. Procesul E Government. Strategia Aplicata de Guvernul Romaniei In Domeniul Administratiei Publi

CAPITOLUL I. Introducere

Guvernarea electronică sau e-Government se afirmă din ce în ce mai mult ca o caracteristică majoră a noii societăți bazate pe informație și cunoștințe.

Fenomenul este complex și se referă la multiple conexiuni care există între autorități și persoanele fizice și juridice din societatea respectivă.

Administrația publică este în prezent puternic influențată de folosirea tehnologiilor moderne ale informației și comunicațiilor. Folosirea acestor tehnologii oferă posibilitatea schimbării calitative a serviciilor oferite de administrația publică cetățenilor și entităților organizatorice și sociale. Începând cu eliminarea hârtiei și continuând cu reducerea timpului de acces la resursele publice, aplicațiile de e-Government câștigă încrederea cetățenilor și eficientizează serviciile publice contribuind major și la democratizarea societății în ansamblu.

Persoanele atât fizice cât și juridice au nevoie toată viața de serviciile administrației publice. Diagrama din figura 1 demonstrează simbioza cetățean-economie-administrație pe tot ciclul vieții.

Evoluția sistemelor e-Government a fost rapidă cu trecerea de la hârtie la baze de date și de la proceduri manuale la sisteme informatice mari. Într-o primă fază, tot mai mulți funcționari au început să folosească diferite sisteme informatice. Treptat s-a trecut la procesul care se desfășoară și în prezent de interacțiune cu cetățenii și organizațiile din teritoriul deservit.

Sistemele informatice fac legătura între sistemul condus și sistemul de conducere, fiind subordonat acestora ( fig. 1.1.).

Fig.1.1. – Structura de conducere a unui sistem economico-social

Sistemul informatic economic este un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcțional pentru automatizarea procesului de obținere a informațiilor și pentru fundamentarea deciziilor. El se poate prezenta sub forma unei cutii negre care are intrări informaționale ce sunt transformate în informații de fundamentare a deciziilor prin intermediul unor resurse, reguli, proceduri.

Fig.1.2. – Schema bloc a unui sistem informatic

Sistemul informatic este inclus în cadrul sistemului informațional și are ca obiect de activitate, în general procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare automată a datelor.

Plecând de la ideea că sistemul informatic este subordonat procesului decizional, al cărui rol este de a asigura funcționarea normală ți optimă a întregii activități și de a reduce la minimum pierderile în caz de funcționare anormală, considerăm că obiectivul oricărui sistem informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unității economico-sociale.

Activitățile de exploatare și întreținere a sistemului informatic pus în funcțiune urmăresc asigurarea realizării continue a parametrilor tehnici, economici și funcționali ai sistemului respectiv în concordanță cu proiectul elaborat și cu dinamica cerințelor activităților de conducere și operative din unitatea respectivă. Acestor activități le revine sarcina de realizare a exploatării curente și a consolidării funcționarii sistemului informatic pus în funcțiune pe întreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat, perioada care se înscrie într-un ciclu. Acest ciclu de viață al unui sistem informatic este determinat de frecvența perfecționărilor de fond în domeniul tehnicii de calcul, precum și în domeniul evoluției produselor program. Totodată, acest ciclu corespunde și cerințelor de perfecționare a metodelor și tehnicilor utilizate în activitățile de conducere din unitățile economico-sociale.

Obținerea de către agenții economici și societățile comerciale a unei eficiențe economice sporite este condiționată de:

existența unei conduceri științifice bazate pe o bună cunoaștere a legilor economice;

cunoașterea operativă și exactă a cererii și ofertei de pe piață internă și externă, a dinamicii prețurilor mărfurilor;

cunoașterea caracteristicilor tehnologice ale mărfurilor, a tendințelor tehnologice;

cunoașterea modului de utilizare a resurselor de care dispun.

Acest lucru impune promovarea în munca de conducere a unor metode, tehnici și mijloace moderne de informare, analiză și decizie.

În ansamblul metodelor, tehnicilor și mijloacelor moderne un loc central îl ocupă sistemele informatice.

În acest sens se pune problema perfecționării sistemului informațional, prin aplicarea principiilor și metodelor pe care le oferă știința conducerii li organizării, cibernetica, cercetările operaționale, econometria, pe de o parte, iar pe de altă parte, informatica cu cele mai eficiente metode și procedee de culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor.

Dezvoltarea e-Government a fost determinată în toate țările și de măsuri legislative privind servicii ale administrației publice oferite on-line care au coincis și cu evoluția rapidă a utilizării Internet.

Pentru autoritățile publice folosirea Internet aduce avantajele clasice ale disponibilității, informația pe site fiind oferită 24 de ore din 24, 365 zile pe an și al accesibilității și interacțiunii, persoanele interesate putând accesa informația și efectua tranzacțiile de oriunde în lume au acces la Internet.

Internetul este o rețea internațională de rețele de calculatoare care cunoaște o amploarea deosebită datorită unor standarde care fac ca informația să poată circula între calculatoarele conectate în rețea din toată lumea într-un timp foarte scurt. Internetul ca o rețea ce acoperă toată lumea și care are posibilitatea de extindere permanentă și nelimitată, prezintă un potențial extraordinar pentru tot ceea ce ține de comunicarea umană, informare, documentare și alte activități din orice domeniu academic, economic, politic ș.a.m.d.

Apariția și dezvoltarea Internet-ului au condus la o modificare a relațiilor economice prin creșterea vitezei de circulație a informațiilor dar și prin apariția unor instrumente și modalități noi de desfășurare a afacerilor (B2B – business to business, E-commerce, e-Government etc.)

1.1.  Internetul

Internetul este o rețea internațională de rețele de calculatoare care cunoaște o amploarea deosebită datorită unor standarde care fac ca informația să poată circula între calculatoarele conectate în rețea din toată lumea într-un timp foarte scurt. Internetul ca o rețea ce acoperă toată lumea și care are posibilitatea de extindere permanentă și nelimitată prezintă un potențial extraordinar pentru tot ceea ce tine de comunicarea umana, informare, documentare și alte activități din orice domeniu academic, economic, politic ș.a.m.d.

1.1.1.  Apariția și evoluția Internetului

Internetul își are originea într-o rețea militară experimentală de comunicații, numită ARPAnet (rețeaua agenției de cercetări avansate) care a fost proiectată acum 20 de ani cu scopul de a "supraviețui funcțional în cazul unei conflagrații și distrugeri a unei părți a rețelei" Jalobeanu Mihai. Astfel, chiar dacă anumite puncte ale rețelei sunt distruse de un eventual atac, infrastructura rețelei nu are prea mult de suferit și își poate continua activitatea prin celelalte puncte ale sale care rămân intacte printr-o reconfigurare a sistemului. Așa s-a ajuns la un sistem care "poate schimba automat căile de transmisie a informațiilor în cazul unor defecțiuni sau a unor blocaje datorate supraîncărcării" Jalobeanu Mihai.

La început această rețea a fost rezervată exclusiv folosului funcționarilor guvernamentali și cercetătorilor în computer science. Cu timpul însă, dezvoltările tehnologice și extinderea rețelelor locale au condus la ideea interconectării acestor rețele. Ideea aceasta ambițioasă a determinat construirea unor supercalculatoare și a condus la o organizare ierarhică și modulară a rețelelor. Pasul următor a fost finanțarea de către NSF (Fundația Naționala pentru Știință a S.U.) a conectării campusurilor universitare, ce a determinat realizarea unor rețele intermediare, de către companii și organizații care aveau și sarcina de a le întreține. Tocmai implicarea, conform spiritului specific american a unor firme precum IBM, MCI care au evoluat ulterior ajungând adevărate consorții, a făcut posibilă dezvoltarea unor nuclee proprii care să permită accesul rapid în rețea a milioanelor de utilizatori din toata lumea care folosesc astăzi Internetul în mod constant.

