PRODUSE TURISTICE TEMATICE ÎN OLTENIA Coordonator științific Lect.univ.dr. Amalia Niță Absolvent Roberta-Ionela Mitrăchioiu CRAIOVA, 2020 CUPRINS… [302447]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Lect.univ.dr. Amalia Niță

Absolvent: [anonimizat]-Ionela Mitrăchioiu

CRAIOVA,

2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

PRODUSE TURISTICE TEMATICE ÎN OLTENIA

Coordonator științific

Lect.univ.dr. Amalia Niță

Absolvent: [anonimizat]-Ionela Mitrăchioiu

CRAIOVA,

2020

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea “Produse turistice tematice în Oltenia” [anonimizat]-teritoriale, respectiv județele suprapuse peste aceasta.

[anonimizat]-vest a României, [anonimizat], [anonimizat]-vest. Oltenia este alcătuită din 5 județe: [anonimizat]-[anonimizat]. Pe teritoriul acestor județe se află 40 de orașe și 408 comune.

[anonimizat], regiunea beneficiază de peisaje diversificate și atracții de diferite tipuri (chei, peșteri, păduri, câmpii).

La fel de impresionant ca și cadrul natural este și patrimonial cultural care are un rol important în atragerea turiștilor datorită obiceiurilor și tradițiilor păstrate încă vii în multe sate. [anonimizat], sunt și ele importante pentru turismul în zona Olteniei.

Turismul cultural și religios reprezintă altă activitate ce a [anonimizat], atât în zonele rurale cât și în zonele urbane. [anonimizat], turismul religios are o importanță deosebită. Toate acestea creează patrimoniul turistic al regiunii.

[anonimizat], pretabile pentru dezvoltarea viitoare a zonei. [anonimizat], etnografice, culturale și naturale ce pot sprijini această activitate turistică din Oltenia.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE TEORETICE

1.1. Turismul – principii, [anonimizat], [anonimizat], pentru o [anonimizat], de petrecere a [anonimizat], bucurându-se de toate resursele turistice de care dispun statele ([anonimizat]).

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-psihică.

Primul care a încercat o definire a turismului este E. Guy Treuler (1880) care spunea că turismul este ”[anonimizat] a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a [anonimizat], industriei și perfecționării mijloacelor de transport” (Simon et al., 2009, pag. 11).

Primele încercări de definire și caracterizare a turismului au apărut în Anglia, în a doua jumătate a secolului XIX. Etimologic, cuvântul ”turism” provine din termenii englezi ”tour” (călătorie) sau ”to tour”, ”to make a tour” (a călători, a face o călătorie), desemnând acțiunea de voiaj în Europa, în special în Franța (Holloway, 1994, pag. 1 citat de Nedelea et al., 2014, pag. 62).

Cu ajutorul unor serii de principii, metode și mijloace de studiu comune întregului conglomerat de științe geografice, dar și unele metode și mijloace proprii, specifice, geografia turismului a elaborat următoarele:

Principiul I, cel al spațialității, utilizează în cercetarea fenomenului turistic, ca primă metodă, observarea, iar ca mijloc de reprezentare descrierea. Scopul acestei proceduri se concretizează în redactarea modelului descriptiv, utilizat la scară largă în practica turistică de informare și popularizare a masei de turiști. Investigația propriu-zisă se folosește și ea de acest model în accentuarea unor elemente calitative ale fenomenului turistic, dificil de estimat cantitativ și de integrat în formule de natură matematică.

Fig. 1.1. Raporturile de integrare-subordonare dintre

principiile și mijloacele de studiu ale Geografiei tusismului

Sursa: Cocean, Dezsi, 2009

Un alt principiu, cel al cauzalității, administrează cercetarea în domeniu și are scopul de a clarifica condițiile genezei, afirmării și evoluției proceselor turistice. Turismul se prezintă astfel ca un efect al acțiunii unor cauze independente sau grupate într-un ansamblu cauzal ce trebuie descifrate și cunoscute. Ca metodă de lucru, se apelează, de regulă, la analiza detaliată a fenomenelor, realizată prin explicație, ce poate lua forma unui model matematic.

Al treilea principiu este integrarea fenomenelor proprii în diferite structuri logice care au atribuția de a arăta aspecte obiective, logice. Integrarea presupune prezența, ca metodă, a sintezei, iar ca mijloc de operare a reprezentării grafice ce va dirija la alcătuirea modelului cartografic ca etapă finală a demersului științific.

”Se observă interdependența logică stabilită atât pe plan ierarhic, pe verticală, între anumite tipuri de principii, metode, mijloace și forme de modelare, cât și pe orizontală, la nivelul aceleiași structuri (care crește în complexitate de la un stadiu la altul), principiul spațialității constituind suportul principiului cauzalității, iar acesta din urmă favorizând aplicarea principiului integrării. Similar pot fi decelate interrelațiile de ierarhizare la nivelul metodelor, mijloacelor și formelor de modelare a fenomenelor turistice.” (Cocean, Dezsi, 2009, p. 14).

Cămășoiu (1994) spunea că “obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un optim al interacțiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental și tehnologic. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltări de lungă durată care poate fi susținută de cele patru sisteme. Pentru ca modelul să fie operațional, trebuie ca această susținere sau viabilitate să fie aplicabilă la toate subsistemele ce formează cele patru dimensiuni ale dezvoltării durabile, adică plecând de la energie, agricultură, industrie și până la investiții, așezări umane și biodiversitate” (citat de Nedelea et al., 2014).

1.2 Produsele turistice – caracteristici

„Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor și serviciilor indispensabile bunei desfășurări a activităților de agrement și de tratament. Sfera produsului turistic cuprinde elemente care “se consumă și se reciclează”. Mereu produsul turistic trebuie să aibă un corespondent financiar.” (Popescu et al., 2015, p. 105).

Motivația fundamentală a fenomenului turistic se bazează în principal pe însușirile atractive ale fondului turistic natural și antropic, nu sunt un produs al acestuia. Specificitatea și originalitatea reprezintă următoarea trăsătură, prin aceasta produsul turistic își asigură o viață proprie legată îndeosebi de aria de proveniență.

Putem spune că produsul turistic care este sinonimul noțiunii de ofertă, reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor oferite de o firmă de profil, sau, altfel spus, tot ceea ce se cumpără de către turiști (transport, cazare, masă, etc.).

Următoarele elemente, în combinație, definesc produsul turistic:

-elementele de atractivitate (resurse turistice naturale și antropice) pe care le oferă o zonă (destinație dată);

-serviciile specifice și nespecifice (rezultat al acțiunii forței de muncă asupra bazei materiale generale și specifice) (Fig. 1.2.).

Fig. 1.2. Componența produsului turistic

“Produsul turistic este, deci, o formă de comercializare a ofertei turistice, elementele sale componente (transport, cazare, alimentație, agrement, tratament balnear, etc.) putându-se comercializa sub formă de pachet turistic sau separat. Între componentele produsului turistic există o relație de interdependență. Fiecare dintre acestea având un rol important în crearea satisfacției clienților” .

„În funcție de motivația călătoriei, perioada și particularitățile segmentului de turiști, ponderea celor două grupe – elemente de atractivitate și prestațiile de servicii, diferă. De exemplu, există produse turistice în componența cărora primează elemente de atractivitate (practicarea curei heliomarine: marea, soarele, temperatura apei, turismul cultural) și altele în cadrul cărora primează serviciile (turism de congrese, turism de afaceri).” (Popescu et al., 2015, p.106).

Leiper (1990) a considerat că “produsul turistic este întotdeauna privit din perspectiva unui turist/consumator și ar trebui să includă toate părțile unei călătorii. Acesta poate fi consumat înainte, în timpul sau după călătorie. Anumite confuzii apar atunci când produsul este confundat cu o destinație, de fapt ar trebui să fie într-o anumită relație cu destinația, deoarece acesta din urmă poate oferi mai multe produse turistice”.

”Industria turismului este privită ca fiind, prin specificul său, legată de mediu mai mult decat alte industrii, întrucât mărimea și prezența ei au determinat un impact negativ major asupra mediului de natură fizică, dar și socială. În consecință, a apărut necesitatea unei conduceri noi, profesionale a turismului care să atragă mai mult guvernele și partenerii din sectorul privat și public pe baza unor principii de dezvoltare durabilă și anume:

• Mediul are o valoare intrinsecă deosebit de mare pentru turism, de care trebuie să se bucure și generațiile viitoare;

• Turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să beneficieze:

→ mediul ambient

→ comunitățile locale

→ vizitatorii; (Fig. 1.3)

Fig. 1.3. Beneficiarii turismului

Sursa: prelucrare Popescu et al., 2015

• Relația dintre mediu și turism poate fi dezvoltată astfel încăt mediul să susțină activitatea turistică pe termen lung, turismul, la rândul său, fiind obligat să nu cauzeze prin derularea sa degradarea mediului înconjurător;

• Dezvoltarea activității de turism trebuie să respecte caracteristicile ecologice, sociale, economice, culturale ale spațiului geografic în care se desfășoară;

• Scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiștilor cu cele ale destinațiilor și gazdelor acestora;

• Industria turistică, guvernele, autoritățile responsabile cu protecția mediului și organismele internaționale trebuie să respecte aceste principii și să conlucreze pentru a le pune în practică.” (Popescu et al., 2015, p. 79-80).

CAPITOLUL 2

REPERE GEOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE ALE OLTENIEI

2.1. Localizare geografică

Oltenia este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din România, cu o suprafață de 2.921.169 ha (Fig. 2.1).

