Prof. ALBICIUC MARIA [631285]

Prof. ALBICIUC MARIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ RONA DE SUS

Studiu privind modalitățile de d ezvoltare a vocabularului la
clasa a V- a

Limba s-a născut din necesitatea de a comunica, de a împărtăși semenilor ideile despre
univers, de a transmite generațiilor următoare roadele căutării , trecerea experienței în cuvânt
necesitând efortul viu al actului comunicării. A-ți cunoaște li mba, a fi capabil să exprimi corect
și precis ceea ce gândești, simți, folosind cuvintele vocabular ului, înseamnă a da dovada unei
bune educații și nu în ultimul rând de a da dovadă de respect p entru propria-ți limbă, propria
persoană.
Dezvoltarea exprimării orale, în general, și îmbog ățirea vocabularului, în special, se face
pe două căi: dirijată, prin activitățile școlare, unde contribu ie toate disciplinele și spontană prin
ceea ce oferă familia și mijloacele de culturalizare. Școala ră mâne „pivotul” central în ceea ce
privește procesul de dezvoltare și nuanțare a vocabularului.
Rolul principal în păstrarea și cultivarea limbii îi revine școlii. Dascălii au datoria de a
găsi cele mai adecvate metode pentru a facilita însușirea limbi i române literare de către
generațiile tinere. Printre obiectivele studierii limbii române în școală se numără și acela care
vizează în mod direct dezvoltarea, activizarea și nuanțarea voc abularului.
Profesorul îi dă copilu lui posibilitatea câștigării instrumentelor de cunoaștere a tuturor
domeniilor culturii și științei, are sarcina de a lumina pe măs ura puterii lui drumul spre însușirea,
nuanțarea și îmbogățirea limbii materne. Elevii trebuie ajutați să înțeleagă că studiul permanent
al limbii și literaturii române este hotărâtor pentru întreaga lor viață socială, că este rușinos să
faci dovada unei proaste exprimări orale și scrise. Trebuie aju tați să înțeleagă și să simtă că este
ușor și plăcut să înveți și să te bucuri de roadele cunoașterii .

Obiectivele studiului
În cadrul acestui studiu mi-am propus următoarele obiective:
a. Identificarea potențialului vocabularului elevilo r și stabilirea performanței școlare
individuale;
b. Urmărirea progreselor înregistrate de elevi pe lin ia procesului de activizare, îmbogățire
și nuanțare a vocabularulu i activ al elevilor;
c. Identificarea unor me tode și procedee care să faci liteze stimularea creativității și găsirea
unor căi de activizare a învățării;
d. Îmbinarea metodelor tradiționale cu cele moderne activizatoare folosite în cadrul orelor
de limba română care să conducă l a schimbări vizibile în vocabu larul activ al elevilor;
e. Stimularea creativ ității elevilor printr-o strate gie didactică permisivă;
f. Identificarea unor căi diverse pentru rezolvarea unor exerciții ca rezultat al strategiilor
didactice aplicate.
Ne întrebăm dacă copilul nostru este pregătit pentru a face față acestei lumi aflate într-
o continuă schimbare? Deseori rezultatele școlare ne indică fap tul că este nevoie de

