf; p. 38, accesat la 17.06.2017

17
etichete sociale, pentru simplul fapt că erau persoane private de libertate, musulmani,
persoane cu dizabilități, sau altele.
Rolul de bibliotecari în cadrul evenimentului, nu a fost unul foarte simplu, deoarece,
acesta presupunea cunoașterea îndeaproape a anumitor lucruri, de care depindea buna
desfășurare a evenimentului, și anume:
→ Cunoașterea foarte bine, a catalogului, și a fiecarei cărți în parte, dar și câteva aspecte
reprezentative despre acestea, în scopul informării viitorilor cititori;
→ Înregistrarea corectă a cititorilor în jurnalele de împrumut, altfel, putându -se creea la
un moment dat, confuzii mari, riscând intercalarea cititorilor la aceeași carte;
→ Cererea feedback -ului continuu, din partea cărților și a cititorilor, în micile pauze;
→ Capabilitatea de a identifica cititorii potențiali dificili, și încercarea de găsi soluții la
crearea unor posibile situații problematice ivite;
→ Cunoașterea foarte bine a mediului din jurul bibliotecii, pentru a oferi un spațiu cât
mai relaxant pentru citire, cărților și cititorilor;
→ Abilitatea de a ne face usor de recunoscut de către vizitatori, și de a fi prietenoși cu
aceștia, oferindu -le încrederea necesară, pentru a încerca această nouă experiență ivită
în viața lor. 41
3. Promovarea Bibliotecii Vii
Promovarea este unul din aspectele esențiale ale Bibliotecii, modul de promovare, fiind
foarte important în garantarea succesului unui asemenea eveniment. Este esențial să ne
stabilim o stra tegie de promovare a Bibliotecii Vii, folosind diferite canale de promovare.42
Din experiența noastră, pot spune, că partea de promovare, a fost una din cele mai interesante
părți ale desfășurării evenimentului, deoarece, acesta a fost momentul în care am l uat primul
contact cu viitorii noștri cititori, în diverse ipostaze ale promovării evenimentului, cum ar fi:
stații de autobus, mijloace de transport, în școli, facultăți, pe stradă…etc.

41 https://www.coe.int ; pdf; p. 35
42 Maria Neagu, Roxana Turcu; Biblioteca Vie: ghid de bune practici ; Bucuresti, 2010; p. 49, accesat la
20.06.2017

18
Prin urmare, modul de promovare ales de organizatorii ediției Bibli oteca Vie, din Tg Mures,
a fost unul divers:
 afițe, flyere;
 campanie de stradă cu echipa de voluntari;
 publicitate în mediul on -line..etc.43

Cel mai eficient mod de promovare, a fost cel în care am luat contact direct cu viitorii
cititori, în diferitele ipostaze ale campaniei de stradă, deoarece, prin oportunitatea de a se
întâlni cu noi, viitori participanți, au putut obține informații suplimentare despre desfășurarea
evenimentului, direct de la sursă, reușind astfel, să stârnim curiozitatea și să ne asi gurăm de
participarea unui număr cât mai mare de cititori, la evenimentul nostru.
Promovarea evenimentului, s -a desfășurat, atât înainte de începerea propriu -zisă a
celor trei zile de Bibliotecă, prin metodele enumerate mai sus, cât și pe timpul celor trei zile
de proiect, în care, împreună cu echipa de voluntari, eram prezenți în fiecare după -masă, pe
străzile orașului, pentru a face publicitate evenimentului care urma să înceapă la câteva ore
distanță de momentul promovării, reușind astfel, să reamintim v iitorilor participanți, faptul că
cele mai bune cărți din biblioteca noastră, așteaptă să fie descoperite și citite de către cei mai
curioși cititori.
2.3 Trei zile fară prejudecăți…
Prima zi de Bibliotecă Vie ,
A început cu emoții, pentru fiecare dintre noi. Împreună cu echipa de voluntari, am
început ziua, promovând evenimentul, în speranța că de la ora 16:00, să avem parte de cât
mai mulți vizitatori curioși de a încerca experiența inedită a Bibliotecii Vii.
Cărțile se fâstâceau și “se citeau” între el e, cunoscându -se mai bine, sperând fiecare să
aibă parte de cât mai mulți cititori, în scopul de a reuși să schimbe mentalități și percepții fals
create desepre acestea, de către societatea în care trăim. A sosit si ora deschiderii primei zile
de bibliotec ă unde, usor nedumeriti, si -au facut aparitia primii vizitatori. Erau curioși să afle
ce găsesc la o Bibliotecă Vie, și ce presupune mai exact aceasta, iar noi, bibliotecarii, știam
exact care este rolul nostru acolo, prin urmare, am dat start Bibliotecii.

43 Ibidem; p.50.

19
Așadar, am întâmpinat primii oaspeți cu zâmbete și încredere, pentru a -i ajuta să se
relaxeze, oferindu -le îndrumări și informații despre tot procesul desfășurării unei Biblioteci
Vii. Curiozitatea și -a făcut loc în mintea multora dintre cei prezenți, fap t pentru care i -am
poftit la masă, oferindu -le gustări și alte lucruri, în timp ce răsfoiau catalogul pus la dispoziția
acestora, cu cărțile aferente.
S-au făcut primele permise…am făcut cunoștință cărților cu primii lor cititori, iar
emoțiile au început să dispară. Am început să ne relaxăm, privind cum holul se umplea de
vizitatori, și nu mai conteneam să răspundem tuturor curiozităților acestora.
Așadar, permisele curgeau, cititorii se întorceau din zona de citit, la zona de
împrumut, dorind să împrumut e și alte cărți, fiind cuprinși de euforia experienței pe care o
trăiau, și anume faptul că niște “străini” erau dispuși să între în dialog cu ei și să -și
împărtășească din experiența reprezentată de titlul cărții, iar cititorii să -și întâlnească
prejudecă țile cu care se confruntau. 44
După terminarea lecturării, am oferit fiecărui cititor, câte un chestionar, pentru
evaluarea acestuia, în scopul de a afla ce cărți s -au preferat a fi citite, ce s -a schimbat în urma
experienței trăite și ce părerea și -au form at despre scopul evenimentului.
La sfârșitul primei zile de Bibliotecă, am avut un număr de 13 cititori, care, spre
surprinderea noastră au venit și în celelalte zile, sperând să poată citi cât mai multe cărți,
profitând de această experiență oferită.
După terminarea programului, organizatorii, împreună cu bibliotecarii și cărțile, s -au
așezat la masă, împărtășind fiecare, experiența trăită pe parcursul primei zile de Biblioteca
Vie. S -au pus la cale ultimele pregătiri pentru următoare zi și am mers feri ciți acasă, cu
speranța că în următoarele zile, numărul de cititori va crește.
A doua zi de Bibliotecă Vie ,
A început din nou cu promovarea evenimentului pe străzile orașului, împărțind,
împreună cu colegii, fluturași și intrând în vorba cu oamenii, invitâ ndu-i să încerce o
experiență pe care n -au mai trăit -o până atunci.

