prof. Andreia Natalia CONSTANTINESCU Colegiul Economic A. D. Xenopol, Bucure ști Seria 2017 – 2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE FINAN ȚE… [623780]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA FINAN ȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI
DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
conf. univ. dr. Matei GHEORGHE

CANDIDAT: [anonimizat]. Andreia Natalia CONSTANTINESCU
Colegiul Economic A. D. Xenopol, Bucure ști

Seria 2017 – 2019

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE FINAN ȚE ȘI BĂNCI

TENDIN ȚE ÎN EVOLU ȚIA IMPOZITELOR
INDIRECTE ÎN ROMÂNIA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
conf. univ. dr. Matei GHEORGHE

CANDIDAT: [anonimizat]. Andreia Natalia CONSTANTINESCU
Colegiul Economic „A. D. Xenopol ”, Bucure ști

Seria 2017 – 2019

CUPRINS pag.
Argument
I Impozitele indirecte
1.1 Istoric . Defini ție, tipuri, caracteristici
1.2 Aspecte generale privind impozitele indirecte: importan ța, obiectul
impunerii, baza de calcul, subiectului impunerii
1.3 Caracteristici generale ale impunerii
1.4 Principiile impunerii
1.5 Clasificarea impozitelor indirecte
1.5.1 Taxele de consuma ție TVA, accize
1.5.2 Taxele vamale
1.5.3 Monopolurile fiscale
1.5.4 Taxele de inregistrare si de timbru

II Analiza si evolutia impozitelor indirecte in Romania
2.1 Presiunea fiscala în Romania și Uniunea Europeană
2.2 Armonizarea legisla ției
2.3 Directivele UE î n domeniul impozitelor indirecte
2.4 Evolu ția încasărilor d in impozite și taxe la nivelul Uniunii Europene
2.5 Structura impozitelor indirecte ale Uniunii Europene și zona Euro
2.6 Evolu ții de TVA în țările Uniunii Europene
2.7 Situa ție comparativă privind cotele de TVA în cadrul Uniunii Europene
2.8 Situație comparativă privind accizele î n cadrul Uniunii Europene
2.9 Studiu asupra celor mai importante țări din Uniunea Europeana
2.10 Aspecte generale p rivind taxa pe valoarea adaugată
2.11 Plătitorii de TVA
2.12 Opera țiuni scutite de plată taxei pe valoarea adaugată
2.13 Determinarea și plata taxei pe valoarea adaugată

III Proiectarea și desfă șurarea cercetă rii – Studiu de caz – impozitele indirecte
3.1 Definirea ipotezelor generale și specifice
3.2 Metode tradi ționale vs m etode activ -participative în predarea impozitelor
indirecte la clasa a XII -a

3.3 Eșantionul cercetării
3.4 Clase paralele: testare ini țială (aplicarea aceluia și test) – rezultate
comparative, media pe clasă, rezultate pe itemi etc.
3.5 Definirea c ompeten țelor, descriptorii de performan ță, obiectivele
opera ționale pentru testul ini țial
3.6 Metode tradi ționale utilizate pentru clasa a XII -a A
3.7 Metode active -participative utilizate pentru clasa a a XII -a B
3.8 Testare formative – rezultat e comparative, media pe clasă, rezultate pe
itemi, rezultate nominale etc.
3.9 Testarea finală
3.10 Prezentarea rezultatelor
3.11 Demonstrarea ipotezelor

Concluzii
Bibliografie
Anexe

ARGUMENT

Lucrarea „Tendin țe în evolu ția impozitelor indirecte în România” evidenți ază rolul
impozitele indirecte ca principală sursă de venit în formarea bugetului de stat , precum și
modifică rile cu impact semnificativ asupra impozitelor indirecte, odată cu ader area României
la Uniune a Europeană , dar și înainte de aderare.
În condițiile relațiilor de piaț ă impozitele indirecte au un rol deosebit în dirijarea
dezvoltării economice. Î n prezent, impozitele reprezintă cea mai importantă resursă financiară
a statului. Existența acestora derivă din funcțiile și sarcinile statului. Ev oluțiile priv ind
politicile de bună stare ale statului modern , dar și prog ramul de redistribuire pot f i privite prin
prisma sistem ului de impozitare.
Lucrarea prezintă o compara ție succint ă a evolu ției impozitelor indirecte în Româ niei
cu cele înregistrate în cadrul Uniunii Europene , armonizarea legisla ției și directivele Uniunii
Europene privind politica fiscală.
Pe de altă parte, lucrarea vizează latura metodico -științifică, propunând o cercetare
bazată pe ra ționamentul de tip deductiv și o abordare top -down, aplicând reguli generale la
situa ții specifice. Mai exact, vom supune aten ției studiul implementării metodelor tradi ționale
de predare comparativ cu experimentarea metodelor activ -participative, la clase paral ele, în
formarea competen țelor economico -financiare și fiscale privind evolu ția impozitelor
indirecte, atât la nivel na țional, cât și european.
În primul capitol , am prezentat noțiunile teoretice ce privesc impozitele indirecte :
noțiuni generale, caracteristici, dar și rolul lor, în cadrul pie ței, elementele tehnice ale
impozitelor, principiile impunerii și tehnicile de impu nere. De asemenea, am ab ordat mo dul
de percepere al impozitelor , dar și clasif icarea acestora .
Capitolul al II -lea, supu ne aten ției analiza și evolu ția impozitelor indirecte în România
cu accent pe prezentarea ev oluției î ncasărilor din impozite și tax e la nivelul U niunii
Europene, pe structura impozitelor indirecte în cadrul Uniunii Europene , dar și în zona Euro,
dar și evoluțiile TVA -ului în țările Uniunii Europene.
Capitolul al treilea valorifică tema lucrării din punct de vedere metodico -științific
privind proiectarea și desfă șurarea cercetării. Se vor defini ipotezele generale și specific e ale
cercetă rii, clasificarea și creionarea/definirea metodelor tradi ționale și activ -particiative de
predare utilizate în abordarea noționilor de evolu ție a impozitelor indirecte. Realizarea
transferului și asigurarea reten ție se va analiza prin testările propuse: te starea predictivă ,

testarea formativ ă și testarea finală. Datele rezultate în urma evaluării se vor analiza cantitativ
și calitativ, având în vedere demonstrarea ipotezelor (confirmare sau infirmare).
Lucrarea nu se pretinde ca având un caracter exhaustiv, ci reprezintă un punct de
vedere personal asupra integrării no țiunilor de evolu ție a impozitelor indirecte, în sfera
pedagogică, subiectiv, pledând pentru utilitatea metodelor activ -participative, ac țiuni
preferate de elevi în defavoarea metodelor tradi ționale.

I. IMPOZITELE INDIRECTE
"Nu există o artă pe care un guvern să o înve țe mai repede desp re altul decât aceea
de a drena bani din buzunarul oamenilor". Adam Smith

1.1 Istoric. Definitie, tipuri, caracteristici
O scurtă incursiu ne în lumea impozitelor arată că , principiile acestora au existat din
totdeauna sub o formă sau alta, sunt la fel de vechi ca si omenirea , dar au evoluat și s-au
dezvoltat treptat încă din antichitate , în paralel cu statul si relatiile bă nesti sau finan țele.
Poate că nimic nu este mai important în această privin ță decât o cunoa ștere a istoriei
financiare. Nu numai că furnizează contextul și curajul de a lua deciziile de investi ții
potrivite, dar, de asemenea, ne face fiin țe umane mai în țelepte și mai interesante.
Căutând o defini ție a termenului finan țe, acesta provine din limba franceză și descrie
totalitatea mijloacelor băne ști care se găsesc la dispozi ția unui stat și care sunt necesare
pentru îndeplinirea func țiilor și a sarcinilor sale.
Există o strânsă legătură între finanțe și existența statului, folosirea banilor și a
formelor valorice în repartizarea produsului intern brut. În toate structurile social economice
care au existat, finanțele s -au manifestat ca relații sociale, de natură eco nomică, apărute în
procesul repartiției produsului intern brut, în concordan ță cu îndeplinirea funcțiilor și
sarcinilor statului.
În cele patru sisteme social economice –sclavagism, feudalism, capitalism și
socialism –
finanțele au îmbrăcat, fără excepție, forma valorică bănească, dar în fiecare din aceste
orânduiri, ele au îndeplinit un anumit rol, corespunzător condițiilor economice, politice și
sociale care au existat.
Impozitarea este o amprentă sau urmare a civiliza ției unui stat .
În acest capitol se examinează evolu ția impozitelor pe consum, cum ar fi accizele și
impozitele pe vânzări, taxele vamale, taxele de timbru, taxa pe valoarea adaugată. Primul
sistem de impozitare cunoscut era în Egiptul Antic în jurul anilor 3000 -2800 Î.Hr . în prima
dinastie a Vechiului Regat al Egiptulu i, asa cum putem vedea în următoarele râ nduri: ” Iosif a
zis poporului: "V -am cumpărat azi cu pământurile voastre, pentru faraon; iată, vă dau
sămânță ca să puteți semăna pământul. La vremea roadelor, veți da a cincea parte lui faraon;
iar celelalte patru părți vă vor rămâne vouă, ca să semănați ogoarele și să vă hrăniți împreună

cu copiii voștri și cu cei ce sunt în casele voastre. ”1 O cota (20%) din cultură era impozitul (în
acest caz, era o taxă specială, nu o taxă obi șnuită, care a fost adunată împotriva unei foamete
așteptate).
Primele informatii ar putea fi atribuite marilor imperii antice , în perioada în care își
colecta u birurile sau dările publice de la popoarele cucerite, însă acest concept și-a continuat
evolu ția și a fost transportat în alte imperii și culturi în care , ideile fiscale au prins rădăcini
dar au suferit si muta ții.
Momentul exact al aparitiei si instituirii termenului este necunoscu t fiind parte a
vechilor imperii, nu numai datorită înregistrărilor istorice slabe, dar și datorită caracterului
cultural și societal al structurii acestor imperii. Imperiile, cum ar fi Egiptean, Mesopotamian,
Chinez și Inca erau teocratici: religia și guv ernul erau mixte – iar regele / împăratul a fost
privit ca un zeu. Acordând un omagiu acestui lider, taxa a fost atât o contribu ție religioasă,
cât și o extrac ție guvernamentală.
Acest tipar continuă până astăzi, deoarece na țiunile sunt influen țate de evolu țiile
fiscale din alte țări și economiile acestora .
În diferitele stadii ale dezvoltă rii, impozitarea inechitabilă a produs puternice
repercursiuni, uneori chiar violente asupra oamenilor, a șa cum putem regăsi î n publicatia lui
I. Văcărel: „În țările româ ne, în secolul al XVIII – lea, spre exemplu, un numă r însemnat de
țărani, nemaiputâ nd suporta povara fiscală , arbitrariul încasatorilor de impozite și metodele
de constrâ ngere folosite de organele de r epresiune ale statului fa ță de cei care nu -și achitau
dările la timp, au luat calea pribegiei. De multe ori, printre birnicii fugari se a flau mo șneni
sau răze și, care î și părăseau pământul, plecâ nd în alte jude țe ori peste grani ță, unde plă teau
impozite mai reduse, fiind considera ți”străini”.”2
Conceptul de „taxă/ impozit” poate fi considerat un termen relativ modern , iar
definirea acestuia cunoa ște numeroase variante.
Impozit, provine din latină „impositum” – formă de prelevare la dispozi ția statului, cu
titlu obligatoriu, definitiv si nerambursabil, a unei păr ți din veniturile sau averea persoanelor
fizice sau juridice, conform reglementării puterii centrale și organelor administratiei locale de
stat”.3

1 Genesa, capitolul 47:23, 26, Biblia
2 Iulian Văcărel, Finan țe, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucure ști, 1965, p. 113.
3 Marcel D. Popa – Dicționarul enciclopedic, Editura enciclopedică , 1993 -2009

