Produsul Turistic Viticol Cramele Recas

Cuprins:

Introducere

Capitolul 1. PRODUSUL TURISTIC

1.1. Definirea produsului turistic

1.1.1. Notiunea de produs turistic

1.2. Strategii de dezvoltare a produsului turistic

1.2.1. Durata de viata a produsului turistic

1.2.2. Introducerea unui produs touristic pe piata

1.3. Clasificarea produselor turistice

1.4. Structura produselor turistice

Capitolul 2. TURISMUL VITICOL

2.1. Turismul rural

2.1.1. Agroturismul

2.2. Turismul viticol

2.3. Potentialul viticol al Romaniei

2.3.1. Regiunile viticole ale Romaniei

2.3.2. Turismul viticol la potgorii si crame

Capitolul 3. Cramele Recas

3.1. Prezentarea orasului Recas

3.1.1. Pozitie geografica

3.1.2. Scurt istoric

3.1.3. Economie

3.1.4. Activitati social-culturale

3.1.5. Activitati turistice

3.2. Cramele Recas

3.2.1. Prezentarea Cramelor Recas

3.2.2. Obiectivul Cramelor Recas

3.2.3. Motto-ul Cramelor Recas

3.2.4. Pozitei geografica

3.2.5. Istoria Cramelor Recas

3.2.6. Cifra de afaceri si evolutia economica

3.2.7. Suprafata de vita de vie cultivata

3.3. Soiuri de vin cultivate la Cramele Recas

3.3.1. Conditii climatice

3.3.2. Procesul de vinificatie

3.4. Recunoasterea Cramelor Recas

3.4.1. Premii obtinute de Cramele Recas in anul 2013

3.5. Activitatea de export la Cramele Recas

3.6. Importul Cramelor Recas

3.7. Cramele recas ca si zona turistica

3.8. Somelierul si arta degustarii vinului

Capitolul 4. Comparatie intre Cramele Recas si Cramele Murfatlar

4.1. Cramele Recas

4.2. Cramele Murfatlar

4.2.1. Istoria Murfatlar

4.3. Principalele soiuri de vinuri realizate de Cramele Murfatlar

4.3.1. Suprafata de vita de vie cultivate

4.3.2. Conditii climatice

4.3.3. Pozitia geografica a Cramelor Murfatlar

Capitolul 5. Mixul de marketing si analiza SWOT pentru Cramele Recas

5.1. Definirea Mixul de marketing

5.1.1. Mixului de marketing Cramele Recas

5.2. Analiza SWOT-Definitie

5.2.1. Analiza SWOT pentru Cramele Recas

Concluzii si recomandari

Bibliografie

Anexe

Introducere

Aceasta lucrare isi propune sa descrie principalele aspecte teoretice si practice referitoare la produsul turistic si turismul viticol impreuna cu caracteristicile acestora, avand rolul de a furniza informatii privind modul de organizare si desfasurare ale acestora, precum si de a oferii o serie de staregii de actiune in sfera lor de cuprindere.

Studiul este structurat astfel incat sa cuprinda aspectele generale necesare pentru a putea intelege tema descrisa in lucrare.Continutul lucrarii prezinta produsul turistic in ansamblu cu componentele sale si turismul viticol, particularizat pentru crame si potgorii, Cramele Recas reprezentand studiul de caz al lucrarii.

Primul capitol abordeaza aspectele teoretice cu privire la caracteristicile produsului touristic precum: definirea produsului turistic, stategiile produsului turistic, durata de viata a produsului turistic, introducerea unui produs turistic pe piata, notiunea de produs turistic, clasificarea produselor turistice si structura produselor turistice.

In cadrul capitolului 2, este prezentat turismul viticol incepand cu o forma a turismului si anume turismul rural si continuand cu reprezentarea potentialului viticol si regiunile viticole ale Romaniei.

In cel de-al 3 capitol sunt descrise Cramele Recas, incepand cu o prezentarea scurta a orasului Recas si continuand cu premiile obtinute de aceastea,activitatea de export si import,definirea notiunii de sommelier si arta degustarii vinului precum si Cramele Recas ca si atractie turistica.

Capitolul 4, prezinta o comparatie intre Cramele Recas si Cramele Murfatlar privind sortimentele si caracteristicile de vin, continuand cu prezentarea celor din urma.

In ultimul capitol este descries mixul de marketing si analiza SWOT ca instrument de evaluare a performantelor si studiului pentru Cramele Recas.

Finalul studiului cuprinde concluziile privind acesta lucrare impreuna cu recomandarile oferite, bibliografia si anexele lucrarii.

CAPITOLUL 1. PRODUSUL TURISTIC

1.1. Definirea produsului turistic

Ansamblul de servicii și de facilități ce se materializează în ambianța specifică a factorilor naturali și artificiali de atracție și a amenajărilor turistice create care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice și pot exercita o forță pozitivă de atracție asupra turiștilor desemnează produsul turistic.

Serviciile care dau conținut produsului turistic ( denumite servicii turistice ) se constituie intr-un conglomerate sau o combinație de cel puțin patru tipuri de bază (total diferite ca natura). Este vorba despre seviciile : de transport, de cazare, de alimentație și de agrement.

Din toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agreement, căruia ii sunt asimilate și serviciile de tratament și de alt interes, care motivează călătoriile.

Pentru a delimita cât mai corect conținutul produsului turistic este necesar să se plece de la definirea mai multor termini, cum ar fi cei de : timp liber, recreeare, animație, agrement etc.

Timpul liber este o noțiune care desemnează intervalele de timp în care persoanele sau grupurile de indivizi sunt libere de obligații formale, respectiv timpul pe care un individ sau un grup decide să-l dedice fie odihnei sau destinderii, fie dezvoltării fizice și intelectuale , fie participării la viața socială, dacă sarcinile profesionale, familiale și sociale îi permit așa ceva.

Turismul reprezintă una din modalitățile de recreere se poate realiza și prin inactivitate (repaus), turismul este prin excelență o activitate. În ceea ce privește mediul , în timp ce recreerea se poate realiza și la domiciliu ori in aceeași localitate, turismul presupune ieșirea din mediul obișnuit.

Animația desemnează un ansamblu de activități organizate, de genul sporturilor recreative sau simplelor jocuri, la care participarea este liberă, având drept scop destinderea fizică și psihică și facilitarea contactelor reciproce, respective crearea unei bune dispoziții cum ar fi: aventura, mișcarea, sociabilitatea, formarea și creactivitatea.

Agrementul se definește ca fiind ansamblul mijloacelor si căilor capabile să asigure unui individ sau unui grup o stare de bună dispoziție, de plăcere, de satisfacție,senzația unei impliniri sau realizări etc.

Obiectivul turistic este elementul de atracție, respectiv elementul care genereaza cererea de turism, motivând-o, concretizându-se în cele mai diverse forme (monumente istorice sau culturale, manifestări artisitce,culturale, politice, sportive, localități, monumente ale naturii, persoane sau personalitatii ș.a.m.d).

Patrimoniul turistic al unei țări sau al unei zone, incluzând toate resursele turistice (naturale, umane,religioase,culturale,istorice etc.) ale acesteia, reprezintă factorul primordial al oricărui produs turistic, dând conținut ofertei turistice de bază și constituind fundamentul atracției turistice.

Produsul turistic poate fi abordat din două puncte de vedere, reprezentând două dimensiuni de bază: una globală și una individuală.

Abordarea globală ne conduce spre dimensiunea pe orizontală a produsului. Dată de toate componentele sale private impreună (fiind specifică tur-operatorului și clientului).

Abordarea individuală ne orientează spre dimensiunea pe verticală a produsului, adică spre componenta pe care fiecare producător de servicii turistice o oferă beneficiarului ,spre segmentul de produs turistic.

Fiind un produs nestocabil, acesta nu poate fi furnizat decât la comandă, serviicile din care este construit trebuind programate în mod riguros, pentru a se succede în ordinea în care urmează să se consume. De accea, organizațiile turisitce care îl pun la vânzare nu sunt în măsură să îi asigure întreaga lui distribuție, făcându-se apel la un lanț de intermediari (de regulă destul de lung), constituit din: tur-operatori, agenții și asociații de voiaj, societăți de rezervare de servicii, agenți de vânzări, agenți și transportatori etc.

Mediul geografic, fiind o componentă de bază a produsului turistic, îi imprimă acestuia un anumit imobilism, motiv pentru care, de regulă, în turism nu produsul se deplasează spre piață, ci piața se deplasează spre produs (ceea ce crează probleme spre distribuție).

1.1.2. Notiunea de produs turistic

Produsul turistic poate fi definit ca un amalgam de elemente tangibile și intangibile concentrate într-o activitate specifică. El cuprinde și combină atractivitatea unei destinații date, facilitățile și căile de acces pe care turistul le cumpără ca o combinație de activități și aranjamente.

Ansamblul de servicii și de facilități care se materializează în ambianța specifică a factorilor naturali și artificiali de atracție și a amenajărilor turistice create care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice și pot exercita o forță pozitivă de atracție asupra turiștilor desemnează produsul turistic.

Produsul turistic cuprinde un ansamblu foarte complex de elemnte eterogene.S-a convenit că produsul turistic se compune din:

un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice sau tehnologice care vor atrage turistul și îl vor îmbia la călătorie;

echipamente care, ele însele, nu sunt factori care influențează motivul călătoriei:baza tehnico-materială a cazării, restaurării, agrementului;

facilități de acces care sunt în reltie cu modul de transport pe care-l va utiliza turistul pentru a ajunge la destinația aleasă. Aceste facilități sunt private prin prisma accesibilității lor economice nu numai în termeni de destinație fizică.

Marketingul turistic se referă la un produs căruia îi va adăuga o dimensiune de informare și comunicare, plecând de la necesitatea stabilirii unui compromis între cea mai bună satisfacere a consumatorului și cel mai bun profit al celor care valorifică produsul turistic. Apar deci eforturi de marketing ale întreprinderilor complementare.

Pe de altă parte, produsul turistic este un produs rigid și nestocabil, iar distribuția acestuia nu poate fi realizată intotdeanuna numai de cel care creează produsul.În general, în analiza și definirea produsului turistic se pornește de la următoarele categorii de elemente:

a) factori naturali: așezarea geografică,relief,peisaj,vegetație,faună,climă;

b) factori specifici activității umane: economia, limbă, cultură, politică, mentalitățile, obiceiurile;

c) infrastructura generală:rețeaua de transporturi și comunicații, rețeaua de apă și canalizare, de electricitate, mijloace de telecomunicație;

d) infrastructura turistică specifică.

Produsul turistic pă (fiind specifică tur-operatorului și clientului).

Abordarea individuală ne orientează spre dimensiunea pe verticală a produsului, adică spre componenta pe care fiecare producător de servicii turistice o oferă beneficiarului ,spre segmentul de produs turistic.

Fiind un produs nestocabil, acesta nu poate fi furnizat decât la comandă, serviicile din care este construit trebuind programate în mod riguros, pentru a se succede în ordinea în care urmează să se consume. De accea, organizațiile turisitce care îl pun la vânzare nu sunt în măsură să îi asigure întreaga lui distribuție, făcându-se apel la un lanț de intermediari (de regulă destul de lung), constituit din: tur-operatori, agenții și asociații de voiaj, societăți de rezervare de servicii, agenți de vânzări, agenți și transportatori etc.

Mediul geografic, fiind o componentă de bază a produsului turistic, îi imprimă acestuia un anumit imobilism, motiv pentru care, de regulă, în turism nu produsul se deplasează spre piață, ci piața se deplasează spre produs (ceea ce crează probleme spre distribuție).

1.1.2. Notiunea de produs turistic

Produsul turistic poate fi definit ca un amalgam de elemente tangibile și intangibile concentrate într-o activitate specifică. El cuprinde și combină atractivitatea unei destinații date, facilitățile și căile de acces pe care turistul le cumpără ca o combinație de activități și aranjamente.

Ansamblul de servicii și de facilități care se materializează în ambianța specifică a factorilor naturali și artificiali de atracție și a amenajărilor turistice create care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice și pot exercita o forță pozitivă de atracție asupra turiștilor desemnează produsul turistic.