44 Maria Neagu, Roxana Turcu; Biblioteca Vie: ghid de bune practici ; Bucuresti, 2010; p. 15, accesat la
18.06.2017

20
La ora deschiderii, văzusem deja multe fețe cunoscute din ziua precedentă, care au
revenit, de data aceasta împreună cu alți prieteni, cărora le -au povestit despre experiența trăită
și pe care i -au îndrumat cu încredere să vină să participe la eveniment. Deoarece se formau
grupuri de oameni, și prieteni, care veneau împreună pentru a lectura, am convenit cu cărțile,
să primească grupuri de câte 3 – 4 cititori odată, efort în plus pentru căr țile noastre, dar care,
s-a dovedit a fi benefic, restrangandu -se numărul de oameni care așteptau la rând pentru
cartea dorită a fi citită.
Așadar, sfârșitul celei de -a doua zi, ne -a adus un număr aproape dublu de cititori, fapt
care ne -a încurajat să dăm tot ce este mai bun, în ultima zi de eveniment, care urma să vină.
Cărțile erau extenuate, după 5 ore în care nu mai conteneau să le răspundă cititorilor tuturor
curiozităților și întrebărilor cu care au venit aceștia pregătiți, însă, satisfacția că oameni i aleg
să îi citească, a fost una uriașă, pentru fiecare carte în parte.
A treia zi de Biblioteca Vie ,
Ultima zi de eveniment, în care, după promovarea acestuia, odată ajunși la locul
desfășurării acțiunii, fiecare membru al echipei și -a luat rolul în pri mire, încercând să de -a
tot ce e mai bun din el, astfel încât, ultima zi de proiect să se transforme în punctul culminant
al ediției Biblioteca Vie desfășurată la Tg Mureș.
Prin urmare, ultima zi, am fost mult mai relaxați, datorită experienței acumulate în
cele două zile de bibliotecă, fapt care ne -a ajutat în buna desfășurare a evenimentului. Ultima
zi de proiect, ne -a ajutat să atingem “suta” de cititori, lucru care ne -a făcut să fim mai
determinați ca niciodată.
Spațiile bibliotecii, deveniseră spații de întâlnire, atât între cărți și cititori, cât și între
cărțile noastre care în scurtele pauze, profitau de timpul liber, pentru a se citi între ele.
Prin urmare, ultima zi de Biblioteca Vie, s -a încheiat într -un stil aparte, rămânând
doar echipa și căr țile, pentru a degusta din platourile special pregătite pentru noi, în scopul
de a sta toți în jurul mesei, pentru a trage fiecare concluziile acestei noi experiențe trăite din
viața fiecăruia.
Așadar, consider că această experiență unică, m -a ajutat enor m în dezvoltarea mea
personală și profesională, dezvoltându -mi abilitatea de a lucra în echipa, ajutându -mă să

21
înțeleg mai bine oamenii, ascultăndu -le poveștile de viață; reușind astfel să -mi înving
emoțiile de a vorbi în public, devenind o persoană mult m ai deschisă și receptivă.
Consider că organizarea unui asemnea eveniment, care are că scop, tocmai eliminarea
prejudecăților și a etichetelor sociale, prin intermediul dialogului intercultural, poate fi o
soluție în schimbarea mentalității românești și am eliorării tendinței de prejudecată, din țara
noastră.
Prin urmare, încurajez organizarea unor astfel de evenimente care au că scop
diminuarea tendinței de discrimnire, deoarece, în studiul de caz din cadrul celui de -al treilea
capitol al lucrării doresc să arăt reușita unui astfel de eveniment în rândul participanților
Bibliotecii Vii, fapt demonstrat prin răspunsul acestora la întrebarea din cadrul
chestionarului: „Care a fost impactul dialogului intercultural, asupra percepției dvs legate de
stereotipuri, după lecturarea cărților din cadrul Bibliotecii noastre?”
Așadar, eu m -am implicat în procesul schimbării mentalității românești cu privire la
eliminarea etichetelor sociale din țara noastră…voi ați făcut -o? 🙂

22
Metodele de cercetare:
 Metoda de cercet are folosită în cadrul proiectului, este ancheta , metodă benefică în
scopul culegerii datelor necesare într-un timp scurt.
 Instrumentul de cercetare folosit în realizarea Studiului de Caz, este chestionarul
completat la fața locului, administrarea acestuia fiind făcută pe suport de hârtie.
 Chestionarul aplicat cuprinde atât întrebări de opinie cât și întrebări deschise și
închise .
 Studiul are un caracter general , proiectul fiind adresat tuturor categoriilo r de
persoane,
acesta având ca scop tocmai eliminarea prejudecăților și etichetelor sociale.
Sursa de colectare a datelor:
 Datele colectate sunt din surse primare , fiind obținute direct de la participanții
Bibliotecii Vii, acestia completând chestionarul la fața locului, direct după încheierea sesiunii
de lecturare.
 Metoda folosită pentru generarea informațiilor primare este metoda cantitativă
aceasta
considerând a fi o foarte bună modalitate de a obține informații în profunzime despre anumiți
subiecți datele putând fi analizate din punct de vedere statistic.
 Deoarece scopului nostru, încă de la începutul organizării evenimentului, a fost acela
de a obține un feedback în timp real de la “cititorii” nostri care au încercat această
minunată experiență a B ibliotecii Vii, metoda cantitativă am considerat -o cea mai
potrivită, în aplicarea chestionarului aceasta reprezentând instrumentele importante,
prin care puteam primi un feedback real.

23

Modalitatea de lucru
 Au fost aplicate chestionare cu întrebări care au ajutat la obținerea informațiilor
privind alegerea fiecărei „cărți” citite de participant, urmate apoi de întrebări deschise,
cu scopul de a afla opinii ale cititorilor, în urma experienței trăite în cadrul
proiectului.
 Au fost folosite întrebări cu da te personale, în scopul creării unui profil al fiecărui
cititor, pentru a vedea în funcție de sex, vârstă și alte criterii, ce cărți au fost preferate
a fi citite, în vederea acumulării unor date și informații veridice în folosul unei
viitoare organizări a l unui proiect asemănător.
Caracteristici ale participanților la chestionar:
 Subiecții evenimenului nu au fost selectați după anumite criterii de sex, vârstă,
naționalitate, ci dimpotrivă, participanții la acest proiect, care a avut ca scop, tocmai
eliminarea etichetei sociale și a prejudecaților, au fost toți cei care au dorit să participe
și să încerce experiența unui astfel de eveniment, oameni de toate vârstele, cel mai în
vârstă cititor al Bibliotecii, având onoranata vârstă de 63 de ani.
Numărul celor chestionați:
 Numărul participanților la eveniment și în acelasi timp, a celor care au completat
chestionarul, a fost de 100 de persoane, într -un interval de trei zile consecutive, în care:
→ În prima zi: au fost 13 participanți;
→ A doua zi: au fos t 34 participanți;
→ A treia zi: au fost 53 de participanți.
Rezultate așteptate :
În urma acestui proiect, rezultate asteptate au fost:
→ Combaterea și contribuirea la începutul unui proces de eliminare a etichetelor
sociale și a prejudecăților, în urma organizării unui astfel de eveniment social;
→ Schimbarea viziunii “cititorilor” asupra “cărților” vii, prin intermediul dialogului

