Procedura.civila. [603204]

CUPRINS

1. ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ – NOȚIUNI INTRODUCTIVE …….. 2
1.1. Definiție și reglementare ………………………….. ………………………….. . 2
1.2. Condiții de admisibilitate ………………………….. ………………………….. . 2
1.3. Sesizarea instanței ………………………….. ………………………….. ……… 3
2.DOMENIUL DE APLICABILITATE AL ORDONANȚEI PREȘEDINȚIALE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
2.1.În materie de minori de familie ………………………….. …………………….. 5
2.2.În materia raporturilor de vecinatate si de proprietate …………………. 7
2.3.În materia raporturilor locative ………………………….. …………………….. 8
2.4.În materia executării silite ………………………….. …………………………. 10
2.5.În materia organizării și funcționării fundațiior ………………………….. 11
2.6.Alte cazuri in care ordonanța președințială își regăsește
aplicabilitatea, prevăzute de Codul Civil în vigoare ………………………… 11
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………… 14

2
1. ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ – NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Definiție și reglementare

Ordonan ța președințială reprezintă o procedură specială prin
intermediul căreia reclamantul solicită instanței de judecată să dispună
măsuri temporare, în cazuri urgente, pentru a putea păstra un drept, a
putea preveni o pagubă iminentă ori pentru a putea să înlăture una sau
mai multe piedici ce s -ar putea ivi cu prilejul unei executări.
Această procedură specială își găsește reglementarea in dispozițiile Art.
997-1002 NCPC.
Subliniem faptul că ordonanța pre ședințială are întotdeauana caracter
contencios1, chiar și stunci când se dă fără citarea părților, presupunând
așadar existența unui pârât chiar dacă în anumite situații aceasta se poate
judeca intr -o procedura necontradictorie.2
1.2. Condiții de admisibilita te
Pentru a fi admisibilă o astfel de cerere, aceasta trebuie să îndeplinească
trei condiții, în mod cumulativ3 și anume: urgența, vremelnicia si
neprejudecarea fondului.

Urgența se apreciază de către instanță în raport cu situația existentă în
momentul judecării cererii de ordonanța președințială.4 Este necesar ca
aceasta sa persiste în tot cursul judecății, ci nu doar la momentul
introducerii cererii.
Subliniem faptul că urgența nu trebuie confruntată cu celeritatea, dat fiind
faptul ca celeritatea treb uie sa caracterizeze orice proces civil, orice
persoana avand dreptul la judecarea cauzei sale într -un termen optim și
rezonabil.5

Referitor la caracterul vremelnic6 putem afirma că prin intermediul acestei
proceduri nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul
dintre părți. Partea nemulțumită de măsura luată prin ordonanță are
posibilitatea de a se adresa instanței, pe calea dreptului comun.
De regulă, măsurile dispuse pe calea ordonanței președințiale sunt limitate
în timp, până la soluționarea pe fond a cauzei, dar există posibilitatea ca

1 Gabriela Răducan, Mădălina Dinu, Fișe de procedură civilă, ediția a 6 -a, Ed. Hamangiu, 2019, p.350
2 Procedură necontradictorie – judecata se face fără citarea părților, doar pe baza cererii reclamantului
și a înscrisurilor care o însoțesc.
3 Mihaela Tăbârcă, Drept procesual civil, ed. a II -a revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic,
București, 2008, p. 199 -200.
4 Sunt considerate a fi categorii generale caracterizate prin urgența: păstrarea unui drept care s -ar
păgubi prin întârziere, prevenir ea unei pagube iminente și care nu s -ar putea repara, înlăturarea
piedicilor ce s -ar ivi cu prilejul unei executări.
5 Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, ediția a 4 -a, Ed. Hamangiu, 2017, p.917;
6 Tribunalul București, Sectia a VI -a Civ ila, Sentința civilă nr. 6519/08.11.2013

3
acestea să rămână definitive și irevocabile, dacă părțile nu mai urmează
calea dreptului comun.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului7 , aceasta înseamnă ca
solutionând ordonanța președințiala, instanța nu va cerceta fondul
dreptului supus judecății. Așadar existența sau inexistența respectivului
drept subiectiv va fi rezolvată de către instanța de judecat ă doar pe calea
unei cererei de drept comun, în care se va cerceta efectiv fondul dreptului.
În literatura de specialitate, această condiție mai este exprimată și prin
ideea de “pipăire a fondului ”, judecătorul verificând de partea cui este
aparența dreptu lui.8