Impozitul reprezintă plata bănească, obligator ie, generală , definitivă și nereciprocă,
efectuată de persoane fizice și la termenele precis stabilite de lege, fără obliga ția din partea
statu lui de a presta plătitorului un echivalent direct și imediat .4
„Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispozitia statului, fără
contraprestaț ie directă și cu titlu nerambursabil, a unei păr ți din veniturile sau averea unei
persoane fizice și/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesități publice”.5
Așadar, d in punctul de vedere al economi știlor, un impozit reprezintă un transfer non –
penal și totu și obligatoriu de resurse din sectorul privat către sectorul public perceput pe baza
unor criterii predeterminate și fără a face referire la beneficiile specifice pri mite.
În sistemele moderne de impozitare, guvernele percep impozite în bani; dar
impozitarea în natură și muncă în folosul comunită ții este caracteristică statelor tradi ționale
sau pre -capitaliste și echivalen țelor lor func ționale. Metoda de impozitare și cheltuielile
publice ale impozitelor ridicate sunt deseori dezbătute în politică și economie.
„Bugetul trebuie echilibrat, tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publică trebuie
micșorată, aroganța funcționarilor publici trebuie moderată și controlată, ș i ajutorul dat altor
țări trebuie eliminat pent ru ca Roma să nu dea faliment. Oamenii trebuie și învețe din nou sî
muncească în loc să trăiască pe spinarea statului."6
Rolul impozitului se manifestă pe plan financiar, economic și social, definit de o etapă
de dezvoltare a economiei de alta.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că
impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor bănești nec esare acoperirii
cheltuielilor publice. În țările dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul
impozitelor și taxelor se procură între 80 -90% din totalul resurselor financiare publice.
Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin inte rmediul măsurilor pe care
statul le ia pentru a interveni în activitățile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi
folosite ca un instrument de schimbare sau frânare a unei activități economice, de creștere sau
reducere a producției sau a consumului u nui anumit produs, de stimulare sau î ngrădire a
comerțului exterior etc.
Pentru procurarea veniturilor de care are nevoie pentru cheltuielile publice, statul
utilizeaza impozitele și taxele fiind cele mai importante componente ale vie ții economice
deoarece sunt principala resursa financiara si ajuta la stabilizarea, distribuirea si alocare.

4 Gheorghe Matei, Marcel Drăcea, Raluca Drăcea , Finan țe publice , Ed. Sitech, Craiova, 2005, p. 147.
5 Ioan Talpoș, Finanțele României, Vol. I, Editura S edona, Timișoara 1995, p. 137 .
6 Cicero, anul 55 înainte de Hristos

Acestea pot fi clasificate în impozite directe și impozite indirecte. La început , impozitele
directe erau temelia sistemului financiar , indiferent de țara la care ne referim .
Treptat, prin extinderea impozitelor indirecte, s -a observat că încasările la bugetul
statului provenite din acestea din urma, erau mult mai stabile pe termen lung decât cele
provenite din impozitele directe.
În țările în curs de de zvoltare, de regulă, ponderea impozitelor indirecte o devansează
pe aceea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului. Preferința majorității
acestor țări pentru impozitele indirecte este determinată de nivelul redus al veniturilor
realizate de țărani, meșteșugari, mici negustori, muncitori etc. În condițiile în care aceste
venituri sunt adesea neregulate ori greu de cunoscut cu precizie, iar ținerea unei evidențe
corecte a veniturilor și cheltuielilor de către toți întreprinzătorii e ste dificilă, randamentul
impozitelor pe venit este scăzut. Dacă la acestea adăugăm comoditatea și costul relativ redus
al perceperii taxelor de consumație și a altor impozite indirecte, găsim explicația la preferința
acestor țări pentru impozitele indirec te. Totodată, sistemul impunerii consumului de bunuri și
servicii corespunde atât unor interese interne, cât și celor ale firmelor străine, care și -au
construit unități de producție ori de comercializare pe teritoriile țărilor în curs de dezvoltare.
Introd ucerea unor sisteme fiscale bazate, în principal, pe impunerea veniturilor și a
capitalurilor ar conduce la stabilirea unor impozite mai mari în sarcina firmelor străine decât
cele care se plătesc în prezent.
Fiscalitatea are dublă implica ție: juridic și economic. Din punct de vedere juridic,
putem considera fiscalitatea ca reprezentând „un ansamblu de reglementări privitoare la
sistemul de impozite și taxe”7, iar din punct de vedere economic, fis calitatea se referă la „un
ansamblu de procese economice de redistribuire a PIB de la persoane fizice și juridice la
dispozi ția statului, în scopul acoperirii unor nevoi cu caracter public.”8
Între fiscalitate și gradul de dezvoltare al unei economii există o strânsă legătură,
întrucât aceasta influen țează în mare parte, atât activitatea persoanelor fizice (în forma lor de
salaria ți, Persoane Fizice Autorizate etc.), cât și cea a persoanelor juri dice (având impact
semnificativ asupra profiturilor companiilor, asupra deciziei de investire și nu numai).
Fiscalitatea a fost și va fi o componentă esen țială în existen ța oricărei na țiuni, în cele mai
multe țări, resursele financiare publice formându -se pe baza veniturilor fiscale și astfel,
modalitatea de a acoperi nevoile publice depinde foarte mult de impozite, implicit de
componenta fiscală, iar în acest context diferi ți autori au încercat să formuleze ipoteze pe

7 Filip, Gh. (2002), Finan țe , Editura Junimea, Ia și, p. 232

baza cărora să poată exprima concluzii despre identificarea scopului și a rolului fiscalită ții,
analiza legăturii dintre fiscalitate și dezvoltare, impactarea fiscalită ții asupra mediului de
business etc.
Cele menționate mai sus motivează și ritmul de creștere mai accentuat pe care îl
înregistrează impozitele indirecte în țările în curs de dezvoltare, comparativ cu țările
dezvoltate.
Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri și prestărilor de
servicii. Cotele utilizate pentru calcularea acestor impozite nu sunt diferențiate în funcție de
venitul, averea sau situația personală a celor care cumpără mărfuri sau apelează la servicii ce
fac obiectul impozitelor indirecte. Drept urmare, impozitele indirecte lasă impresia că
afectează, în aceeași măsură, venituril e tuturor categoriilor sociale. În realitate ele afectează
în mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă, la
vânzarea bunurilor de larg consum.
De altfel, dacă raportăm impozitele indirecte la veniturile realiz ate de diferite
categorii sau grupuri sociale, vom constata că ponderea acestor impozite în venituri este cu
atât mai mare, cu cât veniturile realizate sunt mai mici. În condițiile în care la impozitele
directe, persoanele cu venituri situate sub minimul n eimpozabil sunt scutite de impozit, iar la
impozitele indirecte nu se acorda nici un fel de scutire, rezultă că acestea din urmă au un
caracter regresiv.
Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către industriași,
comercianți etc ., însă sunt suportate de către consumatori, deoarece se includ în prețul de
vânzare al mărfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afectează veniturile nominale, ci
numai pe c ele reale, micșorând puterea de
Analiza impozitelor directe și indirecte, dar și a contribu țiilor sociale în Uniunea
Europeană la nivelul celor 27 state membre, prin media acestora Dobrotă (2010) vorbe ște în
studiul său despre ideea că sistemul fiscal poate fi utilizat ca fiind un instrument de reglare a
vieții economice, de int ervenție a statului în economie, acestea fiind necesare pentru
eliminarea dezechilibrelor din diferite perioade ale vieții economice. Totodată, include
punctul de vedere asupra rela țiilor existente între fiscalitate și nivelul de dezvoltare ale unui
stat ( caracterizează aceste rela ții ca fiind de condi ționare), întrucât unei economii stabile,
dezvoltate, cu principii general valabile, acceptate și aplicabile îi va fi corespondent
întotdeauna un mediu propice pentru o relaxare fiscală, de și acest lucru nu po ate fi considerat

8 Filip, Gh. (2002), Finan țe , Editura Junimea, Ia și, p. 232.

a fi valabil în cadrul economiilor de tranzi ție, întrucât o diminuare a presiunii fiscale poate să
nu aibă efectul dorit asupra dezvoltării economice, operatorii economici având tendin ța de a
deturna veniturile suplimentare din ciclul eco nomic.9

1.2. Aspecte generale privind impozitele indirecte: importan ța, obiectivul și obiectul
impunerii, baza de calcul, subiectului impunerii
Guvernele impun aceste taxe cetățenilor și antreprenorilor ca un mijloc de colectare a
veniturilor publice care sunt utilizate pentru a suporta cheltuielile bugetare. Aici putem
include finan țarea administra ției și a proiectelor publice, dar în acela și timp crearea unui
mediu economic în stat car e să conducă la o cre ștere favorabilă . Fără taxe guvernele sun t
incapabile să preîntâmpine nevoile societă ții. Impozitele și taxele sunt cruciale deoarece sunt
colectate și apoi redirec ționate către proiectele financiar -economico -sociale. Aceste proiecte
includ:
 asigurările sociale de sănătate. Fără impozite contribu ția guvernului către sectorul de
sănătate ar fi imposibil;
 educa ție. Guvernele pun un deosebit accent pe dezvoltarea capitalului uman, iar
educa ția este centrul acestei dezvoltări. Bani din impozite sunt canaliza ți către
finan țarea și men ținerea sistemului educational de stat;
 administra ția publică. Este o componentă importantă în gestionarea afacerilor de stat.
Slaba gestionare duce inevitabil la o criză economică, dar o bună gestionare
garantează că banii colecta ți sunt utiliza ți într -o manieră favorabilă cetă țenilor unei
țări.
 asigurările sociale: ajutoarele sociale, aloca țiile, subven ții;
 domeniul public: poli ție, apărare na țională, parlament, po șta etc.;
 alte sectoare important e sunt: transportul, dezvoltarea infrastructurii, locuin țe sociale;
 domeniul economic (de business). Ca afacerile să prospere intr -o țară trebuie să existe
o bună infrastructură cum ar fi: infrastructură, electricitate, telefonie etc.
Scopul principal al impozitării este de a colecta venituri publice care să acopere
imensele cheltuieli publice ale unui stat. Majoritatea activită ților administrative sunt finan țate
din resursele bugetare, dar nu este singurul obiectiv: dezvoltarea economică, rata șomajulu i,
inflația și reducerea intensită ții blansării dificultă ților de plată și încurajare produc ției interne,

9 Dobrotă, G. (2010), Fiscalitatea direct în România și Uniunea Europeană, Universitatea „Constantin
Brâncuși” din Târgu Jiu – Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2.

reducerea inechită ții fiscale , reducerea ciclului fluctua ților exercitând un control asupra
perioadelor de boom economic și cirză, având taxele reduse pe perioada crzei și ridicate în
perioada cre șterii economice.
Obiectul impuneri este reprezentat de materia supusă impunerii în calitate de obiect al
impozitului pot apărea, după caz, venitul, averea iar uneori și cheltuielile:
– în cazul, impozitelor directe, venitul și averea apar în calitate de obiect al impunerii.
Astfel, în cazul obiectului pe salariu, obiectul impozitului îl constituie salariul și alte
drepturi de personal;
– în cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii îl constituie produsu l care face
obiectul vânzării, serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul imorpat sau exportat
etc.10
Obiectul impunerii este valoarea asupra că reia se calculează impozitul ori contribuția.
Obiectul impunerii este o sumă de bani, reprezentând veniturile pe o perioadă fiscală sau pe
un anumit fapt juridic ocazional, valoarea unui bun, prețul unui bun ori serviciu achiziționat.
Obiectul impunerii, pentru a se aplica legea fiscală română, trebuie să aibă o legătură
de teritorialitate cu statul român, în sensul că venitul este realizat în România, locul executării
este în România ori bunul este situat în România.
În cazul impozit elor, determinarea obiectului impunerii se face, de regulă, de către
participanții la faptul juridic generator al impunerii. Spre exemplu, obiectul impozitului pe
venitul din salarii este valoarea salariului și a altor beneficii materiale stabilite conform
libertății contractuale de către subiectele raportului de dreptul muncii, angajat și angajator;
obiectul taxei pe valoare adăugată este prețul serviciului așa cum a fost negociat de părți. Î n
temeiul art. 11 alin. (1) C. fisc., organul fiscal beneficiază de un drept de recalificare, ce
permite acestuia să reconsidere dimensiunea unei tranzacții față de prețul pieței. Acest drept
de recalificare înlătură efecte unei simulații cu privire la preț, realizată în scopul eludării
obligațiilor fiscale. În cazul pe rsoanelor afiliate, definite de art. 7 pct. 21 C. fisc., sarcina
probei privind realitatea tranzacției și a prețului revine acestora, care au obligația de a întocmi
un dosar al prețurilor de transfer, prin care acestea dovedesc cu documente că prețul
contr actului încheiat cu o persoană afiliată este comparabil cu prețul real practicat pe piața
liberă.
În cazul veniturilor profesionale, obiectul impunerii nu este reprezentat din start de
valoarea tuturor veniturilor impozabile pentru o anumită perioadă fis cală, ci legea permite