Astăzi Internetul reprezintă un "ansamblu de mii de rețele întreținute de mii de organizații distincte de pe tot globul", astfel încât pentru utilizatorii simpli "nu exista o organizație centrală sau o autoritate supremă". Pentru asigurarea unui minim necesar de omogenitate în cadrul rețelei, s-a constituit asociația numită Internet Society care își propune "promovarea comunicării și ameliorarea interschimbului de informații" Jalobeanu Mihai.

Această asociație este reprezentativă pentru o caracteristică esențială a funcționării Internetului și anume voluntariatul, (care se respectă cel mai puțin tocmai de noii veniți în rețea), întrucât ea este alcătuită din doua grupe de voluntari, care au în principiu atribuții tehnice ce poarta titulaturile de : Internet Architecture Board responsabil de aprobarea standardelor, convențiilor și adreselor prin alocarea resurselor și Internet Engeneering Task Force care se ocupă de problemele operaționale și tehnice prin delegarea de subgrupuri de voluntari pentru soluționarea problemelor care se ivesc.

Referitor la modalitatea specifică de conducere a Internetului Mihai Jalobeanu o compară cu o biserică ce este condusă de un consiliu de enoriași care se ocupă de toate fără a avea o autoritate de decizie, guvernarea realizându-se exclusiv prin consens.

Deși Internetul este atât de amorf încât nu se poate ști câte servere sunt conectate la un moment dat, numărul serverelor înregistrate este în continuă creștere, astfel ca în mai '94 numărul serverelor (puncte nodale în rețeaua ierarhică) înregistrate ajunsese la 2,2 milioane, estimându-se un număr de persoane care se pot conecta simultan cuprins între 20 și 100 milioane de oameni.

1.1.2.  Instrumente de lucru pe Internet

Internetul oferă utilizatorilor lui o multitudine de servicii care variază prin modul de funcționare în funcție de producătorii fiecărui soft în parte. Standardele după care se centrează toate activitățile pe Internet presupun însă o anumită omogenitate prin instituirea unor protocoale de funcționare.

Sunt patru instrumente mai importante disponibile pe Internet: WWW (World Wide Web-ul), Gopher-ul, E-mail-ul și FTP-ul la care se adaugă încă două care sunt în general mai rar utilizate și chiar ieșite din uz fiind depășite și anume Wais-ul și Telnet-ul. Fiecare din acestea reprezintă un sistem aparte de comunicație în cadrul Internetului.

Deși fiecare din aceste instrumente are o istorie proprie, în ultima vreme ele tind din ce în ce mai mult spre o utilizare îmbinată mai ales în cadrul www-ului care prin noile sale formate permite o integrare tot mai accentuată a mediilor informatice.

FTP-ul reprezintă metoda principală de transfer a fișierelor pe Internet, deși în ultima vreme programele specializate exclusiv pe serviciul FTP cedează tot mai mult loc facilităților de transfer de fișiere ale mediilor integrate www care sunt mult mai facil de utilizat.

Gopherul și WAIS-ul reprezintă servicii de livrare distribuită a documentelor care ușurează munca de căutare, regăsire și preluare a documentelor de pe calculatoare aflate la distantă. Gopherul are avantajul de a combina funcționarea altor instrumente Internet, cum ar fi telnet, archi, ftp și chiar a e-mail-ului și funcționează integral pe tehnica meniurilor "fiind considerat de multă lume cel mai simplu și comod instrument de acces Internet".

În timp ce Wais-ul (Wide Area Information System) este o puternică mașină de căutare pe Internet permițând căutarea simultană pe diferite centre Internet. Acesta are avantajul că permite atât parcurgerea on-line a rezultatelor căutării cât și retrimiterea acestora către o adresa de e-mail, având însă limita că permitsa de e-mail, având însă limita că permite doar un număr limitat de răspunsuri.

Protocolul Telnet presupune o sesiune de lucru pe un calculator la distantă în care pot fi lansate diferite programe ce servesc ca porți de trecere spre resursele Internet precum ar fi Hytelnet și Libs. Iar dezvoltarea acestor programe de trecere face posibil accesul la alte servicii Internet cum sunt buletinele și conferințele electronice și baze de date on-line.

Buletinele electronice disponibile prin telnet diferă foarte mult în ceea ce privește funcționalitatea și nivelul lor de folosire. Tot prin telnet se pot accesa și diferite sisteme de calcul ale unor calculatoare aflate la distantă.

Deși multe din aceste servicii sau protocoale au făcut cariera în istoria Internetului, majoritatea din ele cedează tot mai mult locul unor interfețe utilizator care integrează intr-un tot unitar o multitudine de medii de informare, de la text în diferite formate, grafica, și chiar până la imagini în mișcare și sunete.

WWW-ul prin caracteristicile pe care le are a suscitat multe reflecții supra sa. El a fost văzut ca implementarea "comunității globale" (o idee utopică în teoria comunicării) a lui Mac Luhan, apoi ca instrument de comunicare în două sensuri, ca mediu de informare personal (în care subiectul devine activ în raport cu informația putând-o reorganiza după propriile nevoi), ca mediu textual și ca intertext (fiecare text fiind alcătuit din mai multe citate, fiecare subtext făcând trimiterea la contextul său), ca text întreținut de mai multe persoane, ca flux de informații, și nu în ultimul rând ca trecere la comunicarea electronică.

Un astfel de mediu integrat care este considerat "viitorul instrumentelor de navigație pe Internet" este așadar World Wide Web-ul.

Acesta este un sistem hipertext și multimedia care permite realizarea de salturi prin rețea, citiri de documente cu grafice și figuri, acces la surse ce includ imagini și sunete (secvențe de animație, clipuri) etc. Meritul deosebit pe care îl are www-ul este tocmai faptul ca el facilitează un acces de tip on-line, permițând tot mai multor instituții și firme să intre în această rețea mondială de calculatoare.

Elementul central de construcție al www-ului este homepage-ul care este localizabil printr-o adresă URL (uniform resource locator) și conține diferite informații permițând în același timp și trimiteri la alte adrese din oricare parte a rețelei, cât și servicii de tip e-mail și ftp.

1.2.  Etapele dezvoltării fenomenului e-Government

Prima etapă de dezvoltare a e-Government a reprezentat-o prezentarea de informații.

Informația reprezintă semnificația pe care omul o acordă datelor. Informația se obține prin prelucrarea datelor și are sens doar într-un anumit context. Totodată, informația este o resursă de bază pentru orice afacere, o resursă pe care indivizii și organizațiile trebuie să o aibă pentru a supraviețui și reuși în societatea de azi. Acesta este motivul pentru care sistemele informaționale sunt atât de importante. Sistemul informațional reprezintă ansamblul de oameni, proceduri și resurse care colectează, transformă și diseminează informația într-o organizație.

Cea de a doua etapă a fost aceea de a oferi posibilitatea de descărcare de formulare necesare în interacțiunea cu autoritățile care după tipărire sunt prezentate autorităților pe cale clasică.

Cea de a treia etapă a oferit posibilitatea completării formularelor on-line și efectuarea și a altor tranzacții cum ar fi plățile datorate autorităților.

În multe cazuri în fazele de mai sus e-Government s-a implementat prin transpunerea soluțiilor utilizate pe hârtie în formate electronice. În prezent se trece la o a patra fază în care soluțiile sunt regândite pentru a face uz deplin de posibilitățile tehnologiei și a fi simplificate, mai ales sub aspectul facilitării interfeței cu persoanele care apelează sisteme e-Government.

Fig.1.3. Interacțiunea cu servicii publice

CAPITOLUL II – Servicii publice

Evoluția e-Government a permis inventarierea principalelor servicii care se oferă în lume cetățenilor și organizațiilor. Mai mult decât atât la nivelul Uniunii Europene au fost definite serviciile publice de bază a căror implementare este definitorie pentru compararea progreselor e-Government în statele membre.

Ele sunt prezentate mai jos pe cele două categorii de servicii, pentru cetățeni și pentru entități juridice.