Fig. 2.1 Localizarea geografică a regiunii Oltenia în cadrul României

Reprezintă una din provinciile istorice ale Țării Românești și este situată în partea de sud-vest a României, fiind mărginită de Bulgaria la sud, de regiunea de dezvoltare Muntenia la est, de regiunea Centru în partea de nord, de regiunea Vest in vest și Serbia în sud-vest. Oltenia este alcătită din 5 județe: în partea de nord județul Vâlcea și Gorj, în sud-est Mehedinți, iar în sud se află Dolj și Olt. Pe teritoriul acestor județe se află 40 de orașe și 408 comune.

2.2. Cadrul natural

”În limitele actuale ale Olteniei, cadrul natural se caracterizează prin varietate (Fig 2.2), dispunere în trepte a reliefului și condițiilor bio-pedo-climatice, rețea hidrografică densă care a favorizat circulația și permanentizarea populației.” (Popescu et al., 2015, p. 19).

Fig. 2.2. Cadrul natural al regiunii Sud-Vest Oltenia.

”Fondul turistic natural cuprinde componentele fizico-geografice de pe un teritoriu, care exercită o atracție diferită asupra potențialilor turiști. Pentru o valorificare îndelungată a sa din punct de vedere turistic, sunt necesare măsuri de protecție pentru conservarea acesteia. Pentru turism, suportul principal îl reprezintă mediul natural, de care a depins și depinde încă. Un loc turistic apare numai acolo unde există condiții favorabile de mediu sau elemente spectaculoase.” (Popescu et al., 2015, p. 20).

Peisajul reprezintă o necesitate turistică fundamentală, toată publicitatea turistică sprijinindu-se pe imaginea care reflectă peisajul tipic al zonei respective, acesta făcând parte din ambiția pe care o caută clientela turistică.

2.2.1. Relieful

Formele de relief, care sunt primele elemente puse în discuție în ceea ce privește cadrul natural, sunt reprezentate în regiune de zonele joase și de dealuri, dar și munți. Nordul Olteniei este muntos, la sud de Carpați se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un șir de dealuri, în nord-vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea Severin, la sud de Subcarpați se află Podișul Getic, în sudul Olteniei se află Câmpia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Câmpiei Române.

Munții, care ocupă nordul zonei Oltenia sunt reprezentați de Parâng (la est de râul Jiu) (fig. 2.3.) și Retezat-Godeanu (la vest de râul Jiu) (fig. 2.4.).

Fig. 2.3 Masivul Parâng și localizarea sa în cadrul regiunii Oltenia

Fig. 2.4 Masivul Retezat-Godeanu și situarea sa geografică în cadrul regiunii Oltenia

2.2.2. Resursele hidrografice

Al doilea element al cadrului natural, cu o pondere majoră în atractivitatea unei regiuni, este reprezentat de resursele hidrografice. Dunărea formează limita sudică a zonei, așadar, rețeaua hidrografică a Olteniei este formată în totalitate de râuri tributare Dunării, printre cele mai importante numărându-se Oltul, Jiul, Cerna și numeroșii afluenți de gradul doi și trei, având sectoare spectaculoase de chei și defilee (fig. 2.5.).

Cele mai importante râuri sunt domenii de practicare a turismului recreativ bazat pe înot, navigație de agrement și pescuit sportiv. Cele mai complexe amenajări pentru înot și plajă se află de-a lungul Dunării, la Orșova, Drobeta Turnu-Severin, la Cetate (Dolj) și la Calafat-Bascov.

Fig. 2.5 Rețeaua hidrografică a Olteniei

”Lacurile cu valoare deosebită pentru turism sunt cele naturale – glaciare (Gâlcescu, Izvorul Muntelui în munții Parâng), lacul carstic de la Zăton, lacurile sărate de la Ocnele Mari și Ocnița, la care se adaugă în Lunca Dunării o salbă de lacuri, denumite popular bălți, în care Dunărea trimite excesul de apă în timpul primăverii și la viituri. ” (Popescu et al., 2015, p. 25).

2.2.3. Clima

Climatul regiunii este temperat-continental moderat, excepție făcând județul Mehedinți care are un climat temperat-continental moderat cu influențe submediteraneene. Iarna apar mase de aer umede și calde de origine mediteraneeană și oceanică, ceea ce face ca acest anotimp al anului să fie unul mai blând. De asemenea, sunt prezente cantități mari de precipitații: lapoviță, cu ninsori și fenomene de îngheț mai puțin frecvente și intense.

Precipitațiile ce cad anual variază de la 1200 mm în zona montană până la 500-600 mm în sudul regiunii, unde se înregistreaza sub 400 mm în lunca Dunării, dar și fenomene de risc climatic, precum secetele, care afecteaza nu numai turismul, ci și întreaga activitate socio-economică.

Temperatura medie anuală variază de la 11,2°C în punctul extrem sudic (orașul Corabia) la 9,8°C în partea de nord a regiunii (https://www.adroltenia.ro/ ).

2.2.4. Solurile

Regiunea Sud-Vest Oltenia este caracterizată printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol predominante sunt: soluri argiloase, soluri de pădure brun și brun roșcate, soluri de tip cernoziom și soluri aluvionare. Solul aluvionar de luncă este favorabil culturilor legumicole, solurile brun-roșcate se găsesc în general în zonele viticole colinare iar solul brun-roșcat de pădure este favorabil culturilor mari agricole și plantelor tehnice. Merită menționată existența în sudul regiunii a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. Zona este specifică culturii pepenilor galbeni și roșii și unor specii de pomi fructiferi cu un potențial ridicat de adaptabilitate precum piersicul, caisul, nectarinul, și un soi de cartof dulce, nou aclimatizat (https://www.adroltenia.ro/ ).

2.2.5. Vegetația. Fauna

Vegetația este reprezentată de păduri de foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei etc.) ce urcă până la 1000-1400 m și păduri de conifere până la 1800 m (brad, molid, pin, zadă etc.), dar și de stepă. Din punctul de vedere al vegetației naturale, cea mai mare parte a regiunii se încadrează în zona de cîmpie (și Lunca Dunării) și pădure, zonă care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae, subzona fagului și subzona pădurii de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1800 m altitudine, întâlnim zona pădurilor alpine. În corelație cu unitățile de relief s-a realizat și etajarea vegetației. În partea sudică a regiunii apare zona de silvostepă, pădurile fiind alcătuite din stejar brumăriu și stejar pufos dar și alte foioase ca ulmul, carpenul, jugastrul, arțarul tătăresc, teiul argintiu, stejarul pedunculat și frasinul. Pe alocuri apar și arborete ca păducel, măceș, sânger, lemn câinesc și porumbar. În poienile acestor păduri se dezvoltă pajiștile compuse din păiușuri, sadină, rogoz, sânziene galbene, etc.

Din punct de vedere al vegetației naturale ierboase predomină speciile mezofite acidofile. Un loc aparte îl ocupă prezența pe pantele calcaroase adăpostite și însorite a castanului comestibil asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile, xerotermofile (corn, mojdrean, lemn câinos, dârmox, păducel, scumpie, liliac sălbatic etc). Fauna este interesantă din punct de vedere cinegetic, fiind bogată si variată, aici întâlnindu-se cerbi, căprioare, vulpi, urși, mistreți, râși, capra neagră, etc. În zona mehedințeană, datorită influențelor climatic sudmediteraneene, întâlnim elemente de vegetație submediteraneană: migdal, smochin, laleaua de cazane, magnolia, etc dar și faună submediteraneană: scorpionul, broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, etc. Dintre păsări sunt prezente ierunca, sturzul de vâsc, acvila țipătoare mică, fazanul, gâscă, rața, potârnichea, etc.. Sunt și păsări cântătoare (privighetoarea, mierla) dar și migratoare. În pâlcurile de păduri trăiesc păsări ce cuibăresc în coroanele arborilor precum fâsa, grauri etc. Dintre răpitoare amintim șoimul rândunelelor, vânturelul de seară (https://www.adroltenia.ro/).

2.3. Cadrul economic și social al Olteniei

În ceea ce privește populația rezidentă în cele 5 județe ale Olteniei, (fig 2.6) situația analizată conform bazei de date statistice TEMPO Online evidențiază evoluția populației pe cei trei ani de referință.

Fig. 2.6. Evoluția demografică în Oltenia (2013-2019)

Sursa: prelucrare date INS (www.insse.ro), 2020

Se poate observa că de-a lungul celor trei ani, în toate județele este reprezentată o mică scădere a populației. De exemplu Gorj, cu o populație de 336995 locuitori în anul 2013, ajunge la 315494 în anul 2019.

În ceea ce privește situația demografică pe sexe, în Oltenia, (fig. 2.7) situația analizată conform bazei de date statistice TEMPO Online, evidențiază evoluția populației pe cei trei ani de referință.

Fig. 2.7. Situația demografică pe sexe (2013-2019) în Oltenia

Sursa: prelucrare date INS (www.insse.ro ), 2020

Se poate observa că de-a lungul celor trei ani, populația de genul feminin a depășit semnificativ populația de sex masculin.

În ceea ce privește situația demografică pe medii în Oltenia, fig 2.8. prezintă situația analizată conform bazei de date statistice TEMPO Online pe cei trei ani de referință.

Fig. 2.8. Situația demografică pe cele două medii (urban și rural) în perioada 2013-2019 în Oltenia

Sursa: prelucrare date INS (www.insse.ro ), 2020

Se poate observa că de-a lungul celor trei ani numărul persoanelor din mediul rural depașește numărul celor din mediul urban. Ca exemplu, în anul 2016 numărul persoanelor din mediul urban era de 918765, pe când în mediul rural se înregistra o valoare de 1074717 locuitori. Principala cauză a acestei situații o reprezintă exodul rural, care este determinat de mai mulți factori, cum ar fi: nivelul mai scăzut de oportunități economice din mediul rural, șanse mai mari de educație în orașe.