implementerea unor programe educaționale speciale pentru a veni în ajutorul elevilor. Prin
programul educațional cu ajutorul metodelor și tehnicilor noi, copiii obișnuiți vor potența la
maxim zonele în care fiecare dintre copii se manifestă la nivel ul unui copil înzestrat. Astfel
pentru aplicarea acestui program educațional, s-au selectat 30 de elevi, aparținând Școlii
Gimnaziale Rona de Sus, Maramureș. Eșantionul experimental este format din 18 elevi, iar
eșantionul de control din 12 elevi, cele două colective fii nd alcătuite din copii proveniți din
medii apropiate, cercetarea fiind realizată pe eșantionul exper imental.
Experimentul l-am aplicat la elevii clasei a V-a A , respectiv clasei a V-a B, de la Școala
Gimnazială Rona de Sus, Maramureș. Eșantionul experimental de 1 8 de elevi, este omogen ca
vârstă și dezvoltare fizică, iar din punct de vedere intelectua l la elevii care au fost observați pe tot
parcursul cercetării.
Realizarea obiectivelor propuse în cadrul experimentului, nu po ate fi concepută fără a
cunoaște în mod individual caracteristicile temperamentale ale f i e c ă r u i i n d i v i d d i n c o l e c t i v , ș i
mai ales cele cu privire la ni velul dezvoltării capacității de exprimare orală și scrisă a școlarilor.
Din cei 18 școlari ai e șantionului experimental, 7 ș colari provin din familii organizate cu
relații armonioase, condiții foarte bune de viață, un nivel soc io-cultural crescut, 5 copii provin
din familii organizate cu relații bune, condiții medii de viață , un nivel socio-cultural mediu, 6
copii provin din familii dezorganizate cu relații tensionate, c ondiții slabe sau chiar foarte slabe
de viață, un nivel socio-cultura l scăzut sau foarte scăzut.
Cu acești copii am utilizat jocuri didactice și distractive fo losind material didactic variat
pentru a putea învăța limba română.
Studiind cu atenție această situa ție mi-am dat seama de necesit atea unei munci intense cu
copiii, cu scopul de a suplini lipsurile în educația lor, lipsu ri pe care familia nu are timp să le
anihileze și anume: transmiterea unui limbaj corect, bogat, nua nțat în vederea pregătirii lor
pentru școală.
Este foarte important să cunoaștem primele condiții ale educați ei copilului, pentru că: „ A
face să înflorească personalitat ea, înseamnă a cunoaște copilul așa cum este el, pentru că, dându-
ne seama de posibilitățile sale, să-l ajutăm să-și dezvolte cal itățile și să-și corecteze defectele”.
(Robert, D., 1970, pag. 17). În cursul școlarizării, instruindu – l ș i d â n d u – i u n a n u m i t b a g a j d e
cunoștințe, școala furnizează copilului modalitatea de a folosi în favoarea sa cunoștințele și
îndemânarea pe care o are.
Cunoscând faptul că familia constituie o importanță deosebită în evoluția intelectuală a
elevilor, am ajuns la concluzia că majoritatea elevilor vor fi sprijiniți de familie pe linia
progresului școlar.
Bazându-mă pe puritatea sufletească a copiilor, mi -am desfășurat activitatea la catedră în
așa fel încât să aduc colectivul de elevi mai întâi pe o linie disciplinară uniformă, în concordanță
cu cerințele școlii, apoi să-l sensibilizez și umanizez, pe ace st fond s-a oferit apoi cât s-a putut
din bagajul prevăzut de programa școlară.
C o n d i ț i a e s e n ț i a l ă a o r g a n i z ă r i i m u n c i i l a c l a s ă , î n a ș a f e l încât să fie adecvată
posibilităților de a învăța, capacității tuturor școlarilor și a fiecăruia în parte, este cunoașterea lor.
Pornind de la această premisă, am urmărit să stabilesc, cât ma i bine, stadiul în care se află
nivelul de dezvoltare psihică și intelectuală la începutul școl arizării copilului. Pentru a preciza
nivelul de cunoștințe pe care ele vii îl posedă, am aplicat test e de verificare.
În vederea urmăririi obiectivelor și a verificări i ipotezei generale formulate, am cuprins
în cercetare un număr de 30 de copii cu vârste cuprinse între 1 0 și 11 ani care au frecventat atât
grădinița cât și școala.

Având în vedere programa de la învățământul gimnazial, în cadru l programul educațional
am organizat activități care au vizat:
 cultivarea și îmbogățirea unui vocabular bogat;
 îmbogățirea limbajului cu cuvinte și expresii noi;
 dezvoltarea capacităților de a stabili asocieri și raporturi de sens între cuvinte care se
produc atât prin extensie cantitativă, cât și prin înțelegerea structurii și învățarea
sistematică în cadrul unor lecții afectate special, sau ca mome nte în toate tipurile de
activități, prin folosirea dicționarelor sau a altor lucrări de referință.
 dezvoltarea auzul fonematic;
 perfecționarea și perceperea relației dintre foneme și grafeme;
 pronunțarea corectă a sunetelor, accentului și a intonației.

Metodele utilizate
Brainstorming-ul : “furtună în creier”
La începutul unității de învățare “Cartea,” elevii au fost soli citați să noteze la ce se
gândesc când aud cuvântul “carte” .Cu ajutorul acestei metode c opiii au căutat în vocabularul
propriu cât mai multe cuvinte ,,cheie,, care le amintește de șc oală.

Blazonul :
Am aplicat această metodă la lecția ‚,Vizită…” de I. L. Caragia le și pentru sistematizarea
ortogramelor ia/i-a, i-au/ iau, n-ai/nai. Elevii au recapitulat scrierea corectă a cuvintelor
scrise cu cratimă, iar aplicarea metodei blazonului i-a ajutat să-și reamintească mai bine
cunoștințele anterioare.

Metoda cadranelor:
Pentru realizarea acestei metode am distribuit elevilor fișe, î mpărțite în patru cadrane –
lecția “ Fram, ursul polar”, cu următoarele sarcini de lucru:
I -ideile textului

II -sentimentele pe care le-ați simțit

CARTEA

III -să stabilească o legătură între conținutul
textului și experiența lor de viață

IV- mesajul ce se desprinde din text

Am utilizat această metodă îndrăg ită de elevi pentru a realiza feedback-ul ideilor,
sentimentelor, convingerilor elev ilor și pentru a caracteriza u n personaj literar.

Metoda “Pălăriilor gânditoare” – lecția “Prâslea cel voinic si merele de aur”- basm
1. informează: Povestește pe scurt textul.
2. Pălăria galbenă aduce beneficii: Găsește alt final.
3. Pălăria verde : generează ideile noi – Ce alte soluții crezi că ar fi putut
găsi personajul principal pentru a ieși din situațiile în care a intrat?
4. Pălăria albastră : clarifică- Ce l-ai într eba dacă ar fi în fața ta?
5. Pălăria roșie : spune ce simte despre mo dul cum a procedat Prâslea-
Care e personajul cu care te identifici?
6. Pălăria neagră : identifică greșelile – Ce îi lipsește sau ce i-ai adăuga?

