Productia de Lapte Si Produsele Lactate In Romania

Cuprins

=== l ===

Cuprins

CAPITOLUL I

Evoluția producției de lapte și a produselor lactate în [NUME_REDACTAT] drept scop comensurarea posibilităților reale ale agriculturii, în general și ale sectorului lapte, în special, de a produce cu resurse interne produsul agroalimentar- lapte – indispensabil consumului uman pentru un trai decent al întregii populații din țara noastră.

Am încercat în cele ce urmează să realizez o analiză a situației laptelui urmărind modul în a evoluat produsul în funcție de producția înregistrată din anul 2005, oferta de produse și o analiză a posibilității de creștere a producției prin doua metode:

de prognozare a producției și a indiciilor pentru venituri și cheltuieli.

1.1. Oferta de lapte

Oferta în cazul produsului la care se face referire, reprezintă cantitatea de lapte și produse lactate furnizate pe piață, spre vânzare la un anumit preț, într-o perioadă de timp dată.

Într-o economie de piață, oferta cantitativă a produsului pe piața de desfacere, depinde în primul rând de profitul pe care îl va realiza producătorul.

Deoarece câștigul (profitul) poate fi influențat prin schimbarea costurilor și (sau) prețurilor, se consideră că principalele cauze care influențează oferta de lapte și produse lactate sunt următoarele:

numărul de vaci pentru lapte ;

randamentul pe cap de vacă, care este legat de potențialul biologic al animalului, sistemul de producție, tehnologia utilizată (grad de mecanizare, alimentație ) ;

forța de muncă utilizată în sectorul laptelui și structura acesteia ;

mijloace de finanțare și facilități în acordarea de credite;

factorii social – economici, care se concretizează în accesul și stabilitatea pe piață a producției de lapte;

factorii climatici care prin evoluția lor pot influența oferta cantitativă și calitativă de furaje;

prețul produselor lactate oferite pe piață;

prețul resurselor utilizate în procesul de producție, cum ar fi materiile prime, munca, utilajele, etc.

Din enumerarea factorilor de influență se poate deduce că oferta are anumite particularități, cursul pieței depinzând de fluctuațiile ofertei. Aceste particularități sunt prezentate în continuare :

oferta producției de lapte pentru consum în stare proaspătă și supus prelucrării este dispersată teritorial și calitativ neuniformă;

consumul cel mai mare de lapte este semnalat în special în marile centre urbane care sunt depărtate teritorial de zonele de producție;

agenții economici existenți pe piața marilor centre urbane se găsesc într-o permanentă concurență directă și indirectă (ne referim atât la lapte, cât și la numeroasele sale derivate);

solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pe întreaga perioadă a anului, alături de exigențele din ce în ce mai crescute privind calitatea laptelui și a derivatelor sale;

În pofida potențialului natural, superior mediei europene, producția de lapte obținută de la o vacă se situează sub nivelul performanțelor medii în context european, datorită în principal:

structurii dimensionale actuale a exploatațiilor agricole neadecvate obținerii de performanțe în domeniu;

furajării (continue) deficitare a animalelor, îndeosebi în fermele cu capital majoritar de stat și în gospodăriile țărănești;

numărului redus de animale de rasă superioare în totalul efectivului de vaci pentru lapte;

blocajului financiar, îndeosebi al unităților cu capital majoritar de stat;

dotării tehnice precare a majorității exploatațiilor;

managementului deficitar la nivelul fermei.

[NUME_REDACTAT] creșterea bovinelor este o activitate tradițională a populației din zona rurală și în special din zona montană și asigură stabilitatea forței de muncă în aceste zone.

Datorită faptului că laptele este un produs strategic cu impact deosebit asupra dezvoltarii psiho –motorii a populației, creșterea vacilor pentru lapte este o ocupație de baza în zona rurală și montană, asigurănd venituri ritmice și stabile crescătorilor de animale.

Susținand valorificarea eficienta a laptelui, se asigură stabilitatea forței de muncă în zona rurală și montană devenind o sursa sigură pentru schimburile comerciale.

România a înregistrat o crestere progresiva a efectivului total de vaci de lapte din anul 2001 până în anul 2007 de 5,3%, creștere care a condus la creșterea producției totale de lapte cu 11%, așa cum reiese din tabelul 1, anexa 1 și este reprezentat grafic.

Efectivul de matcă a crescut în aceași perioadă cu 3% determinând ca producția medie să crească cu 1.9%, lucru benefic pentru țara noastră nu doar ca și creștere a producției ci și pentru asigurarea valorificării superioare a furajelor realizate pe suprafețele de bază furajeră în sistem natural (pășuni naturale).

Producția totală de lapte a crescut în 2002 față de 2001 cu 3,4%, în 2003 față de 2002 cu 4,7% urmând ca în următorii doi ani să scadă cu 0,2% .

Evoluția producției totale de lapte a crescut în 2006 față de 2005 cu 5,3% și în 2007 a scăzut din nou 0,2%.

Piața laptelui procesat din România va crește cu circa 10-15 la suta în 2008 și ar putea ajunge la circa un miliard de euro, a declarat, pe 24.01.2008, pentru Rompres, presedintele [NUME_REDACTAT] Române din [NUME_REDACTAT] (APRIL), [NUME_REDACTAT].

În 2007, producția de lapte industrializat a fost de 1,1 miliarde litri și depășește, din punct de vedere valoric, 900 milioane de euro.

În ceea ce privește piața laptelui neprelucrat, aceasta a depășit in 2007 aproximativ 1,8 miliarde de litri si are o valoare similară, de circa un miliard de euro.
Steriu a precizat că industria laptelui la nivel european se afla în schimbări radicale, iar acest lucru se va vedea și pe piața românească.

Pe de altă parte, în România, piața va fi influențată si de sprijinul primit de crescătorii de bovine din partea statului, care la începutul anului 2008 nu era la nivelul așteptărilor crescătorilor.

Fabricile de lapte din România – in jur de 200 – procesează anual circa 1,1 miliarde de litri de lapte, în timp ce țăranii vând direct pe piața 1,8 miliarde de litri de lapte.

[NUME_REDACTAT], Albalact, LaDorna, Brailact si Danone dețin, cumulat, 77% din piața totală a laptelui procesat.

România produce anual peste cinci milioane tone de lapte, dar din pacate peste 40 % din laptele produs în România, în afara fermelor profesionale, nu este conform cerinșelor conținutului organic.

România beneficiază, până în 2009, de o perioadă de tranziție în care producătorii mari pot vinde pe piața internaă lapte neconform. După această dată, furnizarea laptelui de către producători trebuie să corespundă cerințelor UE.

România a obținut, în negocierile cu [NUME_REDACTAT], o cotă totala de lapte de trei milioane de tone pe an deși produce peste cinci milioane de tone.

Depașirea acestei cantități atrage penalizări de 278,3 euro pentru fiecare tona de lapte realizată peste cotă, iar în cazul în care cantitatea de lapte produsă este mică, României i se va diminua cota pentru urmatorii ani.

1.2. [NUME_REDACTAT] de Piață a laptelui

[NUME_REDACTAT] de Piață a laptelui și a produselor lactate a intrat în vigoare în anul 1986, pe baza [NUME_REDACTAT] nr.804/68, și a continuat să se consolideze și să se adapteze evoluției pieței.

La baza funcționării acestei organizări stă [NUME_REDACTAT] nr. 804/1968 și [NUME_REDACTAT] C.E. nr. 2931/1995 privind plățile directe pentru lapte.