În ceea ce privește migrațiile în Oltenia, (fig. 2.9.) situația analizată conform bazei de date statistice TEMPO Online a fost de asemenea prezentată pe cei trei ani de referință.

Fig. 2.9. Migrațiile permanente/temporare din Oltenia

Sursa: prelucrare date INS (www.insse.ro ), 2020

Migrațiile permanente sau cele temporare au început să se cristalizeze imediat după Revoluția din 1989, dar mai ales după anul 2007, atunci când România a aderat la Uniunea Europeană. În Oltenia s-au înregistrat 3094 emigrări definitive în perioada 2012-2018, 62223 emigrări temporare, 1168 imigrări definitive și 50410 imigrări temporare.

În ceea ce privește dezvoltarea economică, localizarea regiunii, între Carpați și Dunăre este favorabilă pentru activitățile agricole cu o tradiție mare de-a lungul anilor. Au fost înregistrate, de asemenea, activități industriale în zonă, în special industria minieră din județul Gorj și industria auto în județul Dolj. Turismul poate reprezenta un atuu important pentru regiune, deoarece mai multe forme de turism pot fi dezvoltate cu succes.

Din punct de vedere economic, în perioada 2008-2018 în cele trei sectoare, forța de muncă a înregistrat atât creșteri, cât și scăderi semnificative ( Fig. 2.10.).

Fig. 2.10. Populația ocupată civilă pe cele 3 sectoare ale economiei naționale (perioada 2008-2018) în Oltenia

Sursa: prelucrare date INS (www.insse.ro ), 2020

În anul 2008 pe primul loc era situat sectorul primar în care erau angajate aproximativ 327000 persoane, agricultura fiind principalul domeniu de activitate. În anul 2018 pe primul loc este situat sectorul terțiar cu aproximativ 305000 angajați.

În ceea ce privește rata șomajului în Oltenia, fig. 2.11 relevă situația conform bazei de date statistice TEMPO Online.

Fig. 2.11. Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie (2018-2020)

Sursa: prelucrare date INS (www.insse.ro ), 2020

Se evidențiază o scădere a șomajului înregistrată la sfârșitul lunilor ianuarie din fiecare an (ian. 2018-7,2%, ian. 2019-5,9%, ian. 2020-5,2%).

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia nivelul de ocupare al forței de muncă este redus, ceea ce poate determina, pe termen lung o scădere a nivelului de trai, precum și o creștere a presiunii asupra serviciilor sociale. În același timp, un segment important al forței de muncă angajată este îmbătrânită, iar acest lucru va determina pe termen mediu și lung o creștere a raportului de dependență economică. În regiunea Sud-Vest Oltenia, forța de muncă este concentrată în județele Mehedinți și Olt în agricultură, iar în județele Dolj, Gorj si Vâlcea în industrie și servicii. Totodată, rata șomajului a avut o evoluție similară celei de la nivel național, dar cu valori peste media națională. În perioada analizată rata șomajului a fost mai ridicată în mediul urban, precum și în rândul populației de sex masculin. În plus, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 – 24 de ani sunt cei mai afectați de șomaj. Totuși, rata șomajului in rândul tinerilor este printre cele mai scăzute din regiunile țării, situând regiunea Sud- Vest Oltenia pe locul 2. Nivelul de trai al populației din zonele rurale ale regiunii este scăzut, acest lucru fiind cauzat de factori precum: acces scăzut la servicii publice și de sănătate, nivel scăzut de educație și ocupare a forței de muncă, nivel ridicat al șomajului, precum și un nivel în creștere al sărăciei și al excluziunii sociale. În funcție de etnie, populația de etnie romă este cea mai afectată de sărăcie. Totodată, în anul 2011, 28,9% din populația regiunii Sud -Vest Oltenia se afla în risc de sărăcie, conform datelor Eurostat, și 30,2% din populația regiunii Sud- Vest Oltenia era afectată de lipsuri materiale grave- printre cele mai ridicate procente dintre cele 8 regiuni.8-7,2%, ian. 2019-5,9%, ian. 2020-5,2%) (https://www.adroltenia.ro/ ).

CAPITOLUL 3

PRODUSE TURISTICE TEMATICE ÎN OLTENIA

“Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor și serviciilor indispensabile bunei desfășurări a activităților de agrement și de tratament. Din sfera produsului turistic fac parte doar acele elemente care “se consumă și se reciclează”. Întotdeauna produsul turistic trebuie să aibă un corespondent financiar.” (Popescu et al., 2015, p. 105).

“Produsul turistic este o combinație în variante multiple a:

-elementelor de atractivitate (resurse turistice natural și antropice) pe care le oferă o zonă (destinație dată);

-serviciilor specifice și nespecifice (rezultat al acțiunii forței de muncă asupra bazei material generale și specifice).” (Popescu et al., 2015, p. 105-106).

În urma analizei de potențial turistic și a consultării literaturii de specialitate asupra turismului regiunii Oltenia, s-au identificat cu un potențial de valorificare mai mare patru produse turistice emblematice pentru regiunea supusă studiului. Pentru fiecare produs s-au identificat atracțiile turistice care pot fi valorificate în circuite turistice tematice. La final s-a analizat și infrastructura de acces cât și cea turistică pentru produsele turistice propuse, astfel încât să se valideze potențialul de dezvoltare și valorificare al tuturor resurselor turistice incluse mai jos.

3.1. Produsul turistic cultural-istoric

3.1.1. Atracții

Principalele atracții cultural-istorice de pe teritoriul Olteniei sunt reprezentate de situri arheologice, muzee, elemente de arhitectură (ruini, clădiri faimoase,orașe), muzică și dans, cultură populară autentică.

În județul Vâlcea se regăsesc: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul de Istorie a Județului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Șimian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldărești.

Casa Memorială „Anton Pann” este un muzeu județean din Râmnicu Vâlcea, amplasat în Str. Știrbei Vodă nr. 18 (Fig. 3.1.).

Fig. 3.1. Casa Memorială „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea

Sursa: http://www.turismlaramnicuvalcea.ro/

Muzeul Satului Vâlcean este situat în comuna Bujoreni, județul Vâlcea, a fost înființat în anul 1969 și deschis în anul 1974 (Fig.3.2.). Muzeul are ca scop aducerea la viață a felului în care oamenii trăiau, lucrau și se gospodăreau odinioară. Muzeul Satului Vâlcean este unul dintre cele mai importante muzee etnografice din țară.

Fig. 3.2. Muzeul Satului Vâlcean

Turismul cultural-istoric nu este suficient promovat la nivelul județului Dolj, considerând potențialul existent al acestuia asigurat de obiective precum: Centrul istoric al Craiovei, Casa Băniei (construită în anul 1699 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu), Casa Glogoveanu (atestată istoric în anul 1783), Casa Jianu (construită la sfârșitul sec. XVIII), Fântâna Popova, Cula Cernăteștilor, situată în satul Cernătești (Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea), Ruinele castrului roman de la Răcari (din sec. I-III d. Hr.), Vestigiile arheologice din Neolitic și Epoca bronzului descoperite la Coțofenii de Jos și multe altele.

Casa Băniei din Craiova a fost ridicată la sfârșitul secolului XV de boierii Craiovești. În anul 1699 a fost reconsolidată de către Constantin Brâncoveanu (Fig.3.3.). Astăzi mai putem admira pivnița ridicată de către Craiovești, restul construcției având o dată mai recentă de construire.

Fig. 3.3. Casa Băniei

Sursa: https://locuridinromania.ro/

Cula Cernăteștilor (Fig. 3.4.) datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind ridicată de boierii Cernătești, cu funcția tipică de apărare. Între anii 1967-1969, ajunsă în ruină, cula este trecută la stat, renovată și inclusă în circuitul muzeistic (sătesc) prin grija învățătorului Nicolae Pârvulescu. După alte patru-cinci decenii de indiferență, imobilul s-a degradat substanțial. Autoritățile locale au început să restaureze și să pună în valoare această clădire monument istoric, care ar putea intra într-un circuit turistic rar, cel al culelor din Oltenia.

Fig. 3.4. Cula Cernăteștilor Sursa: https://www.lumeasatului.ro/

Județul Gorj beneficiază de o identitate culturală importantă prin intermediul universului și operelor realizate de Constantin Brâncuși, la care se adaugă Casa memorială Ecaterina Teodoroiu – Târgu Jiu, muzeul de arhitectură populară de la Curtișoara, casa memorială Maria Lătărețu, muzeele sau colecțiile etnografice sătești din localitățile Lelești, Arcani, Tismana, Dobrița, monumentul Proclamației de la Padeș, casa memorială Constantin Brâncuși și expoziția de sculptură de la Hobița, monumentul lui Mihai Viteazul de la Schela, casa memorială Tudor Vladimirescu.

Ansamblul sculptural al lui Brâncuși (Fig. 3.5.) se află în Parcul Central din orașul Târgu Jiu și cuprinde mai multe componente care se întind pe o distanță de aproape 1,5 kilometri. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1.275 m.

Creația lui Brâncuși a fost realizată între anii 1937 și 1938 și s-a născut la solicitarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene (din județul Gorj), în 1935, care au gândit că trebuie adus un omagiu eroilor gorjeni care au căzut pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Constantin Brâncuși a răspuns acestei solicitări și nu a acceptat să fie plătit pentru munca sa.

Fig. 3.5. Ansamblul sculpturilor lui Constantin Brâncuși

Sursa: https://diez.md/

Monumentul lui Mihai Viteazul (Fig. 3.6.) se află în Poiana lui Mihai, lângă satul Schela, județul Gorj și a fost ridicat în anul 1932.