Jocul didactic –
În etapa experimentului formativ am aplicat ca metodă și jocuri le didactice.
Exemplu: “Cuvântul interzis ”
– Scopul acestui joc este dezvoltarea vocabularului elevilor, a imaginației creatoare;
– Sarcina de lucru –elevii trebu ie să răspundă la întrebări, fă ră să folosească un cuvânt
care s-a stabilit că e interzis (ex. iarnă).
Alte jocuri didactice utilizate au fost: “Strategia alfabetului ”, “Eu spun una, tu spui
multe”, „Dacă nu-i așa, cum e?”, “Pot însemna și altceva?”, “Ce știi despre mine?” etc.
NICĂ
neastâmpărat
iute
prefăcând
suind
furând
Băiatul
încearcă
să
fugă.
Copil

Din categoria tehnicilor de dezvoltarea vocabularului am utiliz at dramatizările, jocurile
de rol, compunere de poezii, completare de rebusuri, schimbarea finalului unui text, utilizarea de
expresii neobișnuite, completarea unor rime, realizarea de dial oguri, prilej cu care elevii au fost
puși în situații imprevizibile, fiind nevoiți să apeleze la fan tezia, imaginația și la vocabularul lor.
De exemplu: – un dialog între Nică și mama lui; – un dialog între un furnică și poet;
– un dialog între Fram și un copil de la circ.
După fiecare unitate de învățare parcursă în manieră activă și interactivă, la clasa
experimentală a avut loc o recapitulare finală, însoțită de cât e o evaluare formativă. Compararea
rezultatelor obținute la pretest și la testele formative indică o ușoară creștere a rezultatelor
obținute de elevi, ceea ce mă motivează în plus pentru a contin ua procesul experimental.
Am constatat de asemenea o îmbunătățire a relațiilor dintre ele vi, o mai bună colaborare
și o responsabilizare în ceea ce privește spiritul de echipă, d e asemenea am observat că elevii
manifestă interes și deschidere pentru acele activități didacti ce în care ei se pot manifesta liber,
fără constrângeri și fără teama de a fi criticați și ridiculiza ți.

CONCLUZII
Predarea limbii române, ca disciplină de învățămân t, reprezintă un front larg și favorabil
activității de dezvoltare a vorbirii elevilor, de îmbogățire și activizare a vocabularului lor. Mijloc
de expresie și de comunicare, limba este însușită de copil încă din primul an de viață, școala
asigurând continuarea învățării începute în familie. Această ac tivitate nu poate fi sporadică,
întâmplătoare, socotită ca o anexă a unei activități, ci trebui e să fie permanent prezentă în toate
activitățile și de asemenea să se desfășoare organizat, sistema tic, metodic, în fiecare din
compartimentele disciplinei. În general , manualele de limba și literatura român ă de ciclul gimnazial sunt destul de
bogate în exerciții de vocabular , iar programa școlară, prevede lecții speciale de vocabular la
clasele V. Ținând cont de numărul mare de exerciții din manuale , pentru îmbogățirea și
dezvoltarea vocabularului școlari se impune cuprinderea unui nu măr mai mare de exerciții de
vocabular și de o mai mare varietate, iar programa școlară și m ai multe lecții speciale pentru
vocabular repartizate pe semestre. Instrumentul indispensabil prin care se realizează atât acumularea de cunoștințe, cât și
dezvoltarea posibilităților de fol osire creatoare, de exprimare originală a acestora, este limbajul,
suport al gândirii și, totodată, mijloc de exprimare a conștiin ței noastre (prin vorbire și scriere).
Fără ajutorul cuvintelor nu ar fi posibil limbajul interior și limbajul exterior, pentru că limbajul
este suportul gândirii; gândim cu ajutorul cuvintelor. Din aces te adevăruri reiese cât se poate de
clar, rolul hotărâtor al exercițiilor de dezvoltare a limbajulu i, de îmbogățire a vocabularului, de
activizare și nuanțare a acestuia.
Îmbogățirea vocabularului presupune lărgirea progre sivă a sferei de cunoaștere a elevilor,
a experienței de viață, înseamnă dobândirea de noi achiziții ca re contribuie la constituirea și
dezvoltarea conduitei sale verbale. De altfel, precizarea vocab ularului se împletește strâns cu
activitatea de îmbogățire a lexicului, fiind un proces complex și de durată, care nu se limitează la

primele patru clase sau la următoarele patru, ci continuă pe to t parcursul școlarității chiar și la
liceu.

Bibliografie:
1. Breben, S.,(2006), Metode interactive de grup , , Editura Arves, București;
2. Bidu-Vrânceanu, A.,(1998), Cuvinte și sensuri , Editura Științifică și Enciclopedică,
București;
3. Cerghit, I., coord.,(1083), Perfecționarea lec țiilor în școala modern ă, E.D.P. București;
4. Cerghit, I., (2007), Metode de înv ățământ , Editura Polirom, Iași;