Produsul turistic cuprinde un ansamblu foarte complex de elemnte eterogene.S-a convenit că produsul turistic se compune din:

un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice sau tehnologice care vor atrage turistul și îl vor îmbia la călătorie;

echipamente care, ele însele, nu sunt factori care influențează motivul călătoriei:baza tehnico-materială a cazării, restaurării, agrementului;

facilități de acces care sunt în reltie cu modul de transport pe care-l va utiliza turistul pentru a ajunge la destinația aleasă. Aceste facilități sunt private prin prisma accesibilității lor economice nu numai în termeni de destinație fizică.

Marketingul turistic se referă la un produs căruia îi va adăuga o dimensiune de informare și comunicare, plecând de la necesitatea stabilirii unui compromis între cea mai bună satisfacere a consumatorului și cel mai bun profit al celor care valorifică produsul turistic. Apar deci eforturi de marketing ale întreprinderilor complementare.

Pe de altă parte, produsul turistic este un produs rigid și nestocabil, iar distribuția acestuia nu poate fi realizată intotdeanuna numai de cel care creează produsul.În general, în analiza și definirea produsului turistic se pornește de la următoarele categorii de elemente:

a) factori naturali: așezarea geografică,relief,peisaj,vegetație,faună,climă;

b) factori specifici activității umane: economia, limbă, cultură, politică, mentalitățile, obiceiurile;

c) infrastructura generală:rețeaua de transporturi și comunicații, rețeaua de apă și canalizare, de electricitate, mijloace de telecomunicație;

d) infrastructura turistică specifică.

Produsul turistic presupune anumite particularități care-l deosebesc fundamental de produsul natural:

-produsul turistic este unic, fiecare produs reprezintă un caz singular determinat de varietatea de structură a resurselor turistice;

-produsul turistic nu poate fi stocat,transportat;de regulă, el se consumă la sursă implicând deplasarea consumatorului; este perisabil;

-produsul turistic este foarte complex și se caracterizează prin diversitate, nu se poate standardiza pentru că el trebuie să satisfacă o gamă diversă de consumatori care au multiple motivații turistice;

-produsul turistic este neelastic (nu poate modifică imediat și foarte ușor);

-comercializarea produsului turistic presupune achiziționarea imaginii acestuia, achiziționarea de informații în legătură cu structura și particularitățile elementelor ce compun produsul turistic .

1.2. Strategiile de dezvoltare a produsului turistic

Principalele orientări strategice și modalitățile de comercializare ale acestora sunt: nivelul calității, gradul de diferență față de produsele concurenței, gradul de deversificare și de înnoire.

Activitățile distincte cuprinse în conținutul politicii de produs turistic așa cum sunt consacrate de teoria și practica firmelor moderne sunt următoarele: studierea produsului care implică o serie de analize asupra caracteristicilor produsului , poziționarea acestuia, situația concurențială, aspecte ale ciclului de viață a produsului turistic, alte calități.

Strategiile de aplicat în cadrul politicii de produs

-activitatea de deversificare și înnoire a produselor turistice .

-adaptarea produsului turistic la cerințele în diversitate ale consumatorului.

-analiza prodului se poate face cu ajutorul unei simple fișe.

Poziționarea produsului turistic este un aspect fundamental pentru managerul unei firme de turism întrucât oferă posiblitatea atragerii unei clientele specifice sau o mai bună cunoaștere a dorințelor unui segment alclientelei.Studiile de poziționare în strategia de marketing sunt legate de studiile de imagine și de analiză a produsului întrucât, prin poziționare, se poate afla care este valoarea unui produs pentru clientelă, atât valoare de întrebuințare cât și cea psiholigica.

Poziționarea presupune convergența a trei coordonate:

-așteptarea consumatorului;

-imaginea concurenței;

-personalitatea țării;

O noțiune complementară celei de poziționare este noțiunea de imagine, o noțiune relativ recentă care pleacă de la faptul că anumite produse , anumite firme se asociază între ele, însă unele sunt mai mult cunoscute benefiicind din partea publicului de o apreciere favorabilă. Dacă o bună imagine este foarte importantă pentru o firmă turistică, pentru o localitate, o regiune sau o țară imaginea este capitală .Decizia de a vizita o anumită regiune sau o țară sau de a cumpăra un produs turistic depinde, în mare măsură, de imaginea create în legătură cu aceasta.

Într-un studiu al OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) se notează că imaginea de marcă a unei țării este anasamblu de reprezentări afective și raționale rezultând din confruntările țărilor pe toate planurile cu experiența proprie și cu paleta de motivații al consumatorilor care își găsesc echivalentul spontan în cuprinsul acestor țări. Imaginea poate fi redusă chiar și la un singur simbol: frunză de arțar pentru Canada, trifoi pentru Irlanda, cedrul pentru Liban, cangurul pentru Australia.

Obiectivele economice sunt cele mai importante. De obicei, se exprimă prin cifra de afaceri sau un procentaj de creștere a activității firmei, maximizarea profitului pe termen lung, determinarea unor noi ținte pentru clientelă, îmbunătățirea vânzărilor a distribuției, creșterea cotei pe piață.

Obiective sociale stabilite în cadru politicii de produs turistic ar putea fi dezvoltarea produselor turistice care se adresează populației cu venituri scăzute, comercializarea acelor produse care asigură protecția mediului sau care stimulează dezvoltarea micilor întreprinderi .

Teoria și practica turistică scot în evidență faptul că atractivitatea produsului turistic este determinată de elementele specifice ale acestuia și, de aceea, se întrevăd puține posibilități la îndemâna firmelor de turism pentru a modifica essential acest produs.

1.2.1. Durata de viață a produsului turistic

Ca orice bun sau serviciu, produsul turuistic are și el o durata de viață. Trebuie mereu pus deacord cu cerințele clientelei care îl achiziționează, fiecare nou produs reprezintă o facilitate oferită spre consum, dar, în același timp, o dificultate impusă producătorului. De accea, este normal ca durata de viață al produsului turistic să fie influențata de experinta firmei turistice producătoare, de poziția concurenților ei, de apariția produselor turistice de substituție, de politca de stat în materie de turism și timp liber, nevoi și dorințe ale turiștilor.

Prin ciclul de viață al unui produs se înțelege intervalul de timp cuprins între momentul apariție și cel al dispariție acestuia de pe piață. Acest interval de timp mărginit de două extreme-nașterea și moartea-se împarte intrun anumit număr de etape, ce diferă ca lungime și intensitate de la un produs la altul. În general, ciclul de viață al produsului turistic este rezultanata corelației între cere și ofertă și include mai multe faze:

a) faza conceperii și explorării produsului turistic este o etapă de căutare de soluții în legătură cu momentul în care trebuie conceput produsul, la ce cost să fie conceput, perioada optimă de comercializare a lui, modul de comunicare și de informare a consumatorilor potențiali a specialiștilor și a intermediarilor.

b) faza lansării produsului turistic se caracterizează printr-un volum ridicat al cheltuielilor de promovare comparativ cu volumul vânzărilor întrucât se acordă o mare atenție acțiunilor promoționale pentru că este necesar ca să fie informată și atrasă clientela potențială interesată de acest nou produs. În această etapă, firma de turism are posibilitatea să observe anumite caracterisitci ale pietiei produsului dificultăți legate, în special, de absența unei politici a produsului care nu este calificat corespunzător sau infrastructura de primire nu est adaptată exigențelor țintelor clientelei căreia i se adresează produsul.

c) faza de dezvoltare începe în momentul în care cea mai mare parte a concumatorilor imediat interesați de produs a fost atinsă și în care nevoile cele mai presante au fost satisfacute. Atunci produsul este bine pus la punct, piața sa este cunoscută. În această etapă se produce o așezare a prețului, în timp ce volumul vânzărilor nu încetează să crească.

d) faza de maturitate apare atunci când produsul turistic numai determină apariția de noi consumatori fideli și de obicei, aceștia au o influență pozitivă. Prețul de vânzare în această fază scade și acesta trebuie stabilit ținând cont de concurența din ce în ce mai puternică. Produsul riscă atunci să meargă în declin dacă nu este reînnoit.

e) faza de declin începe atunci când consumatorul produsului turistic respective va părăsi destinația aleasă fie pentru că i se propune un nou produs mai ieftin, fie pentru că nevoia la care răspunde acest produs a dispărut. Această faza poate dura mult timp. O bună politică de ameliorare, de revitalizare, de diversificare a produsului turistic va permite adaptarea acestuia unor noi nevoi. De exemplu, o politică ce vizează impulsionarea agrementului poate reda adesea un nou suflu anumitor stațiuni balneare sau termale.

Literatura de specialitate,ca și experiența practică a firmelor de turism demonstrează că procesul creării și dezvoltării unui nou produs turistic presupune parcurgerea acestor etape:

– indetificarea ideiilor de noi produse turistice sau produse ameliorate;

– selectia acestora;

– concretizarea produsului turistic nou sub forma unei imagini turistice cu particularități nuantate individualizate;

– “fabricarea” noului produs turistic;

1.2.2. Introducerea unui produs turistic pe piață

În identificarea ideilor de nou produs turistic, o sursă importantă o poate reprezenta circulația turistică cu motivațiile și cerințele sale, cu reacțiile sale la pachețele de service deja oferite pe piață. O altă sursă poate fi experiența altor firme de profil din țară sau străinătate, experiența specialiștilor ce-și desfășoară activitatea în firma de turism sau a personalului operativ din agenția sau unitățile prestatoare de servici turistice.

Materializarea noului produs pe piață presupune:

elaborarea unui proiect concret prin care să se stabilieasca în ce măsură baza tehnico-materială există în zona turistică vizată și gama de servicii oferite în mod curent permit crearea și integrarea noului produs turistic;

identificarea piețelor de desfacere și a canalelor de distribuție utilizate și conturarea unui program de marketing care să vizeze asigurarea vânzării noului produs în condiții eficiente.

Amenajarea noului produs turistic presupune proiectarea elementelor funcționale specifice noului produs, amenjarea propriu-zisă a zonei turistice în vederea individualizarii noului produs.

– analiza pieței care să evidențieze principalele caracterisitci ale cererii, ale firmelor concurente și perspectivele de evoluție pieței;

– definirea produsului turistic prin sublinerea principalelor caracteristici ale acestuia și cerințele cărora trebuie să le răspundă;

– sinteza obiectivelor pe termen lung exprimate în volumul desfacerilor, piața căreia se adresează, mijloacele ce urmează a fi utilizate pentru atingerea obiectivelor (strategia de marketing pe termen lung).

– strategia de marketing pe termen scurt care se stabilseste pornind de la strategia pe termen lung și presupune detalierea a obiectivelor generale.

– strategia de preț- prețul la care va fi lansat produsul nou trebuie să justifice costurile pe care le implică,să-l diferențieze de produsele similare prin faptul că sub raport calitativ este mai bun.

– denumirea produsului care va trebui să sublinieze caracteristicile de bază ale produsului.

– strategia promotionala și publicitară care cumprinde acțiunile de promovare atât la nivelul distirbuitorilor cât și la cel al consumatorilor potențiali.

– strategia de distribuție care presupune alegerea agenților de distirbutie, pe piața în care acționează, volumul de vânzări și comisioanele ce se acordă. Pentru produsele turistice, perioada pentru înregistrarea unor vânzări semnificative este mai mare decât cea aferentă bunurilor de consum și, de aceea, eforturile firmei ofertante trebuei să fie mai intense.

1.3. Clasificarea produselor turistice

În funcție de numărul servicilor pe care le integrează, produsele turistice se împart în :

– integrale (megaproduse), care sunt produse complexe, constituite din toate genurile de servicii de bază și auxiliare la care am făcut deja referiri;

– compuse, din a căror componență lipsesc unele servicii de bază (de transport în cazul turiștilor care călătoresc cu propriile autoturisme – de cazare –când aceasta are loc la rude, prieteni, de servit masa etc.)

– simple , care presupun prestarea unui singur serviciu (de regulă a serviciilor de agrement), restul nefăcând obiectul ofertei turistice (fiind asigurate în regim de autoproducție sau donație).