Fig. 3.6. Monumentul lui Mihai Viteazul (Schela)

Sursa: http://universulolteniei.ro/

Monumentul este realizat din piatră și bronz și a fost construit pentru a rămâne în conștiința neamului trecerea lui Mihai Viteazul pe drumul ce leagă Gorjul de Transilvania, prin Pasul Vulcanului, la sfârșitul lunii noiembrie 1600. Scopul călătoriei făcute până la Viena era de a cere ajutor împăratului Rudolf al II-lea.

Printre resursele cultural-istorice cu relevanță în turismul național și local din județul Olt enumerăm și următoarele elemente:

– Tabula Pentingeriană (hartă a lumii romane redactată între anii 260-271 d.Hr.) care a păstrat numele unor dave (centre) ca Acidava (localizată în satul Enoșești, centru al getodacilor) și Sucidava (localizată la Corabia-Celei, centru al sucilor);

– Ruinele Cetății romane și fântâna secretă de la Sucidava (în Celei, de lângă Corabia), construită de împăratul Aurelian în anii 271 -275;

– Ruinele celui mai mare oraș roman din Dacia Sudică Romula – Malva, la Reșca (com. Dobrosloveni) la 8 km de Caracal;

Fântâna secretă de la Sucidava (Fig. 3.7.) a fost construită în secolul VI, dar a fost descoperită întâmplător de un hoț venit să ia cărămidă (1958). A descoperit că este un tunel săpat, care duce la această fântână. Atunci când cetatea era atacată, soldații romani nu puteau să iasă în afara cetății. Și fără apă, știm că nimeni nu supraviețuiește și de aceea au găsit această soluție ingenioasă.

Fig. 3.7. Fântâna secretă de la Sucidava

Sursa: https://presshub.ro/

Romula este cel mai întins sit arheologic român de la sud de Carpați (peste 304 hectare) și unul dintre cele mai importante centre economice si culturale din provinciile romane dunărene (Fig. 3.8.). Orașul a fost vizitat de împăratul Filip Arabs, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de cărămidă care îi poartă azi numele. În acest oraș s-a născut și a trăit mama viitorului împarat roman Galerius.

Fig. 3.8. Situl de la Romula-Reșca

Sursa: https://www.obiectiv.info/

În județul Mehedinți potențialul cultural-istoric este dat de:

a) Vestigii arheologice:

– vestigii geto-dacice: în municipiul Drobeta Turnu Severin – ruinele unor așezări din epoca paleolitică, neolitică și a bronzului (culturile Criș, Gârba Mare); în comuna Șimian (pe ostrovul Șimian) – vestigiile unei așezări din epoca neolitică și de bronz – cultura Coțofeni; în comuna Malovăț (sat Bobaița) – cetate dacică de pământ (sec. II î.Hr.);

– vestigii romane: municipiul Drobeta Turnu Severin – ruinele castrului roman, termelor romane (sec. II – V), ruinele podului Traian (sec. al II-lea); în satul Gura Văii – fortificațiile romane „Insula Banului” (sec. al IV-lea) peste care s-au suprapus alte fortificații romano-bizantine (sec. IV-V1) și medievale (sec. XIV-XV); în orașul Orșova: Cetatea Dierna, întemeiată de Traian; în comuna Svinița – ruinele unui turn roman (sec. al II-lea);

– vestigii medievale: municipiul Drobeta Turnu Severin – ruinele Cetății Severin (sec. al XIII-lea); în comuna Svinița, ruinele fortificației Tri Kule (1429) – cetatea a fost construită în sec. XVI, în cadrul fortificațiilor medievale ridicate în scopuri de apărare în fața atacurilor otomane; pe Ostrovul Șimian – complexul arhitectonic Ada Kaleh (sec. al XV-lea) – pe ostrovul Șimian au fost strămutate monumentele istorice de pe insula Ada Kaleh, dispărută în urma realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, printre care, Cetatea Ada Kaleh, moschea, și cimitirul turcesc.

b) Monumente istorice și de artă, ansambluri arhitecturale civile:

– cule: cula fortificată (1800) de Tudor Vladimirescu în 1821- monument de arhitectură laică, cula a fost construită în 1802 – 1806, pe proprietatea lui Tudor Vladimirescu. Se spune că această culă a servit ca adăpost al armelor și banilor în vederea pregătirii revoluției de la 1821. În prezent, cula adăpostește expoziția memorială dedicată lui Tudor Vladimirescu și revoluției de la 1821. Ea prezintă copii de documente, arme și costume de epocă și cula “Nistor” (1812) din satul Cerneți, cula “Cuțui” (1815) din comuna Broșteni, cula din comuna Jirov (1833);

– case vechi: Municipiul Drobeta Turnu Severin are în partea istorică circa 100 de case vechi, ridicate în sec. XIX-XX, din care se remarcă Casa Averescu (sec. al XX-lea), Casa cu Atlanți (sec. al XX-lea), trei case din anii 1878, 1879 și 1895, clădirea liceului Traian (1891), azi Muzeul Porțile de Fier, Șantierul Naval și Clădirea Administrației Portuare (sec. al XIX-lea), Palatul Culturii, Teatrul orășenesc (1913), Tribunalul (sec. al XX-lea);

c) Muzee, case memoriale:

– Muzeul „Porțile de Fier” – cuprinde colecții de istorie, arheologie, științele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis în anul 1972, el funcționând într-o clădire impunătoare construită în anul 1923. Colecția de științele naturii evidențiază alcătuirea geologică, flora și fauna regiunii, iar colecția de etnografie prezintă omul în raport cu spațiul și timpul. Una din atracțiile muzeului este acvariul cu specii dunărene și obiecte antice de pescuit. Colecția de istorie-arheologie cuprinde vestigii ale străvechilor culturi din regiunea Porțile de Fier, mărturii ale civilizației daco-romane, documente, obiecte despre revoluția din 1821 și cea de la 1848.

– Muzeul memorial al sculptorului Dimitrie Anghel din Drobeta Turnu Severin;

– Complexul muzeal Strehaia, Casa memorială “Tudor Vladimirescu” de la Cerneți;

– Cetatea medievală a Severinului – anul 1233 poate fi luat ca dată de naștere a unei noi cetăți peste ruinele Drobetei, locul regăsindu-se de acum sub numele de Severin (Severinopolis).

Ruinele Cetății Severinului (Fig. 3.9.) este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul municipiului Drobeta Turnu Severin. Această formațiune își avea centrul politico-administrativ și militar în cetatea Severinului construită probabil de către cavalerii ioaniți între anii 1247-1250. În secolul XIV cetatea este sub stăpânirea voievozilor români. În anul 1419 cetatea reintră în stăpânire maghiară. Au loc tot mai des lupte cu turcii în zonă. Aceste lupte au dus la distrugerea ei parțială. În august 1524 cetatea Severinului este cucerită și distrusă de turci. În secolul XIX -au luat unele măsuri de consolidare și conservare a turnului de nord-est a cetății înconjurându-l cu un grilaj de fier.

Fig. 3.9. Ruinele Cetății Severinului

Sursa: https://ro.wikipedia.org/

Muzeul Regiunii Porților de Fier (Fig.3.10.) este un muzeu regional din Drobeta-Turnu Severin, amplasat în Str. Independenței nr. 2. În 1912 profesorul Al. Bărcăcilă înființează Muzeul Istoric al Liceului Traian, care se va muta în 1926 în clădirea nou construită de lângă castrul roman, clădire care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin.

Fig. 3.10. Muzeul Porțile de Fier

Sursa: https://www.webphoto.ro/

După 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier. La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă.

3.1.2. Profil turiști

Turismul cultural se adresează unei clientele cu un anumit nivel de cultură și educație și s-au putut determina următoarele categorii de turiști:

-pensionarii (peste 60 de ani) reprezintă în media circa 20% din numărul total de turiști. Se integrează în grupuri turistice de diferite vârste, dețin cunoștinte culturale inegale, au interese și afinități diferite. Ei preferă să cunoască obiective inedite, autentice, dat fiind faptul că au un orizont de cunoaștere mai bun;

-tinerii (între 15-24 de ani) se deplasează în grupuri mici, sau sub patronajul unor asociații sau organizații de tineret, specializate pe domenii de activitate. Aceștia reprezintă acei clienți aflați în faza de acumulare a informațiilor, de lărgire a orizontului cultural, prin urmare sunt mai dinamici, dispuși să cunoască cât mai multe despre destinații turistice. Sunt tentați de cunoașterea culturală, spirit de descoperire și participare directă la evenimentele culturale și nu solicită servicii turistice deosebite.

-oamenii de afaceri care dincolo de preocupările lor, în puținul timp liber existent preferă un produs cultural de calitate, care nu este întotdeauna ușor de asigurat.

-persoane cu familie și copii care au dorința de a-și îmbogății orizontul cultural, interesați fiind de educația copiilor lor.

3.2. Produsul turistic rural

Practicarea turismului rural presupune recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării/experimentării unor activități, evenimente sau puncte de atracție care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta include rezervațiile naturale, zonele rurale deschise, satele și zonele agricole. Turismul rural cuprinde de asemenea ecoturismul și agroturismul.

Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiștii devin mai mobili și caută o schimbare față de viața în mediul urban. Măsura în care ei pătrund în viața din mediul rural diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alții vor să se implice în mod direct în proiecte de protecție și conservare a mediului sau în activități agricole.

3.2.1. Atracții

Meșteșugul olăritului este o îndeletnicire străveche a omului, iar România încă păstrează vie această tradiție în câteva zone din țară. Centrul ceramicii de Horezu (Fig. 3.11.) este satul Olari din județul Vâlcea, unde încă există familii de olari tradiționali, ce duc mai departe o moștenire de 300 de ani, de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu.