10 Gheorghe Matei, Marcel Drăcea, Raluca Drăcea , Finan țe publice , Ed. Sitech, Craiova, 2005, p. 151 – 152.

diminuarea acestora cu cheltuielile deductibile, adică acele cheltuieli, care au fost realizate în
cadrul activității generatoare de venituri, așa cum sunt dovedite de contribuabil. în anumite
ipoteze, Codul fiscal instituie un proce nt fix reprezentând cheltuieli deductibile: drepturi de
proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor.
Determinarea obiectului impunerii se poate face în întregime și prin lege, atunci când
baza impozabilă este evaluată prin norme legale: impune rile în sistem forfetar și impunerile
asupra bunurilor.
În cazul taxelor, obiectul impunerii nu există în mod efectiv decât dacă taxa este
procentuală. Obiectul impunerii la taxele stabilite în cuantum fix este serviciul ori actul
îndeplinit de o institu ție publică. La taxele stabilite în cuantum procentual, obiectul impunerii
este dat de valoarea asupra căreia se stabilește taxa. Spre exemplu, timbrul de mediu se
calculează raportat la valoarea autovehiculului înmatriculat.
În cazul contribuțiilor soci ale, obiectul impunerii este, de regulă, stabilit prin voința
părților (valoarea salariului, valoarea venitului unui liber profesionist). Aceasta are și o
limitare legală, în sensul că sunt stabilite, prin dispozițiile Codului fiscal, plafoane minime și
maxime ale contribuției lunare, raportat la salariul mediu lunar brut.11
Baza de calcul este , în general , costul proprietă ții: suma plătită pentru proprietate, în
bani sau în natură.
Baza de calcul sau materia impozabilă este un obiect, un bun, o valoare, un venit care,
în baza legislației în vigoare, este supus impozitelor, taxelor, contribuțiilor sau altor obligații
bugetare.
Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se fundamen tează
evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeași ca și obiectul impozabil
sau să difere de acesta. Astfel, atunci când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul
sau prețul acesta este în același timp și bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile
impozitului pe venit.
Când e vorba de bunuri ca obiect al impozitului, atunci avem două cazuri:
 în cazul impozitului funciar, când suprafața de teren este exprimată în m.p. sau ha este
și element de calcul
 în cazul imp ozitului pe imobil obiectul impunerii este clădirea, iar calculul se face în
funcție de valoarea acesteea.

11 https://legeaz.net/dictionar -juridic/

Situație asemănătoare este în cazul taxelor pe succesiuni, când obiectul taxării îl constituie
dezbaterea succesiunii și actele întocmite cu acest pr ilej, în timp ce baza de calcul este
valoarea acestei a.
Subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica numita contribuabil, obligata
prin lege la plata impozitului. In anumite cazuri, legea stabileste un tert, imputernicit si
obligat sa retina i mpozitul si sa -l verse la buget. De pilda, in cazul impozitului pe salariu,
salariatul este subiect, el plateste impozitul din salariul sau, dar retinerea si virarea la buget
revine celui care l -a angajat. In afara obligatiei de plata a impozitelor datorat e,
contribuabililor le mai revin si alte obligatii ce se refera la: declararea obiectelor impozabile
si a marimii acestora, intocmirea anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor
deconturi periodice. De asemenea, subiectii de impozite au d reptul de a beneficia de
facilitatile fiscale legale si de a contesta operatiile considerate ilegale.
Nu întotdeauna subiectul impozitului este acela și cu suportatorul impozitului sau
destinatarul. Suportatorul impozitului este acea persoană care plăte ște efectiv impunerea .
Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică
deținătoare sau realizatoare a obiectului impozabil și care potrivit legii este obligat la plata
acestuia.
Suportatorul (destinatarul) impozitului es te persoana care suportă în ultima istanță
impozitul (căruia i se adresează). Deoarece adesea se fac confuzii între subiect și suportator al
impozitului trebuie făcută o distincție între ele. De cele mai multe ori subiectul și suportatorul
sunt una și acee ași persoană fizică sau juridică. Însă în anumite cazuri suportatorul
impozitului este o altă persoană decât subiectul.

1.3. Caracteristicile impozitelor indirecte
Cu toate că atât im pozitele indirecte câ t și cele directe sunt suportate, în cele din
urmă, de popula ție, totu și impozitele indirecte sunt camuflate și au randament fiscal ridicat și
pot să pună în primejdie realizarea veniturilor bugetare în perioadele de criză și de presiune.
Fiind incluse în pre țurile de vânzare a produselor și serviciilor se suportă în mod treptat de
către popula ție fără ca acesta să realizeze că odată cu plata lor a achitat și un anumit impozit.
Influen ța impozitelor indirecte se subordonează constant principiilor impunerii
definite prin caracteristicile acestora, după c um urmează:
 necesită o perioadă scurtă de timp din momentul luării deciz iei de instituire a
impozitelor;

 reclamă cheltuieli modice de așezare, percepere și urmărire;
 sunt mai voalate, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor s au tariful
serviciilor prestate și convenabile atât pentru contribuabil cât și pentru stat. Plătitorul
nu simte ca o povară deoarece impozitele indirecte sunt plătite în sume mici atunci
când achizi ționează. Convenien ța este cu atât mai mare cu cât taxa es temascată în
preț;
 cotele nu sunt diferențiate în funcție de mărimea venitului sau averii contribuabililor
și nici în funcție de situația personală a acestora ;
 afectează, în mod de osebit, pe cei cu venituri mici pentru că est e singura modalitate
prin care se poate ajunge la cei săraci. Este un principiu al statului ca orice persoană
să contribuie fiscal. A șadar, se încasează de la toate persoanele care cumpără
mărfurile și serviciile supuse impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau
situația personală a acestora;
 nu afectează în mod direct venitul disponibil, ci puterea de cumpărare a
contribuabililor (au un caracter regresiv)
 impozitele pe consum nu țin cont de principiul echității fiscal e
 au incidență asupra prețurilor produselor și tarifelor deoarece se percep la vânzarea
mărfurilor si serviciilor prin adăugarea unor cote de impunere
 nu sunt nominative, adică nu se cunoa ște numele contribuabilului care datorează
debitele fiscal
 se stab ilesc în cote proporționale asupra preț ului mărfurilor supuse vânzării și
serviciilor însumă fixă pe unitatea de măsură a acestora . Mărimea acestora este
necunoscută de consumatori, fiind camuflată în prețuri sau tarife, fiind numite și
impozite invizibile , nu pot fi evitate decât atunci când a rticolul impozitat nu este
consumat;
 se virează la bugetul public de către producători, comercianți, însa sunt suportate de
către consumatori, fiind incluse î n prețur ile mărfurilor sau tarifele serviciilor
 în acest sens există o neconcordanță între plă titorul acestora la buget și suportatorul
lor real
 au un caracter inechitabil, deoarece nu prevăd un venit minim neimpozab il, nu
cuprind anumite facilități î n cazul ce lor care au copii sau persoane în întreținere și,
totodată ,avantajează persoanele cu v enituri mari

 au un pronunțat caracter regresiv , datorită discrepanței dintre mărimea veniturilor dife
ritelor categ orii sociale
 utilizarea lor, ca și în cazul imp ozitelor directe, conduce la scăderea niv elului de trai
al populației, deoarec e, prin reduc erea veniturilor reale se diminuează puterea de
cump ărare a populației
 un alt avantaj este rapi ditatea perceperii impozitului și în acela și timp este și mai puțin
costisitoare decât impozitarea direct
 sunt suportate de consumatorul final
 sunt plătit e la buget de către comercianți sau alți contribuabili obligați prin lege la
plata ac estor impozite. Colectarea impozitelor are loc automat atunci când bunurile
sunt cumpărate sau vândute de către un intermediar.
 randamentul fiscal al impozitelor indirec te depinde de evoluția ciclurilor economice
(în perioade de avânt – randament fiscal ridicat; în perioade de recesiune -randament
fiscal scăzut)

1.4. Principiile impunerii
In decursul timpului economi știi au fost preocupa ți de ob ținerea celei mai bune
reparti ții a poverii fiscale î ntre contribuabili, spre a finan ța sectorul public. Pentru prima da tă
asemenea principii au fost formulate de A dam Smith, reprezentant de seamă al economiei
politice clasice. Pot rivit aprecierilor ce au fost fă cute de acesta, la baz a politicii fiscale ar
trebui să stea urmă toarele principii:
a) Principiul juste ței impunerii – se referă la echitatea fiscala și are în vedere că fiecare din
cetățenii unui stat trebuie să contribuie l a acoperirea cheltuielilor publice în func ție de
veniturile pe care le ob țin. Din cup rinsul acestui principiu rezultă că sunt juste numai
impozit ele care, instituite î n scopul acoperirii cheltuieli lor publice, sunt reglementate și se
percep î n raport cu ca pacitatea contributivă a fiecă rui debitor.
b) Principiul certitudinii impunerii – presupune că mă rimea imp ozitelor datorate statului de
către fie care contribuabil să fie certă. Totodată termenele, modalită țile și sumele de plată să
fie clare, precise și cunoscute cu anticipa ție de că tre fiecare contribuabil. Princi piul
certitudinii impozitelor î și are corespondentul în principiul „legalită ții impoz itelor”, care
pretinde să fie percepute numai impozitele regl ementate prin lege, iar dispozi țiile acestor legi
să fie aplicate în strictă conformitate, promovând a șa zisa ”egalitate a cetă țenilor în fa ța
impozitelor”.

c) Principiul comodită ții în domeniul fiscal, potrivit căruia impozitele și taxele trebuie să fie
percepute la termenel e corelate cu periodicitatea obținerii veniturilor și după o procedură cât
mai convenabilă plă titorilor.
d) Principiul randamentului impozitelor are în vedere ca la insti tuirea unor impozite,
acestea să fie cât mai pu țin apăsă toare pentru contribuabili, iar încasarea lor să fie făcut ă cu
cheltuieli minime.
Randamentul ridicat al impozitelor este legat de urm ătoarele:
 caracterul sau universal – ceea ce presupune să fie plă tit de toate persoanele fizice și
juridice care ob țin venituri din aceea și sursă sau de țin avere de valo are egală ;
 să cuprindă î ntreaga materie imp ozabilă, să fie exclusă posibilitatea practică rii
evaziunii sau fraudei fiscale;
 să nu reclame cheltuieli mari cu a șezarea, urmărirea și încasarea lui.
Adam Smith a afirmat că impozitarea ar trebui impusă proporțional cu beneficiile pe
care le prime ște de la stat și ar tr ebui să fie predictibilă, convenabilă și eficientă. Fără legi
clare și predictibile riscul abuzului colectorilor de taxe și impozite cre ște rapid.
Fiecare subiect al impozitului trebuie să contribuie la venitul statului în aceea și
măsură. Aceasta, totu și, ridică o întrebare : ce înseamnă în aceea și măsură? Aceasta poate fi
interpretată ca acordând bugetului de stat acela și procent de venit pentru fiecare contribuabil –
ceea ce se nume ște în zilele noastre o taxă unică (această opinie a fost sus ținută de Adam
Smith) sau diversificarea ratei de impozitare între contribuabili. În cadrul celei de -a doua
abordări, contribuabilii care au venituri mai mari ar trebui să plătească un procent mai mare
din venitul respectiv la bugetul de stat, astfel încât se aplică progresul fiscal.
Fiecare contribuabil trebuie să fie sigur ce taxe va trebui să plătească. Potrivit lui
Adam Smith, această regulă este de mare importan ță. El a indicat acest lucru ca fiin d una
dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului fiscal. Încrederea cu care trebuie
plătite taxele determină adesea starea generală și evaluarea sistemului fiscal.
Fiecare taxă trebuie colectată la momentul și în modul cel mai potrivit pent ru
contribuabil. Adam Smith arată că acest lucru este foarte important și pentru contribuabil,
deoarece atunci el poate plăti impozitele la timp și pentru colectorul de impozite, pentru că
atunci poate colecta taxele la timp.
Fiecare taxă ar trebui să re vină societă ții în valoare similară cuantumului impozitului
colectat de la societate. Situa ția perfectă ar fi aceea că aceea și valoare care a fost colectată
revine societă ții, însă aceasta nu ar însemna costuri administrative, ceea ce este imposibil. Cu

toate acestea, cu cât costurile de administrare sunt mai reduse, cu atât mai bine pentru
sistemul fiscal .
Principiile mai sus men ționate sun principii standard ale impunerii, in ciuda faptului
că au fost prezentate în anul 1776. Ele încă sunt de o impornan ță deosebită, deoarece prezintă
fundamentele oricărui sistem fiscal eficient.12

