Procesul Tehnologic de Forare a Sondei

CUPRINS

1.INTRODUCERE

1.SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

1.1 DEFINIRE

1.2 IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU ÎN SECTORUL INDUSTRIAL

1.3 ASPECTE DE MEDIU

2.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPREA MEDIULUI

2.1 DEFINIRE ȘI OBIECTIVE

2.2 ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR DE MEDIU

2.3 ALEGEREA INDICATORILOR PENTRU EVALUAREA PRFORMNȚELOR DE MEDIU

2.4 REVIZUIREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EVALUĂRII PERFORMANȚELOR DE MEDIU

3.MANAGEMENTUL RISCULUI DE MEDIU

3.1 NOȚIUNEA DE RISC

3.2 ETAPELE PROCESULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU3.3IDENTIFICAREA RISCURILOR

3.4 EVALUAREA RISCURILOR

3.5 IDENTIFICAREA OPORTUNITĂȚILOR REDUCERII RISCULUI

4. MONITORIZAREA MEDIULUI

4.1 NOȚIUNEA DE MONITORIZARE

4.2 MONITORIZAREA MEDIULUI PE PERIOADA DE REALIZARE A SONDEI

4.3 MONITORIZAREA MEDIULUI PE PERIOADA DE EXPLOATARE A SONDEI

4.4 MONITORIZAREA MEDIULUI PE PERIOADA DE POSÎNCHIDERE A SONDEI

5.DESCRIEREA SOCIETĂȚII

5.1 SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII

5.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

5.3 ASPECTE JURIDICE REPREZENTATIVE

5.4 OBIECT DE ACTIVITATE-PRINCIPALELE PRODUSE ȘI ACTIVITĂȚ

6.PROCESUL TEHNOLOGIC DE FORARE AL SONDEI

6.1 CATEGORII DE MATERIALE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE FORAJ

6.2 FORAREA PROPRIU-ZISĂ

7.DESCRIEREA ȘI REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR

7.1 SOL ȘI SUBSOL

7.2 POLUAREA ATMOSFERICĂ

7.3 APA SUBTERANĂ

7.4 ZGOMOTUL ȘI VIBRAȚII

7.5 BIODIVERSITATEA

7.6 DEȘEURI

8.RECOMANDĂRI PRIVID OPTIMIZAREA

9.CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

9.1 CONCLUZII FINALE

9.2 CONTRIBUȚII PERSONALE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Preocupările pentru protecția mediului natural s-au facut resimțite înca de la sfârșitul secolului al XIX-lea , când s-a facut tranziția de la altitudinea de admirare pasivă a frumuseții naturii la cea activă de acționare pentru protecția ei si de prevenire a exploatării abuzive a bogățiilor naturale.

Scopul politicilor noastre de mediu il constituie asigurarea unui mediu curat pentru sănătatea țarii și a locuitorilor cât și oprirea deteriorării mediului pentru o asigurarea unei creșteri economice regenerative si inovative, spre binele generatiilor actuale si viitoare.De cele mai multe ori vorbim despre impactul omului asupra mediului ,omul depașind cu mult sfera poluarii.Există o serie de surse majore de deteriorare ca urmare al activitații mediului.Prin acțiuniile lui omul a schimbat infațișarea naturii, tot omului ii revine indatorirea de a repara tot răul distrus.

In vederea aplicarii acestor principii, au fost concepute sistemele de management ale protecției mediului prin care se urmarește asigurarea funcționalitații și aplicarii continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu , precum și conformarea cu obiectivele si țintele de mediu ajutand organizațiile să administreze activitatea lor de management,produselor si servicilor pentru atingerea obligațiilor și performanțelor de mediu.

Prin această lucrarea se încearcă măsurarea eficienței activității unei societăți, luând în considerare evoluția , ci și impactul produs de aceasta asupra mediului.

1.SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

1.1.DEFINIRE

ISO 14.001 este un standard de management de mediu creat de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) în septembrie 1996.Pune bazele unui sistem de management de mediu la nivel mondial cu scopul autoevaluarii sau certificarii.ISO 14.001 preia câteva principia de baya de la ISO 9000, si anume modelul de Planificare-Executare-Verificare-Corectare ( in engleză Plan-Do-Check-Act,PDCA).

Standardele din familia ISO 14000 acoperă o paletă de cinci direcții de acțiune:

Sisteme de management de mediu,

Audit de mediu,

Evaluarea protecției comunităților umane față de activitățile industriale cu impact negativ,

Clasificarea din punct de vedere al politicii de mediu,

Evaluarea ciclurilor de viață al produselor și serviciilor.

Ghidul de utilizarea, oferit de ISO 14000, prevede cerințe cu privire la integrarea managementului de mediu în structura generală a managementului organizației. Aplicarea concretă a acestuia se face în funcție de politica de mediu adoptată de organizație.Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru ținerea sub control a impactului proceselor organizației în ansamblu, asupra mediului.

Pe plan internațional există două scheme de certificare a unui SMM : ISO 14001 și EMAS – EU ECO –Management and Audit Scheme, care sunt folosite de tot mai multe companii ca recunoaștere a faptului că sistemul de management de mediu pe care l-au implementat întrunește cerințele general acceptate ale acestor scheme de certificare . ISO 14001 și EMAS, au rolul de a ghida companiile pe drumul către atingerea scopurilor și obiectivelor propuse, și sunt proiectate astfel încât să ofere suficientă flexibilitate la implementare pentru companii de orice mărime.[1;2].

1.2.IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU IN SECTORUL INDUSTRIAL

In numeroase țari implementarea sistemelor de management de mediu, deși o acțiune voluntară a reușit prin beneficile financiare obținute (identificarea zonelor ce pot aduce economii, marirea eficenței producției ,gasirea de noi piețe),dar și prin creșterea credibilitații in obținerea de credite bancare , in atragerea investitorilor și a beneficiarilor.

Adoptarea si implementarea intr-un mod sistematic a unui ansamblu de tehnici pentru managementul de mediu in conformitate cu standardele ISO 14.001 pot contribui la obținerea unor rezultate optime în beneficiul intreprinderii.Deja la sfarșitul anului 2000 in 76 de state din lume erau certificate după ISO 14.001, conform ISO World 13.368 societați.

Componentele unui Sistem de Management de Mediu complet proiectat pentru industrie ar trebui să includă următoarele elemente :

Angajamentul companiei la cel mai înalt nivel;

Politica de mediu a companiei;

Evaluarea impactului asupra mediului;

Consultarea și implicarea comunității;

Indicatori de performanță ai companiei;

Programul de management de mediu;

Documentația și înregistrările de sistem;

Proceduri operaționale și pentru situații de urgență;

Structura responsabilitățiilor și modul de raportare;

Instruire, conștientizare și competență;

Impactul asupra mediului, conformarea cu cerințele legale și auditurile pentru analiza performanței de mediu;

Monitorizarea și măsurarea emisiilor și a performanței de mediu.

Fig.1.1 Modelul Sistemului de Management de Mediu [3].

Performanțele de mediu bune realizate printr-un management de mediu adecvat oferă un instrument de marketing și pot atrage mai mulți clienți. Firma va fi mai bine plasată pe

piață fiind capabilă să răspundă cererii crescânde de informații a furnizorilor privind

performanța de mediu. O certificare a SMM poate ajuta și oferi asigurări referitoare la

activitatea firmei pentru posibilii parteneri în fuziuni de afaceri sau joint-venture și pentru

autorități.

Pe lângă avantaje trebuie avute în vedere și posibilele piedici care se pot apărea la

implementarea unui SMM.

Tabel 1.1Avantaje ale implementării unui SMM

Durata medie de realizare a proiectului de SMM este de 24 de luni. Implementarea unui SMM poate fi un proces costisitor mai ales pentru intreprinderile mici și mijlocii. Costurile asociate cu implementarea ISO 14000 sau EMAS implică în primul rând resursele umane necesare în faza inițială a dezvoltării sistemului. Se estimează la un om zi pe angajat

timpul pe angajat necesar pentru a implementa SMM. Costurile de consultanță, auditare și certificare sunt și ele mari. Din acestă cauză, aceste standarde pot

impune bariere de intrare, în special pentru intreprinderile mici și mijlocii. Trebuie însă

menționat și faptul că timpul de recuperare a investiției este în general de 14 luni, iar în

unele cazuri este mult mai scurt.

Având aceste caracteristici și fiind un proces ciclic (reprezentat în figura 1.1), SMM

se constituie într-un instrument util în a ajuta firmele să-și administreze, să măsoare și săși

îmbunătățească operațiunile de mediu. Modul în care SMM poate fi implementat diferă

de la o intreprindere la alta. Caracteristicile diferitelor organizații, cum ar fi tipul de

firmă, mărimea, natura și complexitatea activităților sale, produsele și serviciile realizate,

determină o anumită structură a sistemului de management de mediu implementat[4].

1.3 ASPECTE DE MEDIU

Organizațiile își vor elabora proceduri pentru identificarea aspectelor de mediu și impacturilor de mediu asociate astfel încât să se poată stabili obiectivele și țintele de mediu încă din faza de planificare.