Ținând seama de natural lor și a motivației care le generează, produsle turistice pot fi (ca și turismul, în general) de ordin : cultural,istoric, sportive, medical, familial, comercial, etc

Plecând-se de la durata sejurului, se disting produse turistice:

-de sejur, cu durată mai mare de o zi, care la rândul lor pot fi:

-de sejur lung sau vacantiere, având durate relative mari;

-de sejur scurt sau de week-end, durând doar câteva zile;

-de o zi, de genul excursilor.

În raport cu distant ape care se deplasează turiștii,serviciile sunt:

-pe distanță mică (în cadru aceleași regiuni);

-pe distanță medie (în cadrul aceleași țări, depilda);

-pe distanță mare (între țări sau continente).

În funcție de perioada din an în care se realizează, serviciile turistice se grupează în:

-de sezon, incluzându-le pe cele din lunile de vară(iulie-august),când sunt programate majoritatea concediilor,sau în jurul sărbătorilor de (Crăciun Paște etc.);

-în afară sezonului, adică în restul anului;

-ocazional

Luând în considerare numărul persoanelor cărora le sunt adresate, produsele turistice sunt: individuale, familiale,de grup.

Țînând seama de modul în care se derulează, serviciile turistice se împart în:

itinerate, când obiectivele turistice vizate de beneficiari sunt amplasate în locuri diferite, ei trecând pe rând pe la fiecare (de regulă într-un circuit închis);

de sejur, când beneficiarul le consumă în acelsi loc

Ținând seama simultan de mai multe din criteriile deja menționate, literatura de profil operează și cu următoarele tipuri de produse turistice:

a) produse la cheie (forfetare), care înglobează în structural or toate tiputile de produse deja menționate (informare, rezervare, transport, cazare, masă, agrement) și care contribuie la satisfacerea nevoii de turism a unei persoane sau colectivității, oferindu-i-se acesteia ca un produs finit (de regulă, de către o organizație de turism);

b) produs de tip stațiune , care se prezintă pe piață ca un centru de sejur (baza sportivă și de agrement,stațiune balneară, centru de congres);

c) produs tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ), a căror durată de viață este foarte scurtă, care se caracterizează printr-un risc relative ridicat (datorat caracterului efemer și concurenței acerbe), prin efort mare organizațional și promoțional, prin dificultăți mari de gestionare etc.

1.4. Structura produsului turistic

Bunurile materiale la care se face referire în definiția dată sunt concretizate în cel puțin trei categorii de elemente:

-un patrimoniu turistic (național sau local) care formează cadrul fizic de bază, manifestând o atracție pentru turiști, incitandu-I la voiaje și care include:factorii naturali (așezarea geografică,clima,relief peisaj etc.) fiind adesea la originea produsului turistic, constituind “inima” acestuia.

-factorul uman (limba, ospitalitatea, mentalitatea,obiceiurile și tradițiile,folclorul, istoria,arta,cultura etc.) cu o influență puternică asupra percepției pe care vizitatorul o are asupra produsului turistic.

-anumite elemete de infrastructură sau echipamente care, deși nu generează motivația sau cererea de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri restaurante,terenuri sau săli de sport, de spectacole, de conferință etc.):

Serviciile care dau conținutul produsului turistic – denumite servicii turistice –se constituie într-un ansablu de cel puțin patru tipuri de bază, total diferite ca natură, cum ar fi:

-servicii de transport;

-servicii de cazare;

-servicii de alimentație;

-servicii de agreement.

Ținând seama de categoriile comportamentale ale clientelei pe timpul consumării serviciilor,acestea ar putea fi grupate în:

-servicii aferente unor preocupări pasive, manifestate de regulă în spațiile de cazare: lectura, urmărirea programelor radio-tv, somnul, igiena; servicii aferente unor preocupări semipasive, cele oferite de restaurante, baruri, săli de tratament;

-servicii aferente unor preocupă semiactive: vizionări de spectacole sau manifestări sportive, vizite la muzeu sau expoziții, promenade; servicii aferente unor preocupări active:sport, excursii și drumeții, vânătoare sau pescuit.

Elementele componente prezentate au rolul de a scoate în evidență caracterul de sistem al produsului turistic. Acceptarea uneii concepții globale în politica produsului turistic este impusă de natura complexă a acestui produs care se întemeiază, la rândul ei, pe complexitatea motivației umane a turistului, astfel încât structura unui produs turistic poate diferi substanțial de la un individ la altul.

În concepția mixului produsului turistic nu trebuie luate în considerare numai componentele acestuia, ci și rezultatele obtinute, definite prin prisma satisfacțiilor aduse turiștiilor.

Particularitatile produsului turistic

Individualizarea marketingului turistic de celelalte ramuri ale marketingului serviciilor este determinat de specificul produsului turistic.Aceasta are un caracter de sistem ale carui componente se interconditioneaza si trebuie adaptate la cerere atat individual (fiecare din ele avand o piata proprie), cat si in ansamblu.

Acest lucru este posibil printr-o cooperare între toți agenții economici și organismele implicate (hoteluri, restaurante,transportatori,agenții de turism, comercianți, colectivități locale, ofici naționale de turism etc.)cu scopul de :

-a amortize obiectivele de marketing ale acestora;

-a defini și evalua aportul fiecărui la realizarea produsului turistic global;

-a stabili poziționarea produsului și a defini piețele țintă;

-a coordona strategiile de marketing mix ale tuturor operatorilor turistici implicați.

Caracterul modular al produsului turistic permite o mare flexibilitate în construirea unei oferte personalizate.Pe de altă parte însă, această opțiune sporește complexitatea activității care trebuie intreprinsă de agenții de turism.

Acest caractaeristic intangibil imprimă conceprerii și comercializării produsului turistic un grad sporit de dificultate.

Suprapunerea în timp și spațiu a producției și consumului produselor turistice generează o serie de probleme specifice operatorilor turistici.Astfel, remarcăm că datorită inseparabilitatii celor două procese, deficiențele de ordin calitativ ale servicilor nu pot și remediate ulterior prestarii acestora.

Prin modul de desfășurare,seviciile turistice sunt inseparabile de persoana prestatorului, comercializarea lor necesitând contractul nemijlocit între producător-prestator și consumator.

Comparative cu bunurile materiale remarcăm particularitatea serviciilor turistice de a fi consumate chiar în incinta în care acestea sunt prestate, fie că este vorba de vehiculul trasportatorului sau de spațiile de primire turistice cu funcție de cazare, alimentație sau agrement.

Firmele turistice, cu excepția agențiilor de turism care apar ca intermediari, sunt întreprinderi de servicii condiționate de prezența clientului, care trebuie să se deplaseze la locul producției, adică la o anumită destinatiesau unitate turistică, în vederea consumării produsului turistic. Prin urmare, constatăm că majoritatea elemetelor componente ale produsului turistic(patrimoniul turistic, infrastructura generală și turistică) au un caracter local, ele neputând fi deplasate, iar punerea lor în valoare este limitată la amplasamentul dat.În plus, crearea produsului turistic nu se justifica în situația absenței consumatorilor, ceea ce are drept consecință revalorificarea infrastructurii turistice și personalului de deservire aferent.

O altă particularitate esențială a produselor turistice o constituie eterogenitatea acestora, care etse determinată de existența unor motivații foarte complexe și diverse ale turiștilor. Gusturile și preferințele consumatorilor turistici sunt atât de individualizate încât nu există doi turiști care să ceară exact același produs turistic.De altfel, credem că prestarea unor servicii turistice absolute identice este practic imposibilă (spre deosebire de realizarea produselor manufacturate).

Achiziționarea unui aranjament turistic parcurge, de regulă, o fază preliminară în care clientul potențial, deoarece nu poate pretesta produsul turistic (aceasta fiind imaterial și intangibil), caută cât mai multe informații cu privire la ofertele disponibile, pentru a reduce riscul unor experiențe turistice nesatisfăcătoare.

Ca particularitate a produsului turistic menționăm că achiziționarea acestuia de către clienți se poate realize în avans, chiar cu mult timp înainte de momentul prestarii și consumului propriu-zis al serviciilor.

În cea de-a doua faza, produsul turistic este consumat sau –am putea spune mai exact –experimentat, ceea ce presupune o interacțiune directă a clientului cu mediul, organizațiile și amenajările turistice.Dacă analizăm comprtamentul de consum al populației constatăm că produsul turistic este concurat atât de produsele de strictă necesitate și cele de folosință îndelungată (în condiitile unei economii inflaționiste această concurență find una din cele mai puternice),cât și de alte aranjamente turistice similare datorită caracterului substituibil al acestora .

CAPITOLUL 2. TURISMUL VITICOL

2.1 Turismul rural

În sensul cel mai larg, se consideră că turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activități, evenimente sau puncte de atracție care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta cuprinde rezervații naturale, zone rurale deschise, sate și zone agricole. El cuprinde eco-turismul și agroturismul.

Turismul rural este o forma particulara de turism,mai complexa, cuprinzand atat activitatea turistica propiu-zisa (cazare,pensiune,circulatie turistica,prestarea servicilor etc), cat si activitatea economica,de regula agricolo practicata de gazdele turistilor(activitati productive de prelucrare a produselor agricole in gospodarie) precum si modul de petrecere a timpului liber.

Gospodarie din mediul rural-montan

Fig. 2.1.

2.1.1. Agroturismul

Agroturismul este una dintre ramurile economiei nationale de important ace isi propune dezvoltarea turismului in mediul rural in stransa corelatie cu economia locala, existand o stransa legatura intre turism si celelalte ramuri ale economiei.

Agroturismul presupune un sir de facotori care influenteaza dezvoltarea lui cum ar fi:cunoasterea limitelor sociale,economice si culturale ale agroturismului;cunoasterea situatiei exacte a capacitatii si a disponibilitatilor exploatatilor agricole de a primi turisti in gospodaria lor;proiectarea modernizarilor ce trebuie aduse caselor si gospodariilor pentru a asigura conditii civilizate tuturor turistilor.Agroturismul se poate desfasura in zonele de deal si de munte sub forma de agroturism montan,cat si zonele de ses,care pot creea conditi pentru turism rural.

Satele turistice se pot define ca asezari rurale,pitoresti,bine constituite,situate intr-un mediu nepoluat,pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric,care indeplinesc sezonier sau pe tot parcursul anului o functie de primire si gazduire a turistilor,pentru petrecerea unui sejur cu o durata nedefinita.

In functie de caracteristicile satelor,acestea pot fi grupate in:

-sate turistice ednografic-folclorice;

-sate turistice de creatie turistica si artizanala;

-sate turistice climaterice si peisagistice;

-sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc;

-sate turistice viti-pomicole;

-sate turistice pentru practicarea sporturilor;

a) Sate turistice ednografic-folclorice:satele in care portul traditional,arhitectura,mobilarea si decorarea interioara in stil rustic,muzica si coregrafia populara predomina si se impugn ca insusiri esentiale ale satului respective.

In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente(cu vanzare),iar pentru turisti care nu raman in localitate ,ci numai o viziteaza se pot amenaja una sau mai multe gospodarii ca muzeu ednografic in aer liber.

b)Sate turistice de creatie artistica si artizanala(TismanaMarga): aceste sate,ofera posibilitatea practicarii unui turism de sejur,in cadrul caruia,in atelierele special amenajate si sub indrumarea unor artisti si mesteri populari renumiti,turistii s-ar putea initia in arte si tehnici arhaice populare:icoane pe sticla,picture naiva,sculptura in lemn si piatra,tesatorie populara,ceramic,muzica si dansuri populare,etc.

c)Satele turistice climatice si peisagistice(Fundata,Bran,Simea): caracteristicile predominate ale acestor sate, adecvate turismului de sejur sunt cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si de marile artere de circulatie.

d)Satele turistice pescaresti si de interes vanatoresc(satele de pe vaile Viseului si Bistritei ,Giurgiu si Delta Dunarii):aceste sate pot oferi servicii culinary-gastronomice pescaresti si vanatoresti.

e)Satele turistice pomi-viticole (Recas,Agapia,Vanatori-Neamt) : in aceste localitati predomina activitatile de cultivare a pomilor fructiferi si a vitei de vie.

