Procesul de Upgrade al Bazelor de Date Oracle

Cuprins

1. Introducere………………………………………………………………………………………………… 4

2. Oracle RAC………………………………………………………………………………………………… 4

3. Upgrade și migrare……………………………………………………………………………………………………………………… 5

Lucrarea de față iși propune prezentarea procesului de upgrade al unei baze de date Oracle către versiunea 12c al acestui software, descrierea diverselor metode oferite pentru realizarea upgrade-ului precum și exemplificarea procesului pe o bază de date din cadrul unui Oracle Real Application Cluster (RAC).

În finalul lucrării se va prezenta o aplicație ce automatizează procesul de alegere al unei metode de upgrade, oferind utilizatorului sugestii în funcție de opțiunile introduse.

1. Introducere

Pentru a ține pasul cu necesitățile clienților săi și cu o piață aflată în continua schimbare, Oracle a introdus noua versiune de baze de date 12C, aducând o serie de îmbunătățiri si elemente noi.

Pentru a permite clientului să realizeze mutarea către acest nou software, firma oferă mai multe metode, fiecare dintre acestea fiind potrivită pentru un anumit scenariu.

Lucrarea de față va prezenta una dintre cele mai utilizate metode de upgrade, utilitarul DBUA, aceasta fiind și metoda sugerată de către Oracle ca fiind cea optimă.

Studiul de caz va fi realizat în cadrul unui Oracle RAC (Real Application Cluster), o bază de date ce permite existența mai multor instanțe pe servere distincte ce utilizează un set de fișiere comune (baza de date în sine). Deși utilizează mai multe resurse hardware, Oracle RAC va fi privit de aplicație ca o singură bază de date, oferindu-se astfel scalabilitate și un grad ridicat de disponibilitate al bazei.

În prezent, pentru a demara procesul de upgrade, clientul Oracle trebuie să ia legătura cu echipa de suport tehnic, iar aceasta, pe baza unui chestionar completat de client, îi va oferi un plan de upgrade, cu soluția optima pentru afacerea sa. În cadrul proiectului se va încerca automatizarea acestui proces, prin implementarea unei aplicații ce va oferi soluția potrivită pentru afacerea clientului, în funcție de opțiunile introduse de acesta. Limitările acestei aplicații țin de politica de securitate a firmei Oracle, chestionarul oferit clientului neputând fi făcut public, de aceea aplicația va utiliza doar întrebări de bază.

2. Oracle RAC

Termenul de disponibilitate se referă la gradul în care o aplicație, un serviciu sau o funcționalitate este disponibil la cerere. Disponibilitatea sporită (high availability) are ca principale caracteristici fiabilitatea, capacitatea de recuperare, detectarea timpurie a erorilor și continuitatea operațiilor.

Importanța unei disponibilitați sporite in cazul bazelor de date este legată de costul de downtime, adică perioada de timp in care resursa nu este disponibilă, care poate fi planificat sau neplanificat. Downtime-ul neplanificat poate apărea din diverse motive, Oracle Database oferind diverse soluții de disponibilitate crescută pentru a preveni și a reduce cazurile de downtime neplanificat.

În funcție de cauza care a produs eșecul, downtime-ul neplanificat se împarte în următoarele categorii:

Defecțiuni fizice – au loc in momentul în care un anumit eveniment produce încetinirea sau oprirea aplicației sau a unei porțiuni mari din aceasta.

Defecțiuni ale computer-ului – apar în momentul în care sistemul pe care rulează baza de date devine indisponibil.

Defecțiuni ale storage-ului – apar în cazul în care storage-ul ce păstrează o parte sau întregul conținut al bazei de date nu mai poate fi accesat.

Coruperea datelor – se manifestă in momentul în care o componentă hardware, software sau de rețea provoacă citirea sau scrierea unor date corupte.

Erori umane – pot avea loc intenționat sau neintenționat și pot conduce la coruperea bazei de date.

Una dintre soluțiile oferite de Oracle pentru reducerea downtime-ului este Oracle Real Applications Cluster (Oracle RAC). Aceasta permite existența mai multor instanțe (seturi de structuri de memorie ce administrează fișierele bazei de date) care sunt interconectate, împărțind accesul la o bază de date Oracle. Într-un mediu Oracle RAC, baza de date opereaza pe două sau mai multe sisteme dintr-un cluster, accesând concurent o bază de date comună. Oracle RAC pornește un Database Server Grid – o colecție de servere conectate pentru a opera pe una sau mai multe baze de date, oferind o bază de date ce utilizează mai multe servere in timp ce aplicația vizualizează acest ansamblu ca pe un singur sistem de baze de date. [1]

Oracle Clusterware este o aplicație software care permite mai multor servere sa opereze împreuna ca unul singur, prin existența unor procese suplimentare pe fiecare dintre acestea, ce permit comunicarea între servere. Oracle Clusterware oferă toate caracteristicile necesare operarii cluster-ului.[1]

O altă caracteristică a Oracle RAC o reprezintă scalabilitatea, existând posibilitatea adăugării de noi noduri in funcție de necesități, fără a fi necesare modificări aduse aplicației ce utilizează baza de date.[1]

Multitudinea de noduri din cadrul unui RAC Oracle oferă o toleranță la defecte sporită. Deoarece nodurile fizice operează independent, eșecul unuia nu afecteaza restul nodurilor din cluster. Astfel, unul sau mai multe noduri pot fi oprite pentru mentenanță, fară a afecta accesul la baza de date.[1]

Oracle RAC necesită instalarea software-ului Oracle Clusterware anterior instalării sale. Oracle Clusterware face parte, alături de ASM(Automatic Storage Management) și CloudFS(Oracle Cloud File System), din Oracle Grid Infrastructure.[2]

3. Upgrade și migrare

3.1 Definiții

Termenii de upgrade al bazei de date și migrarea acesteia definesc două operații diferite.