24
intercultural și a informațiilor împărtășite, unul celuilalt;
→ Stârnirea curiozității tinerilor și a celor mai în vârstă, de a participa la dialoguri
interculturale, în scopul unui schimb de experiență și a schimbării unor mentalități
greșite, create de soc ietate, despre diveristatea culturală din care facem parte;
Contribuțiile proprii:
În ceea ce privește contribuțiile aduse în cadrul proiectului Biblioteca Vie – Locul unde
cărțile sunt oameni, voi aminti următoarele :
→ Implicarea directă în organizarea ev enimentului prin promovarea acestuia atât în
mediul online, cât și în cadrul universităților și a liceelor, informând viitorii cititori
despre desfășurarea evenimentului, prin lipirea de afișe și flyere în spațiilor publice;
→ Rolul de bibliotecar avut în ca drul evenimentului, ceea ce a însemnat pe de -o parte:
primirea cititorilor; acordarea “permisului” de bibliotecă; îndrumarea acestora către
cărțile dorite a fi citite și contribuirea la buna desfășurare a dialogului intercultural;
→Adunarea și colectarea datelor, precum și trecerea acestora în format electronic;
→Interpretarea datelor și analiza răspunsurilor, acestea ducând la viitoare ipoteze ale
lucrării de disertație.
Așadar, în cele ce urmează, voi prezenta studiul de caz realizat pe baza proiectul ui,
scoțând în evidență impactul evenimentului aupra tinerilor cititori, prin numărul de partic i-
panți prezenți, dorind astfel să arăt pe de -o parte, care au fost cărțile cele mai peferate a fi
lecturate de către cititorii Bibliotecii Vii , iar pe de altă parte, să expun feedback -ul primit
din partea fiecărui cititor în urmă experienței trăite, arătând astfel impactul dialogului inte r-
cultural avut asupra mentalității și percepțiilor acestora, cu privire la prejudecățile, etichetele
sociale și diveristat ea umană.

25
Prezumții :
1. În ultima zi de Bibliotecă Vie, au fost prezenți cei mai mulți cititori;
2. Cei mai activi participanți au fost cei cu vârste cuprinse între 18 -26 ani;
3. Prietenii și anturajul au avut un aport semnificativ privind numărul mare de cititor i
prezenți în ultima zi de “Bibliotecă Vie”;
4. Majoritatea chestionaților au fost pentru prima dată în rolul de cititori ai unei astfel de
biblioteci;
5. Cărțile cele mai citite din prima zi, au fost “persoanele cu dizabilitati” și “blonda”;
6. Cartea cea mai lip sită de stereotipuri din cadrul proiectului este “ vegetarianul”;
7. Tinerii privați de libertate, palestineanul musulman și rromul, au fost cele mai
lecturate cărți, fiind cele mai vizate de sterotipuri și etichete sociale;
8. 99% din cei chestionați, recomandă și altora experiența trăită în cadrul “Bibliotecii”;
9. 97% din cei prezenți doresc să mai participe la încă o ediție a „Bibliotecii Vii”.

26
Studiu de Caz
Interpretarea chestionarului va fi făcută pe baza răspunsurilor primite din partea
subiecților în cadrul celor trei zile de “Bibliotecă Vie”. Am făcut o paralelă între acestea,
arătând pe de -o parte diversitatea răspunsurilor structurate pe zile, iar pe de altă parte evoluția
evenimentului. Prin urmare:
1. Evoluția numărului de cititori pe zile:

Fig.nr.3.1 Evoluția numărului de cititori pe zile
Din punct de vedere al numărului de cititori prezenți în cadrul „Bibliotecii Vii” , se
poate observa din graficul de mai sus, o evoluție constantă, din prima, până la ultima zi.
Dacă în prima zi, participanții au fost rezervați și timizi în lecturarea cărților, fiind
doar 13 cititori, în a doua zi, numărul aproape s -a triplat, ajungând la 34 de cititori. Ultima zi
de Bibliotecă Vie, a cunoscut o evoluție deosebită, cărțile noastre fiind citite de un total de 54
de cititori, astfel fiind confirmată prima ipoteză a lucrării.
2. Care este vârsta dvs?
Atunci când am organizat acest eveniment, primul gând al nostru, a fost acela de a
reuși să atragem cât mai mulți tineri, spre acest proiect, în speranța de a contribui la
13 34 53
Prima zi A doua zi A treia zi

27
schimbarea mentalității greșit formate de -a lungul timpului despre anumite categorii de
persoane.
Potrivit graficului de mai jos, putem observa prezența majoritară de 38,46% încă din
prima zi, a celor cu vârsta cuprinsă între 18 -16 ani, urmați îndeaproape de cei cu vârste
cuprinse între 27 -35 ani, cu peste 31% prezență.
Prima zi:

Fig.nr.3.2 Prezența reprezentată de vârstele cititorilor din prima zi
Interesant de văzut la prima zi, este faptul că dintre cele două categorii de vârst e
rămase „pe tabel”, respectiv cei peste 36 ani și cei sub 18 ani, majoritari au fost cei din prima
categorie, reprezentând 23,07% din totalul participanților din prima zi, restul, fiind completat
de cei mai tineri (7,69%).
A doua zi:
Fig.nr.3.3 Prezența reprezentată de vârstele cititorilor din a doua zi
38%
31% 23% 8% Între 18 -26 ani
Între 27 -35 ani
Peste 36
Sub 18

28
A doua zi de „Bibliotecă”, aduce modificări pe graficul reprezentat de “vârstă”, a
celor prezenți, schimbarea având loc între cele două „exreme” de categorii de vârstă. Dacă
prezența majoritară, este men ținută și susținută de cei cu vârste cuprinse între 18 -26 ani, cu
38,2%, respectiv, cei cu vârste între 27 -35 de ani (29 %), diferența între primele doua zile de
eveniment, este dată de schimbarea din clasament a pozițiilor celor două categorii „de capăt”.
Cei mai tineri dintre participanți, au ocupat locul al treilea din clasament, aceștia fiind
prezenți în a doua zi, cu un procentaj de 23,5%, spre deosebire de cei 8,8%, reprezentat de
cei cu vârsta peste 36 ani.
A treia zi:

Fig.nr.3.4 Prezența repreze ntată de vârstele cititorilor din a treia zi

Odată cu venirea ultimei zile de „Bibliotecă Vie”, numărul participanților la
eveniment, a crescut de patru ori mai mult decât în prima zi, ajungând la un nr de 53 de
cititori. Cei cu vârste cuprinse între 18 -26 ani, au luat cu asalt cărțile „Bibliotecii”, reușind
astfel să reprezinte o majoritate de 38,46% din totalul de cititori, fiind urmați îndeaproape de
cei 32%, reprezentați de tinerii cu vârste cuprinse între 27 -35 ani. Cei mai tineri cititori ai
noștri, ne-au surprins într -un mod extrem de plăcut, prin prezența și curiozitatea lor de a
încerca o experiență de genul „Bibliotecii Vii”, reprezentând 19% din totalul prezent.
Așadar, pot concluziona după cea de -a treia zi de “Bibliotecă Vie”, faptul că ceea ce
am urmărit prin organizarea acestui eveniment: atragerea a cât mai multor tineri, s -a dovedit a
fi o reușită, fapt demonstrat de graficele de mai sus, reprezentând vârstă cititorilor prezenți la
eveniment.