Fig. 3.11. Olărit

Sursa: https://summitadventure.ro/

Zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluat, vinuri și gastronomie de bună calitate, precum și bine-cunoscutele tradiții folclorice ale Olteniei. Deși turismul rural în județul Dolj este la începutul său, există în regiune case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor specifice acestui tip de turism. Ținând cont de nivelul în general scăzut al infrastructurii de bază din mediul rural, acest tip de turism întîmpină unele dificultăți în ceea ce privește competitivitatea la nivel internațional. In plus, agroturismul nu-i atrage pe turiștii români, deoarece majoritatea acestora au rude ce trăiesc în zona rurală.

În județul Gorj această formă de turism este practicată în special în zona de la bază de lanțul muntos din partea de nord a județului. Reprezentative pentru acest tip de turism sunt și muzeele etnografice sătești – Bărbătești, Borăscu, Vladimir.

În zonă mai există mici nuclee în care se practică vechi meșteșuguri ale artei și creației populare: Tismana – țesături, Găleșoaia și Glogova – olărit, Telești – prelucrarea obiectelor casnice din lemn.

Potențialul din județul Olt se remarcă în zonele rurale unde s-au păstrat tradițiile populare, existând condiții de găzduire a potențialilor turiști: zonele Vitomirești, Ianca, Vădastra și Oboga.

Datorită potențialului antropic bogat care se regăsește în cadrul Podișului Mehedinți, precum și al caracterului predominant rural, în ceea ce privește turismul de odihnă și recreere, Podișul Mehedinți reprezintă una din zonele țării în care aceste tipuri de turism se pot dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradițiile, cultura și sărbătorile populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna, Dâlbocița, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podișul Mehedinți există numeroase pensiuni turistice și agroturistice în care turiștii se pot bucura de produse ecologice și pot beneficia de o cazare în case tradiționale, putând lua parte, dacă doresc, la activitățile gospodăriei (în localitățile Ponoarele, Isverna, Ilovița, Balotești, Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiționale care au loc anual și care, datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulți turiști cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos” – Baia de Aramă, Festivalul Național de Folclor și Meșteșuguri Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerlești, Festivalul ,,Plaiul Cloșani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare).

3.2.2. Profil turiști

Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurată pe mai multe segmente, astfel:

-tinerii dornici să cunoască obiceiurile tradiționale, preocupările, îndeletnicirile, câteva activități legate de creșterea și îngrijirea animalelor;

-orășanul care dorește să scape de stresul cotidian, să-și petreacă vacanța într-un mediu curat și să aibă un regim alimentar sănătos;

-orice persoană care dorește să realizeze activități sportive într-un cadru natural și agreabil, precum și acele persoane care doresc să învețe câte ceva din tainele meșteșugului, olărit, pictat icoane, etc.

Dintre motivațiile turistice, care formează cererea pentru vacanțele în mediul rural se pot enumera următoarele:

-reîntoarcerea la natură, rezultat al necesității de relaxare, sănătate;

-dobândirea unor cunoștiințe a tradițiilor și obiceiurilor.

3.3. Produsul turistic bazat pe natură

Resursele naturale turistice sunt date de totalitatea potențialului turistic natural pe care îl oferă cadrul natural prin componentele sale de bază.

Mediul geografic are un potențial natural care în multe cazuri reprezintă atracția principală a turiștilor pentru : peisaje naturale, râuri, lacuri, mare, plajă, parcuri și rezervații naturale, climatul, în general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinației și resursele sale naturale.

3.3.1. Atracții

În județul Gorj, complexul Cheile Runcului (Cheile Sohodolului, Cheile Vidrelor, Cheile Bulzurilor) (Fig. 3.12.) se desfășoară pe 12 km lungime, între comuna Runcu și Poiana Contului. Sohodolul formează un fenomen natural rar, tunelul natural al Nărilor, o peșteră formată din două galerii de 70 m lungime fiecare, cu secțiuni circulare și triunghiulare de o perfectă armonie. Cheile sunt considerate o adevărată provocare pentru alpiniști înălțimile pereților care ajung la 200 m față de vale. Sectoarele de chei constituie o resursă foarte importantă dar puțin promovate prin imagini în media de interes turistic.

Fig. 3.12. Cheile Sohodolului

Sursa: https://editiadedimineata.ro/

Un areal protejat de lege din județul Dolj, rezervație naturală de tip acvatic, este Complexul Lacustru Preajba-Făcăi (Fig. 3.13.). Acesta se află în apropierea reședinței de județ, Craiova, și se întinde pe o suprafață de 28 hectare. Complexul include lacuri, mlaștini, cursuri de apă, păduri aluviale și dune de nisip, însă cuprinde și terenuri arabile sau pajiști. Este protejat datorită varietății mare de floră și faună specifică zonelor umede.

Fig. 3.13. Complexul Lacustru Preajba-Făcăi

Sursa: https://bunadimineata.ro/

La nivelul județului Olt, turismul în natură este un sector al turismului încă nepromovat și în consecință neexploatat dar cu potențial de dezvoltare având în vedere existența mai multor rezervații naturale și arii protejate la nivelul județului Olt, precum:

– Rezervația de dropii ”Boianu” – situată lângă localitățile Nicolae Titulescu, Văleni și Seaca (Fig. 3.14.).

– Pădurea Topana – Rezervație forestieră cu arbori de dimensiuni impresionante

– Pădurea Geaca – Optășani – Rezervație forestieră.

Fig. 3.14. Rezervația de dropii ”Boianu”

Sursa: https://editiadedimineata.ro/

În județul Mehedinți se poate vizita zona carstică Ponoarele include și alte obiective de interes turistic: Lacul Zăton și Câmpul de Lapiezuri din Dealul Peșterii; Cheile Băluței, Pădurea de Liliac. Peștera (Fig. 3.15.) este ocrotită în cadrul rezervației natural Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele.

Fig. 3.15. Peștera Ponoare și lacul Zăton

Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului reprezintă una dintre principalele obiective turistice din județul Vâlcea (Fig. 3.16.). Rezervația geologică a fost declarată arie protejată în anul 2.000 și se întinde pe o suprafață de 12 hectare, în partea estică a cartierului Goranu, într-o zonă împădurită cunoscută sub numele de Valea Stăncioiului.

Fig. 3.16. Piramidele de pământ

Sursa: https://bunadimineata.ro/

Ceea ce impresionează la aceste formațiuni naturale, unice în țară, sunt formele lor diverse (creste, turnulețe, piramide, turnuri, jgheaburi), create în urma eroziunilor solului făcute de ape și de aer, și înălțimea lor, de aproximativ 80 de metri.

3.3.2. Profil turiști

Cererea pentru turismul în mediul natural ar putea fi structurat pe mai multe segmente:

-tinerii dornici să viziteze locuri foarte frumoase și unice;

-orășanul care dorește să scape de stresul cotidian, să-și petreacă vacanța într-un mediu curat;

-orice persoană care dorește să se reîntoarcă la natură, rezultat al necesității de relaxare, sănătate.

3.4. Produsul turistic religios

Între turism și religie exisă nenumărate interacțiuni și combinații pe baza relației dintre locul sacru și motivația turistului. Pornind de la noțiunea de turism religios se poate vorbi de două mari tendințe de călătorii:

-Călătorie unifuncțională, care are un singur scop de natură religioasă. Participantul la acest gen de călătorie este strict pelerinul.

-Călătorie plurifuncțională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele strict culturale și care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci când elementul de atracție pentru turiști se află într-un monument sau altă formă a patrimoniului cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spațiu religios. O altă tendință a ultimilor decenii ale secolului trecut este a se petrece un sejur în apropierea unor lăcașe de cult renumite. Astfel, multe ansambluri monahale și-au realizat propriile case de oaspeți în care primesc un număr redus de credincioși și în care trebuie respectate anumite norme pe durata șederii, pentru a nu perturba ordinea activității monahale.

3.4.1. Atracții

La nivelul județului Gorj, turismul religios poate fi practicat ca urmare a prezenței valoroaselor mănăstiri de la Tismana, Polovragi, schiturile Cioclovina de Jos și Cioclovina de Sus, Mănăstirea Lainici și schitul Locurele, mănăstirea Vișina.

Mănăstirea Tismana (Fig. 3.17.) este cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească (Oltenia), fiind situată în orașul Tismana, la 36 km de Târgu-Jiu.

Fig. 3.17. Mănăstirea Tismana

Sursa: https://ro.wikivoyage.org/

La nivelul județului Dolj, practicarea turismului religios este asigurată de existența numeroaselor lăcașe de cult precum: Mănăstirea Maglavit (Fig.3.18.), Mănăstirea Bucovăț, Biserica domnească ”Sfântul Dumitru”, Mănăstirea Sadova, Mănăstirea Jitianu, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, Biserica Sfânta Treime, și multe alte biserici în peste 50 de localități de pe întreg teritoriul județului.

Fig. 3.18. Mănăstirea Maglavit

În județul Olt edificiile religioase sunt obiective turistice cu o răspândire generalizată în toate localitățile, densități mai ridicate constatându-se acolo unde societățile umane s-au consolidat mai timpuriu și au avut o creativitate mai bogată. Printre acestea amintim: Mănăstirea Brâncoveni – sec. XVI (Fig. 3.19.), Mănăstirea Clocociov – începutul sec. XVI, Mănăstirea Striharet, Mănăstirea Călui (comuna Oboga, la 15 km de orașul Balș), Biserica Domnească din Caracal, etc.