Upgrade-ul reprezintă acțiunea de a modifica dicționarul de date al bazei pentru a îl face compatibil cu o versiune nouă a software-ului Oracle. Datele utilizatorului nu sunt modificate sau mutate in cazul upgrade-ului. În momentul realizării unui upgrade, pot avea loc următoarele acțiuni:

Adăugarea, eliminarea sau modificarea unor coloane in tabelele sau vederile de sistem

Crearea unor noi pachete sau proceduri de sistem sau modificarea celor deja existente

Adăugarea, eliminarea sau modificarea unor utilizatori ai bazei de date, a unor roluri sau privilegii

Modificarea datelor inițiale oferite de sistem(seed data)

Migrarea datelor se referă la mutarea datelor dintr-o bază de date Oracle în alta creată anterior

pentru acest scop. Migrarea are loc în momentul în care baza de date sufera mai multe modificari și nu doar asupra versiunii acesteia. Aceste modificări pot avea loc asupra:

Computer servere-lor

Arhitecturii de storage

Setului de caractere

Sistemului de operare

Schemei de partiționare

Criptării sau compresiei

Migrarea diferă de upgrade prin două mari diferențe:

Migrarea implică mutarea sau modificarea datelor aplicației și a utilizatorilor, dimensiunea bazei de date având o influența mare asupra dificultății proiectului

Migrarea poate fi realizată fară a efectua si upgrade-ul catre o versiune mai noua de Oracle. În cazul in care se dorește și acest pas, upgrade-ul va fi realizat separat, după migrare.[3]

3.2 Alegerea unei metode de upgrade sau migrare

Selectarea metodei de upgrade sau migrare potrivită pentru un anumit proiect necesită analiza unor

caracteristici ale acestuia, Oracle oferind o gamă largă de proceduri, fiecare fiind potrivită pentru un anumit tip de proiect. Următoarele proprietăți trebuiesc avute în vedere în momentul in care se alege o anumită metodă:

Versiunea de Oracle de la care se face upgrade-ul sau migrarea

Sistemele de operare sursă și destinație

Platformele hardware sursă si destinație precum si endianness-ul acestora. Endianess-ul reprezintă ordinea de stocare a bytes-ilor unui cuvânt in memorie si poate fi de două tipuri: big-endian sau little-endian. Sistemele big-endian memoreaza byte-ul cel mai semnificativ al unui cuvânt la cea mai mica adresă din memorie iar byte-ul cel mai nesemnificativ la cea mai mare adresă. Sistemele little-endian reprezintă constrastul celor anterioare, stocând byte-ul cel mai puțin semnificativ la cea mai mică adresă.

Dorința de modificare a schemei sau formatului datelor (modificarea setului de caractere, a partiționării, criptării sau a compresiei)

Necesitațile de disponibilitate ale aplicației: timpul maxim în care aplicația poate fi inaccesibilă in vederea realizării upgrade-ului sau a migrării

Dimensiunea bazei de date in cazul migrării

Oracle oferă o serie de metode pentru realizarea upgrade-ului sau a migrării, utilizatorul fiind cel

care alege varianta cea mai potrivită pentru proiectul său:[3]

Database Upgrade Assistant (DBUA) – prezintă o interfața grafică ușor de utilizat ce indrumă utilizatorul prin pașii upgrade-ului. DBUA poate fi lansat in timpul instalării cu ajutorul Oracle Universal Installer sau poate fi lansat ulterior ca un tool standalone. Acesta prezintă o serie de ecrane ce permit selectarea opțiunilor dorite de utilizator și poate automatize o serie de operații pre sau post upgrade, reducând efortul depus de persoana responsabilă de upgrade. DBUA utilizează operațiile post-upgrade utilizând Oracle home-ul curent, apoi îl modifică pentru restul operațiilor. Din acestă cauză se sugerează utilizarea DBUA în cazul în care hardware-ul pe care se află baza de date rămâne neschimbat. DBUA nu se poate restarta o data ce procesul de upgrade a început.[4]

Upgrade manual utilizând scripturi si utilitare SQL – realizează aceleași operații pe care DBUA le face automat, oferind un mai bun control asupra procesului. Oracle 12C oferă un nou utilitar pentru upgrade manual catctl.pl ce permite procesarea paralelă, îmbunătățindu-se performanța procesului si reducându-se timpul de downtime al bazei. Această metodă este utilizată în momentul în care se dorește un control mai bun asupra pașilor de upgrade sau când upgrade-ul este alăturat unui process de mutare al bazei pe o noua platform hardware. Acestă metodă permite totodată repornirea procesului în cazul în care acesta este oprit din anumite motive.

Oracle Data Pump – permite exportul parțial sau total din vechea bază de date și importul acesteia în noua bază, realizând o copie a acesteia ce lasa datele nemodificate. Acest utilitar este utilizat în special pentru a migra o bază pe un nou server hardware sau pe un nou sistem de operare. Oracle Data Pump permite mutarea datelor fie prin fișiere de dump, în care va scrie datele din baza originala și pe care apoi le va citi in noua bază, fie prin transferul datelor direct prin rețea. În cazul utilizării fișierelor de dump există avantajul păstrării unei copii a datelor pe disk, fiind posibilă utilizarea acestora în cadrul mai multor upgrade-uri (spre exemplu în cazul în care upgrade-ul initial eșuează sau este realizat cu erori). Migrarea prin rețea are avantajul reducerii necesității spațiului de stocare al fișierelor și permite atât migrarea către o platform nouă cât și upgrade-ul la o nouă versiune de Oracle, toate într-o singură operație.[4]

Utilitarele originale de export/import – utile atunci când se realizează upgrade-ul unei baze de date mai vechi către Oracle 12C, restul metodelor fiind disponibile pentru versiuni de software Oracle mai noi.[4]

Tablespace-uri transportabile – permite copierea unor tablespace-uri de pe vechea bază către cea nouă, acestea fiind copiate ca fișiere, eliminandu-se necesitatea de a interpreta entitățile logice precum rândurile sau indecșii. Acestă metodă permite mutarea pe un nou sistem de operare sau către o nouă versiune de Oracle. Este o metodă complex ce necesită existența unui database administrator experimentat.[4]

Tabelul următor prezintă aplicabilitatea acestor metode in funcție de caracteristicile proiectului.

Fig.1 Metode de upgrade către Oracle12C

Pentru a întâmpina necesitatea clientului de a reduce timpul de upgrade, Oracle oferă anumite tehnici ce pot fi combinate cu metodele prezentate anterior, pentru a obține o perioadă de downtime minimală.

Oracle Data Guard permite crearea, mentenanța și managementul uneia sau mai multor baze de date in standby. Dacă software-ul inițial este cel puțin versiune 10g, bazele de date logice aflate în standby permit realizarea unui rolling upgrade. Un rolling upgrade permite upgradarea pe rând a unor porțiuni ale aceleiași baze de date fară a opri baza în sine.În felul acesta downtime-ul efectiv al bazei se reduce considerabil.

RMAN – Recovery Manager este un client Oracle ce realizează procese de backup și recovery și poate scadea timpul de downtime în cazul migrării unei baze de date.

Oracle Golden Gate este un software performant pentru replicarea și transformarea datelor ce poate fi combinat cu orice metodă de upgrade pentru reducerea downtime-ului.

