Produse Si Servicii Oferite de O Banca
INTRODUCERE
Definirea sferei de cuprindere a serviciilor comparativ cu produsele bancare, a diferențelor care există între cele două categorii este un prim pas pentru conturarea varietății operațiunilor puse la dispoziția clienților băncii. Una din liniile de demarcație între serviciul și produsul bancar este dată de costul acestora (comisioane respectiv dobânzi). De exemplu, operațiunile de plăți sunt servicii comisionate, în timp ce creditele sunt produse bancare pentru care banca încasează dobânzi. Există o anumită interdependență, conexiune între serviciile și produsele bancare. De exemplu, depozitul bancar pentru persoane fizice este un produs bancar, dar deschiderea contului și administrarea lui sunt servicii bancare. Veniturile realizate, ca urmare a serviciilor bancare prestate, sunt relativ mai mici comparativ cu dobânzile active (la credite); Riscul recuperării costului serviciului bancar este mai mic decât riscul încasării dobânzilor aferente creditelor acordate, întrucât comisionul se încasează în momentul efectuării operațiunii. Produse și servicii de bază: Tranzacții financiare la care banca participă în nume propriu ca partener direct al clienților săi și în care se cuprind: acordarea creditelor, constituirea depozitelor, operațiuni cu hârtii de valoare, etc.; Tranzacții la care banca are rol de intermediar, cum ar fi transferul electronic de fonduri; Consultanța legată de produsele și serviciile acordate de banca clienților proprii. Produse și servicii periferice (complementare). Produsele și serviciile periferice sunt legate de: asigurările de bunuri și persoane, domeniul valorilor imobiliare, depozitarea și păstrarea în banca a obiectelor de valoare, etc. Oferta de produse și servicii bancare trebuie organizată în funcție de specificul și caracteristicile categoriilor de clienți. Astfel, produsele și serviciile ce privesc activitatea cu amănuntul se vor dezvolta ca produse și servicii standard, iar cele pentru persoane juridice vor fi adaptate fiecărui client în parte. În domeniul băncii la domiciliul, clienții pot beneficia de produse care le permit să efectueze toate tipurile de transfer bancar și de operațiuni de bursă. Într-o eră a consumatorului, serviciile bancare sunt orientate spre client, viziunea tradițională transformându-se în banking relațional. Succesele informaticii, reflectate într-o tehnologie de calcul din ce în ce mai sofisticată, au permis apariția și dezvoltarea unor activități ce conduc la reconsiderarea întregii prestații bancare. Dezvoltarea tehnologiei informației și de distribuire va fi principala presiune ce va determina evoluția noilor strategii de distribuire a produselor și serviciilor bancare
Creditarea este un concept fundamental frecvent folosit în prezent ,atât în învățământul universitar ,cât și în practica economică din toată țara noastrã, care are însă aspecte numeroase ce necesitã aprofundãri și eludări în deplina lor semnificație.
Lucrarea de fațã prezintă elemente teoretice și practice de bazã ale sistemului bancar din România ,capabil să ofere o gamã largă de produse și servicii bancare de un nivel calitativ superior ,care sã satisfacă exigențele tuturor categoriilor de agenți economici și persoane fizice.
Având în vedere pe de o parte ,complexitatea problematicii abordate, iar pe de altã parte gradul de analizã,dar și de sintetizare a acesteia, lucrarea de fața contribuie la o analiză și la o mai bună înțelegere a modului de acordare a creditelor pe piața financiar-bancarã din România.
Creditarea poate fi privitã și ca un serviciu bancar pe care banca îl oferã clienților care îl solicitã.
În economiile competitive, activitãțile specifice sectorului terțiar(al serviciilor) trebuie sã se concentreze asupra nevoilor clienților.
Am ales aceasta tema deoarece activitatea de creditare este un mecanism complex care necesitã studiu și experiențã, dar orice punct de vedere poate duce la perfecționarea produselor și serviciilor bancare oferite de sistemul bancar românesc pe piața financiar-bancarã.
Astfel in primul capitol am tratat structura sistemului bancar atat din punctul de vedere al istoricului cat si din perspectiva activitatii acestora in perioda de tranzitie. Am prezentat Banca Nationala, dar si rolul bancilor comerciale.. In capitolul doi am prezentat banca comerciala BCR, locul si rolul acesteia in sistemul bancar, produsele si serviciile oferite de acesta, creditele pe termen lung, mediu si scurt, dar si optiunile de credit pentru persoane fizice.
CAPITOLUL I
STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ROMÂN
Sistemul bancar din România din perioadă anterioară anului 1990 era format dintr-un număr redus de bănci, toate fiind instituții de stat. În afară de Banca Națională, mai funcționau Banca Română de Comerț Exterior, Bancă pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni, fiecare desfășurând o activitate deosebit de specializată, pe sectoare economice. Aceasta duce la concluzia că sistemul bancar din acea perioadă se caracteriza printr-o sectorizare accentuată:
Banca Română de Comerț Exterior derula operațiuni bancare pentru comerțul exterior;
Bancă pentru Agricultură și Industria Alimentară deservea, din punct de vedere bancar, domeniul producției și prelucrării produselor agricole;
Banca de Investiții își desfasura activitatea în strânsă legătură cu finanțarea și creditarea investițiilor;
Casa de Economii și Consemnațiuni opera în sfera atragerii economiilor populației și acordă anumite împrumuturi persoanelor particulare.
Banca Națională desfășura o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în același timp, derula și operațiuni specifice unei bănci comerciale. Pe lângă funcția de unică banca de emisiune a țării, asigura îndeplinirea politicii statului în domeniul monetar și al creditului. Ea organiza și coordona circulația bănească din țară, coordona ansamblul activității de acordare a creditului pe termen scurt și de decontare în economie, acorda credite celorlalte bănci specializate, organiza execuția de casă a bugetului de stat. Banca Națională dispunea de o puternică rețea de unități operative (sucursale, filiale).
Prin aceste unități, desfasura intreaga gamă de operațiuni bancar(din categoria celor derulate în acea perioadă), pentru toate sectoarele economiei naționale, cu excepția operațiunilor bancare care se adresau domeniilor de activitate ale celorlalte bănci specializate existente în sistem.
Băncile specializate dețineau, fiecare, monopolul activității bancare pentru un anumit sector economic, sectorul „clienți particulari” (persoane fizice) nefiind inclus în activitatea bancară. Singura instituție ce opera în acest domeniu era Casa de Economii și Consemnațiuni.
1.1.Istoricul sistemului bancar din România
Primele dovezi ale desfășurării unei activități bancare pe teritoriul României au fost descoperite între anii 1786-1855 , reprezentând 55 de plăci de piatră , găsite într-o zonă de mine aurifere . Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane și conțin detalii referitoare la contractul privind înființarea unei instituții bancare . Clauzele principale se refereau la faptul că băncile acordau împrumut în numerar și percepeau dobânzi .
În epoca modernă , primele încercări de creare a unei bănci au avut loc la începutul secolului al XIX-lea .
Încă din 1861 , a fost ridicată problema creării unei bănci naționale de Ion C. Brătianu , care , în discursul sau rostit în Camera în ziua de 10 ianuarie , a afirmat că : ” atât timp cât nu vom avea o bancă națională nu vor dispare crizele financiare din țară “ .
Cuvântarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Brătianu nu a rămas fără ecou. În februarie 1861 , Manolachi Costachi Epureanu , președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de finanțe , a publicat în Monitorul Oficial , un proiect lege pentru înființarea unei bănci de scont și circulație , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane să fie subscris de stat , iar restul de 9 milioane de către particulari . Proiectul nu a fost votat , deoarece , între timp , Guvernul Manolachi Costachi a demisionat .
În 1864 a fost fondată Casa de Depuneri și Consemnațiuni . Aceasta instituție , a avut un rol foarte important până la crearea Băncii Naționale a României în 1880 , întrucât a fost principala banca de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite .
În perioada următoare , au apărut tot felul de proiecte și încercări , mai ales din cercuri străine , în vederea organizării unei bănci de scont și circulație.
Creditul Funciar și celelalte instituții financiare , create prin forțe proprii , care prospereau , au intensificat discuțiile și pregătirile pentru înființarea unei bănci de emisiune .
Înființarea unei bănci de emisiune rămânea , în continuare , o mare nevoie, determinată de interesele generale ale statului sub aspect financiar și valutar , a greutăților politice din anii 1876-1877 .
I .C .Brătianu susținea că “ ce mult și dureros se simte lipsa unui așezământ financiar puternic și serios , care să poată da țării existența bănească în vremuri de nevoie “ .
La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Brătianu a depus în Camera proiectul unei bănci naționale care trebuia să ajute economia națională mai mult ca oricare altă instituție .
La 17 aprilie 1880 , proiectul , depus de ministrul de finanțe I .C . Brătianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Băncii Naționale a României , care urma să-și înceapă activitatea la 1 iulie 1880 .
Acest moment important a fost caracterizat de Ștefan Zeletin ca “ cel mai de seamă eveniment în dezvoltarea burgheziei române moderne , metropola capitalismului nostru bancar “ .
Sediul principal al băncii s-a stabilit la București , cu obligația de a înființa sucursale și agenții în principalele orașe ale țării și , în special , în fiecare capitală de județ .
Capitalul Băncii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei să se depună de stat și 20 milioane lei de particulari .
Datorită urmăririi în permanentă a mersului pieței , adaptându-se cu elasticitatea la cerințele acesteia , asigurând respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei țării , îngrijindu-se de garantarea și existența disponibilităților de fonduri în lei și în moneda străină , Banca Națională a contribuit , efectiv , la depășirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a confruntat economia tarii în acea perioadă .
Banca Națională a României este cea mai importantă banca înființată în acea perioadă , care , din punct de vedere organizatoric , a fost concepută după modelul Băncii Naționale a Belgiei . Acesta a fost începutul dezvoltării unui sistem bancar nou și modern .
Înființarea B.N.R. a creat premisele pentru apariția și altor bănci și pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc .
Banca Națională a României s-a constituit ca importantă instituție destinată creditării activității economice și comerciale , scontării dar și operațiunilor cu alte instrmente financiare.
La 1 ianuarie 1901 , Banca Națională devine instituție cu caracter privat,statul ieșind din asociație .
La sfârșitul secolului al XIX-lea a început să se facă simțită o puternică centralizare a capitalului bancar în România . În această perioadă , unele case bancare sau asociații bancare , apărute anterior , dar care în contextul nou nu dispuneau de suficient capital financiar , și-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele .
În perioada primului război mondial s-a intensificat activitatea bancară în România ca rezultat al neutralității României . În această perioadă au apărut oportunități noi de comerț cu toate părțile implicate în conflict . Nivelul ridicat al comerțului a adus beneficii sistemului bancar .
Anii care au urmat imediat războiului au adus o încetinire dramatică activității economice , recesiunea cuprinzând întreaga Europă .
Treptat , țările din Europa au început să-și refacă economia , fenomen resimțit și în România . Rezultatele s-au regăsit și are capitală de județ .
Capitalul Băncii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei să se depună de stat și 20 milioane lei de particulari .
Datorită urmăririi în permanentă a mersului pieței , adaptându-se cu elasticitatea la cerințele acesteia , asigurând respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei țării , îngrijindu-se de garantarea și existența disponibilităților de fonduri în lei și în moneda străină , Banca Națională a contribuit , efectiv , la depășirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a confruntat economia tarii în acea perioadă .
Banca Națională a României este cea mai importantă banca înființată în acea perioadă , care , din punct de vedere organizatoric , a fost concepută după modelul Băncii Naționale a Belgiei . Acesta a fost începutul dezvoltării unui sistem bancar nou și modern .
Înființarea B.N.R. a creat premisele pentru apariția și altor bănci și pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc .
Banca Națională a României s-a constituit ca importantă instituție destinată creditării activității economice și comerciale , scontării dar și operațiunilor cu alte instrmente financiare.
La 1 ianuarie 1901 , Banca Națională devine instituție cu caracter privat,statul ieșind din asociație .
La sfârșitul secolului al XIX-lea a început să se facă simțită o puternică centralizare a capitalului bancar în România . În această perioadă , unele case bancare sau asociații bancare , apărute anterior , dar care în contextul nou nu dispuneau de suficient capital financiar , și-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele .
În perioada primului război mondial s-a intensificat activitatea bancară în România ca rezultat al neutralității României . În această perioadă au apărut oportunități noi de comerț cu toate părțile implicate în conflict . Nivelul ridicat al comerțului a adus beneficii sistemului bancar .
Anii care au urmat imediat războiului au adus o încetinire dramatică activității economice , recesiunea cuprinzând întreaga Europă .
Treptat , țările din Europa au început să-și refacă economia , fenomen resimțit și în România . Rezultatele s-au regăsit și în sistemul bancar . Băncile au atras importante fonduri disponibile de pe piață și – prin intermediul creditelor acordate de Banca Națională – au reușit să ramburseze sumele în bani devalorizați .
După primul război mondial , numărul băncilor din România a continuat să crească până la criză economică din perioada 1929-1933 . Această depresiune a determinat falimentul multor bănci . Guvernul României din acea vreme , a trebuit să intervină contracarând efectele crizei economice , bancare și monetare . Guvernul a adoptat politici de conducere și control în vederea acordării ajutorului necesar revigorării sistemului bancar .
Politicile adoptate au contribuit la salvarea băncilor mai mari , dar , din cele 1204 bănci existente în 1934 , circa 600 bănci au fost lichidate sau au fuzionat.
În anii ‘40 sistemul bancar a fost dominat de 5 bănci principale : Banca Românească , Banca de Credit Român , Banca Comercială Română , Banca Comercială Italiană și Romană și Societatea Bancară Română . Aceste bănci realizau 50% din totalitatea operațiunilor bancare .
Până în 1947 , sistemul bancar românesc cunoscuse o dezvoltare remarcabilă . Băncile dețineau resurse importante și funcționau conform standardelor internaționale ; personalul bancar era format de specialiști pregătiți în condiții de concurență și standarde profesionale foarte ridicate , așa cum erau stabilite de Banca Națională .
După 1947 , sistemul bancar a fost restrâns datorită trecerii la economia de comandă și intrării României în zona de influență sovietică (fosta U.R.S.S.).
Până la sfârșitul anului 1989 , sistemul bancar românesc oferea un număr limitat de servicii și produse bancare .
În anul 1989 în România existau 4 bănci : Banca Națională a României , Banca Română de Comerț Exterior , Banca de Investiții și Banca Agricolă , la care se adaugă și C.E.C.-ul .
După 1989 , România a fost martora multor schimbări , iar trecerea la o economie de piață a determinat creșterea continuă a numărului de agenți economici privați .
Reforma sistemului bancar a început în 1990-1991 , prin elaborarea și abordarea unei noi legislații bancare privind organizarea și funcționarea băncii centrale și a băncilor comerciale .
Sistemul bancar din România este structurat pe două nivele , respectiv o banca centrală și institutile financiare , cărora prin lege li s-a acordat statutul de bănci . B.N.R. este banca centrală a țării , instituția de emisiune a statului român .
Prin noile reglementări , Banca Națională încearcă să creeze un sistem bancar modern și , în același timp , să-și îndeplinească rolul de banca centrală . Operațiunile comerciale îndeplinite până la 1989 de Banca Națională , au fost transferate unei noi bănci comerciale (B.C.R.).
În România , băncile comerciale funcționează conform legii privind societățile comerciale , legii privind activitatea bancară și pe baza licenței (autorizației ) acordate de B.N.R.
1.2.Activitatea bancară din România , în perioada de tranziție, la economia de piață
Datorită evoluției istorice și particularităților tranziției către o economie de piață , sistemul bancar românesc prezintă unele aspecte și probleme comune cu situația sistemelor bancare din alte țări . Luând în considerare modelul structurii unui sistem bancar a fost creat un sistem bancar pe două nivele : Banca Națională a României , ca banca centrală și băncile comerciale . Legislația bancară adoptată inițial în 1991 , a stimulat , într-o primă fază , apariția unui sistem bancar novator, fabvorabil tranziției la economia de piață .
În epoca contemporană locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate de calitatea lor de intermediar principal în relația economii-investitii , relație hotărâtoare în creșterea economică.
Locul și rolul băncilor în economie , structura lor , sunt determinate și de creația monetară , factor specific al funcționalității băncilor în economie .
Având în vedere rolul și importantă pe care le au băncile la bună funcționare a unităților economice și a economiei în ansamblu , s-a impus ca în perioada de tranziție la economia de piață , să se creeze un sistem modern , capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii bancare de un nivel calitativ superior care să satisfacă exigentele tuturor categoriilor de agenți economici ( clienți ) din economia de piață .