Aspectele de mediu, care pot fi controlate și influențate de organizație și pot avea un impact important asupra mediului, se regăsesc sub denumirea de ASPECTE SEMNIFICATIVE DE MEDIU. Procedura trebuie să prezinte modul de identificare și criteriile de evaluare a aspectelor de mediu, astfel încât să fie stabilite acele aspecte care sunt semnificative și determină impacturi de mediu semnificative, care pot fi reale sau potențiale, pozitive sau negative.O altă solicitare a standardului este ca organizația să se asigure că aspectele semnificative de mediu stau la originea stabilirii obiectivelor de mediu. Informațiile referitoare la aspectele de mediu trebuie să fie actualizate periodic.

Această procedură este de fapt cheia întregului SMM, deoarece aspectele semnificative de mediu sunt cele care trebuie luate în considerare atunci când se formulează obiectivele de mediu, care se oglindesc de fapt și în politica ecologică a organizației.

Organizațiile care nu dispun încă de un SMM trebuie să pornească în această direcție prin efectuarea unei analize inițiale de mediu (AIM).

Analiza inițială de mediu nu este o solicitare clar definită a standardului SR EN ISO 14001. Din acest motiv ea nu este o parte a sistemului care să poată fi auditată, dar este calea de abordare vitală pentru stabilirea obiectivelor și țintelor de mediu.

Prin AIM se stabilește cum și unde se situează organizația în raport cu mediul. În efectuarea AIM se au în vedere:

Prevederile si reglementarile legale;

Identificarea aspectelor semnificative de mediu;

Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente;

Evaluarea acțiunilor întreprinse în urma investigarii incidentelor anterioare.

Scopul de bază al AIM este acela de a nu se omite nici un aspect de mediu important al organizației, ca fundament pentru stabilirea SMM.

AIM identifică aspectele semnificative de mediu asociate activităților, serviciilor și produselor și nu evaluează detaliat ciclul de viață al acestora.Controlul și influența asupra aspectelor de mediu asociate produselor diferă semnificativ în funcție de poziția pe piață a firmei. Un contractant sau un furnizor poate avea o influență relativ slabă, în timp ce organizația responsabilă de proiectarea produsului poate modifica sensibil aspectele de mediu, prin schimbarea de exemplu a unei singure materii prime. Deși organizațiile pot avea un control limitat asupra utilizării și eliminării produsului, se recomandă totuși, în măsura posibilului, ca acestea să aibă in vedere proceduri de manipulare și eliminare corespunzătoare.

Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu, AIM va lua in considerare o serie de factori precum:

emisii în aer;

efluenți în apă;

managementul deșeurilor;

poluarea solului;

impactul asupra comunității;

utilizarea materiilor prime și a resurselor naturale;

alte aspecte de mediu locale;

analiza ciclului de viață a produsului;

analiza matricei efectelor de mediu;

activități anterioare și planificate pentru viitor;

operarea normală și anormală (pornire, oprire, schimb de noapte etc.);

incidente / accidente ecologice.

Conform ISO 14004, identificarea aspectelor de mediu este un proces dinamic care

determină impacturile trecute, prezente, reale și potențiale asupra mediuci un aspect de mediu important al organizației, ca fundament pentru stabilirea SMM.

AIM identifică aspectele semnificative de mediu asociate activităților, serviciilor și produselor și nu evaluează detaliat ciclul de viață al acestora.Controlul și influența asupra aspectelor de mediu asociate produselor diferă semnificativ în funcție de poziția pe piață a firmei. Un contractant sau un furnizor poate avea o influență relativ slabă, în timp ce organizația responsabilă de proiectarea produsului poate modifica sensibil aspectele de mediu, prin schimbarea de exemplu a unei singure materii prime. Deși organizațiile pot avea un control limitat asupra utilizării și eliminării produsului, se recomandă totuși, în măsura posibilului, ca acestea să aibă in vedere proceduri de manipulare și eliminare corespunzătoare.

Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu, AIM va lua in considerare o serie de factori precum:

emisii în aer;

efluenți în apă;

managementul deșeurilor;

poluarea solului;

impactul asupra comunității;

utilizarea materiilor prime și a resurselor naturale;

alte aspecte de mediu locale;

analiza ciclului de viață a produsului;

analiza matricei efectelor de mediu;

activități anterioare și planificate pentru viitor;

operarea normală și anormală (pornire, oprire, schimb de noapte etc.);

incidente / accidente ecologice.

Conform ISO 14004, identificarea aspectelor de mediu este un proces dinamic care

determină impacturile trecute, prezente, reale și potențiale asupra mediului ale activităților unei organizații. Acest proces include și identificarea constrângerilor impuse de reglementări, legislație și afaceri care afectează organizația. De asemenea, procesul poate include identificarea impacturilor asupra sănătății și securității persoanelor, precum și evaluarea riscurilor pentru mediu.

Este important de știut că relația dintre aspectele de mediu și impactul asupra mediului este o relație de tip CAUZĂ – EFECT. Exemplu: cauza / aspectul de mediu este deversarea produselor petroliere în rada porturilor, iar efectul / impactul este poluarea apei, plajei, afectarea faunei.

Identificarea aspectelor de mediu și evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat în 4 etape:

ETAPA 1 – Alegerea unei activități, produs sau serviciu.

Selectarea activității, produsului sau serviciului trebuie să fie suficient de cuprinzătoare pentru o examinare semnificativă și suficient de restrânsă pentru a fi bine înțeleasă. În acest scop, se vor elabora diagramele flux tehnologic cu identificarea intrărilor, ieșirilor și a fluxului produselor și subproduselor.

ETAPA 2 – Identificarea aspectelor de mediu ale activității, produsului sau serviciului.

Identificarea unui număr cât mai mare de aspecte de mediu asociate.

ETAPA 3 –Identificarea impacturilor asupra mediului.

Identificarea unui număr cât mai mare de impacturi de mediu reale și potențiale, benefice și nocive care sunt asociate fiecărui aspect identificat.

ETAPA 4 – Evaluarea importanței impacturilor.

Importanța oricărui impact asupra mediului poate varia de la o organizație la alta. Cuantificarea poate ajuta evaluarea [5]

2.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

2.1 DEFINIRE SI OBIECTIVE

Scopul introducerii unui SMM este imbunatațirea performanțelor sale de mediu.In acest context este necesar sa existe instrumente care pot verifica performanțele realizate si să contribuie la corectarea SMM astfel incât sa asigure imbunatațirea continuă a performanțelor de mediu.

În categoria standardelor din grupa 14000 – „Evaluarea performanței de mediu” este elaborat:

ISO 14031 – Evaluarea performanței de mediu – Ghid.

Standardul ISO 14031 este folosit pe plan internațional pentru evaluarea performanțelor de mediu a unei organizații.Acesta a fost conceput pentru ca managementul unei organizații să aibă in vedere permanent informații referitoare la atingerea obiectivelor prin modalități armonizate cu mediul.

Acest standard evaluează atingerea obiectivelor organizației prin respectarea politicilor de mediu si a altor criterii stabilite de catre managementul organizației.In cazul organizațiilor care nu au un sistem de management al mediului implemenatarea standardului urmarește identificarea caracteristicilor mediului, selectarea acelor aspecte mai importante, adoptarea unor criterii de  performanță și orientarea activității organizației către respectarea acestor criteria.

O organizație care are un sistem de management de mediu ar trebui să-și stabilească performanța de mediu în funcție de politică, obiectivele, țintele de mediu și alte criterii de performanță de mediu. Dacă o organizație nu are un sistem de management de mediu, atunci EPM poate fi utilizată la:

– identificarea aspectelor sale de mediu;

– determinarea aspectelor care vor fi considerate importante;

– fixarea criteriilor pentru performanța sa de mediu;

– evaluarea performanței de mediu în funcție de aceste criterii.

Obiective:

O mai bună înțelegere a impactului activității organizației asupra mediului

Raportarea la organizații mai performante din acelați sector de activitate , prin intermediul activității de benchmarking

Identificarea modalităților de folosire a resurselor

Găsirea unor noi modalități mai eficiente de alocare a resurselor

Conștientizarea de către angajați a importanței protecției mediului înconjurător .

Aceste obiective , odată inteplinite , se transformă in beneficii pentru întreprindere.[6]

2.2 ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR DE MEDIU

Standardul ISO 14031 se realizează in patru etape:

Planifică

Execută

Verifică

Acționează

Planifică

Această etapă constă in primul rând in stabilirea unui set de indicatori ce au in vedere caracteristicile importante ale mediului , interesele si criticile de performanță ale organizației.Aceste criterii de performanță sunt atât cele stabilite de managementul organizației, cât si cele reglementate prin legi.

Un alt element al planificării este asigurarea necesarului de resurse, astfel incât organizația să-și realizeze obiectivele.Resursele trebuie sa fie în așa fel obținute si dimensionate, încât să se respecte regulile de protecție a mediului integrate in strategia organizației.

Astfel strategia organizației trebuie sa răspundă următoarelor intrebări:

Ce informații sunt becesare pentru respectarea politicilor de mediu?

Trebuie să aplicăm acest standard tuturor componentelor intreprinderii sau doar anumitor activități?

Care dintre activitățile organizației sunt cele mai bune oportunități de a sprijini protecția mediului?

De câțiindicatori avem nevoie?

Execută

Această etapă constă in colectarea informațiilor despre actizitățile organizației, evaluarea informațiilor si comunicarea rezultatelor.Acest proces de colectare a informațiilor trebuie facut in mod constant , chiar dacă se transformă in rutină.

Calitatea informațiilor este esențială.Acestea trebuie sa fie verificabile, reale și complete.graficele si histogramele reprezintă un real sprijin in analiyare informațiilor.