4. Caracteristici noi ale Oracle 12c

Noua versiune de baze de date Oracle 12C a apărut în iulie 2013 și dorește a fi o bază de date optimizată pentru utilizarea in cloud ( de aici și denumirea 12C – 12 Cloud). Aceast software oferă o serie de caracteristici noi, în comparație cu versiunile mai vechi de Oracle Database. Dintre acestea amintim:[3]

Stocarea coloanelor In-Memory (In-Memory column store) – reprezintă o zonă opțională in SGA (System Global Area – o structură de memorie a bazei de date Oracle partajată de toate servere-le si procesele din background) ce stochează într-un format columnar compresat tabelele, partițiile și coloanele. Aceasta este un plus pe langă buffer cache-ul bazei de date și utilizează tehnici special pentru a scana datele columnare rapid.

Caching-ul automat al tabelelor mari – reprezintă o porțiune opțională a buffer cache-ului bazei de date ce utilizează un algoritm pentru tabelele mari in funcție de tipul obiectelor și temperature. Pentru a utiliza această zonă este necesară configurarea unor parametrii de inițializare: in cazul interogărilor paralele, parametrul DB_BIG_TABLE_CACHE_PERCENT_TARGET trebuie setat la o valoare nenulă iar parametrul PARALLEL_DEGREE_POLICY trebuie setat ca auto sau adaptive. In cazul interogărilor serialel trebuie setat DB_BIG_TABLE_CACHE_PERCENT_TARGET.

Arhitectura multitenant – permite bazei de date sa funționeze ca o CDB (multitenant container database). Aceasta poate include zero sau mai multe baze de date pluggables (PDBs)create de utilizatori. PDB conține datele utilizatorului (scheme, obiect schemă și obiecte non-schemă) și porțiunea utilizatorului din dicționarul de date, fiind portabilă, iar CDB este alcătuită din datele oracle. Astfel, o PDB poate fi deconectată si apoi reconectată la o altă CDB.

Baza de date Oracle multi-proces si multi-thread – incepând cu această versiune de Oracle, baza de date poate utiliza firele de execuție ale sistemului de operare.

Compresie avansată a indecșilor

Funcția SQL approx_count_distinct() ce oferă o viteză mai mare, asigurând rezultate apropiate de cele exacte.

Clustering-ul atributelor – directivă la nivel de tabelă ce grupează datele in funție de conținutul unei coloane.

Suport FDA pentru CDBs – Flashback data archive poate fi utilizat acum pentru baze de date multitenant container, asigurând usurința urmaririi istoriei unei aplicații ce utilizeaza baze de date pluggable.

Suport JSON

Parametrul DBFIPS_140 ce oferă posibilitatea activării modului de procesare criptografic FIPS 140 (Federal Information Processing Standards). FIPS reprezintă o serie de standarde dezvoltate de guvernul SUA, 140 referindu-se la cerințele pentru modulele de criptografie.

Noutăți pentru dezvoltarea de aplicații:

Oracle Application Express

Îmbunătățirea suportului pentru globalizare

Îmbunătățiri pentru Oracle SQL

Îmbunătățiri pentru OCI

Reducerea costului si a complexității in cazul migrării catre Oracle

Suport pentru .NET

Noutăți pentru disponibilitatea crescută

Noutăți de performanță

Noutăți pentru Oracle RAC si infrastructura de grid

Noutăți de securitate

Noutăți legate de upgrade:

Tool informațional pentru etapa de pre-upgrade – aceasta nouă utilitate realizează o verificare a bazei ce urmează a fi upgradată si generează scripturi ce adresează probleme ce pot avea loc atât în pre-ugrade cât si dupa acesta.

Procesare paralelă pentru upgrade – scripturile de upgrade pot fi rulate in paralel (spre deosebire de versiunile anterioare de Oracle, in care numai upgrade-ul serial era posibil), diminuând timpul necesar acestui proces.

Modalități noi de recuperare in cazul unui eșec avut loc în timpul upgrade-ului: puncte garantate de restore, create automate de DBUA(Database Upgrade Assistant), Oracle RMAN(Recovery Manager).

Raport de sumarizare pre și post upgrade îmbunătățit prin crearea de rapoarte HTML de catre DBUA.

Îmbunătățiri pentru upgrade-ul infrastructurii Oracle grid prin includerea unor scripturi automate și a altor noutăți.

5. Procesul de upgrade utilizând DBUA

5.1 Setup-ul realizat

Setup-ul realizat a fost următorul:

Fig.2 Setup-ul realizat

Cele două noduri ale cluster-ului au fost create prin două mașini virtuale pe care s-a instalat Oracle Linux 5.11, versiune de OL compatibilă cu software-ul ce urmează a fi instalat. Storage-ul a fost creat pe o mașină virtual pe care s-a instalat Openfiler. Openfiler este un sistem de operare ce oferă un storage atașat de rețea (Network-attached storage – NAS) bazat pe fișiere și o rețea pentru aria de storage (storage area network – SAN) bazată pe blocuri. Este un software 9ratuity, realizat de cei de la Xinit Systems.

Fig.3 Versiunea de Linux si tipul kernel-ului

Între aceste mașini a fost configurat protocolul iSCSI precum și o conexiune ssh fără autentificare, setări necesare pentru instalarea software-ului Oracle.

Protocolul iSCSI (Internet Small Computer System Interface) este un protocol de nivel transport care descrie modul în care pachetele SCSI (Small Computer System Interface) sunt transportate peste o rețea TCP/IP. Small Computer System Interface (SCSI) reprezintă un set de standarde pentru interfețe paralele utilizat pentru a atașa unitați de disc și alte periferice unui computer.

Protocolul transportă blocuri de date între un initiator iSCSI de pe un server si o țintă iSCSI de pe un dispozitiv de storage. Protocolul încapsulează comenzile SCSI și asmablează datele in pachete pentru nivelul TCP/IP, pachete ce vor fi trimise prin rețea folosind o conexiune punct-la-punct. In momentul în care ajung la destinație, protocolul desface pachetele, separând comenzile SCSI pentru a permite sistemului de operare sa vada storage-ul ca un dispozitiv SCSI local care poate fi formatat in mod normal. Într-un mediu virtualizat, storage-ul este accesibil tuturor host-urilor din cadrul cluster-ului, iar comunicarea intre noduri si storage este asigurată de protocolul iSCSI.[5]

Fiecărui nod i-au fost configurate două interfețe: una public, utilizată pentru comunicarea cu mașina pe care se află storage-ul și una privată pentru comunicarea cu restul nodurilor. Storage-ul presupune existența unei singure interfețe, pentru comunicarea cu nodurile.

Denumirile nodurilor au fost alese cât mai intuitive – rac1 și rac2, fiind necesar ca acestea să fie unice în rețea, precum și case sensitive. În anticiparea procesului de upgrade, au fost instalate versiuni de Oracle 11 Grid Infrastructure și Oracle Database. În felul acesta upgrade-ul va fi direct, nefiind necesar upgrade-ul către o vesriune intermediară.

Ca soluție de management a storage-ului a fost configurat Oracle ASM(Automatic Storage Management). Acesta este un manager de volume și un sistem de fișiere ce poate fi utilizat atât pentru baze de date single-instance cât și pentru Oracle RAC.

ASM utilizează grupuri de disk-uri pentru stocare fișierelor, colecții de diskuri pe care le managerizează unitary. Conținutul fișierelor din cadrul unui grup este distribuit în mod egal, asigurând o performață uniform de-a lungul disk-urilor. Oracle ASM va fi instalat în cadrul directorului home al Oracle Grid, înaintea instalării software-ului de baze de date.

Soluția acesta oferă scalabilitate, utilizatorul putând sa adauge sau să elimine cu ușurință disk-uri dintr-un grup. ASM redistribuie datele în cadrul grupului, eliminând necesitatea timpului de downtime.

Oracle ASM prezintă instanțe asemănătoare celor ale bazei de date, alcătuite dintr-o zonă de memorie SGA, mai mică în comparație cu cea a unei baze, și procese de background. Aceste instanțe sunt cele care montează grupurile de diskuri pentru a face datele disponibile pentru instanțele bazei de date.

ASM utilizează metadate pentru a controla diskurile, acestea conținând o serie de informații precum:

Lista de diskuri ce aparține unui anumit grup

Spațiul disponibil în cadrul unui grup

Denumirea fișierelor dintr-un grup

Un fișier este conținut integral într-un sigur grup de discuri. Un grup poate să conțină fișiere din mai multe baze de date, iar o bază de date poate să utilizeze fișiere aflate în mai multe grupuri.

În cadrul unui cluster Oracle, fiecare nod deține o instanță a Oracle ASM. Dacă acestă instanță cade pe un anumit nod atunci toate instanțele bazei de date de pe nodul respectiv vor cadea. Acest eșec nu va necesita un restart al sistemului de operare, instanțele de pe restul nodurilor realizând un recovery automat.[6]

Oracle pune la dispoziție o interfață grafică pentru interacțiunea cu cluster-ul denumită CRSCTL. Aceasta oferă o serie de comenzi ce pot fi rulate de pe orice nod din rețea, permițând operații precum:

Pornirea sau oprirea resurselor cluster-ului

Verificarea stării cluster-ului

Debugging-ul stării cluster-ului

În figura de mai jos se poate observa un exemplu de output al comenzii ce arata status-ul

cluster-ului configurat pentru acest proiect:

Fig. Statusul cluster-ului când ambele noduri sunt în funcțiune

5.2 Etapele upgrade-ului

Procesul de upgrade al unei baze de date Oracle se împarte in 3 etape: faza pre-upgrade, upgrade-ul propriu-zis și etapa post-upgrade. Fiecare etapă este alcatuită dintr-o serie de pași ce pot fi diferiți, în funcție de necesitățile clientului. În continuare vor fi prezentați pașii urmați pentru upgrade-ul realizat in cadrul proiectului de față.

5.2.1 Pre-upgrade

Etapa de pre-upgrade a constat din următorii pași:

Familiarizarea cu noile feature-uri ale noii versiuni de Oracle – pas important realizat prin parcurgearea documentelor puse la dispoziție de Oracle. În acest mod, clientul decide daca noul software este util pentru aplicația sa, poate decide ce feature-uri ii sunt necesare si ar trebui activate. În cazul de fața, parcurgerea documentelor a avut un caracter pur informativ, nefiind vorba de o bază de date utilizată in cadrul unei aplicații.

Determinarea căii de upgrade – în funcție de versiunea de Oracle de la care se pornește procesul de upgrade, se determină cale urmată pentru a îl realiza. Anumite versiuni de Oracle pot fi upgradate direct la 12c, pe cand în cazul altor versiuni este necesar un pas intermediar. Acestea din urmă trebuiesc mai întâi upgradate catre o versiune mai veche de Oracle, ce suporta upgrade-ul direct către 12c și apoi se va continua cu upgrade-ul direct. Următorul table exemplifică modul in care ar trebui aleasă calea catre upgrade:

Fig.4 Calea de upgrade pentru diverse versiuni de Oracle

În cazul proiectului de față calea de upgrade a fost direct, procesul de upgrade începând de la versiunea 11.2.0.4 de Oracle Database.

Alegerea unei metode de upgrade – după cum am menționat in paginile anterioare, Oracle oferă diverse metode de realizare a upgrade-ului. În cazul de fața a fost utilizată metoda automată ce folosește Oracle Database Upgrade Assistant(DBUA). Acesta realizează automat etapele, oferind recomandări de configurație iar in cazul Oracle RAC, utilizat in cadrul acestui proiect, DBUA se va ocupa de upgrade-ul fișierelor de pe fiecare nod, nefiind necesară rularea acestuia pe fiecare nod in parte ci doar pe unul dintre acestea.

Alegerea unei noi locații pentru Oracle Home – aceasta trebuie sa fie diferită de locația home-ului versiunii anterioare, existând astfel posibilitatea păstrării și versiunii vechi de bază de date.[3]

Upgrade-ul Oracle Grid Infrastructure – este necesar ca upgrade-ul Oracle Grid să fie realizat înainte de cel al bazei de date.

În directorul în care se află binarele pentru Oracle Grid se va introduce următoarea comandă ce va porni o interfață grafică: ./runInstaller. O serie de ecrane vor fi afișate, ce permit utilizatorului selectarea opțiunilor dorite. În continuare vor fi prezentate o parte dintre acestea:

Select Installation Option – acest ecran permite selectarea tipului de instalare ce se dorește a fi executat. În cazul de față a fost selectată cea de-a treia opțiune, Upgrade Oracle Grid Infrastructure or Oracle Automatic Storage Management. Meniul din partea stanga a installer-ului, cel ce afișeaza ecranele disponibile, se va modifica in funcție de opțiunile selectate. După apasarea butonului Next următorul ecran va permite selectarea limbajelor în care se va utiliza Oracle Grid.

Fig.5 Ecran installation option

Node selection – acest ecran permite selectarea nodurilor pe care se dorește realizarea upgrade-ului. Se va afișa o listă cu toate nodurile descoperite iar utilizatorul va realiza alegerea acestora. În cazul de față au fost selectate ambele noduri, rac1 si rac2. Installer-ul va testa apoi conectivitatea ssh dintre cele două noduri. În cazul în care aceasta nu este funcțională, nu se va putea avansa la urmatorul ecran. Tot aici se poate selecta și opțiunea de a sari peste etapa de upgrade în cazul nodurilor ce nu pot fi contactate(dar nu este cazul proiectului de față).

Fig.6 Ecran node selection

Management options – fereastră ce oferă posibilitatea selectării unui management realizat de Enterprise Manager Cloud Control pentru Grid. În cazul acestui proiect opțiunea nu a fost selectata.

Fig.7 Ecran Management Options

Operating system groups – în cadrul acestui ecran se vor selecta grupurile utilizate pentru autentificare in cadrul Oracle ASM. Acestea vor fi asmadmin ca grupul administrator, asmdba ca grup DBA si oinstall ca grup operator. Apăsarea butonului Next va afișa ecranul în cadrul căruia se va selecta locația în care se dorește instalarea software-ului. Următorul ecran va necesita rularea scriptului root.sh ca utilizator root. Acesta va realiza anumite setări necesare instalării, setări ce se pot realiza doar sub privilegiile de root. În continuare vor fi testate cerințele pre-instalare. Dacă acestea sunt indeplinite se poate avansa la upgrade-ul propriu-zis, în caz contrar va fi nevoie sa se rezolve neconcordanțele întâlnite. Pagina de instalare va afișa progresul realizat iar în final se va vizualiza un ecran de success.[7]

Fig.8 Ecran operating system groups

Instalarea noului software de bază de date Oracle – etapa aceasta presupune instalarea binarelor bazei de date. Pentru realizarea acestui pas, sistemul trebuie sa indeplinească un număr de cerințe.

Software-ul necesită existența a trei directoare. În cazul în care se instalează pentru prima oară un software Oracle acestea trebuies create. Fiind vorba de un upgrade, în cazul de față acestea existau deja și trebuiesc doar identificate:

Directorul Oracle Base – director top-level pentru instalarea software-ului. Poate fi folosit pentru instalări multiple sau poate fi modificat pentru fiecare instalare în parte și trebuie să respecte două reguli: să nu se afle pe același sistem de fișier ca sistemul de operare și să aibe sufficient spațiu liber(minim 4GB) . În cazul acestui proiect directorul ales a fost /oracle/u01/app/oracle.

Directorul Oracle Inventory – director ce stochează un inventory al tuturor software-urilor instalate pe sistem. Acesta va fi creat de către Pracle Universal Installer la prima instalare a unui software Oracle în sistem. Acesta există în calea /oracle/u01/app/oraInventory.

Directorul Oracle Home – în interiorul acestuia se va instala software-ul pentru o anumită versiune de Oracle. În imaginea următoare se poate observa directorul ales în cadrul proiectului. Fiecare versiune de software necesită existența unui Oracle Home distinct și este sugerat ca acesta să se afle în cadrul directorului Oracle Base. [3]

Fig.9 Locație Oracle Home

Instalarea unui software Oracle necesită existența unor utilizatori si a unor grupuri. Ca în cazul directoarelor, nefiind vorba de prima instalare din cadrul acestui sistem, respectivele cerințe ar trebui să fie indeplinite deja dar este necesar să ne asigurăm de acest fapt.

Utilizatorul oracle – proprietarul instalării

Grupul oinstall – grup pentru Oracle Inventory (ce va conține utilizatorii oracle si grid, cel din urmă fiind utilizat pentru Oracle Grid)

Grupul dba – grup pentru utilizatorii ce necesită privilegii administrative(privilegii SYSDBA)

Grupul oper – grup optional ce oferă privilegii limitate(privilegii SYSOPER)

Instalarea propriu-zisă a software-ului se va realiza utilizând Oracle Universal Installer. Pentru aceasta, utilizatorul trebuie sa se logheze ca userul ce este propietar al software-ului, în cazul de față fiind vorba de utilizatorul oracle. Apoi in directorul database, locația software-ului, se va introduce comanda ./runInstaller ce va porni interfața grafică. În continuare vor fi afișate o serie de ferestre, ce pot diferi în funcție de opțiunile selectate. Paginile afișate în cadrul proiectului de față au fost urmatoarele:

Configure Security Updates – pagină ce permite introducerea detaliilor utilizatorului ce vor fi utilizate de Oracle pentru a oferi update-uri.

Fig.10 Ecran Configure Security Updates

Select Installation Option – aceasta pagină oferă trei opțiuni: crearea și configurarea unei noi baze de date, instalare software-ului de bază de date, upgrade-ul unei baze de date. Opțiunea aleasă a fost a doua. După cum se poate observa si în imaginea următoare, acestă opțiune instalează doar binarele noii baze de date. Configurarea efectivă a bazei va fi realizată in momentul upgrade-ului.

Fig.11 Ecran Installation Option

Grid Installation Options – aici se va selecta tipul bazei ce se dorește a fi instalată. În cazul de față este vorba de Oracle RAC.

Fig.12 Ecran grid installation Options

Node Selection – întrucat la pasul anterior a fost selectată opțiunea Oracle RAC, installer-ul va afișa și acest ecran. Se poate observa ca acesta nu era prezent în meniu-ul din stanga al imaginii anterioare. Pagina va afișa o listă a nodurilor prezente din care utilizatorul le poate select ape acelea pe care dorește instalarea software-ului 12C. În cazul de fața au fost selectate ambele noduri prezente( rac1 si rac2).

Fig.13 Ecran node selection

Select Product Languages – ecran ce permite selectarea limbajelor în care se va utiliza baza.

Select database edition – ecran ce permite selectarea ediției de bază de date ce se dorește. Ediția entreprise a fost selectată pentru acest proiect. Ecranul oferă și o scurtă descriere pentru fiecare ediție oferită.

Fig.15 Ecran database edition

Specify Installation Location – această fereastră permite selectarea Oracle base-ului și a locației software-ului. Oracle base reprezintă un director top-level pentru instalarea software-ului și este deținut în cazul de fața de utilizatorul oracle. În casuța aferentă locației unde se dorește instalarea software-ului se va trece adresa dorită sau se va accepta locația predefinită.

Fig.16 Ecran Installation Location

Privileged Operating System Groups – acest ecran permite selectarea grupurilor sistemului de operare.

Perform Prerequisite Checks – acest ecran verifică cerințele necesare pentru a realiza instalarea. La finalul acestei operații, va fi afișată o lista cu cerințele nerespectate, dacă este cazul. Anumite cerințe pot fi reperate de către installer prin apăsarea tastei Fix and Check Again. Acesta va genera un script ce va trebui rulat de către utilizatorul root, script ce va modifica o serie de parametrii de sistem la valorile necesare. Anumite erori vor fi rezolvate de către utilizator independent de installer.

Summary – pagină ce afișează un sumar al opțiunilor selectate de-a lungul pașilor anteriori.

Install Product – ecran ce va afișa progresul instalării. În timpul acesteia, installerul va genera două scripturi, root.sh și orainstRoot.sh ce vor fi rulate de către utilizatorul root. Scriptul orainstRoot.sh este generat doar dacă aceasta este prima instalare de software Oracle, nefiind cazul acestei lucrări.

Conținutul scriptului root.sh este prezentat in imaginea de mai jos. Se poate observa ca acesta apelează la randul său o serie de alte scripturi, ce realizează omai multe setări ce pot fi realizate doar de către root și nu de către userul oracle, cel ce a pornit instalarea.

Fig.17 Conținut script root.sh

Finish – ecran ce marchează terminarea cu success a procesului de instalare.

Alți pași importanți ce ar trebui realizați in cazul unui upgrade sunt :

Alegerea unei strategii de backup .

Realizarea unui plan de test.

Realizarea unui test de upgrade pe o copie a bazei de date.

În acest mod se asigură faptul că în final, buna funcționalitate a aplicației nu va fi afectată de procesul de upgrade(prin coruperea datelor sau prin funcționalitatea defectuasa a bazei). [3]

În cazul de fața, aceste etape nu au fost necesare, baza de date nefiind una cu informații cruciale. Totuși, pentru a preveni vreun eșec în urma uneia dintre etapele de upgrade, au fost realizate copii ale mașinilor virtuale, pentru a putea reporni operațiunea de upgrade de la acestea în cazul în care ceva nu ar fi mers conform planului.

5.2.2 Upgrade

Pentru a începe etapa de upgrade utilizând Oracle Database Upgrade Assistant, primul pas care trebuie făcut este de a localiza executabilul DBUA. Acesta este situat in directorul bin din directorul ORACLE_HOME, setat la pașii anteriori. Pentru a porni interfața grafica se va introduce urmatoarea comandă, in directorul menționat anterior: dbua.[3]

Fig.18 Ecran select operation

Primul ecran afișat este cel de selectare a operației dorite. Cele două opțiuni afișate sunt:

Upgrade-ul unei baze de date.

Mutarea bazei de date din cadrul aceluiași release de Oracle catre un nou Oracle Home.

Opțiunea care ne interesează în cadrul acestui proiect este prima. Dupa selectarea acesteia se va apăsa butonul next și se va avansa la următorul ecran.

Fig.19 Ecran select database

Acest ecran permite selectarea bazei de date care se dorește a fi upgradată. Pentru a putea face acest lucru este necesar ca utilizatorul care a rulat executabilul dbua sa dețina privilegii de SYDBA, în caz contrar, la acest pas trebuiesc introduse credențialele necesare pentru a primi privilegiile respective pe baza de date selectată.

Acest ecran specifică versiunea de la care se dorește upgrade-ul către 12C (în cazul de fața versiune fiind 11.2.0.4), starea bazei de date precum și tipul acesteia(in cazul de fața fiind vorba de o bază de date de tip real application clusterware). Aceste informații sunt oferite automat de catre dbua pentru baza de date asociată home-ului specificat la Source Database Oracle Home. În cazul în care se dorește upgrade-ul mai multor baze de date către 12C, acest lucru trebuie făcut separat pentru fiecare bază în parte, dbua nepermițând upgrade-ul mai multor baze simultan.

În cazul in care numele bazei de date dorite nu se gasește in listă, trebuie verificat fișierul oratb din directorul etc, ce trebuie să conțină o intrare cu denumirea acesteia.

După selectarea bazei de date dorite, în cazul de față baza orcl, se va continua către pasul urmator prin apăsarea butonului Next.

Fig.20 Ecran prerequisite checks

Urmeaza ecranul de verificari pre-upgrade unde se poate urmări pașii realizați de dbua. Acesta verifică elemente precum obiecte invalide, parametrii de inițializare nesuportați de noua versiune de Oracle.

Urmează apoi ecranul ce afișează rezultatul acestor verificări. Dbua afișează severitatea problemelor întâlnite, posibilitatea de reparare a acestora și acțiunile pe care utilizatorul trebuie sa le realizeze.

Anumite probleme pot fi reparate direct de catre dbua, prin rularea unor scripturi sau prin oferirea u or comenzi ce trebuiesc introduse de utilizator. În alte cazuri, este responsabilitatea utilizatorului de a găsi o soluție pentru deficiențele întâlnite.

Fig.21 Ecran rezultate prerequisite checks

După rezolvarea problemelor întâlnite, dbua va testa din nou sistemul. În cazul în care erorile au fost rezolvate, acestea nu vor mai apărea în listă. Se va putea trece la ecranul următor doar după rezolvarea tuturor problemelor critice.

În cazul de față, dbua a afișat doar o serie de informații, fiind posibilă avansarea către pasul urmator.

Fig.22 Ecran upgrade options

Următoarea pagină afișează opțiunile de upgrade, în cadrul căreia se pot seta următoarele elemente:

Gradul de paralelism al upgrade-ului – opțiune ce depinde de numarul de CPU-uri

disponibile, ce poate reduce timpul necesar procesului de upgrade. În mod default, dbua setează valoarea la numărul de CPU-uri, sau la 2 în caz ca numarul acestora este mai mic de 4.

Recompilarea obiectelor invalide în etapa post upgrade și selectarea gradului de

paralelism pentru acest proces – activează acțiunea de recompilare a modulelor PL/SQL după etapa de upgrade. În cazul în care aceasta opțiune nu este selectată, după terminarea upgrade-ului, obiectele invalide vor fi recompilate manual de utilizator.

Upgrade-ul datelor de timezone

Realizarea unor statistici înainte de upgrade, ce pot reduce timpul necesar.

Setarea tablespace-urilor ca read only

Setarea destinației pentru fișierele de diagnostic create de dbua.

Destinația fișierelor de audit.

În mod opțional se pot selecta o serie de scripturi ce se doresc a fi rulate post și pre

upgrade.

Fig.23 Ecran Management Options

Următoarea pagină permite alegerea opțiunilor de management:

Enablarea unei aplicații de management pentru baze de date web-based Oracle Enterprise Manager Database Express precum si portul utilizat de aceasta. În cazul de față a fost selectat portul 5500.

Enablarea înregistrării în Enterprise Manager Cloud Control și anumite opțiuni de care acesta depinde. Aceasta opțiune nu a fost selectată.

Fig.24 Ecran recovery options

Această pagină permite selectarea unei opțiuni de recovery în cazul în care upgrade-ul eșuează:

Backup RMAN – prezintă două opțiuni: fie crearea unui nou backup RMAN offline, caz în care se va preciza locația acestuia, fie utilizarea unui backup RMAN deja existent. În cazul acestui proiect, nu a fost realizat anterior niciun alt backup RMAN, de aceea a fost necesară crearea unuia nou.

Crearea unui punct de restore garantat – ca și în cazul backup-ului RMAN, se poate utiliza un punct deja existent sau se poate crea un punct nou. Această opțiune poate fi utilizată doar în cazul în care baza de date de la care se pornește upgrade-ul este cel puțin release-ul 11.1.0.7

Utilizarea unui plan de backup personal – în acest caz baza de date în sine trebuie restabilită cu ajutorul unor utilități proprii.

După apăsarea butonului Next, dbua va afișa o pagină de sumar a opțiunilor selectate în cadrul

paginilor parcurse anterior. În cazul în care se dorește modificarea anumitor setări, se poate utiliza butonul de back iar în cazul în care nu se dorește realizarea niciunei modificări se va apăsa butonul Next ce va afișa pagina de progres al ugrade-ului. Aceasta va afișa bara de progress precum și pașii realizați de catre DBUA. La finalul upgrade-ului se poate vizualiza pagina de rezultate ce va prezenta diferențele dintre baza de date de la care s-a pornit upgrade-ul și cea rezultată în urma acestui process.

Fig.25 Ecran summary

Fig. Pașii upgrade-ului afișați de dbua

5.2.3 Post-upgrade

În urma finalizării procesului de upgrade către 12c există o serie de pași ce trebuiesc realizați, în funcție de metoda aleasă de upgrade.

În cazul utilizării DBUA, aplicația va realiza o parte dintre aceste modificări necesare – spre

exemplu modificarea parametrilor ORACLE_HOME sau PATH și a fișierului oratab ce utilizează acești parametrii. Alte modificări ce trebuiesc realizate de utilizator sunt: [3]

Modificarea parametrului PARALLEL_MIN_SERVERS în funcție de necesitățile user-ului. Deși în cazul versiunilor mai vechi acesta avea valoarea default 0, în cazul Oracle 12c aceasta a fost modificată la o valoare adaptată hardware-ului pe care se realizează instalarea.

Upgrade-ul catalogului de recovery, necesar clientului de RMAN.

Configurarea autentificării pentru HTTP utilizată pentru a accesa Oracle XML DB Repository.

Realizarea unui backup al bazei – pas optional

Rularea scriptului postupgrade_fixups.sql – acesta poate fi rulat oricând se dorește obținerea unor informații despre baza de date upgradată. Acest script se găsește fie in irectorul ORACLE_BASE/cfgtoollogs/, în cazul in care directorul ORACLE_BASE este setat, fie în ORACLE_HOME/ cfgtoollogs/. Scriptul trebuie rulat din locația de unde s-a executat upgrade-ul.

Adăugarea noilor feature-uri, în funcție de necesități.

Dezvoltarea unor procedure administrative noi, adaptate la noul software instalt.

Testarea bazei de date din producție si interpretarea rezultatelor și inspectarea anomaliilor.

În cazul upgrade-ului Oracle RAC, utilizatorul poate renunța la listeneri vechi ai nodurilor și poate utilize Oracle SCAN – Single Client Access Name. SCAN este un feature ce asigură un nume unic clienților ce încearcă să acceseze baza de date din cadrul unui cluster Oracle.

6.Aplicația

Noutatea adusă de acest proiect procesului de upgrade/migrare al unei baze de date Oracle o reprezintă o aplicație ce încearcă automatizarea procesului de selecție a metodei utilizate. Desigur, nu putem spune ca pentru fiecare scenariu în parte există o singură metodă perfectă, ci o serie de metode potrivite, fiecare cu limitările sale. Pe baza anumitor întrebări considerate cheie și a anumitor restricții impuse de Oracle, aplicația încearcă să sugereze o metodă cât mai potrivită pentru scenariul oferit.

6.1 Datele de input

Detaliile pe care aplicația le cere utilizatorului, pentru a ajunge la o decizie sunt următoarele:

Versiunea bazei de date de la care se pornește procesul de upgrade – după cum s-a menționat și în paginile anterioare, upgrade-ul direct către Oracle 12C poate fi realizat doar avand ca punct de start anumite versiuni de Oracle, restul versiunilor necesitând o etapa intermediară de upgrade catre una dintre versiunile se suportă upgrade direct.

Dacă baza de date este RAC – în cazul unui Oracle RAC, upgrade-ul acestuia se va realiza anterior upgrade-ului bazei de date în sine.

Dacă se dorește mutarea bazei pe un nou sistem de operare – acest detaliu este necesar întrucat nu toate metodele de upgrade permit această mutare.

Dacă se dorește mutarea bazei de date pe un nou server – ca în cazul mutării pe un nou sistem de operare, nu toate metodele pot realiza această operație.

Dacă se dorește modificarea datelor – aceleași limitări ca în cele două cazuri de mai sus.

Dacă se dorește ca timpul de downtime al bazei sa fie mic – fiecare metodă de upgrade necesită o anumită perioadă de downtime a bazei de date. Există metode mai lente și altele mai rapide iar în funcție de necesitatea utilizatorului se va alege cea potrivită.

Dacă update-ul va fi realizat de către un administrator experimentat – fiecare metodă prezintă un grad diferit de complexitate, unele dintre acestea necesitând prezența unei persoane experimentate in procesul de upgrade.

6.2 Schema logică

Diagrama de mai jos prezintă procesul de decizie al aplicației. Aceasta va analiza datele introduse de

utilizator și îi va sugera acestuia o metodă potrivita, prezentandu-i atât avantajele cât si dezavantajele acesteia. Rezultatul aplicației poate fi citit în documentul generat in final.

Fig.26 Schema logică a aplicației

6.3 Procesul de decizie

Pașii urmați de aplicație in procesul de decizie sunt următorii:

În urma determinării versiunii de bază de date de la care se pornește upgrade-ul aplicația va sugera fie necesitatea unui upgrade intermediar și revenirea la aplicație dupa ce acesta va fi efectuat, fie un upgrade direct și va continua sa analizeze opțiunile selectate.

Dacă baza de date este de tip RAC, aplicația va sugera upgrade-ul Oracle Clusterware și reutilizarea aplicației dupa încheierea acestui proces, în caz contrar va continua analiza datelor.

În cazul în care utilizatorul dorește schimbarea sistemului de operare pe care se află baza de date, aplicația va verifica versiune de la care se pornește upgrade-ul. Dacă versiunea este mai mare de Oracle 10.1, metoda folosită va fi Oracle Data Pump, aceasta permițând modificarea sistemului de operare. Daca versiunea este mai veche, metoda sugerată fiind cea de import/export, aceasta putând fi aplicata la versiuni vechi de Oracle, fiind potrivită pentru toate scenariile de upgrade.

Dacă se dorește mutarea bazei pe un nou server, iar versiunea de la care se pornește este mai noua de 10.2.0.5, metoda sugerată de către aplicație va fi upgrade-ul manual utilizând scripturi. Aplicația va avertiza utilizatorul ca acestă metodă necesită o perioadă mai lungă de downtime precum și existența unui administrator experimentat. În cazul în care versiunea este mai veche, sugestia va fi din nou import/export.

Dacă utilizatorul dorește să aducă modificări asupra datelor(modificări de criptare, a schemei datelor, etc) se va verifica din nou versiunea de Oracle și, la in fel ca în cazul modificării sistemului de operare, se va sugera fie Oracle Data Pump, fie export/import.

În cazul în care utilizatorul dorește un timp de downtime mic(în general mai mic de 30 de minute), sugestia aplicației va fi utilizarea tablespace-urilor transportabile. Această metodă necesită existența unei baze de date inițiale cel puțin versiunea 8.1.

Dacă nu se îndeplinește niciuna dintre limitările prezentate mai sus și dacă versiunea de Oracle este mai noua de 10.2.0.5, atunci sugestia va fi Oracle DBUA, metoda utilizată și în cadrul acestui proiect. Dacă versiunea inițiala este mai veche, aplicația va sugera din nou metoda de import/export.

6.4 Tehologiile utilizate și implementarea

Aplicația a fost dezvoltată utilizând limbajul de programare Java în cadrul IDE-ului Eclipse. Pentru crearea interfeței grafice s-a folosit designer-ul WindowBuilder oferit de Eclipse. Acesta este un parsator bidirectional, transformând atât codul în elemente de design, cât și invers.

WindowBuilder pune la dispoziție o serie de clase ce se compilează ca elemente de design. Clasele utilizate pentru aplicație sunt următoarele:

JFrame – clasă ce creează frame-ul aplicației

JTextField – clasă ce creează un text field utilizat pentru introducerea versiunii inițiale de Oracle de la care se începe upgrade-ul.

JLabel – clasă utilizată pentru afișare textului intrebărilor chestionarului.

JRadioButton – clasă ce creează un radio button. A fost utilizată în cazul întrebărilor ce au răspunsuri Da/Nu.

JButton – clasă ce creează butonul de submit al chestionarului.

Prin utilizarea Eclipse a fost posibilă adăugarea unui handler de evenimente, acesta fiind utilizat pentru generarea fișierului cu sugestii pentru upgrade, în urma apăsării butonului de submit. Astfel, în momentul în care userul termină de completat opțiunile sale și va încheia procesul apăsând butonul submit, va fi apelată metoda actionPerformed() ce va interpreta datele introduse și va oferi fișierul de output.

Metoda actionPerformed() realizează următorii pași:

Testează corectitudinea datelor introduse – metoda se va asigura că versiunea inițială de Oracle este una cunoscută și va verifică faptul că utilizatorul a răspuns la toate intrebările, selectând doar una dintre variantele de răspuns. Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită programul va întoarce un mesaj de eroare și va specifica utilizatorului întrebarea unde se găsește eroarea.

Aplică logica de decizie prezentată anterior, pentru a selecta metoda de upgrade potrivită.

Creează fișierul de output și scrie detaliile legate de metoda aleasă.

Oferă un mesaj de succes în cazul în care procesul s-a încheiat correct.

6.5 Interfața grafică

Fig.27 Interfața grafică a aplicației

Interfața grafică conține întrebările necesare pentru determinarea metodei de upgrade potrivită:

Versiunea de la care se pornește upgrade-ul și o căsuță în cadrul căreia se va putea scrie aceasta. În cazul în care versiunea nu este una cunoscută aplicația va oferi un mesaj de eroare.

Baza de date este utilizată într-un Oracle RAC? Întrebare la care se va răspunde cu da sau nu utilizând cele două butoane.

Se dorește modificarea sistemului de operare? La fel ca la întrebarea anterioara se va putea răspunde cu da sau nu.

Se dorește mutarea bazei pe un server nou? Deasemenea o întrebare da sau nu.

Timpul de downtime al bazei trebuie sa fie mic?

Se dorește modificarea datelor?

Upgrade-ul va fi realizat de către un administrator experimentat? Întrebare subiectivă ce va decide gradul de dificultate al metodei alese.

În cazul în care la una dintre întrebări nu se va complete răspunsul, aplicația va semnaliza acest lucru utilizatorului.

7.Concluzii

Upgrade-ul către noua versiune de Oracle Database 12C poate oferi utilizatorului o îmbunătățire a experienței sale cu acest software. Noua versiune oferă o serie de noi elemente ce pot crește performanțele aplicațiilor ce îl utilizează, gradul de securitate al acestora și poate oferi un set de noi funcționalități adaptate necesitățolor utilizatorului.

Firma Oracle pune la disponibilitatea clienților săi diverse metode de upgrade sau migrare către noul software. Nu se poate spune că există o anumită metodă perfectă de upgrade, fiind necesară o analiză atentă a sistemului înainte de a se lua o decizie.

Elementele principale de care trebuie să se țină cont în evaluarea sistemului sunt versiunea inițială de software Oracle Database, sistemul de operare sursă și cel destinație, hardware-ul sursă și destinație, timpul admis de downtime și experiența administratorului de baze de date. În funcție de aceste detalii se va alege variant potrivită de upgrade, ce va putea fi ulterior utilizată în combinație cu alte tool-uri ce reduc timpul total de downtime.

DBUA este una dintre metodele sugerate de Oracle ca fiind potrivită celor mai multor scenarii. Deși nu permite migrarea datelor către un nou sistem, procesul de upgrade este realizat facil prin această metodă. În ciuda faptului că este o metodă lentă, ce necesită un timp de downtime destul de crescut (aproximativ două ore), caracteristică ce o face inutilă pentru anumiți clienți Oracle, DBUA automatizează etapele procesului de upgrade, fiind facil de utilizat si de către un user mai puțin experimentat. Utilitarul permite selectarea cu ușurință a setărilor dorite și este ușor de utilizat în combinație cu Oracle RAC.

BIBLIOGRAFIE

[1] Oracle Database Concepts, 12c Release 1, Octombrie 2014

[2] Oracle Real Application Clusters (RAC), an Oracle White Paper, Iunie 2013

[3] Oracle Database Upgrade Guide 12c Release 1, Martie 2015

[4] Upgrading to Oracle Database 12c, an Oracle White Paper, Iulie 2014

[5] (online) M.Rouse, ISCSI(Internet Small Computer System Interface) definition

[6] Oracle Automatic Storage Management Administrator’s Guide, Februarie 2012

[7] Oracle Grid Infrastructure Installation Guide, 12c Release 1 for Linux, Februarie 2015