Procesul Bugetar In Institutiile Publice

CUPRINS:

Introducere

CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE

1.1. Noțiuni introductive privind conceptul și rolul instituțiilor publice

1.2. Procesul bugetar

1.3. Contabilitatea instituțiilor publice

CAPITOLUL II STRUCTURA FINANȚELOR PUBLICE

2.1. Conceptul de cheltuială publică. Definiție, caracteristici, structură

2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor instituțiilor publice

2.2. Veniturile publice. Definiție, caracteristici, structură

2.2.1. Contabilitatea veniturilor și finanțărilor

CAPITOLUL III AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN IALOMIȚA

3.1. APIA-Scurt istoric, rol și atribuții

3.2. Structură organizatorică și funcționare

3.3. Obiective și direcții de acțiune

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ: PROCESUL BUGETAR ÎN CADRUL AGENȚIEI DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ-CENTRUL JUDEȚEAN IALOMIȚA

4.1. Fundamentarea categoriilor de cheltuieli

4.2. Execuția bugetară la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură- Centrul Județean Ialomița

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

În această lucrare de licență mi-am propus să prezint conceptul de contabilitate al veniturilor și cheltuielilor instituțiilor publice prin analiza ca studiu de caz al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură- Centrul Județean Ialomița.

Suportul teoretic al lucrării de licență se constituie din lucrări variate, relevante pentru o asemenea abordare; astfel, pentru fundamentarea conceptelor de bază utilizate în lucrare am făcut recurs la câteva lucrări de specialitate prezentate în final la secțiunea bibliografie.

Actualitatea temei alese

În societățile libere bazate pe proprietatea privată și economia de piață statul este prezent în viața economică și socială, asigurând colectivității, bunuri și servicii publice. Finanțarea costurilor acțiunilor statului în domenii devenite tradiționale precum apărarea, ordinea publică, funcționarea organelor administrației publice, educație, sănătate, cultură, artă, securitate socială, dar și în domenii economice, respectiv cercetare, comunicații, transporturi, energie, la care se adaugă acțiuni asupra fluctuațiilor conjuncturale ale mediului economic a determinat practic creșterea nevoilor sale financiare, precum și o diversificare a surselor de finanțare, odată cu creșterea bruscă a cheltuielilor publice.

În contextul diversificării raporturilor economice ale administrației publice cu mediul social-politic existența mai multor sisteme de acțiune este inevitabilă. Tipul de comportament solicitat atât autorităților publice, cât și cetățenilor necesită o reajustare permanentă a procesului de fundamentare și finanțare la nivelul fiecărei colectivități. Un alt argument se datorează faptului că activitățile concrete de fundamentare și elaborare a proiectului de buget, precum și cele de aprobare și execuție a bugetului public local se circumscrie satisfacerii interesului general; totodată, fiind într-o permanentă schimbare mai ales după criza economico-financiare începută în anul 2008, această temă este de mare actualitate, ținând seama și de faptul că Parlamentul României a aprobat bugetul pentru anul 2015 după discuții aprinse și sute de amendamente.

Obiectul prezentei lucrări de licență: activitatea de fundamentare și finanțare a întregului proces bugetar consider că are un rol semnificativ în soluționarea problemelor social-economice și realizarea politicilor sociale atât în plan național, cât și teritorial.

Motivația alegerii prezentei teme:

Am ales această temă deoarece sunt consilier la Biroul economic-recuperare debite din cadrul APIA IALOMIȚA (mai exact realizez operațiuni de salarizare, recuperare debite, control financiar-preventiv) – instituție public finanțată integral de la bugetul de stat, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca ordonator terțiar de credite.

Structura și volumul lucrării de licență: lucrarea este structurată în patru capitole, prefațate de introducere. Concluziile și recomandările sunt prezentate într-un capitol separat. Lucrarea mai conține la final lista cu referințe bibliografice.

În Introducere se fundamentează actualitatea temei, se precizează scopul și obiectivele, precum și suportul lui metodologic, se indică structura și volumul prezentei lucrări de licență.

În Capitolul I- Aspecte teoretice privind contabilitatea instituțiilor publice sunt prezentate principiile, trăsăturile, structura și rolul acestora; astfel, instituțiile publice au un rol important deoarece prin intermediul lor se derulează atât procesul de constituire, cât și cel de utilizare a principalelor resurse financiare publice ale statului.

În Capitolul II- Structura finanțelor publice am încercat să prezint structura și trăsăturile esențiale ale veniturilor la buget, cât și cea referitoare la cheltuielile bugetare, precum și câteva criterii semnificative de clasificare. Un accent deosebit am aplicat pe conceptul de contabilitate a veniturilor și finanțărilor publice.

În Capitolul III- Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Ialomița. Mod de organizare și funcționare sunt prezentate în prima parte date tehnice, economice și administrative cu specific, iar în a doua parte structura organizatorică, mod de funcționare, obiective și direcții de acțiune ale Centrului Județean Ialomița.

În Capitolul IV- Procesul bugetar în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Ialomița sunt prezentate sursele și modalitățile de finanțare, fiind analizate toate tipurile de cheltuieli (de personal, materiale și cu serviciile, subvențiile, transferurile, precum și operațiunile financiare) din cadrul Agenției supus studiului de caz; lucrarea de licență face referiri la fluxul financiar-informațional între toate compartimentele Agenției, precum și la execuția bugetară.

În capitolul Concluzii și recomandări sunt prezentate câteva concluzii cred eu, pertinente privind obiectul supus analizei întregii lucrări de licență, iar în final am formulat câteva propuneri cu scopul îmbunătățirii activității privind execuția bugetară la nivelul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Ialomița.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE

1.1. Noțiuni introductive privind conceptul și rolul instituțiilor publice

În acest prim capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să prezint o serie de noțiuni specifice privind conceptul și mai ales să evidențiez rolul unei instituții publice, deosebit de important deoarece prin intermediul lor se derulează atât procesul de constituire, cât și cel de utilizare a principalelor resurse financiare publice ale statului.

În procesul de constituire a resurselor financiare publice, instituțiile de primă importanță sunt autoritățile speciale ale statului. Dacă în procesul de constituire a resurselor financiare publice sunt câteva instituții publice care joacă un rol major în acest proces, procesul de utilizare a fondurilor financiare publice se derulează prin intermediul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, ceea ce face ca rolul și importanța acestora să fie covârșitoare în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare publice în mod eficient. Resursele financiare publice centralizate la dispoziția statului prin componentele bugetului general consolidat au ca principală destinație „finanțarea sectorului public”, iar principalul „consumator” al acestor fonduri publice este sectorul public și semipublic, prin instituțiile sale, iar „instituția publică este denumirea generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, autoritatea judecătorească și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, a cărei activitate se desfășoară sub garanția statului, prin intermediul cărora statul își exercită și îndeplinește funcțiile și atribuțiile sale în domeniul economic, social-cultural, de apărare, siguranță națională, ordine publică. Ele pot fi de importanță centrală ca de exemplu Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale autonome și de importanță locală, respectiv autoritățile unităților administrativ-teritoriale, consiliile județene, municipale, orășenești și comunale, precum și instituțiile publice și serviciile publice subordonate acestora.

Ca sistem de finantare, instituțiile publice pot fi:

a)  finanțate integral din resurse bugetare, situație în care veniturile pe care le realizează acestea au obligația să le verse în totalitate la bugetul din care sunt finanțate, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor;

b) finanțate din mijloace extrabugetare (venituri proprii) cu completare din fonduri bugetare, sub forma subvențiilor sau transferurilor bugetare (bugetul de stat sau bugetele locale); în această situație veniturile proprii pe care le realizează instituțiile în cauză se rețin pentru autofinanțare, iar cele nefolosite, după ce se efectuează regularizarea cu bugetul din care au primit subvențiile, se repartizează la sfârșitul anului pentru anul următor, dacă legea care reglementează finanțarea acestor instituții nu prevede altfel;

c) finanțate integral din mijloace extrabugetare (venituri proprii), situație în care, de asemenea, soldul acestora de la sfârșitul perioadei se reportează pentru exercițiul financiar următor, dacă legea care le reglementează nu prevede altfel.

Instituțiile publice organizate de stat în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale au caracteristici care le deosebesc de persoanele juridice patrimoniale și mai ales de agenții economici astfel:

a) sunt organisme prin intermediul cărora statul își exercită rolul, atribuțiile și funcțiile sale în domeniul administrativ, social-cultural, de apărare, ordine publică, siguranță națională, justiție, asistență socială, economic;

b)  sunt entități care în general nu desfășoară activități productive prin care să se realizeze bunuri materiale sau servicii de natură economică; ele produc utilități sociale, administrative, justiție, ordine publică, apărare și doar întâmplător subunități ale acestora pot realiza și produce utilități și servicii de natură economică, situație în care acestea se supun regulilor și principiilor după care funcționează finanțele private respectiv din aceea activitate trebuie să se înregistreze cu obligații către componentele bugetului general consolidat.

c) în funcție de modul lor de finanțare- integral din resurse bugetare sau parțial, integral din mijloace extrabugetare sau fonduri speciale- veniturile proprii ale acestora se varsă integral la bugetul din care sunt finanțate sau se reportează pentru anul următor- în cazul finanțării din mijloace extrabugetare sau din fondurile speciale;

d) în general nu calculează indicatori de rentabilitate, dar li se pot calcula indicatori de eficiență socială, educațională, de cultură, etc.

e) își finanțează activitatea pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli.

Clasificarea instituțiilor publice

a) După importanța activității și subordonarea acestora, instituțiile publice sunt grupate astfel:

– instituții publice ale administrației publice centrale, care cuprind: Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele și celelalte autorități publice de specialitate ale administrației centrale și serviciile lor descentralizate; serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel județean sunt: direcțiile generale ale finanțelor publice; inspectoratele școlare județene și ale Municipiului București; agențiile de prestații sociale județene; direcțiile județene sanitare, etc.

– instituții publice ale administrației publice locale, care cuprind: instituțiile administrației publice locale formate din unitățile administrativ-teritoriale (comunele, orașele, municipiile și județene), precum și instituțiile publice subordonate accatori de eficiență socială, educațională, de cultură, etc.

e) își finanțează activitatea pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli.

Clasificarea instituțiilor publice

a) După importanța activității și subordonarea acestora, instituțiile publice sunt grupate astfel:

– instituții publice ale administrației publice centrale, care cuprind: Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele și celelalte autorități publice de specialitate ale administrației centrale și serviciile lor descentralizate; serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel județean sunt: direcțiile generale ale finanțelor publice; inspectoratele școlare județene și ale Municipiului București; agențiile de prestații sociale județene; direcțiile județene sanitare, etc.

– instituții publice ale administrației publice locale, care cuprind: instituțiile administrației publice locale formate din unitățile administrativ-teritoriale (comunele, orașele, municipiile și județene), precum și instituțiile publice subordonate acestora. Autoritățile administrației publice locale prin intermediul cărora se realizează autonomia și administrația publică locală în comune, orașe și municipii sunt: consiliile locale alese și primarii acestora aleși în condițiile legii.

Conducătorii instituțiilor publice, centrale și locale, în funcție de drepturile conferite de lege în legătură cu aprobarea, repartizarea și utilizarea fondurilor bugetare poartă denumirea de ordonatori de credite; literatura de specialitate definește ordonatorul de credite ca fiind „conducător al unei instituții bugetare, centrală sau locală, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri și cheltuieli al instituției”; aceleași drepturi și obligații, reieșite din definiția oferită de Dicționarul explicativ, rezultă și din reglementările românești în materie, care precizează că „ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităților publice, miniștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale”; în cazul autorităților administrației publice locale ordonatorii principali de credite sunt primarii consiliilor locale, Primarul general al Municipiului București și președinții consiliilor județene.

b) în conformitate cu reglementările românești, instituțiile publice se împart în:

– instituții publice ierarhic superioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali sau secundari de credite;

– instituții publice subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite.

Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finanțare direct de la organul care aprobă bugetul- Parlament, consiliile județene sau locale- atât pentru nevoile lor proprii, cât și pentru cele ale instituțiilor subordonate, pe care apoi le repartizează acestora; dar sunt și situații când unele instituții publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari de credite se găsesc în raport de subordonare față de ordonatorii principali de credite și ierarhic superior față de ordonatorii terțiari de credite; acești ordonatori nu au relație directă cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii principali de credite repartizează o parte din acestea ordonatorilor terțiari de credite aflați în subordinea lor. Ordonatorii de credite răspund deopotrivă prevederilor legate de:

a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate, aprobate potrivit prevederilor legale;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea și utlizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

e) organizarea, ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situației financiare asupra patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice;

g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului conform prevederilor legale.

Cu toate că legea românească prevede pentru ordonatorii principali de credite și obligații cu privire la realizarea veniturilor, de multe ori în practică, această sarcină este preluată de organele fiscale.

c) Din punct de vedere al statutului juridic, instituțiile publice se pot clasifica în:

– instituții publice cu personalitate juridică, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, calitate care le dă drept de decizie în angajarea și efectuarea de cheltuieli;

– instituții publice fără personalitate juridică, ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, însă pot efectua cheltuieli în limita sumelor efectiv virate de ordonatorul său de credite ierarhic superior în subconturi deschise pe numele lor și care reprezintă, de obicei, plăți de salarii și alte cheltuieli asimilate acestora, precum și un volum restrâns de alte cheltuieli, cum ar fi cele legate de întreținerea și funcționarea instituției în cauză.

Instituțiile publice își desfășoară activitatea de regulă în sfera nematerială (învățământ, securitate națională, sănătate, ordine publică) având drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale populației. Trimestrial instituțiile publice au obligația întocmirii și depunerii unor dări de seamă contabile, iar anual situații financiare. Patrimoniul este primit inițial de la bugetul de stat sau local, de regulă prin transfer de la alte instituții publice, cu condiția ca banul public să fie cheltuit cu eficiență și transparență maximă.

1.2. Procesul bugetar

Procesul bugetar presupune existența unor resurse financiare, precum și alocarea lor în scopul furnizării către cetățeni a bunurilor și serviciilor publice. Bugetul este un document prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituției bugetare respective. Bugetul public este un act juridic, prin care se prevăd și se aprobă prin lege veniturile și cheltuielile anuale ale statului sau ale instituțiilor publice. Astfel, veniturile se înscriu, după conținutul lor fiscal sau nefiscal și după sursa de proveniență, în cadrul fiecărei subdiviziuni stabilindu-se nivelul încasărilor. Cheltuielile se înscriu, conform clasificației bugetare, după conținut și după destinație (pe domenii de activitate), stabilindu-se nivelul acestora.

Prin bugetul public se stabilește un raport între veniturile publice, care sunt, în principal, impozite și taxe, și nevoi sociale, urmărindu-se evitarea inechității în repartiția sarcinilor fiscale asupra membrilor societății.

Bugetul unei anumite perioade se întocmește înainte de începutul acesteia, având rolul de a pregăti un anume comportament viitor pentru obținerea veniturilor și efectuarea cheltuielilor.

Bugetul public se caracterizează prin următoarele:

-este un act de previziuni, el prezentându-se sub forma unui tablou de venituri publice, indicând sursele bănești ale statului și destinațiile acestora, exprimate în cheltuieli;

-este un act de autorizare, prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să utilizeze fonduri și să colecteze venituri, conform prevederilor legale;

-este un act anual, anul bugetar, ca perioadă de exercițiu financiar, fiind cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea și se poate urmări execuția veniturilor și cheltuielilor.

Prin bugetul public se stabilesc, pe baza unor considerente de ordin economic, politic, social și financiar, veniturile care reflectă politica fiscală a statului.

1.3. Contabilitatea instituțiilor publice

Instituțiile publice au obligația de a ține contabilitate proprie conform legii contabilității. Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie atât pentru cerințele interne ale acestora cât și pentru utilizatorii externi (guvernul, parlamentul, creditorii, debitorii). Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite (conducerii instituțiilor publice) cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli (încasarea și respectiv, plata veniturilor și cheltuielilor), patrimoniul aflat în administrare (patrimoniul privat și public), costul programelor aprobate prin buget, date și informații nrcesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale. Contabilitatea publică cuprinde:

-contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare (reflectă încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar);

-contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor obligațiilor (reflectă evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial);

– contabilitatea trezoreriei statului;

– contabilitatea destinată analizei costurilor programelor aprobate (contabilitate de gestiune).

1.3.1. Aspecte specifice organizării contabilității instituțiilor publice și unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, județe)

Sistemul românesc de contabilitate prevede: “ministerele, departamentele și celelalte organe centrale ale administrației publice, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite, precum și instituțiile publice cu personalitate juridică din subordinea acestora, organizează și conduc contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială”.

“Contabilitatea bugetelor locale se organizează și se conduce la nivelul județelor și al municipiului București, municipiilor și sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, care să asigure înregistrarea operațiunilor privind:

a) veniturile încasate și plățile efectuate în executarea bugetelor locale și a fondurilor cu destinație specială, constituite potrivit legii;

b) evidența transferurilor din bugetul de stat și a fondului de tezaur, constituit în condițiile legii”.

“Instituțiile de stat de subordonare locală care au personalitate juridică și ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite organizează și conduc contabilitatea veniturilor și cheltuielilor, potrivit bugetului aprobat”. Ministerele, departamentele și celelalte organe ale administrației publice centrale, prefecturile, consiliile locale, consiliile județene și consiliul Municipiului București, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite depun la Ministerul Finanțelor (și la organul ierarhic superior) un exemplar din bilanțul contabil trimestrial și anual potrivit normelor și la termenele stabilite de acestea”.

Obiectul contabilității instituțiilor publice finanțate din bugetul de stat, bugetele locale, constituie patrimoniul public și cel privat aflat în administrarea acestora, execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată și orice alte relații financiare generate de acest proces; pentru instituții publice, documentul oficial de prezentare a situației patrimoniului aflat în administrarea statului și a unităților administrativ-teritoriale, precum și a execuției bugetului de venituri și cheltuieli sunt situațiile financiare trimestriale și anuale.