Activitatile turistice in aceste sate sunt posibile pe toata durata anului,atat in period recoltarii ,cat si dupa aceea,prin oferirea fructelor si a preparatelor sale.

f) Satele turistice pastorale (Vaideni,Jina) : satele de munte,in care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a vitelor,care pot sa atraga turisti prin meniuri bazate pe produsele lactate.

g) Satele turistice pentru practicarea sporturilor (Fundata,Moiciu,Sirna) : cadrul natural, lipsa poluarii,acces auto,telecomunicatii sunt doar cateva dintre conditile obligatorii acestor asezari.Numeroase localitatii din tara prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna si nautice,fara amenajari special si costisitoare.

Activitatea unor organizații precum ANTREC(Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Culutral) îi sprijină pe furnizorii rurali să pătrundă pe piață.

Organizații precum Asociația de Ecoturism ajută comunitățile rurale să aprecieze semnificația turismului și să înțeleagă ce avantaje pot obține din turism.

Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătățirii gamei de atracții și activități oferite vizitatorilor. În special, există oportunități pentru extinderea durabilă a activităților vizitatorilor în zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunitățile locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate.

Se recomandă ca rezervatiile naturale să întocmească planuri de dezvoltare durabilă a turismului după modelul „Retezat” și să caute finanțare pentru facilitățile identificate pentru vizitatori. Una din componentele turismului rural este și turismul viticol, despre care voi vorbi în rândurile următoare.

2.2 Turismul viticol

Turism viticol este una dintre ramurile economice care a cunoscut o creștere cu repeziciune în întreaga lume. Multe regiuni au cunoscut o dezvoltare economică superioară prin promovarea unui asemenea turism, astfel că asociații de cultivatori și alți agenți economici din turism din regiunile viticole importante au cheltuit sume semnificative de bani de-a lungul anilor pentru promovarea unui astfel de turism. Acest lucru este valabil nu doar în cazul producători cu tradiție din Europa, precum Franța sau Italia, dar și pentru așa-zisele noi regiuni viticole ale lumii (Australia, Argentina, Chile).

Călătorii care vizitează crame nu se rezumă numai la gustatul vinului, ci doresc să se bucure și de pitorescul regiunii vizitate. Vizitatorii de la regiunea viticola Stellenbosch (lângă Cape Town, Africa de Sud), de exemplu, vor vedea casele olandeze originale care datează de la începutul secolului al 17-lea. Cei care se îndreaptă către regiunea viticola Maipo (de lângă Santiago, Chile), vor vizita crame și ferme ce au câteva sute de ani vechime .Iar aceia care ajung în regiunea British Columbia vor găsi o cuvertură de podgorii și livezi care se întind de la Rocky Mountains până la Vancouver Island.

În Noua Zeelandă, o destinație atractivă este reprezentată de regiunea Marlborough, o zonă care a devenit tot mai populară în rândul turiștilor, fiind faimoasă pentru Sauvignon Blanche. Cramele, împrăștiate de-a lungul Wairau River și înconjurate de dealuri verzi, au vedere la muntele Tapuaenuku. Vinurile risling au devenit de asemenea dominante în zonă, exemple fiind podgoriile Fromm Winery-La Strada.

În Italia, sărind peste Toscana și mergând la nord spre Piedmont, se ajunge la vechea cramă Nebbiolo, care produce vinurile roșii Barolo și Barbaresco, amândouă realizate din trufe, cireșe și prune. Vinurile sunt produse la scară mică, iar cramele sunt așezate pe dealurile Langhe. Și în România se are în vedere valorificarea potențialului important vini-viticol recunoscut al țării noastre, prin organizarea de vizite pentru turiști, cu degustări la crame din podgoriile celebre. Ministerul Turismului realizează în acest sens acțiuni speciale de promovare a programului "România-țara vinurilor" cu prilejul participării la târguri și expoziții internaționale și editează diverse materiale de informare.

Printre zonele vizate de programul ministerului se numără podgoriile de la Murfatlar, Niculitel, Valea Călugărească, Vinju Mare, Potelu și Ostrov.De altfel, România se găsește între primele zece țări viticole ale lumii,tara noastra oferind privelisti fascinante si clipe de neuitat pe drumurile vinului.

2.3 Potențialul viticol al României

În România se cultivă o suprafață viticola totală de 193.000 ha, din care 90.000 ha vii nobile, 89.000 ha vii hibride și 14.000 ha struguri de masă.

Dintre soiurile care caracterizează oferta vinurilor românești fac parte câteva soiuri autohtone valoroase, păstrate în cultură și după invazia filoxerei din 1878, precum și o serie de soiuri străine cu calități oenologice remarcabile și recunoscute.

Din prima grupă, a vinurilor autohtone, se disting prin importanță următoarele soiuri de struguri:

În oferta sortimentala românească avem:

-vinuri albe seci, cu un conținut de cel mult 4 grame zahăr la litru

-vinuri albe demiseci, cu un conținut de 4-12 grame zahăr la litru

-vinuri albe demidulci, cu un conținut de 12-50 grame zahăr la litru

-vinuri albe dulci, cu un conținut de peste 50 de grame zahăr la litru

În funcție de soi, podgorie și tehnologia aplicată, vinurile se încadrează în categoria:

-vinuri de calitate superioară de origine controlată DOC, ce au o tărie dobândită de 11% în volume și provin din struguri cu un conținut în zaharuri de minimum 187 g/l

-vinuri de calitate cu indicație geografică recunoscută (VS), cu o concentrație alcoolică dobândită de minimum 10,5% în volume

-vin de masă, cu un conținut alcoolic de minimum 8,5% în volume

Gama vinurilor și băuturilor pe bază de must și vin produse în România se completează cu următoarele game:

-vinuri spumante – produse prin procedeul tradițional de fermentare în butelii

-vinuri spumoase – îmbuteliate prin impregnare cu dioxid de carbon-vinuri aromatizate de tip brandy – denumite vinarsuri, obținute prin invechirea distilatelor de vin în butoaie de stejar

In Romania sunt 28 de zone viticole: Tarnave, Alba Iulia, Apold, Aiud, Lechinta, Cotnari, Iasi, Bohotin, Husi, Dealu Bujorului, Nicoresti, Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealu Mare, Pietroasa, Stefanesti, Samburesti, Dragasani, Dealurile Olteniei, Babadag, Sarica-Niculitel, Recas, Banat, Minis, Crisana, Murfatlar, Oltina.Exporturile de vin ale Romaniei in anul 2013 au avut urmatoarele destinatii principale: SUA, Canada, Germania, China, Japonia, Israel si Polonia.

2.4 Regiunile viticole ale Romaniei

Harta regiuni viticole Romania

Fig. 2.2

• Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei cuprinde:

Podgoria Tarnave

Podgoria Alba

Podgoria Lichinta

Podgoria Sebes-Apold

Podgoria Aiud

• Regiunea Viticola a Dealurilor Moldovei:

Podgoria Cotnari

Podgoria Iași

Podgoria Huși

Podgoria Nicoresti

Podgoria Panciu

Podgoria Odobesti

Podgoria Cotești

• Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei și Olteniei:

Podgoria Dealu Mare

Podgoria Dealurile Buzaului

Podgoria Stefanesti-Argeș

Podgoria Dragasani

Podgoria Dealurile Cricovei și Segarcea

Podgoria Dealurile Drancei

• Regiunea viticola a Dealurilor Banatului:

centrele viticole independente Recas, Silagiu, Teremia, Moldova Nouă

• Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei:

Podgoria Murfatlar

Podgoria Sarică Niculitel

• Regiunea viticola a Teraselor Dunării:Ostrav

• Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei și Maramureșului:

Minis-Maderat și Podgoria Sivaniei

Micii producători de vin pot obține marca de calitate ‘Vinul Podgoreanului’

Dintre cei peste 270 de degustatori autorizați, 138 sunt mebri ai Asociației Degustatorilor Autorizați din România (ADAR). Degustatorii care au urmat cursuri de formare și autorizare se împart pe trei categorii: degustător inițiat, degustător specialist autorizat de vinuri și, nivelul cel mai înalt, adică degustător expert.

Asociația este organism de lucru al Oficiului Național al Viei și Vinului, fiind autorizată în domeniul analizei senzoriale a vinurilor.

Oficiul Național al Denumirilor de Origine Controlată pentru Vinuri acordă deciziile privind dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), singurele care pot fi vândute în supermarketuri. Calitatea vinurilor este verificată prin analiza senzorială și prin analize fizico-chimice și organoleptice.

2.5 Turismul la podgorii și crame

Turismul în principalele podgorii din România devine din ce în ce mai atractiv, chiar dacă se adresează în special cunoscatorilor, acest tip de turism începe să devină interesant și în rândul necunoscatorilor. Din păcate, problemele generale ale turismului românesc se rasfrang implicit și asupra turismului viticol. Vorbim practic de aceleași carențe: promovare slabă, lipsa unui brand definitoriu, la care se adaugă și lipsa unei infrastructuri de cazare dedicată acestui tip de turism.

Rămân câteva probleme. În general, în cazul zonelor vini-viticole din România lipsesc structurile de cazare adecvate (de preferat chiar în podgorii). Acestora li se adaugă și lipsa unor activități conexe, care să-i mențină turistului interesul de a rămâne în zonă. Potrivit acestuia, deja există câteva proiecte care vizează tocmai acest aspect. Există un interes manifestat pentru construirea a circa 100 de locuri de cazare în incinta podgoriilor, dar și a unor programe care să-i permită turistului să își petreacă mai bine timpul liber.

De exemplu, în cazul Cramelor Recas programul unei vizite poate cuprinde: vizita în plantația de viță de vie cu prezentarea tehnologiei de cultură; vizita complex de vinificație cu prezentarea fluxului tehnologic; vizita hrube-prezentarea procesului de înnobilare a vinurilor baricuri păstrarea vinurilor îmbuteliate vinotecă precum prezentarea expoziției de vinuri îmbuteliate; precum degustarea vinurilor cu prezentarea tehnicii de degustare.

CAPITOLUL 3. CRAMELE RECAS

3.1 Prezentarea orașului Recas

3.1.1 Pozitie geografica

Recasul este unul dintre cele mai tinere orașe în zonă de vest a României, situat la o distanță de 31 de km de orașul Lugoj și la o distanță de 23 km de Timișoara pe drumul național DN6 și drumul european E70.

Orașul este accesibil și pe calea aerului fiind aflat la 20 de km de aeroportul Timișoara ce are curse directe către București, Chișinău, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart, Frankfurt, Viena, Budapesta, Romă, Verona, Veneția, Treviso, Milano, Bologna, Florența, Bari și Anconă. De asemenea se află pe magistrala principală ce leagă Timișoara de București.

Orașul și satele aparținătoare au o populație totală de 8.560 locuitori. Multiculturalitatea rămâne trăsătura cea mai pregnantă a orașului, aici locuind români, maghiari, sârbi, germani, croați, romi și alte naționalități. În ultimii ani Recasul a fost ales ca a doua reședință și de un număr crescând de cetateni italieni cu afaceri în zonă.

Suprafața este de 22,988 ha, situate într-o zonă de coline însorite, favorabile agriculturii. Teritoriul orașului este traversat la sud de râul Timiș și de canalul Bega. Clima este temperat continentală cu o ușoară influență mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi iar trecerile de la iarnă la vară destul de bruște. Așezat pe coline însorite și datorită climei temperat continentale, Recasul este o zonă deosebit de favorabilă viticulturii. Orașul este renumit pentru producția bogată de vinuri, pe o suprafață de 700 de hectare cultivându-se struguri de masă și struguri pentru vin. Aici se pot vizita Cramele Recas cu plantații de vie pe dealuri însorite și degustări de vinuri oferite în adâncul hrubelor vechi de peste 50 de ani.

3.1.2 Scurt istoric

Izvoare istorice nescrise atesta existența unei așezări pe teritoriul orașului Recas încă din timpul românilor în secolele III-IV e.n. Primele știri scrise apar despre Recas în epoca feudală, în anul 1359.În acea primă atestare, orașul este amintit sub numele de Rycas. De-a lungul timpului Recasul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparțineau 15 sate, a fost sub administrație turcească, austriacă, maghiară și romană.