Din anul 2003 s-au stabilit noi măsuri stipulate in [NUME_REDACTAT] nr. 1782/2003, care stabilește noi reguli comune pentru producătorii de lapte si 1788/2003, care stabilește pentru fiecare producător o cotă pentru laptele livrat la unitățile de procesare și o cotă pentru laptele livrat direct, în funcție de producția de lapte obținută.

În consecință, producătorului i se asigură desfacerea cantității de lapte pe care o dorește să o livreze și un preț corelat cu calitatea.

În producția agricolă finită în anul 2000, laptele deținea o pondere de circa 21%, diferențiat pe statele membre fiind un sector excedentar. În urma reformei PAC din 1992, cotele privind livrările de lapte și cantitățile de unt și lapte praf degresat s-au redus, dar excedentele s-au menținut.

Principalele instrumente și mecanisme de intervenție pe piața laptelui sunt :

• susținerea pieței interne (intervenție publică) la achiziționarea untului și a laptelui praf degresat prin ajutoare de depozitare la unt, smântână, lapte praf degresat și brânză;

• măsuri de valorificare a surplusului de unt și lapte praf degresat;

• cote de producție;

• plăți directe;

• măsuri de protecție la frontiere (licențe de import, subvenționarea exporturilor prin acordarea de restituiri la export).

Pentru alinierea la prețurile pieței mondiale și in vederea integrării noilor state din [NUME_REDACTAT] și de Est, prețurile de intervenție au fost reduse gradual.

Intervențiile vizează următoarele aspecte: intervenție pentru achiziționarea untului, dacă prețul scade sub 92% față de prețul de intervenție pe o anumită perioadă; ajutor pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat; intervenție pentru achiziționarea laptelui praf degresat.

Printe măsurile de comercializare se înscriu: ajutorul pentru laptele praf degresat folosit la furajarea animalelor; ajutor pentru laptele oferit școlarilor în cantitate de 0,25 litri zilnic pe elev, etc.

În condițiile reducerii prețurilor instituționale, aceasta este compensată parțial de creșterea plăților directe, în vederea garantării veniturilor fermierului.

Pentru cantitatea de referință individuală eligibilă producătorii primesc prime anuale pe vacă. Statele membre pot face plăți suplimentare de primă la producători, anual sub formă de plăți suplimentare și/sau plăți la suprafața de pășunat.

Importurile și exporturile sunt supuse unui regim de licențe pe baza listei de produse stabilite de [NUME_REDACTAT] și a termenelor de valabilitate.

Taxele vamale fixe la import sunt prevăzute de [NUME_REDACTAT] Comun, la care se pot aplica și alte taxe vamale suplimentare.

Totuși nivelul taxelor vamale au o limită stabilită de [NUME_REDACTAT] a Comerțului (OMC). Pentru produsele exportate, exportatorii primesc restituiri, mărimea lor fiind dată de diferența dintre prețul mondial și cel practicat în UE.

Agenda 2000 a introdus următoarele măsuri de reformă: reducerea prețurilor de intervenție la laptele praf degresat în trei etape, începând cu anul de piață 2005/2006 sub formă de prime acordate pe vacă și plăți suplimentare (la primă și la hectarul de pașune permanentă); creșterea cotelor de lapte cu 2,4% pornind de la cantitățile de referință din anul de piață 1999/2000.

În cadrul reformei PAC din 2003, Comisia propusese inițial o creștere suplimentară a cotelor cu 2%, pe langă cea de 1,5% care fusese deja convenită pentru 11 state membre în Agenda 2000.

Consiliul nu a aprobat această creștere suplimentară, dar a cerut Comisiei să prezinte un raport cu privire la situația pieței în cazul în care reforma ar fi fost pusă pe deplin în aplicare, înainte de a se lua o decizie definitivă cu privire la acest subiect.

Reforma din 2003 a introdus, de asemenea, alte modificări ale regimului pieței produselor lactate pentru a răspunde mai bine așteptărilor pieței, inclusiv o reducere a prețurilor de intervenție pentru unt și lapte praf degresat. De asemenea, s-a convenit eliminarea cotelor în aprilie 2015.

Evoluția favorabilă a pieței, combinată cu reforma, au dus la o situație în care, în 2007, pentru prima oară de la instituirea sistemului în 1968, toate restituirile la export sunt egale cu zero, iar stocurile de intervenție sunt goale.

Ajutoarele pentru desfacerea pe piața internă sunt, de asemenea, la nivelul zero, astfel cum se prevedea că se va întampla după reformă.

1.3. Cota de lapte

Sistemul cotei de lapte este folosit de către [NUME_REDACTAT] pentru regularizarea (limitarea) producției de lapte și a produselor lactate.

În comunitate existau surplusuri de peste 1 milion de tone de unt și peste 1 milion de tone de lapte praf degresat, iar cheltuielile cu stocarea acestora erau foarte mari, de peste 40% din cheltuielile UE pentru agricultură.

Acest sistem a fost introdus în 1984, fiind alocat fiecărui stat membru o cotă națională din care fiecare producător a primit o cotă individuală .

Această cotă individuală cuprinde cantitatea de lapte pe care fiecare producător o poate comercializa fără a atrage obligații fiscale (plata taxei pentru depășirea cotei), în anul de cotă, care se desfăsoară între 1 aprilie și 31 martie.

La început s-a dorit implementarea sistemului cotei numai pe o perioadă de 8 ani, începând cu 1984 până în 1992, dar ulterior s-au luat decizii repetate de extindere a sistemului în 1992, 1999 și 2003 astfel încât, în prezent, extinderea este până în 2014-2015.

Cota de lapte atribuită României în cadrul UE este de 3.057 milioane tone (din care, 1964 milioane tone pentru vânzări directe și 1093 milioane tone pentru procesare).

Livrarea laptelui de la producător la consumator, în cadrul cotei de lapte, se realizează doar pe bază de documente.

Impactul pe care l-a avut implementarea sistemului cotei de lapte a constat în următoarele:

– eliminarea aproape completă a stocurilor suplimentare;

– creșterea prețurilor pe piețele mondiale;

– creșterea prețurilor interne pentru fermierii din UE;

– reduceri semnificative ale cheltuielilor UE pentru lapte etc.

[NUME_REDACTAT] protejează piața laptelui prin utilizarea unor mecanisme:

– taxe de import pentru statele membre ale UE;

– subvenții la exportul în afara UE;

-intervenții, când prețurile sunt sub prețul de intervenție;

-alte mecanisme.

Există 2 tipuri de cotă: cota pentru livrări și cota pentru vânzări directe. Un producător poate deține ambele tipuri de cotă, dar cota care face obiectul monitorizării de către cumpărători este cota pentru livrări.

Livrările reprezintă orice livrare de lapte, cu excepția oricărui alt produs lactat, de către un producător către un cumpărător, indiferent dacă transportul este asigurat de producător, de cumpărător, sau de către o terța persoană.

Vânzările directe reprezintă orice vânzare sau transfer de lapte de la producător direct către consumator, precum și orice vânzare a altor produse lactate efectuată de un producător.

Vânzări directe – se aplică și acolo unde laptele este produs și procesat de către o singură entitate comercială.

În cazul în care producția și procesarea sunt separate, chiar dacă acestea au numai o bază financiară fără a avea nume distincte, atunci se consideră livrări către un cumpărător și trebuie să fie administrate ca atare.