19%
38% 30% 13% Sub 18 ani
Între 18 -26 ani
Între 27 -35 ani
Peste 36 ani

29
3. Genul dumneavoastră
Prima zi:

Fig.nr.3.5 Structura pe sexe în prima zi

În prima zi, după cum se poate observa pe graficul nr.3.5, o majoritate covârsitoare a
prezenței în cadrul proiectului, a fost reprezentata de sexul feminin. Acest lucru se va observa
si în graficul reprezentat de cărțile cele mai citite din această zi. Așadar, în prima zi, „sexul
frumos” a reprezentat majoritatea cu 61,53%, urmate fiind de cei 38,46%, bărbați.

A doua zi:

Fig. 3.6 Structura pe sexe din a doua zi

Una din cele mai plăcute surprize, a avut loc în ce-a de-a doua zi, în care am constat,
în urma analizării chestionarului, că bărbații, au reușit prin prezența masivă la eveniment, să
egaleze femeile.
62% 38% Feminin
Masculin

30
Așadar, 50% din prezență, este reprezentată de bărbați, celalată jumătate fiind
reprezentată de femei. Această schimbare majoră, se va observa și la graficul privind cărțile
citite, amprenta bărbaților, fiind foarte mult simțită, în alegerea acestora, și a procentajelor
obținute de fiecare carte în parte.

A treia zi:

Fig. 3.7. Structura pe sexe din a treia zi

În ce -a de-a treia zi, se observă o creștere procentuală a prezenței feminine în cadrul
evenimentului, acestea reprezentând o majoritate de 57%, restul de 43%, fiind reprezentată de
bărbați. Așadar, cu toate că nu credeam într -un procentaj atât de mare în privința prezenței
masculine, mărturisesc că sunt foarte încântată să observ, o egalitate aproape constantă, de -a
lungul celor trei zile între cele două sexe în ceea ce privește prezența în cadrul evenimentului.
4. De unde ați aflat despre evenimentul “ Biblioteca Vie?”
Prima zi:

Fig.nr.3.8 Sursa de informare despre organziarea evenimentului în prima zi
43%
57% Masculin
Feminin
6
4
3
Afișe Facebook Prieteni

31
În prima zi, 46,15% din totalul celor prezenți, au declarat că au aflat de evenimentul
nostru prin intermediul afișelor. Prezența mai ridi cată din prima zi a participanților cu vârsta
peste 36 de ani, se datorează în mare parte promovării evenimentului pe această cale.
Tendința de creștere a prezenței celor tineri la Biblioteca Vie începând din a doua, până în a
treia zi, se datorează promo vării în mediului on -line a evenimentului, fapt ce reiese din
graficul de mai jos, și cel prezentat anterior, cu nr de particianți activi.
A doua zi:
Fig.nr.3.9 Sursa de informare despre organziarea evenimentului din a doua zi
A doua zi de „Bibliotecă Vi e” aduce cu ea prezența mai multor tineri, cei sub 18 ani,
făcând schimb de locuri în clasament cu cei” peste 36 ani”, acest lucru datorându -se și
prezenței tinerilor în mediul on -line și promovării evenimentului în acest context. Așadar, a
doua zi de „Bib liotecă Vie”, a fost „asaltată” de cititori tineri, veniți tocmai din mediul on –
line.
A treia zi:

Fig.nr.3.10 Sursa de informare despre organziarea evenimentului din a doua zi
49%
32% 19%
Prieteni
Facebook
Asișe

32
A treia zi de eveniment, aduce surprize plăcute privind sursa de atragere a cititorilor,
odată, prin prezența numeroasă a acestora, iar pe de altă parte, am fost surprinși să vedem că
o bună parte din cei prezenți în primele zile, au revenit și în ultima zi, însoțiți de prieteni.
Așadar, graficul nr.3.10 demonstrează importanța prietenilor și influența acestora asupra
prezenței atât de numeroase a tinerilor la Biblioteca Vie, confirmandu -se ipoteza de la
începutul studiului de caz. Aproape 50% din subiecți, au răspuns că au aflat despre
eveniment, de la prieteni, urmați de cei 3 2% care au venit în urma promovării evenimentului
în mediul on -line, restul de 19%, aflând de acesta, de pe afișele din stație, universități sau alte
spații publice.
4. Ați mai fost vreodată cititor într -o “Bibliotecă Vie?”
Prima zi:

Fig.nr.3.11 Cititor ai Bibliotecii Vii
Prima zi de Bibliotecă, a fost o experiență nouă, atât pentru mine ca și membru al
echipei de organizare, cât și pentru cititorii dornici de a încerca experiența unui dialog
intercultural, oferit de un eveniment social, ca urmare, 100% din cei prezenți, au declarat că
sunt pentru prima dată cititori într -un asemenea proiect.
A doua zi:
A doua zi, aduce cu ea, câțiva prieteni mai vechi ai „Bibliotecii”, fapt care ne -a
bucurat și impresionat în același timp, deoarece prezența acestor oameni care caută să
participe la fiecare ediție de Bibliotecă Vie, ne demostrează impactul major pe care î l are
evenimentul asupra lor, fiind mereu dornici să poarte dialoguri intercultuturale, pentru un
13
0
Nu, este prima dată Da

33
schimb de expereință, lecții de viață și deschiderea unor orizonturi în care prejudecățile nu
există.

Fig.nr.3.12 Cititori ai Bibliotecii Vii în a doua z i
Așadar, constatăm cu ajutorul graficului, că prezența celor care au mai participat la
evenimente de acest fel, a crescut cu 14,7%, majoritatea care au fost pt prima dată în rolul de
cititori ai unei Biblioteci Vii, fiind reprezentați de procentajul de 85 %.
A treia zi:

Fig.nr.3.13 Cititori ai Bibliotecii Vii în a treia zi
În a treia zi, diferența dintre cei care au mai fost părtași la un eveniment de genul
Bibliotecii Vii și cei care sunt pt prima dată, rămâne constantă, majoritatea de 83%, fiind la
prima experiență de genul acesta, restul, de 17%, fiind prieteni mai vechi ai acestui stil de
eveniment, care promovează dialogul intercultural, în scopul eliminării prejudecăților și a
etichetelor sociale.
83% 17%
Nu, e prima data
Da

34
5. Ce cărți ai ales să lecturezi în cadrul proiectul ui "Biblioteca Vie"?
Prima zi:

