Procese de Stimulare Si Dezvoltarea Competentelor Emotionale ale Copilului Prescolar Prin Intermediul Unor Jocuri Si Activitati la Alegere Diversificate

CAPITOLUL III

3.1. Fundamente conceptuale și metodologice ale cercetării

„Cercetarea pedagogică, definită în sensul ei larg, este o formă superioară a activității de investigație desfășurată sistematic și organizată științific în scopul obținerii de noi informații, cunoștințe științifice, a verificării sau validării unor modele teoretice sau aplicative.” (Cucoș, C., 2009, p. 749.) Cercetarea urmărește să răspundă unei întrebări, să ofere o nouă viziune de abordare a fenomenului pedagogic, precum și să aducă noi informații cu privire la ceea ce se întâmplă în mediul educațional în diverse situații.

Scopul unei cercetării pedagogice este perfecționarea tehnicilor de intervenție și sporire a calității în procesul de formare a personalității.

Se poate afirma, deci, că importanța cercetărilor pedagogice este majoră atât pentru planul teoretic al educației-radiografierea, cunoașterea, interpretarea, înțelegerea micilor și marilor probleme ale educației, cât și pentru cel practic-operațional, investigarea, orientarea, optimizarea, inovarea, reformarea, prospectarea practicilor educative. (Bocoș,M., 2007.)

Un element important care stă la baza realizării unui proces instructiv-educativ eficient, îl constituie metodele folosite de educator în transmiterea de cunoștințe preșcolarilor, în formarea de competențe, priceperi și deprinderi la cei mici.

În vederea atingerii unor obiective instructiv-educative stabilite dinainte, jocul folosit este selectat atent de educator și aplicat în cadrul activităților liber alese , în funcție de nevoile și interesul preșcolarilor. Situațiile de învățare sunt mai mult sau mai puțin dirijate. Sunt considerate jocuri și activități alese, categoria de activități desfășurate conform curriculumului în centrele de interes unde materialele puse la dispoziția preșcolarului și intervenția educatorului directă sau indirectă favorizează desfășurarea acestora conform obiectivelor propuse , dar și sub forma unor activități ce vin în completarea activităților pe domenii experiențiale. Aceste jocuri și activități la alegere contribuie la formarea și dezvoltarea armonioasă a preșcolarului, într-un cadru educogen,plăcut, oferindu-i copilului posibilitatea de a fi parte activă a propriei formări.

3.2. Scopul și obiectivele cercetării

SCOPUL CERCETĂRII : Proiectarea, organizarea și desfășurarea unor procese de stimulare și dezvoltare a competențelor emoționale ale copilului preșcolar prin intermediul unor jocuri și activități la alegere diversificate, adaptate cerințelor curriculumului pentru nivelul preșcolar și dezvoltării inteligenței emoționale.

Obiectivul fundamental al prezentei cercetări îl constituie contribuția jocurilor și activităților alese la dezvoltarea competențelor emoționale ale copiilor preșcolari, prin utilizarea celor mai eficiente modalități de dezvoltarea capacității de a recunoaște emoțiile proprii și ale celorlalți, precum și gestionarea situațiilor emoționale, prin diferite teste ameliorative urmărind dezvoltarea competențelor emoționale la preșcolari, aplicarea unor metode, tehnici de gestionarea situațiilor cu încărcătură emoțională intensă , jocuri liber alese care să contribuie la dezvoltarea abilităților de reglare emoțională, dar și prin intermediul activităților complementare activităților desfășurate pe domenii experiențiale sau prin activități integrate și proiecte tematice planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, ținând cont de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă. Se are în vedere dezvoltarea abilităților de înțelegere și interpretarea adecvată a emoțiilor, conștientizarea și manifestarea emoțiilor , înțelegerea corectă a informațiilor cu încărcătură emoțională, gestionarea emoțiilor ăn vederea dezvoltării cognitive , emoționale și atingerii stării de confort sau stării de bine. Aceasta vizează evidențierea importanței educației timpurii în dezvoltarea inteligenței emoționale la copiii de vârstă preșcolară.

Pentru atingerea acestui scop, au fost stabilite obiectivele cercetării pe care le-am conturat ca puncte de atins pe parcursul desfășurării experimentului întreprins:

radiografierea stării de fapt în ceea ce privește cunoașterea nivelului de dezvoltare a competențelor emoționale preșcolarilor și a deficiențelor în ceea ce privește reglarea emoțională;

derularea unor jocuri și activități didactice care să valorifice materialele din centrele de interes pentru punerea în relief a reacțiilor emoționale și a gândurilor preșcolarilor;

elaborarea unui program de intervenție în colaborare cu cadrele didactice și părinții preșcolarilor,  ca factor educativ important în cunoașterea/înțelegerea trăirilor, experiențelor, dar și prin autocunoaștere/autoînțelegere;

observarea și notarea dificultăților întâmpinate adoptând instrumentul, metodologia, conținutul (eșantionul de conținut) în funcție de variabila independentă și dependentă în scopul atingerii obiectivelor imediate ale cercetării, dar și a scopului final;

stabilirea modului în care jocurile și activitățile alese bazate pe educarea inteligenței emoționale, influențează socializarea, creativitatea, imaginația, gândirea și dezvoltarea limbajului la preșcolari.