1.5. Clasificarea impozitelor indirecte
Impozitele indirecte sunt definite prin contrastarea lor cu impozitele directe.
Impozitele indirecte pot fi definite ca impozitarea unei persoane sau a unei entită ți, care în
cele din urmă este plătită de o altă persoană. O rganismul care colectează impozitul îl va
transfera apoi guvernului. Dar, în cazul impozitelor directe, persoana care plăte ște imediat
impozitul este persoana pe care guvernul dore ște să o impoziteze.
Drepturile de import, impozitele pe combustibili, lichi orurile și țigările sunt
considerate exemple de impozite indirecte. În schimb, impozitul pe venit este cel mai clar
exemplu de impozitare directă, deoarece persoana care câ știgă venitul este cea care plăte ște
imediat impozitul. Taxele de admitere la un par c național reprezintă un alt exemplu clar de
impozitare directă.
Printre impozitele indirecte se numără TVA și accizele la tutun, alcool și energie.
Sistemul comun de TVA se aplică în general bunurilor și serviciilor care sunt cumpărate și
vândute pentru u z sau consum pe teritoriul UE. Accizele sunt percepute la vânzarea sau
utilizarea unor produse specifice. Activită țile legislative ale UE vizează coordonarea și
armonizarea legisla ției privind TVA și armonizarea accizelor la tutun, alcool și energie cu
scopul de a asigura func ționarea corectă a pie ței interne.
1. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ (TVA) A. Temei juridic Articolul 113 din
TFUE. B. Evolu ția Armonizarea TVA s -a petrecut în mai multe etape pentru a asigura
transparen ța comer țului intracomunitar. În 1970 s-a adoptat Decizia de a finan ța bugetul
Comunită ții Economice Europene din resursele proprii ale Comunită ții. Acestea urmau să
includă plă ți bazate pe un procentaj din TVA și obținute prin aplicarea unei rate comune de
impozitare la o bază de calcul deter minată uniform. Directiva privind TVA, 2006/112/CE,
adoptată în 2007 codifică aceste modificări într -un act legislativ unic. În 1985, Comisia a
publicat „Cartea albă privind pia ța unică” (COM(1985)0310), a cărei parte a III -a viza

12 Adam Smith, traducere Al.Hallunga, Avuția na țiunilor: cercetare asupra naturii și cauzele ei , Bucure ști,
Editura Academiei Republicii Populare Române, 1962 – 1965

înlăturarea barierelor fi scale. Nevoia de ac țiune în domeniul TVA a fost determinată de
„principiul destina ției” aplicat tranzac țiilor dintre statele membre. C. Rezultate 1. Sistemul
TVA a. Sistemul tranzitoriu În 1987 Comisia a propus o tranzi ție la „principiul locului de
origine ” potrivit căruia tranzac țiile dintre statele membre ar fi urmat să suporte, în mod
normal, taxa deja prelevată în țara de origine, pe care comercian ții ar fi putut ulterior să o
deducă ca taxă de intrare. În plus, Comisia a propus instituirea unui sistem de compensare
pentru a realoca TVA -ul încasat în țările de origine țărilor de consum. Aceste propuneri au
fost totu și considerate inacceptabile de statele membre. Ele au revenit în mod alternativ la
principiul locului de destina ție pentru tranzac țiile come rcian ților plătitori de TVA, punând,
astfel, bazele sistemului tranzitoriu care a intrat în vigoare în 1993 (Directivele 91/680/CEE
și 92/111/CEE). b. O strategie viabilă în vederea îmbunătă țirii sistemului actual Începând cu
anul 2000, Comisia a adoptat m ăsuri de îmbunătă țire a „normelor tranzitorii” aflate în vigoare
la momentul respectiv. La momentul actual, principalul instrument legislativ al UE în materie
de TVA este Directiva privind TVA (2006/112/CE). După aceasta, în 2008 au urmat Fișe
tehnice UE – 2018 2 Directiva 2008/8/CE și Directiva 2008/9/CE. Din acel moment înainte,
TVA -ul pe serviciile prestate între întreprinderi urma să fie impozitat în țara în care erau
prestate serviciile. În 2005 s -au pus bazele pentru o aplicare mai uniformă a normelor UE
(Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011). Acum toate statele membre aveau
posibilitatea de a aplica norme speciale pentru a simplifica aplicarea TVA. Adoptarea
Regulamentului (CE) nr. 37/2009 privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe
valoarea adăugată în vederea combaterii fraudei fiscale legate de opera țiunile intracomunitare
a adus îmbunătă țiri sistemului. 2. Ratele TVA Directiva 92/77/CEE a prevăzut o rată normală
minimă de 15 % care urma să fie verificată din doi în doi an i. Consiliul a extins ulterior
durata de valabilitate a ratei minime standard de TVA de 15% până la sfâr șitul lui 2017.
Totodată, statele membre pot aplica una sau două rate reduse, (minimum) 5 % la anumite
bunuri și servicii. Statele membre dispuneau și de posibilitatea de a aplica acele rate situate
sub nivelul minim (inclusiv zero) pentru bunuri și servicii aplicabile înainte de 1 ianuarie
1991. În 2009, a fost adoptată Directiva 2009/47/CE privind ratele reduse de TVA în cazul
serviciilor prestate la ni vel local care folosesc intensiv for ța de muncă. În 2016 Comisia a
adoptat o propunere de directivă a Consiliului pentru ca statele membre să le aplice
publica țiilor electronice acela și rate de TVA pe care le aplică în prezent publica țiilor tipărite.
Parla mentul a aprobat propunerea Comisiei în iunie 2017. În ianuarie 2018, Comisia a

adoptat o propunere privind reforma ratelor de TVA (COM/2018/20). Propunerea vizează
accentuarea flexibilită ții, permi țând statelor membre să beneficieze de rate reduse sau zer o de
TVA după modelul altor state membre. 3. Evolu ții recente În 2010 Comisia a publicat o Carte
Verde privind viitorul taxei pe valoarea adăugată (COM(2010)0695). Obiectivul a fost de a
deschide o discu ție despre regimul de TVA. În 2012 Comisia a înfiin țat un grup de exper ți
pentru TVA („Comitetul pentru TVA”), care publică periodic orientări. La 7 aprilie 2016
Comisia a prezentat un Plan de ac țiune pentru modernizarea regimurilor de TVA din UE. El
cuprinde principii menite să stea la temelia unui viitor r egim unitar de TVA european, măsuri
pe termen scurt pentru combaterea fraudei în materie de TVA, planuri pentru revizuirea din
temelii a ratelor reduse de TVA și propuneri de simplificare a normelor în materie de TVA și
anun ță un pachet legislativ în domen iul TVA cu măsuri menite să le facă via ța mai u șoară
IMM -urilor. Punctul central al planului este propunerea de a trece, în cazul furnizării
transfrontaliere de produse, la principiul țării de destina ție. Astfel, TVA -ul ar trebui plătit de
exportator în st atul membru în care livrează marfa. Într -o primă etapă acest principiu se va
aplica doar livrărilor între întreprinderi. Planul de ac țiune mai prevede, de asemenea, două
variante pentru a acorda mai multă flexibilitate statelor membre la introducerea ratel or reduse
de TVA. Începând cu 2017, Comisia a prezentat o serie de propuneri legislative derivate din
Planul de ac țiune, printre care o propunere în ceea ce prive ște armonizarea și simplificarea
anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv
de impozitare a comer țului dintre statele membre (COM/2017/569) și o propunere privind
reformarea ratelor de TVA (COM/2018/20). Comisia a mai prezentat și o altă propunere
(COM(2017) 0783), prin care rata standard de TVA de 1 5 % să devină permanentă. D. Rolul
Parlamentului European Conform legisla ției Uniunii în domeniul TVA, rolul Parlamentului
se limitează la procedura de consultare. În 2014 PE a adoptat o rezolu ție referitoare la
propunerea Comisiei (retrasă ulterior) de di rectivă de modificare a Directivei 2006/112/CE în
ceea ce prive ște sistemul comun de TVA Fișe tehnice UE – 2018 3 cu referire la o declara ție
standard de recuperare a TVA. La 24 noiembrie 2016, Parlamentul a adoptat o rezolu ție
referitoare la Planul de ac țiune al Comisiei, salutând inten ția de a propune un regim de TVA
definitiv și alte măsuri de combatere a fraudei. 2. ACCIZELE LA ALCOOL, TUTUN ȘI
ENERGIE A. Temei juridic Articolul 113 din TFUE și articolul 192 din TFUE cu privire la
impozitarea energiei, în vederea realizării obiectivelor men ționate la articolul 191 din TFUE.
B. Obiective Nivelurile și structurile accizelor variază între statele membre, afectând
competi ția. Discrepan țele mari dintre taxele pe un anumit produs pot duce la deplasarea
bunuril or în func ție de taxe, la pierderea veniturilor și la fraudă. Încă de la începutul anilor

1970 s -au făcut încercări de armonizare atât a structurilor, cât și a ratelor, dar progrese nu
prea s -au văzut. C. Rezultate 1. Dispozi ții generale Directiva 2008/118 /CE privind regimul
general al accizelor stabile ște un regim general pentru produsele supuse accizelor, pentru a
garanta libera circula ție a mărfurilor și, prin urmare, buna func ționare a pie ței interne a
Uniunii Europene. 2. Alcoolul O chestiune esen țială legată de impozitarea alcoolului a
reprezentat -o măsura în care diferite produse sunt în concuren ță între ele. Comisia
(COM(1979)0261) și Curtea de Justi ție a Uniunii Europene (cauza 170/78, Rec., 1985) au
adoptat tradi țional pozi ția că toate băuturile al coolice sunt substituibile și concurente între
ele. Abia în 1992 a fost adoptată Directiva 92/83/CEE care define ște produsele pentru care se
percep accize și metoda de stabilire a acestora. Ea a fost urmată de două directive importante
(92/84/CEE și 92/83/ CEE). O propunere de modificare a Directivei 92/84/CEE (apropierea
ratelor accizelor la alcool și băuturi alcoolice) a fost retrasă în martie 2015 deoarece Consiliul
nu a reu șit să ajungă la un consens pe această temă. În cadrul platformei privind o
reglem entare adecvată și func țională (REFIT), Comisia a făcut o evaluare a Directivei
92/83/CEE, concretizată printr -un raport prezentat Consiliului, prezentat în octombrie 2016.
Ulterior Consiliul a adoptat concluzii și a invitat Comisia să deruleze studii la o biect și să
pregătească eventual o propunere legislativă. Comisia a început lucrările pregătitoare în 2017.
3. Produse din tutun Structura de bază a accizelor la tutun a fost integrată într -o directivă
consolidată (2011/64/ UE). Fa ță de propunerile ini țiale ale Comisiei, s -a reu șit doar stabilirea
unor rate minime. Există diverse categorii de produse din tutun supuse impozitării. Taxele la
țigări trebuie să constea dintr -o cotă propor țională („ad valorem“), combinată cu o acciză
specifică. Alte tipuri de pr oduse din tutun sunt supuse fie unei accize propor ționale, fie uneia
specifice, fie unei a șanumite accize combinate. Urmând aceea și cale ca și în cazul accizelor la
alcool, evaluarea REFIT a scos la iveală oportunită ți pentru revizuirea Directivei aplicabi le
produselor din tutun. Consiliul a invitat Comisia să efectueze lucrări pregătitoare pentru o
propunere legislativă. În ianuarie 2018, după realizarea unei evaluări, Comisia a decis să nu
propună revizuirea sau modificarea Directivei (2011/64/UE) din cau za lipsei de date. Fișe
tehnice UE – 2018 4 4. Produse energetice (uleiuri minerale, gaz, curent electric, energie din
surse alternative, carburant pentru aeronave) Structura de bază a accizelor la uleiurile
minerale în cadrul Comunită ții a fost stabilită în 1992. Ca și în cazul alcoolului și tutunului și
în acest caz planurile ini țiale au fost ambi țioase (armonizare totală) dar s -au stabilit în final
doar rate minime. Propunerile Comisiei din 1997 au fost adoptate cu modificări semnificative
(Directiva 200 3/96/CE, derogări în Directivele 2004/74/CE și 2004/75/CE). Singurul rezultat
concret al Comunicării Comisiei din anul 2000 cu privire la impozitarea carburan ților pentru