Din anii 1784-1786 se mentionează venirea populației germane. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX Recasul cunoaște o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viața socială și economică din zonă (reședință de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepție). În 1894 a fost construită fabrica de cărămidă cu 100 de angajați iar în anul 1902 a apărut primul ziar german “Temesrekaser Zeitung” cu apariție săptămânala. În perioada interbelică în Recas dispunea de școală primară, școală confesională catolică, cazinou, asociația pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. În perioada socialistă Recasul a avut statutul de comună cu 6 sate aparținătoare (Izvin, Bazos, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova și Nadas). În urma unui referendum local și a îndeplinirii condițiilor administrative necesare, localitatea Recas a dobândit în anul 2004 statutul de oraș.

3.1.3 Economie

Aflat într-o zonă de deal, Recasul se mândrește cu cea mai renumită zonă viticola din vestul României. Cramele Recas, companie privată având ca și moto „Rafinamentul Gustului” cultivă o suprafață de 700 ha atât cu soiuri autohtone (Fetească Regală, Cadarca, Mustoasa) cât și cu soiuri consacrate (Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Burgund, Traminer, Merlot, Cabernet Sauvignon). Firma dispune de un complex de vinifictie dotat cu utilaje de ultimă generație și cu un spațiu de depozitare de circa 7 milioane litri vin. Garanția calității este asigurată de specialiști de renume români și străini. Ca o recunoaștere a valorii vinurilor produse de Cramele Recas, de-a lungul anilor acestea au obținut peste 100 medalii de aur și argint la diverse concursuri naționale și internaționale.

Alte ramuri economice (industrie și servicii) se află în plină dezvoltare, poziția geografică și condițiile locale atrăgând investiții cu capital român și străin. Principalele companii italiene active în zonă sunt Eurocheese (produse lactate), Vigna (viticultură), Falcodoro, Enotria, Agripaola, Scarpparo, Romanagri (agricultura și creșterea animalelor), Tehnotab (industrie ușoară)

3.1.4 Activitati social-culturale

Casa de Cultură Ion Cojar cuprinde utilități precum sală de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, spațiu expozițional, sală de conferințe și de lectură precum și biblioteca orășenească ce oferă cititorilor săi aproximativ 15.000 volume în limbile romană, germană, maghiară, sârbă, franceză și engleză.

Muzeul de istorie, înființat în septembrie 1987, sub formă unei expoziții permanente, a fost reorganizat și redeschis în anul 2002. În prezent cuprinde următoarele secții: Istorie, Etnografie, Artă și Sport.

Liceul Teoretic Recas coordonează activitatea tuturor unităților de învățământ din zonă, cu un număr total de 1250 de elevi.

Formația de pompieri voluntari aniversează în acest an 125 de ani de la înființare. Dintre formațiile culturale active amintim Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sârbesc de dansuri Sveti George din Stanciova, Fanfara germană „Rekaser Blasmusik”

Anual se organizează numeroase evenimente culturale – „Ziua orașului Recas”, Rugă Recasului și a fiecăruia dintre localitatile aparținătoare, Zilele Toamnei și alte manifestări legate de tradiția viticola, serbări religioase și ale diferitelor grupuri etnice.

3.1.5 Atractii turistice

Zona de sud a orașului ce e traversată de ape curgătoare e prevăzută să-și dezvolte facilitățile ca și zonă de agrement. În nord teritoriul orașului cuprinde și 1,500 ha pădure foioase cu fond cinegetic specific. Localitatile aparținătoare, păstrătoare a unui stil de viță tradițional au un potențial agro-turistic ridicat și sunt deja incluse în trasee de ciclo-turism.

În apropiere se află și Herghelia Izvin cunoscută pentru caii deosebiți de rasă pe care îi crește.

Principală atracție o constituie Cramele Recas aflate pe traseul turistic „Drumul vinului” și care dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sală de vinotecă și sală barrique.

3.2 Cramele Recaș

3.2.1 Prezentarea Cramelor Recaș

Cramele Recas reprezintă cel mai mare complex de vinificație din Banat, dotat cu utilaje de ultimă generație și cu un spațiu de producție și depozitare de circa 7 milioane de litri de vin, Recaș SA, societate româno-britanică cu capital 100% privat, a luat ființă în anul 1998.

Datorită deosebitelor condiții climaterice din regiune și nivelului tehnologic ridicat, Cramele Recas este în primii 3 exportatori de vin din România, alături de Vinia Iași și Cramele Halewood, acest fapt fiind o încununare a unei tradiții atestate documentar de peste 600 de ani.

Cramele Recas

Fig. 3.1.

Vizitând Cramele Recaș, veți ajunge direct în mijlocul “acțiunii” și veți afla cum este produs și îmbuteliat vinul; cum se cultivă strugurii, care este drumul pe care aceștia îl parcurg din vie până în pahar și veți învăța tehnici de servire și apreciere a vinului. Programul turului cuprinde vizita în plantația de viță de vie cu expunerea tehnologiei de cultură, vizita complexului de vinificație cu prezentarea fluxului tehnologic, vizita hrubelor, alături de prezentarea procesului de baricare și a expoziției de vinuri îmbuteliate, totul încheindu-se cu degustarea vinurilor, împreună cu explicarea tehnicii de degustare.

Programul vizitei la Cramele Recas cuprinde:

-vizita in plantatia de vita de vie cu prezentarea tehnologiei de cultura.

-vizita complex de vinificatie cu prezentarea fluxului tehnologic

-vizita hrube – prezentarea procesului de baricare si prezentarea expozitiei de vinuri imbuteliate.

-degustarea vinurilor cu prezentarea tehnicii de degustare.

Puteți alege între trei variante de degustare propuse de organizatori, pornind de la cea de bază, care include de șapte probe de vin, la variantele ce însoțesc această degustare de un meniu tradițional simplu sau de unul complet. La cerere, Cramele Recaș oferă și alte meniuri ce pot completa și pune în valoare vinurile degustate.

Complexul Cramele Recas

Fig. 3.2.

Cramele Recaș dețin 970 de ha. de vie: 200 ha. pentru struguri de masă, 450 ha. pentru vinuri albe și 320 ha. pentru vinuri roșii,avand o capacitate de productie de 12 mil. sticle/an.

3.2.2. Obiectivul Cramelor Recas  

Este de a oferi pe piață vinuri de cea mai bună calitate,după rețete(știute numai de ei) care să satisfacă până și cele mai exigente gusturi.

Tradiția cultivării viței-de-vie în Banat este foarte probabil pornită din perioada dacica, știind că acea zonă a fost leagănul civilizației și centrul cultural-administrativ al regatului dac. Cea mai veche atestare scrisă vine din 1411, de când a rămas un act de vânzare cumpărare, în care Ioan și Ecaterina Maghiary au vândut viile Recasului către Banul de Severin, Mihail de Ciorna.

În primii ani de la înființare, orientarea companiei a fost către piețele externe: Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Franța, SUA, Canada, Germania, Japonia, Rusia. Ponderea exporturilor reprezentând 80% din totalul producției.

Datorită know-howului britanic, Cramele Recas a fost primul producător de vin din România care a început retehnologizarea capacității de producție și modernizarea plantatiilor de viță-de-vie. Producția pentru export cerea alinierea la standardele europene, astfel Cramele Recas s-au încadrat în normele UE încă din anul 2004.

Compania dispune de un complex de vinificație dotat cu utilaje de ultimă generație, de material săditor de calitate importat din țări cu tradiție în acest domeniu, precum Franța, Italia s.a.m.d., și de un spațiu de depozitare de circa șapte milioane litri de vin.

Calitatea produselor RECAS din ultimii șase ani se datorează condițiilor climaterice extrem de favorabile, tradiției și, nu în ultimul rând, specialiștilor internaționali aduși din Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Grija pentru calitatea producției, investițiile făcute în resurse umane și respectul pentru consumator au poziționat Cramele Recas SA printre primii cinci furnizori de vin în segmentul retail, dar și locații HORECA de ținută.

Integrarea în UE a adus noi oportunitat i, iar Cramele Recaș au dezvoltat o divizie de importuri pentru a satisface nevoia pieței. Astfel au găsit mărci de vin autentice, la prețuri corecte, similare cu cele de vânzare în alte țări.

La ora actuală, Cramele Recas se prezintă cu un pachet format din vinurile Recas la care se adaugă vinuri din Italia, Franța, Spania, Portugalia, Argentina, Chile, Africa de Sud, Australia. Acest pachet acoperă segmentul de piață de la un nivel foarte accesibil până la unul format din produse de lux.

Imagine podgori Cramele Recas

Fig. 3.3.

3.2.3. Motto

“Din respect pentru vin” este motto-ul acestei crame într-o continuă ascensiune.

Recunoașterea vinurilor de Recas aduce mulțumire producatorilor cât și o deosebită satisfacție consumatorilor, dovedind că “vinul aduce cu el bucuria, puterea, tinerețea, sănătatea, imaginația și creația” (Pierret).

3.2.4. Pozitia geografica

Este situat la o distanță de 21 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70). Orașul are acces și la aeroportul Timișoara, aflat la 20 de km distanță.

Harta localizare orasul Recas

Fig. 3.4.

3.2.5. Istorie

Primele informații despre cultura viței de vie aparțin perioadei române sec. III d.H. Cele mai vechi documente despre viile Recasului le avem din 1447.Dezvoltarea brandurilor Cramelor Recas a inceput cu vinurile de retail – Schwaben Wein, value for money – si a continuat, organic, prin crearea unor vinuri cu personalitate pentru segmentul consumatorilor pretentiosi – Castel Huniade, Cocosul dintre vii, Sole, Selene, Solo Quinta si Cuvee Uberland. 

3.2.6.Cifra de afaceri si evolutia economica

Tabel cifra de afaceri si evolutia economica Cramele Recas

Tab. 1.

3.2.7. Suprafața de viță de vie cultivata

La Recas se cultivă peste 1000 de hectare de plantație diversificată în:

-aproximativ 150 de hectare cu stuguri e masă, soiurile Victoria, Muscat de Hamburg, Afuz Ali, Chasselas

-pe restul hectarelor se cultivă struguri de vin din soiuri autohtone: Fetească Regală, Fetească Neagră, dar și soiuri consacrate la nivel mondial: Chardonnay, Pinot Grigio, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Burgund, Traminer, Merlot, Cabernet Sauvignon.

Cramele Recas nu-și vor reduce suprafețele cultivate cu viță-de-vie, pe cele peste 1000 de hectare bine întreținute având loc permanent lucrări de defrisari și replantări.

Cele 30 de hectare din acest an au fost incluse pe un program european iar cele de anul viitor sunt prinse într-un alt program individual cu susținere europeană.

Pe de altă parte, caniculă și secetă încă nu au afectat culturile viticole de pe dealurile Recasului, probleme neinregistrandu-se nici la via pe rod.Cea mai veche plantație Recas este formată din soiul Riesling și datează din anul 1959.

În ceea ce privește măsura cuprinsă în noua strategie de reformă a vinului care se discută la nivelul UE privind interzicerea utilizării zahărului în producția de vin pentru creșterea gradului de alcoolizare, domnul Gheorghe Iova a spus că la acest procedeu de șampanizare se recurge, de obicei, doar în anii defavorabili, dar pentru Cramele Recas măsura nu creează probleme.

Cramele Recas exportă, anual, în jur de două milioane de sticle de vin îmbuteliate, soiurile cultivate aici fiind Muscat Ottonel, Italian Riesling (DOC, Recas), Fetească regală-pentru vinurile albe, și Merlot (din Viile Banatului), Cabernet Sauvignon (DOC, Recas) și Pinot Noir (DOC, Baratcă)-pentru vinurile roșii.

3.3. Soiuri de vin cultivate la Cramele Recas

1. Schwaben Wein

2. Castel Huniade

3. La Putere

4. Selene

5. Sole

6. Cocoșul dintre vii

7. Cuvee Uberland/ Solo Quinta

8. Miniaturi

9. Te Iubesc

10. Bag In Box – Recaș

3.3.1. Condiții climatice

Regiunea Banat unde se află podgoria Recas se bucură de o climă temperat – continentală cu o ușoară influență mediteraneeana, cu ierni în general blânde, veri călduroase, toamne lungi și primăveri scurte.Solurile sunt preluvisoluri roșcate sau calcice, calcaroase, argiloase, favorabile cultivării viței de vie.