[NUME_REDACTAT] a propus la începutul lunii decembrie o creștere de 2% a cotelor de lapte, începând de la 1 aprilie 2008, pentru a răspunde creșterii cererii atât in [NUME_REDACTAT], cât și pe piața mondială.

Creșterea, ce reprezintă un total de 2,84 milioane de tone, s-ar repartiza în mod egal între cele 27 de state membre.

România va deține astfel o cotă de lapte de 3,11 milioane tone. Aceasta nu atinge rezultatele analizei pieței produselor lactate care se efectuează în cadrul controlului de sănătate al [NUME_REDACTAT] Comune, în care Comisia a propus o creștere graduală a cotelor înainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.

[NUME_REDACTAT] de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) România a primit o cotă suplimentară de 2 %, aceasta fiind adaugată la rezerva națională.

Rezerva națională va acoperi investiții noi și extinderi de investiții. Pentru anul de cotă 2008-2009 se estimează finalizarea unui număr de 127 de investiții prin SAPARD cu o capacitate de 28.000 de tone și 142 de investiții cu fonduri naționale cu o capacitate de 15.000 de tone, potrivit APIA.

În urma negocierilor cu [NUME_REDACTAT], România a primit dreptul să realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care două milioane de tone sunt alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru livrări la fabrică.

Directorul general al APIA, [NUME_REDACTAT] a declarat că nu vom avea probleme cu asigurarea necesarului de cotă de lapte și că, după aproximativ doi ani, România va ajunge la un echilibru între cota națională de lapte alocată și producția efectivă.

Situația la sfârșitul lunii ianuarie 2008 este următoarea :

Cota de lapte de livrări a României – 1.320.555 tone;

Număr de producători înregistrați – 290.316;

Rezerva națională de livrări – 8.101 tone;

Cota de lapte de vânzări directe – 1.736.444 tone;

Număr de producători înregistrați – 574.611;

Rezerva națională de vânzări directe – 7.258 tone.

1.4. Impactul aderării României la UE asupra pieței laptelui

[NUME_REDACTAT] Român din [NUME_REDACTAT] a subliniat faptul că marea provocare a integrării pe piața europeană o constituie costurile de producție relativ ridicate pe care le au producătorii români.

În consecință, media prețului european al laptelui va fi mult sub cea românească și deci laptele românesc va fi mai puțin competitiv pe piață.

Ca urmare, în momentul eliminării taxelor vamale cu statele UE, pe piața românească va putea intra lapte de proveniență străină mult mai ieftin decât cel autohton.

Astfel, ca strategie de viitor, se dorește realizarea de ferme mari care să deservească producătorii locali, ale căror costuri mari sunt generate în special de costurile colectării resurselor necesare producției.

România a încheiat la 31 martie primul an de cotă de lapte după aderarea la [NUME_REDACTAT].

Odată cu încheierea anului de cotă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Direcția de Administrare a Cotei de Lapte (DACL), a emis declarațiile anuale pretipărite, a notificat producătorii și cumpărătorii înscriși în sistemul de cotă și a expediat formularele prin poștă.

După încheierea campaniei de depunere a declarațiilor, DACL va stabili dacă România depășește cota națională de lapte.

În eventualitatea unei depășiri a acestei cote, România trebuie să plătească o taxă către [NUME_REDACTAT], taxa urmând să fie repartizată, separat pentru livrări și vânzări directe, tuturor producătorilor care au contribuit la depășirea cotei naționale prin

depășirea cotei lor individuale.

Taxa stabilită pentru fiecare stat membru al [NUME_REDACTAT] este de 27,83 euro pentru fiecare 100 de kg lapte vândute în plus și alimentează contul [NUME_REDACTAT] Agricol pentru Garantarea în Agricultura (FEGA).

Pentru anul de cotă 2008/2009 APIA va iniția un dialog social cu organizațiile profesionale, pentru reducerea procentului de reținere la tranzacționarea cotei (vânzare), procent care constituie rezerva națională.

Rezerva națională reprezintă un instrument pentru creșterea producției de lapte a producătorului, începerea unei activități noi de producere și comercializare a laptelui, admiterea contestațiilor împotriva deciziei de alocare și asigurarea nedepășirii cotei naționale de lapte.

Cota individuală de lapte se acordă pentru livrări și/sau vânzări directe producătorilor care dețin exploatație agricolă înscrisă în [NUME_REDACTAT] al Exploatațiilor și se acordă la cererea producătorilor.

[NUME_REDACTAT], cota de lapte pentru procesare și vânzări directe va crește la 3.118.140 tone, de la 3.057.000.

Anterior, România avea repartizată o cantitate națională de referință de 3.245.000 tone, din care 3.057.000 destinate procesării și vânzărilor directe, iar 188.000 tone reprezintă cota de restructurare ce va fi acordată în anul 2009.

Majorarea cotelor de lapte alocate statelor membre nu aduce atingere rezultatelor analizei pieței produselor lactate care se efectuează în cadrul evaluării "stării de sănătate" a [NUME_REDACTAT] Comune, în care Comisia a propus o creștere graduală a cotelor înainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.

Comisia a publicat în decembrie un raport care arată că cererea de lapte a crescut între 2003 și 2007 și că se estimează o creștere continuă între 2007 și 2014.

Perspectivele pe piața mondială sunt pozitive atât pentru cerere, cât și pentru prețuri. Raportul a arătat că o creștere de 2% era pe deplin justificată.

Raportul privind perspectivele pieței concluzionează că, între 2003 și 2007, creșterea producției de brânzeturi și de lapte proaspăt a absorbit o cantitate suplimentară de 5,5 milioane de tone de lapte, în timp ce producția totală de lapte a rămas constantă.

Conform analizei Comisiei, între 2007 și 2014, o cantitate suplimentară de aproximativ 8 milioane de tone va trebui furnizată pentru a face față cererii interne în creștere, în special pentru producția de brânzeturi.

Între timp, perspectivele pe piața mondială sunt pozitive, produsele alimentare din [NUME_REDACTAT] înregistrând o cerere crescută în special pe piețele emergente.

În cazul în care cotele nu ar fi adaptate, UE nu ar putea beneficia de creșterea cererii și de nivelurile sănătoase ale prețurilor.

[NUME_REDACTAT] arată, de asemenea, că piața oferă posibilități largi de absorbție a creșterii de 2% a cotelor.

Cu toate că analiza se bazează pe ipoteza utilizării complete a creșterii, este posibil ca impactul real asupra producției să fie mai limitat, având în vedere că, în prezent, cotele naționale nu sunt utilizate în întregime în mai multe state membre.

Producătorii de lapte deținători de cotă de vânzări directe trebuie să transmită cel târziu până la data de 14 mai declarațiile anuale privind vânzările/livrările în anul de cotă 2007 – 2008 (1 aprile 2007 – 31 martie 2008).

Declarația anuală este de două tipuri: pentru producătorii care dețin cotă de lapte mai mare de 5.000 kg și pentru producătorii care dețin cotă de lapte mai mică de 5.000 kg.

Producătorii care nu au comercializat cel puțin 70% din cota individuală vor primi pentru anul de cotă următor o cotă diminuată cu cantitatea care nu a fost vândută direct.

Capitolul II

Prezentarea societății SC [NUME_REDACTAT] SA

În ceea ce urmează, se va prezenta situația societății SC [NUME_REDACTAT] SA din punct de vedere financiar , al producției și se va efectua o prognoză a producției, cheltuielilor, veniturilor și profitului pentru următorii trei ani.