Exista un potențial considerabil de creștere și dezvoltare a activității bancare , atât în domeniul clienților persoane juridice , cât și , pe termen lung în domeniul clienților persoane fizice .
În acest context , imediat după 1989 , la începutul perioadei de tranziție , în activitatea bancară din România s-au produs o serie de schimbări esențiale :
Banca Națională a României a fost reorganizată și a intra astfel , în sarcinile sale firești de Banca Centrală , cu următoarele funcții : emisiune monetară , asigurarea stabilității monetare , administrarea rezervelor valutare ale țării , urmărirea executării balanței de plăți externe , supravegherea activităților bancare . Pentru acivitatile comerciale ale Băncii Naționale a României a fost creată Banca Comercială Română S.A. .
Pentru menținerea circulației bănești la nivel corespunzător , Bnaca Națională a României asigură legătura dintre dimensiunile creditului și volumul masei monetare în circulație .
Băncile ( Banca Română de Comerț Exterior , Banca Agricolă, Banca de Investiții ) pe baza Hotărârii Guvernului au fost transformate în bănci comerciale , cu capital de stat și autohton privat , aprobandu-li-se și noi statute de organizare și funcționare .
Au fost înființate bănci cu capital privat autohton și străin precum și sucursale ale unor bănci străine .
Băncile constituite aveau obligația de a deschide conturi de corespondent la Banca Națională și crearea de rezerve minime potrivit reglementărilor date de Banca Națională a României și alte conturi precum și să se refinanțeze de la aceasta , în condițiile stabilite .
Crearea de bănci particulare contribuie , atât la o mai bună acoperire a nevoilor de capital , cât și la dezvoltarea procesului concurențial cu efecte benefice pentru agenții economici , pentru economia națională în ansamblu .
Principalul obiectiv al reformei sistemului bancar românesc este de a se crea un sistem bancar modern , corespunzător standardelor internaționale , care să contribuie direct la dezvoltarea și stabilitatea economiei . Acest obiectiv poate fi atins prin activitatea concentrată a Băncii Naționale a României și a băncilor comerciale .
Sectorul bancar a identificat un număr de obiective pe termen scurt , mediu și lung , de natură să întărească și să dezvolte infrastructura financiară .
Banca Națională a României a stabilit prin regulamentele sale , atât nivelul minim de lichiditate , cât și modul de calcul al gradului de lichiditate al unei bănci comerciale .
Într-o economie de piață , sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentare a economiilor societății și de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare a creditului , către cele mai eficiente investiții . Băncile asigură și facilitează efectuarea plăților , oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie și implementarea politicii monetare .
Având în vedere că în economia de piață indicatorul sintetic care reflectă eficiența economică a activității bancare este PROFITUL , băncile în această perioadă de tranziție își organizează activitatea astfel încât să poată atrage un număr cât mai mare de clienți , care să le asigure realizarea obiectivului propus .
Pentru alegerea clienților , băncile trebuie să țină seama de caracterul concurențial al pieței , care este piața cumpărătorului .
Băncile (Banca Română de Comerț Exterior , Banca Agricolă ) , pe baza Hotărârii Guvernului , au fost transformate în bănci comerciale , cu capital de stat și autohton privat .
Au fost înființate bănci cu capital privat autohton și străin precum și sucursalele unor bănci străine .
Sistemul bancar din România este format din următoarele bănci , în mare parte consolidate:
Societăți bancare – persoane juridice române
Sursa : Alexandru Pintea , Gheorghe Rușcanu “Băncile în Economia Românească”
Editura Economică , București , 1995 ( date actualizate )
Sucursalele băncilor străine
1.3 Tendințe în sistemul bancar românesc după 1990
Începând din 1990, sistemul bancar a fost supus unui intens proces de restructurare, în vederea susținerii tranziției la economia de piață. Restructurarea și dezvoltarea sistemului bancar românesc este un proces amplu și complex desfășurat, în principal, pe două lături: cea instituțională și cea funcțională.
Astfel, restructurarea instituțională a sistemului bancar a cuprins, pe de-o parte, reorgaizarea Băncii Naționale și transformarea acesteia într-o adevărată banca centrală, iar pe de altă part, dezvoltarea unei rețele de bănci comerciale. Acest lucru s-a realizat atât prin modernizarea și dezvoltarea băncilor existente, cât s prin înființarea de bănci noi cu capital de stat, privat sau mixt, dar și cu participare de capital străin.
Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancară în România este organizată și se desfășoară prin:
Banca Națională a României (cu rol de banca centrală);
Societăți bancare (constituite ca societăți comerciale).
Prin noua legislație bancară, Banca Națională a României a fost degrevată de toate activitățile specifice băncilor comerciale, acestea fiind preluate de o banca nou infiintata- Banca Comercială Română. Funcțiile Băncii Naționale, în prezent, constau în controlul emisiunii monetare și al creditului, supraveghereaactivitatii bancare, politica valutară și administrarea rezervelor monetare internaționale.
Conform legislației, celelalte bănci sunt constituite ca societăți comerciale a căror activitate are ca obiective principale atragerea de fonduri de la public și agenții economici, acordarea de credite și efectuarea unei game largi de servicii bancare.
Deoarece un sistem bancar eficient necesită descentralizare și competiție, Banca Națională a căutat să stimuleze formarea unui sistem de bănci comerciale, de tip universal, care au primit dreptul să efectueze toată gama de operațiuni bancare și să opereze pe teritoriul țării, în condițiile respectării cadrului de supraveghere bancară, impus de banca centrală.
Specializarea tradițională (sectorizarea) pe criterii politice și economice și-a pierdut, în actualele condiții, baza legală. Băncile nu mai sunt constrânse, în prezent, prin lege, să deruleze doar anumite tipuri de operațiuni, din vasta gamă de operațiuni bancare. Aceasta nu înseamnă, însă, ca băncile nu pot opta pentru anumite operațiuni, specializându-se la anumite domenii. În acest caz, alegerea este a băncii, care, pe baza statutului propriu de funcționare, își stabilește tipurile de operațiuni ce le va derula în funcție de evoluția pieței financiar-bacare și de strategia adoptată.
Deși legislația a deschis porțile competiției pentru sistemul financiar și a pus bazele unui sistem bancar orientat spre cerințele pieței, poziția deținută de băncile cu tradiție continuă să fie dominantă.
Băncile „vechi”, deși au fost nevoite să-și restructureze și modernizeze activitatea, pentru a corespunde noilor cerințe, au avantajul existenței unor rețele de subunități, distribuite pe teritoriul țării, bucurându-se, în același timp, de pozițiile cucerite pe importante segmente de piață.
Dezvoltarea operațiunilor, a serviciilor și instrumentelor specifice va permite, în timp, diversificarea activității bancare. Aceasta va duce la accentuarea concurenței, vechea sectorizare fiind înlocuită de o reală specializare bancară, care va depinde natura și mărimea operațiunilor derulate, de categoria de clienți cărora fiecare banca li se adresează și, nu în ultimul rând, de calitatea serviciilor oferite clienților.
Ca urmare a cadrului juridic creat, într-un timp scurt, alături de băncile existente au apărut bănci noi. Indiferent de originea fondurilor, băncile desfășoară aceeași gamă de servicii, atât pentru agenții economici de stat, cât și pentru cei privați. Se poate obsrva ca băncile cu capital privat sprijină, cu prioritate procesul privatizării. Băncile de stat au încă tendința să-siconcentreze atenția asupra domeniilor în care au deținut monopolul operațiunilor bancare.
Băncile noi au posbilitatea derulării, încă de la început, a unei activități bancare moderne, informatizate și a atragerii celor mai profitabile companii nou înființate, în calitate de clienți. Nu în ultimul rând au avut șansa de a decide, pe baza cadrului legal creat, al condițiilor concrete existente în economie și al studiilor de marketing efectuate.
1.4. Rolul Băncii Naționale a României
1.4.1. Banca Națională a României. Natura juridică
Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară. Banca Națională a fost înființată în anul 1880 cu un capital inițial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precădere al familiei Brătianu).
Banca este socotită o instituție care se ocupă cu comerțul cu bani pe cont propriu, specializată în operațiuni financiare de credit. Băncile sunt societăți particulare sau de stat care concentrează resurse financiare disponibile pe care le redistribuie în economie sub formă de credite sau alte plasamente financiare.
Băncile centrale sunt instituții guvernamentale care asigură funcționarea și supravegherea sistemului bancar la nivel național prin puterile și responsabilitățile dobândite prin actul lor de înființare. Pentru a înțelege rolul pe care băncile centrale îl dețin într-o economie națională este suficient să amintim funcțiile pe care acestea le îndeplinesc în cadrul sistemului bancar.
Banca Centrală îndeplinește, din punct de vedere al sistemului bancar, atribuția de “bancă a băncilor”, având următoarele funcții principale:
funcția de emisiune
funcția de supraveghere a sistemului bancar
de centru valutar
de bancă de depozit și de transfer pentru bănci comerciale
bancă a statului
Banca Națională a României este instituția bancară centrală a statului român, unicul emitent de monedă care stabilește reglementările în domeniul monetar, al creditului și valutar.
Spre deosebire de alte organizații, cele care activează în domeniul bancar sunt supuse unei legislații speciale și unei supravegheri centralizate, deoarece sistemul bancar este unul dintre pilonii de bază ai oricărei economii de piață eficiente.
Banca Națională a României (BNR), este instituită ca bancă centrală a statului român având personalitate juridică. Banca Națională înființată în anul 1880 este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București. Este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub forma de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.
Conform prevederilor Legii privind Statutul BNR, obiectivul fundamental al BNR este “asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”. Este foarte importantă această recunoaștere legală a independenței BNR față de sfera politică, deoarece numai astfel ea poate juca imparțial rolul de supervizor pe piața bancară și poate să-și impună punctual de vedere în ceea ce privește politica monetară, valutară și datoria publică.
Prin natura sa juridică, BNR este un organism ce urmărește funcționarea normală a sistemului bancar și promovarea unui sistem financiar eficient în cadrul economiei de piață. Cu alte cuvinte, BNR se implică atât în activitățile de pe piața monetară, cât și în cele de pe piața financiară națională. Cu autorizarea Parlamentului României, BNR poate participa și pe piața monetară și financiară internațională, direct sau ca membru al diferitelor organizații internaționale.
Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de Administrație format din nouă membrii numiți de Parlament la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, astfel :
un președinte, care este și guvernator al BNR
un vice-președinte, care este și prim-viceguvernator
șapte membrii, dintre care doi sunt și viceguvernatori, iar ceilalți cinci nu sunt salariați ai BNR.
Activitatea consiliului de administrație este reglementată de prevederile legii 101/1998 și de regulamentele Băncii Naționale a României. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României hotărăște:
politicile în domeniul monetar și al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora;
măsurile în domeniul autorizării, reglementării și supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit și monitorizării sistemelor de plăți pe care le-a autorizat;
direcțiile principale în conducerea operațiunilor și răspunderile ce revin personalului Băncii Naționale a României;
organizarea internă, indemnizațiile, salariile și alte drepturi bănești ale personalului;
atribuțiile și componența Comitetului de Politică Monetară, Comitetului de Supraveghere, Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaționale și Comitetului de Audit, care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României;
delegarea temporară a competențelor sale către conducerea executivă, atunci când situații speciale pot impune această soluție.
1.4.2. Atribuțiile Băncii Naționale a României
În calitatea sa de autoritate în domeniul monetar, bancar și valutar, BNR are următoarele atribuții)
:
a) stabilirea politicii monetare a statului în cadrul căreia BNR poate opera pe piața monetară și financiară. Pentru aceasta BNR poate derula următoarele tipuri de operații:
emisiunea de monedă: conform legii, BNR are dreptul exclusiv de a emite însemne monetare ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. În acest scop se stabilesc: valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul, caracteristicile tehnice ale bacnotelor și monedelor metalice.
punerea/retragerea din circulație a însemnelor monetare, respectiv schimbarea însemnelor monetare.
derularea de operațiuni pe piața monetară: ceea ce presupune scontarea, dobândirea, luarea în gaj, vinderea de creanțe, titluri și alte valori, precum și atragerea de depozite de la bănci.
derularea de operațiuni pe piața de capital: BNR poate acorda credite în condițiile stabilite prin propriile reglementări, care se referă la condițiile de acordare, rambursare, garantare și dobândă.
fixarea rezervelor minime obligatorii ale băncilor: pentru a putea funcționa în România orice bancă sau filială a unei bănci străine trebuie să constituie la BNR o rezervă minimă obligatorie, purtătoare de dobândă la nivelul dobânzii medii la vedere.
stabilirea politicii valutare a statului: pentru aceasta BNR trebuie:
să elaboreze și să aplice politica privind cursurile de schimb valutar (calculând și publicând cursurile medii de schimb), regulamentul valutar (autorizând /retrăgând autorizații pentru tranzacții valutare)
să elaboreze balanța de plăți și alte lucrări de investiții ale statului
să stabilească plafoane la activele externe și la îndatorarea externă
să administreze rezervele internaționale ale statului
supravegherea activității bancare care constă în:
operațiuni de creditare a băncilor pe termen de cel mult 90 de zile, creditele putând fi garantate cu titluri de stat (scadente în maxim un an), cu cambii, bilete la ordin, depozite constituite la BNR. Deoarece BNR este autoritatea supremă în materie de creditare a băncilor, ea este cea care stabilește nivelul ratei dobânzii, termenul de rambursare, comosioanele, etc. astfel încât creditul poate fi acordat discriminatoriu (unei anumite bănci pentru susținerea unor programe de interes sectorial ) sau competitiv (acelor bănci care pot îndeplini condițiile de creditare)
servicii de compensare, depozitare și plată
operațiuni de autorizare și supraveghere prudențială a băncilor: BNR este singura autoritate în măsură să autorizeze funcționarea unei bănci române sau filială a unei bănci străine. De asemenea, BNR este împuternicită să emită regulamente bancare, să vegheze la aplicarea lor și să emită sancțiuni pentru nerespectarea acestora. În fine, tot BNR este împuternicită să controleze activitatea băncilor, verificând registre și conturi.
efectuarea de operațiuni pe contul statului, adică urmărirea contului trezoreriei statului și derularea de operațiuni cu titluri de stat:
urmărirea contului Trezoreriei statului presupune primirea încasărilor și efectuarea plăților prin acest cont și pentru aceste operațiuni nu percepe comisioane, dar se bonifică dobânzi pentru disponibilitățile din acest cont. De asemenea, BNR poate acorda credit pe cel mult 180 de zile Trezoreriei pentru depășirea dificultăților legate de decalajul dintre încasări și plăți, cu condiția ca suma totală acordată să nu depășescă 7% din venitul bugetului de stat pe anul precedent.
derularea de operațiuni cu titluri de stat presupune: plasarea emsiunilor de titluri de stat, înregistrarea, depozitarea și transferal de titluri de stat, precum și efectuarea de plăți aferente acestora.
efectuarea de operațiuni cu aur și active externe care presupune operațiuni de vânzare/cumpărare și alte tranzacții cu lingouri și monede de aur și alte metale prețioase, precum și operațiuni de vânzare/cumpărare de valute, bonuri de tezaur, obligațiuni emise sau garantare de guverne străine sau organisme interguvernamentale. De asemenea, tot aici se includ operațiunile de deschidere și menținere de conturi la bănci centrale, autorități monetare și organisme financiare internaționale, ca și efectuarea de operațiuni de corespondent cu acestea.
1.5. Rolul băncilor comerciale în sistemul bancar
În contextul actual locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate de calitatea de întermediar în relețiile economii – investiții .Agenții economici își găsesc resursele necesare realizării investițiilor , fie prin propriile economii , fie recurgând la credite acordate decătre bănci .Băncile s-au afirmat ca instituții monetare , ca intermediari monetari a căror caracterisică esențială este posibilitatea de a pune în circulație creanțe asupra lor însăși , ce sporesc volumul circulației monetare în monedă .Caracteristica semnificativă a băncilor este transformarea activelor nemonetare în monedă .Emisiunea de bancnote , funcția inițială a tuturor băncilor a fost restrânsă ulterior doar la banca de emisiune .În cadrul sistemului bancar s-au inclus în timp și intermediari nemonetari , care au ca funcții principale colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen mijlociu și lung , direct către beneficiari sau prin angajarea de capitaluri pentru recreditare. Specializarea băncilor a fost o tendință ce s-a manifestat în cadrul sistemului bancar .Separarea și independența băncilor specializate este și momentul delimitării stării de competență și activitate a băncilor de depozit .În cadrul sistemului bancar s-au delimitat băncile comerciale / de depozit și băncile specializate .
Băncile comerciale efectuează toate tipurile de operațiuni bancare , operațiunile de bază ale acestora sunt :
constituirea de depozite ;
acordarea de credite .
