produsele și serviciile bancare Curs introductiv adresat mediatorilor INSTITUTUL BANCAR ROMÂN iulie 20102 1.Sistemul bancar din România 1.1. Cadrul… [606043]
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20101
Sistemul bancar –
produsele și serviciile bancare
Curs introductiv adresat mediatorilor
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20102
1.Sistemul bancar din România
1.1. Cadrul institu țional
1.1.1. Institu ții de reglementare și supraveghere
1.1.1.1. BNR
1.1.1.2. CNVM, CSA, CSSPP
1.1.2. Institu ții de credit
1.1.2.1. Bănci comerciale universale
1.1.2.2. Bănci specializate (bănci auto , bănci pentru locuin țe, bănci de investi ții)
1.1.2.3. Grupuri financiar -bancare
1.1.3. Institu ții cheie pentru sistemul bancar
1.1.3.1. ARB
1.1.3.2. IBR
1.1.3.3. FGDSB
1.1.3.4. FNGCIMM
1.1.3.5. Biroul de Credit
1.1.3.6. CIP și CRB
1.1.3.7. Romcard
1.2. Cadrul juridic
1.2.1. Legisla ția na țională (Legi, OUG)
1.2.2. Reglementări ale BNR (Regulamente, Norme, Circulare)
1.2.3. Legisla ția europeană (Directive, White Papers ,Decizii)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20103
1.3. Piețele monetare și valutare
1.3.1. Structură , caracteristici, detalii arhitecturale, tendin țe și corela ții
1.3.2. Instrumente –lichiditate și rentabilitate
1.3.3. Piața interbancară
2. Produse bancare
2.1. Produse de economisire (documenta ție, func ționare, divergen țe)
2.1.1. Depozite
2.1.2. Conturi de economii
2.1.3. Certificate de depozit
2.1.4. Personalizate -private banking
2.2. Produse de creditare (documenta ție, func ționare, divergen țe)
2.2.1. Tipologia creditelor (credite retail/ corporate )
2.2.2. Contractul de credit (obiect, costuri, rambursare, garan ții)
2.2.3. Provocări conjuncturale în activitatea de creditare
2.2.4. Situa ții speciale (r ambursarea anticipată /întârziată )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20104
3. Servicii bancare
3.1. Opera țiuni de cont curent (codul IBAN, documenta ție, litigii poten țiale)
3.2. Opera țiuni cu numerar (opera țiuni de plă ți și încasări cash în valută ,
documenta ție);
3.3. Casetele de valori
3.4. Ordinul de plată (caracteristici, părți implicate, elemente esen țiale, circuit ,
litigii)
3.5. Cecul (părți implicate, elemente esen țiale, circuit, opera țiuni, riscuri,
cecu ri de călătorie , litigii)
3.6. Cambia (caracteristici, părți implicate, elemente esen țiale, circuit,
opera țiuni, lit igii)
3 .7. Biletul la ordin (părți implicate, elemente esen țiale, cir cuit, lit igii)
3 .8. Acreditivul documentar (părți implicate, elemente, mecanism de derulare,
controlul documentelor, cererea de deschidere)
3.10. Incasso documentar (părți implicate, clasificare, mecanism de derulare)
3.11. Carduri (defini ție, trăsături , părți implicate, tipuri, func ții, emiterea și
acceptarea cardurilor, avantaje și dezavantaje, documenta ție, litigii)
3.12. E-banking (home -banking , Internet banking, mobile banking)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20105
1. Sistemul bancar din România
•Sistemul bancar – cel mai sensibil mecanism al unei economii (ec onomia reală /
economia nominală )
•Sistemul bancar într-o economie de pia ță și rolul statului
•Sistemul bancar românesc -evolu ție spectaculoasă în ultimii ani
128090172297250783332939345965
050000100000150000200000250000300000350000
2005 2006 2007 2008 2009Activele sistemului bancar românesc
Milioane lei
Sursa: BNR2009/2008: + 4%
2009/2007: + 38%
2009/2006: +100%
2009/2005: +17 0%
Grad de concentrare
Primele 5 bănci >50%
Grad de penetrare
bancară -62,2% PIB
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20106
Structura sistemul bancar din România
•Procesul de restructurare și privatizare a sectorului bancar a condus la o cre ștere
însemnată a ponderii capitalului străin (austriac și grecesc) în activele sistemului
bancar (peste 90%). Ponderea m edie la nivelul UE este 50%.
La nivelul lunii iulie 2010 –41 institu ții de credit
Sursa: BNR
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Instituții de credit, PJ
române 36 34 33 33 31 30 32 33 31 31 32 33
– cu capital de stat 7 4 4 3 3 3 2 2 2 2 2 2
– cu capital privat
majoritar autohton 13 11 8 6 4 6 7 7 3 3 3 4
– cu capit al privat
majoritar străin 16 19 21 24 24 21 23 24 26 26 27 27
Sucursale ale băncilor
străine 9 7 8 8 8 8 7 6 7 10 10 10
Total sistem bancar 45 41 41 41 39 38 39 39 38 41 42 43
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20107
1.1. Cadrul institu țional
•Sistemul bancar românesc, ca orice sistem bancar modern, din pun ct de vedere
al cadrului institu țional este structurat pe doua niveluri:
BNR
Institu ții cheie pentru
sistemul bancarInstitu ții de
credit
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20108
1.1.1. Institu ții de reglementare și supraveghere
•Banca centrală are competen ța exclusivă de autorizare și reglementare în
domeniul bancar și este responsabilă cu supravegherea pruden țială a institu țiilor
de credit, în scopul asigurării func ționării și viabilită ții sistemului bancar.
BNR (ba nca centrală a României ) este o institu ție publică independentă .
-Independen ță politică versus responsabilitate socială
Obiectivul fundamental este asigurarea și men ținerea stabilită ții pre țurilor
-Divergen ța indicatorilor macroeconomici
•CNVM este o autoritate administrativa autonoma cu personalitate juridica, care
reglementează și supraveghează pia ța de capital, pie țele reglementate de
mărfuri și instrumente financiare derivate, precum și institu țiile și opera țiunile
specifice acestora.
•CSA este autoritatea administrativă autonomă de specialitate , cu personalitate
juridică , al cărei scop principal este apărarea drepturilor asigura ților și
promovarea stabilitățiiactivitățiide asigurare în România.
•CSSPP este autoritatea administrativă autonomă de reglementare , coordonare,
supraveghere și control al activită ții sistemului de pensii private.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 20109
Principalele atribu ții ale BNR
•Elaborarea și aplicarea politicii monetare și a
politicii de curs de schimb
•Autorizarea, reglementarea și supravegherea
pruden țială a institu țiilor de credit, promovarea
și monitorizarea bunei func ționări a sistemelor
de plă ți pentru asigurarea stabilită ții financiare
•Emiterea bancnotelor și a monedelor ca
mijloace legale de plată pe teritoriul României
•Stabilirea regimului valutar și supravegherea
respectării acestuia
•Administrarea rezervelor interna ționale ale
României
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201010
Principalele atribu ții ale BNR
•Elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb
•Opera țiuni monetare
Sursa: BNR
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201011
Principalele atribu ții ale BNR
•Elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb
•Rata dobânzii de politică monetară
•Rezerve minime obligatorii
Sursa: BNR
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201012
Principalele atribu ții ale BNR –Emisiunea monetară – cantitate limitată
Sursa: BNR
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201013
Inflația reprezintă procesul de cre ștere generalizată și permanentă al nivelului
general al pre țurilor, conju gată cu cre șterea masei monetare, s căderea
puterii de cumpărare a monedei , sub influenta unor factori economici,
monetari, sociali, politici, interni și externi.
Prezentare stilizată a
efectului excesului de
lichiditate de pe pie țe
Efectele devastatoare
ale emisiunii monetare
necontrolate
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201014
Sursa: BNRÎn trimestrul I 2 010, ra ta anuală a infla ției a coborât cu 0,5 4 puncte procentuale
până la 4,20%, încadrându -se în intervalul de variaie de±1 punct procentual
corespunztor țintei anuale (3,5 % în 2010). Țintirea directă a infla ției -strategie de politică monetară adoptată de BNR
începând cu august 2005
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201015
Principalele atribu ții ale BNR
•Stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flota re controlată ,
acesta fiind în concordan ță cu utilizarea țintelor de infla ție ca ancoră nominală a
politicii monetare și permi țând un răspuns flexibil la șocurile neprevăzute ce pot
afecta economia.
•Convertibilitatea leului
1991 – convertibilitate internă , limitată ;
1998 –convertibilitate pentru opera țiuni de cont curent;
1999 – convertibilitate pentru intrări de capital pe termen mediu și lung;
2001 -2002 –convertibilitate de capital cu influen ță redusă asupra balan ței de
plăți;
2003 -2004 –convertibilitate de capital cu influen ță semnificativă asupra
economiei reale;
2005 -2006 –convertibilitate de capital cu influen ță semnificativă asupra balan ței
de plă ți;
septembrie 2006 – convertibilitatea deplină a leului .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201016
Criterii de convergen ță nominală pentru Zona Euro
Rata infla ției (me die anuală ) < 1,5 pppeste media celor mai performan ți 3
membri UE
Rata dobânzii (pe termen lung) < 2 pppeste media celor mai performan ți 3
membri UE
Inflația Rata dobânzii
Cursul de schimb (față de euro )±15% a preciere/depreciere maxi mă fa ță de
media pe doi ani
Cursuri valutare stabileCursuri valutare stabile ,,dar flexibile!dar flexibile!
Finan țe publice –deficitul bugetar<3% din PIB șidatoria public ă<60% din PIB
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201017
Principalele atribu ții ale BNR
•Administrarea rezervelor interna ționale ale României
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201018
Principalele atribu ții ale BNR
•Valutele de rezervă la nivel mondial
Structura rezervelor internaționale
01020304050607080
1999 2001 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010%USD
EUR
JPY
GBP
Sursa primară : BCE
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201019
1.1.2. Institu ții de credit
Institu ția de credit este o entitate a cărei activitate constă în atragerea de
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și în acordarea de credite
în cont propriu sau care emite mijloace de plată în formă de monedă electronică .
Bănci comerciale universale
Bănci specializate (bănci auto , bănci de economisire /creditare pentru
domeniul locativ , bănci de investi ții)
Grupuri financiar -bancare
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201020
1.1.3. Institu ții cheie pentru sistemul bancar
ARB
IBR
FGDSB
FNGCIMM
Biroul de Credit
CIP și CRB
Romcard
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201021
1.1.3.1. ARB
Asocia ția Română a Băncilor este persoană juridică română , constituită ca asocia ție
profesională cu scop nelucrativ și își desfă șoară activitatea în conformitate cu
statutul său și legile române.
Scopul principal al ARB este reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale
membrilor săi , institu țiile de credit.
Principalele atribu ții ale ARB sunt:
organizarea și asigurarea dialogului între institu țiile de credit, promovarea
principiilor politicii bancare în domeniile de interes general ale membrilor;
studierea problemelor de interes pentru institu țiile de credit, promovarea
cooperării , informarea membrilor asocia ției și publicului, precum și
organizarea serviciilor de interes comun;
colaborarea la publicarea de reviste de specialitate, studii, cărți sau alte
materiale care pot ajuta sau promova activitatea bancară ;
colaborarea cu centrul de formare profesională și perfec ționare în domeniul
bancar pe linia organizării de cursuri de specialitate pentru ca drele din
sistemul bancar;
asigurarea și organizarea rela țiilor asocia ției cu presa, radioul, televiziunea și
în general cu orice alt mijloc de informare în mass -media.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201022
1.1.3.2. IBR
Înființat în 1991, IBR are ca principal obiectiv perfec ționarea profesională ,
pregătirea și specializarea personalului financiar -bancar.
Programele de formare și specializare bancară desfă șurate în cadrul IBR, după o
strategie aprobată de BNR , în colaborare cu ARB, se adresează nevoilor reale
ale profesioni știlor din domeniul financiar -bancar.
Programe în sistem reziden țial
Cursuri financiar -bancare
Cursuri IT & C
Cursuri de limbi străine
Programe de învățământ la distan ță
Programe de formare
Programe de specializare
Certificatele emise de IBR au o recunoa ștere atât na țională , cât și interna țională .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201023
1.1.3.3. FGDSB
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a fost înființat în anul 1996
prin Ordonan ța Guvernului nr. 39/1996, fiind constituit ca persoană juridică de
drept public.
Scopul Fondului este:
a) garantarea rambursării depozitelor constituite la institu țiile de credit de către
persoane fizice, persoa ne juridice ori entită ți fără personalitate juridică , potrivit
condi țiilor și limitelor stabilite prin legea de func ționare a Fondului;
b) desfășurarea activită ții ca administrator special, administrator interimar ori
ca lichidator al institu țiilor de credit, în cazul desemnării sale în una din aceste
calită ți.
Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe d eponent
garantat persoană fizică și pe institu ție de credit s -a majorat la echivalentul în lei
al 50.000 euro, în timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană
juridică și pe institu ție de credit a rămas la acela și nivel, respectiv echivalentul în lei
la 20.000 euro.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201024
1.1.3.4. FNGCIMM
Fondul Na țional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
(FNGCIMM) a fost înființat în decembrie 2001, în baza Legii 133/1999 privind
stimularea întreprinzătorilor priva ți pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Obiectivele strategice au în vedere:
Îmbunătă țirea accesului la finan țare al întreprinderilor mici și mijlocii care au
proiecte de afaceri viabile, dar care nu de țin suficiente garan ții materiale
sau resurse financiare;
Creșterea volumului de investi ții realizate de întreprinderile mici și mijlocii;
Susținerea politicii economice și sociale a Guvernului, a politicii acestuia în
domeniul întreprinderilor mici și mijlocii.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201025
1.1.3.5. Biroul de Credit
Înființat la sfâr șitul anului 2003, Biroul de Credit este o societate pe ac țiuni care are
ca ac ționari 25 de bănci .