Fig.nr.3.14 Cărți citite în prima zi
Prima zi de Bibliotecă Vie, a adus citititori pentru fiecare carte în parte, unele dintre
ele fiind mult mai „lecturate” decât altele. După cum se poate observa din graficul atașat mai
sus, în prima zi, cea mai citită „carte” în proporție de 77% a fost cartea intitulată „persoană cu
dizabilități”, aceasta stârnind cel mai mult curioziatatea în rândul cititorilor din prima zi,în
ideea de a descoperi cum trăiește o persoană cu nevoi speci ale și cum izbutește aceasta să se
descurce singură, cititorii reușind astfel să elimine prejudecățile, legate de această categorie
de persoane.
Datorită numărului mare de participante la Biblioteca Vie, cea mai citită carte, după
cea a persoanei cu diz abilități, a fost cartea „blondă”, aceasta fiind lecturată în proporție de
69, 23% din totalul celor prezenți în prima zi. ( 50% dintre participante, au fost blonde).
Stereotipul blondei, a devenit foarte popular în rândul cititoarelor noastre și nu numai , de aici
și rezultatele graficului cu privire la lecturarea masivă a acestei cărți, astfel fiind confiramată
ipoteza conform careia persoanele cu dizabilități și blonda, au fost cele mai citite cărți din
prima zi.
10
2 6
4 7
3
1 9

35
Nici tinerii privați de libertate, „nu au scăpat” necitiți, aceștia ocupând locul al treilea
în topul celor mai citite cărți, din prima zi. Faptul că am avut în rândul cărților de pe raftul
bibliotecii și carte din categoria „tineri privați de libertate”, a stârnit foarte mult curiozitatea
și dorința , în special al tinerilor, de a sta față în față și de a purta un dialog cu aceștia, reușind
astfel să descopere omul și povestea din spatele gratiilor în încercarea de a nu mai judece
omul, ci povestea acestuia.
Cartea intitulată „vegetarian”, a avut cei mai puțini cititori, reușind astfel să ne
gândim că vegetarianismul nu mai este privit ca un stereotip în rândul cetățenilor, ci a ajuns
să însemne doar un stil de viață sănătos, abordat ce cei care vor să facă o schimbare în viață
lor, din acest punct de vedere.
A doua zi:

Fig.nr.3.15 Cărți citite în cea de -a doua zi

36
A doua zi de „Bibliotecă Vie ”, aduce schimbări, atât în rândul cititorilor prezenți la
eveniment, cât și în rândul cărților citite. Dacă în ceea ce privește cititorii, diferen ța vizibilă,
este dată de egalitatea produsă între femei și bărbați, acest lucru se resimte și în schimbarea
de clasament produsă în rândul cărților celor mai preferate a fi citite.
„Tinerii privați de libertate”, reprezintă într -adevăr un stereotip care cu greu este
eliminat din mintea oamenilor, aceștia judecând direct omul și nu povestea. Cei mai mulți
cititori însă, au fost foarte dornici de a cunaoște povestea din spatele tinerilor deținuți,
încercând prin dialogul purtat, să -și schimbe ideea și preju decata conform cărora <<toți
deținuții sunt periculoși, criminali și fără sentimente >>.
O altă carte care a atras atenția în mod deosebit, este cea a „palestineanului
musulman”, care a fost citit de 65% din cei prezenți în a doua zi de „Bibliotecă Vie”, aceștia
arătându -se foarte încântați de cartea noastră, semn că oportiunitatea unui dialog, contribuie
la eliminarea etichetelor sociale.
O altă categorie plină de stereotipuri, care prin prezența s -a la Biblioteca vie, a strâns
o mulțime de cititori, pla sând cartea pe locul al treilea ca fiind cea mai citită, este cartea
„rrom -ului”, care și -a dorit să fie prezentă pe rafturile bibliotecii din dorința de a ajuta cititorii
să își schimbe ideile preconcepute despre rromi, ajutându -i să facă o delimitare cl ară între
rromii care merg la școală, muncesc, se spală și sunt corecți, și cei care fură, înjură, sunt
murdari și jignesc. Astfel, impactul dialogului purtat între carte și cititor, a fost unul pozitiv,
fapt demonstrat și în graficul următor unde, cartea „rrom -ului”, se menține în clasamentul
celor mai citite cărți.
Persoana cu dizabilități, este o altă categorie de carte, care a stranit curiozitatea
cititorilor, în ideea eliminării prejudecăților legate de aceste persoane. Persoanele cu
dizabilități, sun t văzute de cele mai multe ori, ca fiind niște persoane neajutorate, față de care
exprimăm compasiune și milă. Cititorii acestei minunate cărți, au avut ocazia și oportunitatea
de a fi învățate să joace șah de către „cartea” nevăzătoare, fapt care i -a dete rminat pe toți cei
care credeau că cei nevăzători nu sunt capabili de lucruri, să își schimbe mentalitatea și
părerea asupra acestora, conștientizând faptul că de cele mai multe ori, persoanele cu nevoie
speciale, sunt mult mai capabile de unele lucruri de cât noi.

37
Așadar, tinerii privați de libertate, palestineanul musulman , rromul și persoanele cu
dizabilități, au reprezentat în cea de -a doua zi, cărțile cele mai citite, astfel concluzionând că
aceste categorii de persoane, sunt în viziunea cititorilor, cele mai prejudecate și stereotipizate.
A treia zi:

Fig.nr.3.16 Cărți citite în a treia zi
A treia zi, îi aduce din nou în prim plan pe tinerii privați de libertate, aceștia
reprezentând cea mai citită carte din bibliotecă, cu 41,50% procente, urma ți îndeaproape de
palestineanul musulman, altă carte stereotipizată citită de 37,73% dintre participanți.
Pe poziția a treia, cea mai citită carte, este rromul, cu 32,07%, urmată de persoanele
cu dizabilități (30,18%). Pe aceeași poziție în clasament, se află două tipuri de cărți
stereotipizate de societate, femeia antreprenor (14,52%) și blonda (24,52%), acestea fiind
catalogate de sociatate, drept „proaste” sau „ femei prea emotive, respectiv mai slabe decât
bărbații”.
Nici femeia polițist nu este ocol ită de stereotipuri, acesta fiind văzută ca nepotrivită
în această meserie care se dorește a fi considerată meserie „pentru bărbați”, unde femeile nu
au ce cauta, făcând parte din domeniul „masculin”.
16
7 20
13 22
17
5 13
Persoană
cu
dizabilități Femeie
polițist Palestinian
musulman Femeie
antreprenor Tineri
privați de
libertate Rrom Vegetarian Blondă