1.3. Sesizarea instanței
Instanța competentă să soluționeze cererea de ordonantă președintială
este instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului.9

Judecarea cererii se face de către un singur judecător, de regulă, cu
citarea părților, însă legea permite ca aceasta să se facă și fără citarea lor.
Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea asupra cauzei
se poate amâna cu cel mult 24 de or e, iar redactarea motivelor ordonanței
se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Împotriva ordonanței președintiale pronunțate de către judecatorie sau
tribunal se poate formula apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă
s-a dat cu citarea părt ilor sau în termen de 5 zile de la comunicare dacă
acesta s -a dat fără citarea lor.10
Menționăm faptul că deși apelul are caracter devolutiv, aceasta nu
înseamnă că în cadrul lui s -ar putea discuta alte aspecte ale litigiului decât
cele care au făcut obiect ul ordonanței.
Termenul de apel și apelul declarat în termen nu suspenda executarea,
însa, la cererea apelantului instanța de apel va putea suspenda
executarea ordonanței până la judecarea apelului, însa apelantul este
condiționat de plata unei cautiuni al carei cuantum va fi stabilit de către
instanță.11

7 Instanța reține că nu se prejudecă fondul plângerii contravenționale, întrucat măsura dispusă de
instanță își produce efectele pâna la soluționarea definitivă a contestației formulate în temeiul OG
2/2001.(…) (Judecatoria Constanta, Sentinta civila nr. 4584/2015)
8Ordonanța președințiala nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei pretenției formulate,
apartenența dreptului fiind suficientă ca instanța să se pronunțe asupra măsurii urgente si vremelnice.
9Dispozițiile art. 920 C. proc. civ., prevăd că măsurile vremelnice se pot lua pe perioada procesului de
divorț, dispunând că: „instanța poate lua pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, mă suri
provizorii cu privire la încredințarea copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de
stat pentru copii și la folosirea locuinței ”. Prin urmare, chiar dacă nu se prevede în mod expres, exclusiv
din considerente de tehnică legi slativă, (pentru a se evita repetarea), rezultă iară posibilitate de echivoc
că, instanța care poate lua masurile vremelnice la care se referă art. 920 C. proc. civ., este tot instanța
de divorț.( Dec. ÎCCJ, Secția a -I-a civilă nr. 19/2016)
10Art. 1000, al. (1) NCPC
11 Ion Deleanu, Unele aspecte cu privire la ordonanța președințiale, Revista Romană de Jurisprudență
Nr. 2 din 2014

4
Daca apelul nu este declarat în termenul de 5 zile prevăzut de lege
intervine sancțiunea decăderii părții din dreptul de a -l mai exercita,
exceptând situația ce se desprinde din prevederile art.186 NCPC când
partea interesata poate face dovada că a fost împiedicată să acționeze din
motive temeinic justificate.12
Dacă ordonanța a fost pronunțată de către Curtea de apel (aceasta
deținand competența soluționării cauzei în prima instanță) calea de atac
este recur sul.13
De asemenea, judecarea recursului se face de urgență și cu precădere,
cu citarea părților.
Ca și instanța de fond, instanța de recurs poate amâna pronunțarea cel
mult 24 de ore și va redacta motivarea deciziei în termen de cel mult 48
de ore de la pr onunțare.
Hotărârea pronunțată este executorie, adică poate fi pusă în executare,
iar dacă instanța hotărăște, executarea se poate face fără somație și fără
trecerea unui termen. Cu alte cuvinte, se vor evita anumite formalități
(somația) și anumite termen e, care trebuie respectate în executarea
obișnuită a tuturor hotărârilor judecătorești.

Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la
executare.(Art. 999 cod pr. Civ.).Executarea hotărârii poate fi suspendată
de către instanța de recurs, până la judecarea recursului, cu plata unei
cauțiuni, adică a unei sume de bani al cărui cuantum se stabilește de către
instanță.

Potrivit Art. 1001 NCPP cererea de ordonanță presedințială poate fi
transformată într -o cerere de drept comun dac ă există solicitarea
reclamantului în acest sens și dacă nu s -au închis dezbaterile în primă
instanță. De asemenea, în situația în care se transformă cererea într -una
de drept comun, pârâtul va fi încunoștiințat și citat în mod expres cu privire
la acesta mențiune.14
În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat a ordonantei președintiale
observăm că acesta are autoritate de lucru judecat doar față de o alta
ordonanță președințiala ce deține tripla identitate (de părti, cauză, obiect),
și numai în cazul în care nu s -au modificat împrejurările de fapt care au
justificat -o.15
Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat față de
hotărârea ce se va pronunța pe fondul litigiului, însa hotărârea pronunțată
pe fondul litigiului se bucura de autoritate de lucru judecat față de o cerere
ulterioară de ordonanță președințială.16

12 Ibidem.

13Art.1000, al.(4) NCPC
14 Gabriela Răducan, Mădălina Dinu, Fișe de procedură civil, 2019, p.353
15 Andreea Ciurea, Fișe de procedură civilă, ediția a 5 – a, Ed. Universul Juridic, București, 2018, p.357
16 Ibidem.