Băncile specializate :
includ o gamă largă de instituții de credit și au statute diferite de la o țară la alta ;
efectuează în general totalitatea operațiunilor bancare ;
fiecare dintre acestea sunt supuse unor limitări privind funcționalitatea lor sau își asumă exclusivitate în anumite operațiuni .
limitările se referă la raza de implantare ( teritorială ) sau la statutul lor social , particular .
Rolul băncilor în economie este evidențiat de funcțiile îndeplinite de acestea ca agenți economici și ca factori de modelare economică:
atragerea disponibilităților monetare ale diferiților agenți economici prin oferta de titluri secundare și condiții de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerării, lichidității, siguranței ;
acordarea și distribuirea de mijloace bănești suplimentare diferiților agenți economici în vederea completării capitalurilor proprii ;
crearea instrumentelor de credit ale circulației monetare ;
sporirea și diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienți (persoane fizice sau juridice).
Unii autori disting de asemenea o altă funcție a băncilor, aceea a creației economice. Această funcție se manifestă pe plan financiar și pe plan tehnic.
1. Pe plan financiar ea se exprimă prin următoarele forme :
participarea băncilor la capitalul social al societăților comerciale. Conform prevederilor legale, în România participarea unei societăți bancare la capitalul unei firme al cărui obiect nu are legătură cu activitatea bancară nu poate depăși 20% din valoarea capitalului firmei sau companiei respective, iar aceasta trebuie să aibă ca obiect desfășurarea de activități financiare. În alte țări, precum Turcia sau Statele Unite, această restricție nu există, în vreme ce în alte state (Germania de exemplu), această opțiune nu este acceptată.
acordarea de credite în vederea obținerii calității de asociat sau de împrumuturi participative în favoarea societății comerciale la care banca participă cu capital.
acordarea de credite bancare societății comerciale. Împrumuturile acordate de bancă unui debitor nu pot depăși, cumulate, 15% din fondurile proprii ale băncii respective.
2. Pe plan tehnic, funcția de creație monetară se manifestă prin următoarele forme:
băncile joacă rolul de consilier financiar al agenților economici în căutare de resurse financiare și de mijloace de investire a resurselor ;
băncile acordă asistență societăților comerciale în cazuri de majorare a capitalurilor acestor societăți, prin garantarea emisiunilor de acțiuni.
Progresul tehnic din domeniul informatic și al comunicațiilor a făcut ca accesul băncilor la diverse oportunități de afaceri financiare să crească considerabil astfel că, în prezent, are loc un proces de uniformizare a structurii activităților bancare, dezvoltându-se bănci comerciale cu caracteristici de bănci universale, ce furnizează produse și servicii din toate domeniile de activitate specifice.
Băncile comerciale sau de depozit acționează ca societăți comerciale pe acțiuni, urmărind realizarea de profituri din activitatea desfășurată, dar respectând statutele de funcționare proprii. Aceste bănci constituie verigă de bază a oricărui sistem bancar și efectuează toate tipurile de operațiuni bancare, care se grupează în două categorii principale :
a) operațiuni pasive prin care banca își procură resurse prin atragerea disponibilităților bănești temporare din economie. O trăsătură specifică a structurii bilanțiere bancare o reprezintă ponderea foarte mică (în medie de 10%) a capitalurilor proprii în total, ceea ce face ca operațiile pasiv să fie foarte importante pentru volumul și calitatea resurselor atrase.
b) operațiunile active sunt cele prin care banca realizează fructificarea capitalului și a resurselor atrase. De calitatea operațiunilor active, concretizate în evidențierea așa numitelor active producătoare de venituri, depind în mare măsură profitul și soliditatea băncii.
În epoca contemporană locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate de calitatea lor de intermediar principal în relația economii-investiții, relație hotărâtoare în creșterea economică. Băncile comerciale își exercită rolul lor de intermediar nu numai între agenții din afara sistemului bancar, ci au un rol major în recircularea și valorificarea capitalului, în mobilizarea de resurse și distribuirea de credite în însuși sistemul bancar, deci intermediază între verigile bancare.
În procesul de intermediere financiară, băncile comerciale îndeplinesc următoarele funcții importante :
de mobilizare a activelor monetare din economie
de utilizare a acestora prin distribuire de credite
de decontare (efectuare) a plăților între titularii de cont.
Pe lângă importantă funcție de intermediar în economie, băncile sunt creatoare de bani pe calea creditului, motivul fiind că depozitele la vedere reprezintă o parte a masei monetare.
Băncile pot desfășura, în limita autorizației acordate, următoarele activități
:
atragere de depozite și de alte fonduri rambursabile;
contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare, forfetare;
leasing financiar;
servicii de transfer monetar;
emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de călătorie și altele asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;
emitere de garanții și asumare de angajamente;
tranzacții în cont propriu sau în contul clienților, cu: instrumente ale pieței monetare (cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit), valută, contracte futures și options; instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii, valori mobiliare și alte instrumente financiare;
intermediere în oferta de valori mobiliare și alte instrumente financiare
acordare de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de aceasta, consultanță și prestare de servicii cu privire la fuziuni și achiziții de societăți comerciale;
intermediere pe piața interbancară;
administrare de portofolii ale clienților și consultanță legată de aceasta;
păstrare în custodie și administrare de valori mobiliare și alte instrumente financiare;
prestare de servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditării;
închiriere de casete de siguranță.
Băncile pot desfășura și alte activități permise de legislația în vigoare, cum ar fi: depozitarea activelor fondurilor de investiții și societăților de investiții, distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiții și acțiuni ale societăților de investiții, acționarea ca operator al arhivei electronice de garanții reale mobiliare, operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea, operațiuni de mandat, servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terți, participare la capitalul social al altor entități. Băncile pot presta servicii auxiliare sau conexe legate de activitățile desfășurate, cum ar fi: deținerea și administrarea de bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității sau pentru folosința salariaților și pot efectua orice alte activități ori operațiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat, fără a fi necesară includerea lor în autorizația acordată.
Operațiunile de leasing financiar vor putea fi desfășurate în mod direct începând cu data aderării României la Uniunea Europeană. Până la această dată, operațiunile de leasing financiar pot fi desfășurate prin societăți distincte, constituite ca filiale în acest scop.
Tot conform legii bancare, băncilor le sunt interzise următoarele operațiuni:
operațiuni cu bunuri mobile și imobile, cu excepția celor necesare desfășurării activității și folosinței salariaților (sedii, mobilier, aparatură de birou, etc.), ca și cu execuția tranzacțiilor cu bunuri mobile/imobile dobândite în urma executării creanțelor băncii, care trebuie vândute în termene de un an de la data dobândirii lor
;
gajarea propriilor acțiuni în contul datoriilor băncii;
acordarea de credite sau furnizarea altor servicii clienților, condiționată de vânzarea sau cumpărarea acțiunilor băncii;
acordarea de credite garantate cu acțiunile emise de bancă;
primirea de depozite, titluri sau alte valori, când banca se află în încetare de plăți;
acordarea de credite condiționată de acceptarea de către client de alte servicii care nu au legătură cu operațiunea de creditare respectivă.
Din expunerea de mai sus rezultă acum cu o mai mare claritate rolul legiuitorilor în sistemul bancar. Pe de o parte, băncilor li s-a atribuit privilegiul exclusiv al executării unor operațiuni, cu scopul declarat de a se putea implementa o economie de piață eficientă, iar pe de altă parte, băncilor li se interzice să execute anumite operațiuni, deoarece datorită marii lor
puteri financiare ar putea stânjeni libera concurență în anumite domenii sau ar putea împiedica relațiile de credit.
Capitolul II
PRODUSELE ȘI SERVICIILE BANCARE OFERITE DE BCR
2.1. Locul și rolul Băncii Comerciale Române în cadrul sistemului bancar din România
Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. Ea este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990, dar in acelasi timp , prin activitatea pe care o desfasoara in cadrul Bancii Nationale din care se desprinde este deopotriva o banca cu traditie in domeniul bancar. Inceputul a fost foarte dificil . In afara unui act de identitate , unei banci ii mai sunt necesare un sediu central , o retea de unitati , personal suficient, capital , clienti si o gama adecvata si tentanta de produse si servicii utile pentru acesti clienti.Conducerea Bancii Comerciale Romane a reusit sa aduca banca la parametrii deja cunoscuti si confirmati pe plan intern si international. In pofida greutatilor intampinate , B.C.R. , bine condusa , a devenit astazi una din cele mai puternice si prestigioase banci romanesti .In 1990 , B.C.R. pleaca la drum cu un colectiv de 5300 de angajati si 100 unitati in retea , cifre care se dubleaza in primii 5 ani de activitate .Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a fortei financiare a bancii .
La un capital social subscris de 12 miliarde lei in 1990 , incep sa se adauge fondurile constituite , adica , capitalul total creste in primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei.
Sistemul bancar este format din totalitatea băncilor care funcționează în aria de referință (pe plan național și internațional), precum și din relațiile ce se stabilesc între aceste bănci pe de o parte și între ele și componentele mecanismului economic, pe de altă parte.
Banca Comercială Română, una dintre băncile create și organizate după anul 1989, a luat ființă la data de 01 decembrie 1990 prin preluarea și continuarea activității comerciale pe care o derula până atunci Banca Națională a României.
Bilanțul de început al Băncii Comerciale Române cuprinde câțiva indicatori în măsură să asigure o informare despre situația băncii la început de drum, precum și o evaluare a dezvoltării sale în perioada scursă până în prezent: Banca Comercială Română S.A. figura în luna decembrie anul 1990 cu un capital social de 12 miliarde lei, atingând în anul 2004 nivelul de circa 3500 miliarde lei, resursele în lei din disponibilitățile în valută ale titularilor de cont erau în luna decembrie anul 1990 în valoare de 1 miliard lei, ajungând la sfârșitul anului 2003 la nivelul de circa 35.000 miliarde lei, iar creditele bancare în anul 1990 înregistrau 250 miliarde lei, atingând la sfârșitul anului 2003 nivelul de circa 25.000 miliarde lei. Banca dispunea la sfârșitul anului 1990 de 100 unități proprii, constând din sucursale, filiale și agenții, având un personal de 5317 angajați, atingând în anul 2004 circa 300 unități bancare proprii cu un personal de peste 12.000 de angajați.
Banca Comercială Română S.A., de la înființare și-a păstrat continuitatea în activitățile pe care le desfășura înainte Banca Națională a României, cu același personal. Continuitatea în funcționarea Băncii Comerciale Române S.A. se demonstrează prin operațiile sale de bază, respectiv prin continuarea activității de creditare pe termen scurt a economiei naționale pe de-o parte, iar pe de altă parte prin clientela sa – majoritatea societăților comerciale din industrie rămânând ca și în perioada de tranziție să fie finanțate de unitățile Băncii Comerciale Române.
Strategia de dezvoltare și modernizare a băncii se concretizează prin organizare modernă a activităților de: vânzări, trezorerie, planificări financiare și profitabilități, organizarea unităților teritoriale ca centre de profit, structurarea unei organizări optime de marketing, monitorizarea pieței, informatizare a băncii.
Deși creșterea numărului de bănci în România a determinat în mod firesc și o redistribuire a clentelei și a afacerilor în general, fapt ce s-a reflectat și asupra Băncii Comerciale Române, totuși ea rămâne reprezentativă, cu ponderi ridicate și mai sigură, spre deosebire de alte bănci care au falimentat.
În ceea ce privește principalele resurse ale B.C.R. în anul 2003, acestea cuprind: depozite de la clienți 70%, capitaluri proprii 15%, împrumuturi de la bănci 15%.
Capitalurile proprii au ajuns la 7231 miliarde lei, activele proprii fiind repartizate astfel: credite bancare reprezintă 30,5%, plasamente la bănci 28%, titluri de stat 25%, iar 16,5% reprezintă alte active.
Resursele primite de la populație sub forma depozitelor în anul 2003 au reprezentat 60% din totalul de depozite la băncile comerciale, iar la B.C.R. îi revine 30% din total.
B.C.R. a realizat în anul 2003 decontări în valută aferente importurilor și exporturilor în valoare de aproximativ 20 miliarde EURO.
La finele anului 2003 B.C.R. avea 3 milioane de clienți, din care 2.600.000 persoane fizice care dețineau circa 400.000 conturi în valută.
În anul 2003 B.C.R. a obținut un profit brut de 3000 miliarde lei, rata profitului brut fiind de 12%.
Banca Comercială Română S.A. Sighetu Marmației deține cea mai puternică poziție, la o mare distanță față de celelalte bănci și cooperative de credit concurente locale și a destinat cea mai mare parte a resurselor sale creditării economiei, pentru finanțarea activelor circulante.
2.2. Descrierea activităților desfășurate de Banca Comercială Română
Banca Comercială Română S.A. oferă persoanelor fizice și juridice o gamă largă de produse și servicii bancare, prin efectuarea de operațiuni bancare și financiare în țară și în străinătate pentru contul său propriu și al clienților băncii, în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea, precum și orice alte activități permise de reglementările legale în vigoare.
Produsele și serviciile oferite de Banca Comercială Română constau în:
depozite la vedere și la termen, în lei și în valută, pentru persoane fizice și juridice;
acordare de credite în lei, pe termen scurt, cu scadența de rambursare mai mică de 12 luni, pentru persoane fizice și juridice;
acordare de credite pe termen mediu, cu rambursare până la 5 (cinci) ani și pe termen lung, până la 25 (douăzecișicinci) ani, pentru persoane fizice pentru cumpărarea de bunuri de consum, în condiții stabilite de lege;
acordare de credite în valută persoanelor fizice și juridice;
depozite în valută, pentru persoane fizice și juridice;
efectuarea operațiunilor de încasări și plăți, în numerar și prin virament, în lei și în valută, pentru clienții care deschid conturi la bancă, prestări de servicii, precum și pentru alte servicii bancare incluzând: acreditive documentare, incasso documentar; ordine de plată; cecuri, cecuri de călătorie; scrisori de garanție / contra garanție bancară; avalizarea efectelor de comerț;
efectuarea operațiunilor de scontare a efectelor comerciale în cadrul operațiunilor de scont și rescont;
efectuarea operațiunilor de schimb valutar;
primirea sau emiterea de garanții pentru angajamentele de plată străine, proprii, ale terților sau în favoarea acestora;
efectuarea operațiunilor de arbitraje pe piețele monetare sub formă de atragere și constituire de depozite la vedere și la termen, proprii și ale clienților.
B.C.R. poate compensa din profitul realizat din aceste operațiuni eventuale diferențe nefavorabile.
participarea în calitate de asociat sau de acționar la înființarea unor societăți sau instituții bancare, în țară și în străinătate;
participarea băncii la tranzacții externe, financiare, de plăți și de credit, încheiate cu bănci și instituții financiare străine, încheierea de contracte și convenții privind primirea sau acordarea de credite în și din străinătate;
participarea băncii la organizații și organisme internaționale cu caracter financiar, bancar sau monetar;
efectuarea de operațiuni de încasări și plăți și alte servicii bancare pentru instituții finanțate de la buget sau autofinanțate;
cumpărarea sau vânzarea în țară sau în străinătate a aurului și a altor metale prețioase în lingouri, monede sau medalii;
efectuarea de operațiuni privind executarea de casă a bugetului statului în limita mandatului primit;
promovarea produselor noi pe piața bancară românească prin introducerea serviciilor complexe de plăți și încasări cu ajutorul instrumentelor de decontare electronice denumite cărți de credit, introducând sisteme electronice de plată.
2.3. Structura organizatorică a Băncii Comerciale Române
Structura organizatorică a Băncii Comerciale Române reprezintă ansamblul posturilor și compartimentelor de muncă, modul de organizare și subordonare, precum și legăturile ce se stabilesc între ele, pentru realizarea în mod corespunzător a tuturor sarcinilor ce revin societății respective.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor și obiectivelor propuse de Banca Comercială Română S.A. Sighetu Marmației, a fost stabilită structura organizatorică în conformitate cu următoarea organigramă:
Comitet director
director
DIRECTOR ADJUNCT SECRETARIAT CONTABIL SEF
SErVIcIUL SErVIcIUL SErVIcIUL
COorDONARE BIROUL INFORMATICA SI CONTURI
TITLURI ȘI JURIDIC TELECOMUNICATII SI
HARTII DE CONTENCIOS INTERBANCARE VIRAMENTE
VALOARE
SErVIcIUL SErVIcIUL BIROUL
SErVIcIUL OPERATIUNI CONTABILITATE ADMINIS-
CrEDITARI VALUTARE ADMINISTRATIV TRATIV,
GOSPODARESC PAZA SI
SERVICIUL SECURITATE
CASIERIE, GESTIUNE VALORI,
OPERATIUNI CU
METALE PRETIOASE
Conducerea și administrarea centralei B.C.R. sunt asigurate de:
Adunarea Generală a Acționarilor (prescurtat A.G.A.), este organul de conducere al băncii, care reprezintă totalitatea acționarilor băncii și se întrunește la sediul societății sau în alt loc hotărât de Consiliul de Administrație, o dată pe an în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului financiar într-o adunare ordinară sau ori de câte ori este necesar într-o adunare extraordinară.