Fig. 3.19. Mănăstirea Brâncoveni

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/

La nivelul județului Mehedinți, cele mai reprezentative pentru turismul religios sunt următoarele: Mănăstirea Vodița, Mănăstirea Sfânta Ana și Biserica, Schitul Topolniței (Fig. 3.20.), Mănăstirea Strehaia, Mănăstirea Gura Motrului, Biserica Sfinții Voievozi, etc.

Fig. 3.20. Schitul Topolniței

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/

La nivelul județului Vâlcea, turismul religios se poate practica la următoarele mănăstiri: Mănăstirea Hurez, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Arnota (Fig. 3.21.), Mănăstirea dintr-un Lemn, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Govora.

.

Fig. 3.21. Mănăstirea Arnota

3.4.2. Profil turiști

Turiștii din această categorie se numesc pelerini. Pelerin poate deveni orice persoană, pentru că toți sunt chemați la ,,o căutare în lumea aceasta a ceea ce nu este din lumea aceasta-împărțirea lui Dumnezeu, după cum spunea Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însă depinde de fiecare ceea ce caută și ceea ce dorește să vadă, cu ochii minții, cu ochii sufletului. Sunt persoane care înainte de perelinaj se pregătesc sufletește, se mărturisesc la preotul duhovnic de la care iau și binecuvântarea pentru pelerinaj, atitudinea este una smerită pentru că emoția vederii sau revederii locurilor de pelerinaj duce la o astfel de stare”. Pelerinii sunt acei oameni care doresc să viziteze și să cinstească locurile sfinte biblice, mormintele martirilor, moaștele sfinților, icoane făcătoare de minuni sau locurile unde trăiesc sau au trait și s-au nevoit marii duhovnici.

Ingredientul principal al unui pelerin este emoția. Oamenii se simt liberi, neîngrădiți de nimic și de nimeni și dau glas sentimentelor așa cum simt.

3.5. Infrastructura

3.5.1. Infrastructura generală

Configurația teritoriului, ce reprezintă suportul pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru activități turistice poate reprezenta un potențial turistic real și modul de răspuns la cererea turistică. Toate acestea plus experiențele și activitățile emoționale și de agrement create pot fi asociate mental cu identitatea turistică, și, prin urmare, Oltenia poate fi poziționată și văzută ca o destinație turistică viabilă.

Oltenia are o rețea totală de șosele de 10480 km (13,2% din totalul național), din care 2043 km sunt drumuri naționale (13% din total drumuri naționale) și 8.437 km drumuri județene și comunale ( 13,2 % din totalul național) (Fig. 3.22.).

Fig. 3.22. Căile de comunicație din regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Nu există autostrăzi sau drumuri express, singura autostradă din România traversând doar regiunile Sud și București. De aceea, comparativ cu țările UE, România are cea mai scazută densitate de autostrăzi.

3.5.2. Infrastructura turistică

Pentru a asigura o viziune de ansamblu asupra produselor turistice ale regiunii, determinată atât prin prisma stațiunilor atestate la nivel național, cât și prin prisma localităților în care există premisele necesare dezvoltării unui turism durabil, a fost efectuată o analiză la nivel regional ce a vizat calcularea anumitor indicatori ce reflectă gradul de dezvoltare turistică pentru diverse localități ce se înscriu în categoriile amintite mai sus.

În județul Vâlcea, în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă (Fig. 3.23.), situație analizată conform bazei de date statistice TEMPO Online, pe primul loc se situează hotelurile din Băile Olănești cu o capacitate de 1854 locuri, pe locul doi se situază hotelurile din Băile Govora cu 831 locuri, iar pe ultimul loc sunt situate Cabanele turistice din Voineasa.

Fig. 3.23. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localități din județul Vâlcea în anul 2019

Sursa: prelucrare date INS (http://statistici.insse.ro/ ), 2020

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă în județul Gorj (Fig.3.24.), situație analizată conform bazei de date statistice TEMPO Online, arată că, capacitatea de cazare cu cel mai ridicat număr este deținută de Târgu-Jiu, urmat de Tismana, pe ultimul loc situându-se Glogova.

Fig. 3.24. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localități din județul Gorj în anul 2019

Sursa: prelucrare date INS (http://statistici.insse.ro/ ), 2020

În județul Dolj, în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă (Fig. 3.25), situație analizată conform TEMPO Online, relevă că hotelurile sunt unitățile de cazare predominante în Craiova, în celelalte localități, acestea fiind într-un număr mai redus.

Fig. 3.25 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localități din județul Dolj în anul 2019

Sursa: prelucrare date INS (http://statistici.insse.ro/ ), 2020

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă la nivelul județului Mehedinți (Fig. 3.26), situație analizată conform TEMPO Online, arată că la nivelul localității Drobeta Turnu-Severin cea mai mare pondere este reprezentată de hoteluri (733 locuri de primire turistică), hostelurile fiind pe locul doi cu un număr de 245 locuri.

Fig. 3.26. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localități din județul Mehedinți în anul 2019.

Sursa: (http://statistici.insse.ro/ ), 2020

În Orșova pe primul loc sunt pensiunile turistice, urmate de hoteluri. Pe ultimul loc sunt vilele turistice care sunt existente doar in localitatea Bala (8 locuri).

La nivelul județului Olt, în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă (Fig. 3.27.), situație analizată conform TEMPO Online, arată că atât în Caracal, cât și în Corabia structurile de primire turistică se bazează pe hoteluti și pensiuni turistice, în Dobrosloveni și Balș cazarea este dată de cabane turistice, respectiv pensiuni turistice.

Fig. 3.27. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localități din județul Olt în anul 2019

Sursa: prelucrare date INS (http://statistici.insse.ro/ ), 2020

Infrastructura de cazare are capacitatea de a asigura unitățile necesare pentru dezvoltarea celor patru produse turistice tematice propuse. O analiză a cererii turistice, prin indicatorul statistic turistic sosiri de turiști la nivelul regiunii Oltenia, în structuri de primire turistică (Fig. 3.28.), relevă că județul cu ponderea cea mai mare, respectiv 53%, este județul Vâlcea, fapt datorat stațiunilor balneoclimaterice existente în acest județ, pe locul doi este situat județul Dolj cu o pondere de 15%, acest procent fiind creat de turismul de afaceri. Pe ultimele trei locuri sunt situate județele Gorj, Mehedinți și Olt, cu procente de 14%, respectiv 4%.

Fig. 3.28. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în județele Olteniei, 2019

Sursa: prelucrare date INS (http://statistici.insse.ro/ ), 2020

Astfel, cu toate tipurile de produse turistice existente la nivelul regiunii, Oltenia atrage un număr semnificativ de turiști, având o capacitate de cazare relativ bună și diversificată.

CAPITOLUL 4

ORIENTĂRI STRATEGICE PENTRU DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA

PRODUSELOR TURISTICE ÎN OLTENIA

4.1. Analiza SWOT turistică a regiunii Oltenia

În urma analizei turistice efectuate asupra regiunii Oltenia, dar și a identificării produselor turistice viabile pentru această zonă, este propus un SWOT, după cum urmează:

4.2. Plan de marketing pentru dezvoltare de produse turistice tematice în Oltenia

4.2.1. Obiective generale

,,Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico – istorică a neamului românesc – un cuib de unde se romaniza treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” Bogdan Petriceicu Hașdeu

Prin planul de marketing se urmărește punerea în valoare a potențialului turistic, al obiectivelor de patrimoniu din Oltenia.

Obiectivul principal este creșterea utilizării durabile a patrimoniului cultural comun în regiunea Oltenia prin dezvoltarea unor produse tematice sau a unui produs turistic integrat. Turismul, în special cultural și istoric, este un sector-cheie în dezvoltarea regiunii Oltenia, așa cum este indicat în documentele strategice și de programare la diferite niveluri de guvernare.

Regiunea este bogată în locații și situri culturale; una dintre cele mai importante valori culturale comune ale regiunii țintă este moștenirea comună romană; există situri arheologice romane și bogate colecții muzeale. Aspecte ale acestei tematici turistice sunt în curs de dezvoltare și au fost făcute investiții în infrastructură, inclusiv fonduri UE. Cu toate acestea, acest potențial nu este utilizat în totalitate – nu există un produs turistic comun al patrimoniului roman sau prezentarea acelor active. În plus, în cea mai mare parte, aceste valori sunt necunoscute în afara comunităților locale. Este nevoie de o abordare comună și strategică bazată pe avizul expertului și pe inovare, care să implice toate părțile interesate.

Un alt obiectiv ar fi conștientizarea cetățenilor cu privire la protejarea și punerea în valoare a zonelor istorice și îmbunătățirea factorilor de mediu prin protejarea zonelor verzi, informarea cetățenilor cu privire la protejarea zonelor istorice, îmbunătățirea factorilor de mediu, și a spațiilor verzi.

4.2.2. Tipuri și forme de turism țintă

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști, geografi, psihologi și sociologi. Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârșitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător. Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost definit în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturi, datorită cunoașteri unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesități de refacere a sănătăți și de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumusețile naturi ca rezultat al dezvoltări comerțului, industriei și al perfecționări mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

În contextul turismului actual este recunoscută pe plan național tendința de creștere a timpului liber, de transport, de odihnă.

Astfel, apare nevoia firească a populației de a beneficia de servicii turistice tot mai diversificate, pentru a le satisface intr-un mod cât mai complex dorințele și aspirațiile. În categoria serviciilor, un loc tot mai important pentru turiștii il au obiceiurile, practicele agricole, religioase și îndeletnicirile tradiționale (de exemplu cusut, țesut, olărit, prelucrarea lemnului, confecționarea porturilor populare).

Produsul turistic rural este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea acestora de servicii si activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul.