2.1.  Servicii publice pentru cetățeni

Plata impozitelor și taxelor pentru cetățeni

Căutarea de locuri de muncă prin centre de ofertare

Ajutor prin Servicii Sociale

Ajutor de șomaj

Ajutor social

Rambursări sau plăți cu scop medical

Burse de studii

Acte personale (acte de identitate, pașapoarte, permise de conducere)

Înmatriculări de autoturisme (noi, vechi importate)

Autorizații de construire

Solicitări și reclamații către poliție

Acces la biblioteci publice (cataloage on-line și instrumente de căutare)

Solicitarea și obținerea de certificate (naștere, căsătorie)

Înmatricularea în universități

Notificarea schimbării adresei de domiciliu

Servicii legate de sănătate (de exemplu, prezentarea ofertei medicale a spitalelor, programarea la consultații)

2.2.  Servicii publice pentru entități juridice

Plata contribuțiilor la asigurările sociale

Declarații și plata TVA

Înregistrări de noi firme

Furnizarea de date pentru statistici

Declarații vamale

Permise legate de mediu, inclusiv raportări

Achiziții publice

CAPITOLUL III – Cerințe pentru dezvoltarea e-Government

Nu se poate concepe generalizarea e-Government fără îndeplinirea câtorva cerințe de bază:

Stimularea creșterii rapide a accesului la Internet

Diseminarea culturii tehnologice de utilizare a tehnologiilor informației și comunicațiilor, ca de exemplu prin conceptul ECDL

Descentralizarea pe scară largă a competențelor în Administrația publică și crearea de rețele de interconectare a serviciilor publice, inclusiv prin crearea de servicii comune unde sunt necesare

Reutilizarea unor sisteme informatice create în trecut

Asigurarea securității sistemelor informatice prin certificare și recunoașterea reciprocă a certificatelor

Folosirea unor infrastructuri de chei publice și private și a unor tehnologii de criptare pentru asigurarea unor servicii de primă importanță

Asigurarea interoperabilității aplicațiilor și certificărilor și crearea de documente de identificare unice

Fig. 1.4 – www.students.gov

Încorporarea în sisteme a unor CRM-uri (Management al relației cu cetățenii) pentru asigurarea unui flux normal și personalizat de răspunsuri la sesizări

Tratarea personalizată a cetățeanului cu respectarea informației de natură personală

Instruirea continuă a personalului din Administrația publică în folosirea tehnologiei și sistemelor

3.1.  Modalități de e-Government

Denumirile aplicațiilor e-Government pot fi diferite și numeroase de la e-Administration la e-Tax,e-Procurement, e-Customs, e-Tenders, InfoKiosks, etc.

Ele pot fi recunoscute după aplicarea criteriilor mai sus prezentate. Introducerea e-Government în România a făcut ca unele dintre denumiri să fie adaptate: e-Administrație, e-Licitații, e-Taxe, Infochioșcuri, etc.

3.2.  Impactul Internetului asupra relației cetățean – administrație

Internetul este fără îndoială un fenomen major. Facilitatea de a fi folosit, costurile reduse dac deja din Internet un instrument digital de larg consum. Statisticile recente arată un acces pe familie în SUA, unele țări din Europa și Asia. A apărut o nouă șansă pentru administrație de a servi cetățeanul și o nouă șansă pentru tehnologiile informației de a pătrunde în societate.

3.2.1.  Utilizări ale e-Government

Există variate utilizări în conexiunea cetățean/entități – administrație și ele sunt destul de departe de modelul teoretic al UE prezentat mai sus. Printre aplicațiile e-Government răspândite avem:

Informare / portaluri

Utilizarea administrativă

Utilizarea legislativă

Răspunsuri la chestiuni de interes general

Ghid al zonei

Primirea de cereri și petiții

Prezentarea de diverse formulare on-line, sondaje

Bursa publică a locurilor de muncă

Atragerea în activitate a persoanelor handicapate, de vârsta a treia, etc.

C2A

Votul prin Internet

3.2.2.  Tendințe în utilizarea e-Government

Administrațiile din aproape întreaga lume folosesc deja Internet de la forme simple la forme complexe. În cazul țărilor dezvoltate se scontată dualismul autorități locale vs. autorități centrale.

O primă tendință este ca autoritățile locale să fie mai active, mai aproape de cetățean cu aplicații cum sunt:

Permise de conducere

Amenzi

Căutare în baze de date

Un bun exemplu este Access America la http://govinfo.library.unt.edu/accessamerica/index.html

O a doua tendință este oferirea de servicii orientate spre grupuri de cetățeni cum ar fi tineretul, studenții. Un bun exemplu este tot din grupul Access America www.students.gov unde tânărul interesat este ajutat în:

Găsirea celei mai potrivite universități

Documentare privind asistența financiară disponibilă

Locuri de muncă disponibile

Înregistrare pentru vot

Plata impozitelor

Contactare Casa Albă, Senat, Reprezentanților

Informații despre serviciul militar

Informații despre serviciile comunitare

Informații specifice privind serviciile medicale

Informații despre drepturile consumatorilor

Rezervare cămin

Obținerea permisului de conducere

Obținerea pașaportului

Alte grupuri sunt cele bazate pe vârstă, handicap, militari, minorități, etc.

A treia tendință este dezvoltarea de aplicații complexe:

B2A

Ghiduri on-line

Achiziții

Licitații

C2A (e-Government)

Registre on-line

Portaluri de informații

CAPITOLUL IV – e-Government în România

Orice analiză, chiar sumară, arată că gradul de dezvoltare a aplicațiilor de tip e-Government depinde direct de accesibilitatea la Internet. Nu întâmplător stadii avansate de e-Government se întâlnesc în SUA, Canada, Marea Britanie și țările din nordul Europei, unde aproape toate familiile au calculator și Internet și probabil nu mai există firme sau organizații care să nu fie „conectate”. Mai mult volumul uriaș de activitate ale unor instituții guvernamentale face obligatorii soluțiile de eProcurement. Cu sute de mii de comenzi zilnic și milioane de oferte, recurgerea la Internet a devenit o chestiune de vitală actualitate.

La numai circa 14% din populație având acces la Internet, cu o dotare de calculatoare extrem de redusă, cu numai 30.40% din firme dotate cu PC-uri și mai puține conectate la Internet, se poate pune întrebarea dacă ambițioasele programe de e-Government anunțate pentru România au șanse reale de realizare sau pot reprezenta un pericol de risipire de resurse prin atacarea lor prea timpurie. La slaba dotare se mai adaugă gravele probleme de mentalități la nivel managerial care se manifestă prin ignorarea până la respingere a noilor tehnologii. Să mai adăugăm greutățile de implementare a unor proiecte naționale, în principal din lipsă de utilizatori care să accepte tehnologiile informatice cu toată tendința evidentă de simplificare a interfeței lor cu omul.

4.1.  Impactul societății informaționale asupra populației

(Analiza privind impactul SI-SC asupra vieții personale și a dezvoltării individuale a cetățeanului)

Impactul societății informaționale – societate a cunoașterii (SI-SC) asupra vieții personale și a dezvoltării individuale a membrilor săi poate fi analizat sub multiple aspecte. O asemenea analiză trebuie să ia în considerare în primul rând modelul acestui nou tip de societate cu toate caracteristicile sale politice, economice și sociale, așa cum este conceput și implementat atât la nivelul fiecărei țări, cât și la nivel regional și internațional. Efectele benefice ale utilizării pe scară largă a tehnologiei informației și comunicațiilor la locul de muncă, în relația cu autoritățile și instituțiile publice, în viața de zi cu zi (pentru a face cumpărături, a se instrui, a se distra sau a-și rezolva diverse treburi gospodărești ș.a.m.d.) sunt de necontestat. Aceste efecte însă nu trebuie idealizate, atâta timp cât practica actuală a dovedit și existența a numeroase obstacole care pot diminua sau anula aceste efecte: imposibilitatea unor categorii sociale de a avea acces la noile servicii specifice societății informaționale (din lipsa infrastructurii de comunicații adecvate sau a terminalelor de acces, din lipsa culturii necesare pentru a le utiliza sau datorită tarifelor prea ridicate în raport cu veniturile individuale etc.), distorsiunile produse în piața muncii, inadecvarea serviciilor/informațiilor oferite în raport cu interesele individuale sau de grup, lipsa de securitate și confidențialitate a informației cu efecte nedorite asupra intimității vieții personale sau cu producerea de pierderi materiale importante, conținuturi informaționale periculoase la adresa moralei publice, eticii sociale sau a securității individuale. În consecință, se pune cu tot mai multă acuitate problema incluziunii sociale (limitării fenomenului de "digital divide") cât și a protecției cetățeanului și consumatorului în societatea informațională.