Adunarea ordinară se întrunește o dată pe an sau de câte ori este nevoie și hotărăște: aprobarea anuală a conturilor anuale, determinarea beneficiilor și repartizarea lor, verificarea de acte încheiate de Consiliul de Administrație.
Adunarea extraordinară hotărăște: modificarea statutului societății cu unanimitate de voturi; reducerea capitalului social; organizarea administrației; durata de funcționare a societății.
Obligațiile A.G.A. sunt:
Analizarea și aprobarea bilanțului anual;
Analizarea raporturilor anuale ale Consiliului de Administrație;
Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și programul de activitate pentru anul în curs;
Aprobarea emiterii de acțiuni, obligațiuni și alte hârtii de valoare ;
Analizarea și aprobarea contului de profit și pierderi, destinația și repartizarea profitului;
Alegerea cenzorilor pe termen de 3 ani;
Majorează ori reduce patrimoniul societății;
Hotărăște cota de beneficiu anual ce se acordă acționarilor;
Hotărăște lichidarea societății.
Consiliul de Administrație (prescurtat C.A.) – asigură conducerea și administrarea băncii, este numit de A.G.A. pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi numit pe noi perioade de 4 ani. C.A. este format din 15 membrii aleși de A.G.A. și este compus din: președinte, vicepreședinți, reprezentanți ai acționarilor și specialiști din aparatul băncii. Se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie.
Pentru conducerea operativă a băncii, în fiecare sucursală, filială sau agenție, Consiliul de Administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, din care fac parte: președintele, vicepreședintele și alți membrii ai Consiliului de Administrație, directorul sucursalei, filialei sau agenției, directorii adjuncți, contabilii-șefi, șefii serviciilor de creditare, trezorerie și reprezentantul oficiului juridic.
Comisia de Cenzori (prescurtat C.C.), este formată din minim 3(trei) membri, ce nu pot avea nici o altă funcție în societate și au ca atribuții: verificarea casei, existența titlurilor sau valorilor ce sunt în proprietatea băncii sau au fost primite în gaj, cauțiune sau depozit.
2.4. Rolul Băncii Comerciale Române în sistemul de plăți și decontări
Apariția unor întârzieri masive în realizarea decontărilor, nivelul ridicat al comisioanelor și al ratei inflației au impus necesitatea reorganizării și modernizării sistemului de plăți și decontări în economia națională, adaptarea lui
la standardele internaționale de eficiență și securitate.
În scopul desfășurării activității de decontare în bune condiții, Băncii Comerciale Române S.A. îi revine ca sarcină de control primordială:
– respectarea și urmărirea disciplinei de decontări, prin aceasta se are în vedere ca debitorul (cumpărătorul) să își achite suma datorată, iar creditorul (furnizorul) să își încaseze la timp și integral drepturile bănești ce i se cuvin. Controlul asupra decontărilor este efectuat de către bancă, începând cu prezentarea documentelor la ghișeu. În ceea ce privește rolul Băncii Comerciale Române în accelerarea derulării fluxurilor de plăți și a decontării acestora, se evidențiază următoarele sarcini importante ce revin acestora, conform prevederilor legale:
organizarea și efectuarea operațiunilor de decontări fără numerar între conturile clienților, în termenele și condițiile prevăzute de B.N.R. și de titularul de cont plătitor;
exercitarea unui control eficient și permanent asupra documentelor de plată.
În scopul accelerării decontărilor în economie, băncile au obligația să își organizeze un sistem informațional care să permită:
înregistrarea documentelor în contul clienților în ziua în care au fost depuse la bancă, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare în acest scop (corectitudinea întocmirii documentelor, existența disponibilului în contul plătitorului);
transmiterea documentelor prin sistemul propriu de decontări intrabancare, cel mai târziu în ziua următoare înregistrării operațiilor în conturi;
introducerea documentelor în compensare în termenele impuse de B.N.R. care să permită respectarea circuitelor și scadențelor instrumentelor de plată;
înregistrarea documentelor primite prin compensare în conturile agenților economici în ziua primirii lor.
Se acordă o atenție deosebită mecanismului prin care se înfăptuiesc transferurile de fonduri, documentelor operative folosite, circuitelor bancare, modului de transmitere și procesare a datelor referitoare la viramentul bancar, suportului tehnic informațional.
Prin modul de organizare și derulare a transferului de sume, băncile înfăptuiesc procesul de gestiune a mijloacelor bănești aflate în circulație.
Se impune, accelerarea vitezei de circulație a mijloacelor bănești, prin care se urmărește asigurarea unui circuit cât mai scurt al documentelor în cadrul firmelor, între acestea și bancă.
Băncii Comerciale Române îi revine rolul de a îndruma clienții spre utilizarea formelor și instrumentelor de plată cele mai convenabile, care să asigure un transfer rapid de sume între conturile partenerilor. Banca poate crea instrumente de decontare noi care să corespundă mai bine cerințelor de accelerare a plăților.
2.5. Rolul Băncii Naționale a României în organizarea sistemului de plăți și decontări
În virtutea statutului său legal de autoritate publică independentă, care stabilește și conduce politica monetară, valutară, de credit și de plăți și în scopul realizării obiectivelor de politică monetară, Banca Națională a României a preluat după anul 1990 și inițiativa reformei sistemului de plăți / decontări fără numerar. În acest scop, a pus la dispoziție importante resurse și propria sa rețea interbancară ce acoperă teritoriul național, în cadrul unui program de modernizare a tehnologiilor clasice de decontare manuală a instrumentelor de plată cu suport de hârtie. A creat o infrastructură de plăți modernă, cu mijloace electronice.
Banca Națională a României a devenit din 1995 direct implicată în operarea unicului sistem interbancar de transfer de fonduri din România, precum și în operarea decontării finale realizate de intermediari de tipul caselor de compensații. Noul sistem se află în proprietatea și administrarea B.N.R., la el participând cu drepturi egale toate societățile bancare autorizate de B.N.R. și alte instituții de intermediere financiară.
Supravegherea sistemului de plăți, în general, și al plăților fără numerar în special, se impune ca o consecință și un mijloc important de a conduce o politică monetară – funcție primordială a B.N.R. – având drept scop final contribuirea, printr-o utilizare echilibrată a monedei naționale, la sporirea încrederii publice în sistemul bancar național.
B.N.R. deține rolul fundamental, pivot în cadrul sistemului de plăți din România, un alt element de bază al sistemului este reprezentat de băncile comerciale, care au un rol de furnizare a serviciilor de plăți pentru cei care și-au deschis cont la ele.
2.6. GRUPUL BCR
BCR face parte din Grupul BCR care mai include și BCR Banca pentru Locuințe, BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR Chișinău. BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) este subsidiară grupului BCR specializată în economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost lansată în iulie 2008. În anul 2009 a încheiat 134.000 de contracte, în valoare de 3,5 miliarde.BCR BpL este liderul necontestat al pieței în ceea ce privește activele totale (peste 50%) și noile contracte (peste 75%). BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a fost înființată în luna iunie 2007, cu un capital social inițial de 50.000.000 RON. BCR PENSII a avut o activitate extrem de dinamică pe piața pensiilor private din România ce a determinat consolidarea poziției companiei pe piață. În 2009, BCR PENSII a finalizat preluarea Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii, și tot în 2009 a intrat pe piața pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR PRUDENT, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima Pensie și OTP. BCR deține 99,99% din acțiunile BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. BCR Leasing S.A. s-a înființat în martie 2001, ca o completare a ofertei de finanțare a Grupului Banca Comercială Română destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate, pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată. BCR LEASING IFN S.A. oferă servicii de leasing financiar intern pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, respectiv: leasing pentru achiziționarea de autovehicule, flote, echipamente și utilaje industriale, aparatură medicală, software și echipamente I.T. etc., precum și leasing pentru imobile cu destinație industrială sau comercială. BCR Leasing este controlată în proporție de 89,03% de BCR, în timp ce Financiara SA deține 10% din capital, iar restul de 0,97% este deținut de către persoane fizice.
2.7. CREDITUL-PRODUS BANCAR PRINCIPAL OFERIT DE BĂNCILE COMERCIALE
În întreaga activitate de creditare, banca respectă întocmai prevederile legislației privind activitatea bancară, Legii nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naționale a României, a normelor, instrucțiunilor și regulamentelor emise de Banca Națională a României în ca;otatea sa de banca centrală cu atribuții de reglementare în domeniile monetar, de credit, valutar și de plăți, precum și propriile norme și instrucțiuni de lucru.
Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilității și realismului afacerilor în vederea identificării și evaluării capacității de plată a clienților, respective de a genera venituri și lichidități ca sursa principală de rambursare a creditului și de plată a dobânzii. Determinarea capacității de plată a clienților se face prin analiza aspectelor financiare și nefinanciare ale afacerilor, atât din perioadele expirate cât și din cele prognozate.
Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasă atât pentru banca, deoarece prin extinderea și diversificarea portofoliului de credite, poate obține profit suplimentar, cât și pentru clienți, care pe seama creditelor pot să-și dezvolte afacerile, sa obțină profit și, pe aceasta baza, sa ramburseze împrumuturile șiș a-și achite dobânzile.
Analiza și acordarea creditelor trebuie sa aibă influenta factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienți, respective aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupra desfășurării afacerilor și a rambursării creditelor.
Banca are obligația sa analizeze și sa verifice, iar împrumutatul sa pună la dispoziție toate documentele și actele din care sa rezulte natura activităților desfășurate, credibilitatea, situația patrimonială, rezultate economic-financiare, capacitate managerială și de oricare alte documente și date care sa permită evaluarea potențialului economic, organizatoric și financiar al clientului.
Pe toată durata creditării, agenții economici beneficiari de credite au obligația sa pună la dispoziția băncii un exemplar din bilanțul contabil, situațiile contabile periodice și alte documente solicitate de banca. Aceasta obligație va fi prevăzută ca o clauză distinct în contractual de credite.
Creditele se acordă agenților economici care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Sunt constituiți potrivit legii;
Posedă capital social vărsat potrivit statutului;
Desfășoară activități legale și eficente potrivit actului de înființare și statutului de funcționare;
Îndeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate;
Din analiza fluxurilor de lichidități rezultă ca există posibilități reale de rambursare la scadență a rațelor și plată dobânzilor aferente;
Prezintă garanții materiale și morale pentru utilizarea cu eficientă a împrumutului, rambursarea integral la scadență a creditului și achitarea dobânzilor aferente;
Valoarea garanțiilor materiale acceptate este mai mare sau cel puțin la nivelul creditelor solicitate și a dobânzilor aferente;
Au deschise conturi la initatile teritoriale ale băncii;
Prezintă situația angajamentelor din conturile dechise la alte societăți bancare și a garanțiilor aferente;
Acceptă clauzele din contractual de credite.
În raporturile sale cu debitorul, creditorul este expus unor riscuri care impugn luarea unor măsuri pentru garantatrea creanței. În cazul în care în ziua scadenței debitorul nu își poate achita datoriile și nu mai poate să-și execute obligația asumată, creditorul, dacă are garanții constituite în condițiile legii, pe baze contractual, le poate executa însușindu-și creanță.
Garanții reale
Gajul propriu-zis – ce poate fi la rândul sau cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garanție sau fără deposedarea acestuia de bunul adus în garanție;
Ipoteca și privilegiile;
Garanțiile personale
Fidejusiunea (cauțiunea), reglementată de articolul 1652 din Codul Civil;
Garanțiile personale reglementate de legi special, dar care se întemeiază pe idea de fidejusiune (de exemplu: garanția constituită de o terță personală pentru acoperirea eventualeleor pagube c ear fi cauzate unui agent economic de către un gestionar).
Pe lângă garanțiile asiguratorii (reale și personale), la creditele în lei și în valută acordate clienților săi, banca va solicita suplimentar cesionarea în casarilor din contractele existente.
În cazul clienților care se confrunta cu greutăți în achitarea la scadență a obligațiilor de plată, prezentând un risc semnificativ în ce privește rambursarea la scadență a creditelor și achitarea dobânzilor aferente, banca va solicita ca împrumutații sa semneze bilete de ordin, care, potrivit legislației în vigoare (OU 38/2008), constituie titlu executoriu și după investire cu formula executorie de către judecătorie pot fi puse în executare silită fără alte formalități prealabile.
Creditele acordate de banca și dobânzile aferente trebuie sa fie acoperite integral cu garanții asiguratorii. Valoarea luată în call a bunurilor acceptate de banca în garanția creditelor acordate se va determina prin aplicarea unui coefficient în funcție de mărimea riscului în valorificarea acestora.
Activitatea de creditare implica un risc, prin însăși elementele de anticipare pe care se bazează decizia de creditare, pentru banca fiind de maximă importanta cunoașterea acestui risc, eveluarea sa cât mai aproape de realitate și acceptarea lui în cunoștință de cauză. În scopul diminuării rsicului în activitarea de creditare, banca urmărește respecatrea următoarelor condiții:
Împrumuturile acordate de o societate bancară unui singur debitor, nu pot depăși, cumulate, 20% din capitalul și rezervele băncii.
Potrivit reglementarilor prudentiale ale BNR suma totală a împrumuturilor mari acordate debitorilor nu poate depăși de 8 ori fondurile proprii ale băncii. Un împrumut este considerat mare atunci când suma totală a împrumuturilor mari acordate unui singur debitor, inclusiv a garanțiilor și a altor aranjamente asumate în numele acestuia, în lei și în valută, depășește 10% din fondurile proprii ale societății bancare. Împrumuturile mari se aprobă de Comitetul de directive din Centrala băncii, cu unanimitate de voturi a mambrilor acestuia. Aceasta regulă se aplică și acordării de noi credite, indiferent de suma, care, cumulate cu angajamentele provenite din perioadele anterioare, depășesc limita de 10% din fondurile proprii ale băncii, dar nu mai mult de 20%.
Toate creditele în lei și în valută, acordate unui agent economic indifferent de forma de organizare și natura capitalului social, nu vor putea depăși de cel mult 12 ori capitalurile proprii ale agentului economic respectiv.
În cazul clienților incluși în programe guvernamentale speciale de restucturare și redresare financiara, banca va putea acorda credite numai în limita sumelor cuprinse în aceste programe, cu aprobarea și inconditii stabilite de organelle abilitate.
În vederea asigurării și menținerii unui raport minim de solvabilitate de 8%, împrumuturile și garanțiile în lei și în valută, acordate de banca nu vor putea depăși de 12,5 ori fondurile proprii ale societății bancare.
Pentru eliminarea riscului banca nu acorda credite:
Agenților economici care înregistrează pierderi și sunt fără perspectivele de redresare, cu excepția cazurilor în care prin acte normative s-a reglementat alfel;
Unităților economice pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau lichidare judiciară în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare, cu excepția cazurilor în care instant judecatoreasca hotărăște ca pot fi acordate credite în vederea reorganizării și redresării activității debitorului.
În scopul suprevegherii și gestionarii riscurilor ce pot apare în activitatea de acordare a creditelor în lei și în valută se va proceda astfel:
În activitatea de acordare a creditelor pentru operațiuni comerciale și/sau necomerciale care privesc afaceri cu parteneri străini, banca va urmării încadrarea în limita de expunere stabilită în raport cu riscul de țară.
În operațiunile de creditare pe care banca le efectuează cu societăți bancare din țară și/sau străinătate, în nume propriu sau în numele clienților săi, se va asigura încadrarea în limite de expunere pe societăți bancare care se stabilesc prin hotărâre a organelor de conducere ale băncii pe baza propunerilor direcțiilor de specialitate.
Toate împrumuturile în lei și valută, a căror suma cumulată pentru un singur debitor depășește 1,5% din fondurile proprii ale băncii se vor supune înainte de aprobare, analizei și avizului Comitetului de Risc care funcționează în Centrala băncii.
Imediat după angajare, creditele în lei și valută, acordate unui singur debitor, care cumulate depășesc 10% din fondurile proprii ale băncii vor fii comunicate în scris de sucursalele jufetene Direcției de Politici și Risc de Credite.
Analiza și clasificarea portofoliului de credite se va face ținând cont de evaluarea performanțelor financiare ale împrumutaților și de serviciul datoriei acestora, care reprezintă capacitatea de a-și ordona datoriile la scadență.