2.1. Informații generale

Denumirea firmei S.C. AGROINDUSTRIALA PANTELIMON S.A., care este localizată în comuna Pantelimon, str [NUME_REDACTAT], nr 20, cod poștal 71300, județul Ilfov, tel 417062, fax 4917247. Forma juridică a societății fiind pe acțiuni, cu nr înreg O.R.C J23/2686/2002, cod fiscal R5495318, cod sirues 40/3061902.

S.C AGROINDUSTRIALA PANTELIMON S.A, s-a înființat în anul 1994, prin divizarea SCAI MOGOSOAIA S.A și are ca obiect de activitate producerea, industrializarea și comercializarea produselor agrozootehnice, prestări servicii, import-export.

Produsele din carne și lapte sunt realizate în cadrul fermei de elită, rasa [NUME_REDACTAT], care cuprinde un număr de 753 taurine din care 406 capete matcă.

Această unitate funcționează ca fermă de elită din anul1973, când s-au importat 400 capete juninci gestante din Danemarca. De la înființare și până în prezent, accentul s-a pus pe creșterea valorii genetice a efectivului existent.

În permanență, ferma s-a situat între primele din țară, iar în anii 2000-2001 a ocupat locul I în clasamentul fermelor de elită rasă Holstein, după producția de lapte obținută pe lactație normala încheiată. În același timp, în această perioadă s-au vândut peste 480 tăurasi și 2.890 juninci gestante pentru prăsilă.

Obiectul principal de activitate al societății este creșterea animalelor, activitatea fermelor pentru obținerea laptelui.

Societatea mai are ca obiect de activitate: cultivarea plantelor; producția de prelucrare și conservare a cărnii și produselor de carne; fabricarea produselor lactate; fabricarea produselor pentru hrana animalelor; comerț cu ridicata a produselor agricole brute și a animalelor vii; comerț cu amănuntul-magazine nespecializate,etc

Sintetizat, principalele activități desfășurate în cadrul societății se prezintă astfel:

Activități de producție agricolă și agro zootehnică: cereale, produse horticole,

produse vitipomicole, producerea și industrializarea produselor zootehnice (creșterea animalelor și a păsărilor, sericicultură și pomicultură), producție agricolă proprie precum și angajarea oricăror lucrări agricole pentru terți, activități de morărit și panificație, industrializarea laptelui și a produselor din carne.

Prestări servicii: alimentație publică, transporturi, efectuarea de lucrări agricole,

asistentă și consultanță de specializare în domeniul agricol, zootehnic și sanitar veterinar.

Import-export: cu produse agricole, zoo-veterinare, alimentare, industriale și

bunuri de larg consum.

Obiectivele strategice ale S.C AGROINDUSTRIALA PANTELIMON S.A sunt:

păstrarea fondului genetic al taurinelor și creșterea efectivelor de vaci cu 100 capete;

procesarea producției de lapte prin amenajarea unui atelier pentru procesarea a 5000 l lapte pe zi;

protecția mediului, prin construirea unei stații de epurare a apelor.

Obiectivele strategice ale societății au ca finalitate obținerea unei cifre de afaceri cât mai mari și nu în ultimul rând obținerea unui profit cât mai mare, care este, în final, scopul oricărei afaceri.

Având la bază o susținere financiară corespunzătoare din partea acționarilor, societatea poate deveni o unitate performantă pe baza unei restructurari ample ce vizează întreaga activitate.

Programul de dezvoltare a sectorului vaci de lapte prevede, în prima etapă, realizarea următoarelor obiective din tabelul 1 anexa 2.

Măsurile ce stau la baza realizării acestor obiective constau în asigurarea bazei tehnico-materiale, finalizarea tuturor lucrărilor de construcții, montaj, asigurarea condițiilor de adăpost al vacilor, finalizarea lucrărilor la punctele de transformare pentru energie absolut necesare pentru desfășurarea activității.

Societatea deține următoarele autorizații și avize necesare funcționării:

– autorizație de mediu;

– autorizație sanitară de funcționare;

– autorizație sanitar-vetrinară;

– aviz PSI (prevenire și stingere incendii) de funcționare nr.3862/1992;

– autorizație de funcționare din punct de vedere al protecției muncii;

– autorizație de gospodărire a apelor.

2.1.2. Analiza evoluției capitalului social al societății

Tabelul nr.1

Structura actuală a acționariatului societății:

– RON-

Cota de capital majoritară de actiuni este deținută de SIF Muntenia (70%) , restul fiind deținute de [NUME_REDACTAT] (30%)

Tabelul nr.2

Gradul de înzestrare tehnică a muncii

-RON-

Începand din anul 2005 până în 2007, se pot observa scăderi treptate ale numărului de angajați (opt angajați în 2006 și opt în 2007).

Deși în anul 2006, față de anul 2005, se observă o tendință de scădere a mijloacelor fixe, în anul 2007 acestea au avut o creștere importantă, de 15%.

Gradul de înzestrare a muncii a crescut în 2006 față de 2005 doar cu 1%, dar a înregistrat o creștere de 26% în anul 2007.

2.2. Analiza potențialului tehnico productiv

Progresul oricărei societăți depinde într-o măsură decisivă de eficiența cu care sunt folosite resursele umane, naturale și financiare de care dispune.

Întotdeauna, oamenii s-au străduit ca din fiecare unitate de muncă, de resurse umane sau de bani ce se cheltuiește, să asigure o creștere cât mai mare a volumului și a calității producției, să obțină cantități sporite de bunuri materiale și servicii, deoarece numai pe o asemenea bază poate fi asigurată o creștere economică intensă, crearea unei economii avansate și implicit condiții în vederea ridicării bunăstării materiale și spirituale a populației.

2.2.1 Analiza capacității de producție

Capacitatea de producție reprezintă producția maximă ce poate fi obținută într-o perioadă dată, într-o anumită calitate și structură sortimentală, în condițiile folosirii extensive și intensive a factorilor de producție și a celui mai eficient regim de lucru al acestora.

Tabelul nr.3

Capacități de producție

-hectolitri-

Capacitatea de producție a crescut în decursul celor 3 ani, după cum reiese din tabelul nr 3, creșterea fiind progresivă în 2006 față de 2005, cu 1226 hectolitri, iar în 2007 față de 2006 a crescut cu 1578 hectolitrii, fapt ce a condus la creșterea gradului de folosire a capacităților de producție în 2006 față de 2005 cu 0.272% iar în 2007 față de 2006 cu 0.631%.

Aceste creșteri ale producției, bazată pe creșterea capacității de producție, a condus și la creșterea profitului societății.

2.2.2 Analiza mijloacelor fixe și circulante și a datoriilor societății

Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrărilor în sistemul întreprinderilor, care prin combinare și comensurare concură la realizarea ieșirilor reprezentând bunuri și servicii destinate pieței.

În mod concret, resursele materiale formează suportul material al capitalului fix (mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) și al capitalului circulant (stocuri, ca element de bază al activelor circulante).

Ca structuri specifice, activele fixe și cele circulante constituie elemente definitorii, suportul realizării funcției productive în cadrul sistemului întreprinderii.

Tabelul nr .4

Evoluția activelor circulante

-RON-

Activele circulante au valori constante, înregistrând o ușoară creștere în 2006 față de 2005,

(de 1%) dar și o ușoară scădere în 2007 față de 2006 (2%).