Cele mai importante aspecte de luat in seamă după interpretarea rezultatelor sunt: diferențele dintre rezultatele obținute și cele planificate, trendul organizației in ceea ce privește protecția mediului, posibilele reduceri de costuri, oportunitați si recomandări privind performanțele de mediu in activitatea viitoare.

Verifică și acționează

Aceste etape pot fi studiate impreună, întrucât sunt interconectate.Rezultatele privind activitate organizației trebuie analizate periodic și comparate cu obiectivele propuse.Astfel se poate asigura o îmbunătațire permanentă a activității, conform principiilor managementului total al calității si se pot identifica noi oportunități de reducere a poluării.[7]

2.3 ALEGEREA INDICATORILOR PENTRU EVALUAREA PERFORMANȚELOR DE MEDIU.

Indicatorii pentru evaluarea performanței de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie aleși încât sa constituie un mijloc de prezentare cantitativă sau calitativă a datelor sau informațiilor intr-o formă mai utilă si ușor de ințeles.Aceștia trebuie să ajute la transformare datelor relevante ininformații succinte care sa refclete eforturile conducerii de a influența performanța de mediu a organizației, acțiunile acesteia sau starea mediului.

Numărul I.E.P.M. relevanți trebuie sa fie suficient de mare, accesibil si să reflecte natura si dimensiunile acțiunilor organizației.In funcție de I.E.P.M., aleși vom putea determina si datele relevante ce trebuiesc folosite.Pentru ușurință pot fi folosite date deja existente, colectate de organizație sau de către alții.I.E.P.M. pot fi exprimați sub formă de marimi directe sau relative, precum și ca informații clasate.de asemenea ei pot reprezenta valori acumulate sau ponderate.Insumarea sau ponderea trebuie facută cu f’grija pentru a se asigura verificabilitatea, consistența, comparabilitatea si claritatea acestora.

2.4 REVIZUIREA ȘI ÎMBUNĂTAȚIREA EVALUĂRII PERFORMANȚEI DE MEDIU

EPM a unei organizații și rezultatele acesteia trebuie revizuite periodic pentru a identifica ocaziile favorabile de îmbunătățire. O astfel de revizuire poate contribui la acțiunile conducerii de îmbunătățire a performanței conducerii și a acțiunilor organizației și poate avea ca rezultat îmbunătățirea condiției mediului.

Etapele de revizuire a EPM și rezultatele sale pot include inventarierea:

eficienței costurilor și beneficiilor realizate;

progresului efectuat pentru a îndeplini criteriile de performanță de

mediu;

oportunității indicatorilor aleși pentru EPM;

surselor de date, metodelor de strângere a datelor și calității datelor.[7]

3. MANAGEMENTUL RISCULUI DE MEDIU

3.1 NOȚIUNEA DE RISC

Riscul de mediu este rezultatul interacțiunii dintre activitațile umane si mediul.

Riscurile de mediu pot fi incadrate in doua categorii:

a) Risc pentru mediu care vizează:

Flora si fauna;

Sănătatea si bunăstarea economică a oamenilor;

Bunăstarea socială si culturală a oamenilor;

Resursele de apă, aer și sol.

b) Risc pentru organizație, din punct de vedere al problematicii de mediu, această categorie include:

Riscul neconformarii cu legislația si criteriile existente sau viitoare;

Pierderiile afaceriilor pe care organizațiile le inregistrează;

Scăderea reputației firmei;

Posibilitatea desfășurarii activitațiilor operaționale si de dezvoltare.

Managementul riscului de mediu furnizează un set formal de procese care fundamentează adoptarea deciziilor privind mediul și spijină decidentul in demersul de minimizare a nivelului de incertitudine.M.R.M. poate aduce beneficii directe pentru fiecare organizație , prin îmbunătațirea informatiilor disponibile.Astfel , managementul riscului de mediu poate:

Reduce cheltuielile și adaugă valoare;

Minimizarea expunerii organizației la riscuri;

Creșterea probabilitații , continuarii in condiții normale a activitații și obținerii de noi avize și autorizații;

Demonstararea mai simplă în conformitate cu legislația in vigoare;

Îmbunătațirea imaginii și reputației organizației[8]

3.2 ETAPELE PROCESULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI

Riscul reprezintă posibilitatea de materializare a unui eveniment care va include un impact asupra anumitor obiective.Acesta poate fi generat de un eveniment, o acțiune sau absența unei acțiuni, consecințele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale.

Riscul de mediu se poate manifesta sub forma stresorilor generați de activitatea umană genarând efecte adverse asupra mediului precum si degradarea sau pierderea durabilitații.Derularea procesului de managemet al riscului necesită atât angajamentul și energia decizională a personalului de vârf cât si implicarea angajaților, deoarece aceștia din urmă pot identifica primii un incident, un pericol sau o oportunitate de îmbunătățire.

Aprecierea ricurilor

Fig.3.1 Modelul procesului de management al riscului de mediu

Sursa: www.intermanagement.eu

3.3 IDENTIFICAREA RISCURILOR

Este necesar ca managerii din sectorul public să gestioneze in mod activ nesiguranța care caracterizează evenimentele viitoare, care ar putea împiedica realizarea obiectivelor lor.

Managerii nu mai sunt observatori pasivi ai evenimentelor care le-ar putea afecta activitatea.Identificarea riscurilor se efectuează inițial:

la fondarea entității;

la momentul demarării unui proiect, a unei noi activități sau proces;

la inițierea perfecționării sistemului curent de management financiar si control, astfel la implementarea riscurilor.

Identificarea riscurilor se efectuează prin:

întocmirea unor liste care cuprind sursele/categoriile potențiale de risc;

analiza documentelor/informațiilor/categoriilor potențiale de risc;

analiza documentelor/informațiilor/rapoartelor disponibile;

organizarea sedințelor de lucru formale-utilizând experiența personalului implicat in activitățile curente;

analiza factorilor/mediului extern care ar genera riscuri exogene.

3.4 EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor constă în:

a.existența unui proces structurat de evaluare a binomului probabilitate-impact pentru fiecare risc în scopul:

determinării probabilității (și/sau frecvenței)-probabilitatea se referă la eventualitatea/posibilitatea producerii (frecvența se referă la cât de des se poate produce);

determinării impactului-impactul se referă la toate efectele posibile generate de manifestarea acestuia;

b.calcularea expunerii la risc (valorii riscului);

ca un produs dintre probablilitate și impact;

trebuie să facă distincția între expunerea la risc și toleranța la risc.

c.diferențierea clară a riscurilor inerente de riscurile reziduale:

conștientizarea faptului că diferența dintre acestea este materializată prin activitățile sau instrumentele de control care sunt luate vis-a-vis de riscurile inerente pentru ca aceste riscuri să fie reduse pînă la riscuri reziduale.

prioritizarea riscurilor;

clasificarea riscurilor în ordinea prioritații pentru fiecare obiectiv sau activitate la care se referă.

3.5 IDENTIFICAREA OPORTUNITĂȚIILOR REDUCERII RISCULUI

Oportunitatea reducerii riscului poate fi găsită pe tot parcursul analizei. În procesul de identificare a oportunităților reducerii riscului, pot fi luate în considerare: eliminarea pericolelor, reducerea potențialului consecințelor și reducerea probabilității de producere. Reducerea riscului poate fi adesea rezolvată la costuri mici, însă în anumite situații poate conduce la costuri operaționale sau de capital, substanțiale.

Identificarea oportunitățiilor de reducere a riscului în procesul analitic este legată de probabilitățile de apariție a evenimentului de risc și de probabilul lor impact în evaluarea nivelului riscului. Aplicarea identificării oportunitățiilor pentru reducerea riscului reprezintă o parte a ceea ce este „tratamentul riscului”.[9]

4.MONITORIZAREA MEDIULUI

4.1NOȚIUNEA DE MONITORIZARE

Planul de monitorizare a mediului are ca scop urmarirea calității factorilor de mediu în scopul identificării efectelor pe care le au lucrările de reabilitare asupra mediului in perioada de construcție, precum și după finalizarea lucrărilor.

Acest plan include punctelor care vor fi monitorizate, parametrii care vor fi monitoritați, frecvența de monitorizare.Consultații viitoare cu autoritățiile necesare pentru a agrea frecvența de monitorizare și măsurile necesar a fi implicate ( ex: oprirea lucrărilor, măsuri de diminuare etc.) pentru fiecare tip de impact.

4.2 MONITORIZAREA MEDIULUI PE PERIOADA DE REALIZARE A SONDEI

Pe perioada prevăzută pentru realizarea lucrărilor de foraj, monitorizarea mediului se realizează prin respectarea etapelor prevăzute pentru execuție precum și evacuarea și depozitarea corespunzătoare a deșeurilor rezultate.

In acestă etapă este foarte important să se respecte locațiile prevăzute pentru depozitarea deșeurilor rezultate.Toate operațiile de foraj se execută cu masuri stricte de control, cu respectarea normelor in vigoare și a condițiilor tehnico-economice.Procesul tehnologic se desfășoară numai în incinta careului special amenajat în vederea evitării poluării facorilor de mediu.