Viziunea optimistă asupra economiei globale bazate pe cunoaștere trebuie temperată de realitățile actuale: jumătate din populația globului nu a vorbit niciodată la un telefon, și mult mai mulți sunt cei care nu au accesat vreodată Internetul.

Numeroase organisme și instituții naționale și internaționale analizează și încercă să găsească soluții acestor probleme (instituții guvernamentale, Consililul Europei, Parlamentul, Consiliul și Comisia UE, G7/G8, OECD, UNESCO, WB, etc.) alături de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile.

4.2.  Programul MCTI

Dintre proiectele pilot realizate în domeniul tehnologiei informației se pot vedea cele destinate e-Government:

Portalul pentru formulare administrative on-line

Portalul pentru cereri on-line pentru reînnoirea permisului de conducere auto

Dezvoltarea sistemului informațional al Autorității de Reglementare și Supraveghere a Furnizorilor de Servicii de Certificate

Portal cu informații privind serviciile de sănătate

Portal pentru acces la servicii de e-Government

Sistem electronic de licitații pentru achiziții publice e-Procurement

Sistem informatic e-Job pentru căutarea de locuri de muncă

Centre Multimedia

Extinderea sistemului informatic de urmărirea bilanțului și obligațiilor fiscale ale agenților economici cu capabilități de preluare pe WEB a documentelor

Identificarea unică a funcționarilor publici prin semnătura electronică și smart-carduri

Managementul cashflow-ului

Plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax)

Servicii de informare electronică pentru cetățeni – Infochioșc

Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor

Sistem electronic de sondare a opiniei publice

Sistem electronic de achiziții de bunuri și servicii e-Market

Sistem informatic pentru notificarea schimbării adresei de domiciliu

Sistem informațional integrat privind comunicațiile naționale Infocom

Există și alte site-uri și portaluri ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor.

A fost remarcabil că declarațiile de avere cerute de lege s-au publcat pe Internet.

Cetățeanul mai așteaptă însă până a se bucura deplin de Internet în relația cu administrația.

Sistemele de e-Government cu cel mai mare impact până în prezent sunt Plata taxelor și impozitelor locale prin mijloace electronice și Sistemul de achiziții publice prin Internet.

4.3.  Plata taxelor locale și impozitelor locale
prin Internet

Prin acte legislative (OG nr.24/2002, Legea nr.291/2002) s-a stabilit obligația tuturor municipiilor și orașelor de a dezvolta și sisteme de plată electronică a taxelor și impozitelor locale. Aceste sisteme reprezintă cel mai bun mijloc pentru ca toți cetățenii să aibă acces la informațiile relevante despre taxele și impozitele locale și oferă o soluție facilă, rapidă și comodă pentru achitarea datoriilor la bugetele locale. Se prevede obligația autorităților administrației publice locale de a implementa sisteme electronice de încasare a impozitelor și taxelor locale în fiecare oraș și municipiu. Astfel, legea stipulează că autoritățile administrației publice locale vor lua toate măsurile necesare pentru informarea cetățenilor asupra plății impozitelor și a taxelor locale și prin intermediul sistemului informatic electronic.

4.3.1.  Serviciul e-Tax

Serviciul e-Tax este un sistem integrat de plată electronică a taxelor și impozitelor locale, cu degrevarea de obligații a plătitorului de taxe dezvoltat de SoftNet pentru partea de plăți electronice și folosit de Banc Post SA.

e-Tax permite contribuabililor, persoane fizice sau juridice, achitarea prin intermediul instrumentelor de plată electronică a datoriilor către bugetul local. Sistemul asigură o deplină siguranță a operațiilor, un flux rapid al plăților, ușurință și comoditate în exploatare. Operațiunile legate de informare și plata taxelor pe Internet se pot efectua astfel în orice moment al zilei, fără a mai fi necesară deplasarea la primărie sau la sediul băncii. Plata se poate efectua atât prin intermediul serviciului Internet Banking oferit de Banc Post, cât și prin intermediul unui POS sau ATM al băncii.

În prezent, sistemul este operațional pentru contribuabilii domiciliați în Ploiești, Timișoara, Bacău, Bistrița, Craiova, Botoșani, Pitești, Roman, Piatra Neamț etc.

Fig. 1.5. – Site-ul Primăriei Ploiești

Există trei modalități de plată a taxelor și impozitelor locale prin mijloace electronice:

Prin serviciul Internet Naking al Banc Post

Prin ATM Banc Post, indiferent de locație, ca utilizator al pachetului de servicii „Contul Total”

Prin POS Banc Post, de la ghizeul DVBL

Pentru plata prin Internet Banking Direcșiei Venituri Buget Local Sector din cadrul Primăriei acordă fiecărui contribuabil numele de utilizator și parola de autentificare în sistem.

Se accesează site-ul Primăriei prin autentificare și se vizualizează taxele și impozitele datorate (fig.1.5).

Se selectează banca (Banc Post) și se procedează conform regulilor Internet Banking și se confirmă plata: această comanda nu reprezintă ordonarea efectivă a plății, ci informarea celor două sisteme, cel al Banc Post și cel al Primăriei asupra solicitărilor de plată.

În site-ul securizat al băncii se procedează la plata propriu-zisă.

Răspunsul „Aprobat de bancă”atestă procesarea ordinului de confirmare a plății către Autoritatea Administrației Publice Locale (AAPL). În momentul primirii mesajului de confirmare de la bancă, AAPL va marca pe site-ul DVBL datoriile achitate prin Internet Banking ca fiind achitate, urmând ca stingerea efectivă a acestora să se efectueze după primirea sumei la Trezoreria statului.

Prin serviciul eTax, plătitorul poate achita și taxele/impozitele datorate de alți contribuabili, persoane fizice/juridice.

4.4.  Sistemul de licitații electronice

Funcționarea efectivă a aplicației cade sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 24 ian. 2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice și a Hotărârii de Guvern privind lista autorităților contractante care au obligația de a aplica prevederile Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice și a produselor care urmează să fie achiziționate prin procedura de licitație electronică.

4.4.1.  Serviciul e-Market

Serviciul e-Market reprezintă sistemul de achiziții publice al MCTI.

Achiziția prin acest sistem presupune înscrierea ca nou utilizator – Autoritatea Contractantă definind numele de utilizator, parola, numele și prenumele, adresa de email etc.

Odată înregistrată în sistem, o entitate poate fi simultan atât cumpărător cît și ofertant. Doar Autoritățile Contractante pot fi cumpărători și pot organiza licitații.

Vânzarea unui produs de o entitate presupune înscrierea ca nou utilizator – ofertant definind de asemenea nume de utilizator, parolă, nume și prenume, adresa de email, etc. Ofertantul se poate înscrie la mai multe licitații și prezenta ofertă detaliată, se poate retrage sau modifica parametrii ofertei, etc.

Tranzacția este procesul pornit automat de către sistem în momentul în care termenul de valabilitate al licitației expiră și licitația este declarată închisă. Anunțarea câștigătorului se face prin mesaj – email. În cazul încheierii unei licitații de tip Standard sau Preț Rezervat, sistemul inițiază o tranzacție între organizatorul licitației și câștigătorul acesteia.