3.3.2. Procesul de vinificatie

Firma dispune de un complex de vinificație dotat cu utilaje de ultimă generație și un spațiu de depozitare de cca 10 mil litri vin, alături de tehnologia modernă și împreună cu aceasta se folosesc și vechi metode de vinificație. Garanția calității vinurilor este asigurată de specialiști de renume, români și străini.

3.4. Recunoasterea Cramelor Recaș

Ca o recunoaștere a valorii vinurilor produse de Cramele Recas în decursul anilor, aceste vinuri au obținut numeroase medalii la diverse concursuri naționale și internationale, castigand aprecierea atat a concurentilor de pe piata cat si a consumatorilor din tara si din strainatate.

3.4.1. Premii obtinute de Cramele Recas in anul 2013

1. Concurs National de Vinuri si Bauturi Alcoolice – VinVest, Aprilie 2013, Timisoara,Romania

– Marea Medalie de Aur – Chardonnay Cocosul dintre Vii 2012

– Medalia de Aur – Sauvignon Blanc Sole 2012

– Medalia de Aur – Chardonnay Sole 2012

– Medalia de Aur – Feteasca Regala Sole 2012 – Medalia de Aur – Feteasca Regala Castel Huniade 2012

– Medalia de Aur – Riesling Castel Huniade 2012

– Medalia de Aur – Sauvignon Blanc Castel Huniade 2012

– Medalia de Aur – Cabernet Sauvignon La Putere 2011

– Medalia de Aur – Feteasca Neagra La Putere 2011

– Medalia de Argint – Muscat Ottonel Cocosul dintre Vii 2012

– Medalia de Argint – Sole Roze 2012 

2. Concours Mondial de Bruxelles, Mai 2013, Bratislava, Slovacia

– Medalia de Aur – Chardonnay Sole 2012

– Medalia de Aur – Solo Quinta 2012

– Medalia de Argint – Roze Sole 2012 

3. Decanter World Wine Awards, Mai 2013, Londra, Marea Britanie

– Medalia de Bronz – Chardonnay I Heart 2012

– Medalia de Bronz – Solo Quinta 2012

– Medalia de Bronz – Chardonnay Sole 2012

– Medalia de Bronz – Feteasca Regala Sole 2012

– Medalia de Merit – Pinot Grigio I Heart 2012

– Medalia de Merit – Roze Sole 2012

– Medalia de Merit – Spumante Roze Sole 

4. Concurs International de Vinuri – International Wine Contest, Mai 2013, Bucuresti, Romania

– Medalie de Aur – Feteasca Neagra Sole Barique 2012

– Medalie de Aur – Solo Quinta 2012

– Medalie de Argint – Feteasca Neagra La Putere 2011

– Medalie de Argint – Merlot Castel Huniade 2012

– Medalie de Argint – Cabernet Sauvignon La Putere 2011

– Medalie de Argint – Cuvee Uberland 2011

– Medalie de Argint – Feteasca Neagra Selene 2011

– Medalie de Argint – Sauvignon Blanc Sole 2012 

5. Concurs si Festival de vinuri, Iunie 2013, Praga, Polonia

Medalie de Bronz – Scwaben Wein Riesling 2012

Medalie de Bronz – Scwaben Wein Merlot 2012

Medalie de Bronz – Castel Huniade Cabernet Sauvignon 2012

Medalie de Argint – Cocosul dintre vii Chardonnay 2012

Cramele Recaș a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceti consolidată de 20,8 mil. euro, conform informațiilor furnizate de companie,inregistrand o crestere de 23% in primul trimestru al anului 2013 mizand pe o cifra de afaceri de peste 25 mil. Euro,cu aproape 22% mai mult decat in 2012.

Succes al vinurilor românești la Vinexpo-Pacific Hong Kong.Anul acesta, Cramele Recas au paticipat la Vinexpo- Pacific Hong Kong, care a avut loc între 27 și 29 mai 2008.

Este o expoziție de vinuri vizitată de peste 7500 de specialiști din iintreaga lume. Pe durata celor trei zile ale expoziției, Cramele Recas au expus la standul HJ25 o vastă înșiruire de vinuri și vinuri spumoase de cea mai înaltă calitate care au fost recent premiate la Concursul Mondial de la Bruxelles cu medalii de aur și argint.

3.5 Activitatea de export la Cramele Recaș

Vinul Cramelor Recas este prezent pe piețe diferite: SUA, Coreea de Sud, Canada, Anglia, Australia, Rusia, Germania, Japonia, Austria, Malaezia, Belgia, Spania, Olanda, Danemarca, Cehia.Cramele Recas, printre primii exportatori de vin in Rusia.

Faima vinurilor Recas a ajuns în Statele Unite, vinul de Recas fiind foarte apreciat pe piața Americană.Unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din Banat, compania Cramele Recas, are din această primăvară un nou distribuitor pe piața din Statele Unite-firmă W.J. Deutsch & Sons Ltd.-companie foarte exclusivistă, care oferă produse de calitate din cele mai renumite regiuni ale lumii. Deutsch&Sons este importatorul și distribuitorul celui mai bine vândut vin de pe piață din SUA-"Yellow Tail", produs de Cassella Wines, Australia.

Vinul produs de Cramele Recas va fi distribuit de W.J. Deutsch & Sons Ltd. în șapte state din Statele Unite: Carolina de Sud, Carolina de Nord, Delaware, Florida, Georgia, Maryland și New York. În fiecare dintre aceste state, compania distribuitoare deține magazinele proprii, în care sunt prezente peste 9.000 de vinuri de pe întreg mapamondul, numărul acestora variind între 4 și 12 magazine, în funcție de stat.

Distribuția în SUA reprezintă cel mai mare succes în ceea ce privește exportul companiei, având în vedere dimensiunea teritoriului și diversitatea gusturilor, elemente ce oferă oportunitatea de comercializare a numeroase dintre vinurile producătorului român.

Americanii beau, anual, 300.000 de litri de vin din cramele timisene Recas . Totodată, acordarea unor facilități de către stat pentru exportatorii de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) va stimula societatea banateana de vinificație. Cramele Recas își extinde rețeaua de distribuție din Germania, semnand contractul de colaborare cu un nou distribuitor pe piața din Germania-Lautarul OGH, ceea ce reprezintă un moment semnificativ în extinderea afacerii companiei pe piața internațională.

Cramele Recas intenționează că până la sfârșitul anului să își extindă piață de desfacere în Polonia, Cehia, Estonia, Lituania, Franța, Grecia și Italia, țări cu care producătorul este deja în discuții.

Polonia va deveni în curând o piață de desfacere pentru vinurile Recas, în special pentru cele roșii seci, care se bucură de o deosebită popularitate în această țarăDeocamdată aceste exporturi stagnează, datorită noului sistem vamal EGAIS introdus de

Compania Cramele Recas dispune de unul dintre cele mai moderne complexe de vinificație din țara, dotat cu utilaje de ultimă generație, cu spațiu de producție și depozitare care are o capacitate de cîrca 10 milioane de litri de vin. Condițiile climaterice din regiune și nivelul tehnologic ridicat au făcut din Cramele Recas cel mai mare exportator de vin îmbuteliat din țara și l-au plasat printre primii trei exportatori de vin îmbuteliat și vin vrac din România.

Cramele Recas se numără printre principalii exportatori români de vinuri, iar Germania se află pe primul loc în topul principalelor destinații ale exporturilor de vin autohton, cu un total de 13,4 milioane de litri. Creșterea afacerii pe piețele internaționale este un obiectiv principal al politicii noastre de export, prin cucerirea de noi piețe dar și prin menținerea și dezvoltarea celor existențe și importante cum este piață din Germania.

Cramele Recas dispune de unul dintre cele mai moderne complexe de vinificație din țara, dotat cu utilaje de ultima generație și cu un spațiu de producție și depozitare de circa 10 milioane de litri de vin. Datorită deosebitelor condiții climaterice din regiune și nivelului tehnologic ridicat, Cramele Recas este cel mai mare exportator de vin îmbuteliat din țară și se numără printre primii trei exportatori de vin îmbuteliat și vin vrac din România, acest fapt fiind o încununare a unei tradiții atestate documentar de peste 600 de ani.

LAUTARUL OGH este distribuitorul principal pentru vinurile din Recas în Germania. Compania se ocupă cu distribuirea și comercializarea unei game lărgi de vinuri pe piața din Germania, serviciile sale fiind disponibile atât în sediile companiei, cât și în variantă on line.

Vinuri românești la Londra

Vinurile Cramelor Recas au reușit să recucerească o piață care părea pierdută in urmă cu câțiva ani-Marea Britanie-intrând în celebrul lanț de magazine Victoria Street. Nici Halewood România, producător de vinuri cu acționariat britanic, nu a stat degeaba, anunțând exporturi record pe această piață.

Producătorii români încep ca outsideri o bătălie cu cei doi mari giganți care duc acum greul pe piața mondială-Lumea Veche cu al sau reprezentant de seamă Franța și cea Noua cu bătăioasă Australie-dorind să profite de pe urma scăderilor pe care ambele tabere le au pe piețele internaționale.

Vinurile Cramelor Recas listate în "Victoria Wine"

Producătorii români de vinuri au pierdut în urmă cu câțiva ani cea mai sofisticată piață de vinuri din lume-Marea Britanie-însă cel, puțin doi dintre ei, au reușit în acest an să-și crească exporturile în această regiune, e drept ajutați și de faptul că au în actionariatul lor investitori britanici.

Exporturile Cramelor Recas din Timiș pe piața britanică au crescut în acest an cu numai puțin de 500%, iar vinurile acestui producător au fost listate inclusive în cel mai celebru lanț de magazine dedicat exclusiv vânzărilor de băuturi: Victoria Wine. Din cauza imaginii proaste a vinurilor românești, ele nu pot fi exportate la prețuri foarte , dar presus de toate este o penetrare a unei piețe unde fiecare producător din lume dorește fie indiferent de prețurile la care vinde.

Lanțul Victoria Wine face alături de Bottom Up, Drinks Cabin Haddows din Thersher Group cel retailer de băuturi din Britanie care operează 2.000 de shopuri, din care 1.400 de shopuri specializate vânzarea de vinuri 600 pentru băuturi.Cramele Recaș se extinde pe piețele europene asiatice.

Producătorul bănățean de vinuri intentioneza cucerească noi piețe la nivel mondial Cramele Recas are planuri ambițioase de extindere a rețelei de distribuție la nivel mondial, pe piețele europene asiatice.

3.6. Importul Cramelor Recaș

Reteaua de distributie interna s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani de zile,ajungand la o acoperire aproape totala pe teritoriul Romaniei.Reteaua de distibutie la nivel national cuprinde atat puncte proprii de vanzare, cat si distributie pe baza de contracte si colaborari cu supermarketuri,crame,etc.

Compania Cramele Recaș este reprezentantul, în România, mai multor mărci de vinuri internaționale: Masi, Planeta, Piccini, Foss Marai (Italia), Robert Mondavi (SUA), Famille Quiot, Chamarre, Maison Louis Latour (Franța), Hardys (Australia), Nobilo (Noua Zeelandă), Distell (Africa de Sud), Cono Sur (Chile), Gonzales Byass, Codorniu (Spania).

3.7. Cramele Recas ca si zona turistica

Sosind în inima Banatului, descoperiți Viile de la Cramele Recas iar dacă vă aventurați în hrubele subterane, acestea vă vor oferi toată splendoarea lor, decorul sublim și vinul de calitate vă rezervă zile și seri de neuitat, sala de degustare și terasa asigură condiții ideale pentru o degustare profesională.

Pentru turiști, la Cramele Recas au fost amenajate multe unde degusta vinul cum se cuvineSala de de vinotecă găzduiește tezaurul cramei, o de vinuri albe roșii produse anii de excepție.Sala Barrique corespunde cerințelor pieței moderne. Aici întâlnim vinurilor roșii învechite 10-12 luni butoaie de cca.225 lt. din lemn de stejar.

Game: Schwaben, Recas, V Drinks Transilvania, Sole, La Putere.