Încadrarea agenților economici se face pe baza analizei performanțelor economico-financiare ale acestora, în funcție de punctajul obținut la criteriile cuantificabile, coroborat cu razultatul analizei critetiilor necuantificabile.
Rezultatul obținut prin adunarea algebrică a punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil, determină clasificarea preliminară, care poate fi menținută sau modificată în funcție de concluziile analizei criteriilor necunatificabile, determinând astfel performanța economico-financiară finală a împrumutului.
Prin coroborarea datelor referitoare la performanța financiara cu cele privind serviciul datoriei, se va stabili clasificarea creditelor, după cum urmează:
Creditele standard sunt acele credite ce nu implică deficiențe sau riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei, în maniera convenită în contractul de credit la acordarea împrumutului.
Credite în observație sunt acele credite acordate unor clienți cu rezultate economico-financiare foarte bune, dar care, în anumite perioade scurte de timp întâmpină greutăți în rambursarea ratelor scadente și a dobânzilor aferente.
Credite sub standard sunt acele credite ce prezintă deficiențe și riscuri care periclitează lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului și/sau capacității de plată a beneficiarului de împrumut.
Credite îndoielnice sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea pe baza condițiilor, valorilor, și garanțiilor existente este incertă.
Credite pierdere sunt considerate cele care pot fi restituite băncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în continuare ca active bancare sa nu fie garantată.
CREDITUL BANCAR PE TERMEN LUNG
2.8.1. Noțiuni generale privind creditul pe termen scurt
Aceste tipuri de credite se acordă pe o durata de până la un an, având rolul de a permite firmei împrumutate să-și finanțeze operațiunile de exploatare, operațiuni legate de ciclul de exploatare, adică de activele circulante.
Creditele pe termen scurt pot fi:
Credite obiectiv sau specializate – fiecare credit este specializat, rembursarea făcându-se dintr-o operație industrială sau comercială;
Credite globale de exploatare sau generale – un singur credit acoperă ansamblul nevoilor născute din ecploatare sau din operațiile curente.
Credite generale
În activitatea întreprinderii, pot apărea temporar nevoi de lichidități pentru perioade scurte de timp. Acest fapt nu permite întreprinderii sa mobilizeze în permanență sume pe care nu le-ar putea utiliza decât pe perioade foarte scurte. În aceste cazuri, banca intervine cu condiția ca încasările sa fie certe și cu durata de utilizare limitată.
Credite speciale se adresează întreprinderilor cu activitate sezonieră, al căror flux de trezorerie este ciclic, sau celor care realizează operațiuni cu străinătatea.
Creditul furnizor se naște în momentul în care furnizorul acceptă sa nu fie plătit odată cu livrarea mărfurilor. Durata creditului furnizor variază între 30-90 zile.
Creditul de trezorerie acoperă diferența dintre totalul stocurilor și cheltuielilor (plăților), pe de o parte și totalul resurselor formate din fondul de rulment, pasivele se exploatare (resursele atrase) și încasări pe de altă parte.
Creditele pentru nevoi temporare se obțin printr-un cont simplu de împrumut, dar pe un termen ce nu poate depăși 90 de zile. Agenții economici beneficiază de aceste credite în situația în care temporar au necesități de fonduri peste cele prevăzute în planul de trezorerie, cu mntiunea ca nevoile suplimentare sunt determinate de căușe independente.
2.8.2. Tipuri de credite pe termen scurt oferite de băncile comerciale
a. Creditul global de exploatare
Acordat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare (aprovizionarea cu materii prime și materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli aferente perioadei curente) necesare realizării și finalizării producției de mărfuri, executării se lucrări și prestări de servicii.
Se acordă în RON persoanelor juridice care au consum și desfacere asigurată prin contracte și comenzi ferme, indifferent de forma de proprietate, pe o perioada de 180 de zile sau 365 de zile, cu posibilitatea de prelungire cu încă 180 de zile, fără a depăși 12 luni de la acordarea primului credit, iar rulajul creditor rambursările din credit realizat în perioada de creditare, sa fi fost cel puțin jumătate din plafonul aprobat, în cazul creditelor acordate pe 180 de zile sau întreg plafonul aprobat, în cazul celor acordate pe o perioada de 365 de zile.
Condiții de creditare: se plătește o dobândă ce variază pe întreaga perioada de creditare în funcție de costurile resurselor de finanțare
Avantaje: fluidizarea activității clientului
b. Linia de credit
Linia de credit funcționează pe principiul revolving: banca se oblige sa acorde, pe o durata de timp determinate, cu titlul de împrumut, fonduri utilizabile în mod fracționat, în limita unui plafon, astfel încât soldul zilnic al angajamentelor sa nu depasasca volumul liniei de credite aprobat.
Se acordă în RON și valută, persoanelor juridice, indifferent de forma de proprietate, cu obligativitatea îndeplinirii următoarelor condiții:
-Sa înregistreze o situație financiara corespunzătoare, sa aibă un serviciu bun al datoriei și o evoluție favorabilă a indicatorilor de bonitate;
-Sa fie clienți permanenți ai băncii șiș a efectueze operațiuni de încasări și plăți în RON și valută prin banca;
Condiții de creditare: creditul se acordă prin contul separate de inprumut, “Utilizări din deschideri de credite permanente” (linii de credite).
c. Credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare
Credite pentru stocuri, cheltuieli și alte active constituite temporar din căușe justificare se obțin printr-un cont simplu de împrumut, scop în care agentul economic depune cerere și documente adecvate. Din situația de stoc pe care agentul economic o depune la banca trebuie sa rezulte obiectul creditării, cauzele constituirii temporare a stocurilor, modul și termenele de valorificare și de rambursare a stocurilor modul și termenele de valorificare și de rambursare a creditelor și dacă stocurile corespund producției ce au desfacere asigurată.
Se acordă în RON și valută, clienților persoane juridice, indiferent de forma de proprietate, pe o perioada de maxim 24 luni, iar în cazul clienților din sfera comerțului, pe o perioada de maxim 6 luni;
Acordarea creditului se face prin contul separate de împrumut, ce se debitează pe masura angajării creditului în limita plafonului aprobat;
Dobanda curentă percepută poate fi modificată de către banc ape întrega perioada de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare.
d. Credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere
Firmele cu activitate sezonieră fie în ceea ce privește ciclul de fabricație, fie ciclul de vânzare, cumpara masiv material prima necesară fabricației într-o anumită perioada a anului, dar vânzările sunt eșalonate pe tot parcursul anului (industria berii) sau din contra, vânzările se realizează într-o anumită perioada a anului (materialul sportive de iarnă). Acest fapt determină necesități de lichidități pentru o anumită perioada a anului sau pentru întregul an, lichidități ce se obțin pe seama creditelro pentru finanțarea aprovizionării cu stocuri, garanția acestora constituind-o chiar stocurile.
Se acordă în RON și valută clienților persoane juridice, indiferent de forma de proprietate;
Perioada pentru care se acorda este de maxim 24 luni;
Acordarea creditului se face prin contul separate de împrumut.
e. Credit de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabrcatie
Se acordă în RON și valută, clienților persoane juridice care în mod curent execută produse cu ciclu lung de fabricație (șantiere navale, uzine de aeronave);
Se acorda prin cont separate de împrumut, pe baza de comenzi și contracte care necesită finanțare și urmărire disrincta;
Condiții de creditare:
acordarea eșalonată a creditului în funcție de evoluția cheltuielilor cu producția în curs de fabricație;
asigurarea resurselor pentru rambursarea și plata dobânzilor aferente creditelor la scadențele băncii.
f. Credit pentru perfecționarea exporturilor
Credite de perfecționare specializate – se acordă atunci când o întreprindere a primit o comandă fermă din stainatate. Mărimea creditului este detreminata în funtie de un plan de finanțare stabilit de exportator în care apar încasările previzionate și plățile lunare.
Se acordă, în RON și valută, persoanelor juridice, numai după prezentarea comunicării de la o societate bancară din țara sau din starinatate, agreată de banca, privind dechiderea acreditivului de export irevocabil, în favoarea beneficiarului de credit, sau alte forme de plata garantate bancar;
Se acordă pe termen ce nu depășește 24 luni, în vederea realizării producției destinate exportului, care are desfacere asigurată;
Condiții de creditare:
clientul trebuie sa dețină conturile curente, în RON și în valută, la banca șiș a deruleze activitatea, inclusive cea de export, prin aceste conturi;
creditul se garantează cu garanții acoperitoare acceptate de către banca, cu cesionarea încasărilor din contractele de export derulate prin banca.
g. Credit pentru export de produse
Garanție cu creanțe asupra străinătății, destinat exportatorilor, pentru desfășurarea coresunzatoare a activității curente pe perioada de livrare a produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii externi.
Se acordă în RON și valută, persoanelor juridice, numai după prezentarea comunicării de la o societate bancară din țara sau din starinatate, agreată de banca, privind deschiderea acreditivului de export iravocabil, în favoarea beneficiarului de credit sau alte forme de plata garantate bancar;
Creditul se acordă pe un termen ce nu depășește 24 luni și se scadenteaza la rambursare, în funcție de termenele de livrare și încasare prevăzute în contractele externe și în modalitatea de plată;
Coditii de creditare:
Clientul trebuie sa dețină conturile curente, în RON și valută, la banca șiș a-și deruleze activitatea, inclusive cea de export, prin aceste conturi;
Creditul se garantează cu garanții acoperitoare inclusive cu cesionarea încasărilor din contractele de export ce se vor derula prin banca.
h. Credit de scont în lei și valută
Se adresează clienților persoane juridice, fiind destinat finanțării activităților comerciale.
Scontarea se realizează prin girarea efectului de comerț de către client în favoarea băncii, care creditează imediat, sau la termenul convenit, contul curent al girantului cu o suma inferioară celei înscrise pe efectul de comerț. Creditarea contului curent al girantului se face sub condiția rezolutorie a încasării creanței la scadența de către banca, de la tras sau emitent.
Banca pune la dispoziția posesorilor creanței, înainte de scadență, valoarea efectelor de comerț (cambie și bilet la ordin) în RON sau valută, mai puțin agio (dobânda și comisioanele aferente)
Coditii de creditare: clientul trebuie sa prezinte titlurile la banca, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de scontare (perioada necesară analizei bonității plătitorului);
Avantaje: posibilitatea încasării creanțelor înaintea scadenței titlurilor de credit (cambie și bilet la ordin)
Atenție: nu se admite rambursarea în avans a creditului de scont.
i. Credit pe cecuri remise spre încasare
Aceste credite reprezintă anticipări ale creditărilor conturilor curente ale clienților remitenți față de data încasării efective a cecurilor. Creditarea se face sub rezerva încasării sumei înscrise în cec de la emitent și se stornează dacă cecurile se restituie neplătite. Banca mandatară verifică data și locul emiterii cecurilor, pentru a se încadra în termenele de prezentare, precum și dacă emitentul cecului nu este înregistrat în Fișierul Național al incidențelor de plăți.
Se acordă în RON pe o perioada scurtă de timp, de maxim 45 zile;
Are character operativ și se acorda clienților persoanelor juridice, indifferent de forma de proprietate, în proporție de 90% din valoarea nominal a filelor de cec;
Condiții de creditare:
Acordarea creditului se face prin contul separat de împrumut, care se va debita prin creditarea contului curent al împrumutului;
Nu se adimte acordarea unor astfel de credite agenților economici care au fost înregistrați în “Fișierul Național al Persoanelor cu Risc” din cadrul Centralei incidențelor de Plăți.
j. Credit pe ordine de plată
Acordat pe baza prezentării documentelor acceptate la plată de banca plătitorului pentru produsele expediate, serviciile prestate, lucrările executate.
Se acordă în RON, clienților persoane juridice, indiferent de forna de proprietate, pe o perioada foarte scurtă de timp;
Volumul maxim al creditului îl reprezintă 90% din valoarea nominal a documentelor admise la creditare;
Condiții de creditare:
Acordarea creditului se face prin contul separat de împrumut, care se va debita prin creditarea contului curent al împrumutului;
Nu se vor admite la creditare ordine de plată ale căror plătitori au fost înregistrați în “Fișierul Național al Persoanelor cu Risc” din cadrul Centralei incidențelor de
k. Credit pentru facilități de cont
Oferit clienților persoane juridice cu un standing financiar ridicat, care, din motive justificate economic, nu pot face temporar față plăților.
Se acordă în RON, pe o perioada de maxim 30 zile, prin contul separate de împrumut, în limita unui plafon de 50.000 RON/client;
Condiții de creditare:
Clientul rambursează creditul din disponibilitățile și încasările realizate în contul curent
Avantaje:
Acoperirea decalajului între încasări și plăti;
Fluidizarea plăților;
Costuri reduse ale finanțării.
l. Credit pe descoperit de cont (overdraft)
Acordat în RON în baza unui acord/contract de credit pe stand by pentru achitarea unor obligații stringent (aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manopera, impozite, taxe curente etc.) cât și în scopul prevenirii de interdicții bancare.
Este o forma de împrumut acordată, în condiții deosebite, în principal marilor companii cu un prestigiu recunoscut;
Termenul de acordare este de maxim 7 zile;
Se acordă în contul curent, în limita unui plafon de 50.000 RON/client
Avantaje: creditul asigura resursele necesare pentru achitarea unor obligații strigente cât și în scopul prevenirii înregistrării de interdicții bancare.
m. Credite de trezorerie (punte)
Acordate în lei persoanelor fizice, proprietary legali ai unei locuințe, în scopul achiziționării unei alte proprietăți imobilizare.
Volumul creditului va fi dimensionat la 80% din valoarea apreciată a locuinței ce urmează a fi vândută, rezultată din raportul de evaluare întocmit de evaluatotul băncii;
Termenul maxim de rambursare este de 180 zile;
Dobânzi și taxe: dobanda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară
Avantaje: asigura resursele financiare necesare achiziționării unei noi proprietăți imobiliare până la vânzarea imobilului deținut inițial.
n. Credite de trezorerie
Nenominalizate acordate în lei persoanelor fizice în limita a maxim 6 salarii/pensii nete lunare.
Se acordă în lei fără aport propriu, cu codtitia ca împrumutatul să-și deschidă cont la banca respectivă
Termenul de rambursare este de 24 luni;
Dobânzi și taxe: dobanda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară
Avantaje: asigurarea resurselor necesare pentru rezolvarea unor situații personale
Creditul se acordă și în numerar.
o. Credite pentru achiziționarea de bunuri de folosinta îndelungată
Acordate în lei persoanelor fizice prin dealer autorizați ai societăților comerciale.
Exista două variante de creditare: cu avans cuprins intre 0-15% și cu avans minim de 15% din prețul de achiziționare al bunului;
Termenul de rambursare este de 24 luni;
Dobânzi și taxe: dobanda percepută este cea aferenta credutelor pe termen scurt la care se adaugă 1% în cazul în care avansul este cuprins intre 0-15%;
Avantaje: completarea resurselor financiare în vederea achiziționării unor bunuri de folosința îndelungată.
p. credite pentru petrecerea de sejururi în străinătate
Avansul minim este 15% din costul estimat al excursiei;
Solicitantul va prezenta o adresă din partea societății de turism, în cazul excursiilor organizate;
Termenul maxim de rambursare este 24 luni;
Suma maximă acordată este de 5.000 EUR;
Dobânzi și taxe: dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaje: completarea resurselor în vederea realizării unui sejur de vis.
q. Credite pentru simpozioane și conferințe în străinătate
Avansul minim este 15% din costul estimat al conferinței/simpozionului;
Termenul maxim de rambursare este 24 luni;
Suma maximă ce se acorda este de 5.000 EUR;
Dobânzi și taxe: dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaje: completarea resurselor în vederea participării la simpozioanee și conferințe în străinătate.
r. Credite pentru produse tehnico-medicale de uz personal
Avansul mimim este de 15% din valoarea estimată a produsului ce urmează a fi achiziționat; acesta va fi depus într-un cont deschis la banca;
Termenul maxim de rambursare este 24 luni;
Suma maximă ce se acorda este de 5.000 EUR;
Dobânzi și taxe: dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaje: completarea resurselor în vederea achiziționării unui produs tehnico-medical pentru uz personal din import.
2.9. Creditul bancar pe termen mediu și lung
2.9.1. Noțiuni generale privind creditul Pe termen mediu și lung
Creditele pe termen mediu și lung se acordă în scopul completării fondurilor proprii pentru investiții. Creditarea se face diferențiat, în funcție stategia băncii, bonitatea clientului, perioada de rambursare, factorii de risc.
Un loc important în acoperirea financiara a investițiilor îl ocupa creditele bancare pe termen mediu și lung. Asemenea credite se stabilesc prin contracte încheiate între banca și agenții economici și au durate de până la 5 ani (creditul pe termen mediu) și peste 5 ani (creditul pe termen lung).