După pornirea unei tranzacții de către sistem, aceasta este considerată în stare de desfășurare. După trecerea unei perioade de timp de 10 zile, fiecare tranzacție trebuie să fie finalizată. Această perioadă poate fi modificată de către administrator li este aceeași pentru toți utilizatorii site-ului e-Market. Pentru aceasta, fiecare din cei doi utilizatori ai sistemului trebuie să marcheze tranzacția respectivă ca fiind finalizată și să evalueze comportamentul partenerului pentru calculul bonității. Dacă unul dintre

CAPITOLUL V – Societatea informațională în context european

5.1.  SI-SC – o societate pentru toți

Încă din anul 1995 în raportul, al cărui titlu și principii au fost reluate în 1999 prin inițiativa Comisiei Europene "eEurope – An Information Society for All", se arăta că:

Tehnologia în sine nu este nici bună, nici rea, ci numai modul său de utilizare poate conduce la beneficii sau pericole. În plus, implementarea noilor tehnologii nu aduce automat avantaje pentru toți cetățenii; practica a demonstrat că pentru majoritatea inovațiilor tehnologice, beneficiile și costurile sunt inegal distribuite: în timp ce unii indivizi sau grupuri obțin mari avantaje, alții pot fi serios dezavantajați (ex. pierderea locului de muncă sau "erodarea" calificării).

Pentru viitor pot fi considerate diferite modele ale societății informaționale, așa cum astăzi avem în lume diferite modele de societăți industriale. Aceste societăți diferă tocmai prin modul în care previn excluderea socială și creează noi oportunități pentru persoanele defavorizate.

În primul rând este esențial de a considera societatea informațională ca o societate a învățării, care conferă capacitatea de a transforma informația în cunoaștere, fapt care presupune mult mai mult decât asigurarea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor (ideea convențională de serviciu universal) sau menținerea sistemului educațional actual.

Având în vedere faptul că informația joacă un rol din ce în ce mai important în viața fiecăruia, o caracteristică esențială a societății informaționale "cu față umană" este garantarea posibilității ca indivizii să poată controla informația și nu invers. Prin proliferarea informațiilor detaliate care înregistrează fiecare mișcare, cumpărătură sau profil personal al indivizilor există riscul de a realiza o societate informațională inoportună și obositoare. Trebuie de asemenea acordată atenție tendinței de individualizare pe care o favorizează noile tehnologii; chiar dacă din punctul de vedere al serviciilor oferite se obține o eficacitate sporită, există riscul împietării asupra drepturilor individuale și a reducerii solidarității sociale.

Activitățile umane (munca, petrecerea timpului liber, contactele cu administrația, cu băncile și alte servicii, etc.) se vor baza tot mai mult pe “reprezentări” ale realității (imagini abstracte sau virtuale) decât pe realitatea însăși. Această evoluție prezintă avantaje importante cum ar fi furnizarea mult mai rapidă a produselor sau serviciilor, diminuarea accidentelor și poate chiar a stres-ului fizic, dar poate prezenta și riscuri. Viața virtuală nu este viața reală și nici reprezentarea realității nu este realitatea. Este foarte probabil ca unii dintre noi să nu fie capabili să suporte să trăiască constant numai într-o reprezentare a realității.

În toate perioadele de evoluție socială, economică și tehnologică echilibrul între costurile și avantajele sociale suferă variații, iar societatea informațională nu face excepție de la această regulă. Adaptarea la societatea informațională constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a întreprinderilor, a calificărilor și profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau private. În plus se produc schimbări spectaculoase în organizarea și calitatea muncii. Întreprinderile trebuie să fie tot mai flexibile pentru a opera în noul context de competiție, de calitate, de personalizare și de inovare rapidă. Angajaților li se cere din ce în ce mai mult să se adapteze la noile calificări, sarcini și forme de organizare a muncii; apar noi relații între funcția plătită, munca și activitatea depusă. Obținerea sau păstrarea locului de muncă devin o problemă majoră pentru viața indivizilor în noul tip de societate.

Raportul menționat conchide asupra faptului că societatea informațională produce mari mutații la scară socială, putând deschide posibilități de: noi locuri de muncă, o utilizare mai eficientă a resurselor (nu numai umane cât și materiale și energetice) contribuind la dezvoltarea durabilă, creșterea veniturilor și a bunăstării individuale, noi forme de organizare mai descentralizate, dezvoltare regională și urbană mai coerentă, asigurând astfel o societate mai democratică și mai descentralizată. Creșterea economică și de productivitate depind în mod crucial de armonizarea dimensiunilor tehnologice, economice și sociale. Așa cum la nivelul unei companii private adoptarea noilor tehnologii se face pe baza unei analize prudente a mizelor și riscurilor (nu numai sub aspectul eficacității tehnologice), tot astfel trebuie analizată problema și la scara societății, pe baza unor dezbateri politice și a cercetării atente a măsurilor necesare pentru a realiza o societate informațională integrată atât economic cât și social.

Modelul european de societate informațională, fundamentat prin numeroase lucrări si dezbateri în cadrul European Information Society Forum (ISF) se bazează pe câteva caracteristici specifice, care -conform opiniei autorilor- îl diferențiază de cele din SUA și Asia de Est. Aceste caracteristici sunt:

Intervenția guvernamentală și a partenerilor sociali. Fără a nega rolul decisiv al forțelor pieții, modelul european consideră ca necesare elaborarea politicilor guvernamentale pentru a dezvolta și (mai ales) pentru a corecta "proiectul” societății informaționale.

Interconectivitatea și standardele deschise.

Sustenabilitatea mediului. Modelul european de societate informațională ia în considerare permanent relația directă cu cerințele unei economii durabile și ecologice.

Sustenabilitatea socială. O caracteristică dominantă a modelului european de societate informațională este aceea că aceasta trebuie să asigure pe lângă o "sustenabilitate a mediului" și o "sustenabilitate socială", prin politici adecvate de balansare a aspectelor uneori conflictuale, din triunghiul obiectivelor economice, sociale și ecologice. Excluderea unor largi populații de la șansa participării la societatea informațională, prin creșterea decalajelor dintre clase sociale, sexe, generații/vârste, țări și regiuni, fragmentarea și monopolizarea piețelor în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor sunt inacceptabile. În acest context, politicile și recomandările UE sunt orientate spre conectarea cu prioritate a instituțiilor publice de larg interes social: școli, spitale, biblioteci și altele asemenea, care să dea posibilitatea unor pături largi ale populației să beneficieze de avantajele noilor tehnologii specifice SI-SC.

Este demnă de menționat atenția acordată de Comisia Europeană, guvernele naționale și partenerii sociali ai acestora pentru:

crearea de noi locuri de muncă,

educație, instruire și formare continuă,

susținerea informatică a serviciilor publice,

accesibilitatea (fizică și ca tarife/costuri) a tuturor la resursele și serviciile specifice SI,

politici de coeziune socială inter-regională.

Diversitatea culturală și lingvistică, modelul european de societate informațională este bazat pe comunitatea diversității culturale și lingvistice, având în vedere o nouă cultură a comunicării, o nouă cultură a democrației și o nouă cultură a business-ului pe care o impune utilizarea noilor tehnologii.

Orientarea spre respectarea drepturilor civile, prin asigurarea libertății de comunicare și a libertății informației. Este recunoscută importanța pe care UE o acordă respectării protecției datelor personale și a vieții private, cât și atitudinea constructivă adoptată cu privire la reglementările privind criptarea informației. Sunt avute în vedere atât interesele persoanelor fizice cât și crearea de noi oportunități pentru mediul de afaceri din domeniul TIC.

Cadrul de reglementări și coordonare la nivel internațional. Vor trebui constituite și consolidate organizațiile care reprezintă interesele utilizatorilor și consumatorilor.

Inițiativa eEurope și Planul de acțiune asociat dezvoltă în plan practic aceste caracteristici, propunându-și să garanteze tuturor cetățenilor Europei accesul la beneficiile societății informaționale, să apropie comunitățile rurale și urbane, să creeze pe această cale bunăstare, partajarea cunoștințelor și creșterea calității vieții pentru toți membrii societății. Se estimează că prin mutațiile care se vor produce în următorii cinci ani se vor crea noi locuri de muncă și va crește productivitatea economiei europene. Se urmărește totodată ca, prin programele și acțiunile întreprinse, progresul către societatea informațională să întărească coeziunea și nu divizarea socială, integrarea și nu izolarea anumitor categorii sociale sau zone geografice. În acest scop, obiectivele eEurope sunt:

"intrarea în era digitală" a tuturor cetățenilor, locuințelor, întreprinderilor, școlilor, instituțiilor de administrație publică prin asigurarea accesului on-line,

dezvoltarea unei noi culturi digitale susținută totodată de un spirit antreprenorial favorabil finanțării și dezvoltării ideilor noi,

urmărirea ca aceste procese să aibă o vocație de integrare socială , să câștige încrederea consumatorilor și să consolideze coeziunea socială.