Tabelul nr.5

Evoluția activelor imobilizate

-RON-

Activele imobilizate ale societății nu au înregistrat modificări majore pe parcursul celor trei ani. Mijloacele fixe au înregistrat o scădere în 2006 față de 2005 de cca 0.39 mil lei iar în 2007 față de 2006 a fost o creștere de 1.01 mil lei.

Imobilizările în curs au înregistrat o creștere în 2006 față de 2005 de 0.10 mil lei, urmată de o scădere în 2007 de 0.09 mil lei.

Imobilizările financiare au crescut în 2006 față de 2005 cu 0.29 mil lei iar în 2007 au scăzut cu 0.8 mil lei.

Tabelul nr.6

Dinamica structurii activelor ciculante

– RON –

Din analiza structurii activelor circulante, reiese faptul că pe măsură ce stocurile de materii prime și materiale au crescut în 2007 comparativ cu 2005, disponibilitățile bănești și plasamentele financiare au scăzut, pe fondul creșterii creanțelor societății.

Din datele din tabelul nr 2, anexa 3 se observă că în timp ce activele imobilizate au rămas constante pe perioadă celor 3 ani, cele circulante au crescut de la 8,56 mil în 2005 la 9.16 mil în 2007, iar cifra de afaceri a crescut semnificativ de la 112.3458 ( cu 56%) mil lei în 2005, la 177.4998 mil lei in 2006.

Cifra de afaceri a crescut drept urmare a dezvoltării capacităților de producție și ca efect la creșterea producției marfă realizate, bazată pe utilizarea unor materii prime superioare și a tehnologiilor de fabricație superioare.

Se observă, de asemenea, păstrarea unor valori constante a gradului de utilizare a capacităților de producție, cu o ușoară tendința de creștere în anul 2006, precum și creșterea numărului de rotații al activelor circulante, ce conduc la ideea unei gospodăriri judicioase a capitalului circulant al societății.

Tabelul nr .7

Situația analitică a datoriilor curente

-mii RON-

Analiza datoriilor societății relevă faptul că au fost făcute o serie de investiții în materii prime și materiale, a crescut fondul de salarii, ceea ce au condus implicit la apariția unor datorii pe termen mai lung, atât la furnizori, cât și la bugetele de stat și locale, precum și la creșterea gradului de îndatorare a societății.

2.3. Analiza forței de muncă

Societatea este condusă de [NUME_REDACTAT] a Acționarilor, care desemnează [NUME_REDACTAT] de Administrație, precum și membrii Comisiei de Cenzori, organigrama este în anexa 4, tabelul nr 1.

[NUME_REDACTAT] de Administrație constă în: aprobarea Bilanțului și a Contului de Profit și Pierdere și supunerea sa spre aprobare membrilor AGA a conducerii executive (prezentata in organigrama de la anexa .

Conducerea executivă este formată din:

– director general, care coordonează întreaga activitate a unității și care are în subordine;

– 3 șefi de ferme de producție, precum și șeful sectorului mecano-energetic;

– un director financiar care coordonează activitatea financiar-contabilă;

Directorul general comunică în primul rând cu factorii responsabili, dar este de dorit să existe o comunicare directă cu toți angajații, întrucât numărul acestora nu este foarte mare.

Tabelul nr.8

Evoluția numărului total de angajați și a fondului de salarii

-RON-

Numărul salariaților a scăzut în decursul celor 3 ani analizați cu 8 salariați în 2006 față de 2005 și cu încă 8 salariați în 2007 față de 2006.

Restructurarea personalului s-a făcut pe baza criteriilor de eficientă economică, având loc interviuri personale cu fiecare angajat, pe baza cerințelor fișei de post.

Tabelul nr.9

Împărțirea angajațiilor pe funcții

-persoane-

Ponderea personalului TESA a rămas constantă în decursul celor 3 ani, modificările de restructurare având loc în cadrul personalui calificat și necalificat.

De remarcat este faptul că pentru ocuparea posturilor de medic veterinar și technician veterinar, s-au organizat selecții pe bază de concurs, iar personalul calificat este instruit în permanență prin participarea la cursuri de pregătire profesională.

Tabelul nr .10

Salariu mediu pe angajat în ultimii 3 ani -RON-

Conform datelor prezentate, salariul mediu pe angajat a crescut progresiv în perioada analizată, cu un indice de creștere de cca 1.1 pe an , tendință care va continua și în perioada 2008-2010.

2.4. Analiză comercială

Principalul produs oferit de SC [NUME_REDACTAT] Sa este laptele.

Dintre diferiții componenți ai laptelui, subtanțelor proteice li se atribuie o valoare biologică deosebită , datorită conținutului lor optim în aminoacizi esențiali.

Se consideră că, în prezent , laptele furnizează aproximativ 30% din proteinele animale indispensabile alimentației umane.

Din punct de vedere al calității, putem spune că produsul are o tendință ascendentă, dat fiind faptul că rasa de vaci Holstein este renumită pentru productivitate .

Conform datelor puse la dispoziție spre analiză, reies următoarele:

– la prima lactație producția este de 6.500 l. /an , respectiv 24 litri /zi

– la a doua lactație producția este de 7.250 l./an , respectiv 26.86 litri /zi

– la a treia lactație și următoarele producția este de 8.000 litri /an , respectiv 29.63 litri /zi.

Se va urmări hrănirea corespunzătoare a animalelor , astfel încât laptele să aibă o cantitate de substanță uscată cât mai ridicată , respectiv între 12,5 și 13 % , o cantitate cât mai mare de substanțe proteice , peste conținutul standard care este de 3.5 % și un conținut cât mai mare de grăsimi, peste 3,7 %, cât este media .

Întrucât sub acțiunea căldurii sau a unor agenți chimici, proteinele din lapte suferă modificări mult mai profunde , se va avea în vedere ca laptele să fie supus imediat după mulgere unui tratament primar, care constă în: filtrare , răcire , depozitare în tancuri izoterme și apoi transportului adecvat în cisterne până la locul de prelucrare.

2.4.1 Nivelul de competitivitate pe piață al produsului

Prin obținerea laptelui în fermă proprie, de la vaci de rasă, prin folosirea de utilaje moderne de muls, filtrare , depozitare, transport, putem considera că nivelul de competitivitate este ridicat în comparație cu cel al produselor similare de pe piața locală și regională.

Ne referim atât la producătorii agricoli care cresc animale în gospodării individuale, cât și la cei care dețin ferme zootehnice.

Laptele furnizat de SC [NUME_REDACTAT] SA este foarte căutat pe plan regional și național, printre clienții săi numărându-se:

Tabelul nr .11

Principalii clienți

-clienti-

Întrucât laptele este un produs indispensabil alimentației umane, putem aprecia că acest produs este într-o fază mereu ascendentă, de avânt a ciclului de viață .

2.5. Analiza cheltuielilor și a veniturilor în perioada 2005-2007

Veniturile întreprinderii reprezintă sumele încasate sau de încasat în cursul exercițiului. În general, se poate face o corelație între venituri și cheltuieli, în sensul că realizarea unui venit implică realizarea unei cheltuieli și invers.

În anul 2007, deși veniturile totale au crescut față de 2006, se poate observa o scădere în cazul veniturilor financiare din tabelul 2, anexa 3.

Astfel creșterea veniturilor se datorează exclusiv creșterii semnificative a veniturilor din exploatare.

O scădere se poate observa și în cazul cheltuielilor financiare din anul 2007, dar cu toate acestea cheltuielile totale au crescut datorită creșterii cheltuielilor din exploatare.