Pragul cramelor este trecut anual de 10.000 de turiști, condiție este ei se anunțe dinainte. Pentru anul viitor, se pregăti o trezorerie, fiecare iubitor de vinuri închiria un spațiu unde depoziteze propriile sticle cu vin pe care le deguste atunci când dorește pe care le la învechit.Cramele orașului-istorie îmbibată în tradiție și cultură.

Cramele Recas se afla într-o zonă de tranzit sunt vizitate în special de turiștii care sunt în drum spre alte destintaii din țară.

Din punctul de vedere al naționalității turiștilor, putem preciza că la început 80 % din vizitatorii cramelor erau străini, acum însă proporția s-a mai echilibrat și putem afirma că

50 % din vizitatori sunt români.

În ceea ce-i privește pe turiștii străini, aceștia sunt din toate continentele, nu doar din Europa. Cu toate acestea, dacă ne referim în special la turiștii europeni care vizitează Cramele Recas, putem spune că predomină numărul turiștilor din Germania, urmați de turiști din Austria, Italia, Spania și Franța.

3.8 Somelierul si arta degustării vinului

Pentru a aprecia un vin bun, este necesar să știți să îl gustați așa cum se cuvine. În primul rând, trebuie știut, că este recomandat să se evite fumatul sau parfumurile foarte puternice. Degustarea va avea trei faze, cea vizuală, olfactivă și cea gustativa. În primul rând se va observa culoarea și intensitatea vinului, limpiditatea acestuia.

Paharul va fi ridicat spre lumină și se va roti ușor. Culoarea galben-pal cu reflexe verzui indică faptul că vinul este tânăr, galben-chihlimbariu indică un vin matur, iar cel mai închis înseamnă că a început să se oxideze. Vinurile roșii cu o tentă spre roz pe marginea paharului sunt vinuri tinere, cele cu bordura spre portocaliu sunt vinuri in plină evoluție, iar cele cu bordura spre brun sunt vinuri vechi.

Apoi urmează examenul olfactiv. Paharul se rotește ușor și apoi se parfumul pe care il degaja. Daca este un miros neplăcut, acesta fi confirmat de gust este un vin slab calitativ. Ultimul, , si cel mai important, ramane gustul. In gura se iau cativa mililitri de lichid, se plimba putin prin gura, iar la final este inghitit sau se arunca.

Un somelier sau administrator vin, este un degustor de vin instruit si format profesional, care lucrează în mod normal în restaurante sau crame,si care este specializata in toate aspectele legate de serviciule vinlui (achizitia vinului,pastrarea vinului,rotatia vinului in crama,lucreaza in echipa cu bucatarii restaurantului,sugerand vinurile care completeaza cel mai bine meniurile alimentare,etc) , elementul cel mai important fiind satisfactia clientului.

Pentru a stapani aceasta competenta globala, sommelierul trebuie sa deprinda un anumit numar de reguli de savoir-faire (cum sa faca) si de savoir-etre (cum sa se poarte). Aceste cunostinte stau la baza culturii unui sommelier si il vor transforma intr-un om al serviciilor eficiente si apreciate de clienti. In acest fel el fidelizeaza clientela unui restaurant. Cunostintele enciclopedice si tehnica de servire vor fi in beneficiul clientului, nu pentru gloria si vanitatea omului si respectiv a vinului.

Degustarea vinului se face in cinci etape. Prima dintre ele este scoaterea dopului (debusonarea). Apoi, urmeaza mirosirea dopului, aerarea vinului, decantarea vinului si turnarea in pahare in ordinea stabilita. Somelierul trebuie sa aiba grija sa nu agite vinul, sa nu rupa dopul si sa nu lase sa cada ramasite de dop sau praf de pluta in sticla. Iar daca vreti ca buchetul vinului sa se descatuseze, nu trebuie decat sa lasati licoarea sa ia un pic de aer inainte de a o turna in pahare.

Procesul de degustare a sortimentelor de vin

Fig. 3.15.

În Franța Uniunii des Somelierilor (UDS) a fost fondată în 1907 pentru a asigura o protecție socială pentru membrii săi, atât somelieri și de masterat pivnițe în regiunea Paris. Abordarea și Rolul asociației s-a dezvoltat de-a lungul anilor, a pierdut autonomia prin fuziunea cu Mutualité Hôtelière în 1959. Zece ani mai târziu, somelieri au recâștigat independența lor ca Association des Somelierilor din Paris (ASP) ce a fost fondată în anul 1969.

În Italia, Asociația Somelierilor din Italia, "AIS", a fost fondată la 07 iulie 1965 si este unul dintre cele mai vechi asociației sommelier al lumii. Este recunoscuta oficial și recunoscuta în mod legal de către guvernul italian. Asociația Somelierilor italiană este parte și membru fondator al Asociației Somelierilor Worldwide (WSA), care este recunoscută oficial în întreaga lume. Acesta este de fapt cea mai mare asociatie somelier infintata vreodată, oferind peste 33,000 de membri numai în Italia

CAPITOLUL4. COMPARATIE INTRE CRAMELE RECAS SI CRAMELE MURFATLAR

4.1. Cramele Recaș

Cramele Recaș reprezintă cel mai mare complex de vinificație din Banat, dotat cu utilaje de ultimă generație și cu un spațiu de depozitat de circa 10 milioane de litri de vin.

Cu o tradiție de peste 600 de ani, vinurile podgoriilor Recas au garanția cerută de normele europene de calitate, concurând cu succes cu vinurile marilor producători mondiali, în ceea ce privește soiuri consacrate precum: Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Traminier, Merlot, Cabernet Sauvignon. Cramele Recas cultivă și soiuri autohtone precum: Fetească Regală, Riesling.

Compania Cramele Recaș este cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din România.

Vin Chardonnay-Castel Huniade

Fig. 4.1.

Fig. 4.2.

Fig. 4.3.

Fig. 4.4.

Fig. 4.5.

Fig. 4.6.

Fig. 4.8.

4.2. Cramele Murfatlar

Podgoria Murfatlar este așezată în sud-estul României, între Dunăre și Marea Neagră, în centrul podișului Dobrogei. Plaiurile viticole cuprind peste 3000 de hectare din zona localităților Murfatlar,Valul lui Traian, Poarta Albă și Siminoc.

Tradiția milenară a podgoriilor dobrogene, atestată și de exponatele Muzeului Vinului din incinta Complexului de vinificație al societății, se regăsește mai recent în bazinul viticol Murfatlar, respectiv la începutul secolului XX (1907) când au fost create primele plantații cu soiuri europene altoite (urmare a dezastrului foloxeric din 1884), dintre care s-au remarcat: Chardonnay, Pinot Gris și Pinot Noir. Gama de soiuri cultivate în podgorie a fost lărgită cuprinzând Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon și Merlot.

Murfatlar, podgorie de înalt prestigiu a României, amplasată în centrul Podișului Dobrogean, este beneficiara unui climat generos, ce oferă șansa realizării unor vinuri naturale dulci, remarcabile, certificate de profesioniști și cu nenumărate medalii de aur la concursurile internaționale (Barcelona, Bruxelles, Budapesta, Yalta, Ljublijana, Langenlois, Montpellier, New York, Sofia, Viena, București etc.).

4.2.1. Istoria Mulfatlar

Primele atestări documentare ale podgoriei Murfatlar datează de peste 1700 de ani. Mărturii scrise despre tradiția producerii vinului la Murfatlar au fost lăsate și de poetul latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso, 43 i.C.-17 d.C.) care a trăit în cetatea Tomis în perioadă 9 -17 d.C., exilat de împăratul român Augustus. Poate de aceea legenda spune că aici s-a născut zeul vinului. Nici războaiele, nici regimurile politice nu i-au oprit pe podgoreni să-și ducă mai departe misiunea lor ancestrală, transmițând din tată în fiu ceea ce știu să facă cel mai bine: meșteșugul viei și al vinului.

Tradiția milenară a podgoriilor dobrogene, atestată și de exponatele Muzeului Vinului din incinta Complexului de vinificație al societății, se regăsește mai recent în bazinul viticol Murfatlar, respectiv la începutul secolului XX (1907) când au fost create primele plantații cu soiuri europene altoite (urmare a dezastrului foloxeric din 1884), dintre care s-au remarcat: Chardonnay, Pinot Gris și Pinot Noir.

4.3. Principalele soiuri de vinuri realizate de Cramele Mufatlar

4.3.1. Suprafata de vita de vie cultivate

Din cele 233.300 hectare cultivate cu viță de vie, Murfatlar dețin aproximativ 3000 de hectare, făcându-l al doilea mare producător de vin din România, cu o producție de 15 milioane de litri. Din punctul de vedere al prețului, Murfatlar deține supremația, deoarece are o capacitate mai mare de depozitare și are în colecția sa vinuri foarte vechi, unele și de peste 80 de ani.

Din punct de vedere al “vârstei” Cramele Murfatlar au o vechime mai mare decât Cramele Recas, acestea fiind amintite de poetul Ovidiu acum peste 2000 de ani, Cramele Recas având o vechime de numai 600 de ani. În ciudă faptului ca acestea din urmă sunt mai “tinere” au reușit să devină una dintre cramele cele mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic.

La capitolul istorie amândouă cramele se pot mândri cu câte ceva. Cramele Recas au legende vechi care spun că pe meleagurile sale s-a născut și a copilărit Bachus, zeul vinului la daci adoptat apoi de greci că Bachus-Dyonisos, și de români că Bachus. Cel mai vechi document scris despre viile Recasului este datat din 11 Noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciornă, Banul Severinului, cumpără viile de la Ioan și Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungurești de aur.

Cramele Murfatlar are mărturii scrise despre tradiția producerii vinului lăsate de faimosul poet latin Ovidiu (43 i.C.-17 d.C.).

4.3.2. Conditii climatice

Clima este favorabilă pentru ambele crame. Regiunea Banat-unde se află podgoria Recas se bucură de climă temperat-continentală cu o ușoară influență mediteraneeana, cu ierni în general blânde, veri călduroase, toamne lungi și primăveri scurte. Sunt soluri preluvisoluri roșcate sau calcice, calcaroase, argiloase, favorabile cultivării viței de vie. Față de Murfatlar, într-adevăr, e mai puțin cald, dar acest lucru înseamnă și că se câștigă mai mult în partea de arome, care sunt mai complexe și mai stabile, mai consistente.

La Cramele Murfatlar solurile aride cu suport de calcar ce în multe locuri devine aparent, climatul continental excesiv cu veri foarte caldurose, toamne lungi și însorite, regimul pluviometric deficitar (sub 400 litri/m2), repartizat în special primavara (mai-iunie) și toamnă (noiembrie-decembrie), asigură o maturare uniformă a strugurilor, facilitând chiar în unii ani o supramaturare cu concursul unei ciuperci (Botrytis cinerea var. nobilis) ce conduce la supraconcentrarea în zahăr a strugurilor, factor esențial în realizarea vinurilor naturale licoroase.

4.3.3. Pozitia geografica a Cramelor Murfatlar

Cramele Recaș aflate pe traseul turistic „Drumul vinului” și care dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sală de vinotecă și sală barrique.

În apropiere se află și Herghelia Izvin cunoscută pentru caii deosebiți de rasă pe care îi crește.

Zona de sud a orașului ce e traversată de ape curgătoare e prevăzută să-și dezvolte facilitățile ca și zonă de agrement. În nord teritoriul orașului cuprinde și 1,500 ha pădure foioase cu fond cinegetic specific. Localitatile aparținătoare, păstrătoare a unui stil de viță tradițional au un potențial agro-turistic ridicat și sunt deja incluse în trasee de ciclo-turism.

Turismul este foarte dezvoltat la Cramele Murfatlar.Unul din principalele puncte de atracție ale unei vizite la Murfatlar îl constituie degustarea, care se poate desfășura fie în incinta punctului turistic, fie într-una din cele două săli de degustare special amenajate în acest sens. Tursitii pot beneficia de inițierea în arta degustarii de către specialiștii angajați care pot oferi și inițieri în limba engleză. Aceste sesiuni pot cuprinde între 5-8 probe de vin din ani și sortimente diferite.