5.2.  Cetățeanul și consumatorul – beneficiarii SI-SC

Dintr-o analiză mai atentă a celor șapte caracteristici ale modelului european de societate informaționala devine vizibil faptul că cel puțin sub aspect conceptual, principalii beneficiari ai acestui nou tip de societate sunt considerați cetățeanul și consumatorul.

Distincția dintre aceste două categorii – deși din multe puncte de vedere au drepturi și îndatoriri comune – devine mai importantă și mai evidentă odată cu diversificarea serviciilor specifice societății informaționale de care aceștia vor beneficia. Aceasta diferențiere s-a analizat în contextul inițiativei europene de a se elabora o Cartă a drepturilor omului în societatea informațională – proiect elaborat în cadrul Information Society Forum, la inițiativa membrei parlamentului european Emma Bonini.

În acest context prof.Jan van Dijk de la Univ. Utrecht – membru marcant al ISF- propune următoarele definiții, pe care le vom adopta ca bază de referință în studiul de față:

Cetățeanul este locuitorul unei țări, care acționează în concordanță cu un set de reguli (drepturi și îndatoriri) în problemele/afacerile publice. Câmpul său principal de acțiune este sfera publică în care interacționează și comunică cu alți cetățeni.

Consumatorul este un cumpărător sau utilizator de resurse (sub formă de bunuri sau servicii) de natură privată (de pe piață) sau de natură publică (bunuri sau servicii publice). Câmpul său principal de acțiune este piața.

În timp ce cetățeanul se manifestă în raport cu problemele publice (inclusiv cele politice), consumatorul se manifestă în raport cu probleme de natură economică.

Toți cetățenii sunt egali în fața legii, atât ca drepturi cât și ca îndatoriri, în timp ce consumatorii nu sunt egali- prin definiție – d.p.d.v.al resurselor procurate sau utilizate.

5.2.1.  Noile cerințe ale cetățenilor

În condițiile actuale guvernele trebuie să facă față unor noi presiuni pentru a răspunde necesităților și cerințelor cetățenilor, dintre care se menționează mai frecvent următoarele:

creșterea presiunii asupra bugetelor publice și necesitatea găsirii de noi soluții pentru creșterea eficienței și performanțelor instituțiilor administrației publice centrale și locale,

restructurarea continuă a funcțiunilor și serviciilor sectorului public, tendința privatizării sau a externalizării unor servicii prin outsourcing (“reinventing government”),

necesitatea legitimității administrației publice în raport cu cetățenii /contribuabilii,

facilitățile și serviciile oferite de noile tehnologii ale informației și comunicațiilor,

noua filozofie managerială, cu aplicații în conducerea activităților din sectorul public (“new public management”, “business process reenginering”).

Problema devine cu atât mai complexă cu cât mediul socio-politic este marcat de multiple interese și de provocările pe termen lung privind tranziția la "noua economie", globalizarea și dezvoltarea durabilă. Utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor poate contribui substanțial la îmbunătățirea relației complexe guvern-cetățeni, având in vedere faptul că cetățenii cu un anumit nivel de educație pretind o transparență și o eficacitate măsurabilă a serviciilor publice, servicii care să le satisfacă cerințele și exigențele de calitate, la costuri cât mai scăzute cu putință. Guvernele, pe de altă parte sunt conștiente de faptul că nu își pot pune în aplicare politicile, oricât de bune ar fi acestea, fără suportul efectiv al cetățenilor.

Tot mai mulți cetățeni se consideră îndreptățiți:

să fie informați și să înțeleagă informația comunicată de administrația publică,

să participe la procesul de luare a deciziei privind politicile guvernamentale naționale / locale și furnizarea serviciilor publice; să li se ia în considerare opiniile exprimate,

să beneficieze de servicii publice conforme cu cerințele lor și să aibă posibilități de opțiune privind aceste servicii (ex. calitate, costuri).

Aceste exigențe pot lua forme diferite în funcție de cei care le formulează: cetățeni individuali (în special ca utilizatori ai serviciilor publice sau ca decidenți individuali) sau grupuri de cetățeni cu anumite interese specifice (femei, părinți, șomeri, handicapați, minorități etnice etc.), care acționează ca intermediari între cetățenii individuali și guvern.

Dialogul guvern-cetățeni are totuși unele limite, care trebuie luate în considerare atunci când se analizează acest nou tip de relații. Dacă anumite grupuri de interese se implică mai intensiv în procesul de luare a deciziei politice, prin acțiuni de lobby pot influența sau frâna unele acțiuni guvernamentale pozitive. O altă problemă este însăși fragmentarea intereselor cetățenilor și varietatea de opțiuni cărora guvernele trebuie să le facă față. În consecință încrederea mutuală este o condiție esențială în acest nou tip de dialog. O altă limitare importantă derivă din riscul ca acest dialog – mai ales în condițiile accesului limitat și al lipsei de cultură privind utilizarea noilor tehnologii – să fie "capturat " de anumite elite , care să folosească numai în propriul beneficiu noile facilități de comunicare.

Societatea informațională bazată pe cunoaștere trebuie să ofere cetățeanului noi garanții privind:

consolidarea democrației,

accesul la informația publică,

libertatea informației și a comunicării,

posibilitatea exprimării opiniilor față de îndatoririle impuse prin reglementări și deciziile politice la nivel național sau local,

redresarea unor disfuncții produse sau a încălcării unor drepturi și îndatoriri.

5.3.  E-government – un tip de relație guvern-cetățean

Sectorul public și relațiile sale cu societatea au generat numeroase analize și discuții în ultimii ani. Creșterea cererii de servicii publice, restricțiile bugetare, costurile de personal și noile facilități oferite de TIC au constituit provocări generatoare de noi concepte: “guvernare on-line”, “e-government” , “democrație electronică”.

Elementul cheie al conceptului de “e-government” este îmbunătățirea relației și fluidizarea schimbului de informații dintre sectorul public – pe de o parte și cetățeni și mediul de afaceri, pe de altă parte. Termenul de e-government se referă atât la furnizarea informațiilor și serviciilor către cetățeni și mediul de business (aplicații externe) cât și la utilizarea TIC în cadrul/interiorul instituțiilor publice (aplicații interne). Cele două categorii de aplicații trebuie abordate în mod distinct și în interdependență deoarece asociază opțiuni și probleme distincte. Deși în ultima vreme (în special în documentele UE) se pune un accent deosebit pe aplicațiile externe, trebuie subliniat faptul că acestea nu pot fi realizate independent de aplicațiile interne, ci sunt direct condiționate de calitatea și eficiența acestora.

Tot mai multe țări și guverne îmbrățișează acest nou concept. Sunt deja cunoscute numeroase experiențe și realizări la nivel local, regional, național și zonal (ex. organismele UE aplică în mod consecvent acest concept ). Tehnologia informației și comunicațiilor utilizată inițial pentru soluționarea internă a problemelor administrației publice, se extinde în prezent tot mai mult spre interacțiunea cu cetățenii și mediul de afaceri și spre interacțiunea inter-administrații.

Serviciile oferite cetățenilor sub eticheta de e-government G2C (Government-to-Citizen) sunt, în principal , de trei tipuri după funcțiile oferite:

Servicii de informare, care permit regăsirea de informații sortate și clasificate la cerere (ex. web-site) care la rândul lor pot fi:

pentru viața zilnică – informații despre muncă, protecție socială, locuințe, educație, sănătate, cultură, transport, mediu, etc.,

pentru tele-administrare – lista serviciilor publice, ghid de proceduri administratative, registre și baze de date publice,

pentru participare la viața politică – legi, documente parlamentare, programe politice, consultare de documente.