Monitorizarea mediului se realizează prin:

urmărirea realizării transportului de deșeuri la locurile stabilite utilizând mijloace auto adecvate, pentru a se elimina posibilitatea deversării deșeurilor in timpul transportului;

asigurarea funcționării în permanență a dotărilor cu rol de protecție a mediului ;

informarea autoritățiilor pentru protecția mediului cu privire la modificările fată de acordul de mediu , sua orice incident care poate avea efecte negative asupra mediului încoljurător;

verificarea permanent a stării de funcționare a tuturor componentelor instalației.[10]

4.3 MONITORIZAREA MEDIULUI ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE

Pentru monitorizarea factorilor de mediu, pe perioada de exploatare , se vor lua următoarele masuri:

stabilirea surselor potențial poluate;

stabilirea cauzelor poluării;

stoparea surselor și eliminarea cauzelor;

monitorizarea aerului prin prelevarea de probe si analizarea acestora;

realizarea unei baze de date în care se poate urmări evoluția concentrației de poluant in timp;

urmărirea producției

Pentru urmărirea poluării mediului in yona de activitate a obiectelor analizate se impune un control periodic prin prelevarea de probe și analiza acestora pentru principalii facori de mediu:APA,AER, SOL.

4.4 MONITORIZAREA MEDIULUI ÎN ETAPA DE POSTÎNCHIDERE

Conform HG 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluăriisolului si subsolului, la încetarea activității cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activității sau a destinației terenului, operatorul economic sau deținătorul de teren este obligat să realizeze investigarea și evaluarea poluării mediului geologic.

Investigarea și evaluarea poluării mediului pentru amplasamant și yonele adiacente parcurg următoarele etape:

analiza și interpretarea datelor existente;

investigarea și evaluarea preliminară.[10]

Investigarea și evaluarea detaliată

Tab.4.1 Plan de monitorizare a mediului

Sursa:S.C.DAFORA S.A.

5.DESCRIEREA SOCIETĂȚII

5.1 SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII

Lider pe piața de foraj din România, DAFORA desfăsoară următoarele activități principale:

Servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale și ape geotermale , lucrări de probe producție și worover, cât și servici de mentenanță și transport pentru echipamentele de foraj;

Servicii de construcții civile și industriale, aeroportuare și de infrastructură.

Figura 5.1 Careul sondei Dafora

Sursa: http://www.dafora.ro

Societatea comercială DAFORA S.A a luat ființă în baza HG Nr. 690/1994 prin reorganizarea Regiei Autonome Romgaz Mediaș. Societate, care există efectiv din anul 1902 a fost, până în 1989, o filială a Companiei Naționale de Gaz.Începând din 1989, a devenit societate cu răspundere limitată, derulând activități de foraj pe piața românească și din străinătate.

După un process de privatizare început în anul 1995,Dafora a devenit societate comercială  pe acțiuni, unicul acționar fiind Fondul Proprietății de Stat, iar în 1998 a devenit o companie privată.

Compania este membră a I.A.D.C. (International Association of Drilling Contractor), a A. C.F.R (Asociația Contractorilor de Foraj din România) și de asemenea a Asociației Camerei deComerț și Industrie Româno-Irakiană (CCIRI).De atunci, Activitatea de foraj s-a aflat intr-o continuă dezvoltare și compania a efectuat lucrări atât în România cât și în străinătate devenind astfel liderul pieței de foraj din România prin lucrăari derulate pentru contractorii străini.

Figura 5.2 Insigna societății

S.C DAFORA S.A face parte din grupul DAFORA, unul dintre cele mai dinamice grupuri care activează cu preponderență în sectorul de petrol și gaze, al construcțiilor, dar și al abatorizării , prelucrării și conservării cărnii din cadrul grupului DAFORA mai făcând parte următoarele companii:S.C. Dafora Ukraina S.R.L., S.C. Condmag S.A., S.C. Flowtex Technology S.A., S.C.Timgaz S.A., S.C. Servicii si Operatiuni Speciale la Sonde S.A. S.C. Macelariile Medias S.R.L și S.C. Salconserv S.A.[11]

5.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

S.C Dafora S.A a realizat servicii de foraj atât în țară cât și în afara țării, spre exemplu:Uganda, Tanzania,Israel,Paris,Bulgaria și multe altele.

Studiul s-a realizat asupra uneia dintre sondelor de exploatare a petrolului pe care S.C DAFORA S.A le deține momentan și anume în județul Bacău.

Figura 5.3 Așezare geografică

Sonda 3700 Deep Moinesti, este amplasată pe teritoriul judetului Bacau, comuna Magiresti, in extravilan, terenul apartinand S.C. PETROM S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti (6325 m2). Terenul cu suprafata de 6325 m2 are destinatia de teren pașune împădurită.

5.3 ASPECTE JURIDICE REPREZENTATIVE

A.Dreptul mediului

Politica societății Dafora este aceea de a realiza toate lucrările în conditiile cele mai sigure conform practicilor industriale și ținând seama de regulile de protecție a mediului.

Compania își desfăsoară abiectivele acordând o atenție deosebită aspectelor fizice și sociale ale activităților desfășurate conform standardului ISO 14001.Lucrările sunt executate conform Sistemului de Management al Calității, care are la bază standardele ISO 9001, prin aplicarea metodelor și procedurilor specifice.

B.Dreptul de respectare al normelor de siguranță și sănătate

S.C DAFORA S.A a reușit în ultimii ani să iși îndeplinească obiectivul de a nu înregistra niciun accident de muncă.Prin urmare , la începutul lunii Septembrie 2007 societatea a obținut Certificatul Sistemului de Sănătate și Securitate Ocupațională în conformitate cu specificația OHSAS 18001:2004.

Datorită riscurilor apărute la locurile de muncă, Dafora asigură gratuit tuturor angajaților echipamente de lucru și protecție cât și transport la locurile de muncă.[12]

5.4 OBIECT DE ACTIVITATE-PRINCIPALELE PRODUSE ȘI ACTIVITĂȚI

Conform codului CAEN obiectul de activitate al societății îl constituie prestarea de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale.

 Activitatea de bază a S.C Dafora S.A constă în executarea lucrărilor de foraj atât pe piațaromânească, cât și în străinătate. De-a lungul timpului, activitatea societății s-a diversificat, Dafora S.A. având în momentul de față 2 divizii, și anume:

Figura 5.3 Divizii S.C Dafora S.A

I.Divizia foraj

Dafora execută servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale și ape geotermale,lucrări de probe producție și workover, cât și servicii de mentenanță și transport pentru echipamentele de foraj, fiind lider pe piața de foraj din România.

  Din punct de vedere al activității de foraj, societatea dispune de un număr de 17 instalații,de la o instalație mobilă compactă pentru reparații sonde și până la instalații de foraj capabile săexecute sonde cu adâncimi de până  la 8,500 m.

Printre activitățile realizate în cadrul acestei divizii se numără:

Prepararea noroiului de tratare a diferitelor tipuri de fluid, potrivit evenimentelor care apar pe parcursul forajului;

Asistență tehnică de preparare/tratare a fluidului pe locație, precum și analiza acestuia;

Modificarea formulei fluidului de foraj în funcție de straturile prin care trece acesta;

Controlul și asigurarea funcționării corecte a sistemului de curățare și circulare a fluidului de foraj la sondă;

Permanența înstruire a personalului responsabil cu fluidul de foraj.

Pe lângă Activitatea de foraj principal, forajul sondelor pentru petrol , gaze natural și ape geotermale, societatea execută o gamă largă de alte servicii conexe.

a) Servicii de reparații sonde

 Serviciile de reparații / curățire sonde sunt executate cu o instalație mobilă modernă tip

TWE A4, executată conform normelor API. 

 b) Alte servicii la sondă

Probe de producție;

Servicii de urmărire și închideri de sonde;c)

c) Servicii de întreținere

 Dafora a dezvoltat pe plan intern echipe de specialiști pentru executarea de servicii de întreținere  pentru diverse echipamente utilizate în industria de petrol și gaze. Sunt oferite servicii dereparații și întreținere preventivă pentru instalațiile de foraj și reparații sonde, pentru echipamentele aferente, lucrări, prelucrări și confecții metalice, reparații ale echipamentelor electrice și electronice precum și a sculelor de foraj.

 d)Servicii de întretinere și reparație pentru:

Trolii de foraj, pompe de noroi, transmisii mecanice, pompe centrifuge, echipamente pentru curățirea fluidului de foraj, structuri metalice, motoare diesel și compresoare aer;

Echipamente Top Drive și unități hidraulice / pneumatice de acționare;

Instalații și echipamente electrice, inclusiv montajul / repararea / inspecția și întreținerea acestora; verificări și reparații pentru generatoare, motoare electrice și SCR-uri.

Scule de foraj, instalații de prevenire a erupțiilor, echipamente de suprafață și din garnitură deforaj, instalarea și verificarea capetelor de coloană și a capetelor de erupție

II.Divizia construcții:

Compania are o bună experiență în ceea ce privește realizarea construcțiilor civile, industrial, aeroportuare, infrastructură și agrozootehnice precum și instalații aferente acestora.

În cadrul diviziei de construcții, funcționează o fabrică de confecții metalice și tâmplăriePVC, precum și cea mai performantă stație de betoane din zonă.Dafora execută construcții de clădiri și lucrări de genul: lucrări de consolidări structuri,lucrări de învelitori, șarpante și terase în construcții, lucrări de confecții metalice, lucrări deinstalații, canalizare, încalzire, structuri de rezistență, finisaje și decorațiuni interioare, etc.