Atracția unui tur turistic la Cramele Murfatlar, este Muzeul Viei și Vinului înființat în anul 1970, sub patronajul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Muzeul are exponate ce atestă pacticarea viticulturii pe teritoriul dobrogrean de peste 2000 ani. Turul turistic se poate încheia cu servirea unei meșe 100% românești și urmărirea unui spectacol oferit de ansamblul folcloric Murfatlar.

Spre deosebire de Cramele Murfatlar, Cramele de la Recas abia acum încep cu pași mărunți dezvoltarea turismului. În prezent se construiește o pensiune pentru turiști, care le va pemite participarea la degustarea ce se organizează în cramă veche-aflată la nouă metri în pământ, dotată cu două săli: una de 100, altă de 50 de meșe. Inexistența unui loc în care oamenii să înnopteze făcea imposibilă degustarea de vin și apoi plecarea la drum în special pentru șoferi.

CAPITOLUL 5. MIXUL DE MARKETING SI ANALIZA SWOT PENTRU CRAMELE RECAS

5.1. Mixul de marketing Definitie

Mixul de marketing: reprezinta ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combina cu scopul de a produce pe piata tinta reactia dorita (Philip Kotler-Principii de marketing,pag 134-135 ).El reuneste propietatile caracteristice ale organizatiei, elementele pe care acestea le pot folosi pentru a influenta cererea pentru produsul sau in general,vanzarile in mod special, si anume: produsul insusi, nivelul pretului, activitatea promotionala si distributia sau plasarea produsului.

Acest set de variablile controlabile de catre organizatie, cunoscut si sub numele de cei 4P, are rolul de a detalia strategiile de marketing si de a influenta piata in vederea asigurarii eficentei maxime.

MIXUL DE MARKETING

Produs Plasament

-varietate -canale

-calitate -acoperire

-desing -sortimente

-caracteristici -amplasare

-marca -stocuri

-ambalare -transport

-dimensiuni

-servicii

-garantii

-retururi PIATA TINTA

Pret Promovare

-pret de catalog -reclama

-rabaturi -actiuni promotionale

-facilitari -publicitate

-perioada de plata -vanzare personala

-conditii de creditare -relatii publice

Tab. 5.1. -promovare directa

Submixul de produs este cel mai important dintre cele 4, pentru intreprinderi, esentialul este sa produca doar bunurile si serviciile care poseda caracteristicile dorite de grupul tinta (culoare, marime, functionalitate, etc. )

Submixul de pret urmareste stabilirea unui nivel de pret care sa fie convingator pentru fiecare segment de piata, astfel incat valoarea produsului sa satisfaca mai bine decat concurentii cerintele consumatorului.El trebuie sa fie acceptabil atat pentru producator cat si pentru consummator.

Submixul de plasare (distributie), are in vederepolitici legate de canalele de distributie, circuitele si retelele de transport, utilizarea intermediarilor, etc.

Submixul de promovare realizeaza comunicarea cu viitorii client, stabilind ce si cui se comunica, cum se comunica, in ce forma si cu ce mijloace.

5.2. Mixul de marketing Cramele Recas

Chestionar Cramele Recas :

1) Clasificati importanta urmatoarelor elemente:

Produs

Foarte important

Important

Mediu

Mai putin important

Neimportant

Pret

Foarte important

Important

Mediu

Mai putin important

Neimportant

Plasament

Foarte important

Important

Mediu

Mai putin important

Neimportant

Promovare

Foarte important

Important

Mediu

Mai putin important

Neimportant

2) Care din aceste elemente au contat pentru dumneavoastra in luarea deciziei de a cumpara:

a. Produsul

b. Pretul

c. Plasamentul

d. Promovarea

Mixul de marketing Cramele Recas

Fig. 5.2.

5.3. Analiza SWOT

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats): este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri. Prin SWOT se analizeaza si se evalueaza impactul punctelor forte (strengths) si a slabiciunilor interne (weaknesses), a oportunitatilor (opportunities) si a amenintarilor (threats) ce provin din mediul extern

Schema analizei SWOT

Fig. 5.1.

5.4. Analiza SWOT Cramele Recas

Puncte tari Puncte slabe

-istoria este de partea Cramelor Recas, – promovarea slaba (flyere

Viile Recas existand documentar din , promovare in mass-media);

11 noiembrie 1447; – numar mic de spatii de cazare;

-pozitia geografica favorabila,fiind situata -absenta activitatilor culturale de

intr-o zona de transit la 17 km de Timisoara, atragere a turistilor (concerte,

unul dintre cele mai importante orase din Romania; prezentari,festivaluri,concursuri.

-traditia este prezenta si astazi la Cramele

Recas,atunci cand s-au copt stugurii, turistii

pot admira tinerele in picioarele goale care

stopsesc boabele de vin pentru obtinerea mustului;

-exportul : vinurile Cramelor Recas sunt

prezente in numeroase tari din lume;

-degustarea vinului are loc in tot timpul anului;

-performantele si premiile obtinute la numeroase

concursuri nationale si internationale ;

-Cramele Recas este unul dintre cei mai mari

Exportatori de vin imbuteliat din tara.

-detine unul dintre cele mai modern complexe

de vinificatie din tara, avand o capacitate de

stocare de aproximativ 10 mil. de litri de vin;

-extinderea prezentei pe piata din Romania.

Oportunitati Amenintari

promovarea turismului si cresterea – cresterea accentuata a importurilor

numarului de turisti prin amenajarea de vinuri,riscad sa devina o piata de

mai multor spatii de cazare; desfacere a vinurilor;

promovarea pe piata interna a sortimentelor -scaderea exporturilor;

de vin in vederea cresterii numarului de clienti -concurenta de pe piata interna

si a cifrei de afaceri; -taxe si impozite modificate.

importarea de vinuri de calitate superioara.

Tab. 5.2.

Concluzii și recomandari

Cramele Recaș se află pe traseul turistic „Drumul vinului” și dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sală de vinotecă și sală barrique.

În apropiere se află și Herghelia Izvin cunoscută pentru caii deosebiți de rasă pe care îi crește.Zona de sud a orașului ce e traversată de ape curgătoare e prevăzută să-și dezvolte facilitățile ca și zonă de agrement. În nord teritoriul orașul cuprinde și 1,500 ha pădure foioase cu fond cinegetic specific. Localitatile aparținătoare, păstrătoare ale unui stil de vaită tradițional au un potențial agro-turistic ridicat și sunt deja incluse în trasee de ciclo-turism.

Ca întindere, Cramele Recaș dețin peste 1000 de hectare de viță de vie pe soluri preluvisoluri roșcate sau calcice, calcaroase, argiloase, favorabile cultivării viței de vie.

În ceea ce privește exportul, Cramele Recas se pot mândri cu locul pe care îl ocupă în topul exportatorilor de vin din România, ele situandu-se pe locul 3, după Halewood Internațional și Vinia Iași.

Turismul la Cramele Recaș este unul de promovare, deoarece în momentul de față cramele nu sunt foarte bine dezvoltate din acest punct de vedere. Având în vedere faptul că Recasul este un oraș de tranzit și că pe aici trec foarte mulți turiști care se îndreaptă spre alte locații din țară, turismul la Cramele Recaș are foarte multe șanse de dezvoltare.

În momentul de față se are în vedere construirea unei pensiuni chiar lângă crame, pentru a avea posibilitatea de a-i caza pe turiști, inexistența acestui loc de cazare fiind în acest moment un dezavantaj pentu turismul la crame.

In fiecare an cramele sunt vizitate de mai bine de 10.000 de turiști, o mare parte dintre aceștia fiind turiști străini. Vizitatori sosesc în tot timpul anului și de pe toate continentele lumii, cu toate acestea, cele mai bogate în turiști sunt perioadele martie- iunie și septembrie- noiembrie.

Promovarea turismului la crame se poate face și prin participarea acestora la cât mai multe festivaluri de profil, la prezentări de vinuri. De exemplu participarea Cramelor Recas la Festivalul vinului desfășurat la Timișoara este o modalitate foarte bună pentru ca aceste crame să fie cunoscute de cât mai multă lume.

Deschiderea a cât mai multor magazine de desfacere este de asemenea un bun prilej al Cramelor Recaș să devină cunoscute pe piața de profil și implicit cunoașterea lor de cât mai multă lume va aduce un număr mai mare de turiști în anii viitori.

O altă soluție de promovare a turismului la Recas, ar fi încheierea de contracte între Cramele Recaș și agențiile de turism. Acestea ar putea include în pachețele turistice care cuprind vizite în Timișoara și programe de vizitare a cramelor de la Recas pentru de gustări de vinuri.

De asemenea turiștii care vizitează herghelia de la Izvin, ar putea fi sfătuiți să viziteze cramele care se află în imediata apropiere.

Bibliografie

Alexandru Jivan,”Economia servicilor de turism”, Editura Mirton, Timisoara, 2004.;

Cosmescu I, “Turismul-fenomen complex contemporan”, Editura Economica, Bucuresti, 1998 ;

Dorel M. Andras, Cornel Jurca, “Managementul agroturismului-studiu de caz in zona Surduc-Faget”, Editura Mirton, Timisoara, 2005 ;

Dorling Kindersley,”Vinurile Lumii”,Editura Litera, Enciclopedia pentru toti, Traducere in limba romana: Andreea Stoica, Viorica Rusu, Ovidiu Serban, Bucuresti, 2010 ;

George Niculescu, Cecilia Irina Darabonti, Mugurel Surupaceanu, “Marketingul touristic”, Editura Academia Brancusi, Targu-Jiu, 2005 ;

Ilie Cristescu, “Drumul romanilor, produs turistic cultural”, Editura Semne, 2006 ;

Ilie Cristescu, “Managementul zonal turistic”, Editura Hercules, 1999 ;

Ilie Cristescu, “Mixul de marketing turistic” , Editura Hercules, 1999 ;

Kotler Philip, ”Principiile Marketingului”, Editura Teora, Bucuresti, 1998 ;

V Balaure-coord, ”Marketing in alimentatie publica si turism” , A.S.E , Bucuresti, 1984 ;

Teoader Gherasim, Daniel Gherasim, ”Marketing turistic” Editura Economica, Bucuresti, 1999 ;

www.evinoteca.ro ;

www.winestory.ro ;

www.fastnews.ro ;

www.crameromania.ro ;

www.murfatlar.com ;

www.recaswine.ro ;

www.vinul.ro ;

www.agrointel.ro ;

www.wikipedia.org-turism ;

www.vindor.ro ;

Anexe

Cuprind o serie de imagini representative pentru Cramele Recas.

Bibliografie

Alexandru Jivan,”Economia servicilor de turism”, Editura Mirton, Timisoara, 2004.;

Cosmescu I, “Turismul-fenomen complex contemporan”, Editura Economica, Bucuresti, 1998 ;

Dorel M. Andras, Cornel Jurca, “Managementul agroturismului-studiu de caz in zona Surduc-Faget”, Editura Mirton, Timisoara, 2005 ;

Dorling Kindersley,”Vinurile Lumii”,Editura Litera, Enciclopedia pentru toti, Traducere in limba romana: Andreea Stoica, Viorica Rusu, Ovidiu Serban, Bucuresti, 2010 ;

George Niculescu, Cecilia Irina Darabonti, Mugurel Surupaceanu, “Marketingul touristic”, Editura Academia Brancusi, Targu-Jiu, 2005 ;

Ilie Cristescu, “Drumul romanilor, produs turistic cultural”, Editura Semne, 2006 ;

Ilie Cristescu, “Managementul zonal turistic”, Editura Hercules, 1999 ;

Ilie Cristescu, “Mixul de marketing turistic” , Editura Hercules, 1999 ;

Kotler Philip, ”Principiile Marketingului”, Editura Teora, Bucuresti, 1998 ;

V Balaure-coord, ”Marketing in alimentatie publica si turism” , A.S.E , Bucuresti, 1984 ;

Teoader Gherasim, Daniel Gherasim, ”Marketing turistic” Editura Economica, Bucuresti, 1999 ;

www.evinoteca.ro ;

www.winestory.ro ;

www.fastnews.ro ;

www.crameromania.ro ;

www.murfatlar.com ;

www.recaswine.ro ;

www.vinul.ro ;

www.agrointel.ro ;

www.wikipedia.org-turism ;

www.vindor.ro ;

Anexe

Cuprind o serie de imagini representative pentru Cramele Recas.