3. 3. Ipoteza și variabilele cercetării

Ipoteza cercetării:

Aplicarea unui program educațional la grupa mare bazat pe utilizarea rațională și sistematică a unor jocuri și activități didactice diversificate în cadrul activităților instructiv-educative, în special a celor liber-alese contribuie semnificativ la dezvoltarea inteligenței emoționale prin experiențierea și exprimarea emoțiilor , înțelegerea și recunoașterea emoțiilor, reglarea emoțională, manifestarea empatiei, dar și la creșterea performanțelor de învățare și adaptare a a preșcolarilor. Pentru ca abilitățile emoționale să se dezvolte este necesar să le oferim copiilor preșcolari situații adecvate să-și dezvolte aceste abilități, prin învățare și exersare, oferindu-le modele de exprimare a propriilor emoții, de rezolvare a unor probleme emționale.

Se presupune că există diferențe semnificative între preșcolarii care au competențe emoționale și cei care nu au.

Variabilele cercetării:

Variabila independentă: programul educațional la grupa mare, bazat pe utilizarea rațională și sistematică a unor jocuri și activități alese diversificate în cadrul unui program de alfabetizare emoțională.

Variabilele dependente:

gradul de manifestare al capacității de adaptare la emoțiile proprii și la emoțiile altora,exprimare corectă a trăirilor emoționale ale preșcolarilor;

nivelul performanțelor preșcolarilor obținute în urma demersului experimental;

Locul de desfășurare a cercetării: Școala gimnazială „Vaskertes”- Grădinița cu Program Prelungit „Csillagszem-Scânteuța”, „Grupa Albinuțelor”.

Localitatea Gheorgheni, județul Harghita.

Perioada de cercetare: anul școlar 2014/2015, semestrele I și II

3.4. Eșantionul de subiecți

Designul cercetării fiind de tip experimental intersubiecți, s-au selectat două grupe de preșcolari aparținând Grădiniței cu Program Prelungit „Csillagszem-Scânteuța” Gheorgheni, Harghita. Eșantionul este format din grupa de preșcolari, grupa mare – Grupa Albinuțelor din Grădinița „Csillagszem-Scânteuța” , Gheorgheni – Harghita ( lotul experimental) și grupa de preșcolari cu același nivel de vârstă- Grupa Buburuzelor din Grădinița „Csillagsem-Scânteuța”, Gheorgheni-Harghita(lotul de control). De menționat este că fiecare eșantion a fost ales aleatoriu.

În vederea urmăririi obiectivelor și a verificării ipotezei generale formulate, am cuprins în cercetare un număr de 42 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani care au frecventat grădinița în anul școlar 2014-2015.

Eșantioanele prezintă următoarele caracteristici:

Lucrarea își propune să urmărească:

cunoașterea nivelului de dezvoltare emoțională al copiilor prin conținutul activităților instructiv-educative din grădinița de copii în raport cu particularitățile dezvoltării psiho-fizice și respectarea individualității;

indicarea reperelor pentru eficiența jocurilor și activităților alese în dezvoltarea competențelor emoționale la preșcolari;

evidențierea importanței dezvoltării abilităților aferente inteligenței emoționale;

educarea inteligenței emoționale prin identificarea , conștientizarea , reglarea emoțională;

dezvoltarea limbajului emoțional pentru facilitarea exprimării emoțiilor proprii și ale celorlalți;

optimizarea dezvoltării emoționale prin metode și tehnici eficiente .

Proiectarea în cadrul jocurilor și activitățiilor alese de activități care să conducă la dezvoltarea emoțională a preșcolarilor duce la rezultate superioare privind:

înțelegerea și interpretarea adecvată emoțiilor proprii și ale altora;

conștientizarea emoțiilor și manifestarea acestora prin facilitarea gândirii;

interpretarea corectă a informațiilor cu încărcătură emoțională utilizînd informațiile legate de acestea;

gestionarea propriilor emoții utilizând metode și tehnici adecvate;

manifestarea empatiei și îmbunatățirea relațiilor sociale .