Biroul de Credit își propune să sprijine participan ții la sistem prin furnizarea de
informa ții reale, actualizate și consistente referitoare la persoane fizice care au
contractat credite de la bănci sau societă ți financiare, au achizi ționat un produs în
sistem leasing sau au fost asigurate împotriva riscului de neplată de o societate de
asigurări .
Obiectul de activitate al Biroului de Credit se referă la :
Colectare/prelucrare date privind portofoliul de clien ți –persoane fizice ai
participan ților
Informa ții/analize oferite participan ților în scopul identificării și cuantificării
riscului de credit, cre șterii calită ții creditelor, diminuării riscului de fraudă și
protejării creditorilor
Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a clientelei (scori ng)
Consultan ță financiar -bancară
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201026
1.1.3.6. CIP și CRB
Înființată în anul 1997 în cadrul Băncii Na ționale a României, Cent rala
Incidentelor de Plă ți este un centru de intermediere care gestionează
informa ția specifică incidentelor cu instrumente de plată (cecuri, cambii,
bilete la ordin), atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de
cont), cât și din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).
Înființată în 2000 în cadrul Băncii Na ționale a României, Cent rala Riscurilor
Bancare reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea și
centralizarea informa țiilor privind expunerea fiecărei institu ții de credit din
sistemul bancar românesc fa ță de acei debitori care au beneficiat de credite
si/sau a ngajamente al căror nivel cumulat depă șește suma limită de
raportare sau care înregistrează întârzieri în efectuarea plă ților, precum și a
informa țiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către poseso ri.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201027
1.1.3.7. Romcard
ROMCARD este o societate comercială pe ac țiuni, înființată în anul 1 994 de
cele mai importante cinci bănci din România , având ca obiect de activitate
procesarea tranzac țiilor cu carduri bancare.
ROMCARD este lider in România pentru furnizarea serviciilor priv ind
tranzac țiile cu carduri bancare. Domeniul de activitatea al firmei inclu de:
autorizarea tranzac țiilor cu carduri (front office ), administrare baze de date,
switching național și interna țional, decontarea și procesarea tranzac țiilor cu
carduri ( back office ), solu ție "3DSecure" la che ie pentru băncile
acceptatoare și emitente pentru serviciile de e-commerce "Verified byVisa"
și "MasterCard SecureCode ".
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201028
1.2. Cadrul juridic
Legisla ția na țională
Reglementări ale BNR
Legisla ția europeană
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201029
1.2.1. Legisla ția na țională
Legea nr.312 din 28 iunie 2004 privind Statutul BNR
Ordonan ța de Urgen ță a Guvernului nr .99 din 6 decembrie 2006 privind
institu țiile de credit și adecvarea capitalului
Legea nr.227 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea, completarea și
modificarea Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului nr .99 din 6 decembrie
2006
Ordonan ța de Urgenta nr. 25 din 18 martie 2009 pentru modificarea și
completarea Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr . 99/2006 privind
institu țiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonan țaGuvernului nr.10/2004 p rivind procedura reorganizării judiciare
și a falimentului institu țiilor de credit, cu modificările ulterioare
Ordonan ță de Urgen ță nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea
unor acte normative privind protec ția consumatorilor
Ordonan ță de Urgen ță nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201030
1.2.2. Reglementări BNR
Regulament nr. 5/18feb.2008 privind aprobarea utilizării abordării standard
oria abordării standard alternative, pentru riscul opera țional
Regulament nr.7/23 apr.2009 pentru modificarea Regulamentului BN R nr.
3/2009 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea,
regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit
Regulament nr.1/12 ian.2010 pentru modificarea Regulamentului Băncii
Naționale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activită ții
institu țiilorde credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la
riscuri șicondi țiilede externalizare a activită țiloracestora
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201031
1.2.3. Legisla ția europeană
Directiva 2006/48/CE aParlamentului European și aConsiliului privind
inițierea și exercitarea activită ții institu țiilor de credit
Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și aConsiliului privind rata
de adecvare a capitalului firmelor de investi ții și al institu țiilor de credit
Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și aConsiliului privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finan țării
terorismului
Cartea Albă –politica serviciilor financiare 2005 -2010 (White Paper –
Financial Services Policy )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201032
1.3. Piețele monetare și valutare
Structură , caracteristici, detalii arhitecturale, tendin țe și corela ții
Instrumente –lichiditate și rentabilitate
Piața interbancară
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201033
1.3.1. Structură , caracteristici, detalii arhitecturale , tendin țeși corela ții
Piața monetar ă Piața financiară
(lichiditate) (profitatbilitate)
operațiuni TS – piața interbancar ă investiții TM, TL
Întrepătrundere și dematerializ are
instrumente PF instrumente PM
Dezintermediere financiar -bancară
a ccentuarea concurenței (IC, IFN , SSIF , CTN)
Alternanță (d e)reglementare
supraveghere prudențial ă – funcționalitate /influență
BNR CNVM CSA
Integrare și globalizare
supraveghere integrată (consolidată) – Basel
Leverage
volatilitate și risc flotant –– retail
Intermedierea
financiară
Piața
valutară Intermedierea
bancară Intermedierea
comercială
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201034
1.3.2. Instrumente –lichiditate și rentabilitate
Profitabilitate
Risc
Lichiditate
Obligațiuni externe
Obligațiuni interne
Euroobligațiuni
Acțiuni
Unități de fond
Indici
Derivate (futures, options, swaps, CFD, CDS , ABS )
Mărfuri (metale prețioase, petrol, diamante, artă)
Active imobiliare
Depozite, Conturi de economii, CD
Efecte de comerț (cambii, bilete la ordin, cecuri)
Certificate de trezorerie , titluri de stat, repo
Disponibilități la vedere
Numerar – echivalente cash
Valute
FOREX
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201035
1.3.3. Piața interbancară
Departamentul trezorerie al băncii efectuează de tranzac ții pe pia ța interbancară
(atragere și plasare de fonduri în lei și valută , tranzac ții valutare spot/forward/
outright /swaps , opera țiuni cu titluri / acorduri repo)
Sursa: BNR
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201036
Diferen țialul ratelor dobânzii
AUD, NZD, TRY –de plasament (TARGET)
EUR , USD , GBP –oscilante
JPY, CHF, CN Y –de finan țare (FUNDING)
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%Rata dobânzii de referință
%0.30 1.00 1.00 2.05 2.25 3.00 3.25 3.25 5.25 6.50 7.50 8.00 10.25 11.18 15.00 16.75JPY USD CHF CNY CAD GBP THB EUR AUD NZD MXN HUF RON BRL ZAR TRY
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201037
2. Produse bancare
Produse de economisire (Pasiv) Produse de creditare (Activ)
-pe termen scurt risc de lichiditate -pe termen lung
-rate de dobânda fixa risc de dobânda -rate de dobânda variabila
-în valute target risc valutar -în valute funding
Riscul de lichiditate
Se impun doua aspecte în analiza lichidită ții:
1.riscul de lichiditate imediată , care reprezintă imposibilitatea de a face fa ță
unei cereri masive și neprevăzute de retrageri de fonduri de către
clientela, precum i imposibilitatea de a le substitui cu alte re surse
2.riscul de transformare, care se concretizează printr -un nivel al resurselor
inferior celui al plasamentelor pentru o scaden ța dată .
Indicatorii de lichiditate se calculează distinct pe total și pe benzi de scaden ță, iar
plasamentele și resursele trebuie sa aibă o exigibilitate reala și nu juridică .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201038
Pentru acoperirea riscului ratei dobânzii băncile își calculează gap-ul,prin
compararea activelor și pasivelor sensibile la rata dobânzii.
gappozitiv gapnegativ
ASD
PSD ASDPSDRiscul de pia ță
Pentru acoperirea riscului de curs valutar băncile își calculează poziția
valutară individuală pentru fiecare valută tranzac ționată ,prin compararea
activelor și pasivelor.
poziție valutară lungă poziție valutară scurtă
ACTIVE
PASIVE ACTIVEPASIVE
Marcarea la pia ță zilnică a pozi țiilor
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201039
Riscul de rată a dobânzii
O instituție de credit prezintă la 31 decem brie 200 8 următoarele structuri de A/P
Indicatori medii Valori
(mil lei) Dobânzi
(% )
Active purtătoare de dobândă 3500 (S 1500)
N Conturi curente 300 2
S Depozite plasate pe TS 200 10
N Depozite plasate pe TL 600 12
S Plasamente în titluri de valoare pe TS 800 9
N Plasamente în titluri de valoare pe TL 300 11
S Credite acordate cu dobândă variabilă 100 (E+8)12
S Credite acordate pe TS 400 14
N Credite acordate pe TL 800 DTL
Active nep urtătoare de dobândă 200
Numerar 80
Avansuri în decontare 20
M ijloace fixe 100
Total 3700
Pasive purtătoare de dobândă/dividend 3200 (850)
N Capitalul social 250 25
N Conturi curente ale clienților 400 1
S Depozite atrase pe TS 300 9
N Depozite atrase pe TL 1700 10
S Împrumuturi interbancare 300 8
S Certificate de depozit 250 11
Pasive nepurtătoare de dobândă 500
Fd. de rezervă 250
Provizioane 200
Alte pasive 50
Total 3700 a) Dobânda minimă la
credite pe TL pe care
o poate acorda.
Σ a i di / A = Σ p i di / P
DTL x 800 + 271 = 315
DTL min = 5,5%
b) Masuri necesare dacă
se previzionează un
trend al ratei dobânzii
descrescător.
AS > PS – GAP pozitiv
AS PS
MAP defensiv AS = PS
MAP ofensiv AS < PS
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201040
2.1. Produse de economisire
Depozite
Conturi de economii
Certificate de depozit
Personalizate –private banking
•Dobânda reală efectivă (DRE) > 0
(Promovarea produselor de economisire cu DRE negativă )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201041
2.1.1. Depozite
Depozitul bancar reprezintă o formă de economisire , prin care o persoană
fizică sau juridică încredin țează o sumă de bani unei bănci , în anumite
condi ții, în vederea ob ținerii unui venit din dobândă .
Constituirea depozitului se face pe baza contractului de depozit încheiat
între bancă , în calitate de depozitar, și client, în calitate de deponent.
Contractul de depozit este încheiat în două exemplare (clientul nu prime ște
un exemplar în original și lizibil, nu i se acordă suficient timp pentru a -l
studia, informa ția colectata de client personal -telefonic, de pe site, din
presa etc.- diferă substan țial de condi țiile reale din contract) și con ține
următoarele elemente :
denumirea băncii și sucursala (agen ția) acesteia unde clientul constituie
depozitul (contractul a fost transferat la altă unitate fără notificare )
date de identificare ale clientului (eligibilitatea neclară –
rezident/nerezident, minor/major, angajat/student/pensionar/ șomer,
PFA/Micro/IMM/corpora ții)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201042
actul de identitate / certificat de înregistrare (nu prezintă documente în
original, împuternicire/procu ră validă , nu are drept de semnătură )
codul IBAN (nu con ține 24 de caractere, nu reflectă caracteristicile
produsului)
tipul depozitului (nu respectă toate criteriile solicitate )
scadenta
la vedere/overnight –persoane juridice
la termen fix/variabil –persoane fizice (nerespectarea scadentei îl
poate transforma în depozit la vedere)
(lipsa/nerespectarea preavizului pentru plafoanele solicitate, n u se
notifică modificarea condi țiilor pentru preaviz)
moneda –RON, EUR, USD, CHF (justificare nesatisfăcătoare a
fondurilor, încadrare necorespunzătoare pe intervale – de ex .:până la
10.000 sau peste 10.000, decalajul datorat datei valutei)
data constituirii/scaden ței (regimul pt. zile ne/lu crătoare )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201043
rata dobânzii – fixa/ variabila/ progres ivă (exprimarea: fixă dar ajustabilă
la condi țiile pie ții, notificarea cu întârziere a modificării dobânzii variabile ,
necorelarea cu ROBOR/EURIBOR/LI BOR, pr ezentarea neclară a
progresiei, modificar ea limitelor pt. facilitatea de dobândă overnight fără
notificare)
informa ții privind modul de calcul al dobânzii (conven ția 36 0/365, formulă
neclară de calcul )
CF = CI x (1+ i x k/a)nxa/k
CF –capitalul fructificat la scadenta
CI –capitalul ini țial plasat
i – rata nominală a dobânzii
k –perioada de capitalizare
a –anul în raport de k(12, 365)
n – numărul de perioade (ani)
opțiunea de capitalizare (acumulare) a dobânzii
fără capitalizare – dobânda simplă (DS – liniară )
cu capitalizare – dobânda compusă (DC -exponen țială)
(valoarea dobânzii la lichidarea în avans)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201044
(întotdeauna DC este mai mare decât DS la un nr. de min. două capitalizări )
opțiunea de plată a dobânzii
periodic, de regu lă lunar (plătită în cont curent nu pe card a șa cum
era specificat)
la început sau la scadentă
opțiunea de prelungire automată a depozitului
cu prelungire automată (CF rămâne totu și în cont curent)
fără prelungire automată (reînnoire fără acordul scris al clientului )1 an tt <1an t >1an
DS > DC DS < DCi
DSDC
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201045
comisioane de retragere
la data scadentei, de regula 0
procent din CF la o altă dată
(majorare sau introducere de noi comisioane, fără notificare )
Exemple:
A. Se constituie un depozit pe 2 luni, în sumă de 10.000 euro, rata dobânzii
este 3% pe an, iar comisionul de retragere la scaden ță este 0,5%.