aviație (COM(2000)0110) a fost faptul că Directiva 2003/96/CE prevede scutirea obliga torie
a produselor energetice furnizate pentru a fi utilizate drept carburan ți pentru naviga ție
aeriană, cu excep ția naviga ției aeriene în scopuri private de agrement. Astfel, această
directivă a introdus pentru prima oară dispozi ții care permit statelor m embre să impoziteze
carburan ții pentru aeronave pentru zborurile interne și, prin intermediul acordurilor bilaterale,
carburan ții utiliza ți pentru zborurile intracomunitare. În 2001 au fost propuse măsuri pentru a
promova utilizarea biocombustibililor, inc lusiv posibilitatea aplicării unei rate reduse a
accizelor, care au fost incluse în Directiva 2003/30/CE adoptată în 2003. 5. TVA pentru al ți
combustibili În 2002 a fost înaintată o propunere privind TVA -ul care se aplică gazelor
naturale și electricită ții, care stabile ște ca loc de impozitare a întreprinderilor locul în care
este stabilit cumpărătorul. În cazul consumatorilor finali, acesta este locul consumului.
Această propunere a fost, de asemenea, între timp adoptată (Directiva 2003/92/CE). 6.
Inițiative recente Ultima ini țiativă a Comisiei a fost o propunere de directivă privind
impozitarea energiei (COM(2011)0169) care urmăre ște modernizarea reglementărilor în
domeniul impozitării produselor energetice. Statele membre ar avea astfel posibilitatea de a -și
redefini structurile de impozitare generale în a șa fel încât, prin transferarea sarcinii fiscale de
la impozitarea muncii la impozitarea consumului, să contribuie la cre șterea economică și la
ocuparea for ței de muncă. Propunerea a fost retrasă în marti e 2015. D. Rolul Parlamentului
European 1. Impozitarea alcoolului și a tutunului În rezolu ția sa din 2002 privind politica
fiscală a UE, Parlamentul a condamnat politica Comisiei privind accizele la tutun și alcool și
este de re ținut că nu sus ține ideea un ei armonizări ascendente. În 2009, Parlamentul s -a
declarat în favoarea unei cre șteri progresive a taxelor la țigări și la alte produse din tutun, însă
nu la nivelul propus de Comisie. 2. Impozitarea uleiurilor minerale/ impozitarea energiei În
rezolu ția sa din 2002 privind politica fiscală, Parlamentul a afirmat „că principiul «poluatorul
plăte ște» trebuie să fie aplicat pe scară mai largă, în special în sectorul produselor
energetice”. În octombrie 2002, PE a acordat un aviz favorabil în ceea ce prive ște propunerile
legate de biocombustibili și a adoptat amendamente vizând consolidarea propunerilor. În
2012 Parlamentul a adoptat o rezolu ție referitoare la propunerea de directivă privind
impozitarea energiei, care a fost retrasă ulterior.

1.5.1 Taxele de consuma ție TVA, accize
1.5.2 Taxele vamale
1.5.3 Monopolurile fiscale
1.5.4 Taxele de inregistrare si de timbru

Capitolul II

„Constituirea statului modern s-a înfă ptuit prin implementarea impozitului,sau
mai exact, prin reglementările legale privind dreptul de a încasa aceste plăți.”
(A. Müller!"

2.1 Presiunea fiscală în Romania și Uniunea Europeană
Presiunea fiscală exprimă intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoane
fizice și juridice, ori la nivelul întregii societă ți prin intermediul impozită rii. Pr esiunea fiscală
are o mare relevan ță economică deoarece indică măsura î n care veniturile nominale ale
popula ției sunt aj ustate prin intermediul im pozitării și, în acela și timp, arată măsura sau
gradul în care bugetul de stat î și procură veniturile pe calea prelevă rii de impozite. Presiunea
fiscală poate fi utilizată atâ t pentru impozitele indirecte, cât și pentru totalitatea prelevă rilor la
buget ef ectuate prin intermediul impozită rii.
După aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, România a trecut printr -o serie
de reforme guvernamentale pentru a satisface condi țiile de aderare la UE. În prezent,
cerin țele de aderare – inclusiv directivele UE – sunt una din for țele motrice din programul
României de reformă, modernizare și investi ții în infrastructură. Mai semnificativ, aceste
directive sunt înso țite de fonduri din partea UE sub formă de fonduri de ajustare structurală și
alte programe, care per mit noilor membri să -și alinieze economiile cu restul UE.
Presiunea fiscală în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene a variat în
2006 de la mai pu țin de 30% în România (28,6) și Slovacia (29,3%) și în aproximativ 50% în
Danemarca (49,1%) și Suedia (48,9%) datele prezentate de Oficiul de Statistică al
Comunită ții Europene (Eurostat). În ceea ce prive ște impozitul pe venit în 2007, România a
avut cel mai scăzut nivel de impozitare în UE, 16%, la celălalt capăt fiind Danemarca, cu un
nivel de im pozitare de 59% .
Începând cu anul 20 08, efectele crizei economice s -au resim țit și în țara noastră. În
aceste condi ții, România a trebuit să ia o seri e de măsuri fiscale care vizau reducerea
deficitului bugetar. Aceste măsuri au vizat, pe de o parte, cre șterea taxei, reducerea evaziunii

fiscale și îmbunătă țirea sistemului de colectare a veniturilor și, pe de altă parte, reducerea
cheltuielilor bugetare.13
Determinarea optima a pragului de presiune fiscală este dificil de stabilit, având în
vedere condi țiile în care st atul trebuie să asigure un echilibru între obiectivele care urmează
să fie finan țate din cauza impozitelor fiscale și trebuie să fie disponibilă operatorilor
economici și publicului larg o cantitate suficientă parte din venit pentru a -și continua
activitat ea. Practica a arătat că o impozitare excesivă are ca rezultat reducerea veniturilor
bugetare datorate fraudei fiscale și abstinen ței contribuabililor. Ace știa vor găsi modalită ți
ingenioase de evitare a plă ții datoriilor fiscale de către persoane care nu sunt impozabile sau
prin stabilirea domiciliului lor în scopuri fiscale într -o țară cu impozitare redusă.14

2.2 Armonizarea legisla ției
2.3 Directivele UE î n domeniul impozitelor indirecte
2.4 Evolu ția încasărilor din impozite și taxe la nivelul Uniunii Europene
2.5 Structura impozitelor indirecte ale Uniunii Europene și zona Euro
2.6 Evolu ții de TVA în țările Uniunii Europene
2.7 Situa ție comparativă privind cotele de TVA în cadrul Uniunii
Europene
2.8 Situa ție comparativă privind accizele în cadrul Uniunii Europene
2.9 Studiu asupra celor mai importante țări din Uniunea Europeana
2.10 Aspecte generale privind taxa pe valoarea adaugată
2.11 Plătitorii de TVA
2.12 Opera țiuni scutite de plată taxei pe valoarea adaugată
2.13 Determinarea și plata taxei pe valoarea adaugată

13 Daniela Penu & Diana Mihaela Apostol & Cristina Balaceanu, 2013. " The Fiscal Pressure in Romania in the
Context of Economic Crisis
14 Haralambie George Alin, 2014. " Fiscal Pressure In Romania In The Curren t Period ," Annals – Economy Series ,
Constantin Brancusi University, Faculty of Economics, vol. 0, pages 492 -497, May.

România este o pia ță cu un poten țial excelent, o loca ție strategică și un climat de
afaceri din ce în ce mai solid. De și este necesară o evaluare atentă a pie ței pentru a profita de
oportunită țile de afaceri, exportul către sau investirea în România devine din ce în ce mai
puțin dificilă decât în anii preceden ți în ceea ce prive ște predictibilitatea mediului de afaceri.
Economia sa este printre cele mai rapide membre ale UE, cu o cre ștere a PIB -ului real cu
2,8% în 2014, o cre ștere de 3,8% în 2015, o cre ștere a PIB -ului de aproape 4% în 2016 și o
creștere impresionantă cu 8,6% în 2017.15

Politica fiscală din România nu a reușit să evite deficitele excesive -deși a existat
această intenție și nu a acționat eficient asupra deficitului cvasi -fiscal.
Reforma fiscală a avut ca strategie crearea unui sistem de impozite care, pe ter men
lung, să se alinieze la cele similare ale țărilor europene, iar pe termen scurt, să răspundă
condițiilor concrete ale diferitelor etape de transformare a economiei.
Astfel, s -a recurs la ajustarea sau implementarea unor instrumente fiscale care să
asigure, în primul rând, procurarea veniturilor bugetului public, urmând ca pe parcurs – pe
măsura creării cadrului administrativ adecvat și a unei piețe care să ofere o bază cât mai
diversificată de impozitare – să se restructureze și să se contureze un sistem fiscal adecvat
scopurilor economice pe termen lung.

După aderare

15 https://accace.com/tax -guideline -for-romania/

România ocupa la nivelul anului 2010, locul 3 în ceea ce privește ponderea
impozitelor indirecte (45,2%) în total impozite, primele poziții fiind ocupate de Ungaria
(45,5%) și Bulgaria ( 55,4%).16

16 www.mfinante.ro – Direcția generală de analiză macroe conomică și politici financiare/ Sisteme de impozitare
în Uniunea Europeană

2005 – 2007?
TVA și accize: Cota standard de TVA este de 24%. O c otă redusă de 9% se aplică
asupra bunurilor cum ar fi: produsele farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele
cu handicap, cărți, ziare, accesul la servicii culturale și de cazare la un hotel. Începând din
2009, se aplică o cotă redusă de 5% pentru livrarea de locuințe sociale, inclusiv a terenurilor
pe care sunt construite. Definiția de persoană impozabilă a fost extinsă. Scutirile de TVA fără
drept de deducere se aplică, printre altele, tratamentelor medicale, unor activități culturale,
educaționa le și serviciilor publice poștale, anumitor tranzacții bancare și financiare, de
asigurare și reasigurare.17

17 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf

În perioada 2013 -2016, impozitele pe produc ție și importuri au rămas la o pondere
stabilă î n PIB. Ca pondere în PIB, impozitele curente pe venituri și avere etc. au atins în 2010
un nivel scăzut, situându -se la 12,1 % din PIB înainte să crească la 13,0 % din PIB în 2015.
În perioada 2015 -2016, raportul a rămas constant. Contribu țiile sociale net e au rămas stabile
la 13,4 % din PIB la nivelul UE -28 în perioada 2012 -2014, înainte să scadă la 13,2 % din PIB
în 2015, redresându -se și ajungând din nou la 13,4 % din PIB în 2016.
Structura veniturilor fiscale a variat considerabil de la un stat membru U E la altul în
2016 (a se vedea figura18

18 http://ec.europa.eu/eurostat

S-au înregistrat cre șteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din:
impozitul pe profit (+12,3%), contribu ții de asigurări sociale (+6,9%), accize (+6,4%),
impozitul pe salarii și venit (+3,8%).
În ceea ce prive ște încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere fa ță de aceea și
perioadă a anului 2015, de 8,6%, în condi țiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei
standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s -a reflectat în
încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de
la 1 iunie 2015.19

19 www.mfinante.ro – Execuția bugetului general cons olidat în perioada 1.01 – 30.09.2016

Stas, CE 2012

In Romania , impozitele indirecte constituie principalele resurse bugetare ale statului
(69,8% din totalul veniturilor bugetului de stat la nivelul anului 2005).