3.5. Eșantionul de conținut

Pentru testarea ipotezei de lucru s-a alcătuit eșantionul de conținut care va constitui obiectul cercetării, organizate și desfășurate în unitatea de învățământ Grădinița cu Program Prelungit „Csillagszem-Scânteuța”- Gheorgheni reprezentând jocuri și activități pentru exersarea inteligenței emoționale .

Intervenția prin programul de jocuri și activități propuse pentru alfabetizarea emoțională este o intervenție de tip formativ care să poată modela atât sfera emoțională cât și cea personală a copilului.

Jocul ca activitate dominantă și fundamentală a copilului necesită a fi abordat dintr-o perspectivă actualizată conform cu noul Curriculum pentru învățământ preșcolar. Jocul este un instrument eficient în formarea personalității și caracterului ,în dezvoltarea inteligenței emoționale , în cultivarea unor valori la care copilul se poate raporta în prezent dar și în viața adultă. Pe lângă jocurile tradiționale conținute de literatura de specialitate , cu valențe educative confirmate în învățământul de masă în programul de alfabetizare emoțională propus, introduce noi variante de joc care accentuează latura emoțională. Aceste jocuri și activități care au ca obiectiv prioritar dezvoltarea inteligenței emoționale contribuie la îmbunătățirea potențialului creativ al copiilor , a capacitații de a interacționa eficient cu cei din jur , contribuie la dezvoltarea cognitivă și de limbaj a copilului, aceste domenii interferează și se completează în dezvoltarea armonioasă a copilului preșcolar. Jocurile au urmărit alături de dezvoltarea emoțională și dezvoltarea socială aceste domenii fiind de cele mai multe ori tratate împreună deoarece dezvoltarea uneia implică automat și dezvoltarea celeilalte . Dezvoltarea emoțională are implicații profunde asupra adaptării sociale a copilului prin dezvoltarea capacității de a relaționa cu cei din jur, de a empatiza atunci când simt emoții negative, de a deveni parteneri de joacă sau colegi mai buni, de a dezvolta un comportament prosocial. Dezvoltarea emoțională este deseori tratată sub termenul de inteligență emoțională în cazul adulților, dar în cazul copiilor tratatele de specialitate preferă termenul de competență emoțională. Competența emoțională cuprinde capacitatea de recunoaștere și interpretare a emoțiilor proprii și ale celorlalți și abilități de gestionare a trăirilor emoționale intense . Tipurile de competențe emoționale pot fi grupate în trei categorii: experiențierea și exprimarea emoțiilor, înțelegerea și recunoașterea emoțiilor și reglarea emoțională.

S-a propus urmărirea unor exemple de comportament care vizează competențe emoționale din cele trei categorii amintite. Astfel ,având în vedere că studiul vizează copilul prescolar au fost urmărite aspecte a manifestărilor emoționale specifive nivelului de vârstă preșcolar cum ar fi :

identificarea și diferențierea de expresii faciale ale emoțiilor da baza, dar și a celor secundare;

etichetarea unor manifestări emoționale intense;

recunoașterea emoțiilor pe baza altor indicii decât expresiile faciale(tonalitatea vocii);

categorizarea trăirilor emoționale în emoții pozitive( bune) și emoții negative(rele);

explorarea emoțiilor observate la ceilalți;

etichetarea verbală adiverselor manifestări emoționale;

impactul emoților proprii asupra altor persoane;

diversificarea strategiilor de reglare emoțională;

însușirea unor modalități și tehnici de gestionarea emoțiilor;

achiziționarea de abilități de a fi interesat și de a înțelege emoțiile celorlalți

( manifestarea empatiei);

elaborarea de reguli proprii de reglaj emoțional în situații de joc diferite alături de parteneri de joc diferiți.

3.6. Metodologia cercetării

În cadrul cercetării am utilizat un ansamblu complementar de metode de cercetare pedagogică a căror contribuție a fost exploatată în colectarea, analiza și interpretarea datelor. Prin alegerea sistemului metodologic am vizat culegerea unei cantități de informații obiective, concrete și relevante, precum și realizarea de analize și interpretări pertinente care să ne conducă la concluzii valide.

Metoda observației sistematice s-a utilizat pe tot parcursul investigației cu scopul alegerii și caracterizării eșantioanelor de lucru – experimental și de control – prin urmărirea atentă și sistematică a activităților de predare-învățare-evaluare și a vizat:

Stabilirea nivelului de pregătire a preșcolarilor;

Aprecierea interesului și motivației preșcolarilor pentru participarea activă la formarea propriei personalități prin dezvoltarea de competențe, prin studierea comportamentului lor intelectual , verbal și a reacțiilor lor în contextul situațiilor de învățare în care sunt plasați;

Identificarea și monitorizarea prestației preșcolarilor cu comportament atins, dezvoltat și care necesită sprijin la jocurile și activitățile la alegere;

Stabilirea măsurii în care cadrele didactice componente ale echipei educaționale respectă cerințele didactice dezvoltării inteligenței emoționale și utilizează modalități diverse de reglaj emoțional;

Aprecierea măsurii în care cadrele didactice promovează dezvoltarea competențelor emoționale prin intermediul jocului organizat în centrele de interes;

Anamneza a vizat culegerea de informații despre părinți, starea de sănătate, despre condițiile materiale și socio-culturale ale familiei, despre calitatea influențelor asupra copilului și a dezvoltării sale.