S.C DAFORA S.A extecută lucrări terasiere, drumuri împietruite, drumuri și platform betonate, pavate și asfaltate.S-au accesat de asemenea și priecte de instalarea stații de epurare care sunt încă în derulare.

Compania deține o dotare foarte bună în ceea ce privește realizarea lucrărilor de infrastructură(buldozere, excavatoare,încărcătoare frontale, buldoexcavatoare,autogreder,colindri compactori) [11].

Figura 5.4 Utilaje

6.PROCESUL TEHNOLOGIC DE FORARE AL SONDEI

6.1 CATEGORII DE MATERIALE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE FORAJ

In procesul de forare sunt utilizate substanțe chimce care respectă prevederile Hotărârii Guvernului României nr.1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanșelor periculoase.

In procesul de forare sunt utilizate:

Fluidul de foraj-este preparat de către executantul forajului, care este un terț autorizat, în incinta sediului acestuia, este transportat de către acesta la locul se utilizare, iar excesul este recuperat de către acesta și depozitat pe amplasamentul firmei.

Detritusul-reprezintă roca sfărâmată rezultat din operațiunile de foraj și este este transportat de fluid la suprafață, trecut prin site vibratoare și colectat in habă.Din habă acesta este tras cu o pompă, în haba de preparare , iar detritusul este trasportat pentru a fi depozitat.

Fluidului de foraj i se atribuie , următoarele roluri principale:

Hidrodinamic:

Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curăța particule de rocă dislocată de pe talpa sondei și le transportă la suprafață, unde sunt îndepărtate. La forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulație constituie si instrumentul de dislocare a rocii.

Hidtrostatic:

Prin contrapresiunea creată asupra pereților, acestia impiedică surparea rocilor, consolidate si pătrunderea nedorită, in sondă, a fluidelor din formațiunile traversate.

De colmatare:

Datorită diferenței de presiune sondă – strate, în dreptul rocilor permeabile,se depune, prin filtrare, o turtă din particule solide, care consolidează pietrișurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodată, turta de colmatare reduce frecarile dintre garnitură de foraj sau coloana de burlane si rocile de pereți diminuează uzura prajinilor si a racordurilor.

De racire si lubrifiere:

Fluidul de circulație răceste si lubrifiază elementele active ale instrumentului de dislocare, prajinile, lagărele sapelor cu role – dacă sunt deschise – si lagărele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele impermeabile si turta de colmatare, din porțiunile permeabile, reduc

frecările dintre prajini si pereți, micsorând viteza de uzare si momentul necesar rotirii.

Motrice:

Cand se forează cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafată la motorul aflat deasupra sapei.

Informativ:

Urmărind fluidul de circulație la iesirea din sondă și detritusul adus la suprafață, se obțin informații asupra rocilor interceptate și a fluidelor din porii lor. Unele roci, cum este sarea, alterează proprietațile fluidului intr-un mod caracteristic: cresc gelația, vâscozitatea si viteza de filtrare.

Totusi, fluidul de foraj trebuie sa îndeplinească si numeroase alte condiții:

fluidul ales nu trebuie să afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: să nu umfle si să nu disperseze argilele si marnele hidratabile, să nu dizolve rocile solubile, să nu erodeze rocile slab consolidate; pe cât posibil,detritusul, să nu fie dispersat sau deshidratat;

să-și păstreze proprietațile,în limitele acceptabile, la contaminarea cu: minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze (hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;

să-si mențină însușirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate care vor fi întâlnite, in sonde, si la variațiile lor din circuit;

să permită investigarea geofizică a rocilor si a fluidelor continute in porii lor, recoltarea probelor de rocă, in condiții cât mai apropiate de cele ”în situ”;

să prevină coroziunea si eroziunea echipamentului din sondă, atât prin natura lui, cât si prin neutralizarea agenților agresivi pătrunși în noroi, din stratele traversate;

să mențină în suspensie particulele de rocă neevacuate în timpul întreruperilor de circulție;

să conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;

să nu fie toxic sau inflamabil si să nu polueze mediul inconjurător și apele freatice;

să fie usor de preparat, manipulat, întreținut si curțat de gaze sau detritus;

să permita, obținerea de viteze de avansare, a sapei, cât mai mari;

ăa fie ieftin, să nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat.

6.2 FORAREA PROPRIU-ZISĂ

Procesul tehnologic de forare al sondei constă în saparea unui puț având diametre descrescătoare, de la suprafața până la baza stratului productiv, cu ajutorul unui sistem rotativ-hidraulic, acționat de la suprafață. Procesul de foraj se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalației de foraj.

Metoda de foraj rotativă constă in acționarea elementului de dislocare – sapă de foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafață. La această metodă de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca sfărâmată –, sa fie indepărtat permanent de pe talpa sondei si transportat la suprafață.

Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racită. Aceste operații sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafață, cu ajutorul a 2 grupuri de pompare tip 2- PN – 1300, prin interiorul prăjinilor de foraj. După ce este evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarcă cu detritus, pe care il transportă la suprafată, prin spațiul inelar, situat intre prăjini si pereții găurii de sondă. La suprafața, fluidul de foraj este curățat cu ajutorul sitelor vibratoare si al separatoarelor de tip hidrociclon.

In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit închis, astfel încât printr-o exploatare normală si corectă, nu pot avea loc pierderi pe faze.

Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea găurii de sonda, prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din țevi de oțel, având diametrul corespunzător intervalului săpat.

Tubarea sondei, reprezintă operația de introducere in gaura de sondă, a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sondă si de a creea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor.

Operațiunea de tubare are in vedere:

consolidarea peretelui găurii de sonda;

împiedicarea contaminării apelor subterane, cu fluidele aflate in sondă;

izolarea stratelor care conțin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror exploatare se urmăreste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor superioare.

După executarea tubării fiecărei coloane are loc cimentarea spațiului inelar dintre

coloană si peretele găurii de sondă.

Program de constructie a coloanei:

Conductor Ø 13 3/8 in x 50 m – este tubat intr-un puț săpat manual, centra cu masa si cimentată până la nivelul fundului beciului sondei.Funcțiile aceastei coloane sunt: asigură ridicarea fluidului de foraj la nivelul jgheaburilor; consolidează zona superioară a sondei, izolează si inchide stratele acvifere de suprafață, protejează beciul sondei de infiltrațiile fuidului de foraj;

Coloana de ancoraj Ø 9 5/8 in x 600 m, tubată pe intervalul 0 – 600 m, este cimentată cu nivelul la zi ( intrare in Meotian). Dupa tubajul si cimentarea coloanei este montat la gura putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care asigură desfăsurarea forajului pentru faza urmatoare in condiții de securitate.

Functiile ei sunt următoarele:

Consolidează sonda in zona de suprafață si mică adâncime;

Protejează sursele de apă potabilă de contaminare cu fluidul de foraj;

Impiedică pătrunderea de fluide din strate in sondă si alterarea fluidului de foraj;

Constituie elementul sigur de care se ancorează instalația de prevenire a erupțiilor, la suprafață;

Reprezintă suportul pe care se sprijina celelalte coloane si o parte a echipamentului de extracție.

Coloana de exploatare Ø 7 in x 3600 m , tubată pe intervalul 0 – 3600 m este cimentată cu nivelul la zi, permite executarea probelor de producție și exploatarea acumularilor de hidrocarburi in condiții de securitate .Este a doua coloană obligatorie în construcția unei sonde și îndeplinește următoarele funcții:

Formează un canal sigur de deplasare a fluidelor din stratul productiv la suprafață, protejând echipamentul de extractie;

Permite exploatarea mai multor straturi productive, aflate la adâncimi diferite, comunicația între interiorul coloanei si strat făcându-se prin perforaturi;

Asigură realizarea unor operatii speciale în sondă pentru intensificarea a fluxului de hidrocarburi; fisurari hidraulice, acidizări, etc [12].

7.DESCRIEREA ȘI REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR

7.1 SOL SI SUBSOL

Tipul de sol din perimetrul analizat, conform Studiului pedologic intocmit de OSPA Bacău in este:aluviosol calcaric salinic.

7.1.1 Descrierea și justificarea investigaților

In urma analizelor realizate, s-au identificat următoarele surse posibile și poluanți pentru sol:

În perioada de execuție a forajului în careul sondei sunt utilizate diferite mijloacele de transport : buldozere, macarale, mașini de compactat , acestea pot produce scurgeri de hidrocarburi care pot ajunge în sol sau în apele de suprafață sau cele subterane;

În perioada de foraj și probare strate cu fluidul de foraj, detritus rezultat în urma forajului , substanțe chimice utilizate la prepararea fluidului de foraj, ciment și aditivi .

7.1.2 Efectele poluanților asupra factorului de mediu sol

Poluarea chimică a solului se poate produce prin manipularea, utilizarea și depozitarea inadecvată a diferitelor substanțe chimice necesare procesării fluidului de foraj, ciment și combustibili.

Efecte ale emisilor de SO2 și NO2

În contact cu lumina solară și vaporii de apă, cei doi poluanți formează compuși acizi care se depun pe sol sau în apă.

Aceste depuneri acide pot fi locale, regionale sau globale, cu efecte negative importante asupra florei, faunei și sănătății umane. Efectele distructive ale acestora se constată și asupra construcțiilor și instalațiilor de toate tipurile.

