Produse DE Economisire LA Banca Ing

CUPRINS

Introducere 2

Capitolul I. Cadrul general de derulare a activităților bancare privind atragerea de depozite 4

1.1.Sistemul bancar din România 4 1.2.Cadrul legal de derulare a activității bancare 6

1.3.Reglementari care se aplică în activitatea bancară 7

1.4.Produse de economisire 8

1.5.Concurența produselor de depozite bancare 12

Capitolul II. Prezentarea I.N.G. Bank 17

2.1. Scurt istoric 17

2.2 I.N.G România 19

2.3. Descriere ING Bank România 20

2.4.Produse si servicii oferite de ING Bank 29

2.4.1. Servicii persoane juridice (IMM) 30

2.4.2. Servicii pentru persoane fizice 31

2.5. Analiza SWOT 43

Capitolul III. Depozite I.N.G. Office Piața Cipariu Cluj-Napoca 37

3.1. Prezentarea Sucursalei I.N.G. CLUJ OFFICE CIPARIU 37

3.2. Condiții generale pentru constituire /lichidare depozite ING la termen Standard/”Bonus” 41

3.2.1. Termenii utilizați în Condiții generale pentru constituire depozite la termen 41

3.2.2.Condiții generale pentru constituire/lichidare depozite la termen 43

3.2.3. Caracteristici specific contului de depozit/depozitului „BONUS” 45

3.2.4. Informații generale privind principalele costuri conexe depozitului persoane fizice 46

3.2.5. Schema de garantare a depozitelor 47

3.3. Depozite I.N.G 47

3.3.1. ING Depozit în lei 48

3.3.2. Depozit în euro 48

3.3.3. ING Depozit Bonus 49

3.4. ING Economii pentru Copii 50

3.5. Fonduri mutuale ING 52

3.6. Analiza profitului ING Bank în anul 2014 54

Concluzii 55

Bibliografie 57

INTRODUCERE

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități economice eficiente. Băncile sunt instituții financiare care concentrează mijloacele de plată și acordă credite, facilitând soluționarea problemei pieței. Aceste instituții au apărut din timpurile cele mai vechi. Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiții. În îndeplinirea acestei prime funcții, băncile, ca verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate. Băncile asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare.

Prin specificul lor băncile, spre deosebire de alte organizații, utilizează într-o foarte mare măsură banii clienților. De altfel, majoritatea economiilor populației sunt plasate la bănci, în special în depozite pe termen scurt, acestea reprezentând sursa principală de finanțare a creditelor, care prin specificul lor au scadențe mai mari și termene, de regulă, fixe. Acest lucru face ca, pe de o parte, băncile să fie vulnerabile în fața unor cereri masive de retragere a depozitelor, iar, pe de altă parte, deponenții să fie expuși unor pierderi financiare în situația în care acestea ajung în imposibilitatea de a onora respectivele solicitări. Din aceste considerente este necesară existența unor reglementări ferme de prudență bancară, în măsură să genereze încredere pentru ambele părți:

băncile să beneficieze de sprijin temporar de lichiditate dacă se confruntă cu retrageri masive de depozite, cu condiția ca situația lor financiară să fie una sănătoasă, respectiv să fie viabile;

deponentii sa aibă garanția că depozitele lor sunt administrate corespunzător, cu respectarea unor norme clare de prudențialitate.

Lucrarea de licență cu titlul “Produse de economisire ING Bank“, reprezintă, pe lânga trecerea în revistă a unor noțiuni generale și prezentarea situației sistemului bancar actual, un studiu efectuat pe o unitate bancara ING Sucursala Office Cipariu Cluj Napoca, în ceea ce privește politicile de atragere de depozite.

Istoria ING în România a început în anul 1994, atunci când ING Bank a dechis prima sucursală a unei bănci străine în România, după anul 1989. În prezent, ING România oferă o gamă completă de servicii financiare destinate tuturor categoriilor de clienți.

Succesul pe piața românească și recunoașterea atât din partea partenerilor cât și a competitorilor se datorează adaptării continue la nevoile pieței locale, introducerii de noi servicii care să satisfacă așteptările clienților și refuzului ferm de a face concesii calității. Principala preocupare a ING Bank România este în continuare să ofere clienților săi servicii de încredere, eficiente și flexibile pe o piață imperfectă, adesea dificilă.b#%l!^+a?

ING România are în prezent peste 1000 de angajați în cele 36 de orașe în care sunt?deschise peste 200 de sucursale pentru companii și unitățti ING Self’Bank, pentru personae fizice. De asemenea, ING România beneficiază de cea mai mare forță de vânzări de produse de asigurare: 2600 de consultanți în 61 de orașe.

ING deține o poziție foarte solidă pe toate segmentele pe care activează:

lider pe piața de brokeraj și pe piața financiară primară și secundară;

este cea mai mare bancă custode;

liderul pieței de asigurări de viață.

b#%l!^În primul capitol al lucrării va consta într-o privire de anasambul asupra cadrului general de derulare a activităților bancare privind atragerea de depozite.

Capitolul II al prezentei lucrări va consta într-o prezentare generală a ING Bank, și anume: locul ING Bank pe piața financiară din România, prezentarea ING România, scurt istoric, situație financiară, analiză SWOT.

Capitolul III al lucrării de față constă într-o prezentare a produselor de economisire ING Bank, a depozitelor în lei și valută, precum și contul de economisire pentru copii și analiza profitului ING Bank România în anul 2014.

b#%l!^+a?

Capitolul 1. Cadrul general de derulare a activităților bancare

privind atragerea de depozite b#%l!^+a?

1.1. Sistemul bancar din România

După anul 1990, în sistemul financiar-bancar din România au avut loc numeroase shimbări. “Băncile au început să-și manifeste deschiderea față de populație, inițiând timid, dar sigur, dezvoltarea retail-banking-ului în România”. Perioada actuală este denumită "era managementului de risc" în domeniul bancar, iar managementul atragerii de depozite este o sarcină extrem de complexă și importantă a managementului bnacar.

Banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea de credite. “Băncile sunt organizate sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni și își desfășoară activitatea sub supravegherea băncii centrale”.

Sistemul bancar este structurat în general pe două nivele :

primul nivel cuprinde o singură entitate – Banca Centrală a Statului (sau națională) cu atribuții privind politica monetară, valutară, de credit și de plăți, precum și cu atribuții în materia autorizării și supravegherii (prudențiale) bancare. Banca Centrală este, de regulă, singura instituție autorizată să emită monedă. Aceasta răspunde Guvernului sau direct Parlamentului și este o instituție non-comercială.

al doilea nivel cuprinde, în principal, băncile specializate, instituții autorizate să desfășoare activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și în cont propriu. Cel mai important segment al băncilor specializate este constituit de băncile comerciale. Acestea dispun de o numeroasă rețea de agenții care oferă prin servicii bancare direct populației sau întreprinderilor. Băncile de investiții, spre deosebire de cele comerciale acționează preponderent pe piața financiară și nu interactionează direct cu populația. În rândul băncilor specializate se încadrează și băncile de credit ipotecar sau casele de economii pentru domeniul locativ, care oferă credite ipotecare pentru locuințe persoanelor fizice sau juridice.

Sistemul bancar românesc, alcătuit în prezent din 40 de instituții de credit, și-a demonstrat stabilitatea structurală și a reușit, fără dificultăți majore, să depășească provocările legate de majorarea ratei creditelor neperformante și de optimizarea portofoliilor de credite pe fondul constrângerilor de reglementare. Principalele provocări la adresa stabilității financiare rămân riscul de credit și riscul contagiunii externe.

Menținerea disciplinei financiare este o condiție sine qua non pentru păstrarea stabilității sistemului bancar. Rata creditelor neperformante produsă de actorii economiei reale, de 17,23% la luna august 2014, afectează indicatorii de performanță ai băncilor, în special în relația cu investitorii care pot interpreta defavorabil stabilitatea și credibilitatea sistemului bancar. Necesarul sporit de provizioane pentru acoperirea pierderilor afectează profitabilitatea și creditarea. Rata creditelor neperformante urmează să scadă cu câteva puncte procentuale după b#%l!^+a?ce băncile vor proceda la eliminarea din bilanț a creditelor neperformante (write off) pentru care nu există așteptări rezonabile de recuperare, dar care sunt integral sau parțial provizionate, în baza politicilor contabile ale băncilor, agreate cu auditorii externi. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS și filtre prudențiale se menține confortabil (89,9% în martie 2014), fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu țările din regiune.

Rata de solvabilitate s-a menținut la un nivel ridicat, de 17% în iunie 2014. Se renunță gradual la filtrele prudențiale în perioada implementării cerințelor suplimentare de capital aferente Basel III (intervalul 2014-2019), cu 20% anual.” Implementarea prevederilor Basel III se face gradual de la 1 ianuarie 2014. O provocare o reprezintă adaptarea grupurilor financiar bancare la cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrângerea expunerilor și schimbarea modelului de business”.

Nivelul intermedierii financiare este plasat undeva la 35% la finele anului 2013, exprimat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, în scădere de la pragul de 40% înregistrat în 2011, diminuarea fiind determinată de restrângerea bilanțurilor instituțiilor de credit. Măsurat ca pondere în PIB a activelor bancare nete, indicatorul a scăzut la 57,6% în 2013 la un volum al activelor de aproximativ 81 miliarde euro. Perspectivele de creștere econonomică generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară de 35% și gradul de bancarizare de aproximativ 53%, fac din România o destinație atractivă pentru investitorii în sistemul bancar.

Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2013 include două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții cu capital majoritar privat autohton, 25 de bănci cu capital majoritar străin, 9 sucursale ale unor bănci străine și o organizație cooperatistă de credit. Ponderea activelor instituțiilor cu capital străin în totalul activelor sistemului bancar românesc a crescut de la 83% în decembrie 2011 la 90% la nivelul lunii decembrie 2013, dar a ajuns la 80% la finele lunii iunie 2014.

Din punct de vedere al originii acționarilor în funcție de active, băncile cu capital austriac dețin o cotă de piață de 37,1%, urmate de băncile cu capital francez cu 13,5% și grecesc cu 12,3%.Primele cinci bănci din sistem dețineau la 31 decembrie 2013 ponderi de 54,4% în volumul agregat al activelor, 52,9% în stocul creditelor, 54,3% în cel al depozitelor și 54,85% bîn totalul capitalurilor proprii potrivit datelor Băncii Naționale a României, aferente anuluie face gradual de la 1 ianuarie 2014. O provocare o reprezintă adaptarea grupurilor financiar bancare la cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrângerea expunerilor și schimbarea modelului de business”.

Nivelul intermedierii financiare este plasat undeva la 35% la finele anului 2013, exprimat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, în scădere de la pragul de 40% înregistrat în 2011, diminuarea fiind determinată de restrângerea bilanțurilor instituțiilor de credit. Măsurat ca pondere în PIB a activelor bancare nete, indicatorul a scăzut la 57,6% în 2013 la un volum al activelor de aproximativ 81 miliarde euro. Perspectivele de creștere econonomică generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară de 35% și gradul de bancarizare de aproximativ 53%, fac din România o destinație atractivă pentru investitorii în sistemul bancar.

Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2013 include două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții cu capital majoritar privat autohton, 25 de bănci cu capital majoritar străin, 9 sucursale ale unor bănci străine și o organizație cooperatistă de credit. Ponderea activelor instituțiilor cu capital străin în totalul activelor sistemului bancar românesc a crescut de la 83% în decembrie 2011 la 90% la nivelul lunii decembrie 2013, dar a ajuns la 80% la finele lunii iunie 2014.

Din punct de vedere al originii acționarilor în funcție de active, băncile cu capital austriac dețin o cotă de piață de 37,1%, urmate de băncile cu capital francez cu 13,5% și grecesc cu 12,3%.Primele cinci bănci din sistem dețineau la 31 decembrie 2013 ponderi de 54,4% în volumul agregat al activelor, 52,9% în stocul creditelor, 54,3% în cel al depozitelor și 54,85% bîn totalul capitalurilor proprii potrivit datelor Băncii Naționale a României, aferente anului 2013. Rata de economisire este în creștere fiind plasată la nivelul anului 2013 la 25% ca pondere în PIB, de la 21,6% în 2012, potrivit datelor BNR.

Creșterea ponderii ratei de economisire în PIB reflectă o încredere constantă în ceea ce privește plasamentele. Avansul economisirii interne a compensat reducerea finanțărilor de la băncile mamă de la 20,3 miliarde euro în sold la 2011 la 13,4 miliarde euro în sold în luna ianuarie 2014. Asistăm la un proces ordonat de dezintermediere financiară. Plasamentele trebuie să fie rentabile, altfel finanțarea pleacă acolo unde găsește o fructificare mai bună.

Constrângerile de reglementare existente la nivel european privind creditarea, înclinația spre economisire, reticența în contractarea de noi credite pe fondul lipsei încrederii în evoluția economiei și restructurarea portofoliilor băncilor au determinat ca raportul credite/ depozite din sistemul bancar să se apropie la numai un pas de nivelul de echilibru, coborând la 103,56% în iunie 2014. Realitatea este că plaja de clienți bancabili s-a îngustat și bancherii au ajuns în ipostaza în care „aleargă” după clienții altor bănci, după clienții buni orientați spre business dacă ne referim la companii.

Dinamica anuală a creditului neguvernamental a rămas negativă, în pofida unei relative îmbunătățiri a evoluției împrumuturilor în monedă națională. Soldul creditului neguvernamental s-a redus cu 3,8%, până la 213,55 miliarde lei, în luna august 2014 comparativ cu perioada similară din 2013. Soldul depozitelor a crescut cu 5,7%, în perioada amintită, până la 215,24 miliarde lei.

Creșterea șomajului, reducerea semnificativă a salariilor și restrângerea sau încetarea activității unor companii au contribuit la scăderea continuă a capacității de rambursare a creditelor cu consecințe directe asupra calității portofoliului de credite al băncilor ceea ce a condus la o creștere a volumului provizioanelor pe care instituțiile de credit au fost nevoite să le constituie.

Astfel, sistemul bancar a marcat trei ani consecutivi de pierderi în perioada 2010-2012, în anul 2013 fiind înregistrat un profit, am putea spune modic. Vorbim de un rezultat net de 11 milioane de euro în condițiile în care băncile au intermediat prin credite echivalentul unei treimi b#%l!^+a?din PIB. Sistemul bancar românesc s-a menținut pe un trend pozitiv al profitabilității în primele luni din 2014, ROE fiind de 1,10% și ROA de 0,12% la finele lunii iunie.b#%l!^+a?

Băncile și-au adaptat portofoliile de credite, procedând și la redimensionarea rețelei și a numărului de angajați. Numărul unităților bancare era de 5.492 la finele lunii decembrie 2013, în timp ce numărul de angajați în sistem a fost ajustat la 58.600.

Economiile europene sunt dependente în proporție de 70-75% de finanțarea bancară în timp ce în România sectorul bancar românesc finanțează preponderent economia, asigurând aproximativ 92% din totalul finanțărilor acordate de sistemul financiar românesc. Ruperea cercului vicios dintre datoriile băncilor și cele suverane, îmbunătățirea supravegherii sistemului bancar european și soluționarea problemelor băncilor aflate în criză fără a utiliza, în principal, resurse publice sunt în proces de implementare prin conturarea Uniunii Bancare Europene.

80% din activele sistemului bancar sunt deținute de instituții cu capital străin. Riscurile implicate în procesul de conturare, transpunere și respectare a reglementărilor constau în posibilitatea restrângerii expunerii și retragerea instituțiilor de credit cu capital străin.

1.2. Cadrul legal de derulare a activității bancare

Activitatea bancară, cuprinzând atragerea de depozite și acordarea de credite ca operațiuni bancare principale, precum și serviciile bancare conexe și accesorii, este o activitate economică de interes public foarte atent reglementată. “Băncile se constituie în majoritatea legislațiilor sub forma societăților pe acțiuni, iar la constituire fondatorii trebuie să dispună de un capital social care depăsește cu mult cerințele unei societăți pe acțiuni obișnuite”. În România, pentru a se putea iniția constituirea unei societăți bancare fondatorii trebuie să dispună de 37 milioane RON (aproape 10 milioane euro) capital social în formă bănească. Băncile specializate trebuie să respecte atât legislația societăților comerciale, pe cea specială în domeniu (precum Legea Bancară) precum și reglementările emise de Banca Centrală a statului pe teritoriul căruia își desfășoară activitatea.

În cadrul rolului fundamental de intermediere bancară, băncile comerciale îndeplinesc următoarele funcții (operațiuni) tradiționale consacrate prin lege:

acceptarea de depozite;

contractarea de credite, operațiunile de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusiv forfetare;

emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit;

plăți și decontări;

leasing financiar;

transferuri de fonduri;

emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

tranzacții în cont propriu al clienților cu: instrumente monetare negociabile; valută; instrumente financiare derivate; metale prețioase, obiecte confecționate din acestea, pietre prețioase; valori mobiliare; b#%l!^+a?

intermedierea în plasamentul de valori mobiliare și oferirea de servicii legate de acestea;

administrarea de portofolii ale clienților, în numele și pe riscul acestora;

custodia și administrarea de valori mobiliare;

depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;

închirierea de casete de siguranță;

consultanță financiar-bancară;

operațiuni de mandat .

Mecanismul de derulare a activităților bancare are drept fundament principiile specifice economiei de piață, bazate pe cerere și ofertă. Particularitatea este dată de specificul mărfii tranzacționate, respectiv, banii.

De altfel, este cunoscut faptul ca, rolul fundamental al băncilor comerciale este acela de a asigura intermedierea bancară, de a pune în legătură – pe baze comerciale – persoanele fizice și juridice care se află în căutare de fonduri, cu cele care caută să-și plaseze fondurile bănești temporar disponibile.

1.3. Reglementari care se aplică în activitatea bancară

În activitatea bancară de proiectare – vânzare a produselor și serviciilor, printre reglementările legale se numară:

Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr. 227/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;

Normele BNR nr. 30/2006, privind standardele de cunoaștere a clientelei și nr. 1823 / 2006 privind fondurile proprii ale investițiilor de credit și societaților de investiții;

Regulamentul FGDSB nr. 4/2006 privind informațiile care trebuie furnizate de instituțiile de credit deponenților, cu privire la schema de garantare a depozitelor în sistemul bancar; b#%l!^+a?