Care va fi suma finală ob ținută dacă dobânda se capitalizează lunar , iar
impozitul aferent dobânzii este 16%.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201046
B. O persoană constituie un depozit la o bancă în valoare de 1 20.000 l ei, cu o
rată fixă a dobânzii de 6% pe an, iar costurile aferente depozitului se
neglijează .
Determina ți valoarea capitalului fructificat dacă dobânda se capitalizează
lunar, iar scaden ța este 2 ani și 3 luni.
Determina ți capitalul fructificat dacă dobânda se capitalizează semestrial
(la 6 luni), iar scaden ța este 3 ani și 8 luni.
Pentru constituirea depozitului, persoana a lichidat un depozit la altă
bancă , ce fusese constituit cu 7 luni în urmă , cu o rată a dobânzii fixă de
5,5% pe an și o capitalizare trimestrială (la 3 luni). Ca re a fost suma
depusă de această persoană în depozitul respectiv?
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201047
C. O persoană a constituit un depozit la o bancă în valoare de 31.000 lei, la
data de 1 mai 2009. Știind că rata anuală a dobânzii este 7,2%, iar costurile
aferente depozitului se neglijează .
Determina ți valoarea depozitului la 3 1 ianuarie 2011, d acă dobânzile se
capitalizează la 31 de cembrie a fiecărui an .
Determina ți valoarea depozitului în acelea și condi ții, dacă rata dobânzii
crește cu 1,2% anual.
D. Plasarea a 10 mld. lei, cu o rată anuală a dobânzii de 10% p e an,
generează o dobândă de 3.215 lei. Care este perioada de plasament?
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201048
2.1.2. Conturi de economii
Contul de economii este un produs bancar ce combină caracteristi cile unui
cont curent cu cele ale unui depozit.
De regulă , un cont de economii are următoarele particularită ți:
se pot depune oricând sume de bani, cu respectarea unor nivelur i
minime și frecvente (refuzarea fără notificare a unei sume depuse sub
valoarea minimă sau la frecven ța stabilită – dacă au intervenit modificări )
se pot efectua retrageri oricând, dar atunci când soldul scade sub
nivelul minim stabilit se ob ține dobânda la vedere (modificarea plafonului
minim fără notificare )
rata dobânzii este variabilă , diferen țiată pe tran șe valorice și se
calculează lunar (schimbare mod încadrare fără notificare , încadrare
necorespunzătoare pe tran șele valorice)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201049
pot să existe facilită ți de overdraft asociate (nu exista acordul scris al
destinatorului pentru a activa aceasta facilitate, dobânda este modificată
fără notificare )
Exemple:
A. O bancă oferă următoarele rate anuale ale dobânzii pentru contur ile de
economii:
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201050
O persoana plasează o sumă de 8.000 lei într-un cont de economii și apoi
efectuează următoarele opera țiuni:
după 6 zile depune 60.000 lei;
după 18 zile retrage 14.000 lei;
după 2 luni și 26 de zile depune 54.000 lei;
după 38 de zile retrage 37.000 lei;
după 1 lună lichidează contul .
Determina ți valoarea de lichidare a acestui cont de economii (se utilizeaz ă
conven ția -o luna 30 zile și un an 360 de zile).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201051
B. Un copil în vârstă de 7 ani prime ște lunar, din partea familiei, p ână la
vârsta de 18 ani , o sumă constantă pe care o depune , într-un cont de
economii, la o ba ncă ce oferă o dobândă de 6,6% pe an și efectuează
capitalizări lunare .
Depunerile au ca scop realizarea unui venit lunar de 600 de lei pe perioada
studen ției care va începe la 18 ani și va dura 3 ani.
Ce valoare trebuie să aibă fiecare depunere ?
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201052
C. Pentru conturi de economii în lei cu facilitate de overdraft , o bancă acorda
o rată a dobânzii de 6,7% pe an și percepe o rată a dobânzii de 16,8% pe an.
Un client efectuează următoarele opera țiuni:
în prima zi a lunii încasează 22.000 lei
după 7 zile plăte ște 35.000 lei
după 8 zile încasează 12.000 lei
după 14 zile încasează 10.000 lei
după 11 zi le plăte ște 28.000 lei.
Să se determine soldul contului de economii după ultima opera țiune.
(capitalizarea dobânzilor se realizează lunar )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201053
2.1.3. Certificate de depozit
Certificatele de depozit reprezintă titluri de credit emise de b ănci, pentru care
deponen ții plătesc o valoare mai mică decât valoarea nominală a titluril or ce
urmează a se încasa la scaden ță. Diferen ța între valoarea nominală și suma cu
care se cumpără titlul reprezintă dobânda implicita (randamentul). CD-urile
nenominative (la pur tător) se pot tranzac ționa pe o pia ță secundara . Pentru CD –
urile nominative rambursarea anticipată conduce la plata dobânzi i la vedere.
(specifica ția neclara la CD -urile nominative a netranzactionabilită ții)
R = (PV -PC -AC + AV)/PC x 360/z
PV –prețde vânzare
PC –preț de cumpărare
AV –alte venituri
AC –alte costuri
z –nr. de zile posesie
În general, băncile nu percep comisioane la vânzarea /răscumpărarea
certificatelor de depozit, însă sunt și bănci care percep comisioane între 0,1 –
0,35% din suma totală , fie la depunere, fie la retragere. (modificare politică de
comisionare)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201054
Exemplu:
Calcula ți randamentul pentru următoarele trei tranzac ții cu un certificat de
depozit cu valoarea nominală de 10 mii lei și scaden ța la 90 de zile:
Certificatul este cumpărat cu 9,8 mii lei și este păstrat până la scaden ță.
Certificatul este cumpărat de firma A la 9,7 mii lei și este vândut firmei B cu
30 de zile înainte de scaden ță la pre țul de 9,9 mii lei.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201055
2.1.4. Produsele personalizate -private banking
Orice bancă negociază pentru anumite nivele ale tranzac țiilor rata dobânzii,
cursul valutar, comisioane etc. Pentru persoanele fizice care de țin active lichide
semnificative, banca propune un portofoliu personalizat corelat cu profilul de risc
al clientului, prin sectorul de private banking. (crearea unui portofoliu care nu
satisface apetitul la risc al clientului)
Private Bankingul include nu numai toate produsele băncii ci și consultan ță
investi ționala de înaltă calitate , capacitatea de a executa diverse opera țiuni în
numele clien ților și susținere în efectuarea tranzac țiilor, în condi ții de discre ție
maximă . (orice fisura de comunicare sau de nerespectare a confiden țialității)
Plafoanele de la care bancherul personal va administra fondurile clientului diferă
în func ție de bancă și se ridică la sume de 50.000, 100.000 sau 250.000 EUR.
(modificarea plafonului de eligibilitate fără o justificare pertinentă )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201056
2.2. Produse de creditare
Evolu ția creditului ne /guvernamental în România
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Creditul neguvernamental
Sursa: BNRMil. lei
Soldul creditului neguvernamental
acordat de institu țiilede credit a crescut
înmaicu 2% fațăde luna similară din
2009.
La 31 mai2010, creditul guvernamental
a înregistrat o creștere de 60,3% (53,5%
întermeni reali) fațăde perioada
similară din 2009.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201057
2.2. Produse de creditare
Evolu ția creditului neguvernamental în România
0%5%10%15%20%25%30%35%40%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Credit neguvernamental/PIB
Gradul de intermediere bancară
la nivelul UE15 >100%
Sursa: BNR
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201058
050100150200250300
Morgan StanleyRBS
Deutsche Bank Credit AgricoleSociete GeneraleBarclays UniCreditUBS
Credit SuisseGoldman SachsBNP ParibasSantanderCitigroupJPMorganHSBCUS $ billions177%172%
149%142%
132% 131% 129%124%116% 115%109%
94% 90%85% 84%80%
61%
51%
0%20%40%60%80%100%120%140%160%180%200%
HBOS
Santander UniCreditLloyds TSBBNP ParibasBBVARBS
Barclays
Sociiete GeneraleWells Fargo
Bank of AmericaCitigroupHSBC
Standard CharteredJPMorgan
Credit SuisseUBS
Deutsche Bank
•Valoarea de piață2007
•Valoarea de piață2008Indicatorul credite/depozite
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201059
2.2.1. Tipologia creditelor
Creditul reprezint ă orice angajament de punere la dispozi ție sau acordarea unei
sume de bani ori prelungirea scaden ței unei datorii, în schimbul obliga ției
debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unei dobânzi sau
a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament d e achizi ționare a
unui titlu care încorporează o crean ță ori a altui drept la încasarea unei sume de
bani.
Criterii de clasificare
În func ție de perioada de acordare:
credite pe termen scurt – cu perioada maximă de rambursare de 1 an;
credite pe termen mediu – cu perioada cuprinsă între 1 și 5;
credite pe termen lung –cu perioada de rambursare mai mare de 5 ani.
În func ție de monedă :
credite în lei;
credite în valută .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201060
Criterii de clasificare
În func ție de dobândă :
credite cu dobândă fixă ;
credite cu dobândă variabilă ;
credite mixte (combina ție între dobânda fixă și cea variabilă – ex. credit
ipotecar cu dobândă fixă în primii 3 ani, după care dobânda este variabilă ).
În func ție de garan ții:
credite negarantate;
credite cu garan ții reale (mobiliare sau imobiliare);
credite cu garan ții personale ( fidejusiune , asigurare împotriva riscului de
neplată ).
În func ție de calitate:
Credite performante;
Credite neperformante.
În func ție de beneficiar:
credite retail;
credite corporate .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201061
Credite retail –exemple
Credite ipotecare/imobil iare
Credite pentru cumpărarea de autoturisme (credite auto)
Credite pentru nevoi personale
Credite pentru cumpărarea de bunuri de folosin ță îndelungată (produse
electronice , electrocasnice, mobi lă etc .)
Credite pentru studii
Credite pentru participarea la conferin țe
Credite pentru plata unor tratamente medicale
Credite pentru vacan țe și călătorii
Credite pentru cumpărarea de ac țiuni
Overdraft
Credite de refinan țare
Credite de investi ții
Credite pentru activitatea curentă
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201062
Credite corporate –exemple
Creditul de investi ții
Creditul de investi ții financiare
Overdraft
Linia de credit
Creditul de trezorerie
Creditul pentru finan țarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere
Scontarea
Factoringul
Forfetarea
Creditul sindicalizat
Creditele pe obiect
Credite pentru export -import
Creditele ipotecare
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201063
2.2.2. Contractul de credit
Contractul de credit este actul încheiat între bancă și împrumutat prin care se
materializează acordul de voin ță între cele două păr ți.
Potrivit OUG 99/2006 “toate opera țiunile de credit și garan ție ale băncilor trebuie
consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar to ți termenii și
toate condi țiile respectivelor tranzac ții”:
Contractul de credit este încheiat în trei exemplare (clientul nu prime ște un
exemplar în original și lizibil, nu îi sunt explicate în detaliu toate condi țiile,
informa ția colectata de client personal diferă substan țial de condi țiile reale din
contract) și con ține următoarele elemente :
datele de identificare ale institu ției de credit (nu există date de contact cu
accesare simplă și promptă , contractul a fost preluat la altă unitate fără o
notificare a clientului)
datele de identificare/financiare ale clientului (nu sunt înregistrate date corecte,
nu sunt actualizate conform notificărilor clientului – specimene de
semnătură /coordonate contact/situa ții financiare, clientul nu notifică modificări ce
sunt precizate ca necesare în contractul de credit)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201064
obiectul/valoarea credit ului (suma nu este în cifre și litere cu indicarea valutei,
suma diferă substan țial de cea solicitată – mult mai mare sau mult mai mică )
destina ția creditului (nu se precizează destina ția conform cererii de credit, nu
se precizează clar partea din credit destinată pla ții comisionului de analiză ,
creditul nu se utilizează cu respectarea strictă a reglementăril or legale privind
opera țiunile valutare pe teritoriul României)
durata creditului (numărul de luni /zile nu coincide cu cele specificate în graficul
de rambursare, durata nu se calculează de la data primei trageri /punerea la
dispozi ție în contul curent dacă nu este specificat altfel clar în contract)
acordarea creditului (termenul tragerii/tragerilor nespecificat exact, termenul
tragerii nejustificat de lung)
dobânzi (majorare dobândă fără notificare , modificare dobândă fixă fără să
apară o clauză în acest sens în contract, nespecificarea clara a modului de
calcul al dobânzii fixe/dobânzii variabile/DAE/dobânzii penaliza toare, neajustare
a dobânzii func ție de situa ții speciale ce modifică graficul de rambursare )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201065
alte costuri aferente creditului
comisioane de analiză ;
comision de angajament – plătibil , în majoritatea cazurilor, la acordarea
creditului;
comision de administrare – plătibil lunar sau trimestrial ;
comision de neutilizare –specific liniilor de credit, calculat în func ție de
valoarea neutilizată ;
comision de rambursare anticipată –în cazul în care împrumutatul
rambursează creditul înainte de scaden ța convenită ;
comision de rezervă minimă obligatorie ;
comision/pri mă de risc ;
comision depunere numerar;
comision eliberare adresa de refinan țare;
comision pentru modificarea datei de rambursare;
comision pentru acord instituire ipotecă de rang inferior de căt re bancă etc .
