Proces Bugetar Public

PROCES BUGETAR PUBLIC

Cuprins

Cap 1. Organizarea și funcționarea agentului economic R.A. „Aeroportul” Iași

1.1. Scurt istoric

1.2. Obiectul/domeniul de activitate

1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)

1.4. Funcționalitatea (relații interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)

1.5. Structura de personal

1.6. Relațiile externe ale R.A. „Aeroportul” Iași

1.7. Structura și evoluția principalelor obligații fiscale în perioada 2009-2013 – tabel comentat cu identificarea factorilor de influență

Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale

2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale

2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale

2.3. Fluxuri informaționale generate de așezarea obligațiilor fiscale

Cap 3. Perceperea obligațiilor fiscale

3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale

3.2. Modalități de percepere a obligațiilor fiscale

3.3. Regularizări și recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

3.4. Fluxuri informaționale generate de percepere a obligațiilor fiscale

Cap 1. Organizarea și funcționarea agentului economic R.A. „Aeroportul” Iași

Scurt istoric

Aeroportul Iași este unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate de pe teritoriul actual al României.

Chiar din anul 1905 aveau loc, pe o pistă de iarbă mai mult sau mai puțin adecvată, întreceri artistice aviatice cu pionierii aviației romantice, susținută in acea perioadă de Casa Regală.

În timpul perioadei interbelice, între Primul Război Mondial și al doilea Război Mondial, zona Iași și-a câștigat statutul ei reprezentativ comercial în 1926, când orarul zborurilor a fost oficializat pe ruta București-Galați-Iași și Chișinău. Zborurile erau operate de avioanele DeHavilland cu două motoare și elice, având capacitatea maximă de 14 scaune. Până la începutul celui de-al doilea război mondial, această rută a fost exploatată constant, dar odată cu bombardamentele masive asupra Iașului, când aeroportul a fost deasemenea distrus, întreaga zonă a devenit greu accesibilă.

În anul 1969 aeroportul este modernizat, se construiesc o pistă de beton în lungime totală de 1.800 m și un terminal pentru pasageri, ca parte a unui program național de reabilitare a mai multor obiective strategice. O pista de beton este construită, cu o lungime totală de 1800m, cu un balizaj modern și cu un terminal pentru pasageri. Cu noile dotări tehnice, Aeroportul Iași  a reluat competiția comercială națională, în timp ce Compania Tarom opera în mod curent zilnic pe destinații ca București, Arad, Timișoara și Cluj.

O nouă modernizare a aeroportului are loc în anul 2001, când terminalul de pasageri este adus la o capacitate de procesare simultană de 150 pasageri/oră pentru traficul intern, respectiv 100 pasageri/oră pentru traficul extern. De asemenea, în 2005, în aeroport a fost implementat un sistem instrumental de aterizare CAT II.

În 2012, în scopul creșterii capacității de procesare pasageri, a fost inaugurat un nou terminal. Cu o suprafață de 1.210 mp, terminalul T2 este destinat, în principal, curselor interne.

Remarcabilă însă este evoluția aeroportului din trecut până în prezent. Anii 2014 și 2015 întruchipează cât mai bine evoluția aeroportului. Anii de referință reprezintă punctul de plecare și dezvoltare durabilă atât a Iașului cât și a întregii regiuni. În prezent sunt trei companii aeriene partenere ale Aeroportului Iași: TAROM, Austrian Airlines și Wizz Air.

Obiectul/domeniul de activitate

Aeroportul Internațional Iași este persoana juridica română având sediul în mun. Iași, str. Moara de Vânt, nr.34, jud. Iași.Forma de organizare este cea de regie autonomă, regie cu specific deosebit, de interes local, deschisă traficului internațional de călători și mărfuri în conformitate cu prevederile H.G. nr. 305/20.03.2003 care se organizează și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, beneficiază de transferuri de la bugetul local, în condițiile legii.

Aeroportul Iași are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestații, servicii, lucrări de exploatare, întreținere, reparare, dezvoltare și modernizare a bunurilor din patrimoniul său, aflate în proprietate sau în concesiune, în vederea asigurării condițiilor pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor în trafic național și/sau internațional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri și poștă, precum și servicii de interes public național.

Mai detaliat, conform Art.3 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Regiei Autonome, Aeroporul Iași HOTĂRÂREA nr. 277 are ca obiect de activitate:

Administrarea și exploatarea bazei aeroportuare proprii;

Asigurarea securității tuturor activităților aeroportuare și a mijloacelor tehnice din dotare;

Coordonarea unitară a activităților și serviciilor aeroportuare necesare deservirii la sol a traficului de pasageri și de mărfuri și a activităților de aviație generală și militară solicitate;

Realizarea coordonării întregii activități de la sol pe aeroport și în zonele acestuia, asigurând securitatea aeronavelor, instalațiilor, clădirilor, pasagerilor și bunurilor transportate sau în tranzit, în conformitate cu prevederile reglementărilor naționale și internaționale în domeniu;

Dezvoltarea, modernizarea și întreținerea pistelor, căilor de rulare și a platformelor, echipamentelor, instalațiilor și a construcțiilor, a celorlalte mijloace de dotare, precum și introducerea tehnologiilor moderne de deservire aeroportuară;

Realizarea cooperării în domeniul său de activitate, potrivit competențelor, cu instituțiile similare din alte state și cu organizațiile internaționale de profil;

Efectuarea directă de operațiuni de comerț exterior pentru activitatea proprie, prin compartimente proprii și realizarea importului de echipamente și piese de schimb.

Pentru realizarea acestor obiective, Regia Autonomă “Aeroportul Iași” necesită de anumite atribuții în domeniul tehnic, operațional, economico-financiar și a resurselor umane, și nu în ultimul rând în domeniul investițiilor.

În domeniul tehnic:

Asigură administrarea, exploatarea, dezvoltarea, modernizarea și întreținerea întregii infrastructuri aeroportuare: pista, căi de rulare, platforme, drumuri de acces, parchinguri, aerogara, hangare și alte construcții sau dotări care concură la buna desfășurare a activității aeroportuare în concordanță cu standardele internaționale;

Asigură administrarea, exploatarea, dezvoltarea, modernizarea și întreținerea echipamentelor și instalațiilor aeroportuare în sectoarele mecano-energetic, telecomunicații, de transport și deservire aeroportuară, securitate aeroportuară, P.S.I., etc;

Elaborează, aprobă și aplică norme tehnice proprii adaptate la specificul dotării pentru administrarea, exploatarea, dezvoltarea, modernizarea și întreținerea bazei aeroportuare proprii;

Elaborează studii și execută programe, prin asociere sau prin alte forme și modalități, cu parteneri din țară și din străinătate, pentru a asigura administrarea, exploatarea, dezvoltarea, modernizarea și întreținerea bazei aeroportuare;

Organizează și ține evidența de cadastru a bazei aeroportuare;

Analizează și se pronunță asupra obiectivelor de construcții-montaj elaborate pentru zonele de servituti aeronautice ale regiei autonome, în vederea avizării acestora de către autoritatea aeronautică română;

Asigură semnalizarea și balizarea tuturor construcțiilor existente în perimetru aeroportuar, potrivit reglementărilor internaționale recunoscute în România;

Organizează activitatea de prevenire și stingere a incendiilor în conformitate cu reglementările aeronautice, concomitent cu instruirea și atestarea pe posturi a pompierilor civili;

Asigură controlul desfășurării proceselor și operațiunilor aeroportuare în vederea respectării normelor și regulamentelor de exploatare aeroportuară, de protecție umană și a mediului înconjurător;

Întocmește studii și cercetări referitoare la dezvoltarea, modernizarea și optimizarea activității aeroportuare, precum și la impactul aeroportului în zona de influență;

Prin posibilități proprii sau în colaborare cu parteneri din țară sau din străinătate realizează, în condițiile legii, activități de import pentru activitatea proprie și de aprovizionare tehnico-materială a aeroportului;

Ia măsuri pentru perfecționarea pregătirii de specialitate, cu aport intern și extern, a personalului regiei autonome, atestă calificarea acestuia pentru meserii specifice activității aeroportuare, cu excepția acelor meserii pentru care normele interne sau internaționale în vigoare prevăd alte condiții de atestare.

În domeniul operațional

Asigură aplicarea reglementărilor Organizației Aviației Civile Internaționale potrivit anexelor de la Convenția de la Chicago privind aviația civilă internațională, precum și a celorlalte reglementări interne și internaționale în domeniul activității aeroportuare, la care România este parte;

Asigură facilitățile de infrastructură, mecano-energetic, de mijloace tehnice aeroportuare și de servicii, necesare desfășurării în bune condiții calitative și de siguranțăm a transporturilor aeriene de pasageri și de mărfuri, executate de transportatorii interni și externi;

Asigură datele de informare operativă internă și internațională cu privire la starea și funcționarea sectoarelor și a mijloacelor proprii care concură la activitatea aeroportuară;

Asigură și coordonează la nivelul aeroportului, prin personal propriu specializat, securitatea activității de aviație civilă, în colaborare cu forțele militare și civile destinate acestui scop;

Organizează și coordonează elaborarea documentelor de organizare și de mobilizare la locul de muncă, metodologia de înștiințare a personalului și stabilește mijloacele de alarmare în situații deosebite;

Coordonează și participă, prin personal propriu, la activitatea de alarmare, căutare și salvare a aeronavelor aflate în dificultate în zona de responsabilitate a aeroportului;

Asigură spațiile necesare pentru buna desfășurare a activității pe aeroport, acordând prioritate celor destinate confortului pasegerilor și fluidizării traficului;

Organizează și execută controlul tehnic periodic pentru solicitarea omologării terenurilor și instalațiilor aeronautice proprii, în vederea emiterii certificatelor de exploatare sau prelungirii duratei lor de valabilitate;

Asigură efectuarea controlului medical curent al personalului aeroportuar, iar, la cerere, pe bază de contract și al personalului aeronautic ce aparține companiilor aeriene care operează pe aeroport, al personalului celorlalți agenți economici din zonă; asigură ocazional, asistență medicală, la cerere și de urgență, pentru public în aerogară și aeroport, cât și servicii pentru respectarea normelor igienico-sanitare;

Asigură respectarea, de către personalul propriu, a disciplinei muncii, a atribuțiilor de serviciu și a celorlalte prevederi legale în desfășurarea activității aeroportuare;

Asigură coordonarea întregii activități desfășurate pe platformele aeroportuare, în calitate de autoritate aeroportuară, conform normelor și instrucțiunilor în vigoare. Totodată, stabilește norme, reglementări specifice activitații și a conduitei din perimetrul aeroportuar propriu, obligatorii pentru agenții economici și pentru persoanele fizice;

Organizează activitatea de management din structura regiei autonome, inclusiv dezvoltarea aplicării informaticii, în vederea asigurării rapide, computerizare, a informațiilor necesare luării deciziilor tehnico-economice și organizatorice;

În conformitate cu cerințele creșterii calității serviciilor oferite transportatorilor aerieni, pasagerilor, precum și altor parteneri în traficul aerian, își poate diversifica prestațiile în scopul creșterii veniturilor proprii și al dezvoltării bazei aeroportuare;

Asigură, contra cost, transportul personalului la proprium la și de la locul de muncă.

În domeniul economico-financiar și a resurselor umane

Realizează programarea și executarea acdonarea întregii activități desfășurate pe platformele aeroportuare, în calitate de autoritate aeroportuară, conform normelor și instrucțiunilor în vigoare. Totodată, stabilește norme, reglementări specifice activitații și a conduitei din perimetrul aeroportuar propriu, obligatorii pentru agenții economici și pentru persoanele fizice;

Organizează activitatea de management din structura regiei autonome, inclusiv dezvoltarea aplicării informaticii, în vederea asigurării rapide, computerizare, a informațiilor necesare luării deciziilor tehnico-economice și organizatorice;

În conformitate cu cerințele creșterii calității serviciilor oferite transportatorilor aerieni, pasagerilor, precum și altor parteneri în traficul aerian, își poate diversifica prestațiile în scopul creșterii veniturilor proprii și al dezvoltării bazei aeroportuare;

Asigură, contra cost, transportul personalului la proprium la și de la locul de muncă.

În domeniul economico-financiar și a resurselor umane

Realizează programarea și executarea activității economico-financiare proprii;

Fundamentează politica de credite și a altor surse de finanțare a regiei autonome;

Elaborează programul propriu de dezvoltare și face propuneri de finanțare pentru realizarea obiectivelor cuprinse în program, urmând elaborarea și avizarea legală a documentației tehnice;

Efectuează direct operațiuni de comerț exterior prin compartimente proprii și realizează importul de echipamente și piese de schimb;

Identifică și exploatează sursele de venituri pentru rentabilizarea activității pe care o desfășoară prin operațiuni specifice;

Asigură managementul cheltuirii eficiente a sumelor prevăzute în bugetul anual;

Asigură încadrarea personalului conform criteriilor stabilite de organismul de conducere, cu respectarea grilei de salarizare în vigoare;

Asigură prospectarea activă a pieței ofertelor incidente activităților proprii și desfășoară acțiuni pentru alegerea ofertei optime din punct de vedere tehnico-economic;

Asigură evaluarea periodica a pregătirii personalului angajat.

În domeniul investițiilor

Monitorizează lucrările de investiții, reparații capitale și derularea fondurilor alocate de către Consiliul Județean Iași în acest scop;

Acordă consultanță de specialitate privind fundamentarea și promovarea investițiilor aferente dezvoltării aeroportului;

Participă la elaborarea contractelor, în comisiile de licitații, respectiv recepții pentru lucrările de investiții și reparații capitale;

Face demersurile necesare în vederea obținerii autorizațiilor necesare precum și îndeplinirea condițiilor legale cu privire la acestea;

Verifică corespondența dintre prevederile din autorizații și proiectul de execuție;

Studiază proiectul, caietul de sarcini, tehnologiile și procedurile prevăzute de acestea;

Verifică existența unui sistem propriu de asigurare a calității la constructor precum și a procedurilor de proces;

Urmărește realizarea investiției în conformitate cu prevederile contractului, proiectelor, a caietelor de sarcini și a reglementărilor tehnice în vigoare, verifică respectarea tehnologiilor de execuție, aplicarea corectă a acestora;

Efectuează verificările prevăzute în norme, participă la verificarea în faze determinante;

Verifică documentația de atestare a calității materialelor;

Urmărește execuția din punct de vedere tehnic, admițând la plată numai lucrările corespunzătoare;

Urmărește respectarea de către executant a măsurilor dispuse de proiectant sau organele abilitate;

Urmărește rezolvarea problemelor constatate de comisia de recepție și întocmește documentația de aducere la îndeplinire a măsurilor impuse de comisia de recepție.

Organizarea internă

R.A AEROPORTUL IAȘI – ORGANIGRAMĂ

Valabil de la data de 01.10.2014

Administrator executiv, Marius Bodea

Total: 96

Conducere: 9

Execuție: 87

Relațiile de ierarhizare a structurei organizatorice:

Consiliul de Administrație, Președintele Consiliului de Administrație, administrator exectiv, este numit prin Hotărârea Consiliului Județean Iasi, având ca atribuții și responsabilități stipulate în Regulamentul de Organizare și Funcționare al R.A. Aeroportul Iași precum și în Regulamentul de Organizare și Funcționare al Consiliului de administrație al R.A. Aeroportul Iași.

În lipsa altor prevederi, Președintele Consiliului de Administrație, administrator executiv, se subordonează Consiliului Județean Iași.

Președintele Consiliului de Administrație, administrator executiv, aplică toate reglementările specifice emise de către Ministerul Transporturilor – Autoritatea Aeronautică Civilă Română privind activitatea de aviație civilă și aeroporturi.

Președintele Consiliului de Administrație, administrator executiv, are în subordine: Directorul Operațional, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație, administrator executiv; Directorul Comercial;Serviciul Securitate Aeroportuară; Biroul Reglementări SMS;Compartimentul Juridic; Compartimentul Control Financiar, Compartimentul Resurse Umane, Compartimentul Finanțări Nerambursabile.

Directorul Operațional, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație, administrator executiv, conduce Direcția Operațiuni Aeroportuare, este subordonat Președintelui Consiliului de Administrație, administrator executiv și are în subordine: Serviciul Tehnic, Serviciul Salvare și Stingere Incendii; Biroul Siguranță Operațională.

Directorul Comercial, conduce Direcția Comercială, este subordonat Președintelui Consiliului de Administrație, administrator executiv și are în subordine: Serviciul Financiar-Contabilitate, Compartimentul Marketing, Compartimentul Achiziții Publice; Cabinetul Medicină Umană.

Serviciul Financiar-Contabil se subordonează Direcției Comerciale și are în subordine: Compartimentul Financiar-Contabilitate și Compartimentul Administrativ.

Conducerea aeroportului

PRESEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE – Administrator executiv: MARIUS BODEA 

VICEPRESEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE – Administrator executiv: ALEXANDRU ANGHEL

Administrator neexecutiv – Reprezentant al Consiliului Judetean Iasi: MIRCEA FRUNZA 

Administrator neexecutiv: CARP GHEORGHE 

Administrator neexecutiv: MARIUS EUGEN OSTAFICIUC 

Administrator neexecutiv: MITICA REBEGEA 

Administrator neexecutiv – Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice: SORIN VORNICU

Funcționalitatea

Relațiile cu privire la activitatea financiară sunt atribuite compartimentului de Control Financiar. Principalele atribuții și responsabilități sunt următoarele:

Verifică utilizarea valorilor de orice fel, declasarea și clasarea de bunuri;

Verifică încasările și plățile, în lei și în valută, de orice natură, inclusiv a salariilor și a reținerilor din acestea și a altor obligații față de salariați;

Verifică întocmirea și circulația documentelor primare, documentelor tehnico-operative și contabile;

Încheie acte de control bilaterale (procese verbale sau note de constatare) pe baza propriilor verificări, cu indicarea prevederilor legale încălcate și stabilirea exactă a consecințelor economice, financiare, patrimoniale, a persoanelor vinovate, precum și propunerile de măsuri luate în timpul controlului și Încheie acte de control bilaterale (procese verbale sau note de constatare) pe baza propriilor verificări, cu indicarea prevederilor legale încălcate și stabilirea exactă a consecințelor economice, financiare, patrimoniale, a persoanelor vinovate, precum și propunerile de măsuri luate în timpul controlului și cele stabilite a se lua în continuare.

Verifică prin sondaj, în detaliu câte un element de venit sau de cheltuială precum și circuitul documentelor justificative;

Verifică la toate tipurile de contracte a obligației de constituire a garanției de bună execuție, conform prevederilor contractului;

Raportează către Președintele Consiliului de Administrație, administrator executiv, activitatea desfășurată semestrial, anual și ori de câte ori consideră necesar;

Exercită controlul financiar preventiv asupra documentelor în care sunt consemnate operațiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenței sau de către titularul unuei competențe delegate în condițiile legii;

Verifică sistematic operațiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv din punct de vedere al:

Respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operațiunilor (control de legalitate);

Îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor și a regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operațiuni din care fac parte operațiunile supuse controlului (control de regularitate);

Încadării în limitele și destinația creditelor bugetare si/sau de angajament, dupa (control bugetar).

Controlul financiar preventiv al operațiunilor se exercită pe baza actelor și/sau documentelor justificative certificate în privința realității, regularității și legalității, de către conducătorii compartimentelor de specialitateemitente.

Operațiunile care privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publica se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de către compartimentele de specialitate juridică și financiar contabilă;

Are dreptul și obligația de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv;

ține evidența proiectelor de operațiuni refuzate la viză;

Răspunde de întocmirea corectă și la timp a documentelor specifice controlului;

Propune măsuri pentru corectarea deficiențelor constatate, recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați, după caz;

Răspunde de elaborarea normelor specifice de control financiar preventiv, tinând cont de legislația în vigoare;

Răspunde de toate reglementările incidente controlului financiar de gestiune.

Atribuțiile și responsabilitățile COMP. FINANCIAR – CONTABIL

Realizarea, programarea și executarea activității economico-financiare a regiei;

Răspunde de întocmirea registrelor contabile obligatorii;

Răspunde de întocmirea altor documente fiscale și statistice;

Răspunde de întocmirea declarațiilor fiscale;

Răspunde de întocmirea evidenței privind imobilizările, stocurile, creanțelor, datoriilor și a disponibilităților bănești;

Răspunde de întocmirea evidenței drepturilor de personal, state de plată;

Răspunde de întocmirea evidenței pentru valorile primite drept compensație pentru activitatea curentă;

Răspunde de întocmirea și reflectarea în evidența contabilă a tuturor operațiunilor economice;

Verifică documentele justificative pentru înregistrarea în contabilitate;

Urmărește justificarea avansurilor, semnează documentele de casă, etc.

Ține evidența contractelor economice încheiate cu clienții și furnizorii, urmărește încasarea prestațiilor;

Completează formularele statistice solicitate de către direcția statistică;

Asigură întocmirea și înaintarea în termen a tuturor lucrărilor și rapoartelor, în conformitate cu normativele în vigoare;

Aduce la cunoștință Directorului Comercial neregularitățile și ilegalitățile constante în elaborarea și propunerea de operațiuni economico-financiare conform competențelor legale;

Monitorizează îndeplinirea tuturor obligațiilor de raportare financiar-contablilă, statistică, muncă, ale serviciului/compartimentului de specialitate către instituțiile de profil.

Structura de personal

Abordarea eficienței proiectului de investiții 2013-2017 – Dezvoltarea unei agregări moderne, perfect funcțională, adaptată și compatibilă cu standardele impuse de operatorii aerieni și de evoluția tehnologiei la nivel global, implică luarea în considerare a unor costuri suplimentare ce vor fi necesare acoperirii nevoilor generate de maximizarea structurii de personal.

Prognozele transmise de către companiile aeriene (TAROM, AUSTRIAN AIRLINES, WIZZ AIR) arată o creștere a numărului de pasageri ce vor fi îmbarcați-debarcați de pe Aeroportul Iași, fapt ce impune suplimentarea resurselor umane pentru a respecta normele specifice domeniului aeroportuar.

Desfășurarea activității depinde în mare măsură de structura personalului angaat, atât din punct de vedere calitativ (calificare corespunzătoare), cât și cantitativ (număr de angajați). O structură a personalului necorespunzătoare activităților specifice desfășurate în cadrul aeroportului poate avea un puternic impact negativ asupra performanțelor financiare ale companiei.

Personalul R.A. Aeroportul Iași, de orice categorie sau specialitate, este supus prevederilor Regulamentului Intern, Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate – R.A. Aeroportul Iași, aplicabil, Contractului individual de muncă și celorlalte reglementări și norme interne.

Regulamentul intern cuprinde reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă, reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al încălcării oricărei forme de încălcare a demnității, drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, procedura de soluționare a cererilor sau reclamațiilor, reguli concrete privind disciplina muncii, abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile, reguli referitoare la procedura disciplinară, criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților.

Personalul propriu care execută activități în străinătate în baza unor contracte de asistență tehnică sau asigurări de servicii, încheiate între regia autonomă și parteneri externi, beneficiază de toate drepturile legale în domeniu.

STAT DE FUNCȚII

Valabil de la data de 01.10.2014

Atribuțiile Consiliului de Administrație:

Stabilește direcțiile principale de activitate și de dezvoltare ale regiei;

Răspunde de administrarea legală și eficientă a întregului patrimoniu al regiei;

Stabilește politicile contabile și sistemul de control financiar, precum și aprobarea planificării financiare;

Supraveghează activitatea conducătorilor efectivi;

Aprobă raportarea semestrială cu privire la activitatea de conducere executivă precum și în ceea ce privește îndeplinirea indicatorilor prevăzuți în contractele de mandat și Planul de Administrare 2013-2017;

Supune spre aprobare in termenele legale raportul cu privire la activitatea regiei, situațiile financiare auditate, precum și proiecția/rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli ale regiei pe anul în curs;

Aprobă operațiunile de vânzare, casare, a activelor imobilizate din patrimoniul regiei altele decat cele din patrimoniul autorității publice tutelare;

Aprobă, potrivit competențelor stabilite de lege, investițiile ce urmează a fi realizate de R.A. Aeroportul Iași cu respectarea normelor legale în vigoare;

Aprobă strategia de marketing și promovare;

Aprobă contractarea de împrumuturi bancare și acordarea de garanții;

Aprobă planul de audit intern și resursele necesare;

Dispune măsuri în legătură cu riscurile semnificative raportate de către auditul intern;

Aprobă rapoartele periodice ale compartimentului de audit intern;

Aprobă toleranța la risc pentru riscurile semnificative;

Aprobă studii și programe proprii sau în colaborarea cu parteneri din țară sau străinătate, privind modernizarea dotării tehnice, a mijloacelor de transport și deservire aeroportuară specifică.

Rezolvă orice alte probleme în vederea ducerii la îndeplinirii a obiectivelor cuprinse în Planul de Administrare 2013-2017.

Aprobă regulamentul de acordare a echipamentului de protecție a muncii și echipamentului de lucru, în condițiile legii.

Președintele Consiliului de administrație, administrator executiv:

Conduce, coordonează și răspunde de activitatea curentă a regiei în limita competențelor, răspunderilor legale și prezentului regulament;

Reprezintă și angajează regia autonomă în raport cu terții și în fața organelor și organizațiilor din țară și din străinătate, potrivit competențelor stabilite, în conformitate cu prevederile legale.

Coordonează activitatea Consiliului de administrație, este răspunzător de buna funcționare a R.A. Aeroportul Iași;

Aprobă și dispune numirea, angajarea, eliberarea din funcție, respectiv concedierea directorilor de departament precum și a tuturor salariaților regiei; stabilește drepturile și îndatoririle acestora;

Aprobă reglementările interne și regulamentul intern de funcționare a regiei;

Răspunde de selecționarea și pregătirea personalului, încadrarea și promovarea acestora potrivit legislației muncii;

Dispune cercetarea disciplinară a salariaților, în condițiile legii;

Negociază la nivelul regiei Contractul Colectiv de Muncă;

Avizează structura organizatorică (organigrama și statul de funcții) și propune Consiliului de Administrație modificarea acestora;

Reprezintă R.A. Aeroportul Iași în raport cu terții și în justiție;

Coordonează evidența de cadastru a bunurilor imobile aflate în administrarea regiei;

Răspunde de activitatea administrativă, cu respecarea prevederilor legale în vigoare;

Coordonează activitatea serviciilor, compartimentelor în vederea realizării sarcinilor din obiectul de activitate, programelor stabilite și aprobate de Consiliul de Administrație al regiei;

Elaborează și propune spre aprobare și aprobare și promovare proiecte de acte normative, în condițiile legii, referitoare la aprobarea investițiilor și exproprierea terenurilor;

Desfășoară activități de cooperare tehnică și economică cu firme din țară sau străinătate, în cadrul domeniului de activitate, cu respectarea legislației în vigoare și a convențiilor internaționale pe care România le recunoaște;

Aprobă și dispune asupra oricăror situații sau necesități care exced cadrului de competențe și atribuții ale autorității publice tutelare și Consiliului de Administrație al regiei.

Atribuții, responsabilități și competențe specifice:

În situații de criză sau necesitate, este comandant unic al forțelor și mijloacelor de pază, apărare și securitate dislocate, răspunzând de apărarea aeroportului împotriva actelor ilicite sau diminuarea efectelor calamităților naturale;

Reglementează accesul personalului în conformitate cu reglementările specifice;

Organizează sistemul de alarmare-înștiințare al personalului;

Este numit Manager responsabil – Safety Management Systems;

Răspunde de dezvoltarea și implementarea SMS-ului pe aeroport – CA AP 4 SMS;

CEO – (Chief Executive Officer)

Este responsabil pentru managementul siguranței pe Aeroport și pentru serviciile furnizate de Aeroportul Iași. Pentru îndeplinirea acestor responsabilități are următoarele atribuții:

Autorizează politica de siguranță;

Se asigură ca sistemul de management al siguranței este implementat;

Își asumă rolul de conducător pentru a asigura angajarea regiei, față de politica de siguranță și față de cerințele sistemului de siguranță;

Să se asigure că personalul de conducere și cel executiv este conștient și este responsabil pentru performanțele legate de siguranță;

Se asigură că managementul siguranței și performanțele sunt evaluate pentru eficacitate/eficiență într-un sistem stabil (constant).

Directorul operațional, Vicepreședinte al Consiliului de administrație, administrator executiv are, în principal, următoarele atribuții, răspunderi și competențe:

Conduce, controlează, îndrumă, coordonează și răspunde de întreaga activitate de siguranță operațională, tehnică, de salvare și PSI; răspunde de realizarea obiectivelor, sarcinilor și atribuțiilor serviciilor din subordine;

Asigură și răspunde de aplicarea reglementărilor aeronautice interne și internaționale corespondente asigurării siguranței de operare aeroportuară;

Emite decizii și elaborează norme cu caracter intern pentru îmbunătațirea activității de aviație civilă pe aeroport;

Elaborează și propune spre aprobare Președintelui Consiliului de administrație, administrator executiv, programe, căi și mijloace de dezvoltare și diversificare a activității tehnice și operative;

Stabilește clar limitele de competență și responsabilitățile tuturor sectoarelor și factorilor decizionali din subordine.

Atribuțiile, responsabilitățile și competențele Directorului Comercial:

Conduce întreaga activitate comercială a regiei;

Răspunde de sesizarea periodică a conducerii unității pentru imbunătațirea activității de gestine a patrimoniului;

Elaborează și supune aprobării Consiliului de Administrație, bugetul de venituri și cheltuieli al regiei;

Urmărește și răspunde de programele de investiții privind activitatea de dezvoltare și modernizare a R.A. Aeroportul Iași;

Conduce, în limita competențelor, întreaga activitate pe linia executării bugetului de venituri și cheltuieli, a relațiilor contractuale comerciale, a întreținerii patrimoniului;

Stabilește politica de promovare a R.A. Aeroportul Iași în vederea dezvoltării întregii activități.

Asigură legătura între compartimentele Financiar-contabile al Aeroportului Iași și organizației externe relevante, pentru a asigura că orice schimbări care implică departamentul Financiar-Contabil, sunt analizate înainte ca schimbările să fie implementate.

Serviciul de SECURITATE AEROPORTUARĂ:

Cunoaște, aplică, implementează și respectă legislația aeronautică privitoare la securitatea aeronautică;

Asigură securitatea pasagerilor și aeronavelor aflate la sol împotriva oricărei acțiuni ilicite;

Supraveghează zonele aflate în responsabilitate prin sistemul de televiziune cu circuit închis;

Verifică modul de executare a pazei aeronavelor ce staționează pe platformă;

Verifică taloanele/cărțile de îmbarcare ale pasagerilor înainte de a li se permite accesul în zonele de securitate cu acces restricționat;

Urmărește respectarea și aplicarea în practică a măsurilor și procedurilor de securitate aeroportuare de către personalul tuturor organizațiilo cu activitate pe aeroport.

Atribuțiile și responsabilitățile BIROULUI REGLEMENTĂRI – SMS (Safety Management Systems)

Definește politica organizației în domeniul siguranței;

Asigură identificarea pericolelor la adresa siguraței;

Evaluează și limitează riscurile;

Monitorizează și măsoară performanța în domeniul siguranței;

Asigură respectarea celor mai înalte standarde de siguranță;

Se asigură de alocarea resurselor financiare și umane necesare;

Asigură impunerea siguranței ca una din responsabilitățile principale ale tuturor managerilor;

Propune proceduri de raportare eficiente;

Planifică și organizează pregătirea personalului în domeniul siguranței;

Atribuțiile și responsabilitățile COMP. JURIDIC:

Colaborează la întocmirea proiectelor de regulamente, ordine, instrucțiuni, precum și a oricăror alte acte cu caracter normativ elaborate de R.A. Aeroportul Iași;

Verifică legalitatea actelor cu caracter juridic și administrativ primite spre avizare;

Intocmește proiecte de contracte sau alte acte juridice în legătură cu activitatea regiei;

Acordă consultații cu caracter juridic în domeniile dreptului în vederea desfășurării activităților regiei;

Îndeplinește orice solicitare din partea Președintelui Consiliului de Administrație, administrator executiv, Directorului Operațional și Directorului Comercial, în domeniul de competență.

Atribuțiile și responsabilitațile COMP. RESURSE UMANE:

Organizează corelarea resurselor umane existente în cadrul regiei cu necesarul activităților;

Întocmește documentația necesară ocupării posturilor vacante prin concurs în conformitate cu dispozițiile legale;

Întocmește documentația referitoare la resursele umane, păstrarea și completarea dosarelor de personal;

Asigură și răspunde de aplicarea strictă a prevederilor legale privind salarizarea;

Întocmește documentația pentru pensii pentru incapacitate de muncă sau limită de vărstă;

Responsablități de siguranță : HR (Human Resources) este răspunzător/subordonat CEO.

Creează/pregătește și revizuiește fișele de post ale angajaților;

Implementează politicile naționale de siguranță care au legătură cu aviația, cu respectarea restricțiilor administrative;

Se asigura că tot personalul din compartimentul HR este instruit/pregătit, calificat și competent pentru a se achita de obligațiile de siguranță;

Se asigură ca managementul resurselor umane este adecvat pentru a facilita operațiunile, activitațile, în siguranță.

Atribuțiile și responsabilitațile COMP. FINANȚĂRI NERAMBURSABILE

Cercetare și identificare posibilități de accesare fonduri europene și alte fonduri – etapa de cercetare;

Căutare variante de finanțare nerambursabilă, fie că sunt linii de finanțare deschise fie că sunt linii de finanțare închise în momentul cercetării, dar accesibile în viitor;

Activități subsidiare privind împlementarea proiectelor: întocmirea și realizarea corespondenței cu partenerii și finanțatorii, încheierea de parteneriate, promovare creativă, neconvențională;

Participarea la evenimente de networking în vederea formării de consorții pentru accesarea de fonduri nerambursabile: convenții, târguri, conferințe, workshop-uri, simpozioane, etc.

DIRECȚIA OPERAȚIONALĂ

Atribuțiile si responsabilitățile SERV. TEHNIC

Își exercită atribuțiile funcționale pe întreaga durată de concepere și de realizare a investițiilor, lucrarilor de reparații capitale, întreținere, etc.

Verifică existența tuturor pieselor scrise și desenate;

Urmărește realizarea lucrărilor, construcției, verifică respectarea tehnologiilor de execuție, aplicarea corectă a acestora;

Asigură nemijlocit securitatea rețelei de calculatoare, a datelor și a informațiilor păstrate;

Asigură efectuarea reviziilor tehnice periodice, cu respectarea normelor tehnice de întreținere a mijloacelor de calcul, alarmare, control acces, supraveghere, etc.

Atribuțiile și responsabilitățile SERV. S.S.I.

Organizează activitatea de prevenire și stingere a incendiilor, intervine pentru stingerea incendiilor și înlăturarea efectelor negative, ale calamităților naturale și catastrofelor;

Efectuează operațiunile de întreținere și revizie tehnică a mașinilor, utilajelor din dotare;

Desfășoară activități de informare și instruire privind cunoașterea și respectarea regulilor și a măsurilor de apărare impotriva incendiilor;

Prezintă conducerii semestrial, sau ori de câte ori situația impune, raportul de evaluare a capacității de apărare împotriva incendiilor;

Execută pregătirea profesională și de specialitate pentru ridicarea cunoștințelor teoretice și practice, de utilizare a tehnicii din dotarea serviciului S.S.I

Atribuțiile și responsabilitățile BIROULUI DE SIGURANȚĂ OPERAȚIONALĂ

Răspunde de gestionarea și utilizarea suprafețelor de mișcare disponibile conform procedurrilor aeronautice în vigoare;

Răspunde de supravegherea îmbarcării și debarcării pasagerilor și bagajelor din aeronave;

Răspunde de aplicarea reglementărilor interne și internaționale în vederea asigurării siguranței de operare aeroportuară;

Răspunde de calitatea și exactitatea informațiilor comunicate oficial de personalul din cadrul Compartimentului de siguranță operațională asupra stării pistei, suprafețelor de mișcare și condiției de operativitate a aeroportului;

Stabilește standarde de siguranță, etc.

DIRECȚIA COMERCIALĂ

Atribuțiile și responsabilitățile COMP. ADMINISTRATIV

Efectuează operațiuni de încasări și plăți în numerar, prin caseria unității, pe baza documentelor justificative prevăzute de lege, legal avizate și aprobate;

Constată starea fizică a patrimoniului regiei și propune remedieri după caz;

Aduce la cunoștința superiorului ierarhic, de îndată și cu precădere, orice deteriorare a elementelor de patrimoniu a regiei, indiferent de natura acestora;

Răspunde de asigurarea igienii întregului spațiu administrativ al regiei și zonelor conexe;

Asigură fluxul de personal pentru igienizarea aeronavelor în vederea acoperirii întregii cereri în acest sens;

Răspunde de asigurarea condițiilor pentru efecuarea unui serviciu de protocol de înalt standard, etc.

Atribuțiile și responsabilitățile COMP. MARKETING

Elaborează strategia și politicile de marketing ale Aeroportului Iași și asigură împlementarea acestora;

Dezvoltă politici de prețuri pentru produsele deja lansate pe piață sau pentru cele noi;

Monitorizează permanent piața și concurența în vederea actualizării și/sau modificării strategiei și politicilor de marketing ale AI.

Analizează oportunitatea introducerii de noi produse sau servicii;

Documentarea continuă despre produsele oferite de concurență și despre modul în care pot fi extinse și optimizate serviciile și produsele organizației;

Proiectarea de chestionare pentru studiul pieței, efectuarea culegerii de date și a prelucrării statistice consecutive aplicării lor, redactarea raportului de studiu al pieței;

Gestionarea datelor statistice (număr clienți, număr de contracte, evaluarea produselor și serviciilor);

Elaborează și susține programe interne specifice de formare și informare pentru angajații AI;

Menține o vizibilitate ridicată a brandulu prin diverse evenimente;

Proiectarea materialelor publicitare, etc.

Atribuțiile și responsabilitățile COMP. ACHIZIȚII PUBLICE

Întocmește proiectul programului anual al achizițiilor publice, în baza solicitărilor fundamentale ale compartimentelor de specialitate ce au stat la baza proiectului de buget, pe care îl supune aprobării ordonatorului de credie. Stabilește codurile CPV împreună cu serviciul sau compartimentul care a elaborat referatul de necesitate;

Întocmește dosarul achiziției publice, pentru fiecare contract;

Întocmește formalitățile de publicitate pentru procedurile de achiziții publice;

Asigură întocmirea proceselor-verbale de deschidere a ofertelor, a celor de analiză și a proceselor verbale de atribuire a contractelor de achiziții publice;

Asigură comunicarea rezultatelor achizițiilor publice organizate de ofertanți, etc.

Atribuțiile și responsabilitățile CABINETULUI MEDICINĂ UMANĂ

Acordă asistență medicală de urgență în caz de îmbolnăvire sau accident la locul de muncă;

Avizează certificatele de concediu medical;

Studiază condițiile de muncă, de mediu, ia măsuri împreună cu conducerea pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;

Supraveghează și controlează aplicarea normelor de igienă, constată abaterile, ia măsurile ce se impun, etc.

1.6. Relațiile externe ale R.A. „Aeroportul” Iași

R.A Aeroportul Iași a încheiat un Acord de Parteneriat cu Județul Iași – Consiliul Județean Iași, în vederea realizării proiectului “Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași Extras din SF, în vederea executării parțiale a obiectivului de Modernizare Modulul 1 – etapa intermediară – Pista 2400 m – extindere suplimentară platforma parcare aeronave și terminal de pasageri”, elaborată de către Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă înregistrată cu nr. 17565/28.11.2013.

Conducerea Aeroportului Internațional Iași a încheiat un parteneriat cu Asociația Transportatorilor de Persoane din județul Iași,  înțelegerea a fost încheiată având în vedere contextul concurențial în care aerogara ieșeană își desfășoară activitatea, pe lângă eforturile susținute de dezvoltare și diversificare a proiectelor derulate parteneriatele încheiate având menirea de a aduce pasageri către Iași. În prezent, parteneriatul s-a încheiat cu următoarele societăți comerciale:

S.C. Intertranscom S.R.L. (Suceava, Falticeni, Radauti, Targu Neamt, Husi)

S.C. Fya Trans S.R.L. (Bicaz, Piatra Neamt, Roman, Vaslui)

S.C. Bronson S.R.L. (Bacau, Barlad)

S.C. Autoconfort S.R.L. (Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Comanesti, Bistrita, Targu Mures)

S.C. Auto Dimas S.R.L. si S.C. Priscom Univers S.R.L.  (Botosani)

S.C. Teisa S.R.L. (Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Adjud)

S.C. Transbus Codreanu S.R.L. (AUTOGARA IASI).

Există un număr de 20 autoturisme taxi autorizate de aeroport, identificate prin sigla afișată pe mașină. De asemenea aeroportul beneficiază de 15 locuri de parcare speciale pentru taxi.

RATP Iasi pune la dispozitia publicului calator o linie de autobuz, cu numarul 50, pe traseul Aeroportul Iasi – Centru. Achizitia biletelor se poate face prin SMS.

Aeroportul Iasi sustine Polul de crestere Iasi, furnizand toate informatiile si materialele specifice solicitate in intalnirile Grupului de Lucru avand ca scop dezvoltarea Planului de Mobilitate Urbana Durabila pentru polul de crestere Iasi.

Terminalul aeroportului Iași este construit pe principiul totul într-un singur loc, în sala centrală, aici fiind asigurate toate serviciile speciale destinate pasagerilor:

servicii handling (ghișeu bagaje)

servicii vama – control pașapoarte (ghișeul de vama și cel al poliției de frontieră) 

servicii monitorizare bagaje pierdute (ghișeu bagaje pierdute și găsite)

servicii medicale

De asemenea, serviciile publice pentru restaurante sunt separate în mod corespunzător fluxurilor de pasageri din transportul internațional și din cel intern.

Într-un cadru modern sunt oferite și beneficiile publice informaționale privind:

orarul zborurilor (monitor de afișaj)

serviciile de acces la internet și e-mail

rezervările pentru transport (ghișeu ticketing)

informații locale (ghișeu informații) 

Aeroportul International Iasi dezvolta un nou parteneriat, pe langa cele existente cu TAROM si Austrian Airlines, cu una dintre cele mai mari si serioase companii de profil low-cost din piata aviatiei. Noua ruta directa Iasi – Venetia operata de catre Wizz Air vine sa completeze nevoia comunitatii iesene de fi mai aproape de unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, un important centru economic deopotriva si un loc unde exista o mare comunitate de romani.

Cu sprijinul fondurilor europene la Aeroportul Internațional din Iași se vor construi căi de rulare și de degajare rapidă, o parte din platforma de debarcare îmbarcare, un drum de legătură între platforma nou proiectată și terminalul de pasageri existent, un sistem de balizaj luminos pentru cat. II de operare, un sistem de iluminat pentru platforma de îmbarcare debarcare, se va realiza o extindere a uzinei electrice, se vor realiza rețele de canalizare pentru preluarea apelor pluviale și se va asigura împrejmuirea cu gard a incintei.

Universitatea Metropolitană din Manchester (MMU) lucrează pentru aerogara ieșeană. Aeroportul a încheiat un contract pe cinci luni cu MMU pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare sustenabilă. Contractul, în valoare de 15.000 de euro, a fost încheiat pentru o durată de cinci luni. După această perioadă, instituția britanică va trebui să prezinte un raport cuprinzând o comparație între poziția și inițiativele actuale ale Iașului în domeniul aeronautic, un proiect de strategie de dezvoltare, un plan de acțiune asociat acesteia și o detaliere a rolurilor și responsabilităților autorităților locale în dezvoltarea Aeroportului.

Strategia întocmită de MMU va trebui să prezinte pașii necesari pentru implementarea unei strategii de dezvoltare sustenabilă, să evalueze implicațiile acesteia, să identifice indicatorii care vor garanta auto-susținerea Aeroportului, să descrie proiectele posibile și sursele de finanțare și să asiste Iașul în procesul de devoltare a unui pachet informativ pentru susținerea dialogului Aeroportului cu diversele părți interesate într-o colaborare.

Structura și evoluția principalelor obligații fiscale în perioada 2009-2013

Tabel 1.7.1 Structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor la R.A. Aeroport Iași

în perioada 2009-2013

(lei)

Sursa : prelucrare proprie după http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Analizând informațiile din tabelul de mai sus, putem observa că activele imobilizate înregistrează o scădere în anul 2010 față de anul 2009, urmând o ușoară creștere în anul 2011, păstrând acest trend ascendent atât pentru anul 2012 cât și 2013, înregistrând valoarea maximă de 48581769 lei.

Activele circulante își păstrează deasemenea pe perioada 2009-2013 trendul ascendent, dublându-și valoarea în 2013 față de 2012.

Cheltuielile în avans, apar și ele pe durata anului 2012.

Datoriile, înregistrează valori fluctuante, acestea au trend descendent comparativ cu 2010-2009, urmat de o creștere a valorii, aproximativ o triplicare a valorii în anul 2011, urmând o dublare în anul 2012, păstrându-și trendul ascendent și în anul 2013.

Deasemenea sunt înregistrate și venituri în avans, la care se poate observa trendul ascendent, valori din ce în ce mai mari de la an la an, ajngând la un maxim de 50757354 în anul 2013.

Provizioanele sunt și ele afectate de acest trend ascendent, fluctuant, înregistrând o scădere în anul 2013 comparativ cu 2012.

Capitalurile, au un trend descendent înregistrând an de an scăderi considerabile în special în perioada 2009-2010, ajungând la un minim de 1906861 lei în anul 2013.

Atât veniturile cât și cheltuielile totale înregistrează valori fluctuante, însă în fiecare an analizat diferența dintre venituri și cheltuieli este ușor de observat, acestea din urmă fiind mai mici ceea ce ne determină să afirmăm că firma înregistrează profituri anuale.

Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale

2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale

Cheltuielile din bugetele publice revin, ca responsabilitate de fundamentare si executie, institutiilor specializate in gestiunea balantelor financiare ale statului ori ale unitatilor administrativ–teritoriale, pe de o parte si consumatorii de fonduri publice (ordonatori de credite bugetare)

Institutiile publice si unele unitati economice (regii, societati comerciale cu capital de stat) apar cu calitatea de consumatori de fonduri publice, respectiv de ordonatori de credite bugetare potrivit cu inscrierea de cheltuieli in bugetele publice pe de o parte si consemnarea de indicatori asemanatori (la cheltuieli) in bugetele de venituri si cheltuieli (de la toti ordonatorii de credite bugetare), pe de alta parte.

Fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la responsabilitati ce pot fi structurate ca nivele de implicare in actiune si anume:

institutii publice specializate in gestiunea bugetelor publice (potrivit cu o anumita structura si ierarhie);

institutii publice din diverse domenii de activitate (potrivit cu structura ierarhica a ordonatorilor de credite bugetare din aceste domenii);

unitati administrativ teritoriale ( cu localizari institutionale la consilii judetene si primarii);

populatia (ca sursa de informare si nevoie de implicare) aflata intr-o anumita structura socio-demografica, potrivit cu cerinte social-materiale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public si care obliga la o anumita comunicare cu institutiile publice mentionate;

agentii economici, prevazuti de legea bugetara, cu drepturi banesti de solicitat din fondurile publice si pentru care sunt necesare calcule si fundamentari riguroase ale cheltuielilor (pe subdiviziuni ale clasificatiei economice si ale celei functionale) de aprobat.

Relatia de calcul principala, in cuantificarea previzionala a unei cheltuieli (Ch1) presupune inmultirea numarului de indicatori specifici prevazuti in anul de plan (IS1 ) cu cheltuiala medie pe indicator din anul de baza (Chm0 ). = *

Relatia se poate folosi, atat la nivel macroeconomic si social (capitole si subcapitole de cheltuieli), cat si la nivel micro (articole si alineate de cheltuieli), numai ca indicatorii specifici rezulta din destinatia generala sau concreta a cheltuielii potrivit cu subdiviziunea clasificatiei bugetare la care se incadreaza.

Intervențiile asupra cuantumului de venit bugetar calculat și datorat pot să apară pe parcursul exercițiului financiar în două situații majore (cu motivații diferite): modificări intervenite în situația obiectelor și subiectelor de venituri bugerare (determinat de cerințele aplicării legislației fiscale în concordanță cu situația de fapt) și întărzieri la plată, ca urmare nerespectării termenului de plată (din diferite motive) cu consecințe în calcularea și aplicarea de majorări ale obligațiilor către bugetele publice.

Obligațiile fiscale individualizate pot fi modificate în anumite condiții generale:

Numai în ce privește mărimea lor;

Dacă se datorează pe un interval de timp;

Dacă în intervalul de timp pentru care se datorează intervin modificări în situația subiectelor și obiectelor de venituri bugetare prin care prin lege sunt admise recalculări.

Din punct de vedere procedural, modificarea obligațiilor bugetare este de competența organelor de impunere care au stabilit și individualizat obligațiile bănești. Ele sunt determinate de cerința perceperii conforme cu evoluția situațiilor de fapt și declanșate la inițiativa subiectelor de venit. Organele fiscale intervin asupra obligațiilor stabilite anterior, recalculându-le pe baza modificărilor semnalate. De aici, diferențele de plată (în plus) sau de restituit (ori redus impozite datorate la termene viitoare de plată).

Neplata obligațiilor bugetare în termenele legale ( deci depășirea termenului legal de plată a creanțelor respective) atrage aplicarea unor majorări de întârziere. Acestea sunt imperative și independente de orice altă acțiune coercitivă de stat întreprinsă pentru respectarea normelor privind veniturile bugetare. Cuantumul majorărilor este reglementat prin acte normative instituitoare de venituri bugetare ori prin altele de ordin fiscal care le completează ori le înlocuiesc unele prevederi.

Intervalul de timp pentru care se calculează majoritățile de întârziere începe cu ziua imediat următoare expirării termenului legal de plată și ține până în ziua plății efective (inclusiv) a datoriilor bugetare.

Dimensiunea obligațiilor de plată rezultate din majorări de întârziere poate fi uneori plafonată (de exemplu, la persoanele fizice, la cuantumul bănesc al impozitelor și taxelor neachitate).

Majorările de întârziere la plată (datoriă condițiilor de aplicare) sunt abordate diferit în literatura de specialitate. Dintre acestea, mai des întâlnite sunt: sancțiuni pentru neplata la termen, despăgubire a statului pentru încasarea cu întârziere a drepturilor sale, sancțiune și dobândă percepută pentru că venitul bugetar a fost reținut și utilizat de debitor începând cu termenul de plată când se datora bugetului. În plan juridic, caracterul de sancțiune bănească al majorării de întârziere este esențial,

decisiv pentru natura sa juridică.

În plan procedural, aplicarea majorărilor de întârziere poate fi inițiativa organelor fiscale și de control financiar când acestea constată nerespectarea termenelor legale de plată a creanțelor fiscale sau la intervenția agenților sau casierilor desemnați de lege cu încasarea veniturilor bugetare.

Majorările de întârziere aplicate pot fi reduse și chiar anulate de către organele fiscale (inclusiv de Ministerul Finanțelor Publice) în funcție de mărimea lor și potrivit cu o anumită procedură stabilită.

Impozitele, taxele și contribuțiile sociale reglementate de Codul fiscal. Impozitele și taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:

a) impozitul pe profit;

b) impozitul pe venit;

c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

d) impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți;

e) impozitul pe reprezentanțe;

f) taxa pe valoarea adăugată;

g) accizele;

h) impozitele și taxele locale;

i) impozitul pe construcții.

Contribuțiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:

a) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

c) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

d) contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;

e) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

f) contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare.

Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcție de mărimea acestora;

d) eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice și juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore.

Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor:

(1) Impozitele și taxele se plătesc în moneda națională a României.

(2) Sumele înscrise pe o declarație fiscală se exprimă în moneda națională a României.

(3) Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda națională a României, după cum urmează:

a) în cazul unei persoane care desfășoară o activitate într-un stat străin și își ține contabilitatea acestei activități în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activități independente și impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda națională a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;

b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda națională a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută în norme.

(4) În înțelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda națională a României sumele exprimate în moneda străină, este cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, exceptând cazurile prevăzute expres în norme.

La agenții economici putem enumera următoarele obligații: impozitul pe profit, TVA și impozitul pe clădiri, impozitul pe dividende etc.

Impozitul pe profit

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române; 

b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu/mai multor sedii permanente în România; (în vigoare de la 1 iulie 2013) 

c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

f) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale; (în vigoare de la 1 iulie 2013)

c) în cazul persoanelor juridice străine și persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;

b^1) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV^1;

c) *** Abrogat;

d) fundațiile române constituite ca urmare a unui legat; 

e) *** Abrogat.

f) cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor;

g) instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001*) privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior, cu modificările ulterioare; 

h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;

k) Banca Națională a României;

l) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;

e) donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

h) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;

i) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k) veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.

l) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

m) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizațiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.

Prevederile alin. (2) și (3) sunt aplicabile și persoanelor juridice care sunt constituite și funcționează potrivit Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Anul fiscal:

(1) Anul fiscal este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar. Primul an fiscal modificat include și perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat.

Cotele de impozitare:

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepțiile prevăzute la art. 38.

Impozit minim

(1) Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

2) – 7) *** Abrogat

Depunerea declarației de impozit pe profit:

(1) Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 34 alin. (5) lit. a) și b), alin. (14) și (15), care depun declarația anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

(2) Contribuabilii prevăzuți la art. 13 lit. c) și e) au obligația de a depune și declarația privind distribuirea între asociați a veniturilor și cheltuielilor. 

(3) Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (3) au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.

Impozitul pe dividende

Declararea,  reținerea și plata impozitului pe dividende:

(1) O persoană juridică română care distribuie/plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane juridice române.

(3) Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se distribuie/plătește dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește până la data de25 ianuarie a anului următor.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă neîntreruptă de un an împlinit până la data plății acestora inclusiv. (se aplică pentru dividendele înregistrate de persoana juridică română/sediul permanent din România al persoanei juridice străine distribuite de o filială situată într-un stat membru, respectiv pentru dividendele plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice română, după data intrării în vigoare a ordonanței de urgență nr. 102/2013.)

(4^1) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor distribuite/plătite de o persoană juridică română:

a) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;

b) organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului la acele persoane juridice române.

(5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică și asupra sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiții, încadrate astfel, potrivit reglementărilor privind piața de capital.

Impozitul pe venit

Contribuabili

Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu și sunt numite în continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;

d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri prevăzute la art. 89.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:

a) venituri din activități independente, definite conform art. 46;

b) venituri din salarii, definite conform art. 55;

c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 61;

d) venituri din investiții, definite conform art. 65;

e) venituri din pensii, definite conform art. 68;

f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 71;

g) venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

h) venituri din transferul proprietăților imobiliare, definite conform art. 77^1;

i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 și art. 79^1.

Cotele de impozitare

(1) Cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activități independente;

b) salarii;

c) cedarea folosinței bunurilor;

d) investiții;

e) pensii;

f) activități agricole, silvicultură și piscicultură;

g) premii;

h) alte surse.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.

Perioada impozabilă

(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situația în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convențiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, și următoarele:

– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– deducerea specială pentru credite;

– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuțiile la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislația în materie, la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 de euro;

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convențiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, pe fiecare loc de realizare a acestora.

(2^1) În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

(2^2) În cazul veniturilor reprezentând salarii, diferențe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății pentru veniturile realizate în afara funcției de bază, și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.

(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.

(5) Obligația calculării, reținerii și virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) și (5) se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Termenul de plată a impozitului

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și reținut la data efectuării plății acestor venituri, se virează, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:

a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepția instituțiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii libere și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

(3) Numărul mediu de salariați și veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 296^19 alin. (1^3) și (1^4).

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor Titlului VI, cap 1, Art 125, din Codul Fiscal.

Persoane impozabile și activitatea economică

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.

(2) În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate. 

(2^1) Situațiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.

(3) Nu acționează de o manieră independentă angajații sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea sau alte obligații ale angajatorului.

(4) Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale dacă instituțiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum și a celor prevăzute la alin. (5) și (6). 

(5) Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitate de autorități publice, dar care sunt scutite de taxă, conform art. 141.

(6) Instituțiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activități:

a) telecomunicații;

b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură;

c) transport de bunuri și de persoane;

d) servicii prestate în porturi și aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f) activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitățile organismelor de publicitate comercială;

i) activitățile agențiilor de călătorie;

j) activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte localuri asemănătoare;

k) operațiunile posturilor publice de radio și televiziune.

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectuează ocazional o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi va fi considerată persoană impozabilă pentru orice astfel de livrare. 

(8) În condițiile și în limitele prevăzute în norme, este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relații strânse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar și economic. 

(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizații fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activități economice care nu sunt desfășurate în numele asocierii sau organizației respective.

(10) Asocierile în participațiune nu dau naștere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică și sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participațiune. 

Prestarea de servicii

Atunci când o persoană impozabilă care acționează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit și a prestat ea însăși serviciile respective.

 Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;

b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;

d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;

e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:

a) utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele folosite în cadrul activității economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziție în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial, cu excepția bunurilor a căror achiziție face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1;

b) serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu ori al personalului acesteia, ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice.

Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată în sensul alin (4), fără a se limita la acestea, operațiuni precum:

a) utilizarea bunurilor  care fac parte din activele folosite în cadrul activității economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol,  în condițiile stabilite prin norme;

b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor;

c) serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanție de către persoana care a efectuat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Cotele

(1) Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);

b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;

c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

d) livrarea de produse ortopedice;

e) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

g) livrarea următoarelor bunuri (în vigoare de la 1 iunie 2015): alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014, corespunzătoare acestor bunuri;

h) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice. (în vigoare de la 1 iunie 2015):

(2^1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:

a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;

b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;

c) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:

1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;

2. în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nicio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

(3) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.

(3^1) În cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.

(4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute laart. 134^2 alin. (2), precum și în situația prevăzută la alin. (3^1).

(5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.

(6) Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Impozitul și taxa pe clădiri

Reguli generale

(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum și taxa pe clădiri prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.

(3) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.

(4) În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.

(5) În înțelesul prezentului titlu, clădire este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.

Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:

a) persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte; 

b) persoanele fizice nerezidente, care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;  *** Abrogat.

d) pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei;

e) persoanele fizice și juridice, care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, atât pe perioada în care persoanele prevăzute la lit. a) și b) desfășoară activitate, cât și pe perioada în care acestea beneficiazǎ de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate; 

f) instituțiile publice care calculează, rețin, plătesc și după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuții sociale obligatorii, în numele asiguratului.

Hotărârea nr. 59 privind solicitarea de trecere, din domeniul public al Statului Român și din administrarea ROMATSA R.A – Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian București – DSNA Iași în domeniul public al Județului Iași și în administrarea R.A. AEROPORTUL IAȘI, a imobilului teren în suprafață de 2997 mp situat în intravilan extins municipiul Iași.

Hotărârea nr. 45 privind rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru Serviciul de Interes Economic General (S.I.E.G) și a Programului de investiții, dotări și sursele de finanțare ale Regiei Autonome Aeroportul Iași, pentru anul 2015 

Hotărârea nr. 38 privind Bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru Serviciul de Interes Economic General ( S.I.E.G. ); Programul de investiții, dotări și sursele de finanțare ale Regiei Autonome Aeroportul Iași, cuantumul compensației pentru ducerea la îndeplinire a obligației de serviciu de interes economic general, pe anul 2015 și estimări 2016-2017 

Hotărârea nr. 37 privind Bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru Activitatea Economică (A.E.) al R.A. Aeroportul Iași, pe anul 2015 și estimări 2016-2017

– Hotărârea nr. 29 privind aprobarea Studiului de Soluție cu indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul “Alimentare cu energie electrică Terminal de Pasageri T3 situat în Municipiul Iași, str. Moara de Vânt, nr.34, aparținând R.A. Aeroportul Iași se afla aici.

Cadrul juridic este susținut de acte normative și procedurale:

Codul Fiscal al României – Ultima actualizare: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 din 7aprilie 2015

Ordinul privind impozitele, contribuțiile și alte sume reprezentând creanțe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 658-26.10.2007;

Nomenclatorul obligațiilor fiscale datorate la bugetul de stat care se plătesc în contul unic;

Legea nr.500 din 11.07.2002 privind finanțele publice(actualizata);

Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finanțele publice locale(actualizata);

Legea nr.95 din 2006 privind reforma in domeniul sanatatii

2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale

Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare se determină ca produs între numărul de indicatori fizici specifici activității pentru anul de plan și cheltuiala medie cu indicatorul fizic din anul de bază, eventual corectată cu inflația din anul de plan.

 Calculul profitului impozabil

(1) Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Norme metodologice

(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieșirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.

(3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleași termene scadente, proporțional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Norme metodologice

(4) În cazul contribuabililor care desfășoară activități de servicii internaționale, în baza convențiilor la care România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenții. Norme metodologice

(5) Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului prețului pieței libere, potrivit căruia tranzacțiile între persoanele afiliate se efectuează în condițiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relațiile comerciale sau financiare stabilite între întreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au în vedere principiile privind prețurile de transfer.

(6) În scopul determinării profitului impozabil, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile impozabile realizate din orice sursă, într-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art. 21.

Potrivit regulilor generale, profitul impozabil (Pi) se stabilește ca diferență dintre veniturile realizate din orice sursă (Vt) și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri (Cht), dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile (Vni) și se adaugă cheltuielile nedeductibile (Chnd).

Pi = (Vt – Cht) – Vni + Chnd

In tabelul de mai sus am realizat calculul impozitului pe profit aferent anilor 2009 – 2013, cu date preluate din raportul anual publicat de R.A. Aeroport Iași.

Trebuie sa precizam ca formula de calcul a profitului brut este :

Profit brut 2013 = Venituri totale 2013 – Cheltuieli totale 2013, iar formula de calcul a impozitului pe profit aferent anului 2013 este :

Impozit pe profit 2013 = Profit brut 2013*16% (16% reprezinta cota legala a impozitului pe profit stabilita prin lege).

Pecizări cu privire la calcularea datelor cu referire la salariu:

Salariul tarifar se calculeaza conform formulei:

salariu tarifar = numar de ore lucrate* remuneratie

Sporul de vechime se calculeaza conform formulei:

spor de vechime = salar tarifar*spor de vechime (20%)

Salariul brut se calculeaza conform formulei:

salariul brut = salariul tarifar + sporul de vechime

C.F.S. = salariul brut * 1%

CAS = 9.5% * salariul brut

CASS = 6.5% *salariul brut

Cheltuieli profesionale = 15% * deducerea personala de baza

Venitul net = Venitul brut – CFS – CAS – CASS – Cheltuieli profesionale

Venitul impozabil = venitul net – deducere personala de baza

Impozitul aferent venitului impozabil = venit impozabil* 16%

Câteva exemple cu privire la realizarea calculelor:

Urmatorul calcul pe care il realizam se refera la contributia la fondul pentru plata ajutorului de șomaj

Vom lua în considerare un angajat la R.A. Aeroport Iași., cu un salariu de baza este de 1000 RON, în anul 2013.

Pentru angajați :

Formula de calcul: CFS platit de angajat = 0,05 * 1000 = 50 RON

Pentru angajator :

Formula de calcul: CFS plătit de angajator = 0,05 * (50.000- 5000) = 2250 RON

Impozitul pe clădiri

Presupunem că R.A Aeroport Iași ” are dată în folosință la data de 1 ianuarie 2013 o clădire în valoare de 220.000 lei.

Impozitul pe clădire datorat pentru 1 an: 1,5% * 220.000 = 3300 RON/an

Contribuția la Asigurările de Sănătate

Vom lua în considerara un angajat la R.A. Aeroport Iași., cu un salariu de baza de 1000 RON, în anul 2013.

Pentru angajat

Formula de calcul : CAS (5,5%) = 1000*5,5%= 55 RON

Pentru angajator

Formula de calcul: CAS (5,2%) = 50000*5,2%= 2600 RON

Tarifele aeroportuare practicate de Aeroportul Iasi :

AIP ROMANIA

GEN 4.1-11 26 JUN 2014 IAȘI / Iași (LRIA)

1. Tarif aterizare NIVEL UNITAR: 4.00 EURO / tona

2. Tarif iluminare NIVEL UNITAR: 1.50 EURO / tona

3. Tarif stationare NIVEL UNITAR: 0.04 EURO / tona / ora – Acest tariff se aplica dupa 3 ore de la ora de aterizare.

4. Servicii pentru pasageri TARIF UNITAR: 6.90 EURO / pasager – zboruri externe 5.74 EURO / pasager – zboruri interne TARIF DE SECURITATE : 5.13 EURO / pasager

5. Alte tarife Tarif dezvoltare aeroport: NIVEL UNITAR: 5.00 EURO / pasager

6.Utilizatorii aeroportului care considera ca trebuie sa fie scutiti de TVA, trebuie sa prezinte la administratia aeroportului, urmatoarele documente:

– AOC;

– alte documente care atesta scutirea de TVA, conform Codului fiscal.

2.3. Fluxuri informaționale generate de așezarea obligațiilor fiscale

Fluxul informational aferent impozitului pe profit

Interpretare :

În urma graficului putem așadar spune că Serviciul financiar-contabil stabilește, lunar, contul de profit și pierdere din care reiese dacâ societatea obține profit sau obține pierdere.

Contul de profit și pierdere se realizează pe baza notelor contabile, a datelor din Registrul Cartea Mare și din Balanța de verificare lunară. Ulterior este stabilit daca se înregistrează profit sau pierdere. Atunci când se înregistreaza profitul contabil se adună la cheltuielile nedeductibile și se scad veniturile neimpozabile, determinând profitul impozabil. Profitului impozabil i se aplică cota de 16 % determinându-se astfel impozitul pe profit. Succesiv se depune la Direcția Finanțelor Publice Locale , declarația de impunere, în vederea evidențierii lunare. De la Direcția Finanțelor Publice Locale se primește înstiințarea de plată. Pentru a plăti impozitul, societatea trimite ordinul de plată la bancă, care va vira banii la trezorerie și de aici către buget.

Flux informațional aferent taxei pe valoarea adăugată

Interpretare:

Documentul care stă la baza operațiunilor legate de tva este factura fiscală – document pe baza căruia se înregistrează datoria față de furnizor pentru bunurile cumpărate sau furnizate dar și în baza căruia este întocmit jurnalul pentru vânzări sau jurnalul pentru cumpărări. La sfârșitul lunii se întocmește un jurnal, unde se stabilește valoarea TVA deductibilă aferentă tuturor achizițiilor din luna respectivă și un jurnal pentru vânzări pentru determinarea TVA colectată în decursul lunii.

Flux informațional aferent impozitului pe salarii

Interpretare :

Compartimentele societății trimit fișele de pontaj la serviciul personal unde se intocmesc fișele individuale și colective de muncă . Aceste date sunt centralizate și apoi se întocmesc statele de plată.

Statele de plată se trimit la compartimentul financiar-contabil unde se calculează impozitul pe salarii.

Compartimentul financiar-contabil completează și trimite lunar la Direcția Finanțelor Publice Locale declarația de plată privind obligațiile la bugetul de stat , și emite un ordin de plată către bancă , de unde suma va pleca către Trezorerie în contul Bugetului de Stat.

Cap 3. Perceperea obligațiilor fiscale

3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale

Declararea și plata impozitului pe profit

(1) Declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 35.

(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), pot opta pentru declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut laart. 35.

(3) Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opțiunea efectuată este obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (3) comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, în termen de 30 de zile de la începutul anului fiscal modificat.

(5) Următorii contribuabili au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, astfel:

a) organizațiile nonprofit au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;

b) contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;

c) contribuabilii prevăzuți la art. 13 lit. c) – e) au obligația de a declara și plăti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).

(6) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), care, în anul precedent, se aflau în una dintre următoarele situații:

a) nou-înființați;

b) înregistrează pierdere fiscală la sfârșitul anului fiscal precedent;

c) s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu desfășoară activități la sediul social/sediile secundare, situații înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerțului sau în registrul ținut de instanțele judecătorești competente, după caz;

d) au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în anul pentru care se datorează impozitul pe profit aplică sistemul de declarare și plată prevăzut la alin. (1). În sensul prezentului alineat nu sunt considerați contribuabili nou-înființați cei care se înregistrează ca efect al unor operațiuni de reorganizare efectuate potrivit legii.

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevăzuți la alin. (4) nou-înființați, înființați în cursul anului precedent sau care la sfârșitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.

(8) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declarației privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul plățile anticipate efectuate în acel an.

(8^1) În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, plățile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fără a lua în calcul influența ce provine din aplicarea prevederilorart. 19^3, inclusiv pentru anii fiscali în care se deduc sumele evidențiate în soldul debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice.

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) și care, în primul an al perioadei obligatorii prevăzute de alin. (3), înregistrează pierdere fiscală efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.

(10) În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) și care, în anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează și se efectuează plățile anticipate nu mai beneficiază de facilitățile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declarației privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul și impozitul pe profit scutit.

(11) În cazul următoarelor operațiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de determinare a plăților anticipate, potrivit următoarelor reguli:

a) contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice române, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceștia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru același an de celelalte societăți cedente;

b) contribuabilii înființați prin fuziunea a două sau mai multe persoane juridice române însumează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societățile cedente. În situația în care toate societățile cedente înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii nou-înființați determină plățile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) și (9);

c) contribuabilii înființați prin divizarea unei persoane juridice române împart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă proporțional cu valoarea activelor și pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii. În situația în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii nou-înființați determină plățile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) și (9);

d) contribuabilii care primesc active și pasive prin operațiuni de divizare a unei persoane juridice române, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceștia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat proporțional cu valoarea activelor și pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii;

e) contribuabilii care transferă, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societăți beneficiare, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporțional cu valoarea activelor și pasivelor menținute de către persoana juridică care transferă activele.

(12) În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, și care în cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice străine ca urmare a operațiunilor prevăzute la art. 27^1, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică următoarele reguli pentru determinarea plăților anticipate datorate:

a) în cazul fuziunii prin absorbție, sediul permanent determină plățile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de către societatea cedentă;

b) în cazul divizării, divizării parțiale și transferului de active, sediile permanente determină plățile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporțional cu valoarea activelor și pasivelor transferate, potrivit legii. Societățile cedente care nu încetează să existe în urma efectuării unei astfel de operațiuni, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajustează plățile anticipate datorate potrivit regulilor prevăzute la alin. (11) lit. e).

(13) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, implicați în operațiuni transfrontaliere, altele decât cele prevăzute la alin. (12), aplică următoarele reguli în vederea determinării impozitului pe profit pentru anul precedent, în baza căruia se determină plățile anticipate:

a) în cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice străine, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, în baza căruia se determină plățile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbantă în anul fiscal precedent celui în care se realizează operațiunea;

b) contribuabilii care absorb cel puțin o persoană juridică română și cel puțin o persoană juridică străină, începând cu trimestrul în care operațiunea respectivă produce efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceștia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru același an de celelalte societăți române cedente;

c) contribuabilii înființați prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice române cu una sau mai multe persoane juridice străine însumează impozitul pe profit datorat de societățile române cedente. În situația în care toate societățile cedente române înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilul nou-înființat determină plățile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) și (9).

(13^1) Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (3), pentru primul an fiscal modificat, aplică și următoarele reguli de declarare și plată a impozitului pe profit:

a) contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit trimestrial și pentru care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligația declarării și plății impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică și în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului IV al anului calendaristic;

b) contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pentru anul fiscal modificat continuă efectuarea plăților anticipate la nivelul celor stabilite înainte de modificare; în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligația declarării și efectuării plăților anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare lună a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică și în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului IV al anului calendaristic. 

(14) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(15) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.

(16) Obligațiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat.

(17) Prin excepție de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere și amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale și a consiliilor județene, precum și cele datorate de societățile comerciale în care consiliile locale și/sau județene sunt acționari majoritari, care realizează proiecte cu asistență financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaționale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective până la sfârșitul anului fiscal în care se încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.

(18) Pentru aplicarea sistemului de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, indicele prețurilor de consum necesar pentru actualizarea plăților anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanțelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plățile anticipate. 

Impozitul pe venit

Declarațiile de venit estimat revin ca responsabilitate unor categorii de contribuabili aflați într-o anumită siuație prevăzută de lege (cei care încep o activitate în cursul anului fiscal, cei care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, cei care au realizat pierderi în anul anterior, etc).

Stabilirea plăților anticipate din impozit revine ca responsabilitate organului fiscal competent, pe fiecare categorie de venit și loc de realizare, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, potrivit cu prevederile din Codul fiscal.

Declarațiile de venit global și declarațiile speciale se întocmesc de către contribuabili, potrivit cu legea, și se depun la organul fiscal prevăzut de aceasta, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

 (1)Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, sunt obligați să calculeze, să rețină, să vireze și să declare impozitul reținut la sursă, până la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul titlu.

(2) Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, au obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

(3) Prin excepție de la prevederile alineatului (2), plătitorii de venituri din jocuri de noroc cu reținere la sursă au obligația de a depune, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul precedent, o declarație centralizatoare privind veniturile totale plătite, precum și impozitele totale calculate, reținute și virate la bugetul general consolidat al statului, fără a menționa datele de identificare a beneficiarilor de venit. În vigoare din 12 februarie 2015.

Plata taxei pe valoarea adăugată la buget

(1) Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligația depunerii unuia dintre deconturile sau declarațiile prevăzute la art. 156^2 și 156^3.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoana impozabilă înregistrată conform art. 153 va evidenția în decontul prevăzut la art. 156^2, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, în limitele și în condițiile stabilite la art. 145 – 147^1, taxa aferentă achizițiilor intracomunitare, bunurilor și serviciilor achiziționate în beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei, în condițiile art. 150 alin. (2) – (6).

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă, se plătește la organul vamal în conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care dețin o autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de alt stat membru, sau care efectuează importuri de bunuri în România din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligația de a depune declarații vamale de import trebuie să plătească taxa pe valoarea adăugată la organul vamal până la data la care au obligația depunerii declarației de import pentru TVA și accize.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au obținut certificat de amânare de la plată, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. De la data de 1 ianuarie 2017, prin excepție de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153.

(5) Persoanele  impozabile prevăzute  la  alin.  (4) evidențiază taxa aferentă bunurilor importate în decontul prevăzut la art. 156^2, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, în limitele și în condițiile stabilite la  art. 145 – art. 147^1.

(6) În cazul în care persoana impozabilă nu este stabilită în România și este scutită, în condițiile art. 154 alin. (3), de la înregistrare, conform art. 153, organele fiscale competente trebuie să emită o decizie în care să precizeze modalitatea de plată a taxei pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii realizate ocazional, pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei.

(7) Pentru importul de bunuri scutit de taxă în condițiile prevăzute la art. 142 alin. (1) lit. l), organele vamale pot solicita constituirea de garanții privind taxa pe valoarea adăugată. Garanția privind taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri se constituie și se eliberează în conformitate cu condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. 

Sunt scutite de taxă:

a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcațiunilor și a avioanelor de agrement sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită, de asemenea, și livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliți în Comunitate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

– călătorul nu este stabilit în Comunitate, respectiv adresa sau domiciliul permanent nu este în interiorul Comunității. Adresa sau domiciliul permanent înseamnă locul specificat astfel în pașaport, carte de identitate sau în alt document recunoscut ca document de identitate de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

– bunurile sunt transportate în afara Comunității înainte de sfârșitul celei de-a treia luni ce urmează lunii în care are loc livrarea;

– valoarea totală a livrării, plus TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a 175 euro, stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obținut în prima zi lucrătoare din luna octombrie și valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor;

– dovada exportului se va face prin factură sau alt document care ține locul acesteia, purtând avizul biroului vamal la ieșirea din Comunitate;

c) prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului, altele decât cele prevăzute la art. 141, legate direct de exportul de bunuri;

d) prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului, altele decât cele prevăzute la art. 141, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri și valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139;

e) prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Comunității de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia;

f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din și în insulele care formează regiunile autonome Azore și Madeira, precum și serviciile accesorii acestuia;

g) transportul internațional de persoane;

h) în cazul navelor atribuite navigației în largul mării și care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activități comerciale, industriale sau de pescuit, precum și în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistență pe mare sau pentru pescuitul de coastă, următoarele operațiuni:

1. livrarea, modificarea, repararea, întreținerea, navlosirea, leasingul și închirierea de nave, precum și livrarea, leasingul, închirierea, repararea și întreținerea de echipamente încorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;

2. livrarea de carburanți și provizii destinate a fi utilizate pe nave, inclusiv pentru navele de război încadrate în Nomenclatura Combinată (NC) cod 8906 10 00 care părăsesc țara și se îndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate, cu excepția proviziilor în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coastă;

3. prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor și/sau pentru încărcătura acestora;

i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internațional de persoane și/sau de bunuri cu plată, următoarele operațiuni:

1. livrarea, modificarea, repararea, întreținerea, leasingul și închirierea aeronavelor, precum și livrarea, leasingul, închirierea, repararea și întreținerea echipamentelor încorporate sau utilizate pe aeronave;

2. livrarea de carburanți și provizii destinate utilizării pe aeronave;

3. prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 144^1, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor și/sau pentru încărcătura acestora;

j) livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, a personalului acestora, precum și a cetățenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România ori într-un alt stat membru, în condiții de reciprocitate;

j^1) livrările de bunuri și prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții sau către organismele cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, în limitele și în condițiile stabilite de protocolul respectiv și de acordurile de punere în aplicare ale respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în măsura în care nu conduc la denaturarea concurenței;

k) livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea organismelor internaționale, altele decât cele menționate la lit. j^1), recunoscute ca atare de autoritățile publice din România, precum și a membrilor acestora, în limitele și  condițiile stabilite de convențiile internaționale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

l) livrările de bunuri netransportate în afara României și/sau prestările de servicii efectuate în România, destinate fie forțelor armate ale celorlalte state membre NATO  pentru utilizarea de către forțele în cauză ori de către personalul civil care le însoțește, fie pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora atunci când forțele respective participă la o acțiune comună de apărare;

m) livrările de bunuri și/sau prestările de servicii către un alt stat membru decât România, destinate forțelor armate ale unui stat membru NATO, altul decât statul membru de destinație, pentru utilizarea de către forțele în cauză ori de către personalul civil care le însoțește sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor lor atunci când forțele respective participă la o acțiune comună de apărare; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor către forțele armate ale Regatului Unit staționate în insula Cipru ca urmare a Tratatului de înființare a Republicii Cipru, datat 16 august 1960, care sunt destinate utilizării de către aceste forțe sau personalului civil care le însoțește ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor;

n) livrările de aur către Banca Națională a României;

o) livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri în afara Comunității, ca parte a activităților umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxă următoarele:

a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu excepția:

1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;

2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor art. 152^2;

b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;

c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4) și (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general, depozitarea, circulația și controlul produselor supuse accizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția:

1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;

2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor art. 152^2;

d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 128 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepția livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor art. 152^2.

(3) Prin ordin al ministrului finanțelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) și (2) și, după caz, procedura și condițiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxă.

Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri

(1) Sunt scutite de taxă următoarele:

a) livrarea de bunuri care urmează:

1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import;

2. să fie prezentate autorităților vamale în vederea vămuirii și, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar;

3. să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;

4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;

5. să fie plasate în regim de perfecționare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import;

6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;

7. să fie admise în apele teritoriale:

– pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producție, în scopul construirii, reparării, întreținerii, modificării sau reutilării acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producție la continent;

– pentru alimentarea cu carburanți și aprovizionarea platformelor de forare sau de producție;

8. să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit după cum urmează:

– pentru produse accizabile, orice locație situată în România, care este definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificările și completările ulterioare;

– pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locație situată în România și definită prin norme; 

b) livrarea de bunuri efectuată în locațiile prevăzute la lit. a), precum și livrarea de bunuri care se află în unul dintre regimurile sau situațiile precizate la lit. a);

c) prestările de servicii aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locațiile prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situațiile prevăzute la lit. a);

d) livrările de bunuri care încă se află în regim vamal de tranzit intern, precum și prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la art. 144^1;

e) importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

(2) Prin ordin al ministrului finanțelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) și, după caz, procedura și condițiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxă.

Sfera de aplicare a dreptului de deducere

(1) Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.

(1^1) Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (3) – (8) este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.

(1^2) Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (3) – (8) este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului sau, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare conform art. 134^2 alin. (6). Aceste prevederi nu se aplică pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achizițiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) – (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160.

(2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni:

a) operațiuni taxabile;

b) operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România;

c) operațiuni scutite de taxă, conform art. 143, art. 144  și art. 144^1;

d) operațiuni scutite de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 – 5 și lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Comunității sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunității, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;

e) operațiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) și la art. 129  alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.

(3) Dacă nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabilă are dreptul de deducere a taxei și pentru cazurile prevăzute la art. 128 alin. (8) și la art. 129 alin. (5).

(4) În condițiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achizițiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conformart. 153. Norme metodologice

(4^1) În condițiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achizițiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită de către o persoană impozabilă de la un contribuabil declarat inactiv, potrivit art. 11, sau de la o persoană impozabilă în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerțului, potrivit legii. (în vigoare la 15 zile de la publicarea OG 30/2011)

(5) Nu sunt deductibile:

a) taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);

b) taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.

Plata impozitului pe clădiri

(1) Impozitul/taxa pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

(3) Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

Depunerea declarațiilor de accize

(1) Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligația de a depune lunar la autoritatea competentă o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), destinatarul înregistrat care primește doar ocazional produse accizabile are obligația de a depune declarația de accize pentru fiecare operațiune în parte.

(3) Declarațiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), orice persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la art. 206^7 alin. (7), (8) și (9) are obligația de a depune imediat o declarație de accize la autoritatea competentă.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în situațiile prevăzute la art. 206^7 alin. (1) lit. b) și c) trebuie să se depună imediat o declarație de accize la autoritatea fiscală competentă și, prin derogare de la art. 206^51, acciza se plătește în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declarația.

Asigurările sociale obligatorii

(1) Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator, precum și entitățile prevăzute la art. 296^3 lit. f) și g) au obligația de a calcula, de a reține și  de a vira lunar contribuțiile de asigurări sociale obligatorii.

(2) *** Abrogat.

(3) Cotele de contribuții sociale obligatorii sunt următoarele:

a) pentru contribuția de asigurări sociale:

a^1) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;

a^2) 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;

a^3) 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.

b) pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate:

b^1) 5,5% pentru contribuția individuală;

b^2) 5,2% pentru contribuția datorată de angajator;

c) 0,85% pentru contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;

d) pentru contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj:

d^1) 0,5% pentru contribuția individuală;

d^2) 0,5% pentru contribuția datorată de angajator;

e) 0,15% – 0,85% pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, diferențiată în funcție de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;

f) 0,25% pentru contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de angajator.

(4) Cotele prevăzute la alin. (3) se pot modifica prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și  prin legea bugetului de stat, după caz, cu excepția cotei contribuției de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale în cazul șomerilor, prevăzută la art. 296^6, care se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii, conform prevederilor art. 80 alin. (2) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată.

(5) Calculul contribuțiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazei lunare de calcul prevăzute la art. 296^4, corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuții în parte, cu excepțiile prevăzute la art. 296^15 și, după caz, la art. 296^16.

(5^1) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, actualizate cu indicele de inflație la data plății acestora, contribuțiile sociale datorate potrivit legii se calculează și se rețin la data efectuării plății și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

(6) În cazul în care din calcul rezultă o bază de calcul mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 296^4 alin. (3), cota contribuției individuale de asigurări sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare al venitului.

(7) În situația persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. c), calculul contribuției individuale de asigurări sociale și al contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj se realizează prin aplicarea cotelor contribuțiilor sociale individuale respective, prevăzute la alin. (3), asupra  bazei de calcul stabilite potrivit art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.

(8) Calculul  contribuțiilor sociale datorate de angajator și de  entitățile prevăzute la  art. 296^3 lit. f) și g) se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 296^5 –  296^13, după caz.

(9) Contribuțiile sociale individuale calculate și reținute potrivit alin. (1) se virează la bugetele și fondurile cărora le aparțin până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuția angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.

3.2. Modalități de percepere a obligațiilor fiscale

Finalizarea impozitării este succedată de operațiunea de strângere (percepere) a impozitelor. Stabilirea și încasarea impozitelor constituie conținutul fiscalității. Prin fiscalitate se constată, concomitent, obligația fiscală pentru contribuabili și creanța fiscală a statului asupra acestuia.

Obligația fiscală constă în îndatorirea de a plăti în contul bugetului public național (bugetului de stat, bugetelor locale) impozitele (taxele, alte venituri obligatorii) reglementate prin lege.

Creanța fiscală reprezintă dreptul statului de a încasa prin organele fiscale impozite în contul bugetului de la contribuabili potrivit prevederilor legale.În practica fiscală s-au utilizat mai multe metode percepere a impozitelor:

1) Strângerea impozitelor de către unul din contribuabili din însărcinarea comunității și vărsarea lor la tezaurul public.

2) Încasarea impozitelor prin intermediul unor concesionari, caz în care o persoană particulară avansa o sumă de bani statului, care se estima că se va încasa de pe un anumit teritoriu, pe care urma să o recupereze din încasările făcute de la contribuabili.

3) Perceperea impozitelor de către organele specializate ale aparatului de stat (fiscul), care se utilizează și în prezent. În condițiile existenței unui aparat fiscal perceperea impozitelor se realizează prin următoarele metode:

1) încasarea impozitelor de organele fiscale direct de la contribuabili,

care cunoaște la rândul său două variante:

când reprezentatul aparatului fiscal se deplasează la contribuabil pentru a încasa impozitul, caz în care spunem că impozitul este cherabil. În țările dezvoltate, prin legislația fiscală nu se mai prevede o asemenea modalitate de încasare a impozitelor. Pentru anumite categorii de impozite ( în special pentru impozitele și taxele locale) se prevede obligația organelor fiscale de a stabili impozitul datorat, pentru fiecare contribuabil și de a-laduce la cunoștință contribuabililor.Chiar și în cazurile în care se constată restanțe mari la plata obligațiilor bugetare, organele fiscale întreprind la propriul sediu, toate măsurile legale pentru trecerea la executarea silită.cazurile în care are loc deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului sunt în special pentru efectuarea controalelor, punerea de sigilii și sechestrări, vînzarea la licitație a unor active în cazul măsurilor de executare silită.

când contribuabilul se deplasează benevol la organul fiscal pentru a achita impozitul, caz în care spunemcă impozitul este portabil.

În condițiile perfecționării mijloacelor de plată, cînd plățile în numerar ajung să dețină o pondere tot mai mică în totalul operațiunilor de plăți, cînd “banii electronici” capătă folosință tot mai mare, plata impozitelor se va face tot mai puțin prin deplasarea plătitorului la organul fiscal.

Modalități de plată a impozitelor și a taxelor:

3.3. Regularizări și recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

Modificările intervenite sau erorile constatate, pe parcursul execuțieie bugetare, în ceea ce privește dimensiunea și structura obiectului de impunere, societatea comercială are obligația să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la constatarea și la reevaluarea materiei impozabile și în cele din urmă la recalcularea și regularizarea plăților.

Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va cere societății comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.

Impozitul pe profit

La sfârșitul anului se recalculează impozitul pe profit și se completează declarația 101 (privind impozitul pe profit), se depune la Administrația Financiară o dată cu bilanțul contabil. Pentru întârzieri la plata impozitului pe profit se percep majorări de întârziere (dobânzi) de 0,1% pe zi calendaristică.

Impozitul pe salarii

Regularizarea impozitului pe venit din salarii se face doar în situația în care angajatul înregistrează venituri din mai multe surse, intocmindu-se delarația 200 ( privind impozitul pe salarii). Pentru întârzieri la plata impozitului pe salarii se percep majorări de întârziere (dobânzi) de 0,1% pe zi calendaristică.

Impozit pe cladiri

În cazul in care se fac modernizari, reparații, dotări la clădirile deținute în patrimoniu și prin procesul verbal de recepție definitivă a lucrărilor se stabilește că se mărește valoarea clădirilor, atunci se depune o declarație de impunere rectificativă cu valoarea nouă a clădirilor. Pentru întârzieri la plata impozitului pe clădiri se percep majorări de întârziere (dobânzi) de 0,1% pe zi calendaristică.

Regularizarea si rambursarea taxei pe valoare adaugata

Regularizarea și rambursarea taxei pe valoare adăugată se produce astfel: după determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoare adăugată pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectuieze regularizările prevăzute prin decontul de taxa pe valoare adăugată. În continuare se determina suma negativă a taxei pe valoare adăugată cumulata, prin adăugare la suma negativă a taxei pe valoare adăugată, rezultată în perioada de raportare a șoldului sumei negative raportat din decontul perioadei fiscale precedente (dacă nu a fost solicitat a fi rambursat).

Taxa pe valoare adăugată cumulata se determina, în perioada fiscală de raportare, prin aduagare la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat până la depunerea decontului de taxa pe valoarea adăugată din șoldul celor de plată al perioadei fiscale anterioare.

Prin decontul de taxa pe valoarea adăugată, persoanele impozabile trebuie să determine diferențele dintre sumele prevăzute mai sus care reprezintă regularizările de taxa și stabilirea șoldului taxei pe valoare adăugată de plată sau a șoldului sumei negative. Dacă taxa pe valoare adăugată de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei cumulate, rezultă un șold de taxa de plată din perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei cumulata este mai mare decât taxa de plată cumulată, rezultă un șold al sumei negative a taxei, în perioada fiscală de raportare.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot solicita rambursarea șoldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxa din aceeași perioadă, decontul fiind și cerere de rambursare sau pot reporta șoldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare.

Stabilirea deducerilor personale și a sumelor fixe

(1) Deducerea personală, precum și celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la zece lei, în sensul că fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.

3.4. Fluxuri informaționale generate de percepere a obligațiilor fiscale

Bibliografie

Gabriel A. Ștefura – „Bugete publice și fiscalitate”, Ed. Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005;

Legea 500/2002, actualizată în februarie 2015, privind finanțele publice

Legea 273/2006, actualizată în februarie 2015, privind finațele locale

Legea nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății

Codul Fiscal și Codul de Procedura fiscală

Documente interne ale R.A. Aeroport Iași

http://www.aeroport.ro/index.php/ro/plecari/articol/documente-financiare.html

Bibliografie

Gabriel A. Ștefura – „Bugete publice și fiscalitate”, Ed. Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005;

Legea 500/2002, actualizată în februarie 2015, privind finanțele publice

Legea 273/2006, actualizată în februarie 2015, privind finațele locale

Legea nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății

Codul Fiscal și Codul de Procedura fiscală

Documente interne ale R.A. Aeroport Iași

http://www.aeroport.ro/index.php/ro/plecari/articol/documente-financiare.html