In Romania , urmare a aderarii la Uniunea Europeana, p revederile referitoare la
accize incluse in Codul Fiscal [2] sunt in cea mai mare parte armonizate cu prevederile
directivei a XII -a a Uniunii Europene.
Produsele supuse accizelor sunt grupate in doua categorii:
– produse la care se practica accize armonizate cu cele din Uniunea Europeana (bere,
vinuri, bauturi fermentate, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, electricitate);
– alte produse accizabile (cafea, unele confectii din blanuri naturale, articole din
cristal, bijuterii din aur si platina, produse de parfumerie, etc.).
Taxele de consumatie cu caracter general (taxele generale pe vanzari)
Aceste taxe vizeaza volumul total al vanzarilor , indiferent daca obiectul vanzarii il
reprezinta bunurile de consum sau mijloacele de productie, motiv pent ru care mai sunt
intalnite si sub denumirea de impozite pe cifra de afaceri .

2000 – 2018

Romania Sales Tax Rate – VAT 2000 -2018 | Data | Chart | Calendar
The Sales Tax Rate in Romania stands at 19 percent. Sales Tax Rate in Romania
averaged 20.63 percen t from 2000 until 2018, reaching an all time high of 24 percent in 2010
and a record low of 19 percent in 2001.

2017
Romania has reduced its VAT rate three times in two years. Standard value added tax
in Romania i s currently 19%, following a January 2017 cut. The reductions have impacted
both consumers and traders, as each one required them to update their cash register software
and all invoicing documentation to remain compliant. Where traders are not compliance t hey
risk fines of €500 – €1000, litigation with their business partners and inability to deduct their
VAT.
Although VAT cuts aim to stimulate economic growth through increasing domestic
consumerism, there is no provision in the Romanian legislation that fo rces traders to
automatically lower the price on their products or services. VAT cuts might also affect the
country’s budget, since it is an important income source for Romania (1/4 of the total
budget).

Among the standard VAT rate exceptions:
 lease, re ntal, life interest rights on buildings for which the service applies with each
payment stipulated in the contract
 services that require expense account, or multiple payments, such as: research,
consultancy, expertise, constructions/fitting, that are com pleted once the beneficiary
receives a report / situation
 products offered for testing or conformity checking, when those are delivered to their
beneficiaries

 services and products delivered with recurrence, such as: natural gas, water, energy
and elec tricity, telecommunication (phone).
A special 9% VAT rate is applicable in 2017 for:
 supply of medical prosthesis
 supply of orthopedic products
 human and veterinary medicines
 hotel accommodation, camping areas
 food, beverages (except for alcoholi c beverages), seeds, plants
 restaurant and catering services
 water for agricultural land irrigation and fertilizers or pesticides.
5% VAT rate applies to:
 school books, newspapers and magazines
 access to public institutions (museums, castles, historic monuments)
 supply of buildings and houses, that fit under social incidence
 sport events.
Health contribution insurance threshold eliminated
On 1 January 2017 the health contribution threshold wa s set to five medium salaries
for employees (5.5% rate). One month later an emergency ordinance (OUG3/2017)
eliminated the threshold and decided to increase the health contributions from the entire
achieved income.
This affects mainly employees with large salary income, and companies (employers)
have to decide if they will participate to this contribution entirely or partially.

Non-compliance brings real risk to local traders and international companies that are unaware
of tax and legislative changes intro duced by the Romanian Government.

New tax incentives introduced in 2017
In the first half of 2017 Romania introduced a number incentives to increase its
attractiveness as a business destination for international investors, such as:
 eliminating the ‘pol e tax’ (a special construction tax of 1%)
 the corporate tax for R&D companies during their first 10 years of activity in the local
market, provided they meet the projects’ objectives.

The withholding tax for dividends paid to residents of the states with which Romania
has concluded a DTT (Double Taxation Treaty) was reduced to 5% at 1 January 2017, and
the informative statement is to be submitted electronically every year.
Both withholding tax payers and exempted non -resident companies must obtain a
fisca l registration number (NIF), in order to be included in the 207 statement.
The tax rate for dividend revenues derived by non -residents in Romania has been
reduced from 16% to 5%. Similarly to the amendment brought in the case of distribution of
dividends t o Romanian legal entities. The scope of withholding income tax due by non –
residents from the rendering of services is restricted only to management and consulting
services in any field of activity.20

Romania eases taxpayer bureaucracy
According to the World Bank’s ‘ease of doing business’ indicator, Romania ranked
36 at the end of 2016, where 1 is the most business -friendly regulation position. Considering
the bureaucracy and tax measures effective in 2017, the country’s position is expected to
drop.
Employing companies are exempted from submitting th e fiscal statement *205
starting with 2017 (which will become effective from 2018). Also the submission of
statements *392A and 392B has been suspended until 2019. Statements are still mandatory
for tax payers with a turnover under €49,000 (220,000 Romania n LEU).
Statement 088, which had to be submitted to the fiscal body *ANAF, was eliminated
at 1 February 2017. This form was a burden for tax payer companies, in case of: changing or
extending of registered office address, changing company administrators/sh areholders or in
case of applying to register for VAT purposes.

2018
Another important change for companies is that those in insolvency or late payers of
VAT are required to apply to the VAT split system, and the limit for the in come of micro –
enterprises has doubled to reach EUR 1 million.

20 https://www.tmf -group.com/en/news -insights/articles/2017/june/romania -fiscal -changes/

In January 2018, a system of separate Value Added Tax accounts (so called “Split
VAT”) will come into force in Romania. The essential changes and consequences are as
follows.
Content and Sc ope
The Split VAT system requires the use of separate VAT accounts for all payments
and revenues associated with Value Added Tax (input and output VAT). This means, among
other things, that invoices for goods and services have to be paid to two separate ac counts:
the net amount to the business bank account, the VAT element to a separate VAT account.
This system applies to all VAT liable supplies of goods and services with place of
supply in Romania and which are provided by individuals or companies VAT regi stered in
Romania. This means that it is not only taxpayers resident in Romania who will be affected.
Excluded are transactions of the reverse -charge -system and VAT special regimes (e.g.
second -hand, agriculture, tourism).
Romanian Tax authorities will kee p a register with all affected tax payers (ro:
“Registrul persoanelor ce aplică plata defalcată a TVA” ).
Separate VAT accounts
Separate accounts will have to be opened with the Romanian state treasury or a
commercial bank. Transactions in foreign currencie s can only be done with banks. The IBAN
of these VAT accounts have to contain the Romanian country code (RO) and the letter
sequence VAT. Clients and suppliers will have to be informed about the opening of the
account and the related fees for using it.
VAT accounts with the government treasury
The ordinance is not very clear whether opening an account with the treasury will be
automatic or only upon request. Especially for non -residents this point has to be clarified
promptly.
VAT accounts with commercial b anks
Commercial banks can automatically open a VAT account for their existing VAT
registered customers. The bank must provide the customer with information and terms, and
the customer has the right to accept the new account within 90 days or decline it wit h no
additional costs.

Use of the VAT accounts
These split VAT accounts are to be used only for the VAT transactions stipulated in
the ordinance, mainly:
 VAT received from own clients for invoiced goods and services
 VAT payments to suppliers on invoice s received
 Own transfers of VAT included in cash or card payments received (within 7 days)
 Payment of the VAT payable amount to the state budget
Withdrawals from these accounts are not allowed.
Early adoption with incentives
As of 1st October 2017, taxpayers can adopt the system on a voluntary basis, and will
receive these tax incentives:
• 5% reduction of the corporate tax (or corporate tax for micro -business) in the fourth
quarter of 2017
• cancellation of administrative fin es on VAT payments outstanding as of 30th
September 2017
Penalties
Possible fines for VAT payments to the wrong account can be penal surcharges of
0.06% per day. This applies for a period of 30 days, after that the penalty is calculated as
50% of the VAT a mount.
Failure to inform clients and suppliers about the VAT accounts can lead to fines of
2,000 – 4,000 RON.
Conclusion
The implementation of this controversial system, only used in a few EU member
states, aims to prevent VAT fraud and should reduce the d ifference between tax declared and
tax actually paid. However, the scheme means a significant expense for the companies
affected to establish the necessary conditions, plus continued extra expense to administer the
system.
We can’t assess the rising proble ms in practice – not least because of the short
deadline till the new system comes into force on 1st January 2018. There is some doubt about
the overall value of the purpose of the system for the State, set against the cost -ratio benefit
for taxpayers.
NOT ES
Background

In June 2017, the implementation of the Split VAT ( ro: “plata defalcată a TVA ) was
first mentioned. In early August, the draft ordinance was published (planned Implementation:
01.09.2017), and then partially changed on 18.08.2017 (e.g. planne d implementation:
01.01.2018). After a surprisingly quick decision -making process on 30.08.2017, the
ordinance 23/2017 was published in the official journal the following day.21

Capitolul III Proiectarea și desfă șurarea cercetă rii – Studiu de caz – impozitele
indirecte

3.1 Definirea ipotezelor generale și specific e

3.2 Metode tradi ționale vs metode activ -participative î n predarea impozitelor
indirecte la clasa a XII -a
Pornind de la definiția „…(educația) are ca viziune promovarea unui învãțãmânt
orientat pe valori, creativitate, capacitãți cognitive, capacitãți volitive și capacitãți acționale,
cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilitãți de utilitate directã, în profesie și
în societate” pe care o regăsim în Legea Educației din România pot afirma că metodele
moderne vin în completarea și în ajutorul atingerii acestui scop.
Ca și profesor începător, m -am regăsit adeseori pusă în situa ția de a alege dacă voi
urma exemplul profesorilor care se ghidează după sistemul tradi țional, cel centrat pe profesor
sau cel modern cel centrat pe elev.
Așa cum doi profesori nu sunt la fel, în același timp fiecare profeso r cu experiență la
catedră, va fi de acord că stilul lui de predare este unic. Însă, un stil de predare efectiv
angajează, motivează sau antrenează elevii în procesul de învățare și îi ajută să se dezvolte pe
mai multe planuri și să depă șească statutul de învățabili pasivi.
Stilurile de predare tradi ționale au evoluat odată cu apari ția instruirii diferen țiate, fapt
care ia determinat pe profesori să î și adapteze stilurile lor la nevoile de învă țare ale elevilor.