La acordarea acestor credite stau următoarele principii:
Încheierea unui contract de creditare intre întreprindere și banca, în care se stipulează condițiile și modul de acordare și rambursare a creditului, durata acordării, suma acordată, nivelul dobânzii, etc.
Acordarea creditului se face pe baza de garanții asiguratorii indifferent de termenele de rambursare și valoare;
Plata unei dobânzi, acarei nivel se negociază de către întreprindere cu banca și care, în anumite condiții, se majorează, devenind cu caracter penalizator;
Acordarea creditului se face numai după analiza situației patrimoniale și a rezultatelor financiare, adică după analiza bonității;
La acordarea creditului se ține seama de gradul de participare cu fonduri a întreprinderii la finanțarea investiției;
Pentru acordarea creditelor, întreprinderile vor depune la banca documentația de creditare. Aceasta cuprinde:
Cerere de credite;
Bilanț contabil pe ultimii 2 ani;
Balanță de verificare pe luna precedent;
Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs;
Situația împrumuturilor și disponibilităților la alte bănci sau alți creditori și debitori;
Hotărârea A.G.A. de împuternicire a reprezentanților societății pentru contractarea de credite;
Copie după statutul societății și certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului;
Devizul general pe lucrări și devizele pe obiecte;
Autorizația de construcții cu avizul ministerului responsabil;
Studiul de fezabilitate;
Fisa de date completată de banca pentru cunoașterea în timp a activității și rezultatelor agentului economic.
Pentru acordarea creditului, banca efectuează o analiza amănunțită a activității economic-financiare a solicitanților de resurse împrumutate, cunoscută sub denumirea se analiza a bonității.
2.9.2. Tipuri de credite pe termen mediu și lung oferite de băncile comerciale
a. Credit pentru echipament (investiții) în completarea surselor proprii
Se acordă în RON și valută clienților persoane juridice, indiferent de forma de proprietate,e termen mediu și lung (se acordă și pe termene mai mici de 12 luni);
Finanțarea poate acopreri cel mult 85% din valoarea totală a investiției, 15% fiind sursele proprii ale împrumutului;
Acordarea creditului se va face numai după prezentarea autorizației de construcții și analizarea conformității acesteia cu documentația tehnică înaintată băncii;
Avantaje: creditul completează sursele proprii pentru utilizarea de noi capacitate de producție, modemizarea și/sau retehnologizarea celor existente.
b. Credit pentru cumpărarea de acțiuni
Se acordă în RON clienților persoane juridice de drept privat romane, pe termen de maxim 5 ani, cu un standing financiar ridicat, un serviciu bun al datoriei și un rating de cel mult 3;
Condiții de creditare: constituirea de garanții reale și personale, precum și gajul comercial asupra acțiunilor cumpărate din credit;
Avantaje: creditul completează sursele proprii pentru acoperirea cheltuielilor privind cumpărarea de acțiuni.
c. Credite promotori
Se acorda persoanelor juridice (promotori imobiliari), în scopul construirii de locuințe pentru persoanele fizice.
Se acordă în RON clienților persoane juridice specializate și autorizate, pentru următoarele destinații:
Cumpărarea de terenuri destinate construirii de locuințe din inițiative acestora sau la comanda beneficiarilor, persoane fizice
Efectuarea lucrărilor de construcții locuințe
Finanțarea locuințelor construite, aflate în așteptarea vânzării.
Termenul maxim de rambursare este de 35 ani;
Creditul se acorda societăților ce posedă dreptul legel de a desfășura acest gen de activități, au o dotare tehnică coresunzatoare, personal calificat și îndeplinesc un nivel optim ai indicatorilor de bonitate stabiliți prin normele de lucru ale băncii.
d. Credit ipotecar
Se acordă în RON persoanelor juridice române, în completarea surselor proprii necesare construirii, reabilitării, consolidării sau extinderii imobilelor cu destinație locative, industrială și comercială, precum și clienților care construiesc locuințe de serviciu sau de intervenție pentru salariații proprii;
Termenul maxim de rambursare este de 35 ani;
e. Credit pentru activitatea de leasing
Băncile se pot implica în activitatea de leasing fie prin creditarea leasingului operațional, fie prin construirea societăților de leasing financiar, potrivit art. 8 din Legea bancară.
Se acordă pe o perioada de cel mult 35 ani, în RON și valută, clienților persoane juridice, care au încheiat cu utilizatorii contracte de leasing financiar;
Condiții de creditare:
Societatea de leasing sa fie clientul băncii;
Capitalul social minim, subscris și vărsat integral la înființare trebuie sa fie de 1000 RON;
Perioada de creditare sa nu depășească durata contractului de leasing;
Avantaje:
susținerea financiara a procesului investițional;
posibilitatea de reinoire a mașinilor și echipamentelor uzate moral.
f. Credit de forfetare
Creditul de forfetare, amintit expres de art. 8 din Legea nr. 58/1998 printre operațiunile bancare de creditare, se realizează prin cumpărarea de către banca a unor creanțe comerciale, prețul fiind determinat sub forma unei taxe de forfetare.
Banca cumpăra creanțele în valută, rezultate dintr-un contract de vânzare-cumpărare internațional, de la exportator – persoana juridical română,client al băncii;
Valoarea la care este vândut titlul de credit se negociază intre banca și client, în funcție de numărul de zile până la scadență, valută, banca avalizatoare;
Condiții de creditare: clientul va prezenta băncii, pentru inițierea operațiunii de forfetare, titlul de credit însoțit de o cerere de forfetare
Avantaje: transformarea exportului pe baza de credit, în tranzacție cu plata imediată, eliminându-se astfel riscul de credit.
g. Credite pentru cumpărarea/construirea de locuite și cumpărarea de terenuri aflate în intravilan acordate în lei persoanelor fizice
Se acordă în baza unei cereri de creditare și a precontractului de vazare-cumarare.
Avans minim 15% din prețul locuinței sau al terenului aflat în intravilan prevăzut în precontractul de vânzare-cumpărare;
Termenul maxim de rambursare este de 35 ani;
Dobânda este variabilă în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaj: completarea resurselor financiare în vederea unor achiziții imobiliare.
i. Credite pentru amenajări și reparării de locunite acordate în lei persoanelor fizice
Avans minim 15% calculate la valoarea devizului de lucrări de amenajare, reparații, extinderi;
Termenul maxim de rambursare este de 25 ani;
Dobânda este variabilă în funcție de modificările de pe piața bancară;
Avantaj: completarea resurselor financiare în vederea unor modernizări, reparații a locuinței.
j. Credite pentru achiziționarea de materiale de construcții, obiecte și instalații sanitare
Există două variante de creditare: cu avans cuprins intre 0-15% cu avans minim de 15% din prețul de vânzare cuprins în factura proformă;
Termenul maxim de rambursare este de 5 ani;
Forma de decontare este viramentul;
Dobânda percepută este cea aferenta creditelor pe termen mediu la care se adaugă 1% în cazul în care avansul este cuprins intre 0-15%
Avantaj: completarea resurselor financiare în vederea achiziționării unor bunuri de folosința îndelungată.
k. Credite pentru achiziționarea de bunuri de folosința îndelungată
Există două variante de creditare: cu avans cuprins intre 0-15% cu avans minim de 15% din prețul produsului ce urmează a fi cumpărat din credit, în funcție de vânzător;
Termenul maxim de rambursare este de 5 ani;
Forma de decontare este viramentul;
Dobânda percepută este cea aferenta creditelor pe termen mediu la care se adaugă 1% în cazul în care avansul este cuprins intre 0-15%;
Avantaj: completarea resurselor financiare în vederea achiziționării unor bunuri de folosința îndelungată.
l. Credite pentru plata unor forme de școlarizare în străinătate acordate în valută persoanelor fizice
Avansul minim este de 15% din costul estimat al școlarizării; acesta va fi depus într-un cont în valută deschis la banca;
Termenul maxim de rambursare este de 15 ani;
Suma maximă ce se acorda este de 10.000 EUR;
Forma de decontare este viramentul în contul instituției de învățământ din străinătate.
Dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaj: operativitate în acordarea creditului.
m. Credite pentru cumpărarea din import de bunuri noi de folosința îndelungată
Avansul minim este de 15% din valoarea estimată a bunurilor ce urmează a fi achiziționate; acesta va fi depus într-un cont în valută deschis la banca;
Termenul maxim de rambursare este de 5 ani;
Suma maximă ce se acorda este de 5.000 EUR pentru bunuri de folosința îndelungată;
Dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaj: completarea resurselor dumneavoastră în vederea achiziționării unor produse de folosința îndelungată din import.
n. Credite pentru cumpărarea de autoturisme, motociclete, motorete și bărci cu motor noi din producția internă și din import
Avans minim 15% din valoarea estimată a mijlocului de transport cu toate taxele incluse, avans ce va fi depus într-un cont în valută deschis la banca sau va fi plătit direct la dealer;
Termenul maxim de rambursare este de 15 ani;
Suma maximă ce se acorda este de 50.000 EUR;
Creditul se acordă și se rambursează în valută;
Se încheie o poliță de asigurare tip CASCO cu o societate de asigurări agreata de banca cu cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii;
Dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaj: completarea surselor în vedrea achiziționării unor autoturisme de la intern și din import.
o. Credite pentru cumpărarea/construirea de locuințe și pentru achiziționarea de terenuri aflate în intravilan acordate în valută persoanelor fizice.
Se acordă în baza unei cereri de creditare și a precontractului de vânzare-cumpărare;
Volumul creditului poate reprezenta maxim 85% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 100.000 EUR;
Termenul maxim de rambursare este de 35 ani;
În cazul solicitării unei sume mai mari de 5000 EUR, venitul net trebuie sa fie de minim 1.500 RON;
Dobânda este variabilă, în funcție de modificările intervenite pe piața bancară;
Avantaj: completarea resurselor financiare în vederea unor achiziții imobiliare.
2.10. POLITICA DE CREDITARE A B.C.R. PENTRU PERSOANELE FIZICE
2.10.1.Oferta de creditare pentru persoane fizice a B.C.R.
În conformitate cu prevederile legii bancare nr. 58/1998 și cu propriul statut de organizare și funcționare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1195/1990, banca acordă clienților săi credite în lei și valută pe termen scurt, mediu și lung. Creditul bancar constă în punerea la dispoziția solicitantului de sume de bani care vor fi restituite la un termen determinat. Sunt asimilate operațiunilor de creditare, operațiunile în leasing și toate operațiunile de locație însoțite de operațiunea de cumpărare.
Prin credite pe termen scurt sunt înțelese angajamentele de plată a unor sume de bani a căror durată de rambursare nu depășește 12 luni. Creditele a căror durată de rambursare este cuprinsă între 1 – 5 ani sunt considerate pe termen mediu, iar cele care depășesc durata de 5 ani sunt credite pe termen lung.
Legea bancară nr. 58/1998 definește creditul ca fiind orice angajament de plată a unei sume în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani.
Banca Comercială Română acordă următoarele categoriile de credite pentru persoanele fizice:
CĂMIN EXTRA/SUPER BCR: Credit imobiliar, în lei/valută;
DIVERS EXTRA/SUPER BCR: Credit de trezorerie nenominalizat, în lei/valută;
MAXICREDIT EXTRA/SUPER BCR: Credit nenominalizat garantat cu garanții reale mobiliare/imobiliare, în lei/valută;
MAXIPLUS EXTRA/SUPER BCR: Credit nenominalizat garantat cu garanții reale mobiliare/imobiliare ce permite trageri și rambursări multiple în limita plafonului disponibil, în lei/valută;
MOTOR EXTRA/SUPER BCR: Credit pentru achiziționarea de vehicule (autoturisme, motociclete, motorete, bărci cu motor, tractoare etc.) noi și rulate, în lei/valută;
PACHETUL DIVERS PLUS BCR: Pachet de produse și servicii financiar – bancare, în lei/valută;
PACHETUL MOTOR BCR: Pachetul de produse și servicii financiar-bancare
destinat achiziționării de autoturisme noi și rulate, în lei/valută;
PRACTIC EXTRA/SUPER BCR: Credit pentru achiziționarea de bunuri de uz casnic sau personal și servicii aferente acestora, în lei/valută;
PUNTE EXTRA/SUPER BCR: Credit punte, în lei/valută;
REZIDENȚIAL EXTRA/SUPER BCR: Credit ipotecar, în lei/valută.
2.10.2. Analiza portofoliului de credite al B.C.R. pentru persoane fizice
În baza normelor unice de creditare și în conformitate cu structura organizatorică a B.C.R., competențele de aprobare a creditelor sunt stabilite, separat pentru persoane juridice și separat pentru persoane fizice. Limitele de autoritate (competențele) valorice standard privind aprobarea produselor tip credit pentru clienți retail, stabilite în funcție de expunerea totală sunt precizate în tabelul nr. 1:
Tabel nr.1 (euro ): Limitele de autoritate (competentele) valorice standard
Sursa: „Norme metodologice de creditare ale B.C.R”., anul 2007, pag 27 (nota nr. DMR – 2081/2007 privind modificarea reglemetărilor B.C.R. în domeniul creditării retail)
Analiza creditului este de competența specialistului credite retail, care întocmește referatul de credit și fundamentează decizia de creditare.
După însușirea de către supervizorul credite retail, referatul se prezintă spre examinare Comitetului Director al unității bancare teritoriale, asupra acordării / neacordării creditului.
Analiza economico financiară a activității clienților se efectuează pe calculator în baza unui program informatic și presupune:
introducerea balanțelor de verificare ale clienților în calculator;
realizarea de către calculator a bilanțului și contul de profit și pierdere într-o formă restructurată;
calculul unor indicatori de bonitate ai clientului, care trebuiesc interpretați de către specialistul credite retail și care, alături de alte elemente, vor sta la baza deciziei de creditare.
Ponderea creditelor în lei restante în total plasamente la 31 decembrie 2006 este de 0,11% din care la activitatea proprie a sucursalei, aceasta a înregistrat nivelul de 0,009%.
Se menționează că nu se înregistrează restanțe la creditele în valută.
Creditele restante înregistrate la persoane fizice la 31 decembrie 2006 în suma 36 milioane lei, reprezintă 0,14 % din total credite angajate, din care cele restante peste 30 zile sunt în sumă de 1,7 milioane lei, nesemnificativă față de numărul și volumul creditelor acordate.
Calitatea portofoliului de credite la data de 31 decembrie 2011 este redată în tabelul nr. 2:
Tabel nr.2 (milioane lei): Calitatea portofoliului de credite
Sursa: B.C.R. – Raport / 31 decembrie 2011, pag 6.
Graphic.1. Ponderea creditelor in total credite
Grafic. 2. Credite oferite la nivelul anului 2010
Grafic. 3. Credite oferite la nivelul anului 2011
În totalul dobânzilor de încasat, cele restante peste 30 zile în sumă de 76 milioane lei reprezintă 0,54% și se localizează în totalitate la credite în lei și au fost recuperate în prima decadă a lunii ianuarie.
Analiza prognozei fluxului de numerar (cash – flow). Decizia de creditare trebuie să se bazeze pe posibilitatea reală a clientului de a-și plăti datoriile către bancă, pe capacitatea acestuia de a genera fluxuri bănești și deci de a rambursa creditul și a plăti dobânda. Fluxul de numerar reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de analiză în evaluarea capacității de rambursare a creditului și a dobânzii.
Fluxul de numerar reflectă o situație a intrărilor de numerar (încasări) și a ieșirilor de numerar (cheltuieli în numerar) într-o perioadă dată. Referatul de credite este documentul care sintetizează într-o formă standard concluziile rezultate din analiza situației economico – financiare și a prognozei fluxului de numerar. Pe baza lui se fundamentează decizia și se înaintează organelor competente propunerea făcută de specialistul credite privind acceptarea sau respingerea cererii de credite.
2.10.3. Metodologia de creditare a B.C.R. pentru persoane fizice
Pentru cunoașterea și evaluarea situației economico-financiare prezentă și de perspectivă a clienților, precum și pentru aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare, banca trebuie să-și asigure o bază de informații asupra fiecărui client, pe care trebuie să o actualizeze periodic.
În consecință, operațiunile de credit efectuate de bancă au la bază prudența bancară ca principiu fundamental de politică bancară ce caracterizează întreaga sa activitate.
Prudența bancară presupune ca, în primul rând, procesul de luare a deciziei de creditare să se bazeze pe cunoașterea și înțelegerea activității clienților săi.
Orice credit acordat presupune asumarea conștientă a unui risc, prin simplu fapt că, practic, nu există afaceri absolut sigure. În consecință, în vederea protejării fondurilor care sunt împrumutate, banca are datoria de a își selecționa judicios clienții, deoarece performanțele ei depind de eficiența cu care sunt plasate creditele.