Potrivit normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice elementele de activ și de pasiv și celelalte bunuri și valori aflate în gestiune și administrare, înainte de a fi înscrise în situațiile financiare anual trebuie inventariate; la nivelul unui exercițiu bugetar, din situațiile financiare se poate vedea poziția financiară și performanța persoanei juridice.

Instituțiile publice și celelalte persoane juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite depun trimestrial și anual un exemplar din situațiile financiare la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile publice și unitățile administrativ-teritoriale ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite, depun trimestrial și anual la Ministerul Finanțelor Publice un exemplar din situația financiară, potrivit normelor și la termenele stabilite de acesta; toate situațiile financiare, respectiv trimestriale și anuale se semnează de către conducătorul instituției și de conducătorul compartimentului financiar-contabil, sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

Bilanțul contabil și contul de execuție bugetară trebuie prezentat la unitățile de trezorerie și contabilitate publică la care instituțiile publice au deschise conturile pentru verificarea exactității plăților de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități.

Situațiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani și trebuie să cuprindă:

– bilanț;

– cont de execuție bugetară (flux de trezorerie lunară-cash-flow);

– situația veniturilor și cheltuielilor;

– situația modificărilor în structura activelor (capitalului);

– anexele la situațiile financiare care include: principii, reguli și metode contabile, note explicative și angajamente în afara bilanțului.

În prezent la nivelul instituțiilor publice, documentul de sinteză prin care se prezintă execuția bugetului aprobat, situația patrimoniului aflat în administrarea sau proprietatea instituțiilor, precum și alte informații privind activitatea acestora este darea de seamă contabilă care se întocmește trimestrial și anual, precum și în alte situații prevăzute de lege.

Darea de seamă contabilă se întocmește pe formulare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice și este însoțită de raportul de analiză pe bază de bilanț. Elementele principale ale dărilor de seamă contabile sunt bilanțul contabil, contul de execuție, detalierea cheltuielilor, disponibil de mijloace cu destinație specială, finanțarea bugetară, situația obligațiilor de plată restante la finele perioadei, iar în cadrul raportului de sinteză pe bază de bilanț se structurează informații privind caracterizarea generală a execuției bugetului, detalierea execuției bugetului, realizarea veniturilor bugetare, analiza pagubelor și modul de recuperare a lor, analiza bilanțului contabil, inventarierea patrimoniului, concluzii (indicatori de calcul și fundamentare, explicații asupra soldurilor din bilanț).

Bilanțul este documentul contabil de sinteză care cuprinde elementele de activ și pasiv grupate după natura acestora, având coloană separată pentru fiecare post cu valoarea din exercițiul financiar precedent; raportat la conformitatea cu prevederile standardelor internaționale de contabilitate precizate anterior, structura bilanțului va fi următoarea:

A- Active:

– imobilizări necorporale;

– imobilizări corporale;

– imobilizări financiare;

– creanțe imobilizate (peste 1 an);

– stocuri;

– creanțe (sub 1 an);

– investiții financiare pe temen scurt, casa și contul la bănci;

– cheltuieli în avans și alte regularizări.

B- Capitaluri și datorii:

Capitaluri:

– rezultatul exercițiului curent;

– rezultatul reportat;

– rezerve;

– fonduri;

– alte capitaluri.

Provizioane

Datorii (peste 1 an)

Datorii (sub 1 an)

Venituri în avans și alte regularizări.

În contul de execuție instituțiile publice înscriu plățile efectuate pe capitole și subcapitole din bugetul aprobat (bugetul de stat, bugete locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, credite externe, asistență financiară externă nerambursabilă și venituri proprii), detaliate pe structura clasificației bugetare; datele vor fi luate din evidența contabilă a conturilor de finanțare (rulajul creditor al fiecărui cont în funcție de sursa de finanțare); în cazul finanțării pe bază de programe, construcția bugetară se efectuează pe baza rezultatelor, elaborându-se indicatori de performanță ai programelor respective derulate de instituțiile publice și care trebuie să fie suficient de relevanți pentru a se asigura informații referitoare la utilizarea resurselor publice.

În cadrul fiecărui buget pe programe sunt stabilite obiective precise, indicatori de rezultate și de eficiență, fiecare program având o estimare anuală a performanțelor privind acțiunile, posturile, obiectivele și rezultatele estimative; în acest caz, situațiile financiare anuale, rapoartele anuale de performanță trebuie să prezinte pentru fiecare program obiectivele, rezultatele preconizate și cele obținute, precum și indicatorii și situațiile privind angajamentele legale; sursele de finanțare a programelor aprobate sunt din bugetul de stat, bugetele locale, ale fondurilor speciale, ale asigurărilor sociale de stat, contribuții financiare nerambursabile și împrumuturi externe.

Contabilitatea analitică trebuie astfel organizată încât conturile de execuție pentru fiecare program și sursa de finanțare trebuie să poată prezenta modul de realizare a indicatorilor de rezultate, a indicatorilor fizici, a indicatorilor de eficiență aprobați; în legea anuală a bugetului de stat se prezintă structura contului de execuție pentru fiecare program și cont de execuție în situația în care programul se finanțează dintr-un capitol de cheltuieli al bugetului de stat sau din mai multe capitole ale acestuia sau mai multe programe dintr-un capitol de cheltuieli al bugetului din alte bugete.

În structura unui cont de execuție trebuie să fie cuprinse încasările și plățile din activitatea operațională, din achiziția sau vânzarea activelor și din împrumuturi primite sau acordate și alte surse financiare.

Planul de conturi al contabilității instituțiilor publice cuprinde:

– conturi bugetare utilizate pentru reflectarea încasării veniturilor plății cheltuielilor și determinarea rezultatului execuției bugetare (în planul de conturi acestea se repartizează pe structura clasificației bugetare);

– conturi generale utilizate pentru reflectarea activelor și pasivelor instituției, precum și a cheltuielilor și veniturilor aferente exercițiului bugetar indiferent dacă veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului patrimonial).

Planul de conturi general utilizat de instituțiile publice cuprinde următoarele clase de conturi:

– Clasa I – conturi de capital;

– Clasa II – conturi de active fixe;

– Clasa III – conturi de stocuri și producție în curs de execuție;

– Clasa IV – conturi de terți;

– Clasa V – conturi la trezoreria statului și bănci comerciale;

– Clasa VI – conturi de cheltuieli;

– Clasa VII – conturi de venituri și finanțări.

Principiile contabile sunt:

– Principiul continuității activității;

– Principiul permanenței metodelor;

– Principiul prudenței;

– Principiul intangibilității bilanțului de deschidere;

– Principiul necompensării;

– Principiul contabilității pe bază de angajamente (se înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care acestea se produc și nu pe măsură ce acestea sunt încasate sau plătite);

– Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii;

– Principiul pragului de semnificație (în situațiile financiare orice element care prezintă o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct, iar cele cu valori nesemnificative sunt prezentate prin însumarea într-o poziție globală);

– Principiul prevalenței economicului asupra juridicului (informațiile contabile prezentate în situațiile financiare trebuie să fie credibile, să respecte realitatea economică a evenimentelor sau tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică).

Situația modificărilor în structura activelor (capitalului) cuprinde informații referitoare la structura capitalurilor și influențele rezultate urmare introducerii reevaluării și amortizarii activelor instituțiilor publice.

Anexe la situațiile financiare

Potrivit Regulamentului Financiar al Uniunii Europene conținutul acestora este format din:

a) principii și politici contabile (reguli și metode contabile) care se referă la principiile general acceptate care stau la baza evaluării posturilor cuprinse în situațiile financiare trimestriale și anuale și procedurile care trebuie elaborate în funcție de specificul activității și a strategiei adoptate de persoana juridică.

Pentru ca informațiile furnizate către utilizatori prin situațiile financiare să fie relevante și credibile se impune ca la elaborarea politicilor contabile să fie respectate conceptele de bază ale contabilității, respectiv contabilitatea de angajamente și principiile general acceptate.

Potrivit prevederilor legii contabilității, evaluarea elementelor de pasiv trebuie să se efectueze ținând cont de următoarele reguli:

– bunurile intrate în unitate se evaluează la data intrării lor și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare denumită valoare contabilă;

– cu ocazia inventarierii, elementele de activ se evaluează la valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieții;

– creanțele și datoriile se vor stabili în funcție de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată;

– la închiderea exercițiului elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor se evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă, prin acord cu rezultatele inventarierii;

– disponibilitățile valutare se raportează în situațiile financiare utilizând cursul de schimb comunicat de banca națională valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare;

– diferențele de curs valutar valorabile și nefavorabile între cursul de la data înregistrării creanțelor și datoriilor în valută sau față de cursul la care au fost raportate în situațiile financiare anterioare și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului se înregistreaza la venituri sau la cheltuieli după caz;

– bunurile care ies din unitate sau sunt date în consum se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor contabilă.

b) Notele explicative la situațiile financiare cuprind informații relevante pentru utilizatori din care să rezulte că situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu prevederile legii contabilității și a celorlalte reglementări specifice; de asemenea, trebuie să se precizeze metodele de evaluare a activelor utilizate, poziția financiară și rezultatele obținute de către persoana juridică care face raportarea; iar pentru a se asigura comparabilitatea informațiilor, în notele explicative trebuie să se precizeze data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare, moneda în care sunt întocmite și nivelul de exprimare a cifrelor incluse în raportare (mii lei). Pentru înțelegerea situațiilor financiare, în notele explicative trebuie să se precizeze dacă au apărut erori în contabilitate și cum au fost corectate, dacă au apărut evenimente ulterioare datei bilanțului și dacă acestea afectează evaluarea situațiilor financiare de către utilizatori.

c) angajamente în afara bilanțului

Având în vedere faptul că autoritățile administrației publice locale (municipii, sectoare, comune și județe, inclusiv municipiul București) au buget propriu, își acoperă cheltuielile din resurse specifice, dar au și relații de finanțare cu bugetele județene și cu bugetul de stat acoperind o parte din cheltuielile instituțiilor publice locale și pot desfășura și activități de natură economică, s-a simțit nevoia introducerii unor conturi specifice în cadrul planului de conturi, la a cărui stucturare s-a avut în vedere că serviciile publice de intres local (școli, spitale, cămine de bătrâni etc) au bugete de venituri și cheltuieli cu resurse proprii reduse; la acestea se adaugă și clasa a 9-a de conturi de ordine și evidență (conturi “în afara bilanțului”) care funcționează în partidă simplă care asigură monitorizarea completă a execuției de casă a veniturilor și cheltuielilor pentru a se satisface sistemul informațional necesar conducerii contabilității financiare în cadrul instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală.

Pentru respectarea principiului constatării drepturilor și obligațiilor se impune reflectarea în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale, a valorilor reale a activelor aflate în administrare, precum și a raportării prin situațiile financiare trimestriale și anuale a informațiilor contabile cu privire la evoluția situației financiare și patrimoniale, cât și a excedentului și deficitului patrimonial.

Implementarea de către toate categoriile de instituții publice a reglementărilor contabile armonizate cu reglementările europene și internaționale presupune organizarea corespunzătoare a activității financiar-contabile care să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxul de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale instituțiilor publice, cât și în relațiile acestora cu creditorii financiari, clienții, alte instituții publice și alți utilizatori.

Aici trebuie să menționez faptul că am parcurs (în vederea elaborării prezentei lucrări de licență) Ordinul ministrului finanțelor publice -OMFP nr.1.802/2014 care abrogă (atât OMFP nr.3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cât și OMFP nr.2.239/2011 pentru aprobarea sistemului simplificat de contabilitate).

CAPITOLUL II

STRUCTURA FINANȚELOR PUBLICE

În acest capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să tratez o serie de aspecte teoretice strict referitoare la structura cheltuielilor publice.

Pe structura clasificației bugetare și pe fiecare sursă de finanțare în această situație se determină rezultatul exercițiului ca diferență între venituri, respectiv finanțări, și cheltuieli fiind un rezultat patrimonial ce exprimă angajamentele și datoriile neachitate. Datele se preiau din rulajele conturilor de venituri, finanțări și cheltuieli. În structura situației veniturilor și cheltuielilor pe activități (operațională, financiară, excepțională) se detaliază structura cheltuielilor și veniturilor și se stabilește rezultatul exercițiului pe fiecare activitate.

Organizarea contabilității de angajamente în instituțiile publice determină ca ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, alte autorități publice, instituțiile publice autonome și instituțiile din subordinea acestora, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, precum și unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile și serviciile publice de subordonare locală care au personalitate juridică, să organizeze și să conducă contabilitatea drepturilor constatate și a veniturilor încasate, precum și a angajamentelor și a plăților efectuate, potrivit bugetului aprobat. Aceeași cerință se aplică și instituțiilor publice finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credit.

Punerea în aplicare a principiilor contabilității de angajamente, precum și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public impune gruparea cheltuielilor și veniturilor în contabilitate după natura activității în cheltuieli și venituri ordinare (operaționale) și cheltuieli și venituri extraordinare.

În continuarea acestui capitol al prezentei lucrări de licență voi aborda atât cheltuielile, cât și veniturile instituțiilor publice.

2.1. Conceptul de cheltuială publică. Definire, caracteristici și principii

În toate economiile contemporane, cheltuielile publice sunt indisolubil legate de înregistrarea costurilor de către autoritățile statului, ocazionate de producția bunurilor publice, de acordarea unor transferuri financiare diverșilor beneficiari, dar și de intervențiile în spațiul economico-social.

Potrivit accepțiunii autohtone ”cheltuiala publică” reprezintă „etapa următoare constituirii fondurilor publice și se referă la distribuirea acestor resurse bănești către diferitele obiective sociale sau economice (reglementate de către programe guvernamentale)”.

În procesul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor sale, statul asigură acoperirea necesităților publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse bănești care se mobilizează prin intermediul relațiilor financiare. Folosirea resurselor bănești astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice. Categoria de cheltuieli publice este strâns legată de ansamblul actelor și operațiunilor de repartizare și utilizare a fondurilor statului pentru acțiuni social-culturale și economice, pentru întreținerea organelor statului și apărarea națională etc. În acest context se impune a se face o diferențiere între cheltuielile publice și cheltuielile bugetare.

Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea.

Cheltuielile publice înglobează, așadar:

a) cheltuielile publice efectuate de administrația centrală de stat din fondurile bugetare, extrabugetare și fonduri cu destinație specială;        

b) cheltuielile unităților administrativ-teritoriale;

c) cheltuielile finanțate din fondurile asigurărilor sociale de stat;

d) cheltuielile organismelor (administrațiilor) internaționale din resursele publice prelevate de la membrii acestora.

În contabilitatea financiară două criterii pot fi folosite pentru delimitarea și gruparea cheltuielilor și veniturilor: natura și destinația acestora.

Potrivit naturii lor, cheltuielile sunt grupate în funcție de:

– natura activităților (exploatare, financiară, extraordinară);

– natura resurselor utilizate în cazul cheltuielilor (cheltuieli cu materii prime, materiale și mărfuri, cu lucrările și serviciile primite);

– natura rezultatelor.

În general cheltuielile publice sunt considerate următoarele:

– cheltuielile publice efectuate de administrațiile publice centrale de stat;

– cheltuielile colectivităților locale;

– cheltuielile finanțate din fondurile asigurărilor sociale de stat;

– cheltuielile organismelor internaționale.

Totodată, trebuie realizată o distincție între noțiunea de cheltuieli publice și cheltuieli bugetare definite ca fiind numai acele cheltuieli care se acoperă din bugetul de stat, bugetele locale și asigurărilor sociale de stat.

Principiile care stau la baza determinării cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice sunt:

– efectuarea cheltuielilor bugetare este condiționată de prevederea expresă și aprobarea nivelului acestora de către Parlament sau de Consiliile Locale;

– nerambursabilitatea sumelor alocate și cheltuite conform destinațiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

– efectuarea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea condițiilor legale, și nu numai de constituirea resurselor bănești;

– finanțarea se efectuează în funcție de gradul de subordonare a insituțiilor sau activităților cu caracter bugetar din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele locale;

– exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv și acordarea vizei cu ocazia operațiunilor de deschidere a finanțării, de alocare și utilizare a resurselor financiare publice.

2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor instituțiilor publice

Cheltuielile constituie „descreșteri ale beneficiilor economice sau ale potențialului de servicii în timpul perioadei de raportare sub formă de ieșiri sau de consum de active sau apariții de datorii care au ca rezultat descreșteri în activele nete/capitaluri proprii, altele decât cele legate de distribuirile către proprietari”. Cheltuielile efectuate de instituțiile publice mai pot fi numite și cheltuieli bugetare, deoarece efectuarea acestora are la bază un buget ce nu trebuie depășit. Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.

Contabilitatea de angajamente se referă la modul cum trebuie întocmite situațiile financiare, pentru ca acestea să-și îndeplinească obiectivele. Conform acestui concept „efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când evenimentele și tranzacțiile se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente”.

În cazul contabilității de angajamente, cheltuielile reflectă suma bunurilor și serviciilor consumate de către instituție în decursul unui exercițiu financiar, chiar dacă acestea au fost plătite sau nu în perioada respectivă.

Clasificarea cheltuielilor instituțiilor publice

Cheltuielile se împart în două categorii, și anume:

– cheltuieli (costuri) ale perioadei sunt cheltuielile care se înregistrează în contabilitate indiferent dacă instituția desfășoară o activitate consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Aceste cheltuieli sunt recunoscute în contabilitate în momentul în care se efectuează.

– cheltuieli (costuri) de prelucrare, care cuprind cheltuielile directe, precum și cheltuieli de producție indirecte, fixe și variabile, care sunt angajate în transformarea materiei prime în producție finită. Aceste cheltuieli se recunosc în contabilitate în momentul efectuării activității de producție.

În general, cheltuielile pot fi recunoscute în contabilitate în următoarele momente:

-în momentul efectuării tranzacției legate de achiziția bunurilor, lucrărilor sau serviciilor;

-în momentul consumului efectiv;

-în momentul efectuării tranzacțiilor legate de vânzarea bunurilor lucrărilor sau serviciilor efectuate în scopul vânzării;

-în momentul plății.

Momentul efectuării tranzacției legate de achiziția bunurilor, lucrărilor sau serviciilor presupune recunoașterea cheltuielilor atunci când acestea sunt achiziționate; acest moment este specific operațiilor legate de achiziția de lucrări și servicii de la terți sau achiziției de bunuri de natura stocurilor, pentru instituțiile care utilizează pentru evidențierea stocurilor metoda inventarului intermitent.

Momentul consumului efectiv presupune ca în contabilitatea instituției să se înregistreze cheltuielile atunci când acestea se fac efectiv; acest moment este specific utilizării în contabilitatea instituțiilor publice pentru evidențierea stocurilor a metodei inventarului permanent, care presupune ca în momentul achiziției să se creeze stocurile de materii prime, materiale consumabile etc. după caz, iar în momentul în care acestea se consumă, să se înregistreze și cheltuiala instituției legată de consumul de astfel de elemente. Deoarece instituțiile publice au rolul de a furniza servicii gratuite pentru colectivitate, servicii ce sunt evaluate la prețul factorilor, atunci cheltuielile sale sunt preponderent cheltuieli ale perioadei și deci, se vor înregistra în contabilitate în primele doua momente, cel de-al treilea moment fiind specific agenților economici.

Momentul plății presupune ca cheltuiala să se înregistreze în contabilitate concomitent cu efectuarea plății; acest moment este specific contabilității de casă, însa uneori se poate utiliza și în contabilitatea de angajamente. Spre exemplu, primele și alte plăți excepționale acordate angajaților instituției se înregistrează drept cheltuieli în momentul în care se face efectiv plata; de asemenea, cheltuielile cu dobânzile aferente unor credite se înregistrează în contabilitate în momentul în care acestea apar în extrasul de cont, adică atunci când banii sunt retrași efectiv din contul de disponibil al instituției.

După natura activității și destinația cheltuielilor, acestea sunt grupate astfel:

-cheltuieli operaționale;

-cheltuieli financiare;

-cheltuieli extraordinare;

-alte cheltuieli finanțate din buget.

Cheltuielile operaționale cuprind:

-cheltuieli privind stocurile;

-cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;

-cheltuieli cu alte lucrări și servicii executate de terți;

-cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;

-cheltuieli cu personalul;

-alte cheltuieli operaționale;

Cheltuielile privind stocurile se referă la cheltuielile legate de:

-consumurile de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate consumate de instituție în scopul desfășurării normale a activității proprii, animale și pasări aflate în laboratoarele de cercetare, mărfurile și ambalajele vândute, consumul de muniție și furnituri pentru apărarea națională, ordine publică și siguranța națională;

-consumurile de produse monopol de stat;

Cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți se referă la lucrările și serviciile achiziționate de la terțe persoane fizice sau juridice în scopul asigurării condițiilor normale de desfășurare a activității instituției, iar aceste cheltuieli constau în:

-lucrări de întreținere și reparații efectuate de către terțe persoane la activele aflate în folosința instituției;

-cheltuielile legate de redevențele, locațiile de gestiune și chiriile plătite altor persoane juridice pentru bunurile date în folosința temporară a instituției publice;

-primele de asigurare plătite firmelor de asigurare;

Cheltuielile cu alte servicii executate de terți se referă la alte servicii executate de terți, cum ar fi:

-comisioanele și onorariile plătite de instituție altor organizații;

-cheltuielile efectuate de instituție cu protocolul, reclama și publicitatea, pentru bunul mers al activității acesteia;

-cheltuieli cu transportul bunurilor sau al personalului instituției;

-cheltuieli cu serviciile poștale și taxele de comunicații;

-cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate;

-alte lucrări și servicii executate de terți;

-alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate se referă la cheltuielile de instituție pentru impozitele, taxele și alte vărsăminte datorate bugetului local (mai ales la taxele pentru clădiri, mijloace de transport, terenuri etc).

Cheltuielile cu personalul se referă la cheltuielile efectuate de instituția publică pentru:

-plata salariaților instituției publice;

-cheltuielile legate de asigurările și protecția socială a salariaților;

-cheltuielile cu deplasările în țară și străinătate, detașările și transferările personalului.

În structura „Alte cheltuieli de operaționale” sunt reflectate alte cheltuieli efectuate de instituție care nu se regăsesc în structurile de mai sus, precum:

-pierderi din creanțe și debitori diverși (în cazul prescrierii unor creanțe ca urmare a insolvabilității debitorilor);

-cheltuielile legate de cedarea sau dezmembrarea activelor fixe amortizabile, precum și alte operațiuni de capital;

-alte cheltuieli operaționale.

Tot în categoria cheltuielilor operaționale pot fi incluse și cheltuielile de capital- care se referă la cheltuielile instituției legate de achiziția sau realizarea în regie proprie a activelor fixe corporale și necorporale neamortizabile, dar și la cheltuielile cu amortizarea activelor fixe corporale și necorporale amortizabile, precum și la cele legate de rezerva de stat și de mobilizare. Acestea se regăsesc sub forma:

-cheltuieli cu amortizările și provizioanele activelor fixe corporale și necorporale;

-cheltuieli privind activele fixe corporale și necorporale neamortizabile;

-cheltuieli privind rezerva de stat și de mobilizare;

Cheltuielile financiare ale instituției publice sunt legate de activitatea financiară a acesteia și se referă la:

-pierderi din creanțe legate de participații, determinate de plata garanțiilor către alte societăți-gaze, telefon, energie- și care au devenit nerecuperabile;

-cheltuieli cu diferențele de curs valutar, determinate de reevaluarea disponibilităților bănești și a împrumuturilor în valută, operație efectuată la finele fiecărei luni, precum și în urma încasării creanțelor și plății datoriilor exprimate în valută;

-cheltuielile cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de instituție;

-cheltuielile determinate de diferențele din reevaluare și diferențele de curs aferente dobânzilor încasate (diferențe nefavorabile);

-dobânzi de transferat Comunității Europene, în cadrul diferitelor programe finanțate de către UE, precum și sume transferate bugetului de stat reprezentând câștiguri din schimb valutar în cadrul acestor programe și alte pierderi legate de aceste programe;

-alte cheltuieli financiare care nu se regăsesc în structurile de mai sus;

cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele;

Alte cheltuieli finanțate de la buget se referă la cheltuielile efectuate din resurse bugetare provenite din subvenții de la buget, transferuri consolidabile transferuri neconsolidabile etc.; în această categorie de cheltuieli sunt incluse:

-cheltuielile privind subvențiile de la buget, care se referă la cheltuielile efectuate din subvențiile provenite de la bugetul de stat;

-cheltuielile privind sumele alocate, care cuprind cheltuielile determinate de sumele alocate de ordonator principal de credite, conform bugetului aprobat;

-cheltuieli privind transferurile consolidabile care se referă la cheltuielile legate de sumele alocate de la buget, considerate transferuri consolidabile;

-cheltuieli privind transferurile neconsolidabile care sunt cheltuielile determinate de transferurile neconsolidabile;

-cheltuielile privind dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice externe și interne;

-cheltuielile privind împrumuturile acordate;

-cheltuielile privind rambursările de credite.

Cheltuielile extraordinare sunt cheltuieli ce apar în instituție ca urmare a fenomenelor naturale care determină pierderi pe care instituția nu le-a prevăzut, precum și cheltuieli legate de valoarea neamortizată a activelor fixe scoase din funcțiune înainte de expirarea duratei normale de utilizare.

D. Ținând seama de clasificația economică, cheltuielile bugetare se clasifică în:

A. Cheltuielile curente se grupează la rândul lor pe titluri, astfel:

titlul I- Cheltuieli salariale, care cuprinde cheltuielile cu salariile, defalcate pe salarii în bani și în natură, iar la rândul lor, în salarii de bază, salarii de merit, indemnizații de conducere, spor de vechime etc, contribuțiile aferente salariilor, sume destinate deplasărilor, tichetele de masă;

titlul II-Bunuri și servicii, care cuprinde cheltuielile cu rechizitele, cu hrana animalelor și a oamenilor, cu medicamentele, cu furniturile de birou, cu obiectele de inventar, cu lucrările și serviciile executate de terți;

titlul III- Dobânzi, care se referă la dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice interne și externe;

titlul IV- Subvenții, care cuprinde alocațiile de la buget acordate instituțiilor publice, precum și subvențiile acordate pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif;

titlul V- Fonduri de rezervă, care cuprinde fondurile aflate la dispoziția guvernului și a administrației publice locale în vederea utilizării lor conform dispozițiilor legale;

titlul VI și VII- Transferuri, care cuprinde transferurile dintre diversele bugete și reprezintă transferuri consolidabile și transferurile neconsolidabile, care cuprind burse, ajutoare sociale, contribuții și plăți la diverse programe etc. și transferurile curente;

titlul VIII- Asistența socială, care se referă la cheltuieli legate de asigurări
și de asistență socială.

B. Cheltuieli de capital, în care apar titlurile:

titlul IX- unde se reflectă cheltuielile cu investițiile instituțiilor publice, ale regiilor autonome, ale companiilor și societăților cu capital de stat, precum și ale activităților autofinanțate, precum și cheltuielile cu reparațiile capitale aferente activelor fixe corporale și necorporale; pentru efectuarea cheltuielilor de capital, instituțiile publice prezintă unităților de trezorerie programul de investiții aprobat.

Titlul X- Stocuri, care cuprinde fondurile de rezerve de stat și de mobilizare, precum și fondul semințelor de rezervă.

C. Operațiuni financiare, în care apar următoarele cheltuieli:

titlul XI- Împrumuturi acordate, care reflectă cheltuielile cu împrumuturile acordate pentru înființarea unor instituții sau acordate de diverse agenții guvernamentale prin agenții de credit;

titlul XII – Rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite.

D. Rezerve, excedent/deficit.

Fazele efectuării cheltuielilor

Cheltuielile bugetare, pentru a fi angajate și efectuate, trebuie să fie stipulate într-o bază legală. Pentru efectuarea cheltuielilor, instituțiile publice prezintă unităților de trezorerie și contabilitate publică la care au deschise conturile, bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre. Legile bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru fiecare exercițiu bugetar, precum și structura economică a acestora. Sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite. Pentru efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor trebuie parcurse mai multe faze, și anume: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata.

I. Angajarea este prima fază a execuției bugetare în care se urmărește ca sumele prevăzute în buget pe partea de cheltuieli să nu fie depășite. Angajarea cheltuielilor îmbracă două forme, și anume:

-Angajament bugetar care reprezintă actul prin care o autoritate competenta afectează fonduri publice unei destinații, în limita creditelor bugetare aprobate. Tot angajament bugetar este și actul administrativ prin care rezerva creditul bugetar pentru plata unei obligații ce rezultă din execuția ulterioară a angajamentului legal. Angajamentul bugetar precede angajamentului legal.

-Angajamentul legal este o fază în cadrul execuției bugetare care se referă la actele juridice din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice sau actul juridic prin care se creează sau se constată obligații de plată pe seama fondurilor publice.

Pentru acțiuni ce se desfășoară pe mai multe exerciții bugetare, în buget se înscriu separat creditele de angajament și creditele bugetare, iar ordonatorii de credite vor încheia angajamente legale în limita creditelor de angajament aprobate pentru exercițiul bugetar respectiv.

II. Lichidarea cheltuielilor este faza în cadrul procesului execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor și realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative ce stau la baza operației respective.

Verificarea existenței obligației de plată vizează pe de-o parte verificarea documentelor justificative ce au stat la efectuarea operației și, pe de altă parte, verificarea realității operației, adică dacă bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu care să justifice plata.

III. Ordonanțarea cheltuielilor este faza execuției bugetare prin care se confirmă că operația a avut loc și plata poate fi realizată.

Primele trei faze- angajarea, lichidarea, ordonanțarea- sunt de competența ordonatorului de credite și se efectuează pe baza avizelor date de compartimentele de specialitate ale instituției publice.

IV. Plata cheltuielilor este faza în cadrul execuției bugetare în care instituția publică își achită efectiv obligațiile față de terți.

2.2. Veniturile publice. Definiție, caracteristici, categorii

În România, în condițiile promovării autonomiei colectivităților locale sursele de constituire a veniturilor bugetelor s-au diversificat, apropiindu-se simțitor de cele practicate în țările democratice. Principalele categorii de venituri, așa cum sunt ele reglementate de Legea privind finanțele publice locale sunt:

1) Veniturile proprii care, la rândul lor, sunt grupate în trei categorii:

a) venituri curente- sunt constituite preponderent din venituri fiscale în cadrul cărora cele mai importante sunt cele provenite din impozitele directe de tip real, din impozitul pe profitul agenților economici de subordonare locală și, în mai mică măsură, din impozite indirecte. O altă parte a veniturilor curente sunt veniturile nefiscale: vărsăminte din profitul net al agenților economici de subordonare locală, vărsăminte de la instituțiile publice reprezentând venituri realizate de acestea din activități specifice, precum și diverse alte venituri.

b) venituri din capital- sunt cele ce se obțin din valorificarea unor bunuri aparținând instituțiilor publice și venituri din vânzarea de locuințe construite din fondurile statului, iar sumele procurate pe această cale constituie surse de finanțare a investițiilor.

c) venituri cu destinație specială- sunt reprezentate de taxe speciale instituite de consiliile locale pentru funcționarea unor servicii publice locale, amortizarea aferentă mijloacelor fixe aparținând serviciilor publice ce desfășoară activități de natură economică, sume rezultate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale și alte venituri, care se utilizează pentru realizarea investițiilor din competența autorităților administrației publice locale.

2) Veniturile atribuite îmbracă forma:

-cotelor defalcate din impozitul pe salarii,

-cotelor adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale.

Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanță, și anume:

– declarația fiscală sau decizia emisă de organul fiscal,

– avize de expediție,

– facturi,

– alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situatia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanței.

Potrivit contabilității de angajamente veniturile se pot recunoaște în contabilitate în următoarele momente:

a) în momentul obținerii activelor; aceste venituri sunt specifice creării de active fixe corporale și necorporale în regie proprie.

b) în momentul livrării bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate.

c) în momentul încasării, atunci când momentul transferului dreptului de proprietate (livrarii) coincide cu momentul încasării.

2.2.1. Contabilitatea veniturilor și finanțărilor

Potrivit normelor naționale, veniturile reprezintă „sume realizate pe parcursul unui exercițiu, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu”. Ca și cheltuielile, și veniturile sunt evidențiate în contabilitate în concordanță cu principiul contabilității de angajamente. Conform contabilității de angajamente „efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente”.

Conținutul economic al conturilor de venituri și finanțări

Conturile de venituri și finanțări sunt utilizate de instituțiile publice pentru a evidenția sursele ce stau la baza desfășurării activității lor. Conturile de venituri și finanțări reflectă veniturile operaționale și financiare obținute de instituție și se regăsesc în clasa 7 de conturi- „Conturi de venituri și finanțări” – care se împarte pe următoarele grupe de conturi:

-grupa 70 „Venituri din activități economice”,

-grupa 71 „Venituri din alte activități operaționale”,

-grupa 72 „Venituri din producția de active fixe”,

-grupa 73 „Venituri fiscale”,

-grupa 74 „Venituri din contribuții de asigurări”,

-grupa 75 „Venituri nefiscale”,

-grupa 76 „Venituri financiare”,

-grupa 77 „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație
specială, fonduri cu destinație specială”,

-grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau
pierderile de valoare”

-grupa 79 „Venituri extraordinare”.

Conturile de venituri și finanțări sunt conturi de pasiv care se creditează pe tot parcursul perioadei cu veniturile înregistrate și se debitează la finele perioadei ca urmare a repartizării asupra contului de rezultate patrimonial.

Veniturile din activități economice

Veniturile din activități economice sunt venituri obținute de instituția publică din alte activități decât activitatea pentru care a fost constituită. Din această categorie fac parte următoarele tipuri de venituri:

-venituri din vânzarea produselor finite (contul 701);

-venituri din vânzarea semifabricatelor (contul 702);

-venituri din vânzarea produselor reziduale (contul 703);

-venituri din lucrări executate și servicii prestate (contul 704);

-venituri din studii și cercetări (contul 705);

-venituri din chirii (contul 706);

-venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);

-venituri din activități diverse (contul 708);

-variația stocurilor (contul 709).

Veniturile din activități economice se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice în momentul transferului dreptului de proprietate pe baza documentelor justificative (facturi) întocmite în acest sens.

Veniturile proprii ale instituțiilor publice pot proveni din: chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea.

Aceste conturi au funcție contabilă de pasiv și se creditează cu veniturile colectate din activități economice, pe parcursul perioadei și se debitează prin repartizarea acestora asupra contului de rezultate patrimonial.

Veniturile din alte activități operaționale

Pentru desfășurarea activității lor, instituțiile publice mai pot folosi și alte surse de finanțare, precum venituri din vânzarea activelor fixe, venituri din creanțe reactivate etc. Aceste venituri se utilizează diferit de către instituțiile publice, în funcție de modul de finanțare al acestora, astfel:

– în cazul instituțiilor publice finanțate integral de la buget, aceste venituri se varsă la bugetul finanțator și cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv, urmând a se utiliza potrivit legii.

– în cazul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii sau din venituri proprii și subvenții de la buget, veniturile din alte activități operaționale majorează bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora.

Conturile care se folosesc pentru înregistrarea veniturilor din alte activități operaționale sunt: 714 Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși; 719 Alte venituri operaționale.

Venituri fiscale

Această grupă este specifică contabilității instituțiilor publice, deoarece conține conturi de venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se ține de către instituțiile care organizează contabilitatea bugetului de stat și a bugetelor locale, respectiv de Direcțiile finanțelor publice ale județelor și a municipiului București, precum și de primării. Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate în momentul constatării pe baza declarațiilor depuse de contribuabili sau în momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se depun declarații. Aceste venituri mai poartă numele și de venituri bugetare. Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale unităților administrativ-teritoriale, care se constituie pe baza impozitelor și taxelor, și pe baza cărora se stabilesc limitele cheltuielilor bugetare.

Instituțiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele și subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin.

În situația în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare poate duce la micșorarea veniturilor sau creșterea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii minusului de venituri și creșterea de cheltuieli. În acest sens, inițiatorii trebuie să întocmească fișa financiară care însoțește expunerea de motive sau, după caz, nota de fundamentare, care va fi actualizată cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ, în această fișă se înscriu efectele financiare produse asupra bugetului general consolidat și trebuie să aibă în vedere:

– schimbările anticipate în venituri și cheltuieli bugetare pe următorii 5 ani;

– eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale;

– propuneri realiste pentru acoperirea creșterilor de cheltuieli, respectiv a micșorărilor de venituri.

Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe garantate de stat, bugetele fondurilor externe ne rambursabile și bugetele instituțiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a surselor de finanțare a deficitului bugetar și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor; repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor se aproba de către:

– Ministerul Finanțelor Publice pe capitole de cheltuieli și, în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite, iar pentru unele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice ale Ministerului Finanțelor Publice;

– Ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terțiari de credite;

– Ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii și ale ordonatorilor terțiari de credite.

Din această grupă fac parte următoarele conturi de venituri:

-730 “Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice”

-731 “Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice”

-732 “Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital”

-733 “Impozit pe salarii”

-734 “Impozite și taxe pe proprietate”

-735 “Impozite și taxe pe bunuri și servicii”

-736 “Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale”

-739 ”Alte impozite și taxe fiscale”.

Veniturile din contribuții de asigurări

Aceste venituri sunt specifice bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj. Veniturile acestor bugete sunt recunoscute în contabilitatea instituțiilor publice, care le evidențiază în momentul în care sunt depuse declarațiile de către contribuabili, sau în momentul încasării, în cazul în care nu există obligativitatea depunerii declarațiilor. Conținutul acestor conturi este specific conținutului subdiviziunilor clasificației bugetare și se dezvoltă pe analitice conform structurii acesteia. Conturile specifice acestei grupe sunt:

-745 „Contribuțiile angajatorilor”

-746 „Contribuțiile asiguraților”.

Venituri nefiscale

Grupa 75 „Venituri nefiscale” cuprinde veniturile specifice bugetelor, altele decât cele cuprinse în grupele 73 „Venituri fiscale” și 74 „Contribuții de asigurări” pe regula, veniturile nefiscale se recunosc în contabilitate în momentul încasării, deoarece pentru acestea nu se întocmesc declarații care să ateste obligația față de stat, în această grupă se regăsesc veniturile bugetelor de stat, ale asigurărilor de stat ale fondului de șomaj sau ale asigurărilor sociale de sănătate. Contabilitatea acestor venituri este organizată de către instituțiile care țin evidența contabilă a cheltuielilor și veniturilor specifice acelor bugete. Veniturile sunt recunoscute în contabilitate în momentul încasării lor, iar conținutul acestor conturi este specific conținutului subdiviziunilor clasificației bugetare și se dezvoltă în analitic pe structura acesteia. Conturile din această grupă sunt de pasiv și se creditează în momentul încasării veniturilor, debitându-se prin repartizarea sumelor încasate asupra contului de rezultate patrimonial. Din această grupă de conturi fac parte:

-750 “Venituri din proprietate” evidențiază veniturile din proprietate, provenite la bugetul de stat. Veniturile din proprietate pot fi definite ca venituri primite de la proprietarii activelor financiare sau ai activelor tangibile, neproduse de o activitate productivă, de la fondurile de investiții sau de !a alte unități instituționale ce utilizează activele imobilizate în activitatea proprie.Veniturile din proprietate sunt clasificate astfel:

– Dobânzi

– Venituri distribuite de corporații

– Dividende

– Retrageri din venituri de la corporații

– Reivestirea câștigurilor in investiții directe străine

– Venituri din proprietate atribuite deținătorilor de polițe de asigurare

– Chirii (venituri din terenuri și alte active nemateriale).

-751 “Venituri din vânzări de bunuri și servicii” este utilizat pentru evidențierea veniturilor bugetare provenite din valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului.

Veniturile financiare

Veniturile financiare sunt venituri ale instituției publice provenite din activitatea financiară desfășurată de aceasta. Din această grupă fac parte următoarele conturi:

763 “Venituri din creanțe imobilizate”

764 “Venituri din investiții financiare cedate”

765 ”Venituri din diferențe de curs valutar”

766 “Venituri din dobânzi”

767 “Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar- programe comunitare”

768 “Alte venituri financiare- programe comunitare”

769 “Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi- programe comunitare”.

Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială

Instituțiile publice pot fi finanțate astfel:

-integral din bugete;

-din venituri proprii și subvenții acordate de la diversele bugete;

-integral din venituri proprii;

-alte surse de finanțare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, disponibilul trezoreriei sau efectuarea de compensări pe baza unor acte normative speciale.

Finanțarea propriu-zisă a instituțiilor publice din credite bugetare se realizează în două moduri, și anume:

pentru plăți nete de casă, care cuprind totalitatea operațiilor prin care trezoreriile eliberează numerar instituției publice ce au contul deschis la aceasta sau plățile prin virament efectuate de trezorerie în numele instituției către terți, operații efectuate pe baza cecurilor sau a ordinelor de plată primite de trezorerie de la instituția publică; pentru evidențierea în contabilitate a finanțărilor propriu-zise, pentru plățile de casă se utilizează contul 770 „Finanțare de la buget" la ordonatorii principali finanțați de la bugetele centrale și locale, conturile de fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri speciale.

pentru efectuarea cheltuielilor efective ale instituției, operație care se referă Ia acoperirea cheltuielilor instituțiilor publice legate de consumurile de materiale, de forță de muncă, de energic etc; pentru evidențierea în contabilitate a acestor cheltuieli efective se utilizează conturile de cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi specifice, care colectează toate cheltuielile efectuate de instituție în cursul anului, în limita stabilită, pe capitole și subcapitole de cheltuieli pentru care se deschid conturi sintetice de gradul II și conturi analitice, iar la sfârșitul exercițiului bugetar, aceste cheltuieli se decontează direct asupra contului de finanțări bugetare.

Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite, finanțați din bugetul de stat și bugetele locale, se evidențiază în conturile din clasa 8, conturi în afara bilanțului.

Conturile utilizate pentru evidențiate finanțărilor, subvențiilor, transferurilor și alocațiilor bugetare cu destinație specială sunt:

-770 ”Finanțarea de la buget”

-771 “Finanțarea în baza unor acte normative speciale (compensări)”

-772 “Venituri din subvenții”

-773 “Venituri din alocații bugetare cu destinație specială”

774 “Finanțarea din fonduri externe ne rambursabile”

776 “Fonduri cu destinație specială”

778 “Venituri din cofinanțarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”

779 “Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”.

Contul 770 „Finanțarea de la buget" este contul cu ajutorul căruia instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali finanțate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat țin evidența plăților efectuate din creditele bugetare, deschise pentru realizarea sarcinilor prevăzute în buget.

Contabilitatea analitică se ține pe articole și aliniate în cadrul fiecărui capitol și subcapitole clasificației bugetare. Acest cont are funcția contabilă de pasiv, iar după conținutul economic, este un cont de finanțare:

– în creditul contului se înregistrează sumele plătite în cursul anului pentru bunurile, lucrările și serviciile achiziționate de acestea.

– în debitul contului se înregistrează sumele recuperate din finanțarea anului curent, reprezentând reconstituiri ale creditelor bugetare (avansuri sau sume neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont, reconstituiri de plăți eronat executate, sume recuperate din imputații ce privesc anul bugetar curent). De asemenea la finele anului, contul se debitează cu sumele reprezentând plățile efectuate, care se repartizează asupra contului de rezultate.

Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea operațională

Veniturile din provizioane și ajustări sunt utilizate pentru anularea provizioanelor și ajustărilor constituite în cazul în care acestea nu-și mai justifica menținerea, fie că riscul a avut loc, fie riscul a dispărut. Conturile utilizate pentru evidențierea veniturilor din provizioane sunt:

– 781 “Venituri din provizioane și ajustări privind activitatea operațională”

– 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare”.

Veniturile extraordinare

Veniturile extraordinare sunt veniturile obținute din activitatea extraordinară a instituției. Normele românești prevăd ca veniturile extraordinare sunt veniturile din despăgubiri de asigurări și veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului.

Contul 790 “Venituri din despăgubiri din asigurări” evidențiază veniturile provenite de la întreprinderile de asigurare, ca despăgubiri pentru asigurări.

Contul 791 “Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului“ este utilizat pentru evidențierea veniturilor instituției provenite din valorificarea unor bunuri deținute de acesta.

În concluzie, acest mod de reflectare a veniturilor în contabilitate permite utilizatorilor de informații contabile cunoașterea atât a veniturilor ce au fost deja încasate, cât și a creanțelor instituției ce urmează a fi încasate, cu alte cuvinte permite cunoașterea tuturor resurselor de care dispune instituția pe parcursul unui exercițiu financiar.

CAPITOLUL III

AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN IALOMIȚA

3.1. APIA-Scurt istoric, rol și atribuții

În acest capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să prezint rolul și atribuțiile APIA, precum și structura organizatorică și modul de funcționare al Centrului Județean Ialomița, pornind de la faptul că înființarea APIA a avut ca rol asigurarea transparenței în administrarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, ajutoarelor și subvențiilor destinate susținerii agriculturii alocate de la UE, asigurînd atît finanțarea Pilonului I ,,Organizările Comune de Plăți” cât și a Pilonului II -,,Dezvoltarea Rurală”.

Conform Regulamentului Comisiei Europene nr.1290/2005 pot fi Agenții de Plată, departamentele sau organismele statelor membre care în privința plăților efectuate de ele și a modului de comunicare și păstrare a informațiilor, prezintă suficiente garanții ca:

– eligibilitate a cererilor în cadrul dezvoltării rurale, procedura de alocare a ajutoarelor precum și conformitatea lor cu regulile comunitare;

– se păstrează o evidență corectă și exhaustivă a plăților;

– se efectuează verificările stabilite de legislația comunitară;

– documentele se depun în intervalul și formatul stipulate de legile comunitare;

– documentele sunt accesibile și păstrate într-o manieră care să asigure integralitatea, valabilitatea și lizibilitatea de-a lungul timpului, inclusiv pentru documentele pe suport electronic în înțelesul regulilor comunitare. Acest department sau organism, denumit în continuare ,,organism coordonator”, va face obiectul unei acreditări specifice de către statele membre în ceea ce privește prelucrarea informațiilor financiare.

Începînd cu 1 ianuarie 2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin fiind înființată prin Legea nr.1/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Atribuțiile APIA sunt:

– asigură derularea operațiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;

– asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari;

– autorizează plata către beneficiari în urma verificării cererilor de plată sau îi înștiințează pe aceștia cu privire la eventualele nereguli sesizate, în vederea soluționării acestora;

– execută plățile autorizate către beneficiari;

– ține contabilitatea plăților efectuate;

– urmărește încadrarea în fondurile alocate pentru activitățile prevăzute mai sus;

– asigură îndeplinirea cerințelor cu privire la informarea publică privind activitățile desfășurate;

– asigură desfășurarea în bune condiții a activităților economice, administrative, contabile, de personal și audit ale Agenției;

– colaborează pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice cu organele administrației publice centrale și locale;

– pregătește și implementează prevederile privind mecanismele comerciale;

– administrează sistemul de certificate de export-import și garanții pentru importul și exportul produselor agricole;

– elaborează și implementează procedurile privind aplicarea sistemului de intervenție pentru produsele agricole;

– este autoritatea publică responsabilă cu implementarea Sistemului Integrat de Administrare și Control;

– asigură managementul cotelor de producție de zahăr și izoglucoză și gestionează contribuțiile aferente acestor cote;

– elaborează manuale de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin;

– implementează și administrează restituțiile la export și sistemul de garanții aferente restituțiilor;

– furnizează toate informațiile solicitate de Organismul coordonator al agențiilor de plăți pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit.

3.2. Structură organizatorică și funcționare

Centrul județean răspunde de realizarea strategiei Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în teritoriu, de aplicarea pârghiilor și mecanismelor specifice plăților, în concordanță cu cerințele legislației în vigoare. Centrul județean este instituție publică cu personalitate juridică prin care se asigură exercitarea funcțiilor tehnice și administrative în teritoriu.

Structura organizatorică, numărul de centre locale aferente Centrului Județean Ialomița, precum și statul de funcții a fost aprobat prin Decizia Directorului General al APIA nr.1138/19.08.2011.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură –Centrul Județean Ialomița cuprinde structuri organizate la nivel județean in servicii, birouri și compartimente si la nivel local în birouri (centre locale).

Personalul Centrului Județean Ialomița este compus din funcționari publici cu funcții publice de conducere și funcții publice de execuție și din personal contractual- funcții de execuție.

Numărul maxim de posturi aprobat: 92 din care

Funcții publice – 91

– de conducere – 9

– de execuție – 82

Funcții contractuale – 1

– de execuție – 1.

Atribuțiile și responsabilitățile structurilor Centrului Județean Ialomița s-au stabilit în conformitate cu organigrama prezentată în Anexa nr.1 (care constituie parte integrantă a prezentei lucrări de licență) și prin Regulamentul de organizare și funcționare a APIA aprobate prin Decizia Directorului General al APIA.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale s-au stabilit prin fișa postului, semnată de salariat și aprobată în condițiile legii.

Centrul Județean Ialomița este condus de Directorul Executiv numit prin Ordin emis de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Directorul Executiv coordonează întreaga activitate a Agenției la nivel județean și o reprezintă în raporturile cu aparatul central, cu organele administrației publice și locale, celelalte instituții publice, unități economice și cu alte persoane juridice și fizice, precum și în justiție.

Directorul Executiv al Centrului Județean Ialomița are calitatea de ordonator terțiar de credite, pentru fondurile de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor prefinanțate și cofinanțate prin schemele de plată FEGA și schemele de plată FEADR.

În exercitarea atribuțiilor sale, Directorul Executiv emite decizii iar în cazurile justificate Directorul Executiv poate da împuternicire de reprezentare și altor persoane din cadrul centrului județean.

Directorul Executiv are în subordinea sa directă următoarele servicii, birouri și compartimente:

Serviciul Autorizare Plăți și măsuri specifice comunitare;

Biroul Economic, Recuperare Debite;

Biroul Inspecții, cotă de lapte și supracontrol;

Compartimentul juridic.

Directorul Executiv (în exercitarea atribuțiilor și responsabilităților) colaborează cu Directorul Executiv Adjunct în a cărei subordine directă se află următoarele servicii, birouri (centre locale):

– Serviciul Măsuri de Sprijin-IT;

– Serviciul Control pe Teren;

– 6 Centre Locale (Slobozia, Căzănești, Urziceni, Țăndărei, Fetești, Fierbinți).

Pentru buna desfășurare a întregii activități Centrul Județean Ialomița deține echipamente după cum urmează:

– Calculatoare -64 buc.

– Laptop -14 buc.

– Imprimante și copiatoare -22 buc.

– Echipamente pentru controlul la fața locului (GPS)- 13 buc.

– Parcul auto cuprinde 8 autoturisme.

3.3. Obiective și direcții de acțiune

Obiectivele și direcțiile de acțiune pentru eficientizarea domeniului de activitate al Centrului Județean Ialomița și pentru îmbunătățirea actului managerial

Viziunea mangerială propusă are ca valori și principii care guvernează activitatea. legalitatea, coerența, eficiența, obiectivitatea, imparțialitatea, transparența și orientarea către cetățeni, către beneficiarii formelor de sprijin financiar. Aceasta se axează pe accesarea, autorizarea și efectuarea în timp optim a plăților pe suprafață acordate din fonduri europene și naționale, derularea cu promptitudine a tuturor formelor de sprijin acordate agricultorilor prin Centrul județean Ialomița al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Obiective generale

♦ îndeplinirea celui mai important obiectiv al instituției, acela de atragere și accesare în totalitate a fondurilor din bugetul comunitar, dar și cele din bugetul de stat;

♦ acordarea producătorilor agricoli a diferitelor tipuri de subvenții, plăți directe pe unitatea de suprafață, plăți complementare și compensatorii, prime și alte forme de sprijin financiar, la nivelul unui maxim posibil de realizat;

♦ constituirea și menținerea unor servicii optime adresate grupului țintă al instituției (fermierii), în concordanță cu diversitatea formelor de sprijin pe care le promovăm și complexitatea activităților desfășurate;

♦ realizarea unei colaborări stranse și benefice cu partenerii cărora ne adresăm, persoane fizice/juridice, asociații profesionale, instituții din administrația publică locală și centrală in vederea realizării obiectivelor propuse;

♦ îmbunătățirea sistemului informațional și de comunicare cu beneficiarii serviciilor oferite, pentru realizarea unei fundamentări a deciziilor de structură, organizare și funcționare ireproșabile a Centrului Județean Ialomița;

♦ crearea unor parteneriate cu organizații neguvernamentale, organizații profesionale, in vederea imbunătățirii activității de promovare și de comunicare a strategiilor și politicilor (tacticilor) ce sunt în realizarea Centrului județean A.P.I.A. Ialomița;

♦ îmbunătățirea și consolidarea cunoștințelor și competențelor profesionale ale salariaților din cadrul Centrului județean Ialomița.

♦ stabilirea unor măsuri concrete de accesare a schemelor de plați neabordate corespunzător, pană in acest moment, avand în vedere potențialul agricol specific județului Ialomița, cum ar fi:

– restructurarea și reconversia plantațiilor viticole;

– ajutorul financiar comunitar și național acordat în sectorul apicol;

♦ fundamentarea și argumentarea reală și completă a nevoilor instituției necesare a fi alocate de către ordonatorul principal (MADR), respectiv secundar (APIA Central);

♦ îmbunătățirea calității serviciilor oferite beneficiarilor prin construcția spațiilor modulare destinate sediilor administrative ale centrelor locale (proiecte in avizarea la MAPDR);

♦ identificarea unui spațiu adecvat pentru sediul administrativ al Centrului județean, a măsurilor ca acesta să intre în adminstrarea proprie in vederea diminuării fondurilor financiare alocate chiriilor;

♦ instituirea și motivarea printr-un sistem coerent și corect de recompense materiale și morale a funcționarilor publici pentru creșterea nivelului calitativ al prestației in raport de beneficiarii serviciilor publice oferite de APIA;

♦ comunicarea permanentă cu beneficiarii serviciilor instituției, practice utilizarea unui feedback constructiv permanent, în scopul ajustării demersurilor a procedurilor practicate spre atingerea intereselor commune.

Obiective specifice

♦ conceperea unor acțiuni și măsuri imediate menite să amplifice și să aprofundeze rolul instituției în dezvoltarea și modernizarea mediului rural din județul Ialomița;

♦ reformarea tipului de management la nivel de lider (director coordonator) prin promovarea și cultivarea unor principii și atitudini de abordare în luarea deciziilor și anume: coerență, claritate, hotărâre și fermitate;

♦ redefinirea obiectivelor celor trei funcții importante în cadrul managementului, planificarea, decizia și controlul rezultatelor activității desfășurate;

♦ Conceptul propriu de management va viza:

– orientarea activității pe obiective și stabilirea criteriilor de performanță ale instituției corelate cu criterii de performanță ale funcționarilor publici;

-reorientarea responsabilității pe acțiuni la nivelul fiecărui salariat;

-punerea in aplicare a unui sistem de monitorizare și control la nivel ierarhic;

-reintroducerea factorilor de timp și calitate în realizarea obiectivelor, în funcție de complexitatea activităților desfășurate;

♦ Realizarea unei simplificări a procedurilor și demersurilor administrative de parcurs de către beneficiarii formelor de sprijin cărora se adresează instituția;

♦ Asigurarea transparenței în luarea hotărarilor și măsurilor prin mobilizarea tuturor factorilor de decizie de orice nivel, în rezolvarea problemelor cheie;

♦ Asigurarea unui climat de lucru colegial bazat pe respectarea pregătirii și demnității intregului personal;

♦ Regandirea politicilor de promovare și comunicare la toate nivelurile, în vederea creării unei imagini reale, favorabilă față de instituție.

Direcții de acțiune

> redimensionarea și reașezarea resursei umane (salariaților) în cadrul diverselor structuri organizatorice, în cazul unei reorganizări a instituției și/sau fundamentarea noii organigrame, în funcție obiectivele propuse, de volumul de muncă, complexitatea activităților desfășurate, de pregătirea și perfecționarea profesională a salariaților;

> reluarea unor demersuri la nivelul ordonatorului principal de credite (M.A.D.R.), respectiv secundar (A.P.I.A. Central) pentru impulsionării procedurilor de aprobare a studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice și de aprobare a fondurilor financiare necesare demarării construcției spațiilor modulare cu destinația de sedii ale centrelor locale;

> conlucrarea eficientă între servicii, birouri, compartimente și centre locale și cu alte structuri de la nielul județului, cu sarcini și atribuții in agricultură (D.A.D.R. Ialomița, Centrul Județen de Consultanță Agricolă, Oficiul de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), cu autoritățile publice locale și serviciile pentru agricultură și cadastru de la nivelul primăriilor, cu Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu altele asemenea, în vederea optimizării activității desfășurate de instituție, a facilitării și fluidizării demersurilor ce trebuie întreprinse de fermierii în depunerea documentațiilor de acordare a diferitelor forme de sprijin;

> continuarea acelor măsuri și acțiuni bine gandite și concepute în activitatea desfășurată astfel încât să fie asigurată o anumită coerență a actului managerial;

> axarea și mutarea centrului de greutate a instituției către centre locale, acolo unde există, practic, relația directă cu fermierul roman, unde se disipează informația în timp util și în mod direct, unde se primesc, se urmăresc, se procesează și verifică cererile de sprijin financiar, pană la etapa finală de autorizare la plată și transmitea deciziei plată;

> îmbunătățirea și eficientizarea condițiilor de muncă ale salariaților prin dotarea cu echipamente și aparatură de birotică, mijloace de transport, mobilier și spații de lucru corespunzătoare;

> coerență în activitatea instituției privind aplicarea procedurilor de acordare a diverselor tipuri de sprijin financiar, precum și realizarea unor demersuri pentru reducerea birocrației și a procedurilor stufoase și costisitoare, o anume continuitate în emiterea și aplicarea legislației în domeniu;

> înființarea unui birou de informații cu publicul, constituit din salariați cu o temeinică pregătire profesională în domeniu, cu aptitudini de comunicare și informare, precum și nominalizarea responsabilului mass-media, cu delegarea de atribuții de promovare a imaginii instituției și a activităților desfășurate;

> stabilire unor criterii de performanță ale instituției, în contextul zonal specific domeniului de activitate, definite pe diferitele scheme și programe de sprijin financiar;

> instituirea și aplicarea unui program de control și evaluare a rezultatelor și măsurilor dispuse în vederea realizării obiectivelor propuse la nivel de instituție; reorientarea și redefinirea obiectivelor in funcție de aceste rezultate, precum și de provocările apărute.

În continuare mi-am propus să prezint atribuțiile Biroului Economic, recuperare debite deoarece activitatea acestuia va fi analizată în prezentul studiu de caz al lucrării de licență.

Biroul economic, recuperare debite din cadrul Centrului județean îndeplinește pe activități, următoarele atribuții:

1.Activitatea financiar-contabila

Activitate financiară

– elaborează și fundamentează propunerea de buget propriu având în vedere necesarul de fonduri pentru desfășurarea în bune condiții a activităților și obiectivelor centrului județean;

– transmite propunerile de buget Direcției economice din cadrul aparatului central pentru realizarea proiectului de buget consolidat la nivelul Agenției;

-primește de la compartimentele de specialitate documentele în vederea efectuării plăților;

– verifică documentele de plată emise de compartimentele de specialitate;

– întocmește necesarul de fonduri lunar și îl transmite Direcției economice din aparatul central în vederea alimentării conturilor pentru efectuarea plăților;

– urmărește încadrarea cheltuielilor în limitele aprobate prin buget și respectă destinația creditelor deschise;

– întocmește ordonanțările de plată primite de la compartimentele de specialitate;

– întocmește ordine de plată și le transmite pentru verificare persoanelor responsabile în vederea obținerii vizei CFPP;

– efectuează plățile pentru ajutoarele de stat si platile nationale directe complementare autorizate și transmise cu centralizator de catre Serviciul autorizare CNDP și ajutoare specifice comunitare, măsuri de piață, cu încadrarea în creditele deschise și bugetul repartizat centrului județean în calitate de ordonator terțiar de credite;

– transmite la trezorerie ordinele de plată în vederea efectuării viramentelor către beneficiari – persoane juridice;

– transmite la bănci ordinele de plată în vederea efectuării viramentelor către beneficiari – persoane fizice;

– solicită și primește de la trezorerie și bănci extrasele de cont, care atestă virarea sumelor către beneficiari;

– întocmește lunar contul de execuție bugetară, monitorizarea cheltuielilor de personal și le transmite lunar la Direcția economică din aparatul central;

– colaborează cu compartimentele de specialitate pentru compensarea debitelor din obligațiile de plată (întocmirea documentelor necesare);

– realizează evidența plăților din cadrul centrului județean;

– întocmește statele de salarii, fluturașii de salarii, precum și statele pentru plata altor drepturi ale personalului din cadrul centrului județean și ține evidența acestor drepturi;

– întocmește angajamentul, propunerea și ordonanțarea de plată a salariilor;

– întocmește declarațiile fiscale legate de salarii și le depune la organul fiscal competent;

– întocmește ordinele de plată și borderourile pentru bancă în vederea virării salariilor;

– urmărește și asigură aplicarea unitară a prevederilor legale privind gestionarea fondurilor alocate;

– întocmește toate situațiile privind raportari financiare solicitate de catre aparatul central.

Activitate contabilă

– înregistrează angajamentele legale și angajamentele de plată (ordonanțarea plății), în conformitate cu OMFP nr.1792/2002;

– înregistrează contabil disponibilul pe baza extrasului primit;

– înregistrează debitele, sintetic si analitic, ce urmează a fi recuperate și înregistrează sumele recuperate;

– coordonează și asigură angajarea legală a cheltuielilor proprii de funcționare și a celor necesare realizării obiectivelor centrului județean;

– ține evidența mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, furniturilor de birou, materialelor consumabile și prestatorilor de servicii și efectuează plățile către furnizori;

– înregistrează statele de salarii și alte drepturi de personal;

– înregistrează contabil ordinele de plată din extrasele de cont;

– urmărește decontarea cheltuielilor de deplasare a salariaților centrului judetean;

– întocmește Registrul de casă și ține evidența pentru buna desfășurare a activităților de casierie;

– înregistrează cronologic și sistematic, în conturi analitice și sintetice, în baza documentelor justificative care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare, operațiunile economico-financiare efectuate pe parcursul exercițiului bugetar în cadrul centrului judetean în sistem informatic;

– organizează evidența patrimoniului, inventarierea anuală a patrimoniului;

– realizează valorificarea rezultatelor inventarierii elementelor de activ și pasiv (disponibilități bănești, debite, elementele patrimoniale, obiectele de inventar), ori de câte ori apar modificări;

– întocmește și completează registrele contabile (Registrul jurnal, Registrul inventar și Cartea mare) obligatorii pentru funcționarea instituției, în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare;

– întocmește lunar balanța de verificare, atât pe conturi sintetice, cât și pe conturi analitice și le transmite trimestrial Direcției economice din cadrul Agenției;

– întocmește situațiile financiare trimestriale și anuale – bilanț, cont de execuție bugetară, anexe, în conformitate cu principiile: continuității activității, permanenței metodelor, prudenței, independenței exercițiului, evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv, și le depune la Direcția economică din cadrul Agenției;

– asigură evidența operativă a debitelor constatate în Registrul debitorilor și urmărește recuperarea acestora prin mijloacele legale în vigoare;

– exercită controlul financiar preventiv propriu conform prevederilor OUG nr.119/1999, OUG nr.522/2003, cu modificările și completările ulterioare;

– răspunde disciplinar, material și penal pentru nerespectarea legislației din domeniu.

Atingerea obiectivelor și rezultatelor propuse depinde în foarte mare măsură de gestionarea mijloacelor financiare și a resurselor umane și materiale ale Centrul Județean Ialomița care în vederea eficientizării resurselor financiare și materiale și-a propus:

■ conceperea și întocmirea unui plan strategic specific, în contextual strategiei generale a A.P.I.A, pe termen de 4 ani (2014-2018), care va fi supus aprobării ordonatorului secundar de credite, de care să se țină seama la fundamentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

■ pe baza strategiei aprobate de ordonatorul de credite, va fi întocmit un plan anual care va cuprinde: obiective, acțiuni, beneficii și rezultat așteptate și necesarul mijloacelor financiare;

■ în cadrul acestei strategii se va prevedea posibilitatea accesării unor fonduri comunitare, pe bază de proiect pentru perfecționarea profesională a personalului din cadrul Centrului Județean APIA;

■ reducerea cheltuielilor financiare alocate, în acest moment, chiriilor pentru spațiile în care se desfășoară activitatea centrelor locale, prin construcția modulelor destinate sediilor administrative;

■ redistribuirea acestor sume la alte capitole de cheltuieli destinate serviciilor menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale salariaților instituției și, in consecință, serviciile prestate către beneficiarii formelor de sprijin derulate prin A.P.I.A;

■ gestionarea cu responsabilitate a resurselor materiale de care dispune instituția, a modului de utilizare și exploatare a mijloacelor auto, a echipamentelor și aparaturii computerizate, a spațiilor și bunurilor din dotare, a reducerii cheltuielilor cu întreținerea și repararea lor;

■ descentralizarea atribuțiilor de responsabilizare spre șefii de centre în procesul decizional, în conformitate cu competențele legale ale acestora, în sensul așezării pe baze mai eficiente a activității în integralitatea sa (responsabilizarea acestora și cu privire la activitățile administrative și tehnico-economice ale instituției);

■ resursele materiale vor fi gestionate în așa fel ca acestea să contribuie la realizarea cu responsabilitate a obiectivelor preconizate de Centrul Județean Ialomița.

CAPITOLUL IV

AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN IALOMIȚA

4.1. Fundamentarea categoriilor de cheltuieli

În acest capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să tratez o serie de aspecte strict referitoare la procesul bugetar desfășurat în cadrul Centrului Județean Ialomița.

Metodologia cercetării

Am cercetat literatura de specialitate, documentele de dezvoltare și am colectat date statistice pe ultimii 3 ani. O sursă importantă au fost paginile de web. Literatura de specialitate prelucrată este prezentată la sfârșitul prezentei lucrări de licență în capitolul bibliografie.

Strategia de cercetare a cuprins elementele metodologice specifice fazelor cercetării: căutarea și culegerea de date, formularea obiectivelor specifice și validarea acestora prin rezultatele cercetării, concluzii și propuneri cu privire la zona cercetată.

Obiectivele urmărite au fost:

-pregătirea individuală a documentației referitoare la tema de cercetare- realizarea unei cercetări bibliografice privind stadiul actual al bugetului Centrului Județean Ialomița;

-elaborarea unei analize privind identificarea resurselor bugetare și direcțiilor de dezvoltare specifice Centrului Județean Ialomița;

– fundamentarea doar a categoriilor de cheltuieli din cadrul Centrului Județean Ialomița (deoarece nu beneficiem de venituri);

– execuția bugetară.

În debutul cercetării am avut ca reper faptul că Centrul Județean Ialomița dispune de o structură organizatorică ce îi permite să exercite următoarele funcții principale în ceea ce privește cheltuielile FEGA și FEADR, respectiv:

‐ ordonanțarea și controlul plăților;

‐ executarea plăților;

‐ înregistrarea contabilă a plăților.

În conformitate cu prevederile din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr.1792 din 24 decembrie 2002- instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare al cheltuielilor au obligația să respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv (angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor), precum și să organizeze, să conducă evidența și să raporteze angajamentele bugetare și legale.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute de Legea nr.500/2002, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Centrul Județean Ialomița este finanțat la toate capitolele de cheltuieli, din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, adică fondul de salarii al angajaților, cheltuieli materiale și de administrare, etc. Plățile directe pe suprafață, plățile compensatorii, subvențiile, primele și alte tipuri de sprijin financiar se realizează prin:

– bugetul comunitar din Fondul European de Garantare Agricolă și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;

– bugetul național de stat.

Valoarea totală a subvențiilor acordată în anul 2015 este de ….lei, din care:

-….lei pentru plățile directe SAPS;

-….. lei pentru plăți naționale complementare directe;

– …..lei pentru sprijinul financiar din bugetul de stat.

Clasificația bugetară se folosește în toate verigile sistemului bugetar și cuprinde părți, titluri, capitole, subcapitole, articole și alineate. Dintre acestea, titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli dintre care 3 sunt comune tuturor instituțiilor publice și anume:

Titlul I – Cheltuieli de personal;

Titlul II – Cheltuieli materiale și servicii;

Titlul III – Cheltuieli de capital.

Primele două sunt incluse în categoria cheltuielilor curente în vreme ce Cheltuielile de capital fac parte din cheltuielile pentru investiții. Pentru instituțiile de învățământ, la titlurile de mai sus se adaugă și titlul „Transferuri”, ce evidențiază cheltuielile cu bursele. În cadrul titlurilor detalierea se face pe articole și alineate.

Cheltuielile de personal se regăsesc în clasificația bugetară pe următoarele articole și alineate:

Stabilirea drepturilor salariale aferente angajaților Centrului Județean Ialomița este prezentată schematic în figura de mai jos:

1. Cotele contribuțiilor de asigurări sociale conform legii Legii bugetului și bugetului asigurărilor sociale pe anul 2015 sunt următoarele:

a) 31,3% pentru condiții normale de muncă, datorată de angajator și angajați, din care:

– 10,5% datorată de angajați;

– 20,8% datorată de angajatori.

b) 36,3% pentru condiții deosebite de muncă, datorată de angajator și angajați, din care:

– 10,5% datorată de angajați;

– 25,8% datorată de angajatori.

c) 41,3% pentru condiții speciale de muncă, datorată de angajator și angajați, din care:

– 10,5% datorată de angajați;

– 30,8% datorată de angajatori.

2. Cote de contribuții la șomaj, accidente de muncă, fond de garantare

Contribuția la asigurările de șomaj este de 0,5%. Acest procent se aplică atât pentru angajat cât și pentru angajator.

Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este de 0,25%.

Contribuția datorată în funcție de clasa de risc aferentă asigurării pentru riscul de accidente de muncă și boli profesionale este între 0,15% și 0,85%.

3. Cote de contribuții la asigurări sociale de sănătate

• 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la art.257 din Legea nr.95/2006, cu modificările și completările ulterioare;

• 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la art.258 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare;

• 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Fundamentarea cheltuielilor materiale și a serviciilor în cadrul Centrului Județean Ialomița se face pe baza calculelor proprii și a actelor normative specifice domeniului de activitate. În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziționarea materiilor prime și materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului, energiei, instalațiilor, mijloacelor de transport necesare consumului curent sau înzestrării cu active fixe corporale a Centrului. Cheltuielile materiale și cu servicii sunt în principal, cheltuieli de întreținere și gospodărire a sediului Centrului Județean Ialomița și privesc: încălzirea, iluminatul, apa, canal, salubritate, poșta, telefon, internet, fax, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări servicii necesare.

IV.5.2.2. Deschiderea și repartizarea de credite bugetare

Finanțarea de la bugetul de stat are în vedere punerea mijloacelor bănești la dispoziția Centrului Județean Ialomița, conform cu prevederile din bugetul de stat. Astfel, finanțarea se realizează prin deschiderea și repartizarea de credite bugetare. Această tehnică de finanțare are două etape caracteristice și anume: deschiderea de credite bugetare și repartizarea de credite bugetare.

APIA întocmește o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, iar cheltuielile se solicită prin necesarul de fonduri pe un trimestru al anului. Cererea se prezintă Direcției Generale a Trezoreriei Ialomița. După analiza și verificarea cererii de deschidere de credite bugetare, aceasta aprobă deschiderea creditelor bugetare.

Cererea de deschidere a creditelor bugetare trebuie să conțină următoarele elemente:

Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate și neconsumate pe prima perioadă pe care se solicită creditele respective;

Codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare și planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;

Note justificative corecte pentru categoriile de cheltuieli menționate în cerere;

Încadrarea valorii totale a dispozițiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar, cât și pe subdiviziunile acestuia.

După deschidere are loc repartizarea creditelor bugetare prin transmiterea fondurilor financiare cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul secundar de credite bugetare la cei subordonați, având la bază Dispoziția bugetară de repartizare adresată Trezoreriei Finanțelor Publice care remite un exemplar pentru repartizarea creditelor prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare.

Direcția de Trezorerie a județului Ialomița eliberează extrase de cont, informând ordonatorii de credite subordonați Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale despre deschiderea creditelor bugetare.

Utilizarea creditelor bugetare și a mijloacelor bănești alocate.

Plăți pentru cheltuieli

După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor bănești puse la dispoziția Centrului Județean Ialomița este supusă unor reglementări foarte stricte:

Orice cheltuială trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetul de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare;

Folosirea mijloacelor bănești presupune prezențe și manifestarea unui control preventiv ce are în vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor, oportunitatea cheltuielilor, legalitatea cheltuielilor.

Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape:

– Propunerea de cheltuieli;

– Angajarea cheltuielilor;

– Aprobarea efectuării cheltuielilor.

Propunerea de cheltuieli este efectuată de către o persoană din interiorul Centrului Județean Ialomița, autorizată în a solicita fonduri pentru plata salariilor, materiilor prime și materialelor.

Răspunderea în angajarea cheltuielilor o au ordonatorii de credite bugetare, în cazul de față, directorul executiv al Centrului Județean Ialomița în calitatea sa de ordonator terțiar de credite. La baza angajării cheltuielilor stau documente legale (state de plată, contracte, comenzi), vizate pentru control preventiv, pentru cheltuieli care se suportă din bugetul de stat.

Efectuarea plăților se face prin Trezoreria Finanțelor Publice a județului Ialomița din creditele deschise și repartizate.

Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de salarii care se întocmesc de către secretarul șef, urmând apoi a fi verificate și completate de către contabilul șef, cu reținerile și contribuțiile plătite de către angajați.

Pentru angajarea și efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în general următoarele documente:

Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale;

Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate (contribuții, impozite);

Dispoziție de plată/ordin de plată;

Situația recapitulativă a salariilor la sfârșitul lunii.

Salariile personalului se plătesc pe card. Pe bază de ordin de plată, banii sunt virați din contul Centrului Județean Ialomița la Trezoreria Slobozia în conturile acesteia la bănci care pe baza statelor de salarii primite virează sumele aferente din contul Centrului Județean Ialomița în conturile personalului.

În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detașări, transferuri propunerea de cheltuieli este efectuată de către persoana care urmează să desfășoare o anumită activitate ce necesită deplasarea și se face în scris sau verbal; cererea este analizată în cadrul Biroului economic, urmărindu-se dacă acea acțiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri și cheltuieli, dacă este necesară și dacă are suport legal. Sumele necesare acestor plăți se ridică din cont, pe baza cecului în virament, iar pe verso se specifică suma plătită pentru deplasări, detașări, transferuri.

Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăților îl reprezintă necesarul de materiale, obiecte de inventar, etc. Solicitările sunt avizate de directorul executive al Centrului județean Ialomița, în calitate de ordonator terțiar de credite bugetare. După primirea cererilor de materiale, Biroul economic verifică încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli. Pentru efectuarea acestui tip de cheltuieli se pot folosi ca documente: ordinul de plată, cecul (pentru ridicarea de numerar), dispozițiile de încadrare.

Cheltuielile de capital vizează investiții ce apar și sunt prezentate pe baza unei liste de lucrări, mobilier și alte investiții publice aprobate de Ministerul Finanțelor Publice. Finanțarea acestor cheltuieli se realizează la cererea ordonatorului principal de credite bugetare în vederea deschiderii de credite bugetare.

Monitorizarea cheltuielilor de personal

Având în vedere relația Centrului Județean Ialomița cu Trezoreria muncipiului Slobozia, către aceasta se trimit următoarele situații:

– centralizatorul statelor pentru plata salariilor- întocmit până la data de 4 a fiecărei luni și predat până pe 8;

– declarații pentru ridicarea salariilor din bancă- întocmite și predate până pe data de 5 a fiecărei luni;

– necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale- se întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni și se predau cel târziu pe data de 10;

– centralizatorul statelor de funcții- trimestrial sau ori de câte ori este cazul;

– urmărirea, evidența și redactarea documentelor de reținere și virarea ratelor, propirilor și imputațiilor din salarii- se întocmesc între 1 și 5 a lunii și se predau până pe data de 5;

– întocmirea și predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este cazul;

– retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmește și se predă zilnic sau ori de câte ori este cazul;

– întocmirea și predarea ordinelor de plată către diverși furnizori sau beneficiari se realizează tot zilnic sau când este cazul;

– către Direcția de Finanțe Publice Ploiești se trimite darea de seamă privind fondul de salarii și numărul de personal, centralizatoare; aceasta se întocmește între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie și se predă în datele de 15 ianuarie și 15 iulie;

– întocmește lunar între data de 10-20 și depune pe data de 20 la Casa de Pensii a municipiului Slobozia- „Declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în același interval, serviciul financiar-contabil, calculează contribuțiile datorate de către unitate și angajați și întocmește „Declarația privind obligațiile de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Slobozia.

Către Agenția de Ocupare a Forței de Muncă a județului Ialomița se trimite „Declarația privind obligațiile de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj”.

Aici AM BAGAT DE LA EA TREBUIE REFACUT TOT

PG.50-58

Pentru bugetul anului 2014, A.P.I.A. Ialomița a elaborat propuneri de buget în luna mai 2013, conform unei machete cadru prin care s-au cuprins indicatori macroeconomici și metodologia de elaborare, conform anexei nr.1(organigrama) pentru cheltuieli de personal, cheltuielile materiale și prestări servicii, cheltuieli de capital și cheltuieli pentru alte acțiuni (despagubiri civile; executări silite etc) – anexa nr.2 și anexa 2a.(prezentare schematica centre locale si infrastructura)

Cheltuielile bugetare aprobate prin lege pentru A.P.I.A. Ialomița reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite, instituțiile publice care execută bugetul sunt obligate să respecte întocmai destinațiile stabilite pentru fiecare alocație bugetară.

Prin bugetul pe anul 2014 pentru A.P.I.A. Ialomița s-au aprobat credite pentru cheltuielile de personal, cheltuielile materiale și prestări servicii, cheltuieli de capital și alte cheltuieli.

Creditele aprobate prin Legea bugetului sunt structurate pe capitole, titluri, articole și aliniate astfel:

Cap 83.01.50 ‘;agricultura, silvicultura piscicultura si vanatoare”

– credite pentru cheltuieli de personal – 5278.81 mii lei;

– credite pentru cheltuieli material

și prestari servicii – 729.5 lei;

– credite pentru cheltuieli de capital – 34.38 lei.

De asemenea, la A.P.I.A. Ialomita se primesc credite din transferuri 83.01.05.04“ 2555.23 lei.

3.1 Procesul bugetar la APIA – CENTRUL JUDEȚEAN IALOMIȚ (Finanțare prin deschidere de credite bugetare)

Deschiderea de credite bugetare se efectueaza de catre M.F.P. – Directia administrativă și economică pe baza cererii de deschidere de credite înaintată de către A.P.I.A. Ialomita – Serviciul Financiar, Contabilitate, Investiții și Buget în luna anterioară, pe data de 20 pentru luna urmatoare pe capitole și titluri, conform anexei 3………

După cum se observă deschiderea de credite bugetare are loc lunar, efectuându-se în limitele unei treimi din alocația bugetară trimestrială.

Concomitent cu înaintarea cererii de deschidere de credite ce urmează a fi repartizate lunar, se depune alăturat o anexă cu justificarea creditelor cerute pentru luna următoare, pâna la nivelul de alineat, specificând contractul, durata, natura cheltuielilor (energia electrică, apă, canal, încalzire, materiale consumabile, obiecte de inventar, telefon, poșta, radio, alte cheltuieli etc.).

Dispoziția cu deschiderea de credite se transmite Trezoreriei Județene Ialomița,de catre Ordonatorul principal de credite si anume Apia Central, care la rândul ei instiinteaza ordonatorului terțiar de credite, respectiv A.P.I.A. Ialomița cu privire la valoarea si data deschiderilor pentru ca acesta sa isi prognozeze activitatea viitoare.

Pe calea deschiderii de credite bugetare Trezoreria Municipiului Slobozia acordă A.P.I.A. Ialomița mijloace bănești în limita și în conformitate cu creditele bugetare anuale și alocațiiile trimestriale aprobate.

Procedura deschiderii de credite bugetare asigură realizarea echilibrului permanent între veniturile și cheltuielile bugetare și un control sistematic din partea organelor financiare.

Cheltuielile trebuie efectuate numai în stricta concordanță cu destinațiile stabilite pe subdiviziuni de clasificație respectiv articol și alineat si orice abatere de la aceste reguli constituie o încalcare a disciplinei bugetare și este sanctionată conform prevederilor legale.

Asadar, nici o cheltuială nu poate fi efectuată, dacă pentru ea nu există credite bugetare aprobate și deschise si acesta defalcare conform conform Ordînului nr.1792/2002 al Ministrului Finanțelor Publice, pentru aprobarea Normelor privind angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale permite controlul si echilibrul permanent al utilizarii resurselor financiare.

De asemenea pentru repartizarea cresitelor pentru cheltuieli de capital trebuie intocmite pe langa bugetul institutiei si :……anexa 5, cerere de admitere la finantare a investitiilor prin carr se inainteaza trezoreriei lisat cu pozitiile cheltuielilor de investitii defaclcata pe categorii de bunuri******** Dacă pe parcursul trimestrului I sau II se constată că, la unele articole și alienate creditele se dovedesc a fi insuficiente, existând în același timp disponibilitați în cadrul altor articole și alineate se pot regla pe calea virărilor de credite bugetare de la un articol la altul sau de la un alineat la altul, potrivit legilor în vigoare.

Când se efectuează plăți pentru investiții prin Trezorerie, se întocmesc o serie de anexe, cum ar fi:

Cerere de admitere la finanțare a investițiilor;

Lista pozitiei “alte cheltuieli”, defalcate pe categorii de bunuri;

Plata situație lucrări.

**********************

În cadrul A.P.I.A. Ialomița anexa privind Lista poziției “alte cheltuieli”, defalcate pe categorii de bunuri se completează numai pentru dotări independente, dacă este cazul din investiții, dar până în anul 2013 nu am avut dotări din investiții.

Virarea de credite bugetare, o operatiune permisa doar dupa 01.06 ale anului financiar conform ****** constă în sporirea creditului de la un articol unde acestea sunt insuficiente pentru realizarea unei actiuni date, reducându-se concomitent la alt articol sau alineat cu o sumă egala, creditele la care mijloacele alocate pot fi reduse făra a prejudicia realizarea actiunii respective.

Pentru A.P.I.A. Ialomița virarea de credite bugetare presupune în mod necesar realizarea de economii la unele articole.

De exemplu, pe data de 01.06.2013 (vezi anexa 7*****) s-a întocmit și transmis adresa privind virari de credite de la un articol la alt articol.

Avem o economie la articolul ************

……………………………………………………………………………………….

Propunerile de virări de credite menționate mai sus au fost însoțite de Note Justificative, detalieri și necesități.**************************

La A.P.I.A. Ialomița, în afară de virări, în cursul execuției mai au loc și suplimentări de credite bugetare, care constau în majorarea în cursul anului a unor credite bugetare prevăzute în buget.

De exemplu, la trimestrul II creditele pentru cheltuielile materiale și prestării de servicii prevăzute prin buget sunt în suma de 3.830.000 lei, iar creditele primite sunt în suma de 4.030.000 lei.

Pe lângă virari și suplimentări în cursul executării bugetului se mai pot opera și transferuri de credite bugetare de la unele judete (ordonatori de credite- direcții județene) la alte județe.

De exemplu, la A.P.I.A. Ialomița este cazul de transferuri de credite la cheltuielile pentru reparatii curente , unde sunt județe care nu au consumat creditele alocate pentru acest tip de chrltuieli, și atunci in baza unor fundamentari care permit realizarea lucrarii in cursul anului financiar, au fost transferate la județul Ialomița..

Un raport schematic cu bugetul pe ultimii trei ani

……………………………………………………….

Sursa: Serviciul Financiar- Contabil A.P.I.A. Ialomita

În cursul executării bugetului se mai pot ivi și retrageri de credite bugetare., operatiune inversa transferului de credite. Retragerea de credite bugetare este operațiunea financiară prin care ordonatorii principali constată că la ordonatorii subordonați există credite bugetare disponibile.

La A.P.I.A. Ialomița in anul financiar 2014 nu au fost și cazuri de retragere de credite bugetare, deoarece fundamentarea bugetului a fost facuta respectand conditiile de economicitate, eficacitate si ***************, cu exceptia cheltuielilor de personal care au fost retrase cf legi la sf anului care spune ca creditele neutilizate ……

Prin raportare la bugetul total aprobat pentru aceste cheltuieli procentul sumelor retrase au fost sub **** %.

Schema……

Creditele bugetare rămase necheltuite integral sau partial până la sfârșitul anului, își pierd valabilitatea și se retrag automat de către Trezorerie pe baza de dispoziție bugetară de retragere.

Plătile legal neefectuate se vor executa din bugetul anului următor.

Singurele sume incasate de Apia Ialomita la nivelul anului financiar 2014 sunt sume obtinute din deseuri de hartie prin eliberarea arhivei cf legislatiei in vigoare iar aceste sume sunt virate la bugetul de stat fara a putea fi utilizate.

Aici voi face Figura cu repartizarea sumelor din buget pe titluri af anului 2014

(figura pie)

Aici as vrea sa scriu niste indicatori care sa arate o evolutie a bug pe ultimii 3 ani, la fel si pentru executia lui. Si nu stiu ce fel de indicatori…………….

3.2 Contul de Execuție bugetară , indici de analiza și performanța

Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite, de atribuțiunile persoanelor care au calitatea de control.

Plata cheltuielilor este asigurată de seful compartimentului financiar- contabilitate, în limita fondurilor disponibile conform Normelor Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1792/24.12.2002

Instrumentele de plată trebuie sa fie însotite de documentele justificative.

Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, receptia bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.

Instrumentele de plată se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar contabil.

Operațiunile specifice angajării, lichidării, ordonanțării sunt de competența ordonatorului de credite, respectiv director executiv și director executiv adjunct din cadrul A.P.I.A. Ialomița.

Toate aceste limite de competență se stabilesc prin Decizie (semnături pentru angajamente, lichidări, ordonanțări și plați).

Obiectivele normelor ALOP (angajare, lichidare, ordonanțare și plați) sunt:

procedurile privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare;

conturile contabile pentru evidențierea angajamentelor bugetare și legale;

modul de raportare a angajamentelor bugetare și legale.

Scopul normelor “ALOP” este:

– aplicarea unitară la prevederile Legii privind finanțele publice nr.500/2002 cu privire la procedurile privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare;

– să întărească disciplina financiară în instituțiile publice;

să crească responsabilitatea ordonatorilor de credite bugetare în utilizarea cu eficiență a fondurilor publice;

să preîntampine aplicarea de către organele abilitate de lege a prevederilor art.71 din Legea nr.500/2002

Angajarea cheltuielilor

Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele prevăzute în cadrul carora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.

Pentru acțiunile multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale în limita creditelor de angajamente aprobate în buget pentru exerciuțiul bugetar, respectiv angajează individual în cadrul angajamentelor multianuale care reprezinta limita superioară de angajare.

Creditele bugetare aferente acțiunilor multianuale reprezintă limita superioară a cheltuielilor care urmează a fi ordonanțate și plătite în cursul exercițiului bugetar.

Plățile respective sunt aferente angajamentelor legale efectuate în limita creditelor de angajament aprobate în exercițiul bugetar curent sau exercițiile bugetare anterioare.

Angajarea cheltuielilor bugetare, altele decat cele care privesc acțiuni multianuale, se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate; pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.

Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:

angajamentul legal – fază în procesul execuției bugetare reprezentand orice act juridic, din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.

Angajamentul legal trebuie să se prezinte sub formă scrisă și să fie semnat de ordonatorul de credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publică, comandă, convenție, contract de muncă, act de control, acord de împrumut.

Inainte de a angaja și utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua orice masură care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special, ale economiei și eficienței cheltuielilor.

În acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie să fie precedată de o evaluare care să asigure faptul că rezultatele obținute sunt corespunzatoare resurselor utilizate.

Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de controlul financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.

La instituțiile publice la care operațiunile sunt supuse controlului financiar preventiv delegat, angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează și cu viza prealabilă a controlorului delegat, conform legislației în vigoare.

La A.P.I.A. Ialomița operațiunile sunt supuse numai vizei de control financiar preventiv.

Ordonatorii de credite nu pot încheia nici un angajament legal cu terte persoane fără viza de control financiar preventiv decât în condițiile autorizate de lege.

După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidența cheltuielilor angajate.

Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, efectuează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.

Angajamentele bugetare pot fi:

angajamente bugetare individuale

angajamente bugetare globale

Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.

Angajamentul bugetar global este un angajament specific cheltuielilor curente de natura administrativă ce se efectuează în mod repetat pe parcursul aceluiași exercițiu bugetar se pot întocmi propuneri de angajamente legale provizorii materializate în bugete previzionale care se înaintează pentru viza de control financiar preventiv împreună cu angajamentele bugetare globale.

În cazul angajamentelor legale provizorii, ordonatorul de credite verifică ca angajamentele legale individuale încheiate să nu depăsească valoarea angajamentelor provizorii care au fost emise anterior.

La finele anului, persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv analizează modul de realizare a cheltuielilor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale, precum și dacă totalul angajamentelor legale individuale aferente acestora sunt la nivelul angajamentelor legale provizorii.

Dacă persoana împuternicita să exercite controlul financiar preventiv constată diferente semnificative, atunci poate hotărî asupra includerii în viitor a cheltuielilor de natura celor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale în categoria angajamentelor bugetare individuale.

Orice cheltuială angajată și neplatită până la 31 decembrie a exercitiului bugetar curent se va plăti în contul bugetului pe anul următor din creditele bugetare aprobate în acest scop.

Lichidarea cheltuielilor.

Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică realitatea sumei datorate, se verifica condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operatiunile respective.

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies obligații de plată certe se vizeaza pentru “Bun de plata” de ordonatorul de credite sau persoana delegată cu aceste atribuții prin care se confirmă că lucrările au fost executate, bunurile au fost livrate.

Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau

la baza înregistrarii în contabilitatea patrimonială a institutiei publice pentru reflectarea serviciului efectuat și a obligației de plată față de terții creditori.

Ordonanțarea cheltuielilor.

Este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.

Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că exista o obligatie certa și o sumă datorată, exigibilă.

La o anumită dată și în acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite “Ordonantarea de plată” pentru efectuarea plătii.

Ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil), să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.

Ordonanțarea de plată se vizează de persoana împuternicită să exercite controlul financiar-preventiv și apoi se transmite compartimentului financiar (financiar-contabilitate) pentru plată.

Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul institutiei publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor imputernicite să exercite aceasta calitate prin delegare, potrivit legii.

Plata cheltuielilor.

Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este eliberată de obligațiile sale fată de terți creditori.

Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar (financiar-contabil) în limita creditelor bugetare, deschise și reutilizate sau a disponibilitaților aflate în conturi, după caz.

Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor de credite, repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu și ordonatorilor de credite sau terțiari, după caz si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Deschiderea conturilor de cheltuieli și de disponibilități de către instituțiile publice se efectuează potrivit Normelor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor statului.

Dreptul de administrare și dispoziție asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau de disponibil deschise la unitațile de trezorerie și contabilitate publica se va exercita în mod exclusiv de catre instituțiile publice pe seama carora au fost deschise prin persoanele special împuternicite în acest sens după comunicarea catre trezorerie a împuternicirilor și a fișelor cu specimenele de semnaturi ale persoanelor abilitate sa efectueze plata, împreună cu amprenta ștampilei.

Ordinele de plată se emit pe numele fiecarui creditor. Acestea vor fi dotate și vor avea înscris în spatiul rezervat obiectul plății și subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata.

Ordinele de plată se emit pe baza documentelor justificative din care să reiasă că urmează să se achite integral sau parțial o datorie contractată și justificată.

Instituțiile publice, indiferent de subordonare și modul de finanțare a cheltuielilor, au obligatia organizării evidentei angajamentelor bugetare și legale.

Scopul organizării evidenței angajamentelor bugetare este de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare și prin comparație să se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.

Scopul organizării evidenței angajamentelor legale este de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiu bugetar curent cu privire la angajamentele legale anuale sau multianuale aprobate de ordonatorul de credite.

Evidența angajamentelor bugetare și legale este ținuta cu ajutorul conturilor:

Contul 8060 “Credite bugetare aprobate”

Contul 8062 “ Credite deschise”

Contul 8066 “Angajamente bugetare”

Contul 8067 “Angajamente legale”

În scopul aplicării în bune condiții a prevederilor prezentelor Norme Metodologice, ordonatorii de credite vor stabili prin norme proprii documentele, circuitul documentelor și persoanele împuternicite sa efectueze operatiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

EXEMPLUL NR.1: CHELTUIELI DE PERSONAL

Buget aprobat

Pe articole

Salarii de baza 420.000 lei

Spor conditii vatamatoare

Diurne

Contributii

Cas

Somaj

Sanatate

Ccamb

Cci

De refacut placinta

Sursa: Serviciul Financiar-Contabil A.P.I.A. Ialomita

Angajament legal si bugetar global-justificare, anexa

Ordonantare justificare, anexa

Contabilizare

Exemplul 2 ch cu bunuri si servicii

Aici voi descrie procesul bugetar de la fundamentarea bug pana la executia lui la 31.12 pe categorii de cheltuieli si pt exemplul 1 si pt exemplul 2

CONCLUZII

În urma prezentei lucrări de licență pe care am elaborat-o având ca temă aspectele teoretice și practice privind procesul bugetar în instituțiile publice precum și al studierii analitice a bibliografiei de specialitate am încercat să evidențiez o serie de concluzii și anume:

Prezenta lucrare de licență dezbate un subiect de mare interes datorită actualului context socio-economic când, prioritățile de guvernare trebuie să aibă la bază găsirea unor noi soluții cât mai viabile pentru o mai bună gestionare a banului public, determinate de caracterul limitat al resurselor financiare atât la nivel central cât și local.

Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite (conducerii instituțiilor publice) cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli (încasarea și respectiv, plata veniturilor și cheltuielilor), patrimoniul aflat în administrare (patrimoniul privat și public), costul programelor aprobate prin buget, date și informații nrcesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale.

Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea.

Veniturile, potrivit contabilității de angajamente reprezintă „impozite, taxe, contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp”; veniturile sunt evidențiate în contabilitate în concordanță cu principiul contabilității de angajamente, conform căruia „efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente”.

Evidența contabilă trebuie condusă și organizată conform normelor metodologice de aplicare a planului de conturi; totodată, trebuie respectat în efectuarea înregistrărilor contabile, principiul contabilității pe bază de angajamente.

Veniturile se înregistrează în momentul constatării, nu doar în momentul încasării.

Finanțarea Colegiului Tehnic Mecanic ,,Grivița” este efectuată în parte de către Consiliul Local al sectorului 1, București, respectiv bugetul de stat.

Întrucât bugetul Colegiului Tehnic nu este suficient, se folosesc venituri extrabugetare pentru acoperirea unei părți a cheltuielilor necesare. O parte din veniturile proprii provine din efectuarea de lucrări cu ajutorul elevilor, în cadrul orelor de practică, în atelierele Colegiului și din lucrări executate pentru terțe unități sau persoane fizice. Se obțin venituri însemnate și din închirieri, sponsorizări și donații.

Capacitatea de atragere a fondurilor extrabugetare, existența surselor alternative de finanțare ar trebui să devină un punct forte în cadrul Colegiului Tehnic.

Performanța activității desfășurate atât la nivelul Consiliului local al sectorul 1, București, cât și la nivelul Colegiului Tehnic Mecanic ,,Grivița” ar putea fi îmbunătățită prin:

– dimensionarea reală a veniturilor și cheltuielilor bugetare prin evaluarea corectă a masei impozabile și estimarea corectă a cheltuielilor de efectuat;

– reflectarea reală în evidența contabilă și în situațiile financiare a bunurilor patrimoniale prin inventarierea, evaluarea și reevaluarea corespunzătoare a acestora;

– îmbunătățirea modului de derulare al contractelor încheiate: concesiuni, delegare gestiune prin stabilirea unor compartimente/persoane cu responsabilități specifice în urmărirea acestora.

BIBLIOGRAFIE

Albu, N., Albu, C., – Instrumente de management al performanței, Vol.I, Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2009

Bișa C., (coordonator)- Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri, Editura Bmt Publishing House, București, 2009

Bistriceanu, G.,- Lexicon de Finanțe, Bănci, Asigurări, vol. I, Editura Economică, București, 2001

1 Belean Pavel , Metode și procedurii ale contabilitații și controlului Trezoreriei Statului , Ed. Vasile Goldiș , Arad, 2000 ;

practica, Editura Fundatiei “România de mâine”, Bucuresti, 2004

C. Popescu Economia sectorului public, Editura ASE , , Bucuresti, 2011;

Constantîn Roman , Gestiunea financiara a instituțiilor publice, Editura

Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2004;

Constantin Roman, Roxana Narcisa Moșteanu, Finanțele Instituțiilor Publice, Editura

ASE, Bucuresti 2014;

Dascalu Cornelia și colectivul, Contabilitatea instituțiilor publice,

Editura ASE, Bucuresti, 2005;

Mosteanu Tatiana și colectivul , Buget și Trezorerie publica, Editura

Universitara, Bucuresti, 2008;

Topciuc Constantin, Evidenta buget, Editura Scrisul Romanesc, , 2007;

Vacarel Iulian și colectivul, Finanțele publice, Editura Didactica și

Pedagogica, Bucuresti, 2000;

Vintila Georgeta, Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti, 2004

T. Moșteanu și colectiv, Politici fiscale și bugetare europene, Editura Universitaria, 2005;

– I. Văcărel și colectiv, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004;

– I. Văcărel, Finanțele publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004;

– I. Văcărel, Politici fiscale și bugetare în România, Editura Expert, București, 2001;

– I. Adrian, Elemente de finanțe publice, Editura Presa Universitară, Cluj-Napoca, 2009;
– V. Zahari, Finanțe publice, Editura Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 2007;

– G. Ștefura, Bugete publice și fiscalitate, Editura Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2007;

– G. Anghelache, P. Belean, Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2003;

– C. Pitulice, M. Glăvan, Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura Economică, București, 2007;

– V. Juravle, G. Vintilă, Metode și tehnici fiscale, Editura ROLCRIS, București, 2009;

– Gherasim I., Managementul sistemelor bugetare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006;

– Adriana Tiron Tudor, Contabilitatea în Administrația Publică Locală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

Legislație:

– Constituția României, revizuită prin Legea nr.429/2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758/29.10.2003;

– Legea nr.82/1991- legea contabilității, republicată în Monitorul Oficial nr.20/20 ianuarie 2008;

– Legea nr.13/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare;

– Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, modificată la art.47 de OUG nr.63/2011 publicată în Monitorul Oficial nr.460/2011;

– Codul Muncii /24.01.2003, republicat în MO, Partea I, nr.345/18.05.2011

– OUG nr.102/2011 pentru modificarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale;

– OUG nr.37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente;

– Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1792/2002 privind aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice;

– Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1.423 din 30 octombrie 2012 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial;

LEGISLATIE

Legea privind Finanțele Publice nr.500/11.07.2002, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.597/13.08.2002;

Legea bugetului de stat pe anul 2013, nr.5/ 2013;

Legea nr.273/2006, privind finanțele publice locale , publicata ǐn Monitorul Oficial nr. 618/18 iulie 2006, cu modificarile ulterioare;

Legea contabilității nr.82/1991, actualizată

Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, publicate în Monitorul Oficial al Romaniei nr.37/23.01.2003;

Legea nr.372/2007 – privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003;

Legea privind finanțele publice locale nr.273/2006;

Legea nr.215/2007 – Legea administrației publice locale;

Ordin nr.522/16.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, nr.320/13.05.2003;

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile și completările ulterioare

Legea nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Ordin nr.2254/29,12,2006 privind ordonanțarea cheltuielilor

Ordin 1954/2005 privind clasificatia indicatrilor privind finanțele publice

Ordinul nr.1792/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea , ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice;precum și organizarea , evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale , publicat in Monitorul Oficial nr. 37/23 ianuarie 2003;

ANEXE

Anexa 3

Cerere de admitere la finantare a investitiei

A.P.I.A. IALOMIȚA

Nr.________/____________

CERERE DE ADMITERE LA FINANȚARE A INVESTIȚIILOR

Trezoreria Municipiului Slobozia …………………………………

Sucursala (Filiala) B.C.R. ………………………………………..

Prin prezenta vă comunicăm că în lista obiectivelor de investiții ce se finanțează in exercițiul bugetar pe anul 2014 depusă la dvs, sub nr.10009/03.01.2013 s-a aprobat la pozitia 1 executarea si finanțarea obiectivului:

– mii lei –

Anexa 4a

LISTA

Poziției alte cheltuieli de investiții, defalcată pe categorii de

bunuri________________________________

repartizate_____________________________

1. ACHIZIȚII IMOBILE

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

2. DOTĂRI INDEPENDENTE

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

3. CONSOLIDĂRI LA IMOBILE

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

4. CHELTUIELI DE PROIECTARE PENTRU ELABORAREA STUDIILOR

DE PREFEZABILITATE ȘI A STUDIILOR DE FEZABILITATE AFERENTE OBIECTIVULUI

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

ORDONATOR DE CREDITE, CONTABIL SEF,

Anexa 4b

DIRECTIA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE- PLOIESTI

ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANA A FINANȚELOR PUBLICE- IALOMIȚA

SERVICIUL FINANCIAR CONTABILITATE, INVESTITII SI BUGET PROPRIU

Nr 100231/02.02.2013

Către,

Activitatea de Trezorerie Slobozia

In baza cererii de admitere la finantare a obiectivului “SEDIU A.P.M. IALOMITA- Slobozia”, comunicata de dvs. Cu nr.100.009/03.01.2013, dispunem efectuarea platii cu Ordinul de Plata nr.832 in suma de 300.000 lei, care reprezinta (se inscrie una din sitautiile:

– avans in proportie de ________% din valoarea contractului incheiat cu____________ sau

– contravaloarea situatiei de lucrari receptionata si acceptata in suma de 3.000.000 lei din care s-a redus cu prartea din avans in suma de ______________ sau

– procurarea de utilaje, etc.

c/val factura 623457/10.02.2013

Atentie. Se inscrie cat mai detaliat scopul si natura platii.

Raspundem de cele de mai sus.

ORDONATOR DE CREDITE, CONTABIL SEF,

Trezoreria statului………………………………

Acceptat plata in suma de……………………………..

………………………………………………….

SEF SERVICIU, REFERENT,

DATA…………………………………

Anexa nr.5

Virari de credite

Anexa 6

Angajament legal

Anexa 7

Angajament bugetar

Anexa 8 ordonantare la plata

Vor mai fi la anexe fila de buget pe ultimii 3 ani

SALARII

FUNDAMENTAREA SE FACE AVAND LA BAZA SALARIILE DIN AN ANTERIOR LA CARE SE ADAUGA, ESTIMATIV, DUPA CONSULTAREA COMPARTIMENTULUI RU MARIRI (PROMOVARI IN GRAD PROFESIONAL,-SE FAC CALCULE IN FC DE NR DE PERSOANE CE URMEAZA SA PROMOVEZE, LUNI DE SALARIU MARIT, ETC. SOLICITAREA DE BUGET ANNUAL SE FACE PE ELEMENTE

EXECUTIA:

SE PRIMESC PONTAJELE, SE OPEREAZA, SE GENEREAZA STATE SI CENTRALIZATOARE, SE SEMNEAZA SI APROBA SI SE TRANSMIT LA APIA BUCURESTI PENTRU ALIMENTARE DE CONT-SOLICITARE DE DESCHIDERER DE CREDITE LUNARA. NECESARUL DE SUME PENTRU LUNA IN CURS A FOST DAT IN PREALABIL (20 LUNA ANTERIOARA ) SI A FOST O ESTIMARE A CALCULULUI DE SALARII, URMAND CA DUPA TRASMITEREA CENTRALIZATORULUI (5 ALE LUNII PENTRU PLATA IN 12 ALE LUNII) CU SUMELE EXACTE, DACA ESTE CAZUL SA SE FACA NOTE EXPLICATIVE.

APIA ALIMENTEAZA CONTUL DE SALARII SI NOI FACEM PLATA (PT PLATI INDIFERENT DE CATEGORIE, SE FAC PLANIFICRI PE DECADE CF ORDIN 1821 PARCA).

EXTRASELE SE OPEREAZA, SE FAC DECLARATIILE (D112 SI LA SANATATE SE DUC CONCEDIILE MEDICALE DACA ESTE CAZUL)

PT SUMELE ALOCATE IN BUGET SE FAC PROPUNERI SI ANGAJAMENTE LEGALE SI BUGETARE GLOBALE IAR ORDONANTARILE SE FAC LUNAR, URMAND CA LA RECTIFICARI SAU VIRARI DE CREDITE SA SE FACA DIN NOU PROPUNERI TOT GLOBALE PE DIFERENTE.

RAPORTARI LA SALARII

MONITORIZARE CHELTUIELI SE FACE LUNAR LA INC LUNII PT LUNA ANTERIOARA

NECESAR SUME SE FACE PE 20 ALE LUNII PT LUNA URMATOARE

ACESTE DOC SUNT SEMNATE DE CEL CE INTOCMESTE, SI LA CONTRASEMNATURI AVEM SEF BIROU, DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT, SI DIRECTOR EXECUTIV

CENTRALIZATORUL ESTE VIZAT CU BUN DE PLATA, SI CERTIFICAT CU LEGALITATEA, ….

PLATA SALARIILOR SE FACE DOAR DUPA DE CFP ARE VIZA PE ORDONANTARILE DE PLATA.

BUNURI SI SERVICII

FUNDAMENTAREASE FACE TOT IN BAZA BUGETULUI ANTERIOR SI EXECUTAT, SE TREC OBLIGATIILE DE PLATA ESTIMATIVE LA ENERGIE SI GAZ, APA, CARBURANTI, ALTE CONTRACTE, DE REPARATII AUTO DE EX, DE INTRETINERE IT, DE ACHIZITIE CARTUSE, CHIRII, ETC. LA CARE EXISTA DATE SI CONTRACTE

LA RESTUL SE ESTIMEAZA CU JUSTIFICARE

DE EX. SERVICIUL AUTORIZARE PLATI ARE NEVOIE DE 10 BIBLIORAFTURI

FACE REFERAT CATRE EXECUTIV SI DACA SE APROBA SE DA DIN STOC (GESTIUNEA ESTE TINUTA DE BIROUL ECONOMIC), SR FACE BON DE CONSUM SI SE DAU DIN STOC

DACA NU AVEM IN STOC, STRANGEM MAI MULTE REFERATE SI FACEM O ACHIZITIE MAI MARE , DUPA CE ACEASTA ESTE APROBATA DE EXECUTIV. SE ACHIZITIONEAZA MARFA , SE INTRODUC IN GESTIUNE STOCURILE, SE CER BANI PT PLATA LOR IN NECESARUL PT LUNA URMATOARE CU JUSTIFICAREA SUMELOR SOLCIITATE (LA FEL CA LA SALARII SE CER BANII PE 20 PT LUNA URMATOARE)

RAPORTARI-NECESAR LUNAT DE DESCHIDERER DE CREDITE

VIRARI DE CREDITE DACA E CAZUL, SOLICITARI DE RECTIFICARI DACA ESTE CAZUL

TOATE ACESTE RAPORTARI AU CA INFORMATII, SUMELE DIN BUGET APROBATE PE ELEMENTE, DESCHIDERILE DE CREDITE EFECTUATE PANA ACUM ,PLATILE FACUTE PANA LA ACEASTA DATA SI CELE PROGNOZATE PT LUNA URMATOARE.

PROPUNERILE ANGAJAMENTELE SI ORDONANATRILE SUNT INDIVIDUALE, AM INCERCAT SA FACM GLOBALE PT SUMELE LUNARE FIXE CF CONTRACTE DAR NU PREA MERGE SA SE TOT MODIFICA…

LA SUBVENTII SITUATIA STA ALTFEL

SERVICIUL CARE PRIMESTE CERERI DE SUBVENTII, INTOCMESTE DUPA VERIFIAREA CERERILOR CENTRALIZATOAREDE SUME PE BENEFICIARI PE CARE LE ATRIMITE LA APIA CENTRAL PT ALIMENTARE SI TOTODATA SI LA CONTABILITATEA PT INTOCMIRE DOC DE PLATA (OP)

NOI VERIFICAM DACA NU SUNT IN BAZA DE DATE CA DEBITORI SI FACEM PLATA CAND NE VIN BANIII. DACA SUNT DEBITORI SE FAC ACRODURI DE COMPENSARE DEBITE SAU PLATI VOLUNTARE PT A DEBLOCA PLATA.

CU TREZORERIA

DACA NU AVEM PLATI PROGNOZARE IN ZIUA ACEEA , IN DECADA RESPECTIVA SE FAC NOTE DE FUNDAMENTARE SI DEVERSE ANEXE PT A PUTEA PLATI.

LA BUNURI SI SERVICII PLATILE AUTORIZATE DE TREZORERIE SUNT INTRE 24-30 ALE LUNII DAR CU EXCEPTII PUTEM PLATI ZILNIC (MAX 10000 LEI ) CU UN ARTICOL ART 5 ,PCT1SI ART 10 CARE IMPLICA RESPINDEREA ORDONATORULUI.

CE MAI AVETI NEVOIE VA ROG SA MA INTREBATI SRICT LA OBIECT

CE DOCUMENTE VA TREBUIA VA TRIMIT

BIBLIOGRAFIE

Albu, N., Albu, C., – Instrumente de management al performanței, Vol.I, Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2009

Bișa C., (coordonator)- Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri, Editura Bmt Publishing House, București, 2009

Bistriceanu, G.,- Lexicon de Finanțe, Bănci, Asigurări, vol. I, Editura Economică, București, 2001

1 Belean Pavel , Metode și procedurii ale contabilitații și controlului Trezoreriei Statului , Ed. Vasile Goldiș , Arad, 2000 ;

practica, Editura Fundatiei “România de mâine”, Bucuresti, 2004

C. Popescu Economia sectorului public, Editura ASE , , Bucuresti, 2011;

Constantîn Roman , Gestiunea financiara a instituțiilor publice, Editura

Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2004;

Constantin Roman, Roxana Narcisa Moșteanu, Finanțele Instituțiilor Publice, Editura

ASE, Bucuresti 2014;

Dascalu Cornelia și colectivul, Contabilitatea instituțiilor publice,

Editura ASE, Bucuresti, 2005;

Mosteanu Tatiana și colectivul , Buget și Trezorerie publica, Editura

Universitara, Bucuresti, 2008;

Topciuc Constantin, Evidenta buget, Editura Scrisul Romanesc, , 2007;

Vacarel Iulian și colectivul, Finanțele publice, Editura Didactica și

Pedagogica, Bucuresti, 2000;

Vintila Georgeta, Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti, 2004

T. Moșteanu și colectiv, Politici fiscale și bugetare europene, Editura Universitaria, 2005;

– I. Văcărel și colectiv, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004;

– I. Văcărel, Finanțele publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004;

– I. Văcărel, Politici fiscale și bugetare în România, Editura Expert, București, 2001;

– I. Adrian, Elemente de finanțe publice, Editura Presa Universitară, Cluj-Napoca, 2009;
– V. Zahari, Finanțe publice, Editura Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 2007;

– G. Ștefura, Bugete publice și fiscalitate, Editura Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2007;

– G. Anghelache, P. Belean, Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2003;

– C. Pitulice, M. Glăvan, Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura Economică, București, 2007;

– V. Juravle, G. Vintilă, Metode și tehnici fiscale, Editura ROLCRIS, București, 2009;

– Gherasim I., Managementul sistemelor bugetare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006;

– Adriana Tiron Tudor, Contabilitatea în Administrația Publică Locală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

Legislație:

– Constituția României, revizuită prin Legea nr.429/2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758/29.10.2003;

– Legea nr.82/1991- legea contabilității, republicată în Monitorul Oficial nr.20/20 ianuarie 2008;

– Legea nr.13/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare;

– Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, modificată la art.47 de OUG nr.63/2011 publicată în Monitorul Oficial nr.460/2011;

– Codul Muncii /24.01.2003, republicat în MO, Partea I, nr.345/18.05.2011

– OUG nr.102/2011 pentru modificarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale;

– OUG nr.37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente;

– Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1792/2002 privind aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice;

– Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1.423 din 30 octombrie 2012 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial;

LEGISLATIE

Legea privind Finanțele Publice nr.500/11.07.2002, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.597/13.08.2002;

Legea bugetului de stat pe anul 2013, nr.5/ 2013;

Legea nr.273/2006, privind finanțele publice locale , publicata ǐn Monitorul Oficial nr. 618/18 iulie 2006, cu modificarile ulterioare;

Legea contabilității nr.82/1991, actualizată

Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, publicate în Monitorul Oficial al Romaniei nr.37/23.01.2003;

Legea nr.372/2007 – privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003;

Legea privind finanțele publice locale nr.273/2006;

Legea nr.215/2007 – Legea administrației publice locale;

Ordin nr.522/16.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, nr.320/13.05.2003;

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile și completările ulterioare

Legea nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Ordin nr.2254/29,12,2006 privind ordonanțarea cheltuielilor

Ordin 1954/2005 privind clasificatia indicatrilor privind finanțele publice

Ordinul nr.1792/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea , ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice;precum și organizarea , evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale , publicat in Monitorul Oficial nr. 37/23 ianuarie 2003;

ANEXE

Anexa 3

Cerere de admitere la finantare a investitiei

A.P.I.A. IALOMIȚA

Nr.________/____________

CERERE DE ADMITERE LA FINANȚARE A INVESTIȚIILOR

Trezoreria Municipiului Slobozia …………………………………

Sucursala (Filiala) B.C.R. ………………………………………..

Prin prezenta vă comunicăm că în lista obiectivelor de investiții ce se finanțează in exercițiul bugetar pe anul 2014 depusă la dvs, sub nr.10009/03.01.2013 s-a aprobat la pozitia 1 executarea si finanțarea obiectivului:

– mii lei –

Anexa 4a

LISTA

Poziției alte cheltuieli de investiții, defalcată pe categorii de

bunuri________________________________

repartizate_____________________________

1. ACHIZIȚII IMOBILE

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

2. DOTĂRI INDEPENDENTE

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

3. CONSOLIDĂRI LA IMOBILE

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

4. CHELTUIELI DE PROIECTARE PENTRU ELABORAREA STUDIILOR

DE PREFEZABILITATE ȘI A STUDIILOR DE FEZABILITATE AFERENTE OBIECTIVULUI

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

ORDONATOR DE CREDITE, CONTABIL SEF,

Anexa 4b

DIRECTIA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE- PLOIESTI

ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANA A FINANȚELOR PUBLICE- IALOMIȚA

SERVICIUL FINANCIAR CONTABILITATE, INVESTITII SI BUGET PROPRIU

Nr 100231/02.02.2013

Către,

Activitatea de Trezorerie Slobozia

In baza cererii de admitere la finantare a obiectivului “SEDIU A.P.M. IALOMITA- Slobozia”, comunicata de dvs. Cu nr.100.009/03.01.2013, dispunem efectuarea platii cu Ordinul de Plata nr.832 in suma de 300.000 lei, care reprezinta (se inscrie una din sitautiile:

– avans in proportie de ________% din valoarea contractului incheiat cu____________ sau

– contravaloarea situatiei de lucrari receptionata si acceptata in suma de 3.000.000 lei din care s-a redus cu prartea din avans in suma de ______________ sau

– procurarea de utilaje, etc.

c/val factura 623457/10.02.2013

Atentie. Se inscrie cat mai detaliat scopul si natura platii.

Raspundem de cele de mai sus.

ORDONATOR DE CREDITE, CONTABIL SEF,

Trezoreria statului………………………………

Acceptat plata in suma de……………………………..

………………………………………………….

SEF SERVICIU, REFERENT,

DATA…………………………………

Anexa nr.5

Virari de credite

Anexa 6

Angajament legal

Anexa 7

Angajament bugetar

Anexa 8 ordonantare la plata

Vor mai fi la anexe fila de buget pe ultimii 3 ani

SALARII

FUNDAMENTAREA SE FACE AVAND LA BAZA SALARIILE DIN AN ANTERIOR LA CARE SE ADAUGA, ESTIMATIV, DUPA CONSULTAREA COMPARTIMENTULUI RU MARIRI (PROMOVARI IN GRAD PROFESIONAL,-SE FAC CALCULE IN FC DE NR DE PERSOANE CE URMEAZA SA PROMOVEZE, LUNI DE SALARIU MARIT, ETC. SOLICITAREA DE BUGET ANNUAL SE FACE PE ELEMENTE

EXECUTIA:

SE PRIMESC PONTAJELE, SE OPEREAZA, SE GENEREAZA STATE SI CENTRALIZATOARE, SE SEMNEAZA SI APROBA SI SE TRANSMIT LA APIA BUCURESTI PENTRU ALIMENTARE DE CONT-SOLICITARE DE DESCHIDERER DE CREDITE LUNARA. NECESARUL DE SUME PENTRU LUNA IN CURS A FOST DAT IN PREALABIL (20 LUNA ANTERIOARA ) SI A FOST O ESTIMARE A CALCULULUI DE SALARII, URMAND CA DUPA TRASMITEREA CENTRALIZATORULUI (5 ALE LUNII PENTRU PLATA IN 12 ALE LUNII) CU SUMELE EXACTE, DACA ESTE CAZUL SA SE FACA NOTE EXPLICATIVE.

APIA ALIMENTEAZA CONTUL DE SALARII SI NOI FACEM PLATA (PT PLATI INDIFERENT DE CATEGORIE, SE FAC PLANIFICRI PE DECADE CF ORDIN 1821 PARCA).

EXTRASELE SE OPEREAZA, SE FAC DECLARATIILE (D112 SI LA SANATATE SE DUC CONCEDIILE MEDICALE DACA ESTE CAZUL)

PT SUMELE ALOCATE IN BUGET SE FAC PROPUNERI SI ANGAJAMENTE LEGALE SI BUGETARE GLOBALE IAR ORDONANTARILE SE FAC LUNAR, URMAND CA LA RECTIFICARI SAU VIRARI DE CREDITE SA SE FACA DIN NOU PROPUNERI TOT GLOBALE PE DIFERENTE.

RAPORTARI LA SALARII

MONITORIZARE CHELTUIELI SE FACE LUNAR LA INC LUNII PT LUNA ANTERIOARA

NECESAR SUME SE FACE PE 20 ALE LUNII PT LUNA URMATOARE

ACESTE DOC SUNT SEMNATE DE CEL CE INTOCMESTE, SI LA CONTRASEMNATURI AVEM SEF BIROU, DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT, SI DIRECTOR EXECUTIV

CENTRALIZATORUL ESTE VIZAT CU BUN DE PLATA, SI CERTIFICAT CU LEGALITATEA, ….

PLATA SALARIILOR SE FACE DOAR DUPA DE CFP ARE VIZA PE ORDONANTARILE DE PLATA.

BUNURI SI SERVICII

FUNDAMENTAREASE FACE TOT IN BAZA BUGETULUI ANTERIOR SI EXECUTAT, SE TREC OBLIGATIILE DE PLATA ESTIMATIVE LA ENERGIE SI GAZ, APA, CARBURANTI, ALTE CONTRACTE, DE REPARATII AUTO DE EX, DE INTRETINERE IT, DE ACHIZITIE CARTUSE, CHIRII, ETC. LA CARE EXISTA DATE SI CONTRACTE

LA RESTUL SE ESTIMEAZA CU JUSTIFICARE

DE EX. SERVICIUL AUTORIZARE PLATI ARE NEVOIE DE 10 BIBLIORAFTURI

FACE REFERAT CATRE EXECUTIV SI DACA SE APROBA SE DA DIN STOC (GESTIUNEA ESTE TINUTA DE BIROUL ECONOMIC), SR FACE BON DE CONSUM SI SE DAU DIN STOC

DACA NU AVEM IN STOC, STRANGEM MAI MULTE REFERATE SI FACEM O ACHIZITIE MAI MARE , DUPA CE ACEASTA ESTE APROBATA DE EXECUTIV. SE ACHIZITIONEAZA MARFA , SE INTRODUC IN GESTIUNE STOCURILE, SE CER BANI PT PLATA LOR IN NECESARUL PT LUNA URMATOARE CU JUSTIFICAREA SUMELOR SOLCIITATE (LA FEL CA LA SALARII SE CER BANII PE 20 PT LUNA URMATOARE)

RAPORTARI-NECESAR LUNAT DE DESCHIDERER DE CREDITE

VIRARI DE CREDITE DACA E CAZUL, SOLICITARI DE RECTIFICARI DACA ESTE CAZUL

TOATE ACESTE RAPORTARI AU CA INFORMATII, SUMELE DIN BUGET APROBATE PE ELEMENTE, DESCHIDERILE DE CREDITE EFECTUATE PANA ACUM ,PLATILE FACUTE PANA LA ACEASTA DATA SI CELE PROGNOZATE PT LUNA URMATOARE.

PROPUNERILE ANGAJAMENTELE SI ORDONANATRILE SUNT INDIVIDUALE, AM INCERCAT SA FACM GLOBALE PT SUMELE LUNARE FIXE CF CONTRACTE DAR NU PREA MERGE SA SE TOT MODIFICA…

LA SUBVENTII SITUATIA STA ALTFEL

SERVICIUL CARE PRIMESTE CERERI DE SUBVENTII, INTOCMESTE DUPA VERIFIAREA CERERILOR CENTRALIZATOAREDE SUME PE BENEFICIARI PE CARE LE ATRIMITE LA APIA CENTRAL PT ALIMENTARE SI TOTODATA SI LA CONTABILITATEA PT INTOCMIRE DOC DE PLATA (OP)

NOI VERIFICAM DACA NU SUNT IN BAZA DE DATE CA DEBITORI SI FACEM PLATA CAND NE VIN BANIII. DACA SUNT DEBITORI SE FAC ACRODURI DE COMPENSARE DEBITE SAU PLATI VOLUNTARE PT A DEBLOCA PLATA.

CU TREZORERIA

DACA NU AVEM PLATI PROGNOZARE IN ZIUA ACEEA , IN DECADA RESPECTIVA SE FAC NOTE DE FUNDAMENTARE SI DEVERSE ANEXE PT A PUTEA PLATI.

LA BUNURI SI SERVICII PLATILE AUTORIZATE DE TREZORERIE SUNT INTRE 24-30 ALE LUNII DAR CU EXCEPTII PUTEM PLATI ZILNIC (MAX 10000 LEI ) CU UN ARTICOL ART 5 ,PCT1SI ART 10 CARE IMPLICA RESPINDEREA ORDONATORULUI.

CE MAI AVETI NEVOIE VA ROG SA MA INTREBATI SRICT LA OBIECT

CE DOCUMENTE VA TREBUIA VA TRIMIT