(percepere de comisioane care nu sunt prevăzute în contract, majorare
comisioane nejustificat, majorare comisioane fără notificare )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201066
rambursarea (nu este anexat graficul de rambursare clar și lizibil, ratele nu sunt
egale de și așa se specifică în contract, nu este precizat clar partea de
amortisment și partea de dobândă , nu este folosită rata dobânzii din contract ,
lipsa notificării în scris în prealabil a inten ției de rambursare anticipată a
creditului)
garan ții
garan ții reale (gajul, ipoteca, cesiunea de crean țe, depozitul bancar);
garan ții personale (cau țiunea sau fidejusiunea , garan ția bancară ).
(modul de evaluare a garan țiilor, lipsa elementelor obligatorii –nr. cadrastral ,
întabulare la Cartea Funciară , precizări privind construc ții în curs de edificare
pe un teren ipotecat, plata de către client a cheiltuielior de înscriere în Cartea
Funciară , societatea de asigurare a bunurilor ipotecate agreată de bancă ,
obligativitatea prelungirii contractului de asigurare la prelung irea creditului,
neacceptarea aducerii de noi garan ții dacă valoarea celor existente a scăzut )
obliga țiile împrumutatului (schimbarea destina ției aprobată a creditului ,
neasigurarea integrită ții și exploatării în bune condi ții a imobilelor ipotecate,
închirierea acestora fără acordul scris al băncii , reînnoirea anuală a poli țelor de
asigurare și plata primelor, omiterea notificării oricăror evenimente de for ță
majoră imprevizibile și inevitabile ce pot conduce la nerespectarea contractului,
neavizarea băncii cu privire la contactarea de noi credite )
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201067
cazuri de culpă (înstrăinarea sau dezmembrarea bunurilor ce fac obiectul
garan țiilor, demo larea/extinderea imob ilelor ipotecate fără aprobarea scrisă a
băncii , furnizarea de informa ții incomplete/false)
alte clauze (modificarea ulterioară a graficului de rambursare , nespecificarea
procedurile de executare silită ,posibilitatea cesionării crean țelor, modificarea
contractului prin acte adi ționale, limba și adresa de coresponden ță – fizică /e-
mail/SMS, ver ificarea inclusiv la sediul debitorului respectării condi țiilor
contractului de credit)
Documenta ția de credit: cererea de credit, actele de identitate, documente care
atestă starea civilă , documente care atestă veniturile (adeverin țe de salariu și
vechime în muncă –semnate și confirmate, fi șe fiscale, deciziile de impunere a
veniturilor, contracte de închiriere/cesiune, talon de pensie /rentă viageră ,
documente privind SC distribuitoare de dividende), documente car e atestă
desfă șurarea profesiei/ acti vității cu respectarea legisla ției în vigoare, documente
care atestă cuantumul obliga țiilor lunare de plată , documente care fac dovada
locuin ței (facturi recente), doc umente care atestă dreptul de proprietate asupra
imobilelor aduse în garan ție, certificatele de înregistrare, buget de venituri și
cheltuieli, contul de profit și pierderi, cash -flow, documente privind
garan țiile/bunurile cum părate sau realizate din credit etc .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201068
Exemple:
A. O bancă acordă unui client un credit în valoare de 2 0.000 lei, cu o rată a
dobânzii anuale de 14% pe an, rambursabil în 5 ani prin anuită ți constante.
Să se realizeze tabelul de rambursare aferent .
Dacă rambursarea se realizează prin rate egale , care este valoarea ratei.
Dacă după 2 ani dobânda anuală se modifică la 16%, recalcula ți valoarea
plăților lunare pentru ultimii 3 ani.
B. Un credit în valoare de 60.000 lei este rambursat prin amortismente egale, în 6
anuită ți descrescătoare .
Să se realizeze tabelul de rambursare corespunzător , dacă rata dobânzii
anuale este fixă , 12% pe an .
Aceea și cerin ță dacă rata dobânzii este variabilă , în primul an 10% și apoi a
crescut în fiecare an cu 0,8 puncte procentuale.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201069
2.2.3. Provocări conjuncturale în activitatea de creditare
Limitări cantitative –dezinfla ția
Limitări calitative –riscurile Acționariatul străin a redus finan țarea
Accentuarea concuren ței
IC–IFN –CTN
avantaje competitive
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201070
Limitări cantitative ale creditării
Limitele cantitative ale creditului (cre ștere economică ) –Frânarea consumului –
Reducerea ritmului de cre ștere a pre țurilor (dezinfla ția)
Creșterea RRMO
Creșterea ratei dobânzii de referin ță
Plafoane cantitative
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201071
RMO și impactul MC asupra M3
O bancă acordă un credit unui
client în valoare de 10.000 lei.
Acest credit este utilizat integral
pentru plata unei facturi către o
firmă ce are cont deschis la altă
bancă . Firma constituie un depozit
cu întreaga sumă primită , iar
banca acordă un credit utilizând
suma rămasă după constituirea
RMO ș.a.m.d. (20 credite).
RRMO = 20% (MC = 5)
RRMO = 40% (MC = 2,5)
Gradul de multiplicare maxim
daca nu exista sume care ies din
sistem.
(Majorarea comisioanelor de
retragere și plăți în afara SB )Nr.
Credite Valoare
Depozite RRMO
20% Valoare
Depozite RRMO
40%
1 10000.00 2000.00 10000.00 4000.00
2 8000.00 1600.00 6000.00 2400.00
3 6400.00 1280.00 3600.00 1440.00
4 5120.00 1024.00 2160.00 864.00
5 4096.00 819.20 1296.00 518.40
6 3276.80 655.36 777.60 311.04
7 2621.44 524.29 466.56 186.62
8 2097.15 419.43 279.94 111.97
9 1677.72 335.54 167.96 67.18
10 1342.18 268.44 100.78 40.31
11 1073.74 214.75 60.47 24.19
12 858.99 171.80 36.28 14.51
13 687.19 137.44 21.77 8.71
14 549.76 109.95 13.06 5.22
15 439.80 87.96 7.84 3.13
16 351.84 70.37 4.70 1.88
17 281.47 56.29 2.82 1.13
18 225.18 45.04 1.69 0.68
19 180.14 36.03 1.02 0.41
20 144.12 28.82 0.61 0.24
Total 49423.54 9884.71 24999.09 9999.63
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201072
Plafoane cantitative / calitative
N11/2005 -credite în valută în limita a cel mult 300% din fondurile proprii (FP)
sau capitalul ini țial de ținute de fiecare institu ție de credit (renun țare cca. 1 an)
R7/2007 -nivelul maxim al gradului de îndatorare persoane fizice limitat la
40% (renun țare)
R11/2008 -nivelul maxim al gradului de îndatorare persoane fizice limitat la
35% d acă nu există norme interne de creditare validate de BNR
Ajunge până la 70% pt. clien ții cu venituri mari
N17/2006 -12/2003 – valoarea netă a expunerilor mari de maxim 25% din FP.
Totalul expunerilor mari nete maxim 600% (IFN) și 800% (IC) din FP.
BASEL II
1008
5,12 5,12
1
n
iii RP RO raFP
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201073
Riscul privind rambursarea (de credit)
Rambursarea anticipată
Rambursarea întârziată
Necorelarea scaden țelor
Riscul de pia ță (bancă/client )
Rata dobânzii
Cursul valutar
Riscul opera țional
Resurse umane (management defectuos, frau dă, erori de procedură )
Resurse tehnologice (sisteme informatice, energetice)
Conjuncturale (reglementare, convertibilitate, geo -politice, de imagine, de țară, sistemic) Riscurile aferente procesului de creditare
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201074
Matricea spa țială a riscului
Riscul = Riscul = amplampl . x . x probabprobab .
În cazul rela ției de credit dintre bancă și client, fiecare din cei doi parteneri are
propria percep ție asupra riscului de nerambursare a creditului, fiind necesară
analiza elementelor de risc poten țial.Amplitudinea, respectiv
mărimea consecin țelor
generate de producerea
riscului, ca para metru
constitutiv al acestuia, se
calculează estimativ în
momentul acordării
creditului. Limitări calitative ale creditării
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201075
2.2.4. Situa ții speciale -Rambursarea anticipată
Datorită cre șterii oportunită ților de refinan țare
Comisioanele de rambursare anticipată au scăzut de la 5-10% la 2 -3% și
au fost limitate la 1%D
M
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201076
Graficele de rambursare
Nr. Sold Dob. Am. Rată Nr. Sold Dob. Am. Rată
1 120000.00 1000.00 4537.10 5537.10 1 120000.00 1000.00 5000.00 6000.00
2 115462.90 962.19 4574.91 5537.10 2 115000.00 958.33 5000.00 5958.33
3 110887.99 924.07 4613.03 5537.10 3 110000.00 916.67 5000.00 5916.67
4 106274.96 885.62 4651.48 5537.10 4 105000.00 875.00 5000.00 5875.00
5 101623.48 846.86 4690.24 5537.10 5 100000.00 833.33 5000.00 5833.33
6 96933.24 807.78 4729.32 5537.10 6 95000.00 791.67 5000.00 5791.67
7 92203.92 768.37 4768. 73 5537.10 7 90000.00 750.00 5000.00 5750.00
8 87435.19 728.63 4808.47 5537.10 8 85000.00 708.33 5000.00 5708.33
9 82626.71 688.56 4848.54 5537.10 9 80000.00 666.67 5000.00 5666.67
10 77778.17 648.15 4888.95 5537.10 10 75000.00 625.00 5000.00 5625.00
11 72889.22 607.41 4929.69 5537.10 11 70000.00 583.33 5000.00 5583.33
12 67959.53 566.33 4970.77 5537.10 12 65000.00 541.67 5000.00 5541.67
13 62988.76 524.91 5012.19 5537.10 13 60000.00 500.00 5000.00 5500.00
14 57976.57 483.14 5053.96 5537.10 14 55000.00 458.33 5000.00 5458.33
15 52922.61 441.02 5096.08 5537.10 15 50000.00 416.67 5000.00 5416.67
16 47826.53 398.55 5138.55 5537.10 16 45000.00 375.00 5000.00 5375.00
17 42687.98 355.73 5181.37 5537.10 17 40000.00 333.33 5000.00 5333.33
18 37506.61 312.56 5224.54 5537.10 18 35000.00 291.67 5000.00 5291.67
19 32282.07 269.02 5268.08 5537.10 19 30000.00 250.00 5000.00 5250.00
20 27013.99 225.12 5311.98 5537.10 20 25000.00 208.33 5000.00 5208.33
21 21702.00 180.85 5356.25 5537 .10 21 20000.00 166.67 5000.00 5166.67
22 16345.75 136.21 5400.89 5537.10 22 15000.00 125.00 5000.00 5125.00
23 10944.87 91.21 5445.89 5537.10 23 10000.00 83.33 5000.00 5083.33
24 5498.98 45.82 5491.28 5537.10 24 5000.00 41.67 5000.00 5041.67
Total 12898.11 12500
Rata egală =(CR xixk/a)/(1-(1+ i xk/a)-nxa/k)Rate egale Rate descrescătoare
Doar dobânda
Dob. = 24000
La scaden ță
Dob. = 25200
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201077Rambursarea întârziată
Rambursarea Incapacitatea Nerambursa rea
întârziată rambursării creditului și dobânzilorCauze Cauze
Lipsa lichidită ții Insolven ță Faliment
MăsuriMăsuri
Dobânzi Reevaluarea și analiza Executare
penalizatoare deprecierii garan țiilor garan ții
Eventual ree șalonare
CRB/BC (introducere pt. sume simbolice)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201078Servicii bancare -LEGISLA ȚIE
•Regulamentul nr. 2 /2005 privind ordinul de plată utilizat înoperațiunide transfer –
credit
•Legea nr. 59/ 1934 asup ra cecului, cu modificările și completările ulterioare ;
•Norma tehnic ă nr. 3/2009 pentru modificarea Normei tehnice a BNR nr. 4/2008
privind cecul
•Legea nr. 58/1934 asupra cambieiși biletului la ordin , cu modificările și completările
ulterioare
•Norma tehnic ă nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a BNRnr. 5/20 08
privind cambia și biletul la ordin
•Regulamentul nr. 6 /11.10.2006 privind emiterea șiutilizarea instrumentelor de plată
electronică șirelațiiledintre participan țiila tranzacțiilecu aceste instrumente și
precizările BNR referitoare laaplicabilitatea acestuia ;
•Publica ția nr. 600 a Camerei Interna ționale de Comer țde la Paris privind
acreditivele documentare;
•Publica ția nr. 522 a Camerei Interna ționale de Comer țde la Paris privind incasso
documentar
•Regulament ulnr. 9/2008 privind cunoa șterea clientelei în scopul prevenirii spălării
banilor și finan țăriiterorismului
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201079•Deschiderea contului curent -încheierea unei
Conven ții de cont curent (contract) între client
și bancă , pe baza cererii completate și prezentării
unor documente :
-persoane fizice –actul de identitate, fi șa
specimenelor de semnătură pentru împuternici ți,
dacă este cazul ;
-persoane fizice autorizate –actul de identitate,
autoriza ția emisă de organele abilitate , dovada
înregistrării la organele fiscale , fișa specimenelor
de semnătură , etc.OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201080OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
-persoane juridice -actul constitutiv, certificatul
de înmatriculare de la Oficiul Registrului
Comer țului, extras la zi de la Oficiul Registrului
Comer țului privind situa ția juridică a societă ții
etc. pe ntru societă ți comerciale; hotărârea de
guvern sau hotărârea organelor jude țene și
municipale ale administra ției locale privind
înființarea regiei autonome; actul de constituire
și hotărârea judecătorească pentru asocia ții și
funda ții.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201081Atentie ! Împuternicire P. F.