Servicii de comunicare interactivă, care permit interacțiunea cu indivizi sau grupuri de persoane (ex. e-mail, liste de discuții..), care la rândul lor pot fi :

pentru viața zilnică – discuții, răspunsuri la întrebări privind munca, protecția socială, locuințele, etc.;

pentru tele-administrare – contacte e-mail cu funcționarii publici;

pentru participare la viața politică – discuții pe teme politice, contacte prin e-mail cu oamenii politici.

Servicii tranzacționale – care permit transmiterea de către cetățeni a unor formulare (administrative, de vot) și /sau achiziția de produse și servicii on-line. Și acestea la rândul lor pot fi:

pentru viața zilnică – rezervare de tichete la diverse acțiuni, înscrieri la cursuri,

pentru tele-administrare – completarea și prezentarea de formulare electronice ( ex. declarații fiscale )

pentru participarea la viața politică – referendum, alegeri, exprimarea de opinii.

Serviciile tranzacționale sunt considerate ca cele mai reprezentative în viitor pentru e-government, atâta timp cât completarea și prezentarea de formulare de către populație va continua să aibă un rol preponderent în relația sa cu administrația publică. Realizarea acestor servicii, deschise către cetățean și mediul de afaceri, necesită însă investiții importante, dar mai ales ceea ce numim frecvent reingineria proceselor administrative și o nouă cultură a funcționarului public.

Implementarea conceptului de e-government aduce o serie de avantaje derivate, dintre care sunt de reținut:

stimularea utilizării TIC prin "forța exemplului" instituțiilor guvernamentale,

dezvoltarea unor noi servicii cu valoare adăugată în sectorul privat pe baza informațiilor publice furnizate de instituțiile guvernamentale.

5.4.  e-Government – suport pentru dezvoltare

Infrastructura de IT:

e-Government – domenii de competență

Noi tehnologii, platforme și servicii pentru guvernare electronică;

Sisteme flexibile de modelare și monitorizare a proceselor;

Administrarea resurselor informaționale eterogene și distribuite;

Sisteme de informare.

Exemple de proiecte de referință: Programul nucleu – Tehnologii și sisteme avansate pentru Societatea Informațională bazată pe cunoaștere; Sistem de recunoaștere optică de caractere pentru citirea automata de formulare scanate. Noi tehnologii, platforme si servicii pentru guvernare electronica
(e-Government); Sistem flexibil de modelare și monitorizare a proceselor intră – și interinstituții ale administrației publice. Noi tehnologii, platforme și servicii pentru guvernare electronica (e-Government); Administrare și utilizare corelată a resurselor informaționale eterogene și distribuite din sistemele informatice ale instituțiilor administrației publice la nivel județ/municipiu. Noi tehnologii, platforme și servicii pentru guvernare electronica (e-Government); Sistem de informare și educare a opiniei publice privind dezastrele naturale si tehnologice. Noi tehnologii, platforme și servicii pentru guvernare electronică
(e-Government).

Alte proiecte:

Sistemul Electronic de Votare – utilizat la referendumul pentru revizuirea Constituției, de către personalul militar și polițiștii care se aflau în misiuni oficiale în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Rezultate: Peste 1600 de persoane au votat electronic, prezența înregistrată la vot: 97%, 60000 Euro economisiți la bugetul de stat.

Proiecte în dezvoltare:

Portal pentru plata amenzilor on line și declarații către poliție va permite:

plata amenzilor contravenționale prin mijloace electronice

declararea pierderii, distrugerii sau furtului de documente, precum și interogarea sistemului asupra documentelor declarate nule.

Prevenirea și combaterea criminalității informatice:

www.eFrauda.ro – portalul pentru primirea sesizărilor cu privire la activități cu caracter aparent nelegal în domeniul serviciilor societății informaționale

urmărește protecția si informarea furnizorilor și consumatorilor de servicii ale societății informaționale, prevenirea și combaterea criminalității informatice, apărarea drepturilor de autor

asigură interacțiunea dintre furnizorii și consumatorii de servicii ai societății informaționale cu autoritățile cu competențe în domeniu

facilități oferite utilizatorilor: consultare listă agenții, instrucțiuni de completare a formularului, completare și transmitere a formularului în forma electronică către agențiile responsabile cu furnizarea unui anumit serviciu

În 2003 au fost cercetate peste 200 de infracțiuni informatice :

50% licitații electronice frauduloase,

30% bunuri comandate on line fraudulos,

10% privind accesul neautorizat în diferite sisteme informatice,

10% scrisori nigeriene, transmiterea de viruși, pornografie infantilă, folosirea de identități false.

Țări de proveniență a sesizărilor:

80% din SUA, 10% din Europa, 5% din România și 5% din alte state.

Plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice

Extinderea la nivel național

Sistemul are două componente:

informare – cetățenii vor putea consulta cuantumul taxelor și impozitelor datorate;

plata efectivă – cetățenii vor putea efectua plăți către administrația publică locală.

59 de localități urbane au implementate sisteme electronice de plată, alte 17 având sisteme de informare funcționale și pe cele de plată în lucru.

Funcționarea sistemelor electronice de plată a taxelor locale nu face necesară conectarea tuturor gospodăriilor la Internet. Numeroase primării au instalate, în prezent, info-chioșcuri de unde se poate realiza plata acestor taxe, existând, de altfel, puncte publice de acces la Internet.

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor a lansat începând cu anul 2001 un amplu program de proiecte pilot și aplicații eGovernment.

5.5.  Strategia aplicată de Guvernul României în domeniul Administrației Publice

5.5.1.  Reforma Administrației Publice

În domeniul administrației publice, Guvernul României va aplica în perioada 2004-2008 o strategie națională care va avea 3 obiective:

reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local

consolidarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală

întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică centrala și locală

Aplicarea politicilor de reformă în domeniul administrației publice va ține cont de următoarele condiții:

definirea în legislația de înființare și organizare a unei autorități publice a principiilor comunicării, transparenței, eficienței, responsabilității, participării, coerenței, proportionalității și subsidiarității și reglementarea mecanismelor de aplicare;

departajarea de responsabilități între autoritățile publice . în domeniul politicilor publice, finanțării și prestării serviciilor publice;

introducerea unui mecanism simplu și clar de politici publice în baza căruia să fie elaborate și aplicate programe, proiecte, planuri de acțiune și proiecte de lege;

separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora;

fixarea numărului de funcționari publici în raport cu definirea unui serviciu public și a unui standard de calitate aferent acestui serviciu;

monitorizarea și evaluarea eficienței măsurilor de reformă aplicate.

5.5.2.  Măsuri de e-Government în cadrul Programului de Guvernare 2005-2008

Întărirea capacității instituționale va avea ca ținta întregul sistem al administrației publice și se va concentra asupra următoarelor măsuri:

A. Dezvoltare organizațională

B. Managementul resursei umane

C. Întărirea legăturilor inter-instituționale

D. e-Government

Sistemul informațional trebuie să constituie suportul de aplicare și de simplificare a unor reguli și proceduri administrative în scopul asigurării unui acces larg și nediscriminatoriu a publicului la servicii publice, precum și reducerii tarifelor pentru aceste servicii și a costurilor de operare și personal.

Programul de e-government cuprinde următoarele măsuri:

– cooperarea cu autoritățile locale pentru dezvoltarea rețelelor informatice care asigură funcționarea rețelelor regionale de învățare și a grupurilor de competență;

– cooperarea cu primăriile, serviciile descentralizate și deconcentrate, spitale, școli, instituții culturale, pentru realizarea unei rețele metropolitane de comunicații. City Net . ca sistem de management al informației, pentru furnizarea următoarelor servicii:

– evidența populației;

– planurile digitale ale localităților și ale teritoriului aparținând acestora;

– GIS (Geographical Information Systems);

– managementul serviciilor publice, al utilităților publice, al sistemelor de infrastructură, precum și managementul funcției publice;

– colectarea taxelor de la cetățeni;

– managementul activităților de educație și cultură;

– înregistrarea societăților comerciale;

– buget și contabilitate;

– centru de reclamații primite de la cetățeni;

– controlul traficului urban;

– sistemul de monitorizare și evaluare a performanței organizaționale;

– aplicarea unui program special de informatizare a primăriilor din mediul rural.