Cererea de credit însoțită de restul documentației, se înregistrează în registrul de intrare al documentelor și se repartizează spre verificare și analiză compartimentului de credite.
În situația în care documentația este incompletă sau din conținutul documentelor prezentate nu rezultă cu claritate îndeplinirea criteriilor și condițiilor specifice, documentația va fi completată sau restituită, după caz, comunicând solicitantului motivele restituirii. Pe baza documentațiilor și informațiilor primite, banca va aprecia dacă solicitantul este în măsură să asigure rambursarea și garantarea împrumutului și a dobânzilor aferente. Informațiile din documentația de creditare vor fi verificate de către specialistul credite retail la fața locului. Pentru toate garanțiile materiale se va întocmi raport de evaluare care se va anexa la referatul de credite. În situația în care se confirmă realitatea informațiilor, specialiștii credite retail vor proceda la dimensionarea creditului posibil de contractat.
Volumul creditului posibil de contractat se determină ca diferență între prețul cu amănuntul a bunurilor care se procură din credite, valoarea bunurilor imobiliare sau cheltuielile ce se vor efectua și suma constituită din surse proprii, reprezentând avansul minim stabilit, dacă este cazul.
După aprobarea creditului, specialiștii credite retail întocmesc comunicarea de plafon. Punerea la dispoziție a creditelor aprobate se va efectua numai după încheierea contractelor de credit.
Forma de decontare este viramentul, efectuat din contul curent al împrumutatului în contul sau pe numele beneficiarului de sumă, utilizând ordinul de plată sau cecul întocmite de împrumutat potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României.
După aprobarea creditelor contractul de împrumut va fi semnat de persoanele autorizate să angajeze unitatea bancară și va fi înregistrat în registrul de evidență a contractelor de împrumut aprobate. Toate exemplarele contractelor vor fi prezentate serviciului contabilității în vederea deschiderii conturilor de credite și înscrierii simbolului contului de împrumut, după care acestea se restituie serviciului de credite. Creditul va putea fi efectiv acordat numai după ce juristul constată îndeplinirea procedurilor referitoare la constituirea garanțiilor și asigurarea bunurilor existente admise în garanție.
Plafoanele de credite se întocmesc în două exemplare și se înregistrează într-un registru special deschis pentru persoane fizice. Plățile din credite se vor efectua în limita plafoanelor existente la aceste conturi.
Suplimentarea unui credit va putea fi admisă dacă la data solicitării:
împrumutatul nu are rate neachitate la scadență;
garanțiile deja constituite acoperă și creditul suplimentar;
veniturile ce urmează a fi realizate permit rambursarea întregului credit inclusiv suplimentarea solicitată în cadrul termenului minim prevăzut de lege, socotit de la data primei acordări;
În astfel de situații se va întocmi un act adițional la contractul de împrumut.
Contractul de credit este actul încheiat între bancă și împrumutat prin care se materializează acordul de voință între cele două părți.
În scopul întocmirii contractului de creditare, vor fi stabilite, pe lângă elementele cunoscute și aprobate privind volumul creditelor, perioada de creditare (numărul total de rate), rata anuală a dobânzii, comisioanele (comision de evaluare, comision de gestiune), data angajării creditului și ziua din luna la care urmează a fi efectuate plățile.
Este interzisă acordarea efectivă a vreunei sume din creditul aprobat fără existența la dosarul de credit a contractului de credit încheiat între bancă și împrumutat, a garanțiilor stabilite, precum și a tuturor celorlalte documente prevăzute în documentația de credit.
Contractul de credit se întocmește într-un număr de exemplare care să asigure două exemplare pentru bancă, câte un exemplar pentru împrumutat și giranți. Toate exemplarele contractului sunt originale, fiecare în parte având aceeași putere juridică. Specialistul credite retail, împreună cu consilierul juridic, în baza documentelor, vor elabora contractul de credite cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a prezentelor instrucțiuni.
Împrumutatul și giranții vor semna la bancă în fața juristului sau a persoanei delegate, după care, pe fiecare exemplar al dosarului de creditare, juristul semnează și aplică ștampila dreptunghiulară a băncii pe fiecare pagină a contractului de creditare.
Fiecare filă din contractul de creditare, inclusiv anexele acestuia, vor fi semnate de supervizorul credite și back-office sau de persoana delegată în acest sens. Toate exemplarele contractului de creditare, se prezintă conducerii unității bancare pentru a fi semnate și ștampilate.
În contractul de credite nu se admit modificări, ștersături, clauze contractuale care nu fac obiectul contractului respectiv, care pot conduce la interpretări eronate sau la pierderea drepturilor ce decurg din contract.
După încheierea contractului, specialistul credite retail împreună cu juristul băncii răspund de încheierea contractului de către garanți .
Contractul de credit încetează de drept la expirarea duratei pentru care a fost încheiat, dacă împrumutatul a achitat toate obligațiile sale față de bancă, iar în situația în care se înregistrează credite sau dobânzi restante contractul de credit rămâne în vigoare până la data recuperării integrale a creanțelor băncii.
Contractul de credite produce efecte juridice până la finalizarea ultimului act de recuperare a creditului și dobânzilor, inclusiv pentru executare silită.
Încetarea contractului de credit prin efectul rezilierii, are drept consecință încetarea efectelor contractului pentru viitor. Prin urmare, la data rezilierii toate sumele viitoare datorate de împrumutat în baza contractului de credit devin scadente. Toate aceste sume viitoare se cumulează în acest moment cu sumele restante, neachitate, ele constituind obiectul executării voluntare sau silite.
În contractul de credit care se încheie de bancă cu clienții săi, se vor putea introduce și alte clauze specifice din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile respectivelor tranzacții și care să ducă la diminuarea riscului în activitatea de creditare.
2.10.4. Monitorizarea creditelor acordate persoanelor fizice de către B.C.R.
Potrivit propriului Regulament de Organizare și Funcționare, precum și a clauzelor din contractul de împrumut încheiat între împrumutat și bancă, aceasta are dreptul să verifice modul cum clienții săi utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, constituite și păstrează garanțiile creditelor respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite, în vederea asigurării rambursării la scadență a creditelor și plata dobânzilor datorate băncii, urmărind în principal:
în termen de maxim 30 zile, de la data ultimei plăți din credit, specialiștii credite retail vor verifica modul de utilizare a creditelor urmărind existența documentelor care au stat la baza plăților efectuate din credite, concordanța datelor din documentele justificative cu datele de identificare ale bunurilor cumpărate sau realizate din credit;
existența și starea bunurilor acceptate în garanția creditelor, în cazul în care contractul de creditea fost garantat cu bunuri materiale;
la depistarea expirării valabilității unor documente care au fost acceptate drept garanție a creditelor, se va solicita împrumutaților, în baza clauzelor existente în contract, prelungirea imediată a valabilității acestora sau obținerea în cel mai scurt timp a altor documente valabile;
în cazul în care unele bunuri ce au fost luate în garanția creditelor au fost înstrăinate ori s-au degradat, specialiștii credite retail vor solicita împrumutaților să le înlocuiască imediat cu alte bunuri care să fie acceptate de bancă;
în urma verificărilor efectuate, specialiștii credite vor întocmi și semnă note de constatare, ce vor fi avizate de supervizorul de credite.
2.11. ETAPELE PROCESULUI DE CREDITARE RETAIL CONFORM SISTEMULUI INTEGRAT DE GESTIUNE A CREDITELOR
Procesul de creditare pentru clienții retail se desfășoară în front-office, unde se gestionează relația cu clientul, și în back-office, unde se analizează și administrează produsele tip credit acordate.
2.11.1. Etapa I – Consilierea clienților retail conform SIGC
În vederea acordării de produse tip credit, consilierul clienți retail acorda asistență clientului pentru definirea cerințelor acestuia.
Consilierul îi prezintă clientului caracteristicile produsului solicitat, costurile aferente și condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească pentru a putea beneficia de credit. Acesta prezintă și alte produse/servicii asociate produsului tip credit respectiv (vânzare încrucișată): carduri BCR, e-BCR, etc. Pe baza datelor intermediare furnizate de clientul persoană fizică la acest moment, consilierul clienți retail determină volumul maxim la creditului posibil de contractat și efectuează preavizarea creditelor prin validarea solicitării de credit.
În situația în care informațiile sunt furnizate telefonic prin Contract Center, consilierul preia aceste date și le transmite serviciului de specialitate din administrația centrală a băncii în vederea preavizării creditului. Persoana desemnată calculează prescoringul, face verificarea în bazele de date ale B.C.R. și transmite, după caz, preavizarea către Contract Center în vederea comunicării aceasteia clientului.
Formularul care certifică preavizarea cerditelor poate fi înmânat clientului persoană fizică la ghișeele băncii de către consilierul client, sau poate fi transmis prin e-mail/fax în cazul preavizării prin Contract Center. Preavizarea creditelor, indiferent de canalul utilizat se va efectua în maxim 30 de minute.
Aprobarea creditului este condiționată de : prezentarea tuturor documentelor solicitate de banca, veridicitatea datelor declarate de solicitantul de credit consilierului client/ consilierului Contract Center, precum și de rezultatul analizei informațiilor furniate de diferitele baze de date consultate de banca pentru diminuarea riscurilor aferente creditării.
Preavizarea creditelor este valabilă 30 de zile pentru creditele simple, respectiv 60 de zile pentru creditele complexe.
Consilierul clienți retail prezintă clientului lista de documente solicitate de banca pentru contractarea produsului tip credit și ii înmânează formularele tipizate pentru a fi completate, precizând ca încheierea acetesi etape nu reprezintă un angajament ferm din partea băncii de a acorda produsul solicitat. Documentele solicitate de banca în vederea contractării produselor tip credit sunt prezentate în Procedura documentația de credit și încheierea documentelor contractuale cu clienții retail.
Etapa II – Verificarea și analiza documentelor de credit
Verificarea documentației în front-office. În momentul în care clientul prezintă băncii documentele solicitate, consilierul clienți retail are obligația sa verifice dacă documentația este completă, corespunde listei de documente solicitate, iar documentele anexate sunt întocmite și completate cu respectarea modelelor și cerințelor formultate de banca.
În situația în care documentația este incompletă sau din conținutul documentelor prezentate nu rezultă cu claritate îndeplinirea criteriilor și condițiilor specifice, documentația va fi restituita clientului în vederea completării acesteia sau, după caz, i se va comunica acestuia ca nu poate beneficia de creditul solicitat.
Dacă documentația de credit este completă, consilierul clienți retail înregistrează primirea dosarului de credit în registrul unic de intrare a documentelor, după care verifica existența/deschide cont curent pentru client și încasează comisionul de analiza a documentației de credit.
Consilierul clienți retail are obligația sa consulte următoarele baze de date care oferă informații despre solicitant și , dacă este cazul coplatitorii sau garanții cu venituri:
baza de date ce conține angajametele persoanelor fizice la BCR;
fișierul privind angajamentele aferente cardurilor de credit emise de BCR;
fișierul privind relația clienților rau-platnici cu banca;
situația înscrierii la CRB;
situația înscrierii la BC;
faza de date care cuprinde societățile comerciale în numele cărora s-au eliberat adeverințele de salariu sau cărți de munca false sau suspectate de fals.
Rapoartele obținute în urma consultării, respectiv rezultatele verificării în bazele de date, se vor atașa în mod obligatoriu în cazul creditelor simple la documentația de credit, iar în cazul creditelor complexe la referatul de credit.
Consilierul clienți retail stabilește împreună cu solicitantul de produs tip credit data scadentei.
Tot acesta procesează scoringul pentru persoane fizice, procedând astfel:
în situația în care rezultatul scoringului este negativ, consilierul clienți retail ii comunică clientului ca nu poate beneficia de creditul solicitat;
în situația în care rezultatul scoringului este pozitiv, consilierul clienți retail accepta cererea clientului de acordare a creditului.
Analiza în front-office a documentației de credit simplu. În cazul creditelor simple, după acceptarea cererii clientului, consilierul clienți retail generează contractul de credit pentru persoane fizice specific creditului pentru care a optat solicitantul.
Consilierul clienți retail semnează pentru neschimbare pe fiecare paina a contractului de credit.
Împrumutatul și, după caz, coplatitorii și/sau garanții semnează la banca toate exemplarele cobtractului de credit simplu și anexele la acesta, pe fiecare pagină, în fata consilierului clienți retail. Consilierul ii comunică clientului ca utilizarea creditului se efectuează după aprobarea acestuia, deschiderea contului de credit, plata primei de asigurare și a comisioanelor aferente. În cazul creditelor simple garantate cu depozite colaterale/certificate de depozit constituite la BCR sau alte titluri de stat, se va încheia contract de garanție reală mobiliara. Pentru creditele simple, aceasta etapă se încheie cu transmiterea dosarului spre aprobare, de către consilierul clienți retail, conform limitelor de autoritate stabilite.
Analiza în front-office a documentației de credit complex. Pentru creditele complexe, consilierul clienți retail ii comunică clientului acceptarea dosarului de credit în vederea efectuării analizei, metionand ca, în funcție de rezultatul acesteia, i se pot solicita noi documente necesare băncii pentru fundamentarea deciziei de creditare.
Consilierul clienți retail prezintă clientului etapele următoare ale analizei solicitării acestuia : verificare documente din punct de vedere juridic, evaluare garanții, întocmire contracte de garanție ,etc).
Pentru creditele complexe , analiza în front-office a documentației se încheie cu transmiterea de către clienți retail a dosarului de credit în back-office pentru continuarea analizei de creditare.
Verificarea și analiza în back-office a documentației de credit complex/simplu. Supervizorul credite și back-office retail repartizează dosarul de credit unui specialist credite retail. Acesta din urmă verifica actele de proprietate asupra bunurilor mobile propuse a se lua în garanție, și înaintează consilierului juridic actele pentru bunurile imobile propuse pentru a fi aduse în garanție, precum și eventualele clauze speciale propuse a fi introduse în contract, pentru acordarea avizului de legalitate.
Dacă în urma verificării, rezulta ca sunt necesare informații/documente suplimentare, specialistul de credite are obligația de a lua legătura cu unitatea bancară inițiatoare în vederea completării dosarului de credit.
Specialistul credite retail prezintă evaluatorului lista bunurilor ce urmează a fi evaluate. Specialistul credite retail contractează clientul pentru a stabili data deplasării pe teren în vederea efectuării evaluării bunurilor. Raportul de evaluare poate fi întocmit și de terțe persoane, atestate ANEVAR.
În situația în care solicitantul de credit nu îndeplinește condițiile de creditare stabilite prin reglemetarile interne ale băncii, se renunța la întocmirea referatului de credit și i se va comunica în scris respingerea cererii.
Pentru creditele complexe, etapa 2 se încheie cu întocmirea referatului de credit și transmiterea acestuia spre avizare/aprobare, conform limitelor de autoritate stabilite.
În cazul creditelor simple analizate în back office, etapa 2 se încheie cu aprobarea/respingerea creditului conform limitelor de autoritate, care se consemnează pe scoring, cu excepția creditelor de valoare mare, a celor solicitate de persoane aflate în relații speciale cu banca și a celor de investiții imobiliare.
2.11.3.Etapa III – Aprobarea creditelor
Aprobarea creditelor simple. Consilierul clienți retail prezintă întreaga documentație supervizorului front-office retail, care are obligația sa verifice respectarea condițiilor de acordare.
Când este cazul, nivelul ierarhic superior restituie nivelului ierarhic subordonat documentația ce i-a fost prezentată, în scopul completării analizei.
Pentru creditele a căror aprobare este de competenta nivelurilor de autoritate din centrala SMB, se înaintează spre examinare, împreună cu întreaga documntatie, entității funcționale din cadrul adiminstratiei centrale a băncii.
Aprobarea creditului simplu se consemnează pe formularul de scoring.
Aprobarea creditelor complexe. Referatul de credit, împreună cu întreaga documentație, se prezintă supervizorului credite și back-office retail, care are obligația se verifice respectarea condițiilor de acordare a creditelor compleze.
Cei doi avizează referatul de credit și îl prezintă directorului executiv adjunct coordonator al activității retail, care îl respinge sau vizează includerea acestuia pe ordinea de zi a Comitetului director al SJ/SMB.
Când este cazul nivelul ierarhic superior restituie nvelului ierarhic subordonat documentația ce i-a fost prezentată, în scopul completării analizei.
Pentru creditele a căror aprobare este de competenta nivelurilor de autoritate din Centrala băncii, referatele de credit însușite de Comitetul director al sucursalei județene și respectiv, al sucursalei municipiului București, se înaintează spre examinare , împreună cu întreaga documinetatie, entității funcționale din cadrul administrației centrale a băncii.