21 https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=7fd1567a -e4e6 -4c30 -b93e -4a2be8f 77378

Metodele moderne sunt o alternativă a metode lor tradiționale, dar, deoarece, idealul
educației îl constituie „dezvoltarea liberã, integralã și armonioasã a individualitãții umane, în
formarea personalitãții autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare
pentru împlinirea și dezvolt area personalã, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetãțeneascã activã în societate, pentru incluziune socialã și pentru angajare pe
piața muncii.”22 voi încerca să s usțin importan ța alergerilor metodelor eficiente de evaluare.
Cu toate că nu este sarcina profesorului de a „distra” elevii, ci mai degrabă el
controlează con ținutul de informa ții pe care îl redă și totodată procesul didactic, este vital ca
aceștia să fie antrenați în procesul de învățare. Elevii sunt văzu ți ca o carte goală, unde
profesorul este cel care creează contextul, dă indica țiile necesare, iar elevul scrie ”povestea”.
Așadar, sarcina profesorului este să analizeze, să compare și să evalueze variet atea de metode
pe care le va folosi în activitatea didactică, pentru a face procesul efectiv și eficient pe cât
posibil.
În zilele noastre, libertatea și creativitatea este lăsată la îndemâna cadrelor didactice
pentru a îmbunătă ți metodele de predare, înv ățare și evaluare, și este considerată extrem de
importantă. Trebuie să aibă ca obiectiv principal formarea abilită ților, aptitudinilor și
compenten țelor elevilor în func ție de nevoile educa ționale dar și ale societă ții. Selectarea
metodei de evaluare adec vate și care se aplică elevilor trebuie să aibă în vedere aspecte
privitoare la punctele forte și punctele slabe ale predării, care este esen țială pentru cre șterea
motiva ției elevilor și îmbunătă țirea procesului viitor de învă țare. În acela și timp, metodel e
moderne alese, centrate pe elev, pot facilita în țelegerea dificultă ților și reprogramarea
informa țiilor ce urmează a fi redate acestora, astfel încât să putem identifica, cu adevărat,
lacunele întâmpinate sau vom putea repeta unele no țiuni.
Eșecul ale gerii metodelor corespunzătoare, poate duce la scăderea
motiva ției, a interesului manifestat de către elevi sau la confuzia, dezorientarea neîncrederea
lor că vor face fa ță cu brio cerin țelor pie ței muncii. Ace știa asimilează cuno ștințe teoretice pe
parcur sul anilor însă, de cele mai multe ori, întâmpină dificultă ți majore în momentul în care
își caută un loc de muncă în care se cere lucru în echipă și nu individualism, încredere în sine,
abilitatea de a -și căuta informa țiile și de a le folosi, asumarea uno r responsabilită ți, cercetare,
creativitate, inventivitate și nu doar reproducerea unor informa ții acumulate. Când vor avea
un interviu de angajare nu vor putea mai putea să se prezinte cu ni ște fraze memorate, ci cu

22 LEGEA EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE LEGEA NR. 1 DIN 5 IANUARIE 2011

deprinderea de a se adapta la situa ție și de a improviza sau construi propriile răspunsuri, de a
reacționa logic în situa ții de criză.
Voi veni în continuare cu un exemplu, ca o analogie, pentru ca sus ține cele afirmate
mai sus: putem vorbi și explica elevilor zile în șir rețeta unei prăjituri, despre ingredientele
acesteia și etapele procesului de fabrica ție, despre aspectul atractiv, culoarea, forma perfectă,
aroma îmbietoare, savoarea minunată și gustul delicios pe care ar trebui să îl aibă, dar dacă
elevul nu î și va încerca aptitudinile pen tru prepararea ei, niciodată nu va ști dacă este capabil
să o realizeze, nu va ști ce gust va avea prăjitura lui, de și poate lectura sau învă ța corect și la
timp toate informa țiile necesare.
Uneori, satisfac ția utilizării metodelor moderne se poate vedea imediat, prin acel
moment de ” Aha, acum am înteles! ”, venit din partea unui elev și este unul din beneficiile,
aparent evaziv, de a fi profesor, realizând că transferul de cuno ștințe de la profesor către elev
este o formă de artă și îndemânare.
Nu ex istă metodele perfecte, sau metode aplicabile la orice clasă, însă alegerea lor
presupune o responsabilitate imensă

3.7 Metode active -participative utilizate pentru clasa a XII -a B

Proiect didactic
Unitatea : Colegiul Economic A. D. Xenopol
Profesor : Constantinescu Andreia Natalia
Unitatea de învă țare: Analiza veniturilor publice
Aria curriculară : Tehnologii – Servicii
Modulul: Finan țe și fiscalitate
Titlul lec ției: Elementele impozitului
Tipul lec ției: Transmitere/însu șire de cuno ștințe
Clasa : XII
Durata : 50 minute

Obiective opera ționale :
 Definesc taxele și impozitele

 Identifică elementele impozitului
 Rezolvă metodele de impunere și percepere a impozitului
Resurse :
Educa ționale:
 Informa ții privind elementele impozitului: denumire, plătitor sau subiectul
impunerii, suportatorul, obiectul impozabil, sursa impozitului, unitatea, cota, modul de
impunere și percepere a impozitului (asieta), termenul și sanc țiunile
 Abilitatea de a transpune în realitate noile no țiuni și interpretarea acestora
Psihologice :
 Nivelul de receptivitate crescut al elevilor
Mijloace și materiale didactice : manualul, fi șe de lucru, tabla
interactivă/videoproiector, tabla, creta, coli de flipchart, markere
Metode și procedee didactice : prelegere, conversa ția, dezbate rea, jocul didactic,
studiul de caz
Resurse bibliografice :
 Manualul: Finan țe și fiscalitate , Daniela HANGAN, Mihaela TUDOR, Monica
BIZADEA, Dumitru ALĂMÎIE, Ed. CD PRESS, Bucure ști, 2007
 https://europa.eu/!rw38uv
Forme de organizare :
 Individuală – tema pentru acasă
 Frontală – expunerea prezentării
 Pe grupe – fișe de lucru
Strategii de evaluare:
 Tema pentru acasă
 Fișe de lucru
 Proiect realizat pe parcursul activită ții
Criterii de evaluare:
 Calitatea interven țiilor pe parcursul activită ții sus ținute
 Calitatea răspunsurilor elaborate în con ținutul lucrării scrise, sus ținute la final de
unitate
 Calitatea proiectului
Mediul de instruire : presupune un cadru formal, cu actori ce î și asumă rolurile

Sugestii metodologice : profesorul ține cont de un sistem de referin ță (scopuri,
competen țe, con ținuturi) în elaborarea procesului instructiv -educativ alături de rezultatele
învățării, condi țiile intelectuale, deprinderi, atit udini care permit progresul învă țării
Vocabular : taxe și impozite, sistem de impozitare, taxe și impozite locale, buget
local, buget na țional, servicii publice, investi ții
Strategia didactică

Momentele
lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode și
procedee Materiale
didactice Modalită ți
de evaluare
Moment
organizatoric Salută clasa
Verifică prezen ța elevilor
Asigura condi țiile didactico -materiale pentru buna
desfă șurare a lec ției Salută profesorul
Comunică elevii
absen ți
Se mobilizează în
funcție de cerin țele
profesorului Conversa ția
Pregătire
pentru tema
nouă Anun ță modul de desfă șurare a lec ției
Incepe prin a capta aten ția elevilor adresând
următoarea întrebare: Ce informa ții dețineți în
legătură cu taxele și impozitele?
Verifică cuno științele pe care elevii le -au dobândit
anterior, necesare noii învă țări: venituri publice,
caracter contractual, obligatoriu, rambursabil,
nerambursabil, obliga ție fiscală, impozit, prelevare
Adresea ză elevilor un set de întrebări menite să
„spargă ghea ța” Răspund întrebărilor
adresate de profesor Conversa ția
Dezbaterea
Tabla,
creta Individuală
Anun țarea
subiectului și Scrie pe tabla titlul lec ției: “Elementele impozitului”
și obiectivele lec ției: Notează în caiete titlul
lecției și obiectivele Tabla

a obiectivelor
lecției  Definesc taxele și impozitele
 Identifică elementele impozitului
 Rezolvă metodele de impunere și percepere a
impozitului acesteia
Transmiterea
cuno ștințelor Expune microclipul “Ce este un impozit”?
https://europa.eu/!rw38uv , pentru familiarizarea
noțiunilor și îmbinarea metodelor vizuale cu cele
auditive.
Define ște fiecare element în parte și realizează
schema ace stora
Explică no țiunile nou introduse Notează pe caiete
precizările făcute de
către profesor Videoproie
ctorul/
tabla
interactivă
Fixarea
cuno ștințelor Imparte clasa în grupe, fiecare grupă va primi o fi șa
de lucru, coli de flipchart și markere.
Toate grupele au un timp de 5 min pentru rezolvarea
fișelor.
După rezolvare se trece la discutarea rezultatelor la
care au ajuns elevii.
Profesorul monitorizează permanent activitatea,
elimină blocajele după caz. Ascultă indica țiile și
sarcinile de lucru
Comunică răspunsurile
pe care le -au identificat Brainstorming
Jocul didactic Fișe de
lucru ,
flipchart
Marker
Bluetac Pe grupe –
fișe de lucru
Anun țarea și
explicarea Anun ță tema și dă indica țiile necesare rezolvării ei Notează tema Explica ția Tabla
Fișe Tema pentru
acasă

temei pentru
acasă

Fișa de lucru
 Ce diferen țiază taxele și impozitele?
 Care sunt elementele impozitului?
 Atunci când părin ții voștri plătesc taxe și impozite, unde se duc banii?
 Ține cineva socoteala taxelor și impozitelor plătite de fiecare contribuabil? Cine anume?
 Dacă to ți banii plăti ți de contribuabili sunt totaliza ți, cine hotără ște cum se va utiliza această
sumă?
 Ce anume se plăte ște din banii din taxe și impozite?
 Cum se realizează perceperea impozitului?
 Prin ce se caracterizează metoda evaluării directe?

Tema pentru acasă!
Rezolva ți următoarele cerin țe:
1. Descrie ți două situa ții în care voi a ți fost suportatorul taxei și a trebuit să calcula ți cota
procentual ă a taxei pentru produsul sau serviciul achizi ționat,
2.Descrie ți un caz în care părin ții au fost plătitorii și identifica ți elementele impozitului în
situa ția dată,
3. Calcula ți totalul taxelor (cel pu țin una din fiecare categorie învă țată) plătite de f amilia
voastră pe o perioadă de un an.

Schema recapitulativă

Proiect didactic

Unitatea : Colegiul Economic A. D. Xenopol
Profesor: Constantinescu Andreia Natalia
Unitatea de învă țare: Analiza veniturilor publice
Aria curriculară : Tehnologii – Servicii
Modulul : Finan țe și fiscalitate
Titlul lec ției: Impozitele și taxele

Tipul lec ției: Transmitere/însu șire de cuno ștințe
Clasa : XII
Durata: 50 minute

Obiective opera ționale :
 Definesc taxele și impozitele
 Explică deosebirile între taxă și impozit
 Clasifică impozitele
Resurse :
Educa ționale:
 Informa ții privind impozitul, caracterul obligatoriu, rolul impozitelor pe plan financiar,
economic, social, taxă, clasificarea impozitelor
 Abilitatea de a transpune în realitate noile no țiuni și interpretarea acestora
Psihologice :
 Nivelul de receptivitate crescut al elevilor
Mijloace și materiale didactice : manualul, fi șe de lucru, tabla interactivă/videoproiector, tablă,
creta, telefonul mobil/calculatoare, internet
Metode și procedee didactice: prelegere, conversa ția, dezbaterea, jocul didactic, studiul de caz
Resurse bibliografice:
 Manualul: Finan țe și fiscalitate, Daniela HANGAN, Mihaela TUDOR, Monica BIZADEA,
Dumitru ALĂMÎIE, Ed. CD PRESS, Bucure ști, 2007
 https://europa.eu/taxedu/taxlandia_en
Forme de organizare :
 Individuală – tema pentru acasă
 Frontală – expunerea prezentării
 Pe grupe – fișe de lucru
Strategii de evaluare:
 Tema pentru acasă
 Fișe de lucru
 Proiect realizat pe parcursul activ ității
Criterii de evaluare:
 Calitatea interven țiilor pe parcursul activită ții sus ținute
 Calitatea răspunsurilor elaborate în con ținutul lucrării scrise, sus ținute la final de unitate

 Calitatea proiectului
Mediul de instruire: presupune un cadru form al, cu actori ce î și asumă rolurile
Sugestii metodologice : profesorul ține cont de un sistem de referin ță (scopuri, competen țe,
conținuturi) în elaborarea procesului instructiv -educativ alături de rezultatele învă țării, condi țiile
intelectuale, deprinderi , atitudini care permit progresul învă țării
Vocabular : taxe și impozite, sistem de impozitare, taxe și impozite locale, buget local, buget
național, servicii publice, investi ții
Strategia didactică

Momentele
lecției Activitatea profesorului Activitatea
elevului Metode și
procedee Materiale
didactice Modalită ți
de evaluare
Moment
organizatoric Salută clasa
Verifică prezen ța elevilor
Asigură condi țiile didactico -materiale pentru buna
desfă șurare a lec ției Salută profesorul
Comunică elevii
absen ți
Se mobilizează în
funcție de
cerin țele
profesorului Conversa ția
Pregătire
pentru tema
nouă Anun ță modul de desfă șurare a lec ției
Incepe prin a capta aten ția elevilor adresând
următoarea întrebare: ce reprezintă contribu țiile?
Verifică cuno științele pe care elevii le -au dobândit
anterior, necesare noii învă țări: venituri publice,
principiile politicii fiscale, func țiile finan țelor publice,
formele finan țelor, rela țiile de repartizare a produsului
intern brut
Răspund
întrebărilor
adresate de
profesor Conversa ția
Dezbaterea