Din situația observată la nivelul veniturilor și cheltuielilor prezentată mai sus se constată o creștere a profitului brut în 2007 față de 2006 datorată creșterii profitului din exploatare.

Rezultatul financiar la nivelul anului 2007 este mai mic decât în 2005 și 2006.

2.5.1 Analiza costurilor de producție

Reducerea absolută și relativă a costurilor de producție, de principiu, poate fi concepută numai acolo unde există rezerve în acest sens.

Teoretic, în orice întreprindere există aceste rezerve, determinate de progresul continuu al factorilor de producție, de aplicarea în practică a rezultatelor cercetărilor științifice.

Punerea în valoare este condiționată de cunoașterea existenței acestora, a dimensiunii lor și de acțiunea factorului uman pentru materializarea măsurilor stabilite.

Este de la sine înțeles că investirea de resurse financiare în materii prime și materiale de bună calitate conduce implicit la creșterea progresivă a acestor cheltuieli, care însă se materializează și în creșterea producției, dar și a veniturilor societății

Tabelul nr. 12

Structura cheltuielilor de exploatare

-mil RON-

Costurile de exploatare a societății au crescut în cei 3 ani pe fondul creșterii prețurilor la materiile prime și la utilități, dar și la pe fondul creșterii cheltuielilor cu salariile personalului angajat , această creștere fiind compensată de creșterea producției marfă și a veniturilor din exploatare.

Principalele categorii de materii prime și materiale sunt :

a) hrana pentru animale (furaje verzi, furaje diverse, rădăcinoase, porumb boabe}

b) semințele necesare cultivării terenurilor (lucernă)

c) îngrășăminte (pentru pășuni și terenuri cultivate)

d) medicamente necesare pentru tratamentele animalelor

e) materiale de filtrare( tifon, alte materiale)

2.5.2 Analiza costului unei unități de produs

Progresul continuu al factorilor de producție este influențat și influențează la rândul său costul unei unități de produs.

Costurile pe unitatea de produs au fost influențate de creșterea costurilor la materii prime și materiale, de cele ale utilităților (pe fondul creșterii permanente a cheltuielilor cu energia, gazele, etc) și a creșterii fondului de salarii în structura prețului de cost pe produs.

Tabelul nr. 13

Structura costului de producție pentru o unitate de produs principal

-RON-

2.5.3. Analiza prețurilor unitare ale producției

Datorită fluctuațiilor pieței laptelui, prețul acestuia este permanent ajustat conform acestora.

Tabelul nr.14

Evolutia prețurilor unitare ale producției

-RON-

În anul 2007 prețul pe litrul de lapte de vacă a înregistrat o creștere mai mare decât prețul pe kg al cărnii de taurine.Acesta a avut o creștere în 2006 față de 2005 de 4,3% și în 2007 față de 2007 cu 29.16%.

2.5.4. Evoluția profitului, a cheltuielilor și a veniturilor

Analiza structurală a profitului urmărește stabilirea contribuției diferitelor tipuri de rezultate la modificarea totală, precum și punerea în evidență a schimbărilor intervenite pe elementele componente.(vezi anexa 3, tabel 3).

Din analiza datelor financiare ale societății AGROINDUSTRIALA PANTELIMON reiese faptul că societatea a cunoscut un trend ascendent în perioada 2005-2007.

Principalii indicatori economico-financiari ai societății, venituri totale, cheltuieli totale, profit brut și profit net au cunoscut o evoluție crescătoare.

Se menționează faptul că, în totalul profitului brut, ponderea cea mai mare o are profitul realizat din exploatare pe fondul creșterii capacității de producție și a producției marfă realizată, dar pe fondul scăderii rezultatelor financiare ca urmare a creșterii imobilizărilor de fonduri în stocuri (de materii prime și materiale) și a lipsei de plasamente financiare.

Trendul ascendent al principalilor indicatori este cu atât mai important, pe fondul creșterii competiției pe piață internă în producția de lapte, dar și pe fondul condițiilor climaterice din anul 2007, condiții ce nu au favorizat sub nici o formă activitatea desfășurată atât în agricultură, cât și în industria alimentară.

2.6. Analiza indicatorilor de bonitate

Indicatorii de solvabilitate și de lichiditate prezentați în tabelul 4 anexa 3 ne arată că societatea are un grad de îndatorare mare, ceea ce demonstrează că datoriile sunt mai mari decât total pasiv.

Indicii de lichiditate generală și imediată nu au valori foarte mari pentru că ponderea activelor circulante în total pasiv este relativ mică, fapt ce se va păstra și în perioada imediat următoare, ca urmare a faptului că produsul finit laptele nu poate fi stocat, el livrându-se imediat după obținere.

Indicatorii de solvabilitate ne demonstrează că perioada medie de achitare a datoriilor se cifrează la o medie de cca 116 zile, iar cea de recuperare a creanțelor de peste 290 zile.

Indicatorii de rentabilitate financiară:

marja profitului este într-o continuă creștere de la 14.69% în 2005 la 16.58% în 2007

rata rentabilității financiare cunoaște de asemenea un trend crescător de la 10.43 % la 18.61 %

rata rentabilității activelor totale este foarte bună , cunoaște o creștere de la 31.17% la 55.09% ceea ce denotă o utilizare eficientă a activelor totale a societății iar rata rentabilității financiară certifica un trend financiar bun al societății în cauză.

Indicatorii de bonitate prezentați conduc la concluzia generală că societatea a parcurs un drum ascendent îmbunatățindu-și performanțele financiare de la an la an.

2.7. Analiza SWOT a societății

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.

Capitolul III

Prognozarea eficientă a producției de lapte

Prognoza prevede desfășurarea în timp a unui fenomen, a unui proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariția și evoluția; prevedere a valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent.

Printr-o prognoză a eficienței economice a producției laptelui, se urmărește monitorizrea și analizarea, se elaborează și utilizează modele economico-matematice pentru proiecția formării și utilizării produsului intern brut, și se determină eficiența utilizării factorilor de producție la nivel macroeconomic.

3.1. Proiectarea producției de lapte de vacă și a gradului de folosire a capacitățiilor de producție în perioada 2008-2010

Pentru a prognoza producția de lapte de vacă și gradul de folosire a capacitățiilor de producție în perioada 2008-2010, vom utiliza metoda regresiei.

Metoda regresiei este folosită pentru a caracteriza forma și sensul legăturii dintre variabile.

Metoda regresiei trebuie să ne conducă la obținerea unei expresii analitice a unei funcții de regresie care sintetizează forma și sensul variației lui y sub influența factorului x (sau a factorilor luați în considerare).

Tabelul nr 16

Estimarea producției de lapte

– hectolitri-

Prognoza prin metoda ecuației de regresieȘ

Producția(y) este dependentă de timp( x) deci : y= f(x)

Tendința de +/-( y’) este reprezentată de relația y’= a+b*x

unde: a= producția medie pt 2005-2007

b= +/- la producția de lapte 2008-2010

Se utilizează sistemul de ecuații: na+b∑ x = ∑ y cu condiția : ∑ x=0 n=3

A x+b∑ x2= ∑ xy

Dacă : ∑ y = 52876

∑ xy= 2804
∑ x2 =2

Rezultă: 3a +0=52876 unde a= 17625

0+2b =2804 b = 140

Producția prognozată : Y2008 =17625+1402*2= 20429

Y2009 =17625+1402*3= 21831

Y2010 =17625+1402*4= 23233

Gradul de utilizare 2008 20429/25000=0,817

a capacităților de procesare : 2009 21831/25000=0.873

2010 23233/25000=0,929

Datorită faptului că producția de lapte de vacă este determinantă în activitatea societății, rezultatele financiare fiind influențate în mod direct de evoluția acesteia, prognoza cheltuielilor de exploatare, a veniturilor din exploatare cât și a profitului brut din exploatare se vor calcula în funcție de evoluția acesteia, prin metoda indicilor.