38
Era o vreme când vegetarianismul era văzut ciudat d in afară, acesta devenind un
stereotip, în rândul oamenilor. De o vreme încoace însă, acest stil de viață, este abordat de tot
mai mulți oameni, acesta nemaifiind văzut ca pe un lucru ciudat sau catalogat drept „ fiță”.
Prin urmare, cu ajutorul graficelo r, putem arăta faptul că vegetarianismul nu mai este
privit ca pe un stereotip în rândul oamenilor, această carte fiind cea mai puțin citită dintre
cărțile de pe rafturile Bibliotecii Vii.
Așadar, în urma graficelor prezentate mai sus, putem concluziona fa pt că cele mai
citite și tot odată cele mai stereotipizate cărți în rândul cititorilor, au fost „ tinerii privați de
libertate, palestineanul musulman și rromul, urmați îndeaproape de persoanele cu dizabilități
și blonda.
Ce impact a avut dialogul intercu ltural purtat între cititor și carte și cât de utilă a fost
această experiență în rândul participanților din cadrul proiectului „Biblioteca Vie – Locul unde
cărțile sunt oameni”, aflăm din răspunsurile date de subiecți, la întrebarea: „Care a fost
impactu l dialogului intercultural asupra percepției dvs legate de stereotipuri?”
6. Care a fost impactul dialogului intercultural asupra percepției dvs legate de
stereotipuri?
Răspunsuri „culese” și alese de la cititorii noștri:
“ Înainte de a sta de vorbă cu omul cu dizabilități, îi consideram pe aceștia, oameni
neputincioși, însă am fost surprinsă să constat că aceștia sunt mult mai abili decât noi în
multe situații ( ex. șah) și mult mai optimiști. Acest dialog, m -a ajutat să -mi schimb percepția
despre ei, privin du-i acum, cu alți ochi.”
“Personal, îi consideram ciudați pe vegetarieni, n eînțelegând ideea de a nu mânca
deloc carne (precizez că sunt bărbat) însă, după un dialog intens, am înțeles că acest
vegetarianism, este doar un simplu stil de viață și că nu te face mai puțin bărbat, faptul că nu
mănânci carne.”
“ Înainte de a sta de vorbă și de a cunoaște mai bine “blonda”, eram primul care făcea
glume pe seama acestora, mereu considerându -le pe toate la fel. Datorită experienței trăite în
cadrul Bibliotecii Vii și în urma dialogului avut cu această carte, am reușit să -mi schimb
percepția despre această “categorie” de fete, constatând că acestea pot fi mult mai inteligente
decât credeam, această carte având chiar o funcție de conducere în cadrul unei companii, fapt
care mi -a demonstrat încă odată, constrariul la tot ceea ce gândeam despre acestea.”

39
“Am venit la Biblioteca Vie, plină de stereotipuri legate de cei de etnie rromă,
nelăsând pe nimeni să îmi schimbe părerea despre aceștia fiind convinsă că toți sunt la fel de
violenți, leneși, și needucați. În urma, discuției avute cu “cartea” intitulată “Rrom”, am fost
surprinsă să descopăr că sunt și persoane de etnie rromă, care își câștigă existența din muncă
cinstită și nu din cerșit, sau furturi și tot odată, am avut marea surprindere să constat că
aceștia pot fi chiar oameni destepți, de la care ai ce învăța.”
“Când auzeam în jurul meu de musulmani, primul lucru cu care ii asociam, era
terorismul. Pentru mine, toti erau la fel, înainte de a încerca experiența Bibliotecii. Faptul că
am avut ocazia să port un dialog personal cu un palestinean musulman, m -i s-a parut cea mai
interesantă experiență trăită de până acum, ajutându -mă să înțeleg, că nu toți musulmanii se
ocupă cu terorismul, acestia neavand nici -o vina sau nici o legatură cu ceilalti oameni
extremisti din cultura lor.”
“ Aveam multe stereotipuri legate de femei, până să vin aici. Consideram ca cel mai
potrivit loc pt ele, este la cratiță sau să aibă grijă de copii. Femeia polițist m -a surprins prin
tăria ei de caracter si prin bărbăția de care a dat dovadă, iar femeia antreprenor, nu mai spun,
ca este de o inteligență rar întalnită. Aceste doua femei, m -au determinat sa imi schimb
perceptia despre femei în general, dovedindu -mi prin gândirea, experi ența și funcțiile pe care
le dețin, că și femeile pot fi egale bărbaților și uneori chiar mai pricepute în funcțiile specifice
bărbaților.”

7. Care a fost cea mai importantă lecție primită în timpul lecturării unei cărți?
Răspunsuri „culese” și alese de la cititorii noștri:
“Să fiu mai sigură pe ceea ce îmi doresc și să am încredere în mine și în forțele proprii”;
„Că trebuie să ne bucurăm unii de alții și să ne acceptăm cu defectele și calitățiile noastre”;
„Să mă pun mai mult în valoare”;
„Să am curaj să încerc lucruri noi fără să -mi fie teamă de eșec, iar dacă îl voi cunoaște, să -l
accept și să merg mai departe”;
„Să păstrez o atitudine pozitivă indiferent de situație”;
„Viața merită trăită!”;
„Că vinul roșu trebuie să aibă minim 13% alcoolemie iar cel alb 11% :)) „;

40
„Am învățat că suntem diferiți cu toții și că nu există: "eu fac cel mai bine" ;
„E important să ne bucurăm de toate momentele din viața noastră”
„Cu toții suntem o carte deschisă”;
„Vegetarianismul este un mod nou și sănătos de viață și tot odată am învățat că posibilitatea
unor studii în străinătate îți poate largi orizontul;
„ Am învățat că greșesc și eu, mai mult decât credeam”;
„Avem o singură viață!”
„Să nu -mi fie teamă în viață să fiu așa cum sunt”;
„Se poate trăi și cu un regim vegetar ian fără a simți lipsuri alimentare”;
„Totul pornește din noi!”
„ Am învățat despre faptul că poți să -ți schimbi modul de viață și gândirea, indiferent de
vârstă”;
„Am învățat numeroase lucruri legate de viață, de alegerile pe care le faci și nu în ultimul
rând faptul că depinde numai de noi să ne construim viitorul pe care ni -l dorim”.

8. Pe viitor, ce cărți ați dori să regăsiți pe rafturile Bibiotecii Vii, pentrut a fi citite
de dvs?
“Om al străzii”;
“Femeia chirurg”;
“Politician”;
“ Persoane infestate cu HIV”;
“Travestit”
“Hermafrodit”
“Persoană obeză”;
“Prostituată”
“ Om pitic”;
“Victime ale unor abuzuri fizice/ psihice/sexuale.
“Femeie abuzată”;
“ Fost dependent de droguri”
“ Fost dependent de jocuri de noroc”
“Ateu”;
“ Femeie care lucrează în domeniul IT”…etc

41
Acestea sunt câteva din numeroasele idei și sugestii propuse de subiecții noștrii, în
ceea ce privește, viitoarele categorii de cărți care se doresc a fi regăsite pe rafturile bibliotecii
și citite de către cititorii noștri.
9. Ați recomanda și alto ra experiența participării în cadrul unui proiect
“Biblioteca Vie – Locul unde cărțile sunt oameni”?

Fig.nr.3.17 Recomandarea Bibliotecii Vii
După cum se se poate observa din graficul nr.3.17, 99% din totalul participanților din
cadrul evenimentului “ Biblioteca Vie” au răspuns afirmativ, fapt care demonstrează succesul
organizării unui proiect de genul acesta și impactul pozitiv asupra participanților la acest
eveniment, obiectiv care ni l -am propus odată cu organizarea proiectului, scopul nostru fii nd
atins, fapt rezultat și din răspunsurile primite la întrebarea finală:
10. Dacă pe viitor s -ar organiza o alta ediție a Bibliotecii Vii, ați fi dispuși să mai
participați?