Activitatea turistică dacă este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural, antropic – diferențiat de la loc la loc, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism, poate constitui pentru comunitatea respectivă o foarte bună sursă de venituri. Mai cunoscute în practica turismului în Oltenia sunt: turismul montan și de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeție, cura climaterică și practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însușirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale și minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură și a altor realizări ale activități umane.

4.2.3. Premisele dezvoltării de produse turistice

Potențialul turistic

Puncte tari

-Existența monumentelor istorice;

,,Cel mai frumos și mai rafinat exemplar de arhitectură românească” Mănăstirea Horezu înălțată în 1693 de Constantin Brâncoveanu.

Pe teritoriul Vâlcii se află monumente de artă religioasă cum sunt mănăstirea Cozia, Hurezi (Fig. 4.3.), Govora, Bistrița (Fig. 4.4.), Mănăstirea dintr-un lemn, Surpatele, Arnota (Fig. 4.2.), Episcopia Râmnicului, fiecare cu istoria ei, pe cât de interesantă, pe atât de tulburătoare.

Fig. 4.1. Frăsinei, com. Muiereasca Fig. 4.2. Arnota, com. Costești

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/ Sursa: https://ro.wikipedia.org/

Fig. 4.3. Hurezi, Romanii de Jos Fig.4.4. Bistrița, com. Costești

Sursa: http://hurezi.arhiepiscopiaramnicului.ro/ Sursa: https://www.valceaturistica.ro/

Acolo unde Oltețul șerpuiește printre Munții Parâng și Căpățânii există o poartă spre Dumnezeu: Mănăstirea Polovragi.

În Gorj se află numeroase monumente istorice cum ar fi Mănăstirea Polovragi, Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Masa tăcerii, Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial din Târgu Cărbuneșt și numeroase lăcașuri de cult.

Fig. 4.5. Poarta sărutului, Târgu Jiu Fig. 4.6. Coloana Infinitului, Târgu-Jiu

Sursa: https://adevarul.ro/ Sursa: https://jurnalspiritual.eu/

În județul Dolj avem centrul istoric al Craiovei care este un ansamblu de monumente istorice, Casa Parohială, Monumentul eroilor regimentului Dolj, Fântâna Jianu (Fig. 4.8.), Obeliscul Obuz, numeroase monumente funerare și numeroase bisericii și mănăstiri.

Fig. 4.7. Centrul Craiovei Fig. 4.8. Fântâna Jianu, Craiova

Sursa: https://www.vice.com/ Sursa: https://www.gds.ro/

În județul Mehedinți cele mai populare obiective turistice sunt Porțile de Fier (fig. 4.9.), Chipul lui Decebal, Cazanele Mari, Podul Lui Dumnezeu, Muzeul Regiunii Porților de Fier (Fig. 4.10.), Piciorul Podului lui Traian și numeroase biserici și mănăstiri.

Fig. 4.9. Porțile de Fier Fig. 4.10. Muzeul Regiunii Porților de Fier

Sursa: http://www.roturism-info.ro/ Sursa: https://ro.wikipedia.org/

-Existența Muzeelor

-Existența Caselor Memoriale

-Valorificarea spațiului multicultural, cu un bogat trecut istoric.

Puncte slabe

-Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoționale, lipsa unor ghiduri culturale, lipsa evenimentelor care să pună în evidență tradițiile și obiceiurile din regiune)

-Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice și culturale

-Ofertă de agrement insuficientă.

Mediul

Puncte tari

-existența resurselor necesare de apă potabilă în majoritatea localităților, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

-poluarea scăzută a aerului în regiune

-utilizarea la scară redusă a pesticidelor și îngrășămintelor chimice, cu efectele favorabile asupra dezvoltării unei agriculturi ecologice

-posibilitatea de a crea capacitate de producție care să producă și să valorifice produsele ecologice

-existența a punctelor de colectare a deșeurilor

-extinderea sistemelor de apă și canalizare

Puncte slabe

-nivel crescut de zgomot în localitățile urbane, datorită traficului rutier

-aglomerația traficului auto în zonele centrale din municipii

-număr insuficient de containăre pentru colectarea selectivă a deșeurilor recuperabile și lipsa sistemelor de colectare a acestora în zonele rurale.

-creșterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităților reduse de efectuare a lucrărilor de îmbunătățirii funciare

Mediul de afaceri

Puncte tari

-Cifra de afaceri din domeniul hotelier, restaurante, agenții de turism este realizată de IMM-uri specializate

-Finalizarea procesului de privatizare

Puncte slabe

-Mediul fiscal și legislativ instabil

-Asigurarea resurselor financiare bugetare

Resurse umane

Puncte tari

-Ponderea populației tinere

-Școli de arte și meserii

-Ospitalitatea tradițională a proprietarilor și a personalului care desfășoară activități în domeniul turismului

-Preocuparea autorităților locale pentru dezvoltarea acestui sector de activitate

Puncte slabe

-Colaborarea deficientă între actorii de pe piața turistică

-Ponderea ridicată a populației din mediul rural care nu are posibilitatea materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu

-Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de servicii integrate de consultant în domeniul turismului.

4.2.4. Stabilirea obiectivelor de marketing

Planul de marketing urmărește să atingă obiectivele generale și anume:

1. Conștientizarea cetățenilor cu privire la protejarea și punerea în valoare a zonelor istorice și îmbunătățirea factorilor de mediu prin protejarea zonelor verzi ;

2. Informarea cetățenilor cu privire la protejarea zonelor istorice, îmbunătățirea factorilor de mediu și a spațiilor verzi prin difuzarea de materiale informative, difuzarea de articole în presa locală, realizarea de emisiuni TV la posturile locale;

3. Atragerea unui număr cât mai mare de turiști în regiunea Oltenia.

Ierarhizare = în vârf se află obiectivele propuse, derivând din acestea strategiile.

Cuantificare = lista obiectivelor de marketing care trebuie atinse trebuie cuantificate sub forma comenzilor, cifrei de vânzari, procentului de piață și profitului.

Conexiuni = modul de atingere a obiectivelor de marketing, folosind modalitățile de publicitate, promovarea și plasarea (distribuirea) cu ajutorul strategiilor.

Subiecte tratate = obiectivele de marketing se referă la următoarele subiecte:

1. atragerea locuitorilor orașului și a turiștilor români/străini utilizând potențialul actual;

2. atragerea locuitorilor și a turiștilor români/străini pentru unicatele existente, monumente istorice, locuri comemorative;

3. atragerea locuitorilor și turiștilor români prin reamenajări, replantări, reabilitări;

4. atragerea turiștilor străini printr-o amenajare peisagistică de mare valoare, cu alt tip de reprezentare a monumentelor și locurilor comemorative.

4.2.5. Rezultate preconizate

– monitorizarea satisfacției vizitatorilor/turiștilor din Oltenia;

– atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori/turiști, în zona Oltenia, prin publicitate;

– atragerea unui număr cât mai mare de copii și adolescenți, inclusiv pentru copii cu nevoi speciale, prin prezentarea facilităților de sport și agrement (rolepark, skatepark, zona șah, zona fitness, locuri de joacă).

4.3. Direcții de valorificare a produselor turistice

Dezvoltarea turistică durabilă, creșterea competitivității și atractivității turistice a Regiunii Oltenia prin valorificarea patrimoniului natural și antropic și creșterea calității produselor și serviciilor turistice este una din direcțiile principale urmărite.

Destinațiile de călătorie concurează în funcție de ciclul turistic (notorietate/promovare, motivații de călătorie, accesibilitatea destinației, experiențe locale) cu scopul de a atrage și de a loializa turiștii. În acest sens, evoluția sectorului turismului în Regiunea Oltenia necesită formularea unor direcții strategice care vor permite răspunsul atât la cererea din ce în ce mai sofisticată, cât și la ofertele concurente. Direcțiile strategice de dezvoltare a turismului în Regiunea Oltenia pot fi susținute prin punctele tari ale acestei zone și sunt propuse pentru a ameliora punctele slabe ale regiunii în vederea creșterii competitivității pe piața turismului:

4.3.1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice

Comportamentul consumatorilor de turism exprimă preferințe din ce în ce mai complexe, avînd la bază motivații de călătorie multiple. În acest context, destinațiile tind să dezvolte infrastructura de care dispun, care să răspundă noilor tendințe în comportamentul turiștilor. Astfel, pentru a valorifica în mod eficient potențialul turistic de care dispune Regiunea Oltenia, sunt necesare în continuare investiții în infrastructura turistică, constând în modernizarea structurilor de cazare turistică și a unităților de alimentație publică, dezvoltarea de baze de agrement, reabilitarea căilor de acces, etc.

4.3.2. Dezvoltarea produselor turistice

Regiunea Oltenia deține elementele necesare – resurse naturale și antropice, care să susțină dezvoltarea și consolidarea unor produse turistice strategice:

– tururi culturale;

– city-break;

– sănătate și wellness;

– turism activ;

– ecoturism;

– evenimente și festivaluri;

– turism de afaceri și conferințe;

– turism gastronomic;

-turismul montan;

-turismul în natură.

4.3.3. Promovarea turistică

Pentru eficienta promovare a Regiunii Oltenia ca și destinație turistică, sunt necesare a fi adoptate o serie de măsuri în vederea creșterii recunoașterii Regiunii Oltenia pe piața turismului intern și internațional, inclusiv prin introducerea pe scară largă a marketingului digital. Marketingul inovativ prin rețelele de socializare și având la bază tehnologia mobilă joacă un rol important în promovarea turistică. Scopul acestei direcții constă în a promova valorile, istoria, peisajul, patrimoniul arheologic, arhitectura, arta, gastronomia, tradițiile regiunii.