3.2. Proiectarea cheltuielilor de exploatare

Pentru a prognoza cheltuielile din exploatație vom utiliza metoda indicilor.

Indicii reprezintă o categorie specială a indicatorilor statistici cu ajutorul cărora se măsoară variația medie relativă a fenomenelor sociale și economice în timp și în spațiu sau în raport cu un alt nivel, considerat ca nivel de bază sau etalon.

Prin definiție, orice indice se obține prin raportarea între ele a două niveluri absolute ale aceluiași fenomen sau grup de fenomene.

Unul dintre niveluri reprezintă volumul fenomenului din perioada considerată ca bază de raportare.

Nivelul ales ca bază de comparație trebuie să fie un nivel normal din dezvoltarea fenomenului cercetat, un nivel care să aibă o semnificație deosebită (să reprezinte o anumită etapă sau treaptă de dezvoltare ), în așa fel încât să justifice alegerea lui ca etalon în analiza statistică.

Tabelul nr.17

Estimarea cheltuielilor de exploatare

-RON-

I=

I= 1,05

X2008 = X2007 * I = 141198 * 1,05= 148257

X2009 = X2008 * I = 148257* 1,05 = 155663

X2010 = X2009 * I = 155663* 1,05 = 163446

Se apreciază că în anul 2008, cheltuielile de exploatare vor crește cu 5% față de anul precedent, 2007, creșterea fiind datorată creșterii producției de lapte prognozată pentru anul 2008, în valoare de 20429 RON.

În anul 2009 se va înregistra o creștere de de 5% față de anul 2008, aceasta fiind datorată prognozei producției de lapte pe 2009.

În ultimul an de prognoză, creșterea va fi de 5% față de anul 2009, se observă astfel o creștere constantă pe parcursul celor trei ani estimați. O creștere constantă oferă întreprinderii o stabilitate economică.

3.3Estimarea cheltuielilor cu forța de muncă

Componența importantă a cheltuielilor de exploatare o reprezintă cheltuielile de personal privind salariul mediu brut. Ținând cont de creșterile salariale din ultima perioadă precum și de indicele de creștere de 1.1% pe an, vor rezulta următoarele date:

Tabelul nr.18

Estimarea cheltuielilor cu forța de muncă

-salariați-

De menționat faptul că indicele de creștere a prețurilor la bunurile de consum este de 10%, conform informațiilor prelucrate pe Internet de la [NUME_REDACTAT] de Statistică.

3.4. Proiectarea veniturilor din exploatare

Pentru a prognoza veniturile din exploatatie vom utiliza metoda indiciilor.Indicii reprezintă o categorie specială a indicatorilor statistici cu ajutorul cărora se măsoară variația medie relativă a fenomenelor sociale și economice în timp și în spațiu sau în raport cu un alt nivel, considerat ca nivel de bază sau etalon.

Prin definiție, orice indice se obține prin raportarea între ele a două niveluri absolute ale aceluiași fenomen sau grup de fenomene. Unul dintre niveluri reprezintă volumul fenomenului din perioada considerată ca bază de raportare.

Nivelul ales ca bază de comparație trebuie să fie un nivel normal din dezvoltarea fenomenului cercetat, un nivel care să aibă o semnificație deosebită (să reprezinte o anumită etapă sau treaptă de dezvoltare ), în așa fel încât să justifice alegerea lui ca etalon în analiza statistică.

Tabelul nr. 19

Estimarea veniturilor din exploatare

-RON-

I=

I= 1,05

X2008 = X2007 * I = 182357 * 1,05 = 191474

X2009 = X2008 * I = 191474* 1,05 = 201048

X2010 = X2009 * I = 201048 * 1,05 = 211101

Veniturile estimate pentru cei trei ani prognozați au înregistrat o creștere constantă de 5%, în perioda estimată, creștere ce duce la o majorare a profitului în următorii ani, lucru urmărit de orice întreprindere.

3.5. Proiectarea profitului brut din exploatare

Pentru a aprecia profitul brut din exploatare, vom scădea din veniturile estimate, cheltuielile prognozate.

Tabelul nr.20

Estimarea profitului brut

-RON-

Profit = Venituri – Cheltuilei

P2008 = 191474-148257=43217

P2009 = 201048-155663=45385

P2010 = 211101-163446=476555

Prin prognozarea profitului brut, estimăm o creștere constantă a acestuia de 5% ceea ce va conduce la atingerea scopului urmărit de întreprindere, oferindu-i posibilitatea ca în următorii ani să poată investi din surse proprii în retehnologizare.

Se menționează faptul că în calculele privind prognoza producției de lapte de vacă, a capacităților de producție, a cheltuielilor de exploatare și a profitului brut nu s-a luat în calcul eventuala influență a costurilor rezultate din posibilele creșteri ale prețurilor la carburanți, energie, gaze, alte utilități, precum și de influența EUROCIP în perioada luată în analiză .

Concluzii și propuneri

Odată cu aderarea țării noastre la [NUME_REDACTAT], întreaga economie a trecut și trece în continuare prin transformări importante. Agricultura, și mai ales sectorul de creștere a animalelor, cunoaște ample schimbări necesare aderării țării noastre la normele [NUME_REDACTAT].

În elaborarea [NUME_REDACTAT] Comune sunt avute în vedere caracterul special al activității agricole, ce rezultă din structura socială a agriculturii și din discrepanțele structurale și naturale care se manifestă în diferitele regiuni în care se practică agricultura; necesitatea de a opera treptat modificările ce se impun și, mai ales, faptul că în statele membre ale UE agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei.

În momentul integrării, impactul prețurilor agricole asupra consumatorilor din țara noastră va fi mai mic decât impactul asupra producătorilor.

Cu excepția prețului la ouă și băuturi alcoolice, care vor scădea în timp, celelalte produse agroalimentare vor înregistra creșteri de prețuri. Media majorării nu va fi însă foarte mare, sub 2%, consideră specialiștii [NUME_REDACTAT].

Din punct de vedere sociologic se poate preconiza deja faptul că pierderile reale imediate de venit vor fi resimțite îndeosebi pentru două tipuri de familii: cele mai sărace și de cele urbane, care nu produc alimente pentru consum propriu.

Pentru a beneficia din plin de avantajele aplicării principiilor [NUME_REDACTAT] Comune, după integrare, pentru agricultura țării noastre se impun:

reducerea numărului de locuitori ocupați în agricultura, asigurarea de alternative de ocupare și surse de venit;

crearea de exploatații economice viabile, reducerea gradului de fragmentare a exploatării fondului funciar;

dezvoltarea infrastructurii și a unor servicii specifice zonelor rurale;

creșterea capacității administrativ – instituționale de atragere de surse și de valorificare a resurselor locale.

Începând din 2004 și până în 2007, producătorii de lapte au beneficiat de o primă la produsele lactate, acordată pe an civil, pe exploatație și pe tonă de cantitate individuală de referință. Prima pentru produsele lactate pentru anii civili 2006 și 2007 este de 24,49 euro pe tonă. O nouă înscriere pentru a obține cotă de lapte, se va mai putea face doar în 2009, din cota de rezervă de stat care se va creea; până atunci, se mai poate obține cota, doar prin cumpărare de la cei care vând.