Orice împuternicire acordat ăde către reprezentantul legal al
titularului de cont către o alt ăpersoan ătrebuie prezentat ă
într-unadinurmătoarele forme :
1. PROCURA autentificat ăde:
–Un notar dinRom ânia– dacă procura este datăîn
Rom ânia;
–Un notar dințaraîn care este datăprocura – dacă procura
este datăîn altățară–purtândapostila (dacă țara
respectiv ăeste parte la Conven țiade la Haga ) saufiind
supralegalizat ă (dacă țara respectiv ănueste parte la
Conven țiade la Haga );
–Ambasadele /Consulatele Rom ânieiîn alte țări
2. ÎMPUTERNICIRE semnat ăla banc ă, în fața funcționarului
bancar
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201082OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
•Conven ția de cont curent (contract) -un contract
standardizat, cu clauze care nu pot fi negociate,
reprezentând, prin urmare, un contract de adeziune . Prin
semnarea conven ției de cont curent, clientul este de
acord nu numai cu clauzele acestuia, ci și cu uzan țele
bancare, practica și comisioanele băncii în cauză
(Condi ții generale de afaceri ).
•Cuprinde : părțile contractante, datele de identificare ale
acestora, obiectul contractului, drepturile și obliga țiile
părților, inc lusiv cele privind notificarea modificărilor
survenite în condi țiile ini țiale, clauza de confiden țialitate,
clauza privind prelucrarea datelor cu caracter personal
(în cazul persoanelor fizice), încetarea executării
contractului etc.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201083OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
Încetarea executării contractului -închiderea contului curent se
referă la situa țiile:
• prin acordul păr ților,
•din ini țiativa clientului, în urma notificării prealabile ,
•din ini țiativa băncii , cu sau fără notificarea prealabilă a clientului , dacă
acesta produce prejudicii băncii , furnizează informa ții false, este
implicat în opera țiuni de spălare a banilor , nu respectă obliga ția privind
comunicarea schimbărilor survenite în informa țiile furnizate ini țial, alte
situa ții de culpă a clientului ,
•din ini țiativa băncii , cu notificarea obligatorie a clientului, atunci când
contul curent devine un cont a șa-numit „dormant ”, respectiv clientul nu
a mai realizat opera țiuni (con tul este fără mi șcare) timp de 12 (6) luni,
•de drept, în cazul decesului persoanei fizice sau dizolvării , fuziunii,
lichidării societă ții.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201084CONTUL CURENT
•depozit la vedere -din el se pot face
retrageri de numerar în orice moment,
spre deosebire de depozitul la termen,
unde retragerea banilor înainte de
termenul stabilit ini țial, la stabilirea
depozitului, duce la pierderea dobânzii,
integral sau în foarte mare măsură .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201085CONTUL CURENT
•Banca nu va deschide conturi anonime
sauconturi penume false .
•Un cont curent este deschis numai după
ce clientul a fost înregistrat în baza de
date a bănciiși i s-a alocat un cod unic
de înregistrare la nivelul întregului sistem
al băncii, respectiv Codul de Client.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201086OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
•posibilitatea trimiterii și primirii de bani;
•efectuarea de plă ți pentru diferite utilită ți (telefoane mobile
și fixe, electricitate, gaze, etc.);
•depuneri și retrageri de bani;
•schimb valutar.
•Servicii asociate contului curent: realizarea plă ților de
orice fel cu caracter periodic și cu sume variabile sau
fixate anterior ( întreținerea la bloc, prim e de asigurări ,
plata energiei electrice, a gazelor, apei, abonamentului
telefonic, cablul TV, rate la credit, etc.), în mod automat,
fără a mai fi necesară prezentarea la bancă a titularului
de cont.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201087OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
••Verificare Verificare specimenespecimene de de semnsemn ăături turi pepe
documenteledocumentele prezentateprezentate pentrupentru efectuareefectuare plplăățții
••Verificare Verificare disponibildisponibil îîn n conturileconturile dindincare se care se
dispundispun plplăățții
••VerificareaVerificarea existenexisten țței ei tuturortuturor informainforma țțiiloriilor
necesarenecesare efectuefectu ăării rii îîn bune n bune condicondi țțiiiia a plplăățțilorilorccâât t
șși a i a anexeloranexelor ((documentelordocumentelor justificativejustificative ) ) impuseimpuse
de de normelenormele bancarebancare ..
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201088Codul IBAN
•International Bank Account Number -24 de caractere ,
identifică în mod unic la nivel interna țional contul unui
client la o institu ție, cont utilizat pentru procesarea
plăților în cadrul sistemelor de plă ți sau prin mecanisme
de tip bănci corespondente . Persoanele fizice trebuie să
cunoască codul IBAN doar dacă de țin conturi curente
sau de card.
•Plata ratelor la un credit sau desfiin țarea unui depozit se
pot face prin CNP existent în buletin. Dacă o persoană
fizică urmează să primească bani prin intermediul
Western Union /MoneyGram (servicii de transfer de
bani) nu este nevoie de cod IBAN. Da că însă, banii vor
fi primi ți în contul curent, atunci plătitorii trebuie să
cunoască codul IBAN al beneficiarului sumei .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201089OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
DocumentaDocumenta țțieie
•Cerere, contract deschidere cont curent –persoane fizice
•Formularele de deschidere de cont, inclusiv cel aferent
specimenelor de semnături trebuie :
– să fie completate corespunzător cu toate detaliile ;
– să fie datate ;
– să indice clar autoritatea semnatarului : dreptul de semnătură ; limite
de sumă , dacă există ;
– să fie semnate corespunzător de către client ;
– să fie verificate și semnate de către reprezentan ții băncii .
•Pentru conturile clien ților – persoane juridice , semnăturile
aplicate în Formulare vor fi în conformitate cu actul de
înregistrare.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201090••LitigiiLitigii potenpoten țțialeiale::
–majorare sau introducere de comisioane cont curent, majorare sau introducere de comisioane cont curent, fără fără
notificare;notificare;
–perceperea unor comisioane pentru plata altor comisioane;perceperea unor comisioane pentru plata altor comisioane;
–costurile aferente contului curent pot fi majorate cu condicosturile aferente contului curent pot fi majorate cu condi țția ia
notificării cliennotificării clien țților;ilor;
–conturile curente aferente creditului/depozitului se vor conturile curente aferente creditului/depozitului se vor îînchide nchide
dacă consumatorul nu mai derulează dacă consumatorul nu mai derulează șși alte operai alte opera țțiuni prin iuni prin
intermediul acelui cont, daintermediul acelui cont, da că soldul acestora este zero că soldul acestora este zero șși dacă i dacă
clientul nu mai doreclientul nu mai dore șște mente men țținerea acestuia.inerea acestuia.OPERAOPERA ȚȚIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201091OPERA ȚIUNI CU NUMERAR
•opera țiuni privind încasarea de numerar .
Băncile primesc depunerile de numerar de la
clienții lor, pentru diverse opera țiuni, ce se
efectuează pe baza următoarelor documente
(acte de casă ): foaie de vărsământ cu chitan ță,
ordin de încasare, borderou însoțitor.
•documentele tipizate utilizate în opera țiunile cu
numerar pot fi înlocuite cu documente elaborate
automat de sistemul IT, cu re spectarea
completării informa țiilor din rubricile și coloanele
prevăzute în documentele tipizate.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201092OPERA ȚIUNI CU NUMERAR
•toate sumele de bani plătite în numerar
trebuie înregistrate în eviden țele casieriei și
cele contabile ale băncii . Opera țiunile de
eliberare a numerarului prin casele de plă ți
se efectuează pe baza documentelor (acte
de casă ): cec simplu, ordin de plată , cerere
de răscumpărare certificate de depozit ,
documente elaborate de sistemul IT.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201093OPERA ȚIUNI DE PLĂ ȚI ȘI ÎNCASĂRI
CASH ÎN VALUTĂ
•Cliențiipot efectua:
-încasări și plăți în conturile valutare ale persoanelor fizice
și juridice;
-opera țiuni de schimb între valute pentru persoane fizice;
– plăți pentru diverse taxe, contribu ții și cotiza ții;
-încasări și transferuri de cecuri de călătorie și
comerciale;
-încasări din ordine de plată și mandate po ștale externe;
•Cursurile de vânzare și cumpărare pentru toate valutele ,
trebuie afi șate la loc vizibil, la începutul programului de
lucru, existând și posibilitatea modificării cursului de
schimb pe parcursul zilei de lucru.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201094OPERA ȚIUNI DE PLĂ ȚI ȘI ÎNCASĂRI
CASH ÎN VALUTĂ
•Fiecare tranzac ție presupune întocmirea
unui Buletin de schimb valutar , în 2
exemplare (originalul, datat, semnat și
ștampilat de casa de schimb valutar se
înmânează clientului , iar exemplarul nr. 2
se păstrează ca document justificativ
pentru casă ).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201095OPERA ȚIUNI CU NUMERAR
Documenta ție
•documente (acte de casă )privind
încasări de numerar : foaie de vărsământ
cu chitan ță, ordin de încasare, borderou
însoțitor;
•documente (acte de casă ) privind plă ți
de numerar : cec simplu, ordin de plată ,
cerere de răscumpărare certificate de
depozit;
•buletin de schimb valutar
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201096CASETELE DE VALORI (1)
•Utilizatorii casetelor de valori pot fi persoane fizice, juridic e
sau persoane fizice autorizate care au încheiat cu banca un
Contract privind închirierea casetelor de valori. Utilizatorii pot
fi titularii contractelor de închiriere sau persoanele
împuternicite de către ace știa, co nform normelor interne ale
băncii .
•În casetele de valori pot fi păstrate documente , titluri de
valoare, obiect e de artă , bijuterii sau orice alte valori care nu
prejudiciază unitatea bancară sau care nu afectează
siguran ța activită ții bancare.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201097CASETELE DE VALORI ( 2)
•Închirierea casetelor de valori se face pe baza
Contractului de închiriere și a Declara ției pe propria
răspundere a titularului cu privire la natura și
valoarea bunurilor depuse în casetele de valori.
•Accesul titularilor la casetele de valori se va efectua
în baza legitima țiilor eliberate acestora după
semnarea Contractului de închiriere.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201098CASETELE DE VALORI ( 3)
Casetele de valori pot fi deschise for țat în următoarele
situa ții:
•Păstrarea de bunuri care nu îndeplinesc condi țiile
prevăzute în cadrul contractului de închiriere;
•Pierderea cheii de către titular ;
•Realizarea succesiunii după decesul titularului (în baza
certificatului de deces și a certificatului de mo ștenitor);
•Primirea unei dispozi ții din partea instan ței judecătore ști
sau Parchetului General;
•Expirarea contractului de închiriere (clientul trebuie
avizat cu 30 de zile înainte de expirarea contractului de
închiriere).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 201099ORDINUL DE PLATĂ
Ordinul de plată (OP) este o dispozi ție
necondi ționată , dată de către emitentul acesteia
(ordonatorul, plătitorul ) unei societă ți bancare de a
pune la dispozi ția unui beneficiar o anumită sumă
de bani la o anumită dată , în vederea stingerii unei
obliga ții băne ști, provenind dintr -o rela ție directă
existentă între ordonator și beneficiar.
•Aceast ă dispozi ție este considerată a fi ordin de plată dacă :
a) societatea bancară intră în posesia sumei respective fie prin
debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la
emitent;
b) nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiaru lui.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010100Caracteristici:
•relația de plată este declan șată ca urmare a unei obliga ții asumate
sau datorii preexistente ;
•opera țiunea este pornită la inițiativa plătitorului (ordonatorului);
•revocabilitatea este o trăsătură fundamentală a OP ; revocarea OP nu
atrage după sine nici un fel de consecin țe, drepturi sau obliga ții pentru
părțile implicate.
•provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu în cazul OP;
•din punct de vedere al modalită ților de încasare, OP poate fi:
simplu , încasarea sa nefiind condi ționată de prezentarea
vreunui document sau explica ție cu privire la scopul plă ții
(excluzând cazul că se cere o chitan ță). Acest tip de OP se
aseamănă cu cecul .
documentar , încasarea sa fiind determinată de obliga ția
beneficiarului de a prezenta anumite documente (facturi,
dovada plă ții unor chirii, a unor speze de transport, etc.)
indicate de ordonator în OP.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010101•Ordonatorul (plătitorul )
•Beneficiarul
•Banca ordonatorului sau plătitorului
(inițiatoare)
•Banca beneficiarului (destinatar ă)ORDIN DE PLATĂ
-Părțile implicate –
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010102ORDINUL DE PLATĂ
Elemente esen țiale ale
ORDINULUI DE PLATĂ :
•denumirea de ordin de plată ;
•ordinul necondi ționat de a plăti
o anumită sumă de bani ;
•numele sau denumirea
plătitorului , adresa, cod IBAN ;
•numele sau denumirea
beneficiarului , adresa , cod
IBAN ;
•denumirea băncii plătitorului ;
•denumirea băncii
beneficiarului;
•data emiterii.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010103•Societă țile bancare pot executa pe riscul lor OP
cărora le lipsesc una sau mai multe din men țiunile
obligatorii de mai sus.