Depunerile acide rezultate din precipitații (ploi acide) afectează solurile, contribuind împreună cu unii fertilizanți la fenomenul de acidificare. Prin scăderea pH-ului sub valoarea 7, solurile devin nefertile, crește conținutul de Al și scad concentrațiile altor ioni.

Efecte ale detritusului și al fluidului de foraj

Fluidul de foraj este refulat sub presiune prin conducte orizontale și veritcale într-o habă metalică.Acesta este curățat de particulele fine(nisip,rocă) cu ajutorul hidrocicloanelor sau a unei centrifuge, omogenizat și tratat pe toată durata de foraj;

Detritusul este adus la suprafață de fluidul de circulație și separat de acesta cu ajutorul instalaților de curățire.

Efecte ale hidrocarburilor

Combustibilul necesar alimentării motoarelor de acționare al instalației este depozitat într-un rezervor metalic, se pot produce scurgeri accidentale de fluid pe sit.

În consecință flora și fauna din această zonă poate fi afectată dacă se produce scurgerea la nivelul sitului.

7.1.3 Prelevarea probelor de sol și analiza probelor

Probele de sol pot fi împarțite în două categorii și anume probe de sol în așezare naturală și probe de sol în așsezare modificată sau deranjată.

Recoltarea probelor de sol nu se face la întâmplare, căci asemena rezultate obținute nu pot duce la o caracterizare bună a solului respectiv.Pentru o recoltare corectă a probelor de sol trebuie ă se țină cont de următoarele norme:

Alegerea locului unde se vor lua probele;

Numărul probelor și cantitatea de pământ necesară;

Adâncimea recoltării;

Timpul de recoltare;

Recoltarea propriu-zisă;

Etichetarea și conservarea probelor.

După recoltarea probelor de sol acestea se pun în lăzi speciale și trebuie transportate cu mare atenție, mai ales cele recoltate în structură naturală.Probele trebuie analizate proaspete, în câteva zile de la recoltarea lor.

Utilajele folosite pentru recoltarea probelor de sol poartă de numirea de sonde. Ele sunt de diferite tipuri și diferă după modul cum se încarcă de proba de sol, după cum se introduc și se scot din sol. Astfel pentru recolatrea probelor de sol se folosesc:

cazmaua obișnuită;

sonda tub;

sapa Mitschelich;

sonda Nekrasov;

sonda Polikeit;

sonda burgiu;

sonda baston;

sonda Kalantiev;[]

S-a facut analize specifice pentru aprecierea poluării solului, prelevându-se probe de sol din anumite puncte reprezentative afectate de poluare, constând în 3 probe de sol:

O probă din zona mijloacelor de transport,pentru a verifica o eventuală scurgere de hidrocarburi pe sol, provenit de la utilajele folosite pe parcursul exploatării sondei de extracției;

Figura 7.1.1 Mijloace de trasport

probă din careul sondei , necesară pentru evidențierea unor eventuale accidente rezultat în urma forajului;substanțe chimice, fluidul de foraj, ciment, ape pluviale impurificate;

Figura 7.1.2 Careul sondei

O probă martor dintr-o zonă influențată foarte puțin de activitatea de extractie a petrolului.

Probele de sol au fost prelevate cu ajutorul unei sonde tubulare.

Sonda tubulară, este confecționată dintr-un tub de oțel lung de 1,5 – 2,0 m, gradat din 10 în 10 cm. Canalul interior al tubului este tronconic, cu diametrul mai mic la partea inferioară și mai mare la partea superioară. Aceasta face ca proba de sol să pătrundă mai ușor în sondă și să poată fi scoasă sub ormă de sul, pe la partea superioară înclinând sonda la 45 de grade și lovind ușor cu o bucată de lemn corpul sondei. La partea inferioară sonda este prevăzută cu un aparat tăietor mai umflat, ceea ce face ca diametrul orificiului făcut în sol să fie mai mare. Frecarea făcându-se numai la nivelul aparatului tăietor, sonda este introdusă și scoasă mai ușor din sol. La partea superioară tubul se termină cu două urechiușe, care ajută la scoaterea sondei din sol.

Sonda se introduce în sol prin batere cu ajutorul unui dispozitiv, numit ciocan, care ajută și la scoaterea sondei [ ].

7.1.4 Rezultatele analizelor și compararea lor cu valorile admise

Tabelul 7.1.1 Rezultatele abalizelor probelor de sol

Sursa:Ordinul 756/97

Rezultatele se încadrează în valorile admise de Ordinul 756/97 pentru toate tipurile de folosință a solului.

Figura 7.1.3 Interpretarea rezultatelor

Probele 2 și 3 evidențiază concentrații de hidrocarburi si substanțe chimice nedetectabile, ceea ce arată că situl din careul sondei și cel din îndepărtarea zonei luat ca și martor reprezintă concentrații nesemnificative.

Proba 1 are o concentrație de 320 mg/kg ,depășind valoarea normală conform Ordinului 756/97 cu 120 mg/kg.

Concluzia este că s-a produs scurgeri de hidrocarburi în zona mijloacelor de transport de la macaralele, buldozărele , utilajele aflate pe sit, o concentrație destul de semnificativă pentru afectarea sitului respectiv.

7.2 POLUAREA ATMOSFERICĂ

7.2.1 Descrierea și justificarea investigaților

Surse de poluare fixe:

Gazele de ardere de la generatoarele și motoarelor de putere de pe platformă sunt evacuate în atmosferă .Aceste gaze pot conține: SO2, NOx, pulberi.

Flacăra de testare (dacă se descoperă hidrocarburi)-arderea în flacără a gazelor într-un arzător de testare, emise în atmosferă: SO2, NOx, pulberi.

7.2.2 Efectele poluării aerului asupra sănătății și mediului

Din punct de vedere al influenței exercitate de poluanții atmosferici asupra stării de sănătate și a mediului, se pot distinge două grupe de efecte:

Efecte directe asupra poluanțiilor umane;

Efecte indirecte asupra ecosistemelor naturale.

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populației umane, ca urmare a expunerii acesteia la acțiunea agenților poluanăi.Astfel de modificări se caracaterizează,în ordinea gravității prin:creșterea mortalității , creșterea morbidității, apariția unor sintome sau modificări fizico-patologice, apariția unor modificări fiziologice discrete.

Efectele directe ale acțiunii poluanților asupra sănătății populației umane se pot clasifica în doua mari categorii:

Efecte imediate;

Efecte pe termene lung.

Efectele imediate apar ca rezultat al creșterii bruște a concentrației unor poluanți, în condiții nefavorabile demediu, create prin interacțiunea tuturor factorilor abiotici (meteorologici, climatici, geografici), a căror efluență negativă asupra sănătății umane se exercită într-o perioadă de timp relativ scurtă.

Efectele de lungă durată sunt caracterizate de apariția unor fenomene patologice, în urma expunerii prelungite la acțiunea poluanților atmosferici.Efectele pot fi rezultatul acumulării poluanților în organism, până când concentrația lor atinge pragul toxic.

a)Efectul poluării emisilor de pulberi fine asupra sănătății mediului

Particulele de materiale au efecte de scădere a vizibilității , se depun pe plante și culturile agricole și participă la accentuarea ploilor acide.Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. Ponderea cea mai mare din particulele de materiale cu efect important asupra sănătății îl au particulele PM10, fiind particule denumite „inhalabile” producând intoxicații și inflamații pulmonare și dificultăți respiratorii.

b)Efectul poluării cu dioxid de sulf asupra sănătății mediului

Arderea combustibililor fosili (motorină), conduce la evacuarea ăn atmosferă a unor dioxizi de sulf.În urma reacților chimice și a trasformărilot pe care le suferă în atmosferă , acesti dioxizi devin sursa precipitaților acide, formă sub care își exercită la nivelul solului acșiunea distrugătoare asupra vegetației.

Efectele asupra sănătății umane sunt determinate de concentrația și perioada de expunere.expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe.Expunerea la o concentrație redusă, pe termen lung poate avea ca efect ale tractului respirator: bronșite cronice, astm,cancerpulmonar.

c)Efectul poluării cu monoxid de carbon

Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea combustibililor fosili.La concentrații monitorizate în mod obișnuit nu are efecte asupra plantelor sau mediului.

d) Efectul poluării cu oxid de azot asupra sătătății și mediului

Oxizi de azot rezultă din procesele de rdere a combustibililor în surse staționare (motoare) și mobile (utilaje grele).

O acțiune deosebit de nocivă o are formarea smogului,În formarea smogului fotochimic (care conține în special NO provenit din eșapamentul automobilelor), se produce oxidarea NO la NO2 de culoare brună și oxidarea oxigenului molecular la ozon.

Expunerea plantelor la acest poluant poate provoca albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.

Expunerea populației la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, disfuncții ale plămânilor.

7.2.3 Analize la emisie

Determinările au fost efectuate conform prescripților Ordinului 462 /1993.

Determinările asupra poluării aerului s-au efectuat la evacuarea gazele de ardere de la generatoarele și motoarelor de putere evacuate printr-un coș, la înălțimea de 7 m,utilizându-se metode standardizate.

Mod de lucru pentru SO2:

Pentru măsurarea SO2 , sistemul de absorbție este compus din cel puțin două vase absorbante cuplate în serie . Este indicat să se monteze un al treilea vas gol (fără soluție absorbantă) în continuarea primelor două, pentru a colecta faza condensată.