5.5.3.  Informatizarea administrației publice – obligație legală și prioritate națională

Realizarea noii societăți informaționale, informatizarea, nu constituie doar o obligație legală ci și una importantă pentru societatea și noua economie a României, pentru instituțiile publice, private și persoanele fizice.

Din punct de vedere legal, România s-a evidențiat prin adoptarea rapidă a unor legi, norme și proceduri, în baza cerințelor europene. Informatizarea nu se poate realiza însă dacă legislația adoptată nu se pune în practică, punct cu punct, până la nivelul administrației locale al orașelor și comunelor.

Este de înțeles faptul că termenii cu care ne confruntam (“e-government”, “e-administratie”, “e-tax”, etc.) sunt greu de înțeles pentru marea majoritate a populației, inclusiv la nivelul conducerilor instituțiilor publice. Acest lucru însă nu constituie o scuză și nu înseamnă că trebuie să așteptăm zece ani până când ne vom familiariza cu metodele de comunicație și plata prin mijloace electronice.

Noua economie internațională și europeană, în special, se realizează prin utilizarea acestor mijloace electronice, iar neutilizarea acestora duce la excluderea din competiție și limitarea activităților economice.

Instituțiile publice și în special administrația publică locală au obligația să se implice în procesul de informatizare, să devină modele de urmat pentru locuitorii pe care-i reprezintă.

Expansiunea sistemelor informatice, respectiv dotarea cu calculatoare și conectarea la Internet, se fac în general datorită necesității utilizării acestora în diferite activități, iar cei pentru care calculatorul nu reprezintă o necesitate se dotează observând avantajele de care se bucură cei din jurul lor.

Astfel, dacă într-o comună, de exemplu, nu există nici un utilizator de calculator, localnicii nu au posibilitatea de a sesiza avantajele informatizării. În schimb dacă consiliul local se dotează și începe sa utilizeze calculatorul, pas cu pas, în timp, vor exista localnici care vor sesiza utilitatea PC-ului și vor achiziționa unul. Acei localnici vor deveni exemple pentru alții și încet, în câțiva ani, vom putea vorbi despre utilizarea calculatoarelor și la nivel rural.

De asemenea, prezența pe Internet unui site Web, de prezentare a comunei, nu presupune ca localnicii să beneficieze de calculatoare. Proiectarea si menținerea unui site web poate fi gestionata de către firme private care, pe baza de contract cu consiliul local se pot ocupa de întreaga activitate Web.

Va fi de ajuns ca un singur investitor străin să se intereseze de o anumită comună, datorită vizitării pe Internet a siteului, pentru ca localnicii sa înțeleagă rolul informatizării și a prezentei pe Internet. Cu atât mai mult atunci când investitorul va și concretiza ceva în acea comună.

5.5.4.  Pașii spre e-administrație

Trecerea spre o administrație modernă în era informațională se realizează parcurgând o serie de pași prezentați mai jos.

1. Prezența pe Internet, realizarea și publicarea paginilor de prezentare (site-ul Web) și securizarea site-ului Web (de menționat obligația respectării reglementarilor MCTI privind paginile Web care impun realizarea Site-ului în anumite condiții, la anumite standarde, cu un anumit conținut de secțiuni precum și securizarea care implica utilizarea certificatelor de server).

Extras comunicat MCTI 19.02.2004: 1,38 milioane de atacuri informatice nereusite asupra www.elicitatie.ro – dovedește necesitatea securizării site-urilor administrației publice.

Ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației: "Asigurarea securității sistemelor informatice este cu siguranță un subiect fierbinte al zilelor noastre. Ne-am propus să dezvoltăm sisteme de e-Government și să oferim cetățenilor cât mai multe servicii on line, în acest context definirea și implementarea politicilor de securitate a devenit o prioritate.

"În ceea ce privește cadrul legislativ, MCTI a promovat, la ora actuală fiind in vigoare, Legea semnăturii electronice, care dă valoare probantă în justiție unui document semnat electronic”

2. Comunicațiile prin mijloace electronice – e-mail-ul și securizarea comunicațiilor (de menționat utilizarea semnăturii electronice ca metoda de securizare)

3. Implementarea sistemelor electronice de informare, încasare a impozitelor și a taxelor locale (de menționat structura complexă a acestor sisteme, a căror costuri reale totale pot ajunge la ordinul sutelor de mii de dolari; în multe cazuri au fost angajate firme fără experiență care au realizat soluții nefuncționale și/sau fără a respecta standardele elementare de securizare). O soluție pentru realizarea acestor sisteme din punct de vedere al costurilor ar fi aceea de asociere la nivel județean al consiliilor locale pentru realizarea unei infrastructure unice, care sa deservească pe fiecare dintre ele.

4. Implementarea sistemelor electronice de mesagerie electronică, videoconferință, content management – gestiune de documente și fluxuri specifice pe domenii (urbanism, topo, tehnic, comercial, etc.), financiare, buget și contabilitate, raportare, Info-Kiosk, instruire electronică (E-Learning). Toate aceste sisteme pot fi implementate pe baza unei infrastructuri județene.

5.6. Link-ul www.e-guvernare.ro

e-guvernare.ro este un portal oficial al Guvernului României. Pentru accesarea lui nu e necesar să achităm vreo taxă. Prin simpla accesare a link-ului putem accesa serviciile și formularele online, oferite de Guvernul României cetățenilor.

Acesta este banner-ul e-guvernare.ro în diferite mărimi și formate și codul HTML aferent:

Acest site care își propune să revoluționeze modul în care fiecare dintre cetățeni interacționează cu administrația publică în România.

www.e-guvernare.ro deschide un drum care se va finaliza prin reforma completă a administrației publice, astfel încât aceasta să fie pusă în mod real în slujba fiecărui cetățean.

Ca unic punct de acces la serviciile și informațiile instituțiilor administrației centrale și locale, dezvoltarea acestui portal marchează începutul „reformei la ghișeu”, un program de anvergură prin care Guvernul României își propune să promoveze transparența, să eficientizeze administrația prin reducerea costurilor și a birocrației, să asigure accesibilitatea largă la informațiile și serviciile publice, indiferent de timp și de loc, să prevină și să combată corupția prin mijloace electronice.

În România, a fost inițiat un program de reformă digitală: printr-o serie de proiecte pilot ne-am propus să utilizăm în mod activ instrumentele de IT&C pentru a demonstra și a beneficia de avantajele pe care le au noile tehnologii asupra oricărui tip de activitate.

A fost lansat primul astfel de proiect la nivel național –  sistemul electronic de achiziții publice, și a fost introdus sistemul electronic național, un portal de eGovernment prin intermediul căruia sunt oferite informații și servicii electronice cetățenilor și mediului de afaceri.

BIBLIOGRAFIE

Programul de Guvernare – 2005-2008 din decembrie 2004 al Guvernului României. http://www.e-guvernare.ro

eGovernment – suport pentru dezvoltare, București, 16 aprilie, 2004, Diana VOICU, Director General pentru Informatizarea Administrației Publice

www.mcti.ro , www.eFrauda.ro

MCTI Proiecte realizate în domeniul tehnologiei informației http://www.mcti.ro/mcti.html?page=807

eEurope Action Plan 2005: http://europa.eu.int/information_society/eeurope/index_en.htm

e-Forum, Forum for European e-Public Services: http://www.euforum.org/

eContent Programme, Improving access to and expanding use of Public Sector Information: http://www.cordis.lu/econtent/psi/pubsec.htm

IDA report&IDA e-government news (EU). http://europa.eu.int/ISPO/ida/

OCDE, Public Governance and Management, E-government, Knowledge Management and the Use of IT. http://www.oecd.org/

Banc Post Internet banking, http://www.bancpost.ro/bsite/IB/jsp

SoftNet, e-Tax, http://www.softnet.ro-product.jsp?id=eTax

MCTI, Licitații electronice https://e-market.e-licitatie.ro/default.asp