Regulamentul BNR nr. 2/2005 privind ordinal de plată utilizat în operațiuni de transfer – credit;

Regulamentul BNR nr. 3/2005 privind debitarea directă prin casa de compensare automată;

Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar;

Legea nr. 256/2011, republicată, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori;

Legea nr. 270/2007 pentru protecția persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

Legea nr. 941/2006 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism;

Odinul Guvernatorului BNR nr. 177/2007 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr.312 din 28 iunie 2004 privind Statutul BNR;

Ordonanța Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, cu modificările ulterioare ;

Ordonanță de Urgență nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind protecția consumatorilor;

Ordonanță de Urgență nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori;

Legile cecului, cambiei si biletului la ordin, reglementari din domeniul managementului calității, etc.

Băncile reprezintă principalii intermediari financiari în economie. Ele facilitează formarea capitalului disponibil în economie și coordonează procesul de economisire-investire, în scopul creșterii volumului total de resurse alocate economiei. Băncile sunt caracterizate prin capacitatea lor de a pune în circulație creanțe asupra lor însele, sporind volumul mijloacelor de plata și, implicit, al masei monetare.

Sistemul Bancar se află “într-un stadiu avansat de transformare, suficient pentru a plasa acest susbsistem al economiei pe una din principalele poziții în evoluția restructurării”. Pornit inițial cu patru bănci de stat, sistemul bancar românesc s-a dezvolatat pe parcurs și s-a bconsolidat, băncile noi pătrunzând treptat în sistem și construindu-și încet poziții relativ stabile pe piața bancară românească. Au pătruns pe piață băncile străine ce se adresează afacerilor a?profitabile ale agenților economici din România și care constituie un puternic factor concurențial ce stimulează băncile românești – în dezvoltarea și modernizarea activităților proprii.

Pe plan mondial, “există două documente deosebit de importante în care sunt precizate standardele privind desfășurarea activităților bancare”. Primul document este Convenția de la Basel(1), care abordează problema capitalului băncilor, iar al doilea document este intitulat „A Doua Directivă de Coordonare Bancară a Uniunii Europene”(2) și care se referă la acordarea de licențe, băncilor. Coordonarea internațională a reglementărilor prudențiale la nivel global este ce în ce mai important, existând o creștere rapidă a băncilor internaționale și a conglomeratelor financiare. O serie de argumente favoarizează coordonarea globală a reglementărilor prudențiale.

În primul rând, factorii de decizie politică, managementul bancilor și autoritățile de reglementare recunosc că problemele cu instituțiile la nivel mondial și piețele ar putea să slăbească stabilitatea sistemului internațional financiar, și, prin urmare, mediul în care toate băncile funcționează.

În al doilea rând, în cazul în care o sucursală sau o filială a unei bănci este situată într-o altă țară, se ridică problema de care autoritatea de supraveghere ar trebui să aibă jurisdicție peste acea filială. Autoritățile de reglementare din țara de origine vor dori ca operațiunile băncilor de peste mări să îndeplinească standardele lor de supraveghere pentru că operațiunile externe vor fi dificil de monitorizat, dar afectează performanța băncii de origine. Autoritățile țării gazdă sunt preocupate de ce efect ar putea avea un eșec al unei bănci străine asupra încrederii în sistemul bancar. Ei vor dori ca sucursala din străinătate să fie supravegheată în mod adecvat, dar vor lipsi informații despre operațiunea de bază. Din aceste motive, o coordonare internațională eficientă va fi realizată numai în cazul în care există o bună comunicare între autoritățile de supraveghere.

În al treilea rând, în cazul în care toate băncile multinaționale trebuie să respecte aceleași reglementări la nivel mondial, costurile de conformare vor fi similare. Prin urmare, o abordare globală a reglementărilor poate ajuta la nivelarea terenului de joc pentru băncile cu operațiuni internaționale. Este demn de remarcat faptul că deciziile luate de autoritățile de reglementare internațională sunt tot mai folosite ca referință pentru alte bănci. De exemplu, acordurile stabilite la Comitetul de la Basel din 1988 privind standardele de capital au fost adoptate nu numai de către țările membre, ci și de către guvernele care nu au fost semnat acest acord. De asemenea, multe autoritati de reglementare impun acordurile de la Basel băncilor locale. Pe de altă parte, ar putea fi susținut că sitemul internațional bancar este în mare măsură en-gros, ceea ce face ca reglemantările prudențiale să fie mai puțin importante din punct de vedere de protecției consumatorilor. Cu toate acestea, performanțele unei bănci la nivel mondial vor afecta încrederea deponenților și investitorilor în țara de origine. De multe ori, primul indiciu al unei bănci problemă este atunci când are probleme cu creșterea împrumuturilor interbancare – deponenții en-gros vor fi primii să își retragă banii.

b#%l!^+a?

1.4. Produse de economisire

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a fost înființat în anul 1996, prin Ordonanța Guvernului nr. 39/1996, fiind constituit ca persoană juridică de drept public. Obiectivul principal al Fondului este garantarea rambursării depozitelor constituite la instituțiile de credit de către persoane fizice, persoane juridice ori entități fără personalitate juridică, potrivit condițiilor și limitelor stabilite prin legea de funcționare a Fondului, precum și desfășurarea activității ca administrator special, administrator interimar ori ca lichidator al instituțiilor de credit, în cazul desemnării sale în una din aceste calități.

Încă de la înființarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, reprezentanții Asociației Române a Băncilor au avut un rol activ în elaborarea și punerea în aplicare a reglementărilor privind mecanismul de garantare a depozitelor și de plată a compensațiilor către depunători, în situații de faliment a unor bănci. ARB este reprezentată în Consiliul de Administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. În prezent, plafonul de garantare per deponent garantat și per instituție de credit este stabilit la echivalentul în lei al sumei de 100.000 de euro.

Un depozit bancar reprezintă o sumă de bani depusă la bancă, pe o perioadă definită, pentru care banca plătește depunatorului o dobândă. Cel mai utilizat instrument de economisire al românilor ramâne si în prezent depozitul bancar. Fie că este în lei, fie că este în valută, aceasta formă de economisire a adus beneficii bune celor care au preferat să țină banii în bănci, mai degraba decât "la saltea". Chiar dacă nu câștigă foarte mult, românii preferă încă să își țină surplusul de bani la bancă, într-un depozit.

Băncile pun la dispoziție o gamă largă de tipuri de depozite, atât din punct de vedere al duratei, cât și în ceea ce privește moneda de economisire, felul sau modul de restituire a dobânzii. Din experiența băncilor, criteriul cel mai important pentru o persoană care decide să b#%l!^+a?își deschidă un depozit este nivelul dobânzii. Atractivitatea unei banci stă tocmai în valoarea anuală cât mai mare a acestei dobânzi. Inflația influențează într-o manieră decisivă dobânda pe care băncile o oferă la depozite. Câstigul net al celui care își face un depozit pe un an este diferența dintre rata inflației și valoarea dobânzii.

Atunci când se decide deschiderea unui depozit la o bancă trebuie să se aibă în vedere și felul dobânzii, ea poate fi variabilă sau fixă. Configurarea depozitului poate influența destul de mult randamentul acestuia.

Sistemul monetar internațional a devenit “un sistem tripolar asimetric, în care dolarul american continuă să dețină supremația, iar moneda euro își manifetă din ce în ce mai mult rolul de stabilizator al acestuia”. Piața autohtonă oferă și ea instrumente de investire a banilor cu un randament mai ridicat decât cel oferit de depozitele bancare, cum este cazul investițiilor în bunuri imobiliare sau în acțiuni.

În functie de criterii specifice, există mai multe tipuri de depozite:

în funcție de monedă, depozitele pot fi:

în lei

în valută

în funcție de modalitatea de plată a dobânzii pot fi:

depozite cu capitalizare: periodic, dobânda se adaugă la suma depusă initial;

depozite fără capitalizare: lunar, dobânda este virată într-un cont curent care îi asigură titularului acces la aceasta;

în funcție de opțiunea de reînnoire a depozitului pe acelasi termen ca cel initial:

dacă se optează pentru reînnoire automată la sfârșitul perioadei depozitului, depozitul se prelungește automat. În plus, dacă depozitul are opțiunea de capitalizare a dobânzii, dobânda se adaugă la suma depusă inițial. Pentru perioada următoare, rata dobânzii se va aplica la suma inițială plus dobânda obținută pe perioada precedentă. Astfel, nivelul real al dobânzii este mai mare decât dobânda nominală;

dacă nu se dorește reînnoirea automată, depozitul va avea scadență unică, adică la scadență suma depozitului se va transfera în contul curent (pentru care se va b#%l!^+a?calcula dobânda la vedere) sau suma va ramâne în același cont, fără dobândă.

în funcție de dobândă:

depozite cu dobândă variabilă: banca poate modifica rata dobânzii pe perioada depozitului, în funcție de evoluția pieței;

depozite cu dobândă fixă: banca asigură o rată fixă a dobânzii pe perioada depozitului indiferent de evoluția pieței.

Băncile sunt “instituții financiare care comercializează bani, iar profitul lor rezultă din dobânzile încasate la creditele acordate, mai puțin dobânzile plătite la depozitele atrase din economisiri”. Depozitele bancare se materializează prin sume depuse în conturi bancare de b#%l!^+a?titulari sau transferate de terți în favoarea titularilor de cont.

În procesul economisirii și al derulării operațiunilor de încasări și plăți întâlnim următoarele tipuri de conturi bancare:

Depozit în cont curent – reprezintă sume depuse de titular sau de alte persoane în favoarea titularului, rezultate din cadrul operațiunilor curente de încasari și plați. Aceste sume pot fi retrase de clienți în favoarea sa sau a altor persoane în orice moment, fară preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiază de un plafon de credite din partea bancii, ce îi permite titularului să efectueze plați sau retrageri fară a dispune de sumele necesare. “Rata dobânzii care remunerează contul curent este printre cele mai reduse”.

Depozitele la vedere – reprezintă un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat să primească sume de la titular în vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor și poate fi retras în orice moment fara preaviz. În practică se întalnește și cazul în care banca cere, mai ales pentru sumele mari, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucrătoare. În lipsa unei scadente definite (fiind valabil si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului.

Contul curent in lei – se adresează persoanelor fizice, persoane juridice, rezidenți persoane înregistrate în România.

Caracteristici principale – statut de client cu banca, un contract / convenție, în scopul de a efectua operațiuni prin cont.

Operațiunile efectuate prin acest cont sunt:

Se primesc bani în numerar sau prin transfer, de plăți (prin bancomate sau prin intermediul ATM-uri, în cazul persoanelor fizice), la cerere și în favoarea deponentului, transferuri interne și internaționale;

Banca va plăti o dobandă fixă sau variabilă pentru depunere.

Pentru deschiderea unui cont curent, deponentul trebuie să aibă o sumă minimă de bani stabilite împreună cu banca, și să plătească un comision care este diferit de la o bancă la alta. În cazul în care clientul retrage banii el trebuie să plătească un comision pentru retragere.

Documentele necesare pentru deschiderea unui cont curent sunt:

Cererea de deschidere de cont curent;

Specimen al persoanelor autorizate;

Copie de stabilire a companiilor, respectiv copia actului de identitate în cazul persoanelor fizice. b#%l!^+a?

Contul curent în valută – se adreseaza persoanelor fizice clienți ai băncii, sau persoane juridice sau entități fără personalitate juridică / non-rezidenți înregistrați în România.

Caracteristici principale – persoane fizice și juridice pot deschide conturi bancare în valută străină de schimb, numai pentru valutele cotate de Banca Națională din România (euro, dolar, liră sterlină, franc elvețian, dolar canadian, dolar australian, etc).

Operațiunile efectuate prin acest cont curent în valută străină sunt:

– schimburi valutare în numerar sau prin virament,

– plăți comerciale sau non-comerciale în valută străină,

– retragerile de numerar în valută străină, la cerere sau pentru călătorii de afaceri cheltuieli etc

Documentele necesare pentru deschiderea unui cont curent în valută străină sunt:

– deschidere unui cont curent în valută străină – cerere,

– specimen al persoanelor autorizate,

– copia de stabilire a companiilor, respectiv copia actului de identitate în cazul persoanelor fizice.

– Declarație privind beneficiarul real al fondurilor și informații cu privire la sursa de fondurilor.

Depozit la termen în valută / lei – Se adresează clienții băncilor – persoane fizice și persoane juridice

Pentru deschiderea unui depozit la termen sunt necesare îndeplinirea următoarelor condiții:

– semnarea unei convenții / contract cu banca și de stabilire a sumei, ratele dobânzilor, scadențe, persoanele autorizate / împuternicite să efectueze operațiuni;

– stabilirea sumei minime de bani pentru a avea un depozit în valută străină de schimb pe următoarele categorii: persoane fizice, persoane juridice;

– retragerea sumei se face la scadență, în caz contrar, titularul de cont va obține numai o dobanda la vedere pentru existența efectivă a depozitului;

– termenul de depunere, pentru a stabili în care depozite sunt: ​​3, 6, 12, 18 luni, dar băncile pot accepta / negociea alți termeni;

– amânarea automată a depozitului la scadență pentru o perioadă similară (3, 6, 12, 18 luni), b#%l!^+a?dobânda capitalizată.

Certificatul de depozit – este o securitate pe termen, emise de o bancă, în scopul de a dovedi că valoarea de bani a fost depus și titularul poate primi la scadență, atât valoarea depusă cât și valoarea dobânzilor aferente.

Condiții pentru obținerea unui certificat de depozit:

– să fie persoane fizice și juridice care pot obține certificate de depozit în temeiul unor sume de bani ce reprezentat valoarea lor nominală;

– completarea unui formular care este diferit de la o bancă la alta;

Scadența este la 3 și 6 luni, uneori un an, iar rata dobânzii este una fixă și este marcată pe certificat la momentul cumpărării. Rata dobânzii va fi plătită la scadență.

Pensii depozite-sunt oferite exclusiv persoanelor fizice, ele fac depozite pentru perioada cuprinsă între deschiderea și data scadenței depozitului, deoarece “sistemele publice de pensii cuprind alocații minimale”

Condițiile de deschidere sunt:

– termenul depozitului este de un an, dar poate fi amânat în mod automat la scadența pentru aceeași perioadă;

– rata dobânzii este ca pentru depozitele la termen (un an);

– rata dobânzii este calculată lunar, și dacă se solicită poate fi acordată și anual;

Avantajul acestor depozite este că titularul poate depune suma de bani oricand, anterior scadenței.

Depozite pentru vacanță- “sunt oferite persoanelor fizice, ele fac depozite pentru perioada cuprinsă între deschidere – data primei depuneri și scadență”.

Particularitățile unui astfel de depozit sunt:

– termenele sunt de 6, 12 luni, dar pot fi amânate în mod automat la scadență pentru aceeași perioadă;

– acesta va avea dobanda corespunzatoare depozitului la termen (adică după 6, 12 luni), este variabil, în conformitate cu evoluția pieței, dobânda se calculează lunar și este oferit la scadentă (6 sau 12 luni)

– retragerile din sume înainte de scadență – banca va aplica rata de dobândă la vedere pentru perioada depozitului. b#%l!^+a?

Depozite pentru copii (juniori) – sunt oferite la persoanele cu vârste cuprinse între 14-18 ani.

Particularitățile unui astfel de depozit sunt:

– termenul de depunere este 1, 3, 6, 9,12 sau 18 luni;

– schimbul valutar: USD sau EUR sau în moneda locală RON;

– suma minimă a depozitului este de 50 RON și, respectiv, de 500 USD sau EUR;

• copiii pot depune bani, fără acordul celeilalte persoane (părinți, tutori), în cazul în care suma depozitului este acoperită de Depozit Bancar Fondul de Garantare.

– retragerile sumelor se face de către copii numai cu acordul părinților, în scris ( la un avocat public) sau prin prezență la momentul retragerii.

b#%l!^+a?

1.5. Concurența produselor de depozite bancare

Fiind vorba de o marfă specială, banii, și de un mecanism de piată, bazat pe cerere si ofertă, produsele si serviciile bancare sunt ăntr-o dinamica permanenta.

Pe de-o parte, sunt produsele și serviciile nou apărute pe piața bancară, iar pe de altă parte, produsele și serviciile existente pe piață, cărora instituțiile de credit le aduc îmbunătățiri sau asupra cărora operează unele ajustări, astfel încât să le mențină gradul de atractivitate pe piată.

Apariția noilor produse și servicii bancare pe piață, dar și schimbările aduse celor existente, pot avea drept surse:

modificarea cadrului legislativ cu incidentă în domeniul bancar;

cererea pieței;

oferta deja existentă pe piata;

creativitatea de care dau dovadă specialiștii în domeniu;

integrarea entităților componente, în cazul proceselor de fuziune sau preluărilor, achizițiilor interne sau transfrontaliere;

concurența.

În prezent, tendința instituțiilor de credit este de a creea si de a vinde produse integrate, care să valorifice oferta întregului grup fincnciar din care fac parte (credite si polite de asigurare, depozite cu bonusuri ăn diferite polițe de asigurare etc.). În condițiile în care gama de produse și servicii bancare este diversificată, dar variațiile sunt practic nesemnificative de la o instituție de credit la alta, canalele de distribuție, au un rol important în promovarea și vânzarea produselor și serviciilor bancare.

Băncile oferă două tipuri de produse de economisire: conturile de economii, care oferă avantajul de a putea depune sau retrage bani în orice moment, dobânda fiind calculată zilnic, precum și depozitele clasice la diverse termene, de 1,3, 6, 12 sau mai multe luni, în care nu se poate efectua operațiuni înainte de expirarea termenului, pentru a nu se pierde dobânda.