Anun țarea
subiectului și a
obiectivelor Scrie pe tabla titlul lec ției: “Impozitele și taxele” și
obiectivele lec ției:
 Definesc taxele și impozitele Notează în caiete
titlul lec ției și
obiectivele

lecției  Explică deosebirile î ntre taxa și impozit
 Clasifică impozitele
acesteia
Transmiterea
cuno ștințelor Define ște fiecare element în parte și realizează schema
acestora
Explică no țiunile nou introduse Notează pe caiete
preciză rile făcute
de că tre profesor
Fixarea
cuno ștințelor Pentru fixarea cuno ștințelor, profesorul explică jocul
didactic “TAXLANDIA”
https://europa.eu/taxedu/taxlandia_en
După rezolvare se trece la discutarea rezultatelor la
care au ajuns elevii.
Profesorul monitorizează permanent activitatea,
elimină blocajele după caz. Ascultă indica țiile
și sarcinile de
lucru
Comunică
răspunsurile pe
care le -au
identificat Jocul didactic
Brainstorming
Anun țarea și
explicarea
temei pentru
acasă Anun ță tema și dă indica țiile necesare rezolvă rii ei Notează tema

Tema pentru acasă
Calcula ți bugetul famili ei pentru un an de zile, realizând o compara ție între venituri și cheltuieli

Schema recapitulativă

Proiect didactic

Unitatea : Colegiul Economic A. D. Xenopol
Profesor: Constantinescu Andreia Natalia
Unitatea de învă țare: Analiza veniturilor publice
Aria curriculară : Tehnologii – Servicii
Modulul : Finan țe și fiscalitate
Titlul lec ției: Impozitele indirecte
Tipul lec ției: lecție de recapitulare /evaluare scrisă
Clasa: a-XII-a
Durata: 50 min
Obiectivele opera ționale :
– Să definească impozitele indirecte
– Să identifice tipurile de impozite indirecte
– Să enumere caracteristicile impozitelor indirecte
Strategia didactică :
Metode și procedee: explica ția, lucrul individual, conversa ția
Mijloace : testul, catalogul
Forme de organizare: frontală, individuală
Resurse: temporale, spa țiale (sala de clasă) , materiale (chestionar)

Strategia didactică
1. Anun țarea obiectivelor/competen țelor
2. Evaluarea propriu -zisă
3. Aprecier i generale, concluzii, recomandă ri

Nume și prenume ……………………………………………………………..
Clasa …………………
Modulul: Finan țe și fiscalitate
Test de evaluare
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerin țelor se acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.

• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

Alege ți varianta de răspuns corect!
1. Cotele de impozitare pentru TVA în România sunt:
a. 22%, 11%
b. 19%, 9 %
c. 24%, 9%
d. 19%, 9%, 5%
2. Perioada fiscală, î n cazul TVA -ului poate fi:0 sec
a. luna
b. anul
c. semestrul
d. prin excep ție, trimestrul, pentru o cifră de afaceri<100000€
3. Suportatorul efectiv al taxei pe valoarea adăugată este:
a. consumatorul intermediar
b. statul
c. consumatorul final
d. țăranul, pentru bunuri le din produc ție proprie
4. Taxa pe valoarea adăugată este:
a. o taxă parafiscală
b. se aplică asupra profitului brut
c. un imp ozit direct
d. un impozit indirect
5. Diferen ța dintre TVA -ul deduc tibil>TVA -ul colectat reprezintă
a. TVA -ul de recuperat
b. TVA neexigibil
c. TVA de plată
d. TVA colectat
6. Accizele sunt:
a. Venituri nefiscale ale statului
b. impozite directe
c. taxe speciale de consuma ție
d. taxe de impozitare a profitului
7. Din categoria impozitelor indirecte nu fac parte:
a. Taxa pe valoarea adaugată
b. taxa de timbru

c. accizele
d. impozitul pe profit
8. Plata accizelor se efectuează până la data de:
a. 25 a lunii urmă toare
b. 25 a lunii în care se calculează accizele
c. 15 a lunii urmă toare
d. 1 a lunii urmă toare
9. Taxele vamale se aplică :
a. doar pentru produsele și serviciile din afara UE
b. se instituie numai asupra serviciilor
c. se instituie asupra tuturor bunurilor exportate
d. se aplică sporadic
10. Taxele de timbru reprezintă plă țile pe care le fac persoanele fizice/juridice pentru:
a. serviciile prestate de către anumite institu ții publice
b. bunurile achizi ționate

Barem de e valuare și notare
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem
 Se acordă 10 p din oficiu. Nota finală se calculează prin împăr țirea punctajului total acordat
pentru test la 10.
Răspunsuri
1. d. 2. b, d 3. c, 4. d, 5. a , 6. c, 7. d, 8. a, 9. a, 10. a,

Proiect didactic

Unitatea : Colegiul Economic A. D. Xenopol
Profesor: Constantinescu Andreia Natalia
Unitatea de învă țare: Analiza veniturilor publice
Aria curriculară : Tehnologii – Servicii
Modulul : Finan țe și fiscalitate

Titlul lec ției: Impozitele indirecte
Tipul lec ției: lecție de recapitulare/evaluare scrisă
Clasa: a-XII-a
Durata: 50 min
Obiectivele opera ționale:
– Să definească impozitele indirecte
– Să identifice tipurile de impozite indirecte
– Să enumere caracteristicile impozitelor indirecte
Strategia didactică:
Metode și procedee: explica ția, lucrul individual, conversa ția, KAHOOT
Mijloace: testul, catalogul
Forme de organizare: frontală, individual ă
Resurse: temporale, spa țiale (laborator firma de exerci țiu), materiale (chestionar )
https://create.kahoot.it/details/impozite/0ff62753 -d750 -4db5 -85d6 -86ce897c0bfc
Strategia didactică
1. Anun țarea obiectivelor/competen țelor
2. Evaluarea propriu -zisă
3. Aprecieri generale, concluzii, recomandări

TEST DE EVALUARE INI ȚIALĂ
Anul scolar 2017 -2018
Modulul: Finan țe și Fiscalitate
Clasa a XII -a

Numele și prenumele elevului:
Data sus ținerii testului:
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerin țelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

PARTEA I (50 de punc te)
Alege ți varianta de răspuns corect! 25 de puncte
1. Impozitele:
a) sunt datorate în valoare absolută, în cuantum egal de către toți contribuabilii;
b) reprezintă cheltuieli pentru stat;
c) au caracter nerambursabil;
2. Printre elementele impozitului nu se numără:
a) plătitorul;
b) încasatorul:
c) unitatea de impunere.
d. asieta
3. Din categoria impozitelor indirecte nu fac parte:
a) taxa pe valoare adaugată;
b) taxe vamale;
c) impozitul pe venit.
d. taxe de timbru
4. Dupa trăsăturile de formă și fond, impozitele sunt:
a. directe și indirecte
b. pe venit, pe avere și pe consum
c. financiare și de ordine
d. federale și locale
5. După obiectul impunerii, impozitele sunt:
a. directe și indirecte
b. financiare și de ordi ne
c. pe venit, pe avere, pe consum
d. permanente și incidentale
6. Cite ște următoarele enun țuri și notează cu litera A, dacă le consideri adevărate și litera F dacă le
consideri false. 25 p

a. Prin redeven ță se în țelege orice brevet, inven ție, inova ție, licență, marcă, drept de autor
b. Impozitele sunt dona ții de către stat care se fac cu titlu definitiv și nerambursabil
c. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic și social
d. Caracteristicile împrumuturilor de stat sunt: caracter contrac tual, rambursabil, fără dobândă
e. Plasarea împrumuturilor pe pia ță se face prin subscrip ție publică, vânzare către bănci, vânzare
la bursă .
Partea a II -a 40 p
7. Completați spațiile punctate:
a) Impunerea ……………….. este o formă de constituire a unei părți din ……………. statului,
caracterizată prin prelevarea conform legii a unei părți din veniturile sau
averea ……………………….. sau…………………………………. în vederea acoperirii cheltuielilor
publice.
b) Taxa pe valoare adaugată re prezintă un impozit……………………. cu caracter general, datorat
………………., care se aplică tuturor …………………… privin d transferul de bunuri și prestă rilor de
servicii cu plată.
c) Imprumuturile de stat reprezintă în țelegerea dintre
………… ……………………………………… pe de o parte, și stat, pe de altă parte, prin
care cei dintâi consimt să pună la dispozi ția ………………… o sumă de bani.
8. Răspundeți la următoarele întrebări:
d) a) Care sunt caracteristicile impunerii fiscale?
e) b) Enumerați elementele impozitului.

Test de evaluare ini țială
Anul școlar 2017 -2018
Barem de evaluare și notare
 Se punctează oricare alte formulări/modalită ți de rezolvare corectă a cerin țelor
 Nu se acord ă punctaje intermediare, altele decâ t cele precizate explicit prin barem
 Se acordă 10 p din oficiu. Nota finală se calculează prin împăr țirea punctajului total acordat
pentru test la 10.
Răspunsuri
2. c. 2. b, 3. c, 4. a, 5. c ,

6. a. A, b. F, c. A, d. F, e. A
7. a. fiscală , venit, proprietarului, contribuabil
b. indirect, statul ui, pers. f izice, juridice,
c. persoane fizice, juridice, statului
8. obligatoriu, nerambursabil
9. denumirea impozitului, plă titorul impozitului, suportatorul impozitului, obiectul impozitului, sursa
impozitului, unitatea de impunere, cota de impunere , asieta, termenele de plata, sanc țiuni

Precizări referitoare la evaluarea ini țială pentru modulul Finan țe și fiscalitate, clasa a XII -a,
domeniul Servicii

Evaluarea ini țială pentru modulul Finan țe și fiscalitate are drept scop cunoa șterea
poten țialului de învă țare al ele vului la începutul clasei a XII -a, după studierea în an ii anterio ri a
modulelor de specialitate și dobândirea u nor competen țe în domeniu.
Eterogenitatea pregătirii e levilor, asigurarea „continuită ții” în formarea/dezvoltarea
competen țelor și nevoia de anticipare a procesu lui didactic adaptat posibilită ților elevului reprezintă
condi ții ale proiectării evaluării ini țiale/ predictive.
Competen țele formate anterior vor ajuta profesorul în realizarea programului de învă țare
centrată pe elev astfel, încât la finalul parcurg erii modulului fiecare elev să -și fi dezvoltat integral
competen țele prevăzute în cuprinsul acestui a.
Matricea de specifica ții realizează coresponden ța dintre competen țele corespun zătoare
nivelurilor taxonomice și unită ți de învă țare/concepte -cheie/con ținuturi/teme:

CON ȚINUTURI
COMPETEN ȚE C1 C2 C3 C4
Delimitari terminologice X
Veniturile bugetare X
Imprumuturile de stat X
Impozitul X

C1 Folose ște termini specifici
C2 Veniturile bugetare
C3 Imprumuturile de stat
C4 Impozitul

Testul de evaluare ini țială este alcătuit din două pă rti. Partea I cuprinde itemi obiectivi pentru care se
acordă 50 de puncte. Partea a II -a cuprinde itemi semiobiectivi pentru care se acordă 40 de puncte.

Bibliografie
Buziernescu – Fiscalitate
heorghe Matei – Finante publice, 1998
Dracea – Finante publice, 2013
Vacarel – Finante publice, 2007
www.mfinante.ro
Legea 227/2015 privind Codul fiscal
Dobrotă, G. (2010), Fiscalitatea direct în România și Uniunea Europeană, Univer sitatea
„Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu – Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu,
Seria Economie, Nr. 2.

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul (a) CONSTANTINESCU ANDREIA NATALIA , înscris(ă) la examenul pentru
obținerea Gradul ui didactic I, seria 2014 – 2019 , specializarea FINAN ȚE ȘI BĂNCI prin prezenta,
certific că lucrarea metodico -științifică cu titlul: TENDIN ȚE ÎN EVOLU ȚIA IMPOZITELOR
INDIRECTE Î N ROMÂNIA , conducător științific conf. univ. dr. Matei GHEORGHE , este
rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele
personale obținute în activitatea mea didactică.
În realizarea lucrării am studiat do ar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică, iar
preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale, au fost citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri.

Data: 21.08.2018 Semnătura:
________________________