•Banca Na țională a României și societă țile bancare pot
cere la recep ție ca OP să poarte ștampila plătitorului
persoană juridică . Lipsa ștampilei nu anulează
valabilitatea OP.
•Executarea unui OP în care ștampila unui plătitor nu
este însoțită de semnătura lui , se face pe riscul
persoanei juridice care execută OP .ORDINUL DE PLATĂ
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010104Circuitul ordinului de plată
BENEFICIAR
Firma Global SRLPLĂTITOR
Utilaj S.A.
SOCIETATEA
BANCARĂ INI ȚIATORE
Banca XSOCIETATEA BANCARĂ
RECEPTOARE
Banca Y(1)
(3)(4)(2)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010105Circuitul ordinului de plată
(1) Între firma Utilaj S.A. și firma Global S.R.L. se încheie un
contract de prestare servicii.
(2) Firma Utilaj S.A. ( în calitate de plătitor ) emite un ordin de
plată în favoarea firmei Global S.R.L. ( în calitate de
beneficiar) pe care -l remite băncii sale , Banca X (soc ietate
bancară ini țiatoare).
(3) Banca X, din ordinul clientului său (Utilaj S.A.), debitează
contul acestuia și transmite ordinul de plată primit către
Banca Y unde își are deschis contul beneficiarul.
(4) Banca Y (soci etate bancară destinatară ) acceptă ordinul
de plată și creditează contul firmei Global S .R.L. cu suma
reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010106ORDINUL DE PLATĂ
Ordinul de plat ăeste doar imprimatul tip princare
titularul contului ordon ăbănciisale efectuarea plății
prinvirament . Simpla înregistrare la banc ăa
ordinului de plat ănu constituie o plat ăliberatorie
pentru debitor . Numai dupăceordinul a fost
executat princreditarea contului beneficiarului plății
se poate considera căplata a fostefectuata prin
virament .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010107ORDINUL DE PLATĂ -LITIGII
Solu ționarea transferurilor -credite
nefinalizate, eronate sau întârziate :
–returnarea sumelor
–corec ții de sume
–finalizarea transferului -credit
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010108CECUL
Cecul este un înscris prin care o persoană
(trăgător , emitent) dă ordin unei bănci (tras) să
plătească , în favoarea unui ter ț(beneficiar) o
sumă de bani , de care trăgătorul dispune .
Cecul poate fi emis de către client (care are
deschis un cont curent), în condi țiile existen ței unui
disponibil suficient în cont pentru a onora plata.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010109CECUL -Părțile implicate
trăgătorul sau emitentul – persoana care dă ordinul de a
se plăti și poate fi cumpărătorul , beneficiarul unei presta ții
sau un debitor dintr -o cauză dată care , prin emiterea cecului
se achită de obliga ția de plată ;
trasul – cel care efectuează plata în baza dispozi ției primite
de la trăgător . În cazul cecului, trasul este banca la care
trăgătorul are cont deschis sau banca care urmează să
efectueze plata. Băncile eliberează carnetele de cecuri
titularilor de cont în baza depozitelor constituite și alimentate
din depuneri, v irări de sume , credite acordate de bancă .
beneficiarul – persoana fizică /juridică indicată de trăgător în
favoarea căreia banca urmează a efectua plata . Poate fi
vânzătorul mărfurilor , prestatorul de servicii sau un creditor
al trăgătorului . În anumite situa ții beneficiarul poate fi și
emitentul/t răgătorul cecului (în cazul în care acesta retrage
numerar).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010110CECUL
Elementele esen țiale ale
CECULUI:
•denumirea de cec (fiecare bancă
oferă clien ților formulare de cec
tipizate);
•suma ( în cifre și litere) care
urmează a se plăti și ordinul
necondi ționat dat trasului;
•numele trasului (denum irea
băncii , care apare pe formularul
tipizat – banca cumpărătorului );
•locul plă ții –localitatea și adresa
băncii unde urmează să se
efectueze plata;
•data și locul emiterii ( localitatea);
•semnătura trăgătorului
(cum părătorul );
•beneficiarul (vân zătorul ).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010111Circuitul cecului
TRĂGĂTOR
(firma Compact S.A./
cump ărător )BENEFICIAR
(firma Voltaj S.R.L./
vânzător)
BANCA Y
(banca beneficiarului)TRAS
(Banca X / banca
trăgătorului )(2)
(4)
(7')
(6)
(7)(5)(3) (1)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010112Circuitul cecului
(1) eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei
(trăgătorul );
(2) trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător
(beneficiarul cecului) și,
(3) trage cecul asupra Băncii X (banca cumpărătorului /
trasul);
(4) trăgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X ;
(5) beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;
(6) banca beneficiarului (Banc a Y) prezintă cecul la Banca X ;
(7) banca X achită cecul și stinge crean ța (7’)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010113CECUL
Opera țiuni în procesul utilizării cecului :
•Avalizarea
•Girarea/andosarea
•Plata
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010114Riscuri în utilizarea cecului
Prezintă un anumit grad de risc :
•beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea că
trăgătorul are constituit provizionul necesar acoperii plă ții
ordonate prin cec;
•pierderea sau furtul cecului, care, direct, în cazul cecului la
purtător sau printr -o iscălitură falsă în cazul altor cecuri
permit încasarea contravalorii înscrisului de o altă
persoană decât beneficiarul de drept .
Există posibilitatea verificării existen ței acoperirii
unui cec emis prin:
•certificarea cecului – banca blochează pentru un
număr de zile suma certificată .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010115CECURI DE CĂLĂTORIE
•Instrumente de plat ăemise de b ăncisau alte
institu ții financiare , cu valori nominale fixe,
imprimate la tip ărire, care se v ânddirect de c ătre
emiten ți sau de c ătrealte unita ți împuternicite de
aceștia, pentru efectuarea de pl ăți.
•Trăgătorul (emitentul ) condi ționeaz ăplata sau
acceptarea acestora de verificarea concordan ței
dintre prima semnatur ă, datăla cump ărarea cecului
și contrasemn ătura, dat ăla momentul prezent ării
spre platăa cecului .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010116CECUL -LITIGII
•În cazul fileicecemise fărăacoperire în
banc ă, deși înCodul Penal se consider ă
căaceasta este o infrac țiune, totuși, în
practic ă, se dă soluțiade neîncepere a
urmăririipenale, întruc ât se consider ăcă
fila cecnua fost datăcași instrument
de plată, ci a fost datăde debitor către
creditor pentru garantarea plății.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010117CECUL -LITIGII
•învestirea cu formul ă executorie a filei
de cec (neinciden ța Legii 459/2006 pe ntru
modificarea Codului de Procedură civilă
asupra Legii speciale nr. 59/1934, în
sensul că titlurile executorii –fila de cec se
investe ște cu formul ă executorie ).
Legiuitorul urmăre ște verificarea cerin țelor
formale și execu ționale .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010118CECUL -LITIGII
•Se recomand ăcomercian țilorsăaibăgrijă
cândprimesc de la debitori asemenea
garan țiiși săcearăavalizarea lor, chiar de
către administratorii firmelor cu care intră
în relațiicomerciale . Astfel, se poate
îndrepta executarea silitădirect împotriva
bunurilor personale alecelor care
avalizeaz ăaceste instrumente de plată.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010119CAMBIA
Cambia -un înscris prin care o persoană
denumită trăgător (vânzătorul ), dă ordin
unei alte persoane, trasul (cumpărătorul ),
de a plăti la vedere sau la termen , o sumă
de bani unei a treia persoane denumită
beneficiar sau la ordinul acestuia -unei alte
persoane indicate de beneficiar.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010120CAMBIA -Caracteristici
•titlu la ordin -mențiunea "la ordin" este
subînțeleasă pentru circula ția cambiei prin gir;
mențiunea "nu la ordin" nu permite circula ția prin gir
ci doar prin cesiune.
•titlu complet și formal – cambia este valabilă numai
dacă a fost redactată potrivit legii și cuprinde toate
elementele esen țiale.
•abstractă – nu este necesară dovedirea raportului
(de ex. comercial) care a generat obliga ția de plată
înscrisă pe cambie .
•necondi ționată -obliga ția de plată nu poate fi
condi ționată de o contrapresta ție (nulitate, refuz de
plată nescrisă ).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010121CAMBIA -Caracteristici
•autonomă de plată -obliga țiile de plată ale celor angaja ți în
relația cambială sunt independente .
•a unei sume de bani -obliga ția cambială nu o poate
constitui decât o sumă de bani determinată
•la un anumit termen -plata se face numai la scaden ță;
plata înainte incumbă risc .
•semnatarii cambiei sunt ținuți solidari -toți debitorii
semnatari ai cambiei au obliga ția de plată la scaden ță.
•titlu cu for ță procesurală -executarea obliga țiilor de plată
este supusă dreptului cambial
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010122CAMBIA
Elementele esen țiale ale CAMBIEI:
•denumirea de cambie;
•suma ( în cifre și litere) și ordinul necondi ționat de a plăti ;
•numele trasului – cel care va plăti (cum părătorul );
•scaden ța, respectiv data la care cambia trebuie plătită ;
•locul plă ții -localitatea și adresa băncii unde urmează să se
efectueze plata;
•numele beneficiarului –persoana care va încasa cambia
(însuși trăgătorul sau un ter țfață de care acesta are de
achitat o datorie egală cu valoarea cambiei – de ex . un
furnizor al vânzătorului sau banca vânzătorului fa ță de care
acesta are de achitat un credit);
•data și locul ( localitatea) emiterii;
•semnătura trăgătorului .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010123
TRĂGĂTOR
Firma Tricoton SA
TRAS
Firma Mondex SRL
BENEFICIAR
Banca XCircuitul cambiei
(5’)(5’’)
(3)
(2)(5)
(4)
(1)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010124Circuitul cambiei
(1) Banca X acordă credit firmei Tricoton S.A.
(2) Între firma Tricoton , în calitate de vânzător și firma
Mondex S.R.L. se încheie un contract de vânzare
cumpărare tricotaje .
(3) Firma Tricoton S.A. trage o cambie asupra firmei Mondex
S.R.L.
(4) Firma Tricoton S.A., remite Băncii X cambia trasă asupra
Mondex S.R.L.
(5) Se stinge crean ța (prin încasarea cambiei, este a chitată
ultima rată a creditului pe care firma Tricoton S.A. îl
primise de la Banca X).
(5’) La scaden ță achită suma (trasul plăte ște suma
beneficiarului).
(5’’) Se stinge crean ța.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010125CAMBIA
Opera țiuni cu cambie:
•Acceptarea de către tras
•Avalizarea
•Girarea/andosarea
•Scontarea /Forfetarea /Rescontarea
•Plata
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010126CAMBIA -LITIGII
•Posesor legitim al cambiei. Cesiune
(girare). Nu este posesor legitim al
cambiei persoana care nu justifică un șir
neîntrerupt de giruri, în condi țiile în care
ultimul gir este făcut de un girant , și nu de
ultimul giratar. Girantul nu mai putea
transmite drepturile izvorâte din cambie,
întrucât nu mai avea calitatea de posesor
legitim.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010127CAMBIA -LITIGII
•Potrivit art. 1/Lege a nr. 58/1934, cambia
trebuie să cuprindă , alături de alte
elemente, numele aceluia care trebuie să
plătească (tras), fără alte men țiuni, și doar
lipsa acestuia poate atrage nulitatea
cambiei, conform alin. 3 al aceluia și
articol.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010128BILETUL LA ORDIN
Biletul la ordin este un înscris prin care o
persoană numită emitent , se obligă să
plătească unei alte persoane , denumită
beneficiar , sau la ordinul acesteia o sumă
de bani, la scaden ță.
–Deci, în cazul biletului la ordin intervin două
persoane: emitentul (subscriitorul) care este
debitorul, cum părătorul și beneficiarul care
este creditorul, vâ nzătorul .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010129BILETUL LA ORDIN
Elementele esen țiale ale
BILETULUI LA ORDIN:
•denumirea de bilet la ordin;
•suma ( în cifre și litere) și
promisiunea de a plăti ;
•scaden ța, respectiv data la care
biletul la ordin trebuie plătit ;
•locul plă ții -localitatea și adresa
băncii unde urmează să se
efectueze plata;
•numele beneficiarului -persoana
care va încasa biletul la ordin
(vânzătorul /creditorul sau un ter ț
față de care acesta are de achitat
o datorie egală cu valoarea
biletului la ordin – de ex. un
furnizor al vânzătorului sau
banca vânzătorului fa ță de care
acesta are de achitat un credit);
•data și locul ( localitatea) emiterii;
•semnătura emitentului .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010130Circuitul biletului la ordin
EMITENT
Firma Compa S.A.
BENEFICIAR
Firma Prest -serv S.R.L.(1)
(2)
(3)
(4)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010131Circuitul biletului la ordin
(1) Între firma Compa S.A. și firma Prest -serv S.R.L. se
încheie contractul în valoare de 400.000.000 lei având ca
obiect construc ția unei hale de produc ție.
(2) Firma Compa S.A. în calitate de debitor (emitent) emite
biletul la ordin în favoarea firmei Prest -serv S.R.L. în
calitate de creditor (beneficiar).