În general, băncile plătesc dobânzi mai mari pentru depozite, întrucât pot păstra banii clienților pe perioade mai îndelungate, pe când sumele dintr-un cont de economii sunt volatile, putând fi retrase în orice moment. Acum însă, odată cu diminuarea semnificativă a dobânzilor, diferența de randament dintre un cont de economii și un depozit aproape că a dispărut. Dimpotrivă, unele^+a?bănci au început să plătească dobânzi mai mari pentru un cont decât pentru economiile la termene scurte.

De exemplu:

Raiffeisen Bank a anunțat că lansează un cont de economii cu o dobânda în lei de 2,25% pentru pensionari și sarariații care-și primesc veniturile în bancă și de 2.05% pentru restul clienților, pe când la un depozit la termen de 3 luni, dobânda este de doar 1,80%.

La BRD întâlnim aceeași situație, dobânda la contul de economii Atustart în lei este de 2,60%, față de doar 2% la un depozit la o lună și tot de 2,60% la un depozit la 3 luni.

BCR păstrează însă o diferență de 1 punct între contul de economii (1,15%) și un depozit la termen de 3 luni (2,15%).

La Banca Transilvania, dobânda la depozitul la termen de 3 luni în lei este de 2,60%, în timp ce la contul de economii dobânda este de 2%.

CEC Bank oferă pentru un depozit în lei pe 3 luni o dobândă de 2,15%.

Figura 1.1. Evoluția dobânzii la depozite în raport cu inflația, în perioada 2010-2015 b#%l!^+a?

(sursa: BNR)

Caștigul real obținut de un deponent din dobânzile din prezent, de 2-3% pe an, este mai ridicat decât atunci când băncile plăteau dobânzi de 6-7%, în anii 2010-2011. Motivul este că deși atunci se primeau mai mulți bani din economiile bancare, se plătea mai mult pentru aceleași mărfuri și servicii, din cauza creșterii prețurilor acestora. Acum, deși deponenții încasează mai puțini bani din dobânzi, plătesc bunuri și servicii mai ieftine, întrucât prețurile cresc mult mai puțin, în unele cazuri chiar se ieftinesc.

Ținând cont de cultura bancară a clienților autohtoni, în România, principalul canal de distribuție a produselor și serviciilor bancare îl constituie rețeaua unităților teritoriale a instituțiilor de credit. Din aceleași considerente, un alt canal de distribuție, frecvent accesat la noi în tară, îl constituie rețeaua de ATM-uri a instituțiilor de credit.

b#%l!^+a?

Figura 1.2.Evoluția numărului cu carduri, în perioada martie 2014- martie 2015

Numărul cardurilor active a crescut în primul trimestru din 2015 cu 221.316 unități, la un total de 11,2 milioane carduri, conform ultimelor date publicate de BNR. Cardurile active sunt b#%l!^+a?mai puține cu 3,3 milioane față de cele 14,5 milioane de carduri valide în circulație. Numărul cardurilor de debit a fost de 12,1 milioane la finalul lunii martie, cu 1241 mai multe față de finalul lui 2014, în timp ce numărul cardurilor de credit a crescut cu 16.462 unități, la un total de 2,3 milioane carduri.

Numărul plăților cu cardurile de debit a fost de 51,74 milioane în primul trimestru din acest an, față de 41,69 milioane plăți în primul trimestru din 2014. Numărul plăților cu cardurile de credit s-a ridicat la 9,31 milioane, față de 7,89 milioane în aceeași perioadă a anului trecut.

Numărul retragerilor de numerar de la ATM-uri cu carduri emise în țară a fost de 56,17 milioane, față de 55,33 milioane în primul trimestru al anului precedent.

Numărul tranzacțiilor la POS din țară cu carduri emise în țară s-a ridicat la 50,69 milioane, în comparație cu 43,48 milioane în primul trimestru din 2014.

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

Figura 1.3. Evoluția tranzacțiilor cu cardul, în perioada 2008-2015

(sursa: BNR)

Mai multe instituții bancare au instalat automate care permit alimentarea conturilor și efectuarea de plăți cu numerar. „Automatele bancare sunt privite în primul rând ca o sursă de cash”. Însă unele dintre ele îndeplinesc funcția de ghișeu bancar, adică permit și depunerea de numerar în conturile curente sau achitarea ratelor și a facturilor. Pe segmentul plăților cu cash, oferta este mai diversificată, în competiție fiind și terminale nebancare.

Mai multe bănci au bancomate care permit, pe lângă operațiunea clasică de eliberare de numerar, depunerea de cash în conturi. Aceasta în condițiile în care pe piața autohtonă numerarul este încă „rege”. Instituțiile de credit care au astfel de automate sunt BCR, BRD, ING, Bancpost, Volksbank, UniCre-dit Țiriac, Garanti, OTP, Millennium Bank, Credit Europe. Funcțiile acestor aparate și tipul plăților ce pot fi efectuate la ele diferă de la o instituție de credit la alta. De exemplu, în timp ce la automatele Bancpost se pot achita ratele, la cele ale RBS este permisă doar alimentarea conturilor cu cash, nu și plata obligațiilor lunare la creditele contractate.

În același timp, o parte din automatele băncilor oferă posibilitatea efectuării de operațiuni multiple. Cea mai extinsă rețea de automate inteligente este cea a BRD, care are peste 800 de Robo, mașini dezvoltate de banca autohtonă. Robo permite depunerea de numerar în conturile clienților cu carduri și plata de facturi către furnizori și de către persoanele care nu sunt clienți ai BRD.

În prezent încep să câstige tot mai mult teren canalele de distribuție de tip home-banking (internet banking, mobil-banking etc.). Canalele multiple de distribuție constituie o strategie a băncilor europene, de altfel, putem vorbi despre o consecință firească a consolidării, prin care, rețeaua unităților bancare se reduce. Băncile Uniunii Europene au drept strategie menținerea canalelor multiple de distribuție (în special, rețeaua de unități), în detrimentul Internet banking, care continuă să se dezvolte la nivelul unui segment limitat de ofertă (home banking), deși e-banking continuă să reprezinte o soluție de reducere a costurilor și de creștere a eficienței operaționale.

Internet banking este numele sub care este cunoscut în România serviciul oferit de b#%l!^+a?băncile locale cu ajutorul căruia poți efectua operațiuni bancare pe internet. “Serviciul de internet banking are astfel marele avantaj că te scutește de drumurile la bancă pentru o gamă diversificată de operațiuni, de la transferuri de bani la servicii de direct debit, plata facturilor, vizualizarea extraselor de cont, constituirea de depozite sau solicitarea unui credit”.

Rata mică de penetrare a internet banking-ului are drept cauze atât temerile privind securitatea tranzacțiilor pe internet, cât și modul deficitar în care cele mai multe bănci promovează astfel de servicii.

Alegerea serviciului de internet banking depinde de o multitutidine de factori, plecând de la notorietatea și reputația băncii, continuând cu tipurile de servicii oferite și terminând cu comisioanele percepute.

Tabel 1.1. Costurile și comisioanele percepute de băncile de top pentru internet banking

Taxele și comisioanele percepute de băncile locale pentru internet banking variază foarte mult, câteva bănci solicită chiar și garanții consistente pentru token, banii urmând a fi returnați doar în momentul în care se renunță la serviciile băncii.

Unele bănci nu percept taxe lunare pentru utilizarea serviciului, în timp ce altele solicită b#%l!^+a?chiar și 4 lei pentru acest lucru, însă este necesară atenția la comisioanelor percepute pentru transferurile bancare.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) a anunțat că în b#%l!^+a?trimestrul I 2014, valoarea totală a depozitelor la instituțiile de credit din România (40 de banci, din care 31 de banci persoane juridice române, participante la FGDB, și 9 sucursale ale instituțiilor de credit din alte state membre, participante la schemele de garantare a depozitelor din țările de origine) a înregistrat un recul cu 3,1% față de sfârșitul anului 2013, coborând la 305,2 miliarde lei la 31 martie 2014 (variație trimestrială de -4,3% în termeni reali).

Figura 1.4. Evoluția valorii totale a depozitelor în perioada decembrie 2009- martie 2014

(sursa: FDDG) b#%l!^+a?

Acest declin, se arată într-o analiză a FGDB a fost determinat de încetinirea creșterii depozitelor persoanelor fizice și de regresul depozitelor persoanelor juridice, atât la instituțiile de credit participante la FGDB, cât și la sucursalele băncilor străine din România.

Capitolul II. Prezentarea I.N.G. Bank

2.1 Scurt istoric

Grupul I.N.G. a fost creat în anul 1991 prin fuziunea celei mai mari companii de asigurări olandeze, Nationale Nederlanden, cu una dintre cele mai mari bănci comerciale olandeze, NMB Postbank Group, compania care a rezultat fiind numită Internationale Nederlanden Group, pe scurt ING. Formarea ING Group o fost rezultatul primei fuziuni depline din Europa între o bancă și o companie de asigurări. Ulterior, compania și-a schimbat numele, b#%l!^+a?devenind ING Groep NV.

Înca din anul 1991, ING a evoluat de la stadiul de companie olandeză cu câteva activități internaționale, la cel de companie multinațională de origine olandeză.  Acest lucru a fost realizat nu doar printr-o creștere organică, dar și prin numeroase achiziții importante, prima dintre acestea având loc în anul 1995, cand ING a preluat Barings Bank. Această achiziție a dus la recunoașterea brandului ING în toată lumea și a întărit prezența diviziei de servicii bancare corporative pe piețele emergente.

În prezent ING Group este o instituție financiară internațională care oferă servicii bancare, de asigurări și de management al activelor unui număr de peste 85 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 64 de țări. Grupul ING are oficii și subsidiare în Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Franța, Germania, Hong Kong, Ungaria, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Peru, Polonia, România, Singapore, Spania, Taiwan, Turcia, Thailanda, United Kingdom și United States. Grupul ING este firma mamă pentru ING Direct, o bancă virtuală cu operații în Australia, Canada, Italia, Marea Britanie, Spania, Statele Unite și în alte țări.

Cu un personal de peste 115.000 de angajati, grupul deservește o gamă foarte variată de clienți cum ar fi indivizi sau familii, mici afaceri sau mari corporații, instituții sau guverne.

Băncile reprezintă, în opinia unor autori, cel mai important element al sistemului b#%l!^+a?financiar-bancar, având în vedere faptul că sunt intermediari între deținătorii și împrumutătorii de capital și, în același timp, sunt redistribuitori ai capitalurilor bănești. De asemenea, ele au o importanță fundamentală în infrastructura economică a statelor deoarece sunt instituțiile care creează și mențin stabilitatea economică și promovează condițiile necesare pentru creșterea economică.

Pe scară largă, cererea pentru o mai mare simplitate, fiabilitate și transparență face acest lucru în curs de acțiune. Separarea este de asemenea, o parte a planului de restructurare prezentat Comisiei Europene, în scopul de a obține aprobarea pentru ajutorul de stat olandez din timpul crizei financiare. Pe viitor ING intenționează să fie o bancă europeană puternică, cu o poziție de lider pe piețele bancare interne atractive, piețele interne stabile, precum și o bancă comercială importantă pe piețele din Benelux și Europa Centrală și de Est.

ING Group intenționează, de asemenea să continue să evolueze selectiv prin diverse unități ING Direct prin mai multe modele pline de servicii de banking. Aceste inițiative, alături de pozițiile deținute în afara Europei ar trebui să ofere băncii potențial de creștere pe termen lung. ING va construi pe baza prezenței sale la nivel mondial și internațional o poziție de lider în colectarea de economii, în distribuțiile multicanal prin propuneri simple și strategii elocvente de marketing. Pe partea de asigurări, accentul va fi pus în continuare pe îmbunătățirea performanței, în scopul de a optimiza rentabilitățile și valorile pentru afacerile în curs de desfășurare.

ING Group se concentrează de asemenea și pe câștigarea clienților, prin încrederea oferită prin intermediul produselor transparente, valorilor pentru bani dar și serviciilor superioare. Acest lucru reflectă dorințele unui ideal client: să economisească și să investească pe viitor într-un mod cât mai simplu. ING își desfășoară activitatea pe baza unor principii de afaceri clar definite. În toate activitățile desfășurate de aceasta, se iau în considerare interesele diverselor părți: clienți, angajați, relațiile de afaceri și furnizorii, societatea în general și a b#%l!^+a?acționarilor.

ING vrea să își construiască viitorul pe un profit bazat pe coduri de etică solide și respect pentru acționari, dar și să fie un bun cetățean corporativ. Acest lucru poate fi atins numai acționând cu profesionalism și integritate ce vor menține încrederea părților interesate și conservarea reputației. Principiile de afaceri bine prescrise de către valorile corporative urmărite precum și responsabilitățile față de alte societăți și mediul înconjurător: acționează cu integritate, sunt deschiși și clari, se respectă unii pe alții, sunt sociali și responsabili față de mediu.

Figura 2.1 Istoricul ING b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

(sursa: www.ing.com)

2.2 I.N.G România

Istoria ING în România a început în anul 1994, atunci când ING Bank a dechis prima sucursală a unei bănci străine în România, după anul 1989. În prezent, ING România oferă o gamă completă de servicii financiare destinate tuturor categoriilor de clienți.

ING Bank a deschis o sucursală în București în toamna anului 1994 devenind astfel prima bancă internațională care face acest lucru. De atunci, sucursala din București a depășit toate așteptările în ceea ce privește numărul de clienți și dezvoltarea afacerilor. Numărul angajaților a crescut de la 14 la peste 300, iar baza de clienți cuprinde 90% din numărul companiilor multinaționale care activează pe piață, precum și importante societăți mixte și majoritatea companiilor autohtone care desfășoară activități externe.

Prima expansiune a sediilor ING Bank România s-a petrecut la doar un an de la începerea operațiunilor. Datorită creșterii continue a numărului de clienți, banca și-a extins invesțiile pentru a sprijini aceasta crestere. Ca urmare a dezvoltării continue, ING Bank România s-a mutat în 1997 într-o clădire complet renovată, într-un sediu modern, construit pe o fundație solidă care a rezistat în timp.

În cadrul expansiunii internaționale a ING Bank, România a fost considerată o piață în dezvoltare cu potențial ridicat, fiind a doua țară ca mărime din Europa Centrală. Pătrunderea pe această piață a fost planificată și stabilită cu mult timp înainte ca alți importanți investitori străini să fie pregătiți pentru acest pas.

Succesul pe piața românească și recunoașterea atât din partea partenerilor cât și a competitorilor se datorează adaptării continue la nevoile pieței locale, introducerii de noi servicii care să satisfacă așteptările clienților și refuzului ferm de a face concesii calității. Principala preocupare a ING Bank România este în continuare să ofere clienților săi servicii de încredere, eficiente și flexibile pe o piață imperfectă, adesea dificilă.

ING România are în prezent peste 1000 de angajați în cele 36 de orașe în care sunt b#%l!^+a?deschise peste 200 de sucursale pentru companii și unitățti ING Self’Bank, pentru personae fizice. De asemenea, ING România beneficiază de cea mai mare forță de vânzări de produse de asigurare: 2600 de consultanți în 61 de orașe.

ING deține o poziție foarte solidă pe toate segmentele pe care activează:

lider pe piața de brokeraj și pe piața financiară primară și secundară; b#%l!^+a?

este cea mai mare bancă custode;

liderul pieței de asigurări de viață.

În plus, ING a fost prima instituție bancară care a oferit companiilor și persoanelor fizice o gamă completă de servicii electronice: ING OnLine, Self’Bank și Home’Bank. ING Bank este singura banca de pe piața din România ce beneficiază de ratingul “AA”, acordat de Agenția Internațională Standard & Poor`s.  Acesta conferă ING Bank statutul de instituție financiară care furnizează clienților o securitate financiară excelentă.

Continuându-și planul de dezvoltare teritorială, ING Bank își extinde activitatea în orașele Craiova și Târgu Mureș, având deja birouri operaționale în București, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca, Pitești, Ploiești, Oradea, Brașov, Bacău și Galați.

ING Bank pune preț pe inovație, iar de-a lungul timpului a introdus în premieră pe piața din România o serie de produse și servicii:

primul furnizor de servicii bancare electronice – 1995

prima sindicalizare internațională – aranjor – 1996

primul furnizor de servicii de custodie – 1996 / banca de depozitare – 1997

prima institutie financiară în tranzacționarea cu titluri de stat b#%l!^+a?

prima bancă străină care a deschis o rețea de sucursale în România – 1997

prima instituție financiară care a introdus Employee Benefits – 2000

prima instituție financiară care a introdus Private Wealth Management – 2001

prima instituție financiară care a lansat produse de tip pensii suplimentare – 2002

prima instituție financiară (bancă și asigurări) care a introdus un Serviciu Vocal Interactiv pentru clienții săi, atât persoane fizice cât și persoane juridice – 2003

prima instituție financiară care a introdus Self’Bank – 2004

prima instituție financiară care a introdus în România MasterCard cu tehnologia cip – 2006

prima soluție de mobile payment – 2008

prima bancă din România care oferă posibilitatea de reîncărcare a cartelelor de telefonie mobilă prin intermediul serviciului de internet banking – 2010 b#%l!^+a?

prima soluție în internet banking pentru plata facturilor prin scanare pe mobile – opțiunea FastPay – 2012

ING Bank participă cu experiența sa internațională la dezvoltarea piețelor în formare unde activează, stabilind standarde profesionale și dovedind un angajament deosebit. Angajamentul față de piața românească este confirmat de către implicarea ING în:

două împrumuturi sindicalizate pentru Banca Națională a României;

emisiuni de Euro-obligațiuni de către Banca Națională a României și de către Ministerul de Finanțe;

primul împrumut sindicalizat pentru RENEL;

împrumuturi pe termen scurt pentru SNP Petrom și Romtelecom;

un imprumut sindicalizat și cel mai mare plasament privat internațional din România în 1999 pentru MobilRom, un împrumut financiar pentru exporturi către Romtelecom;

câteva tranzacții pentru BNR în calitate de cel mai mare lider;

fuziunea și privatizarea ALRO/Alprom, care s-a încheiat în al patrulea trimestru al anului 1999.

2.3. Descriere ING Bank România

b#%l!^+a?