Metoda anchetei pe bază de chestionar este o metodă de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct de informații între cercetător și subiecții supuși investigației, în cadrul căruia, se culeg date (opinii, fapte, nevoi educaționale, interese, motivații, cunoștințe, comportamente, dorințe, aspirații etc.), în legătură cu anumite fenomene, situații și manifestări.” (Bocoș, M., 2007), Utilizând ca instrument de investigare – chestionarul, în cadrul cercetării s-au pus întrebări cadrelor didactice pentru a identifica măsura în care aceștia se implică în educația emoțională , cunosc importanța competențelor emoționale pentru succesul atât în perioada preșcolară cât și pentru adaptarea și succesul școlar, încurajează exprimarea emoțiilor, creează condiții optime pentru derularea de jocuri și activități care vizeaza dezvoltarea emoțională, colaborează cu părinții pentru eficientizarea procesului de dezvoltare a competențelor.

Experimentul psihopedagogic este o metodă de cercetare în care se urmărește crearea sau modificarea (manipularea) unor factori determinanți pentru apariția sau manifestarea unor fenomene, în condițiile de spațiu și timp alese de cercetător. Metoda presupune testarea ipotezelor prin integrarea unor situații controlate, organizate și monitorizate de cercetător. Metoda experimentului psihopedagogic didactic a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea unor materiale adecvate pentru stimularea exprimării și gestionării emoțiilor, introducerea de tehnici de reglaj emoțional ,la grupa mare. Aceasta a constituit principala metodă de investigare în cercetare.Testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea și desfășurarea unui sistem de experimente pedagogice derulate în cadrul jocurilor și activităților alese desfășurate cu preșcolarii grupei mari.

Experimentul se desfășoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se experimentează, tehnica grupelor paralele (experimentală și de control), având același nivel de cunoștințe, aproximativ același număr de subiecți și fiind egale din punct de vedere al vârstei.

Metoda testelor .Testul, reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr-un ansamblu de itemi, care vizează cunoașterea fondului informativ și formativ dobândit de subiecții investigați, respectiv identificarea prezenței/absenței unor cunoștințe, capacități, competențe, comportamente, procese psihice etc. (Bocoș, M., Juncan, D., 2008,).Testul, proba psihologică – testul constituie o probă care implică o temă sau un grupaj de teme, reunite pe baza unui criteriu unitar. Elementele sau temele care compun un test se numesc itemi. O probă constă deci, dintr-o corelare de itemi, ceea ce înseamnă un grupaj de teme simple.Tema sau grupajul de teme care constituie o probă poate să pună în valoare cunoștințele însușite sau funcțiile senzorio-motorii ori mintale, test psihologic.

Testarea implică în final o clasificare sau raportare în funcție de anumite repere de comparații stabilite de un grup mai larg. Acest grup mai larg care constituie un eșantion reprezentativ pentru populația școlară ce ne interesează se numește grup de referință, centru că la el se raportează datele individuale obținute.

Din aplicarea probei asupra grupului de referință rezultă ceea ce numim etalare sau table de notare, care nu este altceva decât o scară cu repere numerice sau tipologice. Testul se utilizează în combinație cu alte metode, cum ar fi experimentul sau ancheta. În cadrul unui experiment, se aplică probe în pretest și în posttest, în anchete testul intervine ca instrument de sondaj asupra cunoștințelor și comportării copiilor într-o colectivitate.Testele aplicate în cadrul cercetării au vizat evaluarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite înainte de experiment, de-a lungul perioadei experimentale și după experiment.

Metoda convorbirii (individuală și colectivă). În această etapă s-au purtat convorbiri cu cadrele didactice ale echipei educaționale în scopul proiectării, organizării și desfășurării cercetării în condiții optime. O atenție deosebită s-a acordat demersurilor prilejuite de demersurile de proiectare didactică realizate în vederea susținerii activităților la grupa experimentală care conțin modalități opționale și valorificare a strategiilor didactice în cadrul jocurilor organizate sub diferite forme ,dar și a poveștilor ca bază pentru dezvoltarea competențelor de exprimare emoțională și reglaj emoțional.