(3) La scaden ță, firma Prest -serv S.R.L. prezintă biletul la
ordin pentru plată firmei Compa S.A.
(4) Firma Compa S.A. achită biletul la ordin și astfel își stinge
datoria pe care o avea la firma Prest -serv S.R.L.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010132BILETUL LA ORDIN -LITIGII
În cazul biletelor la ordin emise fărăacoperire în
banc ăde către un comerciant , nuexistăniciun fel
de sanc țiune de natur ăpenal ă; creditorul poate
doar săinvesteasc ăcu formul ăexecutorie acest
instrument de platăși sătreac ădirect la executare
silită, fărăsămai fienecesar ăderularea unui
proces pefond care presupune plata de taxe de
timbru la valoare .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010133BILETUL LA ORDIN -LITIGII
•Neprezentarea la plată . Imposibilitatea
constatării refuzului trăgătorului de a plăti ,
refuz care determină posibilitatea
declan șării executării silite (art. 41, cu
aplicarea art. 106 din Legea nr. 58/1934) .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010134BILETUL LA ORDIN -LITIGII
•Potrivit art. 105, alin. 1 din Legea nr.
58/1934 asupra cambiei și biletului la
ordin, nu v a fi socotit bilet la ordin, titlul
căruia îi lipse ște “semnătura emitentului ”.
•Biletul la ordin nu poate fi nul numai pentru
faptul că cuprinde denumirea prescurtată
a opozantei, atâta timp cât au fost
respectate cerin țele art. 104 pct. 7/Legea
nr. 58/1934.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010135DOCUMENTA ȚIE
•Cambia, biletul la ordin, cecul
•Cerere pentru avalizarea cambiei/biletului
la ordin
•Contract de forfetare/scontare bilete la
ordin
•Contract și notificare de cesiune a
drepturilor contractuale
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010136APLICA ȚII
În contractul de vânzare -cumpărare încheiat între firma Elodor
SRL din Constan ța (cont RO90RNCB5101000000000023,
deschis la BCR), în calitate de furnizor și firma VoxSRL din
Bucure ști (cont RO75CECE10046ROL0000024, deschis la BRD
–GSG), în calitate de cumpărător , se prevede plata mărfurilor
ce fac obiectul contractului (livrare în tran șă unică , la data de 10
mai 2008), în valoare de 100.000 lei, astfel:
–60% l a livrare, prin ordin de plată ,
–40% la 60 de zile de la livrare, prin bilet la ordin.
Preciza ți care sunt men țiunile obligatorii ale instrumentelor de
plată în cele două situa ții și circuitul acestora.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010137Centrala Incidentelor de Plă ți(CIP)
•incidentul de plată -neîndeplinirea întocmai și la timp a
obliga țiilor legale sau contractuale unei persoane legate
de decontarea unui instrument de plată -cec, cambie sau
bilet la ordin.
•Incidentele de plată majore se referă la situa țiile:
-în cazul cecului:
•cecul a fost emis fără autorizarea trasului ,
•cecul a fost refuzat din lipsă totală sau par țială de disponibil în
cont, în cazul
•prezentării la plată înainte de expirarea termenului de
prezentare,
•cecul a fost emis cu dată falsă sau îi lipse ște o men țiune
obligatorie,
•cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis „la purtător ”,
•cecul a fost emis de către un trăgător aflat în interdic ție
bancară ;
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010138Centrala Incidentelor de Plă ți(CIP)
-în cazul cambiei și al biletului la ordin:
•cambia fost scontată fără existen ța crean ței cedate în
momentul cesiunii acesteia (total sau par țial),
•biletul la ordin/cambia cu scaden ță la vedere a fost
refuzat/refuza tă din lipsă totală sau par țială de disponibil ,
în cazul prezentării la plată în termen,
•biletul la ordin/cambia cu scaden ță la un anume timp de
la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o
dată fixă a fost refuzat /refuza tă din lipsă totală sau
parțială de disponibil , în cazul prezentării la plată la
termen.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010139ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Acreditivul documentar – un angajament , prin
care o bancă , acționând la cererea și conform
instruc țiunilor unui client:
–trebuie să facă o plată către un ter ț sau la ordinul
acestuia sau trebuie să accepte și să plătească o
cambie trasă de un ter ț sau
–autorizează o altă bancă să efectueze opera țiunile
menționate mai sus (plata sau acceptarea și plata) sau
–autorizează o altă bancă să negocieze , pe baza
documentelor prevăzute în acreditiv și cu îndeplinirea
condi țiilor stipulate de acesta .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010140
PĂR ȚILE IMPLICATE ÎNTR-UN ACREDITIV
DOCUMENTAR:
•importatorul –cel care dispune deschiderea
acreditivului ( ordonatorul );
•exportatorul – cel care urmează să încaseze
contravaloarea acestuia ( beneficiarul
acreditivului );
•banca importatorului –cea care deschide
acreditivul și care își asumă obliga ția de a
efectua plata ( banca emitentă );
•banca exportatorului –care poate fi, în func ție
de instruc țiuni, notificatoare, negociatoare ,
plătitoare , confirmatoare .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010141ACREDITIVUL DOCUMENTAR
ELEMENTELE UNUI ACREDITIV
ordonatorul
beneficiarul
banca emitentă
banca avizatoare
natura angajamentul băncii emitente
valoarea
moneda de plată
marfa
cantitatea/pre țul
termen de livrare
termen de valabilitate
termen de prezentare a documentelor
domicilierea: pentru prezentarea documentelor ; pentru plată .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010142ACREDITIVUL DOCUMENTAR
ELEMENTELE UNUI ACREDITIV
confirmarea
documentele contra cărora se face plata
regimul transbordărilor
regimul livrărilor par țiale
condi ția de livrare
clauza de ramburs
regimul de suportare a comisioanelor
condi ția de plată (vedere/termen)
clauze speciale
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010143ACREDITIVUL DOCUMENTAR
MECANISMUL DE DERULARE AL UNUI ACREDITIV:
Dispozi ția de deschidere a acreditivului
Emiterea acreditivului
Notificarea (avizarea) acreditivului
Modificarea acreditivului (facultativ)
Utilizarea acreditivului:
prezentarea documentelor și controlul acestora;
remiterea documentelor la încasare;
solicitarea rambursării ;
achitarea documentelor de către banca emitentă .
ORICE ACREDITIV IREVOCABIL NU POATE FI ANULAT SAU MODIFICAT
FĂRĂ ACORDUL BĂNCII EMITENTE ȘI BENEFICIARULUI, PRECUM ȘI A
BĂNCII CONFIRMATOARE (DACĂ S -A SOLICITAT CONFIRMAREA AD)
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010144ACREDITIVUL DOCUMENTAR
1.Solicitarea de către client a deschiderii acreditivului
2.Deschiderea acreditivului
3.Notificarea beneficiarului cu privire la deschiderea acreditivul ui
4.Livrarea mărfurilor
5.Prezentarea documentelor și încasarea (acreditivul este domiciliat în țara
exportatorului – banca exportatorului este bancă plătitoare )
6.Remiterea documentelor și debitarea contului băncii importatorului
7.Remiterea documentelor pentru ridicarea mărfurilor de către impo rtator.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010145ACREDITIVUL DOCUMENTAR
CONTROLUL DOCUMENTELOR ÎN CADRUL UNUI ACREDITIV
-Băncile iau în considerare numai documente , nu marfa, calitatea ei
sau a serviciilor prestate (Art. 5Broșura 600 CCI –Paris)
-Formalismul acreditivului
-Băncile vor examina documentele cu o grijă rezonabilă pentru a
stabili că ele apar a fi în concordan țăcu termenii și condi țiile
acreditivului (Art. 1 4Broșura 600 CCI –Paris)
PRINCIPII DE VERIFICARE A UNUI SET DE DOCUMENTE:
-integralitate;
-conformitate cu termenii și clauzele acreditivului;
-concordan ța între documente;
-respectarea Regulilor și Uzan țelor Interna ționale
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010146ACREDITIVUL DOCUMENTAR
CONTROLUL FIECĂRUI ELEMENT AL ACREDITIVULUI
CONTROLUL FIECĂRUI DOCUMENT ÎN PARTE
RESPONSABILITATEA BĂNCILOR ÎN CONTROLUL DOCUMENTELOR
IMPORTAN ȚA MODALITĂ ȚII DE TRANSMITERE A DOCUMENTELOR LA ÎNCASARE
ÎN CAZURILE ÎN CARE ACREDITIVUL ESTE DOMICILIAT ÎN STRĂINĂTATE
F. IMPORTANT! „Decizia privind eventualul refuz al documentelor trebuie luată într-un
termen rezonabil de către banca emitentă (maximum 5zile bancare ) și comunicată păr ții
de la care a primit documentele ”. (Art. 1 4Broșura 600 CCIP)
F. IMPORTANT! În refuz trebuie să se regăsească :
formulat clar, fără echivoc refuzul de plată
formulate expres discrepan țele
men țiunea expresă că documentele sunt ținute la dispozi ția băncii
furnizorului sau vor fi returnate
DISCREPAN ȚE ÎN DOCUMENTE
genuri de discrepan țe
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010147ACREDITIVUL DOCUMENTAR DE IMPORT
INFORMA ȚII DIN CEREREA DE DESCHIDERE A ACREDITIVULUI
Precizarea dacă acreditivul este revocabil sau irevocabil
Tipul acreditivului (de e x. transferabil sau nu)
Se solicită băncii avizatoare să -și adauge confirmarea? Cine suportă costurile
confirmării ?
Precizarea modalită ții de transmisie ( letric , SWIFT)
Precizarea băncii beneficiarului
Adresa exactă și completă a beneficiarului acreditivului
Valoarea acreditivului: fi xă, maximă , „circa ”.
Termenul de valabilitate
Termenul de prezentare a documentelor
Domicilierea acreditivului
Documentele cerute pentru efectuarea plă ții
Documentele cerute pot fi prezentate de beneficiarul acreditivul ui?
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010148ACREDITIVUL DOCUMENTAR DE IMPORT
INFORMA ȚII DIN CEREREA DE DESCHIDERE A ACREDITIVULUI
Documentul de asigurare care acoperă riscuri speciale să le deta lieze, care sunt
acelea?
Specificarea condi ției de livrare
Documentul de transport să fie în concordan ță cu condi ția de livrare stipulată în
contract și acreditiv
Descrierea mărfii (comple tă și exactă )
Toleran ța la cantitate
Regimul transbordărilor (admise/ interzise )
Regimul livrărilor par țiale (admise/ interzise )
Este supus L/C, Regulilor și Uzan țelor Interna ționale (Bro șura 600 CC IP)?
Cererea de deschidere a L/C este semnată de persoanele autorizate ?
Deschiderea acreditivului de import presupune existen ța în contul clientului,
ordonator al acreditivului, a dispo nibilită ților valutare necesare acoperirii
acreditivului și comisioanelor aferente.
Ordinele de plată documentare (condi ționate) se supun acelora și reguli ca și
acreditivul.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010149INCASSO DOCUMENTAR
Incasso -ulreprezintă transmiterea de către
bănci a documentelor comerciale și
financiare, în baza instruc țiunilor primite,
pentru:
–a obține plata și/sau acceptarea,
–a livra documente contra plată și/sau contra
acceptare sau
–a livra documente în alte condi ții.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010150INCASSO DOCUMENTAR
PĂR ȚILE IMPLICATE ÎNTR-UN INCASSO DOCUMENTAR:
-Remitent (ordonator, exportator);
– Banca remitentă ;
-Banca prezentatoare /banca însărcinată cu încasarea
documentelor de la importator;
-Trasul (importatorul).
CLASIFICAREA INCASSO -urilor :
-Incassoul simplu –incasso de documente financiare
neînsoțite de documente comerciale;
-Incassoul documentar –incasso de documente comerciale
însoțite sau nu de documente financiare.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010151INCASSO DOCUMENTAR
Instruc țiunile pe care exportatorul trebuie să le dea băncii sale
(banca remitentă )
Denumirea și adresa băncii prezentatoare ;
Numele și adresa completă a trasului ;
Condi țiile de eliberare a documentelor -documentele trimise la
încasare pot fi:
cu plata la vedere documente contra plată ;
cu plata la termen documente contra acceptare .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010152INCASSO DOCUMENTAR
Instruc țiunile pe care exportatorul trebuie să le dea băncii
sale (ban ca remitentă ):
Eventualele instruc țiuni de protest de neplată sau de
neacceptare;
Cine suportă costurile formalită ților de protest;
Regimul de suportare a comisioanelor și taxelor bancare;
Instruc țiuni de returnare sau redirijare a documentelor.
Controlul documentelor remise la încasare -un control
rezonabil
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010153INCASSO DOCUMENTAR
MECANISMUL DE DERULARE A UNUI INCASSO DOCUMENTAR:
Încheierea contractului comercial – prin care partenerii convin la
capitolul decontări „plata prin incasso documentar ”;
Livrarea mărfii de către exportator ;
Prezentarea documentelor de către exportator băncii sale cu
instruc țiunile de remitere la încasare;
Banca remitentă trimite documentele la încasare băncii
importatorului
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010154INCASSO DOCUMENTAR
MECANISMUL DE DERULARE A UNUI INCASSO DOCUMENTAR (cont .):
Notificarea importatorului de către banca sa la primirea documen telor;
Documentele contra plată sau acceptare a cambiei (func ție de instruc țiunile
primite);
După efectuarea plă ții/acceptării cambiei importatorul , în posesia
documentelor, ridi că marfa ;
Banca importatorului virează banii băncii exportatorului care c reditează
contul clientului său .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010155INCASSO DOCUMENTAR
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010156CARDU RI
Instrument de plată electronică -un suport de informa ții standardizat, securizat și
individualizat, care permite de ținătorului său să utilizeze disponibilită țile băne ști proprii,
dintr-un cont deschis pe numele său , ori să utilizeze o linie de credit , în limita unui plafon
stabilit prealabil, deschi să la emitent în favoarea titularului cardului în vederea efectuării
următoarelor opera țiuni:
–Retragere de numerar prin ATM -uri;
–Plata bunurilor și serviciilor achizi ționate prin intermediul POS;
–Transferuri de fonduri între conturi.