Creditele compleze avizate/aprobate în alte condiții decât cele din referatul de credite vor fi însoțite de o notă în care sunt prezentate condițiile respective.
Aprobarea creditului complez se consemnează în referatul de credit sau, în cazul în care se aprobă în alte condiții decât cele propuse în referatul de credit, în nota în care sunt prezentate condițiile respective.
2.11.4.Etapa IV – Contractarea creditelor
Contractarea creditelor simple. După aprobarea creditului simplu, reprezentații băncii semnează contractul de credit.
Consilierul clienți retail solicita clientului sa depună în contul curent contravaloarea comisioanelor aferente clientului aprobat (dacă nu sunt incluse în credit).
Consilierul înmânează împrumutatului și, după caz, coplatitor și/sau garanților, exemplarele lor prin contractul de credit și le solicită sa semneze de primire pe un exemplar care rămâne la banca; apoi ,consilierul, menționează pe ultima filă a contractului de credit bancar ca s-au îndeplinit condițiile de tragere și transmite dosarul de credite în back-office.
Contractarea creditelor complexe. După aprobarea creditului, specialistul credite retail contactează unitatea bancară inițiatoare în vederea comunicării deciziei de aprobare a creditului.
Specialistul credite retail din generează contractul de credit bancar specific categoriei de credit solicitat și contractele de garanție mobiliară și solicită avizul de legalitate asupra contractelor de garanție, dacă se impune conform reglemetarilor.
Supervizorul credite retail semnează pentru neschimbare pe fiecare pagină din contractul de credit bancar complex care se transmite de către specialistul credite retail la unitatea bancară inițiatoare, împreună cu documentația. Reprezentanții băncii semnează contractul de credit bancar complex.
Împrumutatul și, după caz, coplatitorii și/sau garanții semnează la unitatea bancară intiatoare toate exemplarele contractului de credit bancar și anexele la acesta, pe fiecare pagină, în fata consilierului clienți retail de la unitatea bancară inițiatoare.
Consilierul clienți retail înmânează împrumutatului și, după caz, coplatitorilor și/sau garanților, exemplarele lor din contractul de credit și le solicită sa semneze de primire pe un exemplar care rămâne la banca.
După semnarea contractului de credit complex, consilierul client retail transmite reprezentanților băncii contractele de garanție mobiliară spre semnare și persoanei desemnate prin procura documentația necesară pentru semnarea contractelor de ipotecă.
Consilierul clienți retail de la unitatea bancară inițiatoare ii comunică clientului condițiile pe care acesta sa le îndeplinească în vederea efectuării tragerii din credit.
Consilierul menționează pe ultima filă a contractului de credit bancar ca s-au îndeplinit condițiile de tragere.
În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile din contract pentru punerea la dispoziție a creditului în termenul prevăzut în acesta și nu s-a convenit prin act ditional prelungirea termenului, consilierul clienți retail comunica în scris imprumjtatului condițiile care nu au fost îndeplinite pentru a putea efectua trageri din credit.
Pentru încheierea acestei etape, consilierul clienți retail ii comunică clientului ca utilizarea creditului se efectuează după deschiderea contului de credit și plata comisioanelor aferente.
2.11.5.Etapa V – Tragerea creditelor
Termenul în care condițiile de tragere prevăzute în contract trebuie îndeplinite sunt:
7 zile calendaristice pentru creditele garantate cu garanții reale mobiliare și/sau personale;
60 zile calendaristice pentru creditele garantate cu garanții reale imobiliare.
Odată cu îndeplinirea condițiilor de tragere , angajamentul băncii trebuie înregistrat în cont în afara bilanțului.
Termenele de tragere a creditelor se calculează de la data îndeplinirii tuturor condițiilor de tragere prevăzute în contract șo până la data angajării ultimei transe din credit, după cum urmează:
60 de zile, în cazul de consum și creditelor acordate PFA;
180 de zile, în cazul creditelor acordate pentru achiziționare imobil, lucrări de reparații, modernizări, consolidări, extinderi și/sau viabilizare;
360 de zile, în cazul creditelor destinate constrcutiei, indiferent de regimul juridic al terenului achiziționat (proprietate, concesiune sau drept de folosință), inclusiv executarea lucrărilor de viabilizare a terenului. Acest termen se poate prelungi cu încă 360 de zile în situația în care împrumutatul obține o nouă autorizație de construire.
În cazuri justificate, la solicitarea beneficiarului de credit, termenele pot fi prelungite cu cel mult 30 de zile de către unitățile bancare teritoriale.
Creditele se pun la dispoziția împrumutătorilor în monedă în care sunt aprobate. Pe parcursul derulării creditului, după angajarea integrală a acestuia, la solicitarea scrisă împrumutatului, unitățile bancare teritoriale pot transforma soldul creditului existent din valută în care au fost aprobate, într-o altă valută, după achiziționarea comisioanelor, restantelor și dobânzilor datorate de la ultima scadenta până în ziua curentă.
De regulă, creditul se trage prin virament. Pot fi eliberate sume în numerar din conturi curente numai în cazuri justificate, cu respectarea legii și a reglementărilor interne ale băncii și ale BNR.
Obligațiile consilierului clienți retail sunt:
Sa verifice, pe baza datelor din documentele justificative prezentate de împrumutați ( factura proformă, comanda, precontract, oferta acceptată, situații de lucrări, contract etc) , concordanta dintre destinația creditului înscrisă în cintractul de credit și scopul de credit platii înscris în documentele de plată la rubrica „reprezentând________”;
În situația în care se constată ca plățile sunt dispuse în deplină concordanță cu destinația creditului, mentioneeaza pe ordinul de plată, în spațiul rezervat conținutului economic al operațiunii, numele și prenumele în clar, semnătura și data. Lipsa acestei vize constituie motiv de refuz în efectuarea platii din credit.
În cazul creditelor cu destinație multiplă (cârduri, linii de credit, credite de trezorerie nenominalizate) nu se vizează documentele de plăți.
Separat de controlul de forma și fond care se efectuează potrivit normelor Băncii Naționale privind instrumentele de decontare, consilierul clienți retail trebuie sa verifice dacă, în cazul documentelor de plată achitate din credite complexe, exista viza supervizorului front-office/directorului executiv/coordonatorului de agenție/ înlocuitorul acestuia care are dreptul sa autorizeze astfel de plăți.
În cazul creditelor de investiții la care utilizarea se efectuează în tranșe, înaintea efectuării tragerilor din credit, specialistul credite retail de la împreună cu evaluatorul se deplazeaza pe teren în vedere verificării executării lucrărilor pentru care s-a acordat creditul.
Tragerea creditelor:
Tragerea creditelor se efectuează în front-office, după îndeplinirea condițiilor de tragere.
Creditul se pune la dispoziția împrumutatului în front-office de către consilierul clienți retail care semnează pe ultima pagină din contract ca au fost îndeplinite condițiile de tragere.
Consilierul clienți reatil deschide contul de împrumut aferent categoriei de credit aprobat.
Consilierul clienți reatil deschide conturile de garanții, în care înregistrează valoarea și, dacă este cazul, detalii referitoare la acestea.
Consilierul clienți reatil încasează contravaloarea comisioanelor aferente creditului aprobat( achitarea se face de către client, în funcție de opțiunea sa, din sursele proprii sau din credit).
După efectuarea operațiunilor prezentate anterior, consilierul clienți retail pune creditul la dispoziția clinetului, clientul prezintă documentele, după verificarea destinației creditului înscrisă în documentele de plată. Atunci când este cazul, clientul prezintă documentele justificative necesare efectuării tragerilor din credit.
În ziua tragerii creditului, consilierul clienți retail generează graficul de rambursare și îl înmânează clientului.
2.11.6.Etapa VI – Rambursarea creditelor și achitarea dobânzilor datorate băncii de către împrumutați
Rambursarea creditelor și achitarea dobânzilor curente.
Creditele acordate persoanelor fizice prin conturi separate de împrumut se rambursează în mod automat, prin procedura informatică, la termenele și în sumele prevăzute în graficul de rambursare, anexă la contractul de credite, din disponibilitățile existente în contul curent.
Rambursarea anticipată a oricăror sume datorate în cadrul creditului se poate efecuta la solicitarea scrisă a împrumutatului, după achitarea comisioanelor, restantelor și dobânzilor datorate de la ultima scadenta până în ziua curentă.
Majorarea/diminuarea creditului aprobat inițial pentru același obiect de creditare, modificarea datelor de acordare a creditului în cazul în care acesta se acordă în tranșe, amânarea la plată sau modificarea oricărei alte clauze din contractul de credit va conduce la inchierea unui act adițional și după caz, la întocmirea unui nou grafic de rambursare.
Recuperarea sumelor restante datorate băncii de către împrumutați.
În situația în care disponibilitățile existente în contul curent nu sunt suficiente pentru acoperirea integrală a sumelor datorate de împrumutat, specialistul de credite retail anunța imediat debitorul care are obligația să-și alimenteze contul curent cu sumele datorate băncii. În caz contrar, banca va trece diferența nerambursata, în ziua scadentei, în contul „ Credite de daună”, respectiv „Dobânzi restante”.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Băncile sunt principalii furnizori de credite, la baza creditelor acordate de bănci stau depozitele bancare constituite din recoltarea diverselor economii în bani.
Funcționarea grupului financiar bancar complex al B.C.R. oferă clienților săi o gamă largă și diversificată de servicii integrate, de la cele bancare, management al activelor, operațiuni de leasing, brokeraj, plasamente financiare pe piața de capital, până la asigurări, ceea ce înseamnă că este acoperită întreaga piață de servicii bancare pe care le doresc persoanele fizice.
Creditul bancar oferit persoanelor fizice are la bază un contract între o bancă și un client. Banca în calitate de împrumutător, se obligă să pună la dispoziția clientului, în calitate de împrumutat, o sumă de bani determinată, cu obligația împrumutatului să o restituie la un termen determinat. Pentru serviciile financiare efectuate, părțile convin ca împrumutatul să plătească un preț sub formă de dobândă.
Se poate conveni ca plata dobânzilor să se facă periodic, de regulă la un an, la creditele de lungă durată, sau odată cu rambursarea creditului, urmând să fie sau nu capitalizată, după înțelegere.
Indicatorii care reflectă activitatea pe anii 2010 și 2011 a băncii, vin să demonstreze credibilitatea și solidaritatea acesteia, evoluția echilibrată și dinamică astfel :
puterea băncii măsurată prin capitalul de rang I care cuprinde capitalul propriu și rezervele, sugerând puterea băncii de a acoperi pierderi actuale sau potențiale, 1.231 de milioane de dolari, în creștere cu 16% față de 2009, valoare care așează BCR pe primul loc în România și pe locul 6 în Europa Centrala și de Est;
activele băncii au cunoscut o creștere permanentă în ultimii ani, mărimea acestora ajungând să reprezinte un nivel ridicat potrivit standardelor internaționale, respectiv 12 miliarde de euro în 2011, cu aproximativ o treime peste valoarea de 9 miliarde de euro consemnată la 31 decembrie 2010.
raportul capital / active, indicele de adecvare a capitalului a reprezentat 18,40%, ceea ce situează banca pe locul 42 în lume în 2011, nivelul acestui indicator venind să confirme soliditatea băncii și nivelul înalt al rezultatelor acesteia;
eficienta activității bancare în anul 2010-2011, BCR fiind cotata cu o rata a profitului raportat la active de 3,42 %, ce situează BCR pe locul 57 mondial și cu un raport costuri-venituri de 53,7%.
Pentru ca Banca Comercială Română să-și mențină poziția de lider pe piață trebuie ca aceasta să acționeze în direcțiile:
oferirea unor pachete de produse și servicii la costuri reduse și în condiții de confort pentru clienții săi – persoane fizice;
adaptarea rapidă la nevoile și cerințele clienților;
eficiență înaltă structurală în administrarea afacerilor;
programe eficiente în domeniul sistemelor informaționale care să permită clienților o informare cât mai rapidă;
intensificarea acțiunilor pentru consolidarea imaginii B.C.R. din fiecare regiune sau județ , în funcție de particularitățile economice ale specificului de afaceri, de profilul și comportamentul clienților locali;
monitorizarea rezultatelor obținute prin noile adaptări și modernizări din activitatea bancară;
să facă posibilă îmbunătățirea portofoliului de produse și servicii furnizate persoanelor fizice, în special îmbunătățirea portofoliului de credite.
A răspunde cerințelor clienților persoane fizice reprezintă dorința băncii de a oferi servicii noi și îmbunătățite care să atragă resursele de pe piață și care să aducă implicit la creșterea profitului.
Creșterea economică și scăderea dobânzilor au stimulat consumul, această oportunitate fiind valorificată de bancă, rezultatul fiind satisfacerea nevoilor clienților persoane fizice, susținerea economică a agenților economici.
Creditul comercial a avut un rol deosebit în dezvoltarea economiei de consum, respectiv a producției și circulației mărfurilor, destinate marii mase a consumatorilor.
B.C.R. ar trebui să implementeze un concept de abordare a relației cu clienții persoane fizice pentru optimizarea activității în zona retail, model care să vină în întâmpinarea carențelor clienților și facilitarea dialogului direct dintre client și funcționarul băncii.
Clientul să poată discuta în același loc și cu aceeași persoană despre :
angajarea de credite,
constituirea de depozite;
achiziționarea unui cârd;
transfer de bani etc.
Eforturile trebuie intensificate în această perioadă, în special pentru a convinge clienții persoane fizice, că în bancă vor găsi stabilitate, personal calificat, produse adaptate cerințelor lor, confidențialitate și rapiditate.
BIBLIOGRAFIE
C. Basno, N. Dardac, – Monedă, credit, bănci – Aplicații și studii
C. Floricel de caz, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2006.
C. Basno, N. Dardac – Operațiuni bancare, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2004.
C. Basno, N. Dardac – Management bancar, Editura Economică,
București, 2003.
Florin Berbec, Radu Popescu – Cardul – instrument modern de plată,
Cristian Tudorancea Editura Tribuna Economică, București, 2002.
Michael BROOKES, – Business English, Editura Teora, București,
David HORNER 1998.
Ștefan CRĂCIUN – Controlul și auditul financiar, expertiza
contabilă, Editura Economică, București, 2006.
V. DEDU – Gestiunea bancară, Centrul editorial-poli-
grafic ASE, București, 2004.
V. DEDU – Gestiune și audit bancar, Editura
Economică,București, 2002.
V. DEDU – Contabilitate bancară, Editura Economică,
București, 2003.
Mariana DIACONESCU, – Sistemul național de plăți al BNR, Editura
Vasile Săvoiu Economică, București, 2008.
Mariana DIACONESCU – Bănci. Sisteme de plăți. Riscuri, Editura
Economică, București, 2009.
I. GALICEANU, M. CRISTEA, – Contabilitate bancară, Editura Didactică și
M. GALICEANU Pedagogică, București, 2007.
Mihai-Gheorghe A. IMIREANU – Produse și servicii bancare în relațiile de
plăți interne și internaționale, Editura
Tribuna Economică, București, 2002.
Ioan LAZĂR, Maria – Management General, Editura Dacia, Cluj-
MORTAN, Vicențiu VEREȘ, Napoca, 2002.
Simion MUTU – Tehnici moderne de gestiune bancară,
Editura Altip, Alba Iulia, 2001.
dr. Emanuel ODOBESCU – Marketingul bancar național și internațional,
Editura Sigma Primex, București, 2004.
dr. în economie Iosif PĂȚAN – Tehnici de comerț exterior, vol. I-II, Editura
Pro Transilvania, București, 2000.
Teodor ROȘCA – Monedă și credit, Editura Altip, Alba Iulia,
2001.
L. ROXIN – Gestiunea riscurilor bancare, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 2007.
A. SARDI – Pratique de la comptabilité bancaire,
Editions Afges, Paris, France, 1994.
Victor STOICA, – Bani și credit. Teorii monetare., Editura
Petre DEACONU Economică, București, 2003.
I. TEMEȘ – Contabilitatea societăților bancare, Editura
Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008.
Mariana TOMA, Teodora – Business Students-Part I, Editura Casa
POPESCU-FURNEA Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003.
XXX – Legea bancară nr.58/1998, publicată în
Monitorul Oficial nr.121/23 martie 1998,
partea I.
XXX – Regulamentul nr.3/1997 al B.N.R. privind
efectuarea operațiunilor bancare.
XXX – Legea nr.101/1998, privind statutul Băncii
Naționale a României.
XXX – Colecția de reviste Finanțe – Bănci –
Asigurări 2002 – 2003.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Produse Si Servicii Oferite de O Banca (ID: 145223)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.