Denumirea societății este ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, care este o marcă înregistrată a ING Bank. În toate actele, facturile, anunțurile publicate și orice alte acte emise de societate se menționează denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului, codul unic de înregistrare, precum și capitalul subscris și vărsat.

S.C. ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București S.A. este persoană juridică română având forma de organizare de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile legale române, precum și cu prevederile statutului din contractul de societate. Sediul social poate fi schimbat în orice localitate din România pe baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor în condițiile legii, în prezent sediul social fiind în București, Sector 1, Bulevardul Iancu de Hunedoara, nr. 48.

S.C. ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București S.A. este înființată conform Legii nr. 31/1990 cu firmă înregistrată la Registrul Comerțului al municipiului București , sub numărul J40/16100/1994, CUI RO 6151100, înregistrat în anul 1994, cod caen 6319- Alte activități de intermedieri monetare.

Date de contact:

Logo:

Figura 2.2. Sigla ING Bank

Logo-ul ING există din anul 1991, când societatea de asigurări olandeză National Nederlanden și banca NMB Postbank Groep au fuzionat formând grupul internațional olandez (International Nederlanden Groep). Leul din logo derivă din diverse logo-uri ale campaniilor b#%l!^+a?predecesoare. Leul portocaliu ING își are rădăcinile în începuturile firmei olandeze ING, portocaliul fiind simbolul național al Olandei, iar leul simbolul național în această țară. Multe companii, bănci și societăți de asigurări au avut sau încă mai au leul în logo-ul lor. Implicațiile comunicării prin marcă în realitățile firmei cu mediul extern se referă la influențarea comportamentului de consum al cumpărătorilor finali, la realizarea parteneriatelor strategice, la păstrarea clienților timp îndelungat și diferențierea față de concurență.

Forma și structura capitalului și a acționariatului:

• Capital social: 45.042.794 RON

• Acționariat: – ING Continental Europe Holding B.V. 99,968222%

– ING RE Holding(Netherlands) BV 0,010592%

– Natinale Nederlanden Nederland BV 0,010592%

– ING RE Netherlands NV 0,010592%

– Hall, Dickler(Romania SRL) 0,000002%

• Membrii comitetului de țarǎ:

– Mișu Negrițoiu – președinte al comitetului de țarǎ (Wholesale Banking) b#%l!^+a?

– Albert Roggemans – vicepresedinte al comitetului de țarǎ (Retail Banking)

– Bram Bonn – vicepresedinte al comitetului de țarǎ (Life Insurance)

Organigrama generalǎ ING Bank Romȃnia:

b#%l!^+a?

Figura 2.3. Organigrama ING Bank

Funcțiile și atribuțiile centralei bancare, sucursalelor și filialelor:

se ocupǎ cu dezvoltarea și stabilizarea unei relații solide, pe termen lung, cu clienții persoane fizice si IMM-uri, cu scopul de a dezvolta produse și servicii care sǎ acopere toatǎ gama de nevoi financiare ale fiecarui segment;

urmǎrește dezvoltarea produselor și serviciilor de trezorerie ca: depozitele negociate, b#%l!^+a?tranzacțiile de schimb valutar, tranzacțiile cu titlu de stat, depozite pe piața interbancarǎ și serviciile aferente pieței de capital;

realizeazǎ tranzacții atȃt ȋn contul clienților, cȃt și ȋn contul propriu;

asigurǎ un management strategic al bilanțului ȋn scopul optimizǎrii venitului net din dobȃnzi și a valorii de piatǎ a capitalului bǎncii;

oferǎ produse financiare și servicii de consultanțǎ, finanțari de achizitii, leasing, finanțǎri de proiecte, finanțǎri structuate, servicii de trezorerie si alte servicii globale;

urǎrește dezvoltarea infrastructurii informatice a bǎncii precum și asigurarea și securizarea traficului de date care se desfǎșoarǎ intre sucursala, filiale și agenții;

dezvoltarea politicii de creditare, operațiuni cu numerar și alte operațiuni bancare ȋn limitele impuse de sediul central și ȋn conformitate cu legislația romȃnǎ; b#%l!^+a?

controlul operațiunilor cu clientela, a documentelor inițiate și utilizate, introducerea datelor ȋn sistemul informatic, raportǎri, contabilitatea operațiunilor, verificarea constantǎ a operațiunilor;

asigurarea respectǎrii conduitei interne și externe pentru gestiunea regulamentarǎ a operațiunilor de casierie;

realizarea de investiții ȋn limitele aprobate ȋn bugetul de venituri și cheltuieli și ȋn conformitate cu ȋmbunǎtǎțirea poziției pe piatǎ;

angajǎrile salariaților ȋn conformitate cu nevoile organizaționale ale bǎncii și ȋn limitele aprobate ȋn buget, concedierile acestora ȋn condițiile și temeiurile legale.

Organizarea instituțiilor bancare este supusă în mod continuu unui proces de adaptare și transformare, ca urmare a tendințelor și schimbărilor ce au loc în activitatea bancară, determinate de acționarii care aprobă strategia de afaceri a unei bănci și/sau impuse de piață.

Deși clienții interacționează cu una sau mai multe persoane în unitatea teritorială a unei bănci, structura sa organizatorică și organizațională sunt destul de stufoase, personalul angajat al unei bănci aflându-se în proporție majoritară în centrala acesteia, care este factorul decizional al băncii.

În competiția de cucerire atât a clienților mari, strategici, cât și a celor mici și numeroși, se observă o tendință de împărțire a zonelor dominate de anumite bănci, ca urmare a agresivității și inventivității cu care acestea au abordat piața.

Operațiunile pe care băncile le realizează se grupează în operațiuni pasive, ca de exemplu formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor persoanelor fizice și juridice, rescontarea, și operațiuni active, ca de exemplu creditarea operatorilor economici și a persoanelor fizice, precum și operațiuni comerciale și de comision.

Imaginea unei organizații, în general, și a unei instituții bancare, în special, este stabilită prin politica de relații publice. Aceasta ne indică regulile după care trebuie să se desfășoare activitățile de relații publice.

În procesul de comunicare bancară, emitenții mesajelor sunt însăși băncile, respectiv b#%l!^+a?instituțiile bancare, prin managerii și împuterniciții acestora, precum și prin angajații departamentelor de comunicare, respectiv relații publice.

În ceea ce privește receptorii mesajelor instituțiilor bancare, aceștia sunt reprezentați de b#%l!^+a?publicul larg, interesat în luarea unor decizii raționale, în general, precum și de ansamblul clientelei potențiale a băncilor, compusă din persoane fizice și juridice, care doresc să adopte decizii în relațiile lor cu băncile.

Mass-media reprezintă o categorie specială de canal mediatic în ceea ce privește comunicarea bancară. Ca urmare, în relația cu banca, presa se comportă, astfel cum rezultă din literatura de specialitate, ca un „multiplicator”, adesea prezentând unele riscuri, al informației transmise de către unitatea bancară.

În ceea ce privește strategiile de comunicare și campaniile de relații publice ale instituțiilor bancare, menționăm faptul că acestea nu se adresează doar presei, ci și altor categorii de public a căror influență determină acțiunile respectivei bănci, și anume acțiunile angajaților, acționarilor, furnizorilor de produse și servicii, clienților, sponsorilor, partenerilor.

Având în vedere faptul că procesul de identificare și de selectare a informației valabile din mulțimea informațiilor care parvin instituției bancare, precum și pentru că elaborarea propriilor mesaje presupune o activitate specializată, concretizată atât în servicii proprii de culegere și prelucrare a informațiilor, cât și în servicii specializate în comunicare, comunicarea devine tot mai importantă în luarea deciziilor, în promovarea imaginii băncii și în asigurarea stabilității ei. Totodată, în opinia autorilor de specialitate, adoptarea unei decizii presupune acordarea unei atenții deosebite elaborării mesajelor și retroacțiunii acestora.

Ca în orice organizație, într-o instituție bancară există două mari direcții ale comunicării, respectiv:

comunicarea internă – informală și formală – se realizează prin adoptarea unuia dintre modelele de comunicare, fie liniar, fie circular sau o combinație a acestora, având drept scop asigurarea fluxului de informații absolut necesar funcționării și centralizării informațiilor care provin din interiorul băncii și de care conducerea are nevoie pentru a preveni crizele sau pentru a le gestiona mai bine în momentul în care ele totuși se manifestă

comunicarea cu mediul de afaceri.

În ceea ce privește specialistul în relații publice – sau PR-istul – dintr-o instituție bancară domeniul său de activitate este mult mai vast decât cel al unui analist financiar sau al unui b#%l!^+a?brokerul. De asemenea, informația utilizată de acesta este mai puțin riguroasă și mai puțin specializată față de cea utilizată de broker sau de analistul financiar, dar acest fapt nu înseamnă că este superficială, ci are doar un caracter mai general.

Specialistul de relații publice dintr-o instituție bancară este interfața dintre companie și client, în măsură să evalueze costurile de tranzacție ale unei activități financiar-bancare folosind abilitățile sale de comunicare. Astfel cum rezultă din literatura de specialitate, acesta are ca și atribuții:

îndrumarea clienților spre departamentele pe care aceștia le vizează, dar nu reușesc să le identifice;

furnizarea unor informații având caracter general în legătură cu instituția bancară și despre sectorul financiar al acesteia, pentru a permite clienților sau publicului să își formeze o impresie de ansamblu favorabilă;

prelucrarea informațiilor cu caracter tehnic, având drept scop transformarea b#%l!^+a?acestora în informații de interes public.

Specialistul care conduce departamentul de relații publice sau de comunicare al unei companii financiar-bancare este directorul de relații publice sau de comunicare. Ca și formație, acesta este specialist în relații publice și, în același timp, coordonatorul și, după caz, mentorul celorlalți membri din departamentul de relații publice. În plus față de membrii departamentului, el trebuie să aibă răspuns la fiecare întrebare și este formatorul sau organizatorul celulei de criză în momentul în care aceasta se manifestă la o intensitate mică sau medie. În general, directorul de relații publice sau de comunicare de la o companie financiar-bancară este, mai întâi, un profesionist în domeniul financiar-bancar, și mai apoi unul în relații publice.

Ofițerul de presă, membru al departamentului de relații publice sau de comunicare, este tot un specialist în relații publice, și are ca și misiune să se prezinte în fața jurnaliștilor la o conferință de presă. Astfel cum rezultă din literatura de specialitate, față de comunicarea cu clienții obișnuiți, comunicarea cu jurnaliștii este mai solicitantă din următoarele motive:

jurnaliștii constituie o categorie de public specializat și pregătit în prealabil pentru anumite întrebări deseori „incomode”; b#%l!^+a?

există o permanentă tendință a jurnaliștilor de a afla informații despre cu totul altceva decât tema anunțată a conferinței de presă. În acest caz, deși nu are nicio legătură cu tema anunțată, evitarea răspunsului la o întrebare de acest fel poate lăsa celorlalți jurnaliști prezenți, ca și publicului larg, impresia că ofițerul de presă, respectiv instituția financiar-bancară, au de ascuns ceva.

Informațiile pe care departamentul de relații publice dintr-o instituție bancară le furnizează jurnaliștilor, trebuie să fie cât se poate de clare, pentru a nu da ocazia la interpretări, mai ales într-o manieră tendențioasă.

La conferințele de presă pot exista cazuri în care participă și jurnaliști cu pregătire economică foarte bună, având eventual specializări în anumite domenii, care pot sesiza unele greșeli sau scăpări din răspunsul ofițerului de presă.

Sucursale și ATM ING în România:

Alba Iulia ( ING Bank , ING Office , ING ATM ) b#%l!^+a?

Alexandria (ING Office , ING ATM )

Arad (ING Bank, ING Office, ING Self Bank, ING ATM)

Bacău (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Baia Mare (ING Bank, ING Office)

Bistrița (ING Bank)

Botoșani ( ING Office, ING ATM)

Brăila (ING Office, ING Self Bank, ING ATM)

Brașov (ING Bank, ING Office, ING ATM)

București (ING Bank, ING Office, ING Self Bank, ING ATM)

Buftea ( ING ATM)

Buzău (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Călărași ( ING Self Bank)

Câmpina ( ING Office, ING ATM)

Caracal (ING Office)

Carei ( ING Self Bank)

Cluj Napoca (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Constanța (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Craiova (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Curtea de Argeș (ING Self Bank)

Deva (ING Bank, ING Office) b#%l!^+a?

Drobeta Turnu Severin ( ING Office, ING Self Bank, ING ATM)

Făgăraș ( ING Self Bank)

Focșani (ING Bank, ING ATM) b#%l!^+a?

Galați (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Gherla ( ING Self Bank)

Giurgiu (ING Office, ING ATM)

Hunedoara (ING Self Bank)

Iași (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Lugoj (ING Office)

Măgurele (ING ATM)

Mangalia (ING Office)

Mediaș ( ING Office, ING Self Bank)

Miercurea Ciuc (ING Bank)

Mioveni ( ING Self Bank)

Motru ( ING ATM)

Odorhei (ING Self Bank)

Onești ( ING ATM)

Oradea (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Otopeni (ING Office)

Petrești ( ING ATM)

Petroșani (ING ATM)

Piatra Neamț (ING Bank, ING ATM)

Pitești (ING Bank, ING Office, ING ATM) b#%l!^+a?

Ploiești (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Râmnicu Vâlcea (ING Bank, ING Office, ING Self Bank, ING ATM)

Reșița ( ING Office, ING ATM)

Roman (ING Self Bank)

Rovinari ( ING Self Bank)

Satu Mare (ING Bank, ING Office)

Sebeș Alba (ING Self Bank)

Sibiu (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Sfântu Gheorghe ( ING ATM)

Slatina (ING Office, ING ATM)

Slobozia ( ING Self Bank, ING ATM)

Suceava (ING Bank, ING Office) b#%l!^+a?

Târgoviște (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Târgu Jiu (ING Bank, ING ATM)

Târgu Mureș (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Ticleni ( ING ATM)

Timișoara (ING Bank, ING Office, ING ATM)

Tulcea ( ING Office, ING ATM)

Turceni (ING ATM)

Turda (ING Self Bank)

Voluntari (ING Office, ING ATM)

Zalău ( ING Office)

Zimnicea ( ING ATM)

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

Figura 2.4. Poziționarea pe harta României a Sucursalelor ING

(sursa: www.ing.ro)

Date financiare:

Cota de piață în creditare a crescut la 4,8% în 2014 de la 4,1% în 2013, în timp ce cota de piață în fonduri atrase s-a ridicat la 6% în 2014 comparativ cu 5,7% în anul anterior.

“Rezultatul vine ca urmare a creșterii veniturilor și scăderii costurilor cu provizioanele de risc, care au fost cu 40% mai mici față de 2013, susțin reprezentanții băncii ING. Veniturile au înregistrat de asemenea o creștere de 4%, ajungând la 918 milioane de lei în 2014 față de 883 milioane lei în 2013”.

Figura 2.5. Reprezentarea grafică a veniturilor ING Bank în perioada 2013-2014 b#%l!^+a?

(sursa: www.ministerulfinantelor.ro)

b#%l!^+a?

Figura 2.6. Reprezentarea grafică a costurilor operaționale ING Bank în perioada 2013-2014

(sursa: www.ministerulfinantelor.ro)

b#%l!^+a?

Figura 2.7. Reprezentarea grafică a costurilor cu provizioanele de risc,

ING Bank în perioada 2013-2014

(sursa: www.ministerulfinantelor.ro)

b#%l!^+a?

Figura 2.8. Reprezentarea grafică a ROE(%) și CIR(%),

ING Bank în perioada 2013-2014

(sursa: www.ministerulfinantelor.ro)

b#%l!^+a?

Figura 2.9. Reprezentarea grafică a fondurilor atrase de ING Bank în perioada 2013-2014

(sursa: www.ministerulfinantelor.ro) b#%l!^+a?

ING Bank România a înregistrat în 2014 un profit brut de 340 milioane RON, în creștere cu 19% față de anul anterior, iar portofoliul de credite a crescut cu 13% față de 2013, ajungând la 11.195 milioane RON.

Cota de piață în creditare a crescut la 4,8% în 2014 de la 4,1% în 2013, iar cota de piață în fonduri atrase s-a ridicat la 6% în 2014 comparativ cu 5,7% în anul anterior.

Figura 2.10. Reprezentarea grafică a profitului brut ING Bank în perioada 2013-2014

(sursa: www.ministerulfinantelor.ro)

Domeniul de activitate

ING își desfășoară activitatea în mai multe domenii, în centrul acțiunilor sale aflându-se orientarea către client și principiile solide de business: b#%l!^+a?

Asigurări în Europa, America și regiunea Asia/Pacific b#%l!^+a?

Desfășoară activități operațiuni de asigurări și alte activități importante în mai multe țări din Europa, America de Nord și de Sud și regiunea Asia-Pacific.

Servicii bancare pentru persoane juridice (Wholesale Banking)

Desfășoară la nivel global operațiuni bancare pentru companii. Are 5 divizii: Clienți, Rețea, Produse, Corporate Finance& Equity Markets și Piețe Financiare. Această divizie oferă o gamă completă de produse și servicii pentru corporații și instituții.

Servicii bancare pentru persoane fizice (Retail Banking)

Desfășoara operațiuni bancare pentru persoane fizice în România, Olanda, Belgia, Polonia și India. Această divizie oferă servicii de private banking în piețe selectate: nu doar în România ci și în Olanda, Belgia, Elveția, Luxembourg și mai multe țări din Asia.

ING Direct

Desfășoară activități de retail banking direct pentru clienții săi individuali din Australia, Canada, Europa și Statele Unite. Principalele produse oferite sunt cele de economisire și credite imobiliare. O activitate separată este constituită de ING Card, care administrează portofoliul de carduri de credit din Benelux.

2.4.Produse si servicii oferite de ING Bank

Succesul pe piața românească și recunoașterea atât din partea partenerilor cât și a competitorilor se datorează adaptării continue la nevoile pieței locale, introducerii de noi servicii care să satisfacă așteptările clienților și refuzului ferm de a face concesii calității.