Trăsături comune :
–Sunt realizate din material plastic și au dimensiuni standard (54 mm x 86 mm);
–Pe fa ța fiecărui card se află numele și sigla emitentului ( bancă sau altă organiza ție);
–În partea de jos se află embosate numărul de cont al de ținătorului de card , numele
acestuia și data expirării ;
–O hologramă tridimensională pe fa ța cardului;
–O bandă magnetică pe verso -ul cardului;
–Spațiu destinat semnăturii sub banda magnetică ;
–proprietatea emitentului ,nu a de ținătorului respectarea regulilor impuse de emitent.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010157Părțile implicate
–Posesorul cardului.
–Comerciantul (solici tă autorizarea plă ții).
–Banca acceptatoare (banca cu care titularul de card a
semnat contract de card și unde se află contul de
card).
–Institu ția care de ține licen ța cardului respectiv ( ex.
VISA, etc .) realizează legătura între banca emitentă și
cea care acceptă cardul .
–Centrul na țional de procesare ( în România –
ROMCARD).
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010158Tipuri de carduriTipuri de carduri
••Card de debit Card de debit ––cardul cardul care permitcare permit eeefectuareaefectuarea
de plde pl ăățți i șși/saui/sau retrageriretrageri de de numerarnumerar îîn n limitalimita
fondurilorfondurilor propriiproprii depusedepuse îîn n contulcontul de card. Dede card. De șși i
esteeste folositfolosit maimaiales ales pentrupentru îîncasareancasarea salariilorsalariilor
((fiindfiind alimentatalimentat de cde căătretreangajatorangajator ), ), poatepoate fifi
alimentatalimentat șși de ci de c ăătretreposesorposesor , , oricoricâândnd, de la , de la oriceorice
agenagen țție/sucursalie/sucursal ăăa ba băănciinciiemitenteemitente ..
••MajoritateaMajoritatea cardurilor de debitcardurilor de debit pot pot fififolositefolosite atatâât t
îîn n țțararăă,,ccâât t șși i îîn n strstrăăininăătatetate, at, atâât t pentrupentru tranzactranzac țții ii
la la comerciancomercian țții,,ccâât t șși i pentrupentru retrageriretrageri de de numerarnumerar ..
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010159Tipuri de carduriTipuri de carduri
••Card de credit Card de credit –oriceorice persoanpersoan ăăcare care poatepoate face face dovadadovada
unuiunui venitvenit cert cert șși constanti constant ..Plafonullafonul de de creditarecreditare esteeste
stabilitstabilit de cde căătretrebancabanca emitentemitent ăăîîn n urmaurma unuiunui evaluevalu ăăriri
((scoringscoring )), , șși i poatepoate fluctuafluctua de la 3 pde la 3 p âânnăăla 6 la 6 veniturivenituri
lunarelunare netenete..
••PProcedurarocedura șși i documentadocumenta țțiaiasolicitatsolicitat ăăde bde băăncincipentrupentru
obobțținereainerea cardurilor de credit cardurilor de credit suntsunt aceleaacelea șși cu i cu celecele
pentrupentru accesareaaccesarea unuiunui credit, credit, șși i implicimplic ăăinclusivinclusiv verificverific ăăriri
îîn n BiroulBiroul de Credit de Credit șși i îîn n CentralaCentrala RiscurilorRiscurilor BancareBancare . .
••Avantajul:Avantajul: pperioadaerioada de de gragrațțieie–perioadaperioada pentrupentru carecare
bancabanca nu nu percepepercepe dobdobâândndăăpentrupentru creditulcreditul utilizatutilizat ..
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010160Func țiile cardurilor
–retragere de fonduri : se realizează cu ajutorul
ATM -uluisau direct de la ghi șeele băncilor .
–plată:de ex.: plăți internet , comercian ți.
–de credit : titularul poate efectua plă ți chiar
dacă nu are disponibilită ți în cont.
–garanție: garantează plă ți pentru furnizori,
prestatori de servicii.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010161Avantajele și dezavantajele utilizării cardurilor
Avantaje:
•Ușurință în utilizare și comoditate;
•Procurare de numerar prin automatele bancare evitându -se schimbul valutar;
•Nu mai se justifică de ținerea de numerar în cantită ți mari;
•În caz de pierdere, furt –disponibilul este protejat dar aten ție PIN;
•Verificare rapidă a identită ții titularului, cardului și validarea opera țiunii;
•Elimină plata prin instrumentele clasice și greoaie;
•Reducerea plă ților în numerar;
•Se reduce consumul de hârtie la nivelul imprimantelor la bănci ;
•Reducerea cheltuielilor legate de efectuarea plă ților;
•Comisioanele percepute comercian ților venit pentru bănci ;
•Plata taxelor, impozitelor prin card;
•Reducerea masei monetare.
Dezavantaje:
•Costul ridicat al ATM -urilor și POS -urilor ;
•Recuperarea greoaie a acestor investi ții;
•Reticen ța utilizatorilor și comercian ților fa ță de aceste instrumente .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010162Emiterea și acceptarea cardurilor
•Emiterea cardurilor
-Proiectarea și lansarea cardurilor:
»Studii de fezabilitate;
»Strategie de pătrundere pe pia ță;
»Investi ție în echipamente și soft.
-Solicitarea unui card:
»Cererea de emitere a cardului;
»Comunicarea aprobării sau respingerii cererii .
-Încheierea contractului de emitere card;
-Deschiderea și alimentarea contului de card;
-Eliberarea cardului, PIN-uluiși instruc țiunilor de utilizare.
•Acceptarea cardurilor -o succesiune de opera ții care în final permit
titularului cardului achitarea produselor și serviciilor achizi ționate.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010163Carduri –Documenta ție
-pentru cardurile de debit:
•Cererede deschidere de cont și solicitare de
card
-pentru cardurile de credit:
•Cerere -contract privind emiterea cardului de
credit;
•Acord de transmitere , prelucrare șiconsultare a
bazei de date la Centrala Riscurilor Bancare;
•Adeverin ță de salariu și vechime în muncă ;
•Notificare de aprobare Card de Credit
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010164Carduri -Litigii
••Litigii potenLitigii poten țțiale iale ––deficiendeficien țțe operae opera țțiuni iuni
carduri:carduri:
–tranzactranzac țții debitate de mai multe ori;ii debitate de mai multe ori;
–blocare card blocare card îîn ATM;n ATM;
–neeliberare numerar la ATM, deneeliberare numerar la ATM, de șși i
sumele respective au fost blocate sumele respective au fost blocate îîn cont;n cont;
–imposibilitatea de a efectua tranzacimposibilitatea de a efectua tranzac țții ii
onon–line;line;
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010165Carduri -Litigii
••Litigii potenLitigii poten țțiale iale ––deficiendeficien țțe operae opera țțiuni carduri:iuni carduri:
– emitere card de credit fără o solicitare din emitere card de credit fără o solicitare din
partea consumatorilor;partea consumatorilor;
– refuzul băncii de a prelungi linia de credit fără refuzul băncii de a prelungi linia de credit fără
motivare;motivare;
– modificarea sumei limită de retragere de la modificarea sumei limită de retragere de la
ATM fără notificarea clienATM fără notificarea clien țților;ilor;
– informare incompletă a consumatorilor cu informare incompletă a consumatorilor cu
privire la tarife privire la tarife șși comisioane aferente i comisioane aferente
cardurilor de credit.cardurilor de credit.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010166Carduri -Litigii
•Banca trebuie să notifice consumatorul cu 30 de zile
înainte de expirarea perioadei ini țiale, în vederea
formulării de către consumator a unei op țiuni de
prelungire a acestuia.
•În cazul cardurilor de debit, nu este necesară notificarea
cu 30 de zile înainte de expirarea contractului, având în
vedere faptul că respectivul client nu este afectat de
prelungirea automată a contractului , ci chiar avantajat.
•Dacă regulamentele privind opera țiunile cu carduri
prevăd termene mai mari de 15 zi le, i se va comunica
clientului un răspuns prin care se va men ționa termenul
maxim până la care se poate prelungi cercetarea
reclama ției.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010167E-BANKING
•Băncile au început să folosească canalele
electronice pentru a primi instruc țiuni și a-
și livra produsele și serviciile către proprii
clienți-Electronic Banking ( E-banking ) cu
formele sale :
–Home -Banking și
–Internet -Banking
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010168HOME -BANKING
•Instrument de plată la distan ță ce se
bazează pe o aplica ție software a
emitentului instalată la sediul de ținătorului ,
pe o sta ție de lucru individuală sau în
rețea.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010169INTERNET BANKING
•Canal de distribu ție electronic utilizând re țeaua
Internet
•Servicii principale :
–Activită ți bancare multiple :
Primirea informa țiilor despre: conturi curente, depozite la termen,
credite; rata de schimb pentru valute; valoarea dobânzii pentru
depozite; condi țiile pentru deschiderea diferitelor tipuri de
conturi, informa ții despre servicii și produse bancare.
Realizarea plă ților prin ordine de plată în moneda locală către
partenerii de afaceri, furnizori, institu ții de stat etc.
Generarea instruc țiunilor de schimb valutar Monedă locală /
Valută sau Valută /Valută
Realizarea plă ților către reziden ți sau nereziden ți
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010170Administrarea bazei de date ce con ține beneficiarii plă ților
Primirea extraselor de cont la cerere
Realizarea opera țiilor prin card (Virtual POS) în timp real – ordine de plată ,
plăți, depozite, opera țiuni cu carduri bancare.
Solicitarea anumitor detalii, în cazul în care beneficiarul se află pe lista
celor cu interdic ție la plată
Generarea ordinelor de plată globale (salarii sau alte contracte încheiate cu
banca)
Plăți la termen, ordine de transfer
Constituire saulichidare depozite
Opera țiuni de gen Home -Banking pentru persoane juridice
–Informa ții statice sau dinamice (de produs sau financiare) care
asigură o interac țiune extinsă cu clientul , sisteme de tip CRM integrate,
colectare de date, răspunsuri interactive prin stabilirea unor fluxuri de
proces prestabilite.
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010171•Servicii conexe :
mesagerie imediată (Instant Messaging -IM), permi țând
alerte în timp real și opera țiune cu și de la portal;
e-mail –alerte și informa ții transmise de către bancă spre
client.
•Identificarea utilizatorului se efectuează pe trei
paliere:
1. Numele de identificare a clientului –username .
2. Parola utilizatorului -password (cu op țiunea de a fi
schimbată de utilizator când consideră necesar )
3.Cod secret care poate fi:
–uncod PIN, d acă se folosesc dispozitive criptografice de tip
token /smartcard
–o secven ță aleatoare prin combina ția unor caractere de pe un
grid card sau din numărul de emitere a unui card bancar
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010172MOBILE BANKING
•oferă utilizatorilor , la cerere, acces în timp real la
informa țiile financiare personale (interogarea
soldului contului, lista ultimelor tranzac ții, transfer de
fonduri, alerta în cazul unei utilizări frauduloase a
cardului ),utilizând propriul telefon mobil.
•consumatorii trebuie să încarce o aplica ție pe
propriul telefon, trimi țând un mesaj text către un
cod scurt, contactând prin telefon operatorul
local sau unitatea bancară unde utilizatorul este
client. O da tă înregistra ți și autentifica ți,
consumatorii vor avea acces la propriile conturi
indiferent de locul în care se află .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010173LITIGII GENERALE
•Băncile trebuie să cerceteze reclama țiile
primite de la consumatori, să le repare
prejudiciul creat, da că este cazul și să le
răspundă în termen de 15 zile de la
depunerea reclama țiilor la sediile băncilor .
•Toate costurile pe care banca va trebui să le
suporte în cazul în care ar fi implicată într-un
litigiu între bancă și client sau între un client
și o ter ță parte vor fi recuperate de la client .
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
iulie 2010174EVITAREA FRAUDELOR ÎN TRANZAC ȚIA COMERCIALĂ
−cunoa șterea partenerului de afaceri este esen țială;
−mărfurile nu trebuie expediate /serviciile prestate numai pe promisiuni
de plată ;
−plata contra documente nu poate oferi protec ție împotriva unei fraude
în cazul unui partener/ bănci necunoscut /e.
ELEMENTE CE ȚIN DE LEGISLA ȚIE:
−modul de solu ționare a eventualelor litigii;
−legisla ția aplicabilă ;
−reprezentarea juridică în instan țe;
−existen ța unui cadrul juridic, legislativ care protejează tranzac țiile
comerciale (cod comer cial, reg lementări valutare , reglementări
vamale, etc.).
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: produsele și serviciile bancare Curs introductiv adresat mediatorilor INSTITUTUL BANCAR ROMÂN iulie 20102 1.Sistemul bancar din România 1.1. Cadrul… [606043] (ID: 606043)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.