Procentul de absorbție în primul vas trebuie sa fie cel puțin 80%.

Figura 7.1.3 Dispozitiv de prelevare folosind soluții absorbante, pentru masurarea SO2 []

Pentru măsurarea SO2, sistemul de absorbție este compus din cel puțin două vase absorbante cuplate în serie (Fig 5). Este indicat să se monteze un al treilea vas gol (fără soluție absorbantă) în continuarea primelor două, pentru a colecta faza condensată. Procentul de absorbție în primul vas trebuie sa fie cel puțin 80%.

Într-n vas de absorbție se introduc 10 cm3 soluție absorbantă, conținutul vasului se trece cantitativ intr-un balon cotat de 25cm3. În cazul când soluția este opalescentă sau conține un precipitat se filtrează prin hârtie de filtru cu porozitate mică, direct în balonul cotat de 25 cm3. În balonul cotat se adaugă 1 cm3 soluție de acid sulfamic și se lasă 10 min, apoi, se adaugă 1 cm3

soluție de aldehidă formică, 5 cm3 soluție de pararosanilină. Se măsoară absorbanța soluției probei de analizat la lungimea de undă de 548 nm, față de apa distilată [ ].

Metoda de lucru pentru NO2:

Metoda fotometrică pentru măsurarea oxizilor de sulf și azot din gazul rezidual se bazează pe absorbția radiației caracteristice în proba de gaz. Oxizii de sulf și azot au benzi de absorbție caracteristice în domeniul infraroșu și ultraviolet.

Prin utilizarea unui monocromator se produce lumină caracteristică unui anumit domeniu de lungimi de undă. Lumina este dirijată printr-o cuvă prin care trece gazul de analizat. O parte din radiație este absorbită de moleculele de poluant. Atenuarea radiației devine în felul acesta o măsură pentru concentrația de poluant. În urma traversării cuvei de măsură, radiația atenuată ajunge la un detector de radiații, care este cuplat cu un dispozitiv electronic de prelucrare a semnalului.

Principiul metodei se bazează pe legea Lambert- Beer. Schematic, un montaj fotometric se prezintă astfel:

Figura 7.1.4 Fotometru

Metoda de lucru pentru pulberi în suspensie

Instalația de recoltare a probelor va fi constituită din următoarele piese, legate în serie prin tuburi de material plastic inert: portfiltru cu filtru, contor de gaze, uscat, sensibil pentru măsurarea unui volum de aer cu un debit de 0,06…6m3/oră, dispozitiv de aspirație.

Înainte de recoltarea probelor, filtrele se condiționează timp de 24 de ore, prin uscare într-un exsicator cu perclorat de magneziu sau clorură de calciu. Se cântăresc cu precizia de 0,0001 g și se expun pentru recoltarea probelor. După recoltare, filtrele cu probe se condiționează și apoi se cântăresc cu aceeași precizie. Operația de cântărire se efectuează imediat după scoaterea din exsicator.

Diferența dintre masa filtrului după expunere și masa filtrului înainte de expunere reprezintă cantitatea totală de pulberi în suspensie din probă.

1-suport din metal

2- vas de colectare

3- inel metalic

Figura 7.1.5 Metodă prelevarea pulberilor

În principiu, întreținerea aparatelor de măsurare cu prelevare extractivă cuprinde:

verificarea sistemului de încălzire a probei;

înlocuirea materialelor uzate/consumate ( filtre, soluții pentru reacție);

schimbarea sau curățarea filtrelor;

-verificarea sistemelor de înregistrare a datelor;

verificarea etanșeității traiectului de gaz și a sistemelor componente;

verificarea debitmetrului;

verificarea semnalelor în punctul zero și în punctul de referință.

Tabelul 7.1.2 Valorile limită –praguri de alertă și praguri de intervenție –pentru indicatori măsurați

Sursa: Ordinul MAPPM nr.756/1997 și S.C DAFORA S.A

Pragul de alertă PA=70%PI

1CP=735.5 W

860 CP=632 KW

Concentrațiile la emisie sunt foarte mici, sub valorile pragului de alertă și de intervenție.

Calculul prezentat este pentru funcționarea unui singur motor.Chiar dacă va avealoc funcționarea celor două motoare , calitatea factorului de mediu aer nu va fii afectată.

Indicatori pulberi are valoarea 3×10-4 mg/Nm3,mult mai mică decât valoarea limită admisă 35 mg/Nm3.

Concentratiile de NO2, SO2, pulberi sunt sub limitele impuse de Ordinul 462/1993.

7.3 APA SUBTERANĂ

7.3.1 Alimentarea cu apă a sondei de exploatare

Prin specificul lucrărilor de foraj se realizează un circuit închis al apei tehnologice, astfel încât după utilizarea debitelor de apă în scopuri tehnologice, eventualele ape uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru revitalizarea capacității de producție a zăcământului. Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitțtii in

emisarii naturali sau artificiali de suprafață care să modifice regimul natural de curgere al acestora.

În conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria construcții hidrotehnice aferente

sondei pentru apărarea împotriva inundațiilor este 4, iar clasa de importanță este IV, amplasamentul sondei este neinundabil.

Alimentarea sondei se face cu ajutorul unui puț, aflat la câțiva metrii de zona sondei.Apa din puț este pompată în conducte pentru a putea fi utilizată în perioada forării sondei,apa trebuind să funcționeze continuu pentru a asigura securitatea procesului tehnologic.

Figua 7.3.1 Puț de apă

Sursa:S.C DAFORA S.A

7.3.2 Efecte ale poluanților evacuați în apă

Efecte ale substanțelor organice

Hidrocarburile din țiței/produse petroliere, din cauza nemiscibilității cu apa, se ridică la suprafața acesteia și formează o peliculă uleioasă care oprește difuzia aerului atmosferic, acționând astfel direct, mecanic, asupra florei și faunei. Hidrocarburile pătrund și în lanțurile alimentare și au tendința de acumulare în floră și faună, ca și pesticidele.

Apa potabilă în cantitate de circa 1,0 m3/zi este asigurată din zona comunei Moinești

este depozitată la sondă în recipiente etanse (PET-uri), prevăzute special acestui scop.

Aceasta va fi folosită în exclusivitate pentru consumul menajer (baut si

spălat).

Pe durata lucrarilor de realizare a sondei (120 zile pentru foraj, respectiv 10 zile pentru probele de producție), rezultă un necesar de apă potabilă de circa 130 m3.

7.3.3 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele: de ancoraj, intermediară și de exploatare

Stratele freatice care urmează a fi strabătute de către coloana de ancoraj, intermediară si de exploatare nu sunt afectate, deoarece, in vederea protejării subsolului și a pânzei freatice împotriva eventualelor infiltrații, se va tuba coloana de ghidaj într-un puț săpat manual, iar coloana se va betona pe toată lungimea.

Fluidul de foraj folosit în procesul tehnologic va fi astfel preparat încât să aibe caracteristici compatibile cu stratele traversate, acesta neavând un caracter poluant, deoarece concomitent cu traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

7.4 ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

7.4.1 Generalități

Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita definită ca fiind nivelul corect și nivelul definit ca nociv este dependența de o multitudine de factori:

fizici: ai zgomotului;

personali: determinati de calitatea receptorului etc.

Expunerea ocazitională, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioadă relativ scurtă de timp este responsabilă de efecte otice, de diminuarea acuității auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in apariția si severitatea hipertensiunii arteriale, în creșterea riscului infarctului de miocard etc.

Cazul in care există expuneri asupra populației, caracterizate prin niveluri reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate acțiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului. Stresul se manifestă în sfera psihică, de la simpla reducere a atenției și a capacitaților amnezice si intelectuale, până la tulburari psihice și comportamentale care se manifestă clinic prin oboseală, iritabilitate și senzație de disconfort.

Alte efecte au caracter nespecific și de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie

multifactorială, evoluează de la simple modificări fiziologice, până la inducerea de procese patologice, cum ar fi apariția tulburărilor nevrotice, agravarea bolilor cardiovasculare, tulburări endocrine etc.

Pentru evaluarea impactului zgomotului:

intensitatea impactului – exprimată prin nivelul de zgomot, exprimat in dB.

Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj, a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta careului.

Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:

functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;

manipularea materialului tubular;

functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.

Având in vedere faptul că, activitațile desfășurate în cadrul tehnologiei de forare sonda de gaze se desfășoară cu precădere în spații deschise și la o depărtare convenabilă pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor folosite 83,7 dB(A).

Figura 7.4.1 Utilaje

În concluzie se poate afirma că funcționarea obiectivului analizat, nu generează zgomot care să depășească nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) – STAS 10009/1988 , corespunzător unităților industriale măsurabil la limita careului sondei fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil, impactul produs asupra confortului fonic al populației din zonă se va întâmpla doar pe parcursul existenței șantierului de forare sondă, nivelul de zgomot scăzând drastic pe timpul exploatării petrolului.

7.4.2Masuri de diminuare a impactului

Pentru limitarea potențialului impact al poluării sonore determinate de activitatea desfășurată în cadrul obiectivului analizat, asupra sanătății populației se recomandă urmatoarele măsuri:

desfășurarea activităților de șantier, în limitele parametrilor normali de lucru;

automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului în scopul aplicării de măsuri corective privitoare la poluarea sonoră excesivă.