În vederea promovării diversității atracțiilor turistice de care dispune, este necesară adoptarea următoarelor măsuri:

– elaborarea unui brand turistic regional și sprijinirea realizării de branduri locale pentru destinațiile turistice;

– sprijinirea dezvoltării de campanii de management ale destinațiilor turistice;

– derularea de campanii de cercetare de piață și de monitorizare a fluxurilor turistice în scopul fundamentării unei strategiei regionale de marketing și promovare turistică și implementarea acesteia în funcție de segmentarea piețelor (piețe strategice, de dezvoltat sau de diversificat);

– crearea și promovoarea unor oferte de produse/programe turistice integrate;

– promovarea ofertelor turistice prin includerea acestora în cataloagele touroperatorilor români și străini;

– susținerea participării la târgurile interne și internaționale de turism a actorilor regionali și locali implicați în acest domeniu;

– stimularea dezvoltării de proiecte de promovare a regiunii în parteneriat local, regional și european, inclusiv prin înființarea unei organizații regionale de turism;

– dezvoltarea platformelor on-line de promovare a destinațiilor turistice și utilizarea rețelelor sociale în promovarea turistică;

– elaborarea, editarea și promovarea materialelor promoționale (ghiduri turistice, spoturi, hărți turistice, aplicații pentru tehnologiile mobile cu informații referitoare la destinațiile turistice din Regiunea Oltenia).

4.3.4. Dezvoltarea resurselor umane în sectorul turistic

Dezvoltarea resurselor umane urmărește îmbunătățirea capacităților, abilităților, performanțelor personalului implicat direct sau indirect în activități de turism dat fiind faptul că și în industria turismului, este esențial ca resursele umane să fie bine pregătite, astfel încât interacțiunea cu turiștii să determine o experiență plăcută pentru aceștia. De asemenea, resursele umane sunt importante în domeniul promovării turismului în contextul faptului că pentru a putea crea și dezvolta destinații turistice este necesar personal instruit, în pas cu cele mai noi tendințe în turism. Regiunea Oltenia se confruntă cu problematica variabilității calității serviciilor în turism datorită forței de muncă insuficient calificată și/sau slab remunerată. Deși instituțiile de învățământ oferă programe de pregătire profesională în turism, există un numar mare de absolvenți neabsorbiți de piața muncii aferentă sectorului turistic sau care se angajează în alte domenii, situație care este întâlnită și în alte sectoare economice. În acest context, sunt necesare a fi implementate o serie de măsuri, după cum urmează:

– îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională al personalul implicat în activitățile de turism, inclusiv prin sprijinirea înființării unei școli de management în turism;

– dezvoltarea unui program de certificare a operatorilor care presteaza servicii turistice;

– dezvoltarea de programe de instruire pentru ghizi turistici și personalul din muzee;

– calificarea/reconversia profesională a populației din mediul rural în vederea dobândirii de competențe specifice sectorului turistic;

– organizarea de cursuri pentru antreprenorii din sectorul hoteluri și restaurante, în vederea îmbunătățirii și diversificării activității și creșterii valorii adăugate a produselor și serviciilor turistice;

4.3.5. Susținerea dezvoltării turismului durabil

Tot mai multe destinații promovează componenta lor „verde” pentru a atrage cât mai mulți turiști și a-și îmbunătăți imaginea.

Proprietarii de hoteluri au început să conștientizeze beneficiile implementării principiilor turismului durabil, acordând importanță procesului de acreditare, premiere și certificare de către forurile internaționale abilitate. Aceste criterii sunt organizate în jurul a patru teme principale: programarea sustenabilă eficientă, maximizarea beneficiilor sociale și economice pentru comunitatea locală, conservarea patrimoniului cultural, reducerea impactului negativ asupra mediului.

În acest context, în Regiunea Oltenia, aplicarea pe scară largă a principiilor dezvoltării sustenabile trebuie să aibă în vedere mai multe măsuri:

– obținerea de către structurile de cazare turistică a „etichetelor verzi” în vederea adoptării de diverse practici „verzi” (mâncare locală organică, folosirea surselor de energie regenerabile, reciclare etc.);

– implementarea de campanii de ecologizare a arealelor turistice;

– dezvoltarea activităților de educație ecologică în raport cu efectele distrugerilor mediului înconjurător asupra atractivității destinațiilor turistice;

– protejarea, reabilitarea și dezvoltarea creativă a peisajelor culturale.

***

Turismul reprezintă pentru Oltenia sectorul economic care dispune de un valoros potențial de dezvoltare, neexploatat încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor (români și straini). Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea turismului este oferit de prezența resurselor naturale și culturale de o mare diversitate și armonios repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism. Se impune, astfel, pe lângă modernizarea strcuturilor turistice, a stațiunilor turistice, și crearea de produse turistice noi, stațiuni, programe originale, atractive și inedite ce ar putea printr-o activitate susținută de promovare, să direcționeze importante fluxuri turistice spre Oltenia. Această zonă este una dintre cele mai complexe, având nu numai o mare încărcătură de obiective turistice, ci și o infrastructură adecvată care permite desfășurarea activității turistice pe tot parcursul anului.

CONCLUZII

Turismul reprezintă una dintre cele mai dinamice industrii ale economiei în prezent, iar diferitele forme de turism analizate, fie cele de masă, fie cele de nișă au început să atragă din ce în ce mai mult atenția noilor generații datorită metodelor inedite de petrecere a timpului liber.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole, după cum urmează:

În primul capitol sunt prezentate elementele teoretice, acesta fiind structurat la rândul său în 2 subcapitole ce prezintă detalii despre istoria și dezvoltarea turismului, principii, modele de valorificare durabilă, caracteristicile produselor turistice.

Capitolul doi, denumit REPERE GEOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE ALE OLTENIEI, a fost concentrat pe prezentarea cadrului natural, economic și cultural al regiunii, pentru a releva importanța acestuia din punct de vedere turistic, dar și pretabilitatea pentru diferitele tiputi de produse turistice.

Capitolul trei, denumit PRODUSE TURISTICE TEMATICE ÎN OLTENIA, a fost structurat în 4 subcapitole care analizează fiecare tip de produs turistic tematic pretabil în regiune și un subcapitol care prezintă într-o formă sintetizată situația bazei tehnico-materiale în turism, cât și infrastructura generală dezvoltată în cele 5 județe componente ale Olteniei.

Al patrulea capitol, și ultimul, prezintă situația concretă a produselor turistice în cadruul regiunii Oltenia. În primul subcapitol a fost structurată o analiza S.W.O.T pentru a proiecta o viziune de ansamblu a activității turistice din regiune. În subcapitolul doi au fost puse în evidență unele din principalele atracții turistice ale regiunii iar în ultimul subcapitol au fost sugerate o serie de acțiuni pentru a impulsiona evoluția turismului în județele componente.

După cum s-a observat încă din capitolul 2, Regiunea Sud-Vest Oltenia deține anumite caracteristici morfologice ce fac această zonă pretabilă turismului de diferite tipuri.

Spre exemplu, unul din produsele turistice cel mai des practicat este cel religios datorită multitudinii de mănăstiri și biserici existente în fiecare din județele Olteniei.

De asemenea, localitățile de pe teritoriul Olteniei beneficiază de o cultură etnografică bogată, reprezentată de portul popular, diferite obiceiuri din timpul marilor sărbători creștine dar și meșteșuguri tradiționale precum olăritul și cojocăritul. Acest context cultural nuanțat poate reprezenta o modalitate de atragere a turiștilor interesați de cultura urbană dar și de cea a satelor și de turismul rural.

Deși regiunea Oltenia beneficiază de un fond natural și cultural bogat, acesta nu este foarte bine pus în valoare de către conducerea de la nivelul regional cât și județean, în primul rând din lipsă de fonduri, și în al doilea rând din lipsa unei colaborări reale între aceasta și instituțiile ce dețin anumite interese în cadrul regiunii, așa numiții actori publici din sectorul turismului.

În ceea ce privește structurile de primire turistică, acestea sunt dezvoltate, existînd multiple tipuri de unități, reprezentative fiind hotelurile, pensiunile turistice, pensiunile agroturistice. Structurile de alimentație publică sunt destul de diversificate, în unele cazuri fiind parte integrată a unităților de cazare.

Circulația turistică nu prezintă valori foarte mari din cauza strategiei de marketing deficitare și a lipsei de informații.

În concluzie, deși regiunea Oltenia prezintă multe destinațiii turistice foarte ofertante din punct de vedere al modului de petrecere al timpului liber, acestea nu beneficiază de instrumente de promovare propice, de multe ori informația este neclară și prezintă anumite lacune, iar partea de infrastructură generală, mai ales cea rutieră, reprezintă un adevărat impediment în dezvoltarea turistică a zonei, accesul în zonă fiind îngreunat de starea foarte proastă a drumurilor.

BIBLIOGRAFIE

Cocean, P. Deszi, St. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Nedelea A. M., Brândușoiu C., Candrea A. N., Cotîrlea D. A., Dragolea L. L., Isac F., Mazilu M., Rusu S. (2014), Turism. Teorie și practică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Popescu, L., Bădiță, A., Băloi, I., Mazilu, M. (2015) Competitiv, durabil inovativ și identitar în conturarea destinației turistice Oltenia, Editura Universitaria, Craiova

Simon T., Cândea M., Tătaru A., Bogan E. (2009), Turism rural – Turism urban, Editura Transversal, București

http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/05/STUDIU-TURISM-FINAL.pdf

https://www.cjgorj.ro/Date%20site/Programe%20%20Strategii/Studiu%20valorificare%20potential%20turistic/Studiu%20turism%20-%20RO.pdf

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/