De asemenea, s-a utilizat această metodă pentru cunoașterea corectă, lipsită de subiectivitate a copiilor. Convorbirea presupune o relație directă, care solicită sinceritate din partea subiectului. S-au purtat discuții libere cu copiii despre interesele, sentimentele, valorile, dorințele și așteptările lor cu privire la actul educativ, la forma lui de organizare și desfășurare. A implicat schimb și recepționări de mesaje care au condus la evidențierea unor aspecte importante în ceea ce privește desfășurarea jocurilor și activităților alese și a rutinelor ce contribuie substanțial la dezvoltarea emoțională alături de domeniul om-societate. A fost utilizată în diferite contexte formative și nonformative fiind adresată preșcolarilor și părinților acestora în scopul de a adăuga noi date axate pe opiniile celor vizați în cercetare.

Metoda convorbirii poate îmbrăca forma de anchetă , care se derulează prin dialog între cercetător și subiecții investigați, pentru a colecționa informații suplimentare în legătură cu nivelul dezvoltării emoționale . Convorbirea are ca bază un set de întrebări ce conturează un plan , un ghid de interviu. Răspunsurile se înregistrează pentru a fi prelucrate ulterior. Acest tip de interviu ține cont cu predilecție de opiniile celui intervievat. Eficiența metodei este dată de sinceritatea declarațiilor, de încrederea și atmosfera ce o creează cercetătorul, de regulile ți tehnicile de aplicare a interviului, dar și de condițiile în care se desfășoară.

Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare presupune analiza documentelor curriculare oficiale, care reprezintă și o sursă de documentare și care oferă coordonatele activităților educaționale, precum și a diferitelor documente școlare, care permit colectarea de date concrete referitoare la activitatea cadrelor didactice și a subiecților învățării, conturarea unei imagini de ansamblu asupra organizării și desfășurării activității educaționale.

Metode de măsurare a datelor cercetării și de prelucrare matematico-statistică. Statistica este o culegere, prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene de masă. În urma unui experiment, a unei observații sistematice se obțin de regulă o colecție de date, care nu pot fi cuprinse și exprimate printr-o simplă inspecție vizuală.

Aceste date trebuie să fie clasificate sau ordonate pentru a permite rezolvarea de legități sau deficiențe sistematice. În concluzie, toate datele adunate în urma experimentului trebuie să fie prezentate printr-un grafic.Aceste grafice se pot realiza sub formă de tabele, poligon de frecvență, diagramele de comparație. În prelucrarea datelor este necesar să se îmbine procedee numerice cu analiza comutativă a materialului.

Această metodă conduce la compararea performanțelor copiilor, la evaluarea corectă și exactă a cunoștințelor însușite.

3.7. Desfășurarea cercetării

Cercetarea experimentală de tip formativ, cu un design de tip experimental intersubiecți, s-a desfășurat la Grădinița cu Program Prelungit “Csillagszem-Scânteuța”, din Gheorgheni- Harghita .

Perioada cercetării a fost un an școlar, respectiv 2014-2015. Între 16.09.2014- 26.09.2014, s-au observat copiii, s-au studiat și notat aspecte legate de mediul familial, dezvoltarea psiho-fizică ale preșolarilor, iar între 01.10.2014- 01.06.2015 s-a observat modul de desfășurare al activităților educative realizate normal versus activități în cadrul cărora a fost introdus elementul de noutate, subiectul acestei cercetări.

Investigația s-a derulat în trei etape: etapa preexperimentală, cu caracter constatativ, etapa experimentală cu caracter formativ și etapa postexperimentală, de control sau de evaluare. S-a lucrat cu un eșantion de control și unul experimental, s-a studiat evoluția acestora pe parcursul experimentului.

3.7.1. Etapa preexperimentală

Etapa preexperimentală are rolul de a stabili nivelul de cunoștințe al preșcolarilor existent în momentul inițierii experimentului psihologic. Ea s-a desfășurat în perioada 16.09.2014- 27.09.2014.

Obiectivele etapei preexperimentale sunt subordonate obiectivelor generale și se vor dezvolta în vederea stabilirii datelor de început și a eșantionării. Așadar, obiectivele pentru această etapă a cercetării sunt :

O1  stabilirea și interpretarea modalităților didactice operaționale în care cadrele didactice contribuie la dezvoltarea competențelor emoționale la preșcolarilor ;

O2  alcătuirea eșantionului de conținut, respectiv selectarea unităților de învățare care vor constitui obiectivul cercetării;

O3  alcătuirea eșantionului de subiecți, respectiv selectarea eșantionului experimental și a celui de control, ulterior prin administrarea probei de evaluare inițială în scopul determinării nivelului de dezvoltare a abilităților necesare formarii socio-emoționale adecvate vârstei ;

O4  valorificarea rezultatelor inițiale în vederea eficientizării demersului didactic ulterior;

Datele de start sunt valoroase deoarece reprezintă profilul / nivelul general al grupului unic și compoziția sa internă, structura sa valorică.  La acest test am avut în vedere ca itemii să fie cât mai accesibili și atractivi pentru preșcolari, pentru a-i capta pe aceștia în activitatea de rezolvare a itemilor propuși. Testul/fișă inițial a fost aplicat pentru determinarea nivelului de pregătire al acestora, la începutul experimentului și s-a urmărit nivelul de alfabetizare emoțională ale preșcolarilor, recunoașterea , denumirea emoțiilor de bază și mixte , contribuția la dezvoltarea personală a preșcolarilor.