Cota de lapte nu poate fi depășită, orice eventuală depășire, fiind penalizată. De asemenea, fermierul este obligat să realizeze minim 70% din cota primită.

În cazul nerealizarii cotei, diferența de 30% este preluată de stat în rezervă națională și distribuită altor fermieri.

Cota de lapte atribuită României în cadrul UE este de 3.245 milioane tone (din care, 1964 milioane tone pentru vânzări directe și 1093 milioane tone pentru procesare). Livrarea laptelui de la producător la consumator, în cadrul cotei de lapte, se realizează doar pe bază de documente.

În condițiile prezentate SC AGROINDUSTRIALA PANTELIMON SA trebuie să întreprindă un set complex de măsuri care să-i asigure stabilitatea și continuitatea producției, păstrarea furnizorilor și clienților tradiționali precum și creșterea cifrei de afaceri și implicit a profitului brut :

1. Continuarea procesului de retehnogizarea capacităților de productie prin :

surse proprii prin repartizarea la fondul de investiții a nei cote importante din profitul net obținut sau prin aportul acționarilor

surse atrase: contractarea de credite bancare, dar numai după o selectare atentă și profesională a ofertei băncilor privind creditarea societatilor cu profil agricol. Se constată, în ultimii 2 ani, tendința băncilor de orientare spre creditarea sectorului agricol și de industrie alimentară.

2. Definirea unei politici coerente de promovare a produsului finit prin metode de promovare moderne de marketing precum și de identificare de noi clienți privind distribuirea produsului finit prin :

formarea unui birou de Marketing și angajarea unui specialist în domeniu care prin tehnicile specifice de promovare să creeze și să promoveze o noua imagine societății;

acțiuni de reclamă la nivel local și național .

3. Întreprinderea de acțiuni privind crearea unui sistem informatic adecvat cerințelor actuale prin:

angajarea unui specialist în domniul tehnicii de calcul

crearea unei rețele de calculatoare care să permită obținerea de informații rapide.

Accesul la informații corecte și rapide privind situația economico-financiară a societății este o pârghie importantă la îndemăna managementului societății în vederea luării unor decizii rapide și corecte.

4. Trendul ascendent al producției și a profitului estimat în prognoza realizată se poate obține numai printr-o gospodărire judicioasă a resurselor materiale și umane, printr-o politică corectă a raportului de preț calitate a produsului finit, printr-o politică consecvență în ceea ce privește politică de personal, prin fidelizarea personalul angajat printr-o serie de măsuri corespunzătoare cum ar fi :

asigurarea unei creșteri constante a salariului mediu pe funcții și categorii sociale

asigurarea participării la cursuri de pregătire profesională în domeniu pentru personalul de specialite

completarea personalului existent cu specialiști în domeniul Marketing și IT.

Managementul superior al societății trebuie să conștientizeze importanta capitalul uman în îndeplinirea obiectivelor strategice dorite a fi realizate.

5. Prin obținerea laptelui în ferme proprii, de vaci de rasă, prin folosirea de utilaje mai moderne de muls, filtrare, depozitare, transport se poate prognoza un nivel ridicat de competivitate cu cel al produselor de pe piața regională.

Trebuie înțeles faptul că, în țara noastră, există încă un potențial neexploatat al pieței naționale destul de mare, care se va integra încet, dar sigur, în piață europeană și este cert că, începând cu 2007, a început integrarea pe piața internă a unor mari producători.

Anexa 1

Tabelul nr.1

Efectivele de vaci si producțiile de lapte

Anexa 2

Tabelul nr.1

Programul de dezvoltare a sectorului vaci de lapte

EURO

EURO

EURO

Tabelul nr.2

Evoluția capitalului social al societății:

– RON-

Anexa 3

Tabelul nr .1

Analiza dinamicii activelor totale

-RON-

Tabelul nr . 2

Evoluția cheltuielilor și veniturilor în perioada 2005-2007

-RON-

Tabelul nr.3

Profitul brut și net obținut de SC [NUME_REDACTAT] SA

-RON-

Tabelul nr.4

Indicatori de bonitate

– ( % ) –

Anexa 4

[NUME_REDACTAT], Aurel – Reprezentarea și apărarea intereselor agricultorilor, Ed. Augusta, Timișoara,2005

Davidovici,  Ioan – Tratat de economia agriculturii, Ed. Expert, București, 2004

Dăianu, D. – România și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Iași, 2002

Gavrilescu, D. – Economie agroalimentară, Ed. Expert, București, 2000

Iacob, [NUME_REDACTAT] – Valea muntelui-Dezvoltarea economică în contextul integrării europene, Ed ACTIV, Bacău, 2005

Isfănescu , Aurel – Analiza economico – financiară ,Ed ASE, București 2000

Iordache ,Florea – Modele și strategii ale integrării României in [NUME_REDACTAT], Ed. [NUME_REDACTAT], INCE, 2002

Manoleli, D. – Ierarhizarea prioritățiilor de dezvoltare agricolă și rurală din România.Influențele noii reforme a [NUME_REDACTAT] Comune, [NUME_REDACTAT] din România, Studii de impact PAIS II, 2004

Miron, Dumitru – Economia integrării europene, Ed. ASE, București, 2001

Popescu,Gabriel – Politici agricole.Acorduri europene.Ed., Economică , 1999

Robu, Vasile – Analiza economico-financiară, Ed. ASE, București, 2006,

Vincze, Maria – [NUME_REDACTAT] in Transition from [NUME_REDACTAT] to the [NUME_REDACTAT] Policy, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], CIDE, Nr 6, 2006

Zahiu, Letiția – [NUME_REDACTAT] Europene sub impactul [NUME_REDACTAT] Comune, Ed. Ceres,București,2006

Zahiu, Letiția – Structurile agrare și viitorul politicilor agricole, Ed. Economică, București, 2003

***Chestionar efectuat in anul 2000 de Ferma SC [NUME_REDACTAT] SA

***Comunicat de presa al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT],04.03.2008

***Deaconescu, Dinu – Restructurarea piețelor principalelor produse agroalimentare, [NUME_REDACTAT] Române ESEN

*** Evaluarea politicilor agricole: România, O.C.D.E., 2000

*** [NUME_REDACTAT] Carmen : Agri-food economy in Romania : loss on internal and external competitivness, [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT], nr.3-4/2001, [NUME_REDACTAT]

*** [NUME_REDACTAT]: "Participarea agriculturii la îndeplinirea criteriului economic al aderarii României la UE", "Economistul", Supliment "Economie teoretica si aplicata", nr. 241

***Restructurarea piețelor principalelor produse agroalimentare, [NUME_REDACTAT] Române ESEN

*** Sectorul agroalimentar din România într-o perspectivă europeană, ECSSD Sectorul de [NUME_REDACTAT] Socială și de Mediu, Studiul nr.39, [NUME_REDACTAT], Iunie 2005

*** Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii și alimentației din România, [NUME_REDACTAT] Pădurilor și [NUME_REDACTAT], mai 2004

Surse internet:

www.apia.ro

www.consumatoronline.ro

www.farmsanctuary.org

www. ferma.ro

www.infolapte.ro

www.inss.ro

www.madr.ro

www.mili.ro

www.rompres.ro,