Pentru a înțelege comportamentului de cumpărare dacă se ia în considerarea mărimea firmei ajută societatea bancară în segmentarea pieței, determinând împărțirea acestora în trei categorii, respectiv: întreprinderi mici, mijlocii și mari.

Referitor la cele mai importante informații primare pe care o societate bancară trebuie să le ofere publicului larg, clienți persoane fizice și clienți persoane juridice, astfel cum rezultă din literatura de specialitate, cuprind:

activele bancare;

capitalizarea bursieră; b#%l!^+a?

acționariatul băncii;

numărul de agenții;

numărul de ATM-uri;

numărul de clienți individuali;

numărul de clienți corporativi;

numărul de carduri emise,

rating-ul.

Informațiilor primare expuse mai sus trebuie să li se adauge informațiile secundare, acestea fiind destinate clientelei potențiale, și anume:

suma minim garantată de bancă dintr-un depozit în caz de faliment; b#%l!^+a?

rata nominală a dobânzii;

taxele, spezele și comisioanele;

politicile de credit de dezvoltare a fondurilor de economii;

serviciile complementare: asigurări, leasing, intermediere pe piața de capital.

Pentru a răspunde exigențelor clienților, banca este organizată în mai multe departamente care oferă servicii de o înaltă calitate profesională:

Operațiuni pentru persoane juridice;

Operațiuni pentru persoane fizice;

Piețe financiare;

Consultanță fuziuni și achiziții;

Instituții financiare;

Servicii de custodie;

Cercetare.

2.4.1. Servicii persoane juridice (IMM)

Serviciile oferite de ING pentru persoane juridice sunt: b#%l!^+a?

ING Professional

Cont`ROL

Card ING business

Home Bank

ING Bank România oferă o gamă întreagă de servicii bancare pentru persoane juridice, incluzând:

Servicii de cash management:

Servicii bancare electronice

Extrase de cont la distanță; b#%l!^+a?

Rapoarte specific;

Rapoarte pe timpul zilei la fiecare 30 minute;

Informații financiare;

Plați în lei și în valută;

Aprobare la distanță a plăților (două locații diferite);

Posibilitatea de a dezvolta interfețe pentru diferite sisteme contabile.

Carduri pentru persoanele juridice în USD (AMEX)

Ridicare și livrare de numerar

Debitare internă directă

Servicii de colectare pe întreg teritoriul țării (numerar, ordine de plată, cecuri) cu creditarea automată a contului ING

Soluții de efectuare a plății salariilor

Servicii regionale de cash management

Operațiuni de casierie

Depunere de numerar

Retragere de numerar

Emiterea de cecuri de călătorie – doar pentru clienții ING

Încasarea de cecuri de călătorie – doar pentru clienții ING

Plăți interne și internaționale

SWIFT, cod SWIFT INGBROBU

Telex

Multicash

Ordine de plată

Finanțare

Finanțarea capitalului de lucru

Linie de descoperit de cont;

Acordarea de avansuri pe termen scurt.

Finanțarea activității comerciale b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Emiterea de garanții de plată și de bună execuție;

Finanțarea comerțului de mărfuri;

Pre-finanțarea exportului;

Finanțarea post-export;

Decontarea tratelor comerciale și a cambiilor acceptate;

Acreditive;

Tranzacții documentare ca emiterea și acceptarea de acreditive;

Soluții adaptate nevoilor de finanțare pentru import și export.

Finanțare structurată

Finanțare prin vânzare de acțiuni

Finantare pe termen scurt (bridge financing);

Finanțare pe termen mediu.

Facilități pe termen mediu

Leasing internațional

2.4.2. Servicii pentru persoane fizice

Serviciile ING pentru persoane fizice sunt:

Cardul ING

ING Card Complet cu următoarele facilități:

Administrarea contului și cardului gratuity

Comision zero la plăți în lei către orice bancă prin internet banking

Comision zero la retragerile în lei de la ATM-ul ING

Comision zero la plățile cu cardul la comercianți sau pe internet

Reduceri la cumpărături

Mobilitate maxină la salariu

ING Home Bank –serviciu de internet banking gratuit

ING Foto Card

ING Gold b#%l!^+a?

ING Card Euro

ING Card debit în lei

Credit Ipotecar

ING Ipotecar

ING credit pentru investiții cu garanții ipotecară

ING Prima casă

Credite de consum

Cont`ROL

Extra`ROL

Credit Card

ING Personal

“Băncile împrumută clienților săi persoane fizice sau juridice sume de bani pentru finanțarea afacerilor, pentru nevoi personale, pentru investitii, pentru achizitia de imobile, autovehicule etc.”

Self Bank

Self Bank este locul unde clienții iși administreză singuri conturile ING, fără să fie nevoie de contribuția unui funcționar. ING Self Bank este deschis  24 ore din 24,  inclusiv de sărbătorile legale. În cazul în care se întâmpină o problemă legată de operațiuni, clientul poate apela un operator prin linia dedicata din Self’Bank.

Home Bank

Serviciu de internet banking cu următoarele facilități:

0 lei – Taxa de activare/reactivare

0 lei/lună – Taxa de utilizare cu Parola si SMS (fără digipass)

3 lei/lună – Taxa de utilizare cu digipass

Costuri de tranzactionare

0 lei pentru tranzacțiile între conturile proprii deschise la ING Bank

0,15% min. 50 lei pentru servicii și tranzacții în valută către conturi deschise la alte bănci

4 lei /lună – Serviciul SMS Alert b#%l!^+a?

1 leu /lună Serviciul Alerte Push

“Serviciile bancare la distanță (remote banking) permit clienților să-și administreze conturile și să facă operațiuni bancare fără să se deplaseze fizic la instituția financiar bancară”.

Asigurări ING

ING Asigurări de Viață a devenit, din aprilie 2015, NN Asigurări de Viață, ING Pensii a devenit NN Pensii, iar ING Investment Management a devenit NN Investment Partners, în cadrul unui proces de rebranding. Alinierea la noul brand, NN, are loc la nivel global în 2015. În toate cele 18 țări în care grupul este prezent, diviziile de asigurări de viață, pensii și investiții, care la acest moment operează sub numele ING, vor adopta noul nume și identitatea vizuală aferentă.

În 2014, aceste divizii s-au unit sub denumirea NN Group, iar NN Group a devenit o companie independentă pe 2 iulie 2014 printr-o ofertă publică inițială (IPO). Începând de la această dată, acțiunile NN sunt listate și tranzacționate pe bursa de la Amsterdam (Euronext) sub denumirea “NN Group” (simbolul “NN”). Cu aproximativ 12.000 angajați, NN Group oferă servicii de asigurare, pensii private și management al investițiilor către clienți individuali, companii și clienți instituționali. Grupul NN are peste 15 milioane de clienți.

În România, grupul NN include activitățile ING Asigurări de Viață și ING Pensii, companii lider (conform raportărilor ASF) pe piețele de profil, ING Pensii și ING Investment Management, numărul patru (conform AAF) în topul companiilor de administrare a fondurilor mutuale din România. Pentru cele trei entități, procesul de rebranding presupune schimbarea numelui și a identității vizuale, fără a aduce modificări la nivelul strategiei, al echipei de management și angajați sau la nivelul relației contractuale cu clienții.

În contextul procesului de schimbare a numelui și identității vizuale, contractele cliențiilor și beneficiile oferite nu sunt afectate, fiind protejate atât prin obligațiile contractuale asumate de ambele părți, cât și prin reglementările legale în vigoare.

Asigurări oferite de ING:

Asigurare RCA

Polița de asigurare RCA poate fi achiziționată prin ING Home Bank, sau direct în ING Office, serviciul de achiziționare a poliței RCA este gratuit.

ING Asigurare CASCO

Acest serviciu, ING Asigurare Casco, prezintă următoarele avantaje:

un număr de urgență disponibil permanent clienților;

mașina avariată va fi remorcată gratuit până la un atelier de reparații;

despăgubirea în cel mai scurt timp posibil;

acoperirea și în România și alte 33 țări (Spatiul Economic European plus Elveția, Andorra, Croația și Turcia).

Clientul poate opta pentru:

Autoturism la schimb în cazul producerii unui eveniment acoperit prin poliță, b#%l!^+a?care face ca autoturismul asigurat să nu se mai poată deplasa;

Acoperirea costului de înlocuire a cheilor autovehiculului în cazul pierderii sau a furtului acestora.

plata ratelor se trage automat în ziua scadenței din cont;

prelungirea automată a contractului dacă se dorește acest lucru.

Prin asigurarea CASCO de la ING, se asigură mașini cu o vechime de până la 6 ani, înmatriculate în România : autoturisme, autovehicule de teren, microbuze până la 10-17 locuri, autoutilitare cu masa maximă autorizata de până la 3,5 t inclusiv.

Polița acoperă daune provocate de : avarii accidentale în urma ciocnirilor sau lovirilor, furt total sau parțial al mașinii, incendiu, explozie, trăsnet, evenimente naturale, evenimente socio-politice.

Acest produs este oferit de GENERALI ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE S.A. prin intermediul Amsterdam Broker de Asigurare, ING Bank actionând exclusiv în calitate de furnizor de servicii de plată.

ING Medi Protect

Asigurarea medicală ING Medi Protect contribuie la securitatea financiară a clienților, prin oferirea unei sume de bani în cazul producerii evenimentului legat de sănătate. În funcție de nevoile fiecăruia, se poate opta pentru asigurarea medicala Basic sau Plus și, în plus, se beneficiază de reducere de preț, daca și alți membrii ai familei optează pentru ea.

Asigurarea de sănătate ING Medi Protect este oferită de NN Asigurări de Viață și este vândută prin intermediul Amsterdam Broker de Asigurare. ING Bank acționând exclusiv în calitate de furnizor de servicii de plată.

ING Vita Protect

Asigurarea de viață ING Vita Protect acoperă riscul de deces din accident sau din îmbolnăvire iar moștenitorii legali / testamentari / desemnati vor primi suma asigurată. Vârsta minima pentru încheierea unei asigurări de viață este de 18 ani, iar cea maximă de 60 de ani.

b#%l!^+a?

Tabel 2.1.Pachete ING Vita Protect

(sursa: www.ing.ro)

Asigurarea de viață ING Vita Protect, atașată contului curent este oferită de NN Asigurări de Viață, Amsterdam Broker de Asigurare acționând în calitate de intermediar.

ING Travel Protect

ING Travel Protect este o asigurare de călătorie care acoperă evenimente nedorite în afara României și granițelor țării de cetățenie. În plus, este inclusă și asistența de călătorie în străinătate. Asigurarea acoperă diverse evenimente, de la cheltuieli medicale de urgență inclusiv în urma practicării unui sport, până la întârzierea și pierderea bagajelor

Polița de asigurare de călătorie este oferită de Cardif-Assurances Risques Divers S.A. Paris Sucursala București, în calitate de asigurator, societatea cu care asiguratorul are încheiate înțelegeri contractuale este împuternicită de către acesta să îl reprezinte în relația cu persoanele asigurate, prestând servicii de intermediere și asistență în gestiunea daunelor, Amsterdam Broker de Asigurare acționând în calitate de intermediar.

Asigurarea de călătorie este valabilă în întreaga lume, cu excepția României și a țării de cetățenie a persoanei asigurate pentru călătorie pe o perioadă care nu depășeste 60 de zile consecutive de la data plecării și este oferită clienților ING Bank care nu au împlinit 70 de ani b#%l!^+a?la data intrării în vigoare a asigurării precum și familiei acestora (soțul/soția asiguratului care nu au împlinit vârsta de 70 de ani la data intrarii în vigoare a asigurării cât și copilul/copiii asiguratului care nu au implinit vârsta de 25 de ani la data evenimentului asigurat) cu condiția să călătorească împreună cu el .

Asigurare locuință

Se poate opta pentru una dintre variantele de asigurare oferite de ING :  

ING Asigurare Locuință

ING Asigurare Locuință+

Eurocasa Flexi Plus

Eurocasa Completă

ING Credit Protect

Asigurarea de credit ING Credit Protect plătește ratele la bancă pe o perioadă de maximum 9 luni în cazul unei situații neprevăzute . Asigurarea poate fi asociată atât creditului de nevoi personale cât și creditelor cu garanție ipotecară în cazul unui eveniment neprevăzut cum ar fi intrarea în șomaj, în incapacitate de muncă sau un concediu medical mai lung de 60 zile.#%l!^+a?

2.5. Analiza SWOT

Punctele tari sunt elemente realizate de firmă la un nivel superior în comparație cu alte firme, având un avantaj concurențial în fața acestora. Punctele slabe sunt considerate elemente realizate de firmă la un nivel de performanțe inferior competitorilor, acestea reprezentând dezavantaje pe care le are firma în fața concurenței. „Precizarea punctelor tari și slabe nu trebuie să conducă la ideea că deținerea a numeroase puncte forte este un titlu de glorie dar nici că firma este nevoită să înlăture slăbiciunile”.

Din mediul intern vor fi analizate în special aspectele legate de resursele financiare disponibile, capacitatea comercială, posedarea unui potențial productiv inovativ ridicat, posibilitatea de a conduce într-o manieră vizionară, cu salariați implicați și într-o organizare dinamică. Mediul extern este caracterizat din perspectiva oportunităților și amenințărilor. Oportunitățile sunt șansele oferite de mediu firmei, ocazii sau situații favorabile care pot crea avantaje semnificative pentru firmă. Amenințările sunt factori negativi care pot afecta activitățile firmei, fiind concretizate în evenimente nefavorabile ce pot provoca pagube și prejudicii. Prin alăturarea celor două elemente se poate determina gradul de atractivitate a unei anumite activități. Ideal este să existe oportunități majore și amenințări reduse, în timp ce situația cea mai nefavorabilă este aceea în care oportunitățile sunt puține, în schimb amenințările sunt numeroase. Din mediul extern vor fi surprinse aspectele legislative, caracteristicile pieței, existența cererii pentru produsele oferite, intrarea a noi competitori, puterea concurenței existente, puterea de negociere a furnizorilor, schimbări ale caracteristicilor b#%l!^+a?consumatorilor.

Punctele tari sunt elemente realizate de firmă la un nivel superior în comparație cu alte firme, având un avantaj concurențial în fața acestora. Punctele slabe sunt considerate elemente realizate de firmă la un nivel de performanțe inferior competitorilor, acestea reprezentând dezavantaje pe care le are firma în fața concurenței. „Precizarea punctelor tari și slabe nu trebuie să conducă la ideea că deținerea a numeroase puncte forte este un titlu de glorie dar nici că firma este nevoită să înlăture slăbiciunile”.

„Caracterul integrator al analizei SWOT este definitoriu și decisiv pentru înțelegerea naturii sale, ca și pentru utilizarea sa în condiții care să permită obținerea unor efecte maximale prin raportare la posibilitățile sale obiective”.

Puncte forte:

– existența modulelor online: Home Bank/ ING Online;

– servicii complexe, bine securizate;

– verificare balanțe conturi curente sau Extra'ROL;

– efectuare plăți și transferuri în lei către conturi deschise la ING Bank sau la alte bănci din România;

– administrare conturi de tip Extra'ROL;

– schimburi valutare;

– verificare tranzacții efectuate în ultimele 6 luni;

– efectuare plată pornind de la o plată pre-definită

– istoric al plăților procesate sau în curs de procesare;

– plăți interne (inclusiv plăți bugetare) și în valută;

– ordine de schimb valutar la vedere și la termen;

– depozite la termen;

– rapoarte pentru împrumuturi și depozite;

– confirmări ale tranzacțiilor;

– extrase de cont – informații complete pentru ziua curentă sau pentru perioade predefinite;

– solduri ;

– operțtiuni pe cont; b#%l!^+a?

– legatura directă între ING Online și sistemele de contabilitate ale clienților.

Puncte slabe :

– nu este un serviciu suficient promovat;

– funcționează doar în Internet Explorer;

– nu există modul de suport online;

– există foarte puțini furnizori de utilități care pot fi plătiți online, folosind sistemul de

plata Home Bank/ ING Online;

– nu există un demo al aplicației online;

– limitarea timpului de operare.

Oportunități :

– numărul din ce în ce mai mare de card-uri emise;

– creșterea frecvenței de utilizare a card-urilor;

– succesul înregistrat de aplicațiile online de plată a taxelor și impozitelor locale în Europa și SUA;

– gradul ridicat de acces la Internet a populației;

– timpul liber din ce în ce mai limitat.

Amenințări :

– Ghișeul virtual de plăți;

– Atacuri de phishing;

– Nu se implica activ în promovarea plăților cu carduri de credit/debit online.

Imaginea unei organizații bancare este o problemă ce ține de managementul acesteia, și care vizează evitarea disfuncționalităților de comunicare dintre organizație și mediul său extern. Astfel, banca depune eforturi tot mai mari pentru a ocupa un loc cât mai bun în percepția publicului.

Imaginea publică a unei instituții bancare poate fi considerată ca și obiect de patrimoniu al acesteia și de aceea, marca organizației poate fi înregistrată la instituțiile abilitate și constituie proprietate a băncii. Astfel cum rezultă din literatura de specialitate, imaginea unei instituții bancare poate fi mai valoroasă decât activele pe care aceasta le are la b#%l!^+a?dispoziție. Imaginea de marcă caracterizează mai ales organizațiile cu scop economic, ea reprezentând o concretizare și o sintetizare a activității sau spiritului companiei.

Prin urmare, imaginea se individualizează sub forma unui produs sau un serviciu, permițând publicului să le distingă de altele asemănătoare. Publicul reține, astfel, caracteristicile mărcii, dându-le semnificație în plan psihologic și stabilind cu aceasta relații afective.

Potrivit autorilor de specialitate, marca reprezintă un nume, un simbol, un desen, un termen sau o combinație între acestea, destinată să ajute la identificarea organizațiilor sau a bunurilor și serviciilor acestora pentru a fi diferențiate de cele ale concurenților.

Pentru o instituție financiar-bancară, potrivit lucrărilor de specialitate, prin marcă sau brand se înțelege acel mix de comunicare care reprezintă imaginea sa prin intermediul prezentării grafice și simbolice. Aceasta garantează notorietatea organizației, calitatea produselor și serviciilor acesteia printr-o simbolistică foarte complexă și printr-o serie de semnificații relevante.

Capitolul III. Depozite I.N.G. Office Piața Cipariu Cluj-Napoca

3.1. Prezentarea Sucursalei I.N.G. CLUJ OFFICE CIPARIU

Sucursalele ING din Cluj Napoca sunt:

ING Bank Cluj Napoca, strada Moților, nr. 6-8;

ING Office Cluj Cipariu, Piața Cipariu, nr.11, bl. IB1;

ING Office Cluj Eroilor, Bdul Eroilor, nr. 9, parter, Sălile A,B,C.D.E;

INg Office Cluj Ferdinand, strada Regele Ferdinand, nr.32;

ING Office Cluj Grigorescu, strada Miraslau, nr.4,Tronson I, parter;

ING Office Cluj Mănăștur Big, strada Iazului, nr.18, ap. 257;

ING Office Cluj Mănăștur Billa, strada Calea Florești, nr. 75, ap. 124;

ING Office Cluj Mărăști, Bulevardul 21 decembrie 1989, nr.135; b#%l!^+a?

ING Office Cluj Zorilor, strada Observatorului, nr. 90;

ING ATM Auchan Cluj Iris, Bulevardul Muncii, nr. 1-5;

ING ATM Farmec SA, strada Henri Barbusse, nr.16;

ING ATM Iulius Mall Cluj, strada Alexandru Vaida Voievod, nr. 53B;

ING ATM Polus Mall Cluj , strada Avram Iancu, nr. 492-500;

ING ATM Sigma Center Cluj, Sigma Shopping Center, strada Republicii, nr. 109.

b#%l!^+a?

Figura 3.1. Harta Sucursalelor ING Cluj Napoca

(sursa: www.ing.ro)

b#%l!^+a?

Figura 3.2. Imagine ING Cluj Office Cipariu

Domeniu de activitate: Retail Banking – consultanță persoane fizice și juridice. (CA mai mica de 10.000.000 lei)

ING CLUJ OFFICE CIPARIU funcționează în colaborare cu ING BANK de pe strada Moților 6-8, de aceea această agenție a băncii ING oferă doar consultanță, adică această agenție nu are o casierie și datorită acestui fapt nu are nici un fel de lucrare contabilă zilnică sau lunară. Structura organizatorică a acestei agenții este compusă din 5 consultanți și un office manager.

Platoforma inovatoare a programului de servicii financiare pentru persoane fizice este "Self'Bank." Self'Bank este implementat printr-o rețea de ING Office-uri, care vor oferi clienților acces rapid la fondurile proprii, șapte zile pe săptămână, între orele 7 si 23, inclusiv in week-end sau de sărbători. Cu Self'Bank, clientul nu mai este nevoit să stea la cozi, ci își poate gestiona fondurile proprii atunci când dorește, în funcție de programul său. Acest lucru se concretizează în costuri mai scăzute și economie de timp, în comparație cu rețeaua bancară clasică.

Fiecare ING Office include două zone de lucru – una administrată de managerii ING Office care oferă asistență, și zona Self'Bank, care oferă clienților posibilitatea de a-și gestiona singuri situația financiară.

Zona Self'Bank include două terminale inovatoare, Bancomat+ și Multimat (AST), care ghidează clientul pas cu pas, indicându-i cea mai scurtă cale pentru orice operațiune:

plata facturilor; b#%l!^+a?

realizarea transferurilor bancare;

obținerea extraselor de cont;

efectuarea unor depuneri sau plăți;

retragerea de numerar.

Cheia pentru efectuarea tuturor acestor operațiuni este Bancomat+ oferă posibilitatea de a depune sau retrage numerar în moneda națională, precum și de a-și verifica soldul, intr-o zonă perfect securizată.

Multimatul oferă altă gamă de operațiuni bancare incluzândȘ

transferuri între două conturi ING sau între un cont ING si un cont deschis la altă bancă;

schimburi valutare;

plată facturi utilități;

obținerea extraselor de cont tipărite sau prin trimiterea lor în format electronic la adresa de email.

Prin intermediul Multimatului clienții pot să achite facturile curente – telefon, gaze sau electricitate – în câteva minute, într-un mod foarte eficient din punct de vedere al timpului și costurilor prin optiuni precum „My payments” (serviciu prin care sunt salvate plățile făcute până acum pentru o efectuare a unei plăți viitoare mult mai ușor) și „Direct Debit” (serviciu prin care plățile se fac automat direct din cont pentru ca să nu mai fie nevoit clientul să se mai deplaseze până la bancă).

%l!^+a?

Figura 3.3. Structura zonelor din ING Cluj Office Cipariu

Zona de Self’Bank cuprinde:

– Bancomat ING;

– Multimat ING (AST);

– Call Center ING.

Zona de consultanță constituită din:

-Consultanți bancari

Organigrama agenției ING Office Cipariu este prezentată schematic în figura 3.4.:

b#%l!^+a?

Figura 3.4. Structura organizatorică ING CLUJ OFFICE CIPARIU

Responsabilitǎțile Office Manager-ului sunt:

• coordoneazǎ activitatea unitǎții;

• are autoritate erarhicǎ asupra structurilor din cadrul unitații pe care o conduce;

• coordoneazǎ și elaboreazǎ strategia la nivelul unitǎții pe care o conduce ȋn concordanțǎ cu strategia generalǎ a bǎncii, asigurand condițiile necesare pentru implementarea acesteia;

• urmǎrește aplicarea planuluide acțiuni comerciale la nivelul unitǎții, pentru atragerea de noi clienți și promovarea produselor bancare;

• gestioneazǎ un portofoliu propriu de clienți persoane fizice și persoane juridice;

• are competențe de a acționa ȋn numele bǎncii ȋn orice circumstantǎ, in limitele care i-au fost subdelegate de directorul de grup.

Responsabilitǎțile Asistent Manager-ului sunt:

• orienteazǎ clienții cǎtre consilierii de clientelǎ;

• verificǎ existența documetelor cerute;

• asigurǎ confidențialitatea informațiilor si datelor referitoare la conturile clienților și operațiunile efectuate;

• verificǎ documentația anexatǎ pentru toate operațiile realizate.

Responsabilitǎțile Consilierilor Persoane Fizice sunt:

• dezvoltǎ direct relațiile comerciale cu clienții și prospecteaza piața clienților persoane fizice;

• dezvoltǎ relațiile cu clienții pe care ȋi are ȋn portofoliu: vinde produsele și serviciile bǎncii, consiliazǎ clienții din portofoliu, urmǎrește creșterea rulajelor conturilor pentru clienții existenți prin propunerea de noi produse și servicii personalizate pe tip de clienți, fidelizeazǎ clienții prin calitatea produselor și a serviciilor oferite, redacteazǎ rapoarte de activitate, urmǎrește soldurile și operațiile, pregǎtește si analizeaza dosarele de credit, acordǎ credite.

Responsabilitǎțile Consilierilor Persoane Juridice sunt:
• administreazǎ si dezvoltǎ relațiile comerciale direct cu clienții și potențialii clienți;

• dezvoltǎ relațiile cu clienții pe care ȋi are ȋn portofoliu: vinde produsele și serviciile bǎncii, consiliazǎ clienții din portofoliu, urmǎrește creșterea rulajelor conturilor pentru clienții existenți prin propunerea de noi produse și servicii personalizate pe tip de clienți, fidelizeazǎ clienții prin calitatea produselor și a serviciilor oferite, redacteazǎ rapoarte de activitate, urmǎrește soldurile și operațiile pentru clientii persoane juridice, pregǎtește si analizeaza dosarele de credit, acordǎ credite.

3.2. Condiții generale pentru constituire /lichidare depozite ING la termen Standard/”Bonus”

3.2.1. Termenii utilizați în Condiții generale pentru constituire/lichidare depozite la termen

Termenii utilizați în Condiții generale pentru constituire/lichidare depozite la termen vor avea următoarele înțelesuri:

Banca: ING Bank N.V., persoană juridică de drept olandez, constituită și funcționând în baza legilor olandeze, având sediul social în Bijlmerplein 888, 1102 MG, Amsterdam, Olanda, înmatriculată sub nr. 33031431 în Registrul Comerțului de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Amsterdam, prin sucursala sa ING Bank N.V. Amsterdam, Sucursala București (denumita in continuare ING Bank sau Banca), cu sediul social in mun. Bucuresti, Bd. Iancu de Hunedoara nr. 48, Sector 1 011745, înregistrata la Oficiul Registrului Comerțului de pe langa Tribunalul București sub nr. J40/16100/1994 si in Registrul Instituțiilor de Credit sub nr. RB-PJS-40- 024/18.02.1999, cod de înregistrare fiscală RO 6151100, Operator de Date cu Caracter Personal nr. 273, telefon +40212221600, fax + 4021 222 14 01, e-mail [anonimizat], www.ing.ro;

Client: persoană fizică/juridică/altă entitate titulară a contului din care se constituie Depozitul, precum și a contului de depozit;

Persoana Imputernicită: persoana fizică împuternicită pe contul de depozit și, în cazul în care Persoana Imputernicită constituie depozitul, pe contul curent, respectiv pe contul de economii din care se constituie Depozitul, respectiv Depozitul Bonus. În cazul persoanelor juridice sau altor entități, Persoana Împuternicită poate fi:

Persoană Autorizată Unică, în cazul Clienților a căror reprezentare în relația cu Banca se realizează printr-o singură persoană fizică cu drepturi (puteri) depline;

oricare dintre Persoanele Autorizate Independente/Persoanele Autorizate Cosemnatare în cazul Clienților a căror reprezentare în relația cu Banca se realizeaza prin 2 (două) persoane fizice cu drepturi (puteri) depline care acționează independent, respectiv prin 2 (două) persoane fizice care acționează împreună.

Contract de depozit: Contractul privind constituirea/lichidarea unui Depozit, format din:

Cererea de constituire a Depozitului la termen;

Condiții generale pentru constituire/lichidare depozite la termen.

Contractul de depozit poate fi încheiat fie pe suport hârtie (caz în care Clientul/Persoana Imputernicită consimte prin semnarea Contractului), fie electronic – prin Multimat (caz în care Clientul/Persoana Împuternicită consimte prin introducerea codului PIN) sau prin serviciul Home'Bank (caz în care Clientul/Persoana Împuternicită consimte prin autorizarea operatiunii), fie telefonic, în cazul anumitor tipuri de depozite (caz în care Clientul/Persoana Împuternicită își exprimă verbal consimțământul pentru încheierea Contractului).

Data Incheierii Contractului: Data Constituirii Depozitului.

Data Constituirii Depozitului:

pentru Contractele pe suport hârtie: data la care Banca și Clientul/Persoana Împuternicită au semnat Contractul de depozit sau următoarea zi lucrătoare bancară dacă Contractul este primit de Bancă dupa ora 15.30 sau într-o zi de sâmbată;

pentru Contractele încheiate prin Multimat sau Home Bank: data la care Clientul/Persoana Împuternicită acceptă Condițiile generale pentru constituire/lichidare depozite la termen și confirmă detaliile depozitului prin introducerea codului PIN și apăsarea tastei OK, respectiv autorizarea operatiunii;

pentru Contractele încheiate prin telefon: data menționată în mesajul de confirmare a constituirii Depozitului primit de Client de la Bancă.

Depozit: suma de bani (în lei sau valută) ce s-a depus la Bancă pentru termenul specificat în Cererea de constituire a Depozitului la termen, indicată de Client/Persoana Împuternicită.

Termenul Depozitului: perioada de timp pentru care este constituit Depozitul, aleasă de Client/Persoană Împuternicită și menționată pe Cererea de constituire a Depozitului la termen. Prin termenul de 7 zile se înțeleg 7 zile calendaristice, prin termenul de 1 lună se înțeleg 30 de zile calendaristice, prin termenul de 3 luni se înțeleg 90 de zile calendaristice, prin termenul de 4 luni se înțeleg 120 de zile calendaristice, iar prin termenul de 1 an se înțeleg 365 de zile calendaristice.

Data Scadenței: data la care Depozitul expiră. Optiunile scadenței, în funcție de tipul depozitului la termen constituit, pot fi:

scadența unică (la scadență, Depozitul se lichidează prin creditarea contului din care s-a constituit Depozitul cu principalul și dobânda aferentă);

reînnoire automată fără capitalizarea dobânzii (la scadență, Depozitul se prelungește automat pentru aceeași suma și pe aceeași perioadă la Rata Dobânzii practicată de Bancă la data prelungirii, iar dobanda aferentă se varsă în contul curent din care s-a constituit Depozitul);

reînnoire automată cu capitalizarea dobânzii (la scadență, Depozitul se prelungește automat la o valoare egală cu suma inițială plus dobanda aferentă, pe aceeași perioadă, la Rata Dobânzii practicată de Bancă la data prelungirii).

Depozitul expiră după trecerea termenului pentru care a fost constituit (astfel cum acesta este consemnat în Cererea de constituire a Depozitului la termen). Dacă Depozitul expiră într-o zi nelucrătoare, atunci Data Scadenței va fi considerată următoarea zi lucrătoare bancară. Prin exceptie, în cazul în care Depozitul garantează obligații rezultate dintr-un contract de credit ipotecar Prima Casa acordat de ING Bank (depozit colateral), acesta va fi constituit pe o perioadă de 1 an cu reînnoire automată și fără capitalizarea dobânzii.

Data Încetării Anticipate: data la care Clientul/Persoana Împuternicită solicită desființarea Depozitului anterior termenului pentru care acesta a fost constituit (anterior Datei Scadenței).

Depozitul “Bonus”: contul de depozit/depozitul la termen ale cărui caracteristici diferă, în parte, de cele ale depozitului la termen obișnuit (standard).

3.2.2.Condiții generale pentru constituire/lichidare depozite la termen

La cererea Clientului/Persoanei Imputernicite, Banca poate constitui Depozite pentru suma și pentru termenul specificate în Cererea de constituire a Depozitului la termen, cu condiția ca în contul indicat în Cererea de constituire a Depozitului la termen să fie disponibilă toată suma pentru care Clientul/Persoana Împuternicită a solicitat constituirea Depozitului. Depozitul va fi guvernat de Contractul de depozit. Suma minimă pentru constituirea unui depozit standard este de 1000 unitățti indiferent de moneda contului de depozit, cu excepția depozitelor colaterale constituite în garanție pentru creditele de tipul Prima Casa, unde suma minima pentru constituire poate fi mai mică de 1000 de unități.

Persoana Împuternicită este mandatată automat pe contul de depozit pe care l-a constituit, până la revocarea expresă a mandatului de către Client, prin completarea formularelor Băncii. În cazul Clienților persoane juridice și alte entități care sunt reprezentate în relația cu Banca

de 2 (două) persoane cu puteri nelimitate care actioneză independent;

de 2 (două) persoane care acționeză împreună, ambele Persoane Autorizate Independente/Persoane Autorizate Cosemnatare vor fi mandatate automat pe contul de Depozit indiferent care dintre ele a constituit Depozitul, mandatarea fiind valabilă până la revocarea expresă a mandatului de către Client prin completarea formularelor Băncii.

În cazul în care Persoana Împuternicită reprezentanta a unui Client persoană juridică sau altă entitate are stabilite limite de tranzacționare pe contul/conturile din care urmează să se constituie Depozitul, aceste limite nu sunt aplicabile constituirii Depozitului, astfel ca aceasta va putea să constituie Depozite indiferent de valoarea acestora și independent de limitele de tranzacționare stabilite de către Client.

La data scadenței, Banca va plăti dobânda de Depozit, conform Ratei Dobânzii stipulate în Cererea de constituire a Depozitului la termen, începând cu Data Constituirii Depozitului. Dobânda va fi calculată în baza unui an calendaristic de 360 zile și a numărului efectiv de zile care au trecut. Atât dobânda Depozitului, cât și dobânda de cont curent se vor calcula după următoarea formulă:

D=C*%*n/N,

unde: D=dobânda;

C=soldul contului;

%=procentul de dobândă aferent tipului de depozit/cont;

n=numărul efectiv de zile pentru care se calculează D;

N=360.

Clientul se poate informa în orice moment cu privire la valoarea Ratei Dobânzii în vigoare, prin consultarea Listei de Dobânzi în oricare din locațiile Băncii, prin intermediul serviciului electronic Home'Bank sau pe pagina de internet a Băncii, www.ing.ro. Rata Dobânzii este fixă pe întreaga perioadă de constituire a Depozitului (termenul Depozitului). La fiecare reînnoire automată a Depozitului, va fi aplicată Rata Dobânzii în vigoare la data respectivă, in conformitate cu prevederile Listei de Dobanzi in vigoare, aceasta urmând să ramână neschimbată pentru următoarea perioadă de prelungire.

În cazul în care soldul cumulat al tuturor depozitelor Clientului persoană fizică în valută corespunzatoare monedei Depozitului este mai mare de 1.000.000 de unități, atunci pentru sumele care depășesc această valoare, Banca bonifică dobanda aferentă contului curent în Eur sau Lei, în funcție de moneda Depozitului, și nu Rata Dobânzii stipulată în Cererea de constituire a Depozitului.

Soldul cumulat al tuturor depozitelor Clientului persoană fizică în valuta corespunzatoare monedei Depozitului:

reprezintă valoarea totală a tuturor sumelor plasate de Client în depozite într-o anumită monedă (Eur sau Lei), cu excepția depozitelor Bonus, pentru care ING Bank bonifică dobanda superioară dobânzii de cont curent în Eur/Lei, inclusiv valoarea depozitului a cărui constituire/prelungire (după caz) se realizează;

se calculează de către Banca la data constituirii/prelungirii (după caz) fiecărui depozit, în vederea stabilirii ratei/ratelor (după caz) de dobanda aplicabile acestuia.

Extrasul de cont este generat de Bancă automat la sfârșitul fiecărei luni în care cel puțin o tranzacție a fost înregistrată în contul respectiv. Extrasele de cont îi sunt puse la dispoziție Clientului gratuit, o dată pe lună, după ultima zi a fiecărei luni pentru luna precedentă la Multimatele Băncii, unde clientul poate vizualiza și tipări extrasul de cont sau prin intermediul serviciului de internet banking Home`Bank, unde Clienții care beneficiază de acest serviciu pot vizualiza, salva și tipări extrasele lor de cont și prin intermediul acestui serviciu. În cazul în care Clientul dorește un duplicat al extrasului de cont, îl poate solicita prin intermediul ING Office-ului/Agentiei Bancii unde este alocat sau prin apelarea Serviciului My’Line, cu plata unei taxe (aplicabilă de fiecare dată când se solicită duplicatul pentru fiecare lună), menționată în Lista de Taxe și Comisioane.

Clientul/Persoana împuternicită va putea lichida Depozitul oricând înainte de termen, iar Banca va credita contul curent al Clientului deschis la ING Bank menționat în Cererea de lichidare a Depozitului la termen, cu suma din Depozit (principalul) plus dobânda de cont curent aplicată la Depozit. Lichidarea Depozitului inainte de termen, atrage după sine aplicarea Ratei de Dobândă de cont curent în lei sau în valuta corespunzătoare monedei Depozitului, practicată de Bancă la data lichidării acestuia. Prin exceptie, nu este permisa lichidarea Depozitului care garantează obligații rezultate dintr-un contract de credit, mai înainte de achitarea integrală a tuturor sumelor datorate Băncii în baza respectivului contract de credit.

Lichidarea parțială a Depozitului nu este permisă. În cazul Clienților persoane juridice sau alte entități care sunt reprezentați în relația cu banca:

de 2 (două) persoane fizice cu drepturi (puteri) depline care acționează independent;

de 2 (două) persoane fizice care acționează împreună, lichidarea Depozitelor se poate realiza de către oricare dintre Persoanele Autorizate Independente/Persoanele Autorizate Cosemnatare, indiferent dacă acestea au constituit sau nu Depozitele și independent de limitele de tranzacționare stabilite acestora de către Client.

Persoana Împuternicită pe contul deschis de o persoană fizică la Bancă nu este autorizată să lichideze Depozitele constituite de titularul contului, cu excepția cazului în care aceasta a fost împuternicită și pe contul de depozit a cărui lichidare o solicita prin completarea de către titularul de cont a formularelor puse la dispoziție de către Bancă.

Banca nu aplică niciun comision la deschiderea sau la lichidarea depozitelor la termen. De asemenea, Banca nu aplică nici un comision pentru administrarea contului de depozit. Sumele depuse de către Client persoană fizică/Persoană Împuternicită în conturile de depozit deschise la Bancă sunt garantate prin Schema de Garantare a Depozitelor din Olanda, conform legislației olandeze în vigoare, respectiv conform Deciziei din 12 octombrie 2006 cuprinzând reguli cu privire la diferite măsuri de precauție speciale, la schema de compensare a investițiilor și la schema de garantare a depozitelor în baza Legii controlului financiar. Banca pune la dispoziția Clientului, prin afișare in locațiile Băncii, informații referitoare la plafonul maxim garantat al depozitelor constituite la Bancă.

Sumele depuse de către Clientul persoană juridică sau altă entiate prin Persoană Împuternită în conturile de depozit deschise la Bancă sunt garantate prin Schema de Garantare a Depozitelor din Olanda, dacă, Clientul îndeplinește condițiile stabilite în legislația olandeză în vigoare, respectiv condițiile prevăzute de către Decizia din 12 octombrie 2006 cuprinzând reguli cu privire la diferite măsuri de precauție speciale, la schema de compensare a investițiilor și la schema de garantare a depozitelor în baza Legii controlului financiar. Sumele depuse de către Client în conturile de depozit sunt garantate dacă Clientul îndeplinește cel puțin două din următoarele trei criterii pe o perioadă de cel puțin 2 ani consecutivi:

totalul activelor nu depășeste suma de 4.400.000 EUR;

cifra de afaceri nu depășește suma de 8.800.000 EUR;

media numărului de salariați într-un an financiar nu este mai mare de 50.

Banca are dreptul de a înceta Contract de depozit, chiar și anterior scadenței, pe baza unei notificări scrise prealabile transmise Clientului cu minim 15 zile anterior lichidării Depozitului, în situațiile în care (dar nelimitându-se la acestea) legislația și/sau organismele abilitate naționale/internaționale impun această decizie.

Clientul persoană fizică declară că a luat la cunoștință de dreptul acestuia conferit de lege de a fi notificat în scris de către Bancă cu 30 de zile înainte de data pentru care a fost încheiat Contractul (Data Scadenței), în vederea exprimării opțiunii prelungirii Contractului în mod automat, și renunța expres la acest drept.

Contractul va fi guvernat de/și interpretat în conformitate cu legile din România, cu excepția dispozițiilor referitoare la condițiile de garantare a Depozitelor și de compensare a acestora, care vor fi guvernate de legislația din Olanda.

Orice divergență apărută între părți decurgând din sau în legatură cu Contractul de depozit, inclusiv referitor la încheierea, executarea sau încetarea lui, se va soluționa pe cale amiabilă. Dacă soluționarea pe cale amiabilă nu este posibilă, părțile se pot adresa Autoritatii Naționale pentru Protecția Consumatorilor/instanțelor de judecată competente din București, cu exceptia situațiilor în care legea prevede în mod expres și imperativ competența altei instante de judecată (după caz).

Contractul se completează cu prevederile Condițiilor Generale de Afaceri ale Băncii pentru persoane fizice sau, după caz, Condițiilor Generale de Afaceri ING Profesional/ING Fix (Clientul/Persoană Împuternicită confirmând că a primit un exemplar al acestora), cu precizarea că, în cazul în care există neconcordanțe între acestea, prevederile prezentului Contract de Depozit vor prevala.

3.2.3. Caracteristici specific contului de depozit/depozitului „BONUS”

Prin derogare de la caracteristicile depozitului la termen standard, Depozitul „Bonus” are următoarele caracteristici specifice:

se adresează exclusiv Clientilor – persoane fizice;

poate fi constituit doar în lei;

poate fi constituit exclusiv dintr-un cont de economii al Clientului, prin intermediul Home’Bank (doar de către Client) sau telefonic (de către Client sau de Persoana Împuternicită);

un Depozit Bonus poate fi constituit doar dacă, la data constituirii, “Suma economiilor în lei ale Clientului” este mai mare decat “Media economiilor Clientului în lei din ultimele 3 (trei) luni”, iar valoarea Depozitului Bonus o poate reprezenta cel mult diferența dintre aceste două valori.

“Suma economiilor în lei ale Clientului” reprezintă totalul sumelor deținute de Client – la data la care se dorește constituirea Depozitul Bonus – în conturile sale tip ING Economii, ING Economii pentru Copii și conturi de depozite la termen în lei, cu excepția Depozitelor Bonus deschise în luna curentă.

“Media economiilor în lei din ultimele 3 luni” reprezintă media soldurilor zilnice din conturile ING Economii, ING Economii pentru Copii și depozite la termen în lei din ultimele 3 luni.

poate fi constituit doar cu scadența unică de 4 (patru) luni;

poate fi lichidat exclusiv în contul de economii din care a fost constituit/alt cont de economii al Clientului, prin intermediul Home’Bank, Multimat-ului (AST) sau, în zilele lucrătoare, telefonic;

în cazul lichidării anticipate de către Client/Persoană Împuternicită, Banca va credita contul de economii al Clientului cu suma din Depozit (principalul) plus dobânda aplicată Depozitului Bonus menționată în Cererea de constituire depozit;

un Client poate detine concomitent maxim 10 Depozite Bonus;

un Client poate deține la un moment dat în Depozite Bonus cel mult 500.000 lei.

3.2.4. Informații generale privind principalele costuri conexe depozitului persoane fizice

Contractul cuprinde principalele taxe și comisioane percepute persoanelor fizice de către Bancă pentru serviciile de deschidere/administrare conturi curente, emitere/administrare carduri, precum și aferente tranzacțiilor de retragere și depunere numerar.

Clientul a fost informat și este de acord ca taxele și comisioanele prevăzute în document sunt cele în vigoare la data încheierii Contractului de depozit și că pot fi modificate de Bancă, în conformitate cu prevederile legale si Conditiile Generale de Afaceri ale Băncii pentru Persoane Fizice. Banca va notifica în prealabil Clientul și îi va comunica acestuia noile valori ale comisioanelor/taxelor, în conformitate cu prevederile Condițiilor Generale de Afaceri ale ING Bank, cu care Contractul se completează.

Astfel, majorarea taxelor și comisioanelor va fi notificată de ING Bank pe hârtie sau alt suport durabil (inclusiv email, SMS, căsuță de mesaje din pagina personală de internet banking Home’Bank a Clientulului, AST sau pagina de internet Băncii, după caz), cu 2 (două) luni înainte de data propusă pentru intrarea în vigoare.

Diminuarea/eliminarea taxelor și/sau comisioanelor poate fi aplicată fără notificarea prealabilă a Clientului, Banca notificându-l pe acesta ulterior, cu prima ocazie, prin orice modalitate disponibilă.

Tabel 3.1. Taxe și comisioane ING

3.2.5. Schema de garantare a depozitelor

Sumele depuse în conturi deschise la ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București sunt garantate de Schema de Garantare a Depozitelor din Olanda, avand în vedere că subscrisa este sucursală a unei instituții de credit cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv a ING Bank N.V., societate bancară, cu sediul în str. Bijlmerplein 888, 1102 MG, Amsterdam, Olanda.

În prezent, potrivit acestei scheme de garantare, sumele plasate la ING Bank N.V., inclusiv la ING Bank N.V. Amsterdam, Sucursala București, de către clienții persoane fizice și intreprinderi mici în conturi curente, conturi de economii sau conturi de depozit sunt garantate în limita sumei de 100.000 Euro/client, indiferent de numărul conturilor deținute la ING Bank NV. Din schema de garantare nu fac parte investițiile în acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții.

Procedura aplicabilă în cazul în care ING Bank N.V. ar fi declarată în incapacitate de plată presupune următoarele etape principale:

Banca Națională a Olandei comunică intervenția acestui eveniment, precum și informații despre activarea schemei de garantare a depozitelor (data activării și procedura de urmat de către clienți);

În vederea primirii compensației, clienții au la dispoziție un termen de 3 luni de la data activării schemei de garantare, pentru a formula cerere de compensare, fie on-line, fie prin poștă;

Banca Națională a Olandei efectueză plata compensației în termen de 20 de zile lucrătoare, termenul putând să fie extins cu cel mult încă 10 zile lucrătoare.

Prin intreprindere mică se înțelege entitatea care, pe o perioadă de cel puțin 2 ani consecutivi, îndeplinește cel puțin două din urmatoarele trei criterii:

totalul activelor nu depășeste suma de 4.400.000 EUR;

cifra de afaceri nu depășește suma de 8.800.000 EUR;

media numărului de salariați într-un an financiar nu este mai mare de 50.

3.3. Depozite I.N.G

ING Bank oferă o gamă largă de servicii atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice. Depozitelor ING sunt:

ING Depozit în lei

ING Depozit în euro

ING Depozit Bonus

3.3.1. ING Depozit în lei

Depozitul la termen ING Depozit e soluția perfectă pentru a face economii pe perioade mari sau medii de timp, cu zero comision la deschidere sau la lichidarea depozitelor bancare și se poate opta pentru 3 perioade de economisire:

1 lună ;

3 luni;

1 an.

Depozitul bancar se poate face în 2 monede, lei sau euro și cu 3 opțiuni disponibile la scadență:

Reînoirea depozitul automat cu capitalizarea dobânzii, (adică se va adauga la suma pe care se economiseste);

Reînoirea depozitul automat fără capitalizarea dobânzii (adică fără să fie adăugată la suma care se economisește)

Lichidare la termen.

Suma minima necesara pentru deschiderea depozitelor bancare este de 1000 de lei.

Dobânzile la depozite sunt stabilite în funcție de durata pe care se deschide depozitul și de moneda aleasa. În cazul în care se lichidează depozitul înainte de termen, se primește o dobândă egală cu dobânda aferentă contului curent. Începand cu 01.07.2010, conform legislației în vigoare, ING Bank calculează, reține și virează un impozit de 16% la toate dobânzile bonificate persoanelor fizice.

3.3.2. Depozit în euro

ING Depozit este un depozit la termen în euro în care economisesirea este pe o perioadă determinată.

Depozitul poate fi constituit pe o perioada de:

1 lună;

3 luni;

1 an.

Depozitul bancar se poate face cu 3 opțiuni disponibile la scadență:

reînnoire automată cu capitalizarea dobânzii;

reînnoire automată fără capitalizarea dobânzii;

lichidare la termen.

Tabel 3.2. Dobânda anuală ING la Depozitul în euro

(dobânzile sunt fixe pe perioada constituirii depozitului)

În cazul clienților persoane fizice, dacă soldul cumulat al tuturor depozitelor în valută corespunzatoare monedei Depozitului este mai mare de 500.000 de unități, atunci pentru sumele care depășesc această valoare, Banca bonifică dobânda de cont curent, în funcție de moneda Depozitului.

Soldul cumulat al tuturor depozitelor în valută corespunzătoare monedei Depozitului:

reprezintă valoarea totală a sumelor plasate de Client în depozite într-o anumită monedă, cu excepția depozitelor Bonus, pentru care ING Bank bonifică dobânda superioară dobănzii de cont curent în Eur/Lei, inclusiv valoarea depozitului a cărui constituire/prelungire se realizează;

se calculează de către Bancă la data constituirii/prelungirii fiecărui depozit, în vederea stabilirii ratei/ratelor de dobândă aplicabile acestuia.

3.3.3. ING Depozit Bonus

Este un depozit bancar cu dobândă avantajoasă. Pentru a încuraja economiile noi, ING a creat Depozit Bonus, un depozit bancar special unde banii în plus pot să stea pentru 4 luni cu o dobândă specială de 2,6% pe an. După cele 4 luni, banii se duc automat în contul clientului de economii, unde produc în continuare dobândă.

ING Depozit Bonus este un depozit bancar la termen pe perioadă limitată de 4 luni, care poate fi constituit exclusiv din ING Economii și doar pentru economiile noi, oferind posibilitatea de a înmulți banii cu o dobândă mai avantajoasă. ING Depozit Bonus este un depozit bancar mai prietenos, deoarece se poate umbla oricând la bani fără să se piardă dobânda acumulată, cu condiția să-i fie scoși toți odată.

Suma cu care se poate deschide depozitul bancar ING Depozit Bonus este egală cu diferența dintre economiile curente în lei și media economiilor în lei (ING Economii + ING Economii pentru Copii + ING Depozit) din ultimele 3 luni. Media economiilor în lei se calculează la finalul fiecărei luni și este valabilă toată luna următoare.

Tabel 3.3. Exemplu de calcul pentru Depozitul Bonus ING

3.4. ING Economii pentru Copii

ING Economii pentru Copii e un cont deschis pe numele copilului, dar gestionat de părinte. Acesta se poate deschide indiferent care e scopul folosirii banilor, atât timp cât încă copilul are sub 18 ani. Dobânda e avantajoasă, și se poate umbla oricând la bani,și se deschide câte un cont de economii pentru fiecare copil, primindu-se câte un card pentru fiecare cont.

Avantajele contulului de economii pentru copii de la ING sunt:

dobânda se primește din prima zi, indiferent ce suma depusă, și se plătește la sfârșitul fiecărei luni; astfel se primește dobânda pentru banii economisiți indiferent de perioada în care aceștia stau în cont;

trimestrial, economiile sunt premiate dacă se continuă depunerea banilor pentru copil în contul de economii;

nu e obligatoriu să fie depusă o sumă minimă în fiecare lună, dar cu cât se depune mai mult, cu atât caștigul e mai mare;

nu se plătește nimic pe deschiderea contului, emiterea cardului, nici pe administrarea acestora, nici ca să se depună bani în cont la bancomat.

Singurele lucruri pentru care se percep comisioane sunt retragerea de numerar și transferul de bani din contul de economii pentru copii ING către alte conturi.

În functie de serviciile suplimentare pentru care se optează se percep taxe pentru următoarele servicii extra

SMS – 1 leu/lună;

Asigurare de viață – 4 lei/lună suma asigurată 10.000 lei și 10 lei/lună suma asigurată 30.000 lei;

ING Foto Card – emitere 50 lei, administrare anuală 28 lei;

poti sa transferi bani din contul copilului catre orice alt cont, tranzactia fiind procesata in cel mult 1 zi lucratoare;

poate să depună bani în contul de economii al copilului cu ajutorul unui alt card orice persoană; persoana respectivă poate doar să depună bani, nu poate să vadă soldul contului sau să scoată vreun leu;

lunar se pot obține informații printr-un sms de valoarea economiilor acumulate în cont.

Contul de economii ING pentru copii este ușor de gestionat prin:

se primește un card de debit atașat pentru a putea depune bani în contul de economii când se doește, direct la bancomatul ING, fără comision, fără cozi și formulare;

lunar se poate programa ca o sumă de bani să fie transferată automat din contul curent ING în contul de economii al copilului;

se pot retrag bani cu cardul direct de la bancomatul ING, dar nu se poate folosi la cumpărături;

zilnic între orele 7 și 23 , inclusiv sâmbăta, duminica sau de sărbători, se pot depune cu ajutorul cardului, bani direct în contul de economii la bancomatul ING;

se pot transfera direct banii din contul de economii în orice alt cont curent în lei deschis la ING sau la altă bancă.

Dobânda pentru contul de economii ING pentru copii este o dobândă frumușică, primită de la primul leu și din prima zi, se plătește la sfârșitul fiecărei luni, astfel se primește dobândă pentru banii economisiți indiferent de perioada în care aceștia stau în cont. Trimestrial economiile sunt premiate dacă se continuă depunerea bănuților pentru copil în contul de economii și se reușește să nu se atingă prea mult de ei. Dobanda anuala este de 1.75% pe an și se calculează zilnic la soldul contului. Ea se virează în contul de economii la sfârșitul fiecărei luni. În primul trimestru, dacă se achiziționează pachetul ING Economii pentru Copii se va primi o dobândă de 2,75% pe an formată din dobândă anuală de 1.75% și dobândă bonus în valoare de 1% pe an. Dobânda bonus va fi virata în cont în prima săptămână a trimestrului următor. Dobanda lunara se calculează zilnic la soldul contului și se vireaza lunar la sfarșitul lunii. Orice modificare de dobândă va fi comunicată tuturor clienților cu notificare prealabilă.

Tabel 3.4. Rata anuală a dobânzii pentru contul economii ING pentru copii

Dobânda produsului e formată din dobânda lunară plus dobânda bonus. Dobânda bonus se aplică sumei ce reprezintă diferența între soldul mediu al trimestrului în curs și media trimestrială maximă înregistrată pe ING Economii pentru Copii anterior trimestrului în curs. Plusul de dobândă se acordă numai în cazul în care diferența menționată mai sus este pozitivă. Această dobândă se postează în prima săptămână a trimestrului următor doar pentru conturile care sunt încă deschise la momentul virării dobânzii.

Trimestrele sunt:

1 ianuarie – 31 martie;

1 aprilie – 30 iunie;

1 iulie – 30 septembrie;

1 octombrie – 31 decembrie.

În primul trimestru se va primi pe toata suma depusă dobânda lunară plus dobânda trimestrială.

3.5. Fonduri mutuale ING

Fondurile mutuale sunt instrumente de investiții colective, prin care mai multi investitori își pun în comun banii în diferite instrumente financiare, cu scopul de a obține profit.

Investitiile în unități de fonduri mutuale diversifică și completează, în mod firesc, portofoliul oricărui client care are deja banii economisiți în depozite la termen sau conturi de economii. Pe scurt, fondurile mutuale sunt o opțiune în plus pentru ca banii să fie și mai productivi.

Figura 3.5. Structura Fondului Mutual ING

(sursa: www.ing.ro)

Mai mulți clienți decid să investească într-un fond mutual. Aceștia investesc o anumită sumă de bani și primesc în schimb un număr de unități de fond (numărul unităților primite depinde de prețul per unitate de fond din ziua subscrierii, preț care ramâne fix pe parcursul unei zile de tranzacționare).

Fondurile mutuale sunt administrate de societăți de administrare a investițiilor (manageri de portofoliu) care iau deciziile investiționale și încearcă să obțină un profit pe termen lung prin strategia de investiții. Sunt profesioniști care plasează banii investitorilor pe termen mediu și lung în încercarea de a maximiza câștigul. În funcție de fondul ales, banii pot fi investiți în diferite instrumente financiare: acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, depozite bancare, etc.

NN Investment Partners (fostul ING Investment Management) este managerul fondurilor mutuale distribuite de ING Bank și unul dintre principalii administratori de active financiare din lume.

Orice investiție implică un risc, inclusiv cea în fondurile mutuale. Valoarea investiției în fondurile mutuale poate crește sau se poate diminua în funcție de evoluțiile piețelor financiare în care a investit fondul. Performanțele anterioare ale fondului de investiții nu reprezintă garanții ale realizărilor viitoare. Investind în mai multe fonduri se poate diminua mai mult riscul.

Tabel 3.5.Lista fonduri ING

3.6. Analiza profitului ING Bank în anul 2014

ING Bank a avut în primul trimestru 2015 un profit net de 82 milioane lei (18,6 milioane euro), în creștere cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, la venituri mai mari cu 17%, de 240 milioane lei, avansul acestora depășind majorarea costurilor, de 9%, care au ajuns la 134 milioane lei.   Profitul net al instituției de credit s-a situat anul trecut la 290 milioane lei, în timp ce profitul brut a crescut cu 19%, la 340 milioane lei.

     Creșterea veniturilor a fost influențată de avansul înregistrat în special pe segmentul clienților retail (persoane fizice și microîntreprinderi) și mid corporate banking (IMM-uri și companii medii cu afaceri cuprinse între 500.000 euro și 50 milioane euro), se arată într-un comunicat al băncii.  Raportul costuri/venituri a înregistrat o îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului trecut, coborând de la 60% la 56%, pe fondul unui avans mai puternic al veniturilor față de cel al cheltuielilor.
     Costurile totale au urcat cu 9%, creștere generată de investițiile în tehnologie din prima parte a anului, ajungând la 134 milioane lei, comparativ cu 123 milioane lei la trei luni anul trecut.
     Soldul creditelor s-a majorat cu 12%, la aproape 11,39 miliarde lei, față de 10,19 miliarde lei în primul trimestru din 2014, banca consemnând o apreciere pe toate segmentele de clienți, cu o contribuție de 50% a clienților mid corporate și IMM.

     Pe segmentul creditării, cota de piață a urcat de la 4,6% la 4,9%, potrivit estimărilor ING, cu o creștere accelerată a finanțărilor în lei, a cărei pondere în total portofoliu a avansat de la 45% la 50%.
     Depozitele atrase de la clienți au consemnat o majorare cu 13% față de primul trimestru al anului trecut, la circa 14,56 miliarde lei, susținută de creșterea numărului de clienți retail care și-au plasat economiile, precum și a sumei medii depuse de un client.  La sfârșitul anului trecut, banca avea un portofoliu de credite de aproape 11,2 miliarde lei și unul de depozite de 14,02 miliarde lei.  Cota de piață a băncii pentru depozite se plasează la 6,1%, în urcare de la 5,5%.  În primele trei luni, banca a atras 44.000 clienți noi persoane fizice.

     Pentru acest an, ING Bank vrea să crească numărul de clienți, în special pe segmentul de salarii încasate prin ING, dar și pe sectorul de IMM-uri, în timp ce pe segmentul de companii mari are ca obiectiv consolidarea și aprofundarea relațiilor comerciale.  

Figura 3.6. Profitul net 2014

Concluzii

Dobânzile aferente depozitelor și-au continuat scăderea drastică și în acest an, atingând recorduri minime, în contextul unei lichidități crescute și al unei inflații aproape de zero (0,4%, în februarie 2015). Economiștii estimează că trendul de scădere a dobânzilor la depozite va continua pe tot parcursul acestui an, starea fiind una generală, la nivel global.
Dobânzile sunt la minime istorice. Problema noastră este că nu suntem obișnuiți cu astfel de dobânzi scăzute, nivelul la care se află dobânzile din piața noastră bancară este mult mai mare decât cele din alte țări

Putem afirma că, în raport cu inflația, care este la 0,4%, și cu dobânzile aproape de zero la care băncile își țin depozitele la BNR (n.r. Banca Națională afișează o rată a dobânzii la facilitatea de depozit de 0,25%), dar și ținând cont că avem o lichiditate foarte crescută în piață, dobânzile depozitelor pentru populație sunt real pozitive.

Oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiții directe pe bursă, în achiziții de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun și riscuri ridicate.

Trendul de scădere a dobânzilor este unul larg răspândit, generat de dorința băncilor centrale de a stimula monetar economia. Tendința va continua cel mai probabil în zona Euro, unde se folosesc mijloace neconvenționale pentru relaxare monetară. La dolari, trendul va deveni probabil ascendent începând cu această vară, în timp ce pentru leu vedem, inițial, o scădere drept urmare a relaxării cantitative din zona Euro, reversată parțial, ulterior.

În general, față de anii anteriori, dobânzile din țara noastră se vor menține la valori relativ reduse pentru cel puțin un an. Investițiile în active mai riscante vor fi sprijinite, favorizând deținerile de acțiuni (cele din România sunt încă, în general, subevaluate în raport cu cele din zona Euro, care sunt mai ieftine relativ la cele din SUA), de instrumente derivate (mărfuri, piețe valutare) sau imobiliare. Psihologia investitorilor în piețele globale a suferit deja o modificare, aceștia acceptând mai mult risc în goana după randament. Pentru o vreme, activele de risc performează mai bine, însă este important ca semnele reversării politicii monetare să nu fie ignorate, pentru a nu rămâne captivi în plasamente supraevaluate.

Dacă oamenii doresc să câștige și nu doar să-și păstreze economiile, există alternative la depozitele bancare, la care micii investitori pot apela, în funcție de disponibilitatea la risc și de orizontul de timp pe care doresc să-și plaseze banii.Pentru noi, opțiunea cea mai simplă o reprezintă băncile și mulți preferă această opțiune, însă dobânzile sunt într-o scădere continuă și, având în vedere nivelul scăzut la care se află inflația, nici nu ne așteptăm la creșteri în acest domeniu, până la finalul anului, cu mențiunea că băncile, care dispun de o lichiditate crescută, vor reacționa abia când vor vedea că deponenții vor începe să-și retragă banii și că un indicator se deteriorează. Atunci, operatorii bancari vor încerca să crească dobânzile, însă deocamdată nu se întrevede un astfel de orizont.

În general, oamenii nu țin banii la bancă să se îmbogățească, să facă venituri enorme, ci ca să îi păstreze, "să nu-i țină la saltea". Cei care doresc să câștige mai mult și sunt dispuși să riște au la dispoziție piața de capital, mulți ani de aici înainte nu se va mai ajunge la situația în care oamenii să nu riște nimic și să câștige mult. Băncile sunt pentru cei cu bani puțini, după care urmează piața de capital, dedicată celor cu bani mulți și abia după aceea – piața imobiliară, care este pentru cei cu bani foarte mulți și care sunt dispuși să-și țină acești bani imobilizați timp de mai mulți ani.

Sunt doi factori care acționează asupra evoluției dobânzilor la depozite – politica BNR și piața, care se confruntă cu lipsa de cerere a creditelor. Dacă ar exista cerere de credite pe piață, în mod clar și dobânda ar crește, în vederea atragerii de depozite, apreciind că avem o problemă atât în România, cât și în majoritatea țărilor UE, în ceea ce privește rata dobânzii.
Oamenii trebuie să investească în domenii pe care le înțeleg și pe care le cunosc. Ar trebui descurajate plasamentele de genul celor pe piața forex și pe bursele de mărfuri. Piețele de mărfuri, cum ar fi aurul sau grâul, sunt foarte riscante, deși par fascinante, pentru că sunt extrem de complicate și volatile. Piețele de mărfuri sunt dedicate exclusiv profesioniștilor, nu celor care dețin disponibilități peste medie. Aceștia ar trebui să dețină un portofoliu echilibrat de obligațiuni, depozite și acțiuni.

Ratele medii ale dobânzilor aferente depozitelor constituite în lei au coborât, toate, la sub 3%, indiferent de termenul de scadență. La aceste tipuri de depozite, rata medie a dobânzii la o lună a scăzut de la 2,4% în decembrie 2014, la 1,98% în prezent. Și ratele dobânzilor pentru depozitele în lei la trei, șase și 12 luni au scăzut, la 2,36% (de la 2,8%), la 2,63% (de la 3%) și, respectiv, la 2,82% (de la 3,20%).

Pentru depozitele constituite în euro, rata medie a dobânzii se ridică la 1,08%, la o lună (de la 1,3% în decmbrie), la 1,31%, la trei luni (față de 1,5% la finalul a anului trecut), la 1,47%, la șase luni (comparativ cu 1,7%) și, respectiv, la 1,6%, la un an (de la 1,8%).
Făcând o scurtă analiză a nivelurilor dobânzilor la depozitele în lei, valabile ieri, pe piața bancară, observăm că, la o lună, doar două bănci își mai mențin dobânda la peste 3% – Romanian International Bank – RIB (3,15%) și Marfin Bank (3%), celelalte bănci având dobânzi sub acest nivel, cea mai mică dobândă fiind de 0,55%, la Banca Comercială Română.
Aceeași situație o întâlnim și la depozitele la trei luni (în lei), unde cel mai scăzut nivel al dobânzii îl au ING Bank și Raiffeisen Bank (1,25%), cea mai bună dobândă regăsindu-se la RIB – 3,25%. În funcție de termenul de scandență, cele mai ridicate niveluri ale dobânzii aferente depozitelor constituite în moneda națională sunt cele la 12 luni, însă diferențele nu sunt foarte mari (și în acest caz RIB are cea mai mare dobândă, respectiv 3,65%). Nivelul minim al dobânzii pentru depozitele în lei la un an aparține Raiffeisen Bank, singura instituție care practică o dobândă mai mică de 2% pentru depozitele în lei, la un an – 1,65%, în scădere de la 2,8% – valoarea din 5 ianuarie 2015. La depozitele în euro, dobânzile oscilează, în funcție de termenul la care sunt constituite, între 0,10% (dobânda ING Bank pentru depozitele în moneda europeană la o lună) și 2,75% (dobânda RIB pentru depozitele în euro la un an). Atât la depozitele pe trei luni, cât și la cele pe șase și nouă luni, întâlnim și dobânzi mai mici de 1%.

Bibliografie

Alexandru Mircea, Comunicare și relații publice, Editura Universitas Company, București, 2003;

Barbara Casu, Introduction to banking, Editura Pearson Education, 2006;

Bogdan Băcanu, Anti-Strategic management, Editura Polirom, 2014;

Carmen Răceanu-Negrutzi, Bănci și societate în România, Editura Top Form, București, 2011;

Ciprian Adam, Marketing financiar bancar, Ediția a 2-a, Editura Universitară, 2011;

Ciprian Bădescu, Criză și fiscalitate, Studiu de caz: România, Volumul 1, Editura Mica Valahie, 2010;

Cristina Coman, Relații publice, principii și strategii, Editura Polirom, București, 2004;

Cristina Coman, Relații Publice. Tehnici de comunicare cu presa, Editura All, București, 1999;

Dan Cechin Crista, Florentina Hălmăgeanu, Elemente de marketing bancar, Editura Eurobit, 2011;

Denis L. Wilcox, Glen T. Cameron, Philip H. Ault, Warren K. Agee, Relații publice – strategii și tactici, Editura Curtea Veche, București, 2009;

Dragoș Ilie, Produse și servicii bancare, Editura Sitech, 2012;

George David, Relații publice – garanția succesului, Editura Oscar Print, București, 2003;

Gilles Ferreol, Noel Flageul, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, Editura Polirom, Iași, 2007;

Ilie Mihai, Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Editura Expert, București, 2003;

Luisa Izzi, Gianluca Oricchio, Laura Vitale, Basel III Credit Rating Systems:An applied guide to quantitative and models, Finance and capital markets series, 2012;

Maria Costache, Elena Popescu Vâlceanu, Perspective ale sitemului bancar românesc în contextul european: o viziune modernă, Editura Politeia -SNSPA, 2005;

Nadia Cerasela Aniței, Instituții financiare internaționale, Editura Lumen, 2011;

Nicolae Dardac, Teodora Cristina Vâscu Barbu, Monedă și credit, Editura Universitară, 2000;

Niculina Roșu Hamzescu, Sistemul bancar românesc și rolul său în finalizarea tranzacțiilor internaționale, Editura Universitaria, 2006;

Radu Zlatian, Strategii de analiza SWOT, Editura AIUS, 2011;

R. Rajesh, T. Sivagnanansithi, Banking Theory, Law and practice, The McGraw Hill Companies, 2009;

Sabina Funar, Produse și servicii bancare: cardul, Editura Academic Pres, 2001;

Thomas Piketti, Economia inegalităților, Editura Polirom,2014;

*** Monitorul Oficial al României, Legi, decrete, hotărîri și alte acte, Volumul 22;

*** www.business24.ro;

*** www.ing.ro;

*** www.ministerulfinantelor.ro.

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Bibliografie

Alexandru Mircea, Comunicare și relații publice, Editura Universitas Company, București, 2003;

Barbara Casu, Introduction to banking, Editura Pearson Education, 2006;

Bogdan Băcanu, Anti-Strategic management, Editura Polirom, 2014;

Carmen Răceanu-Negrutzi, Bănci și societate în România, Editura Top Form, București, 2011;

Ciprian Adam, Marketing financiar bancar, Ediția a 2-a, Editura Universitară, 2011;

Ciprian Bădescu, Criză și fiscalitate, Studiu de caz: România, Volumul 1, Editura Mica Valahie, 2010;

Cristina Coman, Relații publice, principii și strategii, Editura Polirom, București, 2004;

Cristina Coman, Relații Publice. Tehnici de comunicare cu presa, Editura All, București, 1999;

Dan Cechin Crista, Florentina Hălmăgeanu, Elemente de marketing bancar, Editura Eurobit, 2011;

Denis L. Wilcox, Glen T. Cameron, Philip H. Ault, Warren K. Agee, Relații publice – strategii și tactici, Editura Curtea Veche, București, 2009;

Dragoș Ilie, Produse și servicii bancare, Editura Sitech, 2012;

George David, Relații publice – garanția succesului, Editura Oscar Print, București, 2003;

Gilles Ferreol, Noel Flageul, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, Editura Polirom, Iași, 2007;

Ilie Mihai, Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Editura Expert, București, 2003;

Luisa Izzi, Gianluca Oricchio, Laura Vitale, Basel III Credit Rating Systems:An applied guide to quantitative and models, Finance and capital markets series, 2012;

Maria Costache, Elena Popescu Vâlceanu, Perspective ale sitemului bancar românesc în contextul european: o viziune modernă, Editura Politeia -SNSPA, 2005;

Nadia Cerasela Aniței, Instituții financiare internaționale, Editura Lumen, 2011;

Nicolae Dardac, Teodora Cristina Vâscu Barbu, Monedă și credit, Editura Universitară, 2000;

Niculina Roșu Hamzescu, Sistemul bancar românesc și rolul său în finalizarea tranzacțiilor internaționale, Editura Universitaria, 2006;

Radu Zlatian, Strategii de analiza SWOT, Editura AIUS, 2011;

R. Rajesh, T. Sivagnanansithi, Banking Theory, Law and practice, The McGraw Hill Companies, 2009;

Sabina Funar, Produse și servicii bancare: cardul, Editura Academic Pres, 2001;

Thomas Piketti, Economia inegalităților, Editura Polirom,2014;

*** Monitorul Oficial al României, Legi, decrete, hotărîri și alte acte, Volumul 22;

*** www.business24.ro;

*** www.ing.ro;

*** www.ministerulfinantelor.ro.