În etapa constatativă am folosit ca metode de cercetare observația directă și convorbirea, urmând ca în finalul acestei etape să administrez ghidul de interviu și teste de evaluare inițială. Din cei 42 de preșcolari care au făcut parte din eșantionul experimental și de control toți au frecventat grădinița și în anii anteriori.

În scopul cunoașterii nivelului de interes pentru competențele emoționale am recurs la discuții libere cu copiii, dar și cu părinții acestora. Principala metodă folosită în colectarea datelor inițiale de la adulți a fost ancheta și observația. Utilizând ca instrument de investigare – chestionarul, în cadrul cercetării s-au pus purtatat discuții cu părinții , s-au făcut cercetări privind mediul familia ca mediu educogen, influența părinților asupra formării emoționale a copilului, prin întrebări adresate părinților preșcolarilor pentru a identifica măsura în care aceștia se implică în educația copiilor, a cunoaște importanța pe care o oferă jocurilor , activităților care au impact asupra trăirilor emoționale , atmosfera în familie, dezvoltarea cognitivă și afectivă a copiilor, structura familiei. (anexa 1)

De asemenea s-a aplicat un chestionar educatoarelor pentru a afla părerea lor in legatură cu modalități de dezvoltarea competențelor la preșcolari și activități didactice organizate și desfășurate în acest scop. (anexa 2)

Pentru preșcolari, am recurs la ancheta directă/ orală, care a făcut mai accesibil schimbul de informații între cercetător și subiecții investigați, având în vedere vârsta acestora din urmă și folosind ca instrument fișa de lucru.

Pentru a constata nivelul de cunoștințe al subiecților din lotul experimental și cel de control, am aplicat teste inițiale. Aceste teste au fost identice pentru ambele loturi de subiecți și au avut ca scop evaluarea cunoștințelor preșcolarilor acumulate până în acel moment. Ele se aplică înaintea experimentului didactic formativ.

În perioada 16- 27 septembrie 2014, s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Aceste teste au urmărit nivelului de priceperi și deprinderi, cunoștințe, capacitatea de a se juca și de a învăța prin joc, dar și descoperirea eventualelor situații problemă în eșantionului de lucru- grupa mare, pe baza cărora am alcătuit noul program de instruire.

În elaborarea probelor inițiale s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe copiii pentru a putea crea demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor.

Cunoașterea copiilor din grupă s-a bazat pe fapte și date concrete. Pentru a culege informatiile, am folosit teste, stabilite în prealabil și care cuprind aspectele mai importante de observat și concluziile privind stadiul achizițiilor.

Observarea copiilor, pe parcursul întregului program instructiv-educativ, defășurată la începutul anului școlar în grădiniță a făcut ca evaluarea și măsurile luate în urma rezultatelor obținute la grupa să aibă eficiență și astfel copiii să răspundă pozitiv la stimulii educaționali.

Probele de evaluare aplicate la începutul anului școlar celor 42 de copii din grupele experiment și de control, au vizat obiective și un domeniu de conținut bine precizate. Copiii de la cele două grupe au fost puși în aceleași condiții de lucru: au fost testați prin aceleași teste, li s-a acordat același timp de lucru, nu li s-au dat indicații.

Instrumentul prin care am cules datele referitoare la nivelul de dezvoltarea a competențelor emoționale privind identificarea trăirilor emoționale, dezvoltarea limbajului emoțional, reproducerea emoțiilor( mimica facială), experimentarea unor emoții mixte, descoperirea și exersarea acestora prin joc, ilustrarea prin desen a unor trăiri emoționale de moment/preferate. Introducerea în fișa didactică a unor emoții mixte și secundare , emoții identificate mai greu de către peșcolari fac posibilă diferențierea copiilor care au abilități emoționale dezvoltate la cote înalte , de copiii care au abilități emoționale mai slab dezvoltate.

Astfel, am testat nivelul de dezvoltare emoțională al copiilor:

Identificarea emoțiilor și etichetarea corectă a acestora;

Conștientizarea emoțiilor trăite;

Asocierea unei etichete verbale unei imagini desenate;

Înțelegerea faptului că în condiții similare reacțiile emoționale a două persoane sunt diferite;

Recunoașterea emoțiilor pe baza mimicii faciale;

Am urmărit următoarele obiective;

Să denumească emoția reprezentată de către cele opt imagini;

Să identifice propria emoție , asocierea ei cu imaginea corespunzătoare;

Să asocieze trăirea emoțională proprie cu culoarea preferată;

Să reprezinte emoții care le trăiește sau dorește să le trăiască.

Să reprezinte prin desen situații care le provoacă o stare emoțională pozitivă sau negativă.

În acest sens am stabilit itemii reprezentativi. Notarea s-a făcut în funcție de dificultatea itemului. Astfel, în lucrarea de față am încercat să prezint la nivelul grupei mari prin test / fișă didactică coordonatele esențiale pentru o evaluare a nivelului de recunoaștere, denumire, reproducere a trăirilor emoționale fundamentale cu introducerea trăirilor emoționale mixte care-i conferă o notă de dificultate adecvată vârstei preșcolare.

În proiectarea probelor de evaluare am ținut cont de calitatea și claritatea obiectivelor propuse, dar și de valoarea predictivă și aplicabilitatea acestor probe și pentru alte grupuri de copii. Stabilirea itemilor de evaluare și a probelor din fișa – test le-am conturat consultând mai multe materiale de specialitate.

Fișa de evaluare prin care am cules datele inițiale despre dezvoltarea emoțională, gradul de alfabetizare emoțională cuprinde patru probe . Cotarea se realizează prin acordarea a max . 10 puncte pentru fiecare probă. ( anexa 3)

Obiectivul fundamental :recunoașterea trăirilor emoționale de bază , mixte, secundare și asocierea acestora cu imaginea desenată.

Obiective operaționale:

să recunoască și să denumească emoțiile;

să utilizeze un limbaj emoțional adecvat;

să identifice, să descrie propriile emoții și cauza declanșatoare;

să ilustreze prin desen emoții trăite / preferate;

să asocieze emoția cu un eveniment sau o întâmplare.

1. Proba pentru identificarea emoțiilor: (proba se aplică individual)

Sarcina: Spune ce exprimă fiecare imagine.(sunt reprezentate prin desen opt imagini ce ilustrează emoții fundamentale, dar și secundare și mixte. La această vârstă copilul nu operează în mod activ și susținut cu emoții mixte ,de aceea dificultatea conținută de fișă îi va departaja clar pe subiecții experimentului. Cotarea se va face acordând câte două puncte pentru fiecare emoție identificată și două puncte pentru utilizarea limbaj adecvat. Scala de cotare utilizată este de la 1- 10. Maximul de puncte obținute de catre copil pentru această probă este de 10 puncte.

Itemi: I1: – să identifice emoții de fundamentale și mixte;

I2:- să denumească emoțiile pe baza mimicii faciale;

I3:- să utilizeze un limbaj emoțional adecvat;

Descriptori de performanță:

S – denumește emoții de bază utilizând un limbaj descriptiv al mimicii faciale; ( 1- 4p)

B – denumește emoții de bază și mixte fară a utiliza un limbaj adecvat;( 4-8p)

FB – denumește emoții de bază și mixte utilizând un limbaj adecvat; ( 8-10p).

În urma testării inițiale s-au obținut următoarele rezultate:(Tabelul nr. 1.1 /T.I.)

a.Rezultatele obținute în urma evaluării inițiale a celor două eșantioane la prima probă, în etapa preexperimentală:

Interpretarea rezultatelor obținute la proba preexperimentală, proba nr.1 , evaluarea inițială:

(Tabelul nr. 1.1 /T.I.)

Rezultatele obținute în urma evaluării inițiale a celor două eșantioane la prima probă, în procente:

Interpretarea rezultatelor obținute în urma evaluării inițiale a celor două eșantioane la prima probă în etapa preexperimentală :

Bibliografie

*** Ministerul Educației și Cercetării,( 2008), Curriculumul pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7 ani ,București

*** Ministerul Educației și Cercetării, (2008), Curriculumul pentru învățământ preșcolar 3-6/7ani.,București,

*** Ministerul Educației și Cercetării,( 2008), Ghidul de bune practici pentru educație timpurie a copiilor între 3-7 ani, București

*** Ministerul Educației Cercetării ,(2008) Să construim împreună cei 7 ani… de-acasă”,Modul pentru părinți și educatori,București

***Revista Învățământului Preșcolar 4/ 2011, Ed. Arlechin

***Revista Învățământului Preșcolar1-2/2012, Ed. Arlechin

***Revista Învățământului preșcolar 3-4/1998

***Revista învățământului preșcolar, nr. 1 -2, București 2000

Anghel, E. ,(2011), Psihologia educației pe tot parcursul vieții. București, Editura For You.

Bocoș, M., Jucan, D., (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului .,Pitești.,Editura Paralela 45

Bocoș Mușata,(2007), Teoria și practica cercetării pedagogice, Cluj-Napoca., Ed. Casa Cărții de Știință

Buzea , C.,(2011),Cărticelele vîrstelor fragede, Cluj-Napoca,Ed. ASCR.

Chapman, G. & Champbell, R. (2007), Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed. Curtea Veche

Chis, V., (2005), Pedagogie contemporană- Pedagogia pentru competențe, Cluj Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință

Claparede Eduard, (1975), Psihologia copilului și pedagogia experimentală, București ,Ed. Didactică și Pedagogic

Cucoș, C.,(2009), Repere teoretice și metodice, Iași, Editura Polirom

Denham, S. A. (1998), Emotional development in young children, New York, Guilford Press

Dima,S.,(2003),Stimularea potențialului intelectual al copiilor, în vederea obținerii succesului școlar, Ed. Semne

Elias M. J.,Tobias.,E.S.,Friedlander.B.S.,(2012),Inteligența emoțională în educația copiilor.,București

Filipoi,S.(2012),Basme terapeutice, Cluj-Napoca, Ed.ASCR.

Glava.A.,Glava.C.,( 2002),Introducere în pedagogia preșcolară., Cluj Napoca, Ed. Dacia.

Glava A., Pocol, M.,Tătaru,L.(2009) , Educație timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar , Ed.Paralela 45, Pitești

Goleman ,D.,(2007), Inteligența emoțională, Ed. Curtea Veche

Ionescu M. (coord.)., Anghelescu.,C.,Boca.,C.,(2010), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie acopilului de la naștere la 7 ani,București ,Vanemode

Kolumbus Elionor. S. ,( 2000), Didactica preșcolară, București ,V&Integral

Lawrence E. Shapiro, (2012), Jocuri și recomandări pentru un EQ ridicat, Ed. Polirom

Norel,M.,Bota,O.,(2012),Didactica domeniului experiențial.Limbă și comunicare. Cluj-Napoca ,Ed.ASCR.

Petovai D. , Iliescu M.,(2011), Dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale copiilor în vârstă de 3-10 ani, Fundația Copiii Nostri, București

Piaget, J., (1965), Psihologia inteligenței,București, ed. Științifică

Piaget, J.,(2005), Reprezentarea lumii la copil,Chișinău, Ed. Cartier

Popescu E.,(1982), ”Pedagogia preșcolară. Prelegeri pentru perfecționarea educatoarelor din casele de copii preșcolari , E.D.P.,București

Preda V.,Pletea M.,Grama F.,Flangea N.,Pletea G.,Grigore A.L.,CiobanuC.,(2011), 450 de Jocuri Educaționale – Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilulu, ,București, Didactica Publishing House

UNICEF si RENINCO ,(2002),Să comunicam cu plăcere, , București

Schaffer, Rudolph, H.,(2012), Introducere în psihologia copilului, Cluj Napoca, Ed. ASCR.

Șchiopu, U.(1970), Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor,București, EDPD.

Șchiopu, U., Verza,E.,(1997), Psihologia vârstelor,București, EDPD.

Steiner C., (2003). Emotional Literacy: Intelligence with a heart.,United States of America

Hein, S. (1996). Emotional Literacy: EQ for Everybody

Ștefan C., A., Kallay E., (2010) Dezvoltarea Competențelor Emoționale și Sociale la Preșcolari, Ghid metodic pentru părinți, Ed. ASCR, Cluj Napoca ,Ed. ASCR.

Ștefan C., A., Kallay E., (2010) Dezvoltarea Competențelor Emoționale și Sociale la Preșcolari, Ghid metodic pentru educatori, Cluj Napoca, Ed. ASCR.

Tătaru L., Glava A., Chiș O., (2014), Piramida Cunoașterii-Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar,Pitești, Ed. Paralela 45

Tomșa Gh. (coordonator).,(2005), Psihopedagogie Preșcolară și Școlară ,Ministerul Educației și Cercetării

Vlasiu , I., (2014).Lumea poveștilor, Cluj- Napoca, Ed. ASCR.

Vrânceanu , M.,(2010), 1001 idei pentru o educație timpurie de calitate, Chișinău ,Ed. Centrul educațional ”Pro Didactica”.

http://pipp-bu.blogspotcom/2003/06/alternativawaldorf htlm

Specificul învăţării la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul

http://www.qbebe.ro/psihologie/dezvoltare_emotionala/tabel_dezvoltarea_sociala_si_emotionala_a_copilului_intre_3-6 ani