5
2.DOMENIUL DE APLICABILITATE AL ORDONANȚEI
PREȘEDINȚIALE

Dacă sunt îndeplinite condițiile speciale de admisibilitate enumerate
anterior, în principiu se poate recurge la procedura ordonanței
președințiale în legătură cu aproape orice litigiu, și indiferent dacă instanța
este sau nu sezizată și asupra fondului.
Însă, găsim necesar a preciza faptul că, dacă la luarea unei anumite
măsuri urgente legea prevede că este aplicabila o altă procedură specială,
atunci nu se mai recurge la procedura ordonanței președințiale.
De asemenea, din prevederile Art. 997(4) NCPC rei ese posibilitatea ca
ordonanța să poată fi dată chiar și atunci când se află în curs judecată pe
fondul cauzei, ceea ce înseamnă că dacă din litigiul privind fondul se
desprinde o problemă urgentă, aceasta urmează a fi rezolvată provizoriu
prin intermediul ordonanței președințiale până ce părțile se va judeca pe
fond.
Așadar, observăm că în practica judiciară se recurge în mod frecvent la
aplicarea acestei proceduri datorită multitudinii de avantaje pe care
aceasta le prezintă.
În cele ce urmează vom prezen ta principalelele domenii (materii) în care
aceasta produră specială își găsește aplicabilitatea.

2.1.În materie de minori de familie
În materia divorțului prevederile art.920 NCPC fac trimitere la procedura
ordonanței președințiale menționând posibilitat ea instanței de a lua măsuri
provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de
întreținere, la încasarea alocației de stat și la folsirea locuinței familiei, pe
tot cursul procesului civil.17

17 Instanța la luarea acestei măsuri provizorii, până la soluționarea dosarului pe fond a avut în vedere
în special interesul superior al celor doi minori la acest m oment, care în perioada decembrie 2017 –
aprilie 2018 au avut o legătură sporadică cu tatăl lor – chiar inexistentă datorită opoziției mamei pârâte
– și a stabilit o modalitate de vizitare provizorie, punctual și clară, tocmai pentru a evita un conflict al
părților și pe această temă.
Asadar a admis in parte actiunea de ordonanta presedintiala si a stabilit exercitarea in comun a autoritatii
parintesti de catre ambii parinti. (Judec ătoria Întorsura Buzăului, Sentință Civilă Nr.88, Pronuntata in
sedința publică din data de 18 aprilie 2018)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău reclamantul în contradictoriu cu pârâta a solicitat
instanței de judecată să dispună prin intermediul ordonanței președințiale stabilirea locuinței minorilo la
domi ciliul reclamantului , exercitarea autorității părintești în comun, de către ambele părți ,obligarea
pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor, în cuantum de 1/3 din veniturile realizate
si în subsidiar, stabilirea unui program de l egături personale cu minorii la domiciliul reclamantului, potrivit
unui anumit program. Instanța după ce a analizat cu certitudine datele speței a apreciat că acțiunea
reclamantului pârât este întemeiată si a admis -o stabilind provizoriu locuința minorilo r la domiciliul
acestuia până la soluționarea definitiva a cauzei
(Judecatoria Buzău, Sentință civilă Nr.3 din 17.10.2016)

6
În aceste cazuri existența urgenței este prezumată chiar de lege, astfel
încat partea interesata nu trebuie să facă dovada ei.
În ceea se privește autoritatea părintească regula impusă de noul cod civil
este aceea că acesta să se exercite în comun de către ambii părinți.
Însă, deseori întaln im în practica judiciară18 cazuri în care judecătorul
dispune ca autoritatea părintească sa fie exercitată doar de către unul
dintre părinți (adică custodie unică), atunci cand interesul superior al
copilului o reclamă.
Unele masuri vremelnice pot fi luate, in baza art. 581 C. proc. civ., chiar
daca între soți nu există un proces de divorț. Exemplificativ, mentionam
cazul izgonirii din locuința comună a unuia dintre soți sau eventual și a
copiilor, restituirea bunurilor de uz personal sau a celor necesare
exercitării profesiei19, de asemenea aceeași cale poate fi folosită și pentru
inventarierea sau evaluarea bunurilor comune atunci când există pericol
ca ele sa fie înstrainate de către unul dintre soți, împarțirea provizorie a
folosinței locuintei comune et c..