În condițiile amplasării obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor încadra în limitele prevăzute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sănătății populației poate fi apreciat ca redus.

7.5 BIODIVERSITATEA

În tratarea specifică a biodiversității existente pe zona cercetată s-a ținut cont și de Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 776/05.05.2007, privind declararea siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene, în România.

7.5.1 Generalități

Ecosistemul dominant în zonă îl constituie cel al pădurilor de amestec, fag si ștejarete. Stratul arboricol este reprezentat, în special prin stejarul pedunculat (“Quercus robur”), stejarul brumariu (“Quercus pedunculiflora”), stejarul pufos (“Quercus pubescens”) și ulm (“Ulmus foliacea”,”Ulmus ambigua”). Etajul arbuștilor este deosebit de bogat, frecvent întâlniți fiind păducelul “Crataegus monogyna”, lemnul câinesc (“Ligustrum vulgare”), cornul (“Cornus mas”), sângerul (“Cornus sanguinea”), porumbarul (“Prunus spinosa”). Stratului ierbos îi sunt caracteristice specii xerofile ca: graminee cu rizomi, obsiga, firuța, leguminoase, trifoi.

Întrucat zona este propice culturilor agricole, a livezilor de pomi fructiferi, nu se mai conservă, decât rar componente ale vegetației originale, pajistile alternând cu vegetația arborescentă. Posibilitățile cele mai bune de dezvoltare le au mamiferele, iar dintre acestea, le au rozătoarele, reprezentate prin popândau (“Citellus citellus”), șoarecele de camp (“Apodemus agrarius”), iepurele (“Lepus europaeus”), dihorul. Avifauna cuprinde o gama mare de specii, caracteristice fiind mai ales mierla, gaița, sitarul, gugustiucul, graurul, prepelița. Frecvența poienilor și a pajiștilor creează condiții favorabile dezvoltării faunei de reptile, a numeroaselor insecte, lacuste, cosasi, furnici.

La rândul lor, scoarțele copacilor oferă un mediu prielnic pentru dezvoltarea numeroaselor insecte – croitori, inelari -, în timp ce litiera groasă, este domeniul ciupercilor aerobe, ramelor, paianjenilor, gasteropodelor.

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele umanității nu au putut fi limitate la ce oferă natura. De pe o anumita treaptă a dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omula a încercat noi soluții din punct de vedere ecologic. Astfel, în zona de amplasament a sondei, se pot evidenția:

ecosistemul agrotehnic;

ecosistemul legat de asezările umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi fructiferi; reprezintă ecosistemul amenajat în scopul exploatării producătorilor primari.

Producătorii primari menționati sunt supuși concurenței din partea unor plante spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultură îmbogațit în azotați și fosfați este astfel disputat între cele doua categorii de plante, la care se mai adaugă și o altă categorie de factori ecologici dezavantajoși pentru producătorii primari cultivați, și anume cea datorată consumatorilor de ordinul unu, desemnați cu numele de daunători: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezările umane a apărut odată cu formarea unor aglomerări a populației în spații mici. O asezare umană, redusă numeric in privința locuitorilor, cu inerente influențe asupra mediului nu se individualizează ca sistem ecologic. Numai o grupare umană de tip urban,împlicând preluarea unui spațiu destul de mare din natură, modificând specificul mediului prin construcții, conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific.

Locuințele constituie locuri predilecte pentru existența si proliferarea unui număr de specii, mai ales microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificităti geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri până la magazine alimentare, existente în localitate sau în afară sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc comunități specifice.

7.6 DEȘEURI

Deșeurile ce pot rezulta din activitățile desfășurate pe amplasamentul sondei și codurile conform Hotărârii Nr.856 din 16.08.2002 sunt:

deșeuri municipale amestecate-cod 20 03 01;

deșeuri metalice-cod 17 04 07;

deșeuri din materialele de construcții și demolări-cod 17 09 04;

deșeuri din ambalaje plastice-cod 15 01 02;

deșeuri din ambalaje de hârtie și carton-cod 20 01 01 ;

uleiuri uzate-cod 13 02 05;

noroaie de foraj și alte deșeuri de la forare: detritus –cod 01 05 07 și fluid de foraj rezidual-cod 01 05 06.

În timpul operaților de foraj au fost generate următoarele tipuri de deșeuri:

Tabelul 7.6.1 Managementul deșeurilor

Sursa:S.C DAFORA S.A

Toate tipurile de deșeuri rezultate vor fi eliminate de pe amplasament și depozitate pe baza contractelor încheiate cu firmele autorizate.

8.RECOMANDĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA

CRITERIUL DE OPTIMIZARE ALES:

Reducerea poluării solului cu ajutorul plăcilor din beton fixate pe sit.

Sonda de exploatare a petrolului este situată pe o suprafață de 1.700 m2, dintre care 620 m2 este destinată utilizării a utilajelor (macarale, buldozere, mașinide compactat, tiruri).

În urma analizelor de prelevare a solului s-a constatat o poluare cu hidrocarburi în zona mijloacelor de transport.

În această zonă Proba 1 de sol recoltată având o concentrație de 320 mg/kg ,depășind valoarea normală conform Ordinului 756/97 cu 120 mg/kg.

Montarea plăcilor de beton se vor executa doar pe suprafața afectată de poluarea cu hidrocarburi.

Înaintea montării placilor din beton solul trebuie să treacă printr-un sistem de procede:

suprafața de 620 m 2 va fi decopertată la o adâncime de 25 de cm;

stratul de sol decopertat se va depozita , umând ca la terminarea lucrărilor acesta sa fie împrășiat pe toată suprafața;

se toarnă nisipul fin de granulație: 1–5 mm, aproximativ 5 cm de la nivelul solului;

apoi pietriș, 16-31 mm aproximativ 15 cm de la nivelul solului;

iar în final încă un strat de nisip fin pentru fixarea plăcilor din beton;

umplerea stratului cu nisip și pietris trebuie sa fie la același nivel cu solul , înainte de realizarea decopertări;

se montează placile din beton pe suprafața sitului umplut cu nisip si pietriș;

amenajarea unui șant dalat racordat la haba de 60 m3, pentru colectarea

apelor uzate;

cu ajutorul unei masini de compactat se trece peste plăcile din beton pentru fixarea lor.

CALCULUL COSTULUI

0,2 m 1 m

1 m

1 dală = 45 lei

Pentru suprafața de 620 m2 avem nevoie de 620 de dale din beton.

1 dală…………………45 lei

620 dale……………..x

x=27.900 lei

Datorită mobilității dalelor, după finalizarea procesului de forare aceste se pot demonta și încărca într-un tir putând fi transportate la următoarea sondă de exploatare a petrolului.

Pietrișul și nisipul trebuie încărcat în remorcă, iar solul ce a fost decopertat va fi împrăștiat pe întreaga suprafață.

În concluzie dupa finalizarea procesului solul poate fi introdus din nou în folosință agricolă.

9.CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

9.1 CONCLUZII FINALE

În urma studiului realizat la societatea S.C DAFORA S.A , privind evaluarea performanțelor de mediu relevă modul în care aspectele de impact asupra mediului concură la valorificarea resurselor de petrol și evidențiază modul în care acesta se condiționează reciproc în realizarea acestui obiectiv.

O primă concluzie în urma rezultatelor evaluării performanțelor de mediu este poluarea cu hidrocarburi la nivelul solului prin funcționarea utilajelor și vehiculelor folositoarea procesului de exploatare a societății.

Pentru remedierea acesteia se recomandă folosirea plăcilor de beton în zona unde utilajele își desfășoară activitatea.În capitolul 8 s-a calculat numărul de dale necesare pentru suprafața solului , dar și costul proiectului .Odată cu finalizarea acestuia reducem posibilitățile de infiltrare în sol și în apele subterane a scurgerilor de hidrocarburi de la utilaje.

O concluzie privind rezultatele poluării atmosferică , rezultă că indicatorii analizați se încadrează în limitele admise, ceea ce dovedește că utilizarea motoarele cu ardere internă nu dăunează grav mediului înconjurător.

Pentru o reducere minimă a poluării atmosferice se recomandă o monitorizare permanentă și utilizarea unor filtre catalitice de reducere a poluării atmosferice.

9.2 CONTRIBUȚII FINALE

În prima parte a lucrării s- realizat un studiu de specilitate prin care s-au evidențiat etapele pe care o societate trebuie să parcurgă pentru a atinge performanțele de mediu , în vederea prevenirii poluării mediului , dar și a omului.

În partea a II-a s-au prezentat informații referitoare la procedeele de forare al sondei S.C DAFORA S.A și măsura în care acestea duc la poluarea factorilor de mediu.Pentru identificarea potențialilor poluatori ai mediului:apă, aer, sol, s-au folosit metode diferite pentru identificare.

Rezultatul poluării solului s-a obținut prin recoltarea probelor de sol din zona utilajelor comparânduse cu valorile admise de Ordinul 756/97 privind toate tipurile de folosință a solului.Pentru reducerea poluării solului s- realizat o optimizare a acesteia prin folosirea dalelor din beton la suprafața solului.

S-au identificat surse de poluare a aerului în urma arderii interne a motoarelor sondei , emisii care au fost comparate cu Ordinul MAPPM numărul 756/1997.

În urma cercetărilor efectuate privind evaluarea performanțelor de mediu s-au adus la cunoștiință impactul produs asupra mediului a S.C DAFORA S.A