Fig.nr.3.17 Participarea la o altă ediție – Biblioteca Vie
99
1
Da Nu
97
3
Da Nu

42
Comform ipotezei, cei m ai mulți din cei prezenți la eveniment, au răspuns afirmativ la
întrebarea de mai sus, astfel ediția Biblioteca Vie, 2014 din Tg Mureș, s -a arătat a fi un
succes în rândul participanților.
Așadar, pe viitor, promitem organizarea unei viitoare ediții “Bibli oteca Vie – Locul
unde cărțile vorbesc”, în scopul continuării acestei frumoase lucrări, în ideea unei cercetări
mult mai elaborate, propunându -mi realizarea unor corelații între ediția prezenta și o ediție
viitoare.

43
Concluzii și propuneri:
Concluzii:
În urma celor trei zile organizate în cadrul proiectului intitulat „Biblioteca Vie – locul
unde cărțile sunt oameni”, ediția 2014, din Tg Mureș, participanții au avut oportunitatea de a
încerca experiența unui dialog intercultural împreună cu „ cărți vii”, alese dintr -o varietate de
categorii de persoane stereotipizate, în ideea de a oferi cititorului o cât mai mare diversitate în
alegerea acestora în scopul eliminării unor stereotipuri și prejudecăți formate de -a lungul
timpului. Cărțile de pe „rafturile” Bibliotecii, au fost puse la dispoziția cititorului, oferindu -i
acestuia un cadru cât mai plăcut și relaxant în scopul unei conversații deschise între cei doi
participanți la dialog, respectiv cartea și cititorul.
Evenimentul s -a desfășurat p e trei zile consecutive, fiecare zi, aducând ceva în plus
față de ziua precedentă, făcând -o mai bună pe cea prezentă și îmbunătățind -o pe următoarea.
Cărțile de pe rafturile bibliotecii au fost diverse, începând de la persoană cu dizabilități, tineri
priva ți de liberate, femeie polițist, blondă și până la vegetarieni, musulman, rrom..etc.
Prima zi de bibliotecă , s-a bucurat de un real succes avut din partea prezenței
majoritar feminine, acest lucru punându -și amprenta și pe clasamentul din prima zi, unde pe
primele poziții s -au clasat persoanele cu dizabilități, și cartea blondă, fapt care confirmă
ipoteza dată de la începutul lucrării.
În a doua zi, lucrurile s -au schimbat, bărbații reușind să egaleze femeile în privința
prezenței în cadrul evenimentulu i, lucru resimțit și pe graficele prezentate care au adus pe
prima poziție tinerii privați de libertate urmați de palestineanul musulman și rrom.
Este greu să încerci să convingi pe cineva că un om privat de libertate, s -a schimbat,
în urma experienței tră ite în spatele gratiilor devenind un alt om. În acest scop, am ales să
punem „pe rafturile Bibliotecii”, și o astfel de categorie de persoane, în ideea de a le oferi
ocazia cititorilor, să stea față în față cu un deținut, reușind prin intermediul dialogul ui să -l
determine să -și schimbe ideile și mentalitatea asupra tuturor celor care „ fac pușcărie”.
Majoritatea oamenilor, atunci când aud de deținuți, primul lucru care le trece prin minte, este
acela de infractor, violator sau criminal, și orice ar fi făc ut, trebuie să stea închis. Sunt însă și
tineri deținuți care, în loc să fie judecați, ar trebui ajutați de societate, în scopul de a
conștientiza fapta comisă și de a vedea lucrurile diferit față de cum le vedea înainte de a face
închisoare.

44
Așadar, în ur ma analizării graficelor prezentate în cadrul lucrării, se poate confirma
ipoteza conform căreia, cea mai citită carte în urma celor trei zile, a fost cea a tinerilor privați
de libertate.
Curiozitatea și dorința de a avea un dialog cu un musulman a cărei nație, este pusă sub
eticheta, din cauza unor etremiști, i -a determinat pe cititori să -și îndrepte aproape toată atenția
asupra acestei cărți. În urmă dialogului intercultural, subiecții bibliotecii, s -au arătat foarte
încântați de cartea noastră exprimâ ndu-și dorința de a o mai citi și următoarea zi. Prin urmare,
acest lucru ne demnonstreaza faptul că scopul nostru a fost atins, și că prin intermediul
dialogului intercultural am reșuit împreună cu cărțile alese, să schimbăm mentalități și să
înlăturăm pr ejudecăți create de societate.
„Blonda” rămâne un stereotip care a luat naștere din….nimic. Tocmai din acest motiv, am
dorit să punem pe „rafturile” bibliotecii, această carte, în scopul de a elimina eticheta pusă de
societate, conform căreia, blondele s unt mai puțin deștepte decât brunetele sau roșcatele.
Această carte s -a bucurat de un real succes în rândul cititoilor, și în special în cel al
cititoarelor, deoarece, multe dintre ele, s -au identificat cu cartea noastră, împărtășind aceeași
experiență.
A treia zi, din nou găsim în fruntea clasamentului, tinerii privați de liberate, cu cel mai
mare procentaj, urmați de palestineanul musulman și persoanele cu dizabilități. Femeia
antreprenor și blonda sunt și ele stereotipuri ale societății, cu ajutorul dia logului intercultural
reușindu -se înlăturarea unor prejudecăți și schimbarea multor mentalități despre aceste
categorii de cărți.
Așadar, prin efectuarea chestionarului de opinie și în urma analizării rezultatului
acestuia, am reușit să răspund ipotezelo r de la începutul lucrării, trăgând următoarele
concluzii care relevă chintesența lucrării, astfel:
În urma celor trei zile de Bibliotecă Vie, obiectivul propus de noi s -a îndeplinit, marea
majoritate a participanților fiind cei tineri cu vârste cuprinse între 18 -26 de ani, urmați de cei
cu vârste între 27 -35 ani.
Pentru cei mai mulți dintre cititori, experiența trăită în cadrul ediției 2014 a Bibliotecii
Vii din Tg Mureș, a fost prima de acest fel, aceștia încercînd pentru prima dată rolul de
cititori a unei cărți vii, ipoteză confirmată de răspunsurilor primite.

45
În urma analizei chestionarelor, putem confirma cea de -a treia ipoteză, conform căreia
numărul mare de cititori din ultima zi se datorează influenței prietenilor, care au fost
prezenți în prime le zile de bibliotecă și care la rândul lor au revenit în următoarele zile însoțiți
de alți prieteni cărora le -au recomandat cu entuziasm participarea la eveniment.
Așadar, întrebați dacă ar mai participa la o viitoare ediție Biblioteca Vie, cititorii au
răspuns afirmativ, aceștia fiind plăcut impresionați de scopul și organizarea proiectului,
acesta având un impact pozitiv asupra lor, lucru demonstrat prin răspunsurile date de aceștia
la întrebarea “ Care a fost impactul dialogului intercultural asupra pe rcepției dvs legate de
stereotipuri?”
Prin urmare, în urma analizării chestionarului, concluzionez faptul că organizarea
ediției de Bibliotecă Vie, la Tg Mureș, s -a dovedit a fi un real succes în rândul cititorilor,
aceștia reușind să înlăture și să elimin e multe din sterotipurile create de societate, în urma
dialogului purtat cu diversele cărți puse la dispoziția acestora, tocmai în ideea de a avea o
selecție cât mai diversificată în alegerea și eliminarea a cât mai multor stereotipuri și
prejudecăți legat e de categoriile de “cărți” selectate și puse la dipoziția cititorilor pe
„rafturile” Bibliotecii.
Propuneri:
Datorită feedback -ului pozitiv primit din partea cititorilor, atât în urma discuțiilor
deschise purtate cu aceștia, cât și pe baza analizării răspunsurilor din cadrul chestionarelor,
propun pe viitor, organizarea unei noi ediții a Bibliotecii Vii, în cadrul căreia, pe baza unor
selecții, să încercăm să punem la dispoziția cititorilor categoriile de cărți propuse de aceștia în
urma răspunsurilor primite la întrebarea: “Pe viitor, ce cărți ați dori să regăsiți pe rafturile
Bibiotecii Vii, pentrut a fi citite de dvs?”.
Pentru că am fost încurajați de către participanții ediției 2014 la Biblioteca Vie, să
organizăm constant un astfel de eveniment, și tot odată, datorită răspunsurilor majoritar
afirmative primite la întrebarea chestionarului „ Dacă pe viitor s -ar organiza o alta ediție a
Bibliotecii Vii, ați fi dispuși să mai participați?”, ne dorim și ne propunem să respectăm
dorința cititorilor de a organiza în viitorul apropiat o altă ediție, fiind încurajați și de numărul
mare de participanți care s -au anunțat și s -au arătat dornici de a fi prezenți la o viitoare ediție
Biblioteca Vie.

46
De asemenea, ne propunem să ținem cont de toate sfaturile, comen tariile, părerile și
ideile venite din partea participanților ediției de la Tg Mureș, pentru a aduce îmbunătățiri și a
corecta posibilele greșeli sau amănunte care ne -au scapat în cadrul organizarii primei ediții,
iar tot odată, luăm în calcul posibilitat ea unei colaborări cu diferiți organizatori din alte orașe,
în ideea unei Biblioteci mult mai extinse, cu posibilitatea de a expune pe “rafturile” acesteia o
gamă mult mai diversificată de cărți, iar perioada evenimentului să aibă loc pe parcursul a
cinci zile consecutive.
Personal, îmi propun ca pe baza răspunsurilor pe care le voi obține de la viitorii
cititori în cadrul unei viitoare ediții, să continui acestă lucrare, în ideea unei corelații între
cele două ediții, făcând o comparație între profilul che stionaților și impactul avut asupra
acestora ediția Biblioteca Vie 2014, și profilul viitorilor cititori în scopul realizării unei
cercetări mult mai ample în vederea implicării personale în continuarea organizării unor
astfel de proiecte care își propun și au ca scop diminuarea și eliminarea stereotipurilor,
prejudecăților și etichetelor sociale prin intermediul dialogului intercultural.
Așadar, închei prin a spune că pe viitor îmi propun să continui acest drum pe care am
pășit, implicându -mă în continua re în proiecte care au ca scop schimbarea mentalității greșit
formate de societate în special a tinerilor, cu privire la prejudecățile formate asupra
diversității umane.

47

Biblografie – Surse documentare
Documente primare
1. Abergel Ronny, Rothemund Antje, Titley Gaven, Wootsch Peter, (2005), Don’t judge a
book by it’s cofer Directorate of Youth and Sport, Programme“Youth promoting human
rights and social cohesion ”, Editura Bookart, Ungaria
2. Bejan Petru , (2004), Hermeneutica pr ejudecăților , Editura Fundației AXIS, Iași
3. Pătrașcu Horia, Despre prejudecată ,(2004), Editura Fundației AXIS, Iași.
4. Pretceille – Abdallah , M., L'éducation interculturelle,(1999), Editura Puf , Paris.
5. Neagu Maria, Turcu Roxana, (2010) Biblioteca Vie – Ghid de bune practici , Editura
Polirom, București
Documente secundare
1. Fereol Giiles, Jucquos Guy, Colin Armand, Dicționarul alterității și al relațiilor
interculturale ”, Editura Polirom, Iași, 2005
2. Szelmenczi Adrian, Szelmenczi Mădălina; Diversitate = Normalit ate; Mic ghid de
demontare a stereotipurilor și prejudecăților ; POSDRU; 2013
3. Voiculescu Laura Cetean, “ Egalitate de șanse ”- Suport de curs; Laura Cetean
Voiculescu, Alba Iulia, 2014; PDF
Microformate
1. http://www.actored.ro/file_comp/documente/ActorED_Ghid_de_bune_practici.pdf ,
accesat la data de: 20.05.2017
2. http://www.vsdinfo.ro/uploads/materiale_suport/concept_egalitate_de_sanse_vfinal.pdf ;
accesat la 20.05.2017
3. http://www.psychologies.ro/cunoaste -te/la-ce-servesc -stereotipurile -1751928 , accesat la :
23.05.2017
4. http://www.thos.ro/2014/03/teoria -etichetarii -sociale.html , accesat la 30.05.2017

48
5. http://stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2014/01/29 -DE-LA-MULTICULTURALITATE –
LA-DIALOG .pdf; accesat la 03.06.2017
6. http://www.tinact.ro/files_forms/biblioteca -vie.pdf , accesat la 05.06.2017
7. http://www.actionamresponsabil.ro/membru -retea/clubul -liderii -mileniului -trei,
accesat la: 06.06.2017
8. https://www.coe.int/t/dg4/eycb/Source/EYCB%20Living%20Library.pdf, accesat la
17.06.2017

49

Anexe

50
Anexa 1

51

52

Anexa 1

Anexa 1. Citate de motto -uri în întâmpinarea cititorilor
Anexa 2

Anexa 2. Masa bibliotecarilor pregătită cu cataloagele în așteptarea cititorilor

53

Anexa 3

Anexa 3. Sosirea și primirea primilor oaspeți

Anexa 4

Anexa 5. Aglomerație la citit cărți vii..

54
Anexa 6.

Anexa 6. Ultimele îndrumări și sfaturi de la coordonator, pentru bibliotecari
Anexa 7.

Anexa 7. Bliotecarii la muncă

55
Anexa 8.

Anexa 8. Cartea “femeia polițist” împreună cu cititorul
Anexa 9 .

Anexa 9. Dialog cu rromul…
Anexa 10

56

Anexa 10. De vorbă cu tienrii privați de libertate
Anexa 11.

Anexa 11. Femeia antreprenor și cititorul

57
Anexa 12.

Anexa 12. Oamenii cu dizabilități
Anexa13.

Anexa14. De vorbă cu oamenii cu dizabilități

58
Anexa 13.

Anexa 13. Sala este plină de cititori
Anexa 14.

Anexa 14. Se citește…

59
Anexa 15

Anexa 16. Se citeste…
Anexa 16

Anexa.16 Sfârșit zi

60
Anexe 17.

Anexa17. Echipa ediției Biblioteca Vie 2014