De asemenea dispozițiile Art. 100 al.(3) din Legea nr. 272/2004 prevăd
faptul că dacă reprezentanții persoanelor fizice sau juridice ce au in
îngrijire sau asigură protecția unui copil refuză sau împiedică în orice mod
efectuarea verificărilor de cătr e reprezentanții direcției generale de
asistență socială și protecția copilului, iar aceștia stabilesc că există
motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent
pentru copil, datorată abuzului și neglijării, direcția generală de asistență
socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească, solicitând

18 Instanta a reținut că pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s -a prezentat în fața instanței, exprimând
o lipsă de interes cel p uțin suspectă față de cursul acestui proces, ceea ce conduce la concluzia firească
a justeții susținerilor reclamantului și anume că tot acest comportament a fost doar o dorință de
răzbunare și de orgoliu, ea nemanifestând un interes real față de soarta co pilului său.
Pentru aceste motive, considerând că, cel puțin temporar, până la soluționarea divorțului este in
interesul copilului ca deciziile importante în ceea ce il privește să fie luate doar de tatăl său, persoana
care se preocupă preponderent de creș terea și educarea sa, instanța a admis cererea reclamantului de
exercitare exclusivă a autorității părintești.
(Judecătoria Iași, Sentința civilă nr. 874 din 29.04.2015)

Cu privire la stabilirea locuinței minorului, instanța a constatat că acesta a locuit în mod statornic cu
ambii parinti pana la separarea în fapt a acestora și că din iulie 2013 minorul locuiește cu mama ca
urmare a lăsării acestuia nesupravegheat si flămând . Se va ține cont la stabilirea domiciliului minorului
și de teama minorului față de faptul că tatal sau il bate și nu se simte în siguranta în prezența acestuia
În consecință, în temeiul art. 919 cod de procedură civilă instanța va stabili locuința minorului la mama
sa, pana la solutionarea dosarului de divort.
(Tribunalul Sibiu Deciz ia nr. 315/2013 pronunțată la data de 22.11.2013)

19 Analizând starea de fapt reținută raportat la dispozițiile de drept aplicabile în prezenta cauză, instanța
consideră că neînțelegerile dinte părți reclamă de urgență luarea unor măsuri vremelnice în ceea ce
privește dreptul reclamantei și minorei privind folosința bunurilor personale.
Urgența luării unor măsuri vremelnice în cazul de față rezultă din faptul că reclamanta și minora au
nevoie de bunurile personale pe care le folosesc în activitatea de zi cu zi.
În această situație, instanța având în vedere prevederile art. 996 din Codul de procedură civilă, va
admite acțiunea reclamantei urmând să oblige pe pârât să predea reclamantei bunurile personale
aparținând reclamantei și minorei constând în bunuri de uz personal
(Judecatoria Luduș, Sentința nr. 131/2016 pronunțată la data de 24.02.2016 )

7
emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de
urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într -un
serviciu de tip rezide nțial, licențiat în condițiile legii. Ordonanța
președințială de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană,
familie, la un asistent maternal sau într -un serviciu de tip rezidențial,
licențiat în condițiile legii, este dată în aceeași zi, instan ța pronunțându -se
asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile
părților.20
De asemenea, în practica judiciara din țara noastră a fost semnalat un caz
controversat în care instanța a fost sesizată să judece o cerere de
ordona nța președințială în materie de minori și familie cu privire la
interdicția unui minor de a părăsi țara.21
2.2.În materia raporturilor de vecinatate si de proprietate
Pornind de la faptul că raporturile de vecinatate dintre proprietari impun
anumite sarcini , restricții și respectarea unor reguli legale sau
convenționale, a căror încalcare poate da naștere la anumite neințelegeri

20 Art. 134 ali.5 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului
21 Prin cererea de chemare în judecată (ce a a fost adresata initial Tribuna lului Mehedinti, care si -a
declinat competenta catre Judecatoria Drobeta Turnu Severin, de unde dosarul a fost stramutat la
Tribunalul Olt.
,aceasta instanta urmând apoi ași declina competenta inspre Judecatoria Slatina) reclamantul P G al P
de pe lângă ÎC CJ, în contradictoriu cu pârâții -reclamanți SG și SRE a solicitat instanței, printer altele,
să dispună prin intermediul ordonanței președințiale interzicerea părăsirii teritoriului României de către
minora S.S. Având in vedere datele speței, instanța a re ținut următoarele aspecte.
In primul rând, cu privire la “prima condiție esențială cerută de dispozițiile art. 997 din Codul de
procedură civilă utilizarea căii ordonanței președințiale este concluzionarea de către instanță, fără a
prejudeca fondul, că apa rența de drept este în favoarea reclamantului. În acest context aparența de
drept are o conotație specifică : existența dreptului la un prim și sumar nivel de aproximare. Ordonanța
președințială nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei prete nției formulate, aparența
de drept în favoarea unei persoane fiind o chestiune relativă, care nu poate fi stabilită în abstract, ci
doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul unui raport juridic. Aparența de drept
este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia este preferabilă din punct de vedere legal, în
condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța apreciază că această primă condiție de
admis ibilitate a cererii de emitere a ordonanței președințiale nu este îndeplinită în cauză, respectiv
aparența de drept nu este în favoarea reclamantului.
În ceea ce privește argumentul invocat de către reclamant în cererea de emitere a ordonanței
președințiale referitor la faptul că interesul superior al copilului ar reclama ca acesta să nu părăsească
teritoriul României și să nu se desprindă de mediul familial cu care acesta este obișnuit, instanța
apreciază că nu poate fi reținut câtă vreme acest e aspecte privesc exclusiv viitorul imediat al minorei și
perioada de tranziție către noua familie, care este oricum dificilă pentru orice procedură de adopție în
care este implicat un minor cu vârsta de 8 ani, ce este deja obișnuit cu un anumit mediu fami lial creat
de către asistentul maternal. Or, instanța apreciază că interesul superior al copilului reclamă o analiză
mult mai aprofundată cu privire la viitorul copilului și perspectivele pe care acesta le are de a crește și
a se dezvolta armonios din punc t de vedere fizic, intelectual și social alături de noua sa familie. ”
Cu privire la cea de -a doua condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială și anume
urgența, instanta a reținut faptul că nici aceasta nu este îndeplinită în prezenta ca uză prin raportare la
motivele invocate în acest sens de către reclamant.
Prin urmare instanța a apreciat că “ nu se mai impune analizarea detaliată și a celorlalte două condiții,
respectiv caracterul provizoriu al măsurii ce se solicită a se lua pe această cale și neprejudec area
fondului prin măsura luată, întrucât pentru admisibilitatea procedurii ordonanței președințiale este
necesară îndeplinirea cumulativă a tuturor celor patru condiții enunțate anterior” si a respins ca
neîntemeiată cererea de emitere a ordonanței președințiale cu privire a interzicerea minorei SS de a
parasi țara.( Judec ătoria Slatina, Sentința civilă nr. 3290/2019 pronunțată în data de18.07.2019)

8
între aceștia arătăm faptul că aceste litigii pot fi rezolvate temporar prin
intermediul ordonanței președințiale, în cazul în care sunt îndeplinite
condițiile prevazute de lege în aceasta materie.
Atributele dreptului de proprietate nu se pot exercita în mod nelimitat sau
abuziv, astfel încat să prejudicieze pe alți proprietari. Din raporturile de
vecinatate derivă pentru fiecare pro prietar obligația de a se limita la o
folosință normală a bunului sau, spre a nu -i stânjeni cu nimic pe ceilalti.
Nerespectarea normelor legale privitoare la raporturile de vecinatate și
orice abuz în exercitarea dreptului de proprietate poate genera litig ii, iar
unele dintre ele pot reclama o intervenție prompta a justitiei. Asemenea
litigii pot aparea, de exemplu, în legatură cu obligațiile părților privitoare la
zidul, sanțul sau gardul comun.22 Fiecare proprietar este obligat să
participe la cheltuielile de întreținere și de conservare proporțional cu cota –
parte ce -i revine din bun. Dacă există urgență, se poate recurge la calea
ordonanței președințiale pentru obligarea părților să adopte măsuri de
natură a evita o pagubă iminentă.

În practica judiciară au fost dispuse pe calea acestei proceduri măsuri
precum: obligarea pârâtei de a permite accesul, în vederea finalizarii unei
lucrari de construcție (de tencuire a peretelui ce se învecineaza cu
pârâta)23, sistarea executarii lucrăril or efectuate de către unul din vecini,
care pun în pericol imobilul24 , efectuarea de lucrări ce pericliteaza
soliditatea imobilului vecin ori depozitarea de materiale de natura a bloca
accesul vecinului la imobilul sau, încetarea funcționării unei mașinării care
produce zgomote foarte puternice și care tulbură folsința normală a
locuinței etc.
De asemenea, tot prin intermediul acestei proceduri se poate obține
menținerea dreptului de servitute, precum și incetarea unei servituti
obținute sau folosite în mod abuziv.25
2.3.În materia raporturilor locative
In materie locativă se recurge frecvent la folosirea ordonanței
președințiale, lucru posibil ori de câte ori sunt întrunite condițiile impuse
de art. 997 al. (1) C. proc. civ.
De lege lata, în această materie sunt reglementate în mod expres cazuri
în care este permisă utilizarea ordonanței președințiale pentru luarea unor
măsuri urgente. De asemenea, în anumite situații legea ne dă posibilitatea
de a utiliza această procedură chiar și atunci când măsura ce se s olicită
nu este vremelnica, dat fiind faptul că este vorba despre o obligație de a
face.

22 Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil,2017, p. 229 -230
23Tribunalul Sibiu , Decizia 947/02.12.2015
24 Judecătoria Targu -Jiu, Sentința civilă Nr. 6443/2011,pronuntata in sedință publică în data de 17.08.
2011
25 Tribunalul Maramureș, Decizia Civilă 58/R/28.01.2012

9
Așadar, actualul Cod de procedură civilă pevede mai multe situații în care
instanta de judecată poate dispune instituirea unor obligații de a face pe
cale de ordonanță președințială cu scopul de a înlatura unele acte
considerate de lege abuzive.
Menționăm faptul că în aceste situații, urgența este prezumată de lege.

Exemplificativ, constituie o masură ce poate fi aplicată prin intermediul
ordonanței presedintiale – încetarea abuzului de folosință al locatarului
sau al proprietarului.
In temeiul Art. 1046 si art. 1049 NCPP dacă locatarul nu respectă
obligațiile ce îi revin cu privire la folosirea normală, cu prudență și diligență
a imobilului închiriat sau arendat, între buințându -l în alt mod decât cel
prevăzut în contract, dacă îi modifică structura sau îi cauzează stricăciuni
sau săvârșește orice alte asemenea abuzuri de utilizare, acesta va putea
fi obligat pe calea procedurii ordonanței președintiale la încetarea aces tor
abuzuri și de asemenea la restabilirea situației anterioare.26

Tot cu titlu de exemplu, o altă masură în care își găsește aplicabilitatea
aceasta procedură este cea care se desprinde din prevederile art. 1047
NCPC care ne arată că locatarul, sau dupa c az sublocatarul poate fi
obligat la efectuarea reparațiilor necesare, precum și la restrangerea
folosinței spațiului închiriat ori chiar evacuarea din acest spațiu în situația
în care astfel de măsuri se justifică pentru efectuarea reparațiilor ori
lucrări lor prevazute de lege în sarcina locatorului.27
Menționăm faptul că nu este posibilă pe cale de ordonanță președintiala
evacuarea persoanelor ce ocupă fără titlu un imobil28 , deoarece
evacuarea de urgență poate fi solicitata pe calea unei alte proceduri
spec iale reglementată de NCPP, Cartea a -V-a, Titlul XI
intitulat « Evacuarea din imobilele folosite sau oupate fără drept »
De asemenea, conform art. 1048 NCPP aceste dispoziții legale se aplică
și în situația în care locatarul sau sublocatarul este obligat să permită, în
condițiile legii examinarea imobilului dat în locațiune.

26 Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, 2017, p.931
27 Ibidem.
28 “În mod corect a reținut prima instanță că, în situația în care reclamantul care dorește să obțină
evacuarea unor persoane dintr -un imobil proprietatea sa are deschise două căi: procedura specială a
evacuării reglementată de dispozițiile art. 1 034 – art. 1045 Cod procedură civilă sau procedura de
drept comun a acțiunii în evacuare.
De asemenea, corect s -a reținut că reclamantul nu are opțiune între procedura specială a ordonanței
președințiale și procedura specială a evacuării, în vederea evacuă rii pârâtei .”
(Tribunalul Timi șoara, Decizia Civilă Nr. 676/ A/LP pronunțată în ședință publică din data de
23.07.2019)

10
2.4.În materia executării silite
În acest domeniu, art. 97 al.(1) NCPP ne arată că ordonanța președințială
este admisibilă pentru înlaturarea piedicilor ce s -ar ivi cu prilejul unei
executări29, iar din prevederile art. 450 alin.(5) NCPP reiese faptul că și
suspendarea executării provizorii poate fi încuvintata temporar prin
intermediul acestei proceduri.30

Sub imperiul Codului de procedura civilă de la 1865 s -a considerat că pe
calea p rocedurii ordonanței președințiale s -ar putea obține și intoarcerea
executarii silite, soluția fiind adoptată mai ales pentru situațiile în care
executarea silită a constat în evacuarea sau în predarea unui bun.
Ulterior, s -a arătat că o asemenea soluție a fost totuși forțată și s -a arătat
că întoarcerea executarii silite nu ar putea fi dispusă prin intermediul
ordonanței președințiale, deoarece dispunerea întoarcerii executării silite
nu reprezintă o măsură provizorie, ci una definitiva.31
Consideram necesa r a preciza faptul că în situația urmăririi silite imobiliare
dispunerea evacuarii pe cale de ordonanță președințială ar fi lipsită de
interes, dat fiind faptul că actul de adjudecare constituie titlu executoriu
pentru adjudecatar împotriva debitorului, cu m de altfel și împotriva oricărei
pesoane care deține imobilul adjudecat, fără a putea invoca un drept
opozabil în condițiile legii.

29“ În fapt, împotriva reclamantului s -au demarat procedurile de executare silită în cadrul în dosarul de
executare nr. 425/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc TI.
Prin Încheierea din data de 04.12.2015, pronunțată de Judecătoriei B în cadrul dosarului nr.
xxxxx/193/2015, s -a dispus suspendarea executarii silite privind pe reclamant, efec tuată în dosarul de
executare nr. 425/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc TI, până la soluționarea contestației la
executare.
În drept, potrivit art. 997 alin. 1 C.proc.civ., instanța va putea să ordone măsuri vremelnice, în cazuri
grabnice, pentru păstrarea unui drept care s -ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente și care nu s -ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s -ar ivi cu prilejul
unei executări.
Instan ța constata că cererile reclamantului fo rmulate pe calea ordonanței președințiale de sistare a
executării popriri, de retragere a cererii de executare a popririi, de revenire la stadiul proceduri
execuționale anterioare suspendării executării pot fi valorificate doar pe calea dreptului comun, în cadrul
contestației la executare, și nu pe calea procedurii speciale și derogatorii a ordonanței președințiale .
Raportând dispozițiile mentionate la obiectul cererii, instanta reține ca recurgerea la procedura sumară
a ordonanței președințiale pentru a se obține sistarea executării popriri, retragerea cererii de executare
a popririi, revenirea la stadiul proceduri execuționale anterioare suspendării executării, este inadmisibilă.
În considerarea celor expuse, în raport de obiectul cererii de chemare în jud ecată și de domeniului de
aplicarea a procedurii privind ordonanța președințială, instanța va respinge, ca inadmisibilă, cererea
formulată de reclamant. (Judecătoria Botoșani, Sentința civilă nr. 1/2016, www.rolii.ro)
30 Examinând acțiunea și în raport cu p revederile art. 997 C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea
de ordonanță președințială având ca obiect suspendarea efectelor hotărârii de excludere este inadmis
ibilă, deoarece motivele invocate nu probează existența aparenței de drept în favoarea sa, fiind vorba
de luarea unei măsuri care vizează însuși fondul cauzei . (Decizia ICCJ -Complet de 5 judec ători-
Nr.330/2016
31 Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, ediția a 4 -a, Ed. Hamangiu, 2017, p.932

11
2.5.În materia organizării și funcționării fundațiior
Conform Art. 32 din OUG nr. 26/2000, în cazul în care actul constitutiv nu
cuprinde componența nominală a celor dintâi organe ale fundației, ci
numai regulile stabilite de fondatori pentru desemnarea membrilor
acestora și dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viață la data
constituirii fundației, judecător ia în a cărei circumscripție teritorială își va
avea sediul fundația va desemna, prin intermediul ordonantei
presedintiale la cererea oricărei persoane interesate, persoanele care vor
intra în componența consiliului director .32
De asemenea, dacă, pe parcursul funcționării fundației, componența
consiliului director nu se poate modifica în condițiile stabilite de statut,
judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are sediul fundația va
desemna, tot prin intermediul ordonantei presedintiale, l a cererea oricărei
persoane interesate, persoanele care vor intra în componența consiliului
director.

2.6.Alte cazuri in care ordonanța președințială își regăsește
aplicabilitatea, prevăzute de Codul Civil în vigoare
Articolul 217 din Codul Civil prevede că, odată cu intentarea acțiunii în
anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță
președințială, suspendarea executării actelor atacate.Pentru a încuviința
suspendarea, instanța îl poate obliga pe reclamant să depună o cauțiune,
în condiț iile legii.
Conform art. 1113 alin.(1) NCC pentru motive temeinice și la cererea
oricărei personae interesate, un succesibil poate fi obligat, prin intermediul
aplicarii procedurii ordonanței președințiale, sa isi exercite dreptul de
obțiune succesorală in ăuntrul unui termen stabilit de către instanța de
judecată, mai scurt decât cel prevăzut de art. 1103 NCC.33

32 Legea nr. 26/2000 privind asociaț iile și fundațiile
33 Prin cererea înregistra tă sub nr. de dosar X , reclamanții M. C. și M. I. au solicitat în contradictoriu cu
pârâții M. L. O. și M. Ș. M. , să se dispună printre altele emiterea unei ordonanțe președințiale prin care
pârâții să fie obligați să își exercite dreptul de opțiune succesorală înlăuntrul unui termen stabilit de
instanță, mai scurt decât cel prevăzu t de art. 1103 din Codul civil.
« Regula este aceea că dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de 1 an de la data
deschiderii moștenirii, potrivit art.1103 alin.1 din Codul civil, excepția fiind posibilitatea reglementată de
art. 1113 pe care reclamanții își întemeiază cererea de ordonanță președințială dedusă judecății.
Art. 1113 din Codul civil reglementează reducere a termenului de opțiune succesorală de către judecător
în cadrul procedurii de ordonanță președințială.
Astfel, pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat,
cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pent ru ordonanța președințială, să își exercite dreptul de
opțiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanța judecătorească, mai scurt decât cel
prevăzut la art. 1.103.
Reclamanții prezintă în cererea de ordonanță președințială împrejurări de fapt care nu exprimă decât
dorința comună de a revoca acel contract de donație pentru neexecutarea sarcinii întreținerii de către
pârâta M. L. O., după decesul donatarului, având în vedere caracterul patrimonial al sarcinii care după
decesul donatarului face p arte din pasivul succesoral.

12
Potrivit art. 1278 Cod Civil, atunci când părțile convin ca una dintre ele să
rămână legată de propria declarație de voință, iar cealaltă să o poată
accepta sau refuza, acea declarație se consideră o ofertă irevocabilă.
Aceste dispoziții se referă la pactul de opțiune, iar în cazul în care părțile
nu au convenit un termen pentru acceptarea acestuia, acesta poate fi
stabilit de instanța de judecată pri n ordonanță președințială cu citarea
părților.
În materia gestiunii de afaceri, art. 1337 alin 4 din Codul Civil prevede
că în vederea garantării cheltuielilor necesare, garantul are dreptul de
a cere instanței, în urma unei expertize dispuse de aceast a cu procedura
prevăzută de lege pentru ordonanța președințială, înscrierea în cartea
funciară a unei ipoteci legale, în condițiile legii.
Referitor la stabilirea judiciară a termenului, art 1415 Cod Civil prevede că
atunci când părțile convin să amâne sta bilirea termenului sau lasă uneia
dintre ele sarcina de a -l stabili, după o durată rezonabilă de timp, instanța
poate, la cererea uneia dintre părți, să fixeze termenul ținând seama de
natura obligației, de situația părților și de orice alte împrejurări. Cererea
pentru stabilirea termenului se soluționează potrivit regulilor aplicabile
ordonanței președințiale.
Din prevederile Art. 2162 alin 4 Cod Civil despridem ideea conform căreia,
în cazul împrumutului de consumație, dacă nu a fost stabilit un termen
pentru restituire, acesta va fi stabilit de instanță, ținându -se seama de
scopul împrumutului, de natura obligației și a bunurilor împrumutate, de
situația părților și de orice altă împrejurare relevantă. Mentionăm faptul că
cererea pentru stabilirea termenu lui de restituire se soluționează potrivit
procedurii prevăzute de lege pentru ordonanța președințială .
Conform art 2287 Cod civil, litigiile cu privire la caracterul suficient al
bunurilor fideiusorului sau al garanției oferite în locul fideiusiunii sunt
soluționate de instanță, pe cale de ordonanță președințială

Sunt chestiuni de fond care nu pot conduce la o soluție de obligare a pârâților de a -și exercita dreptul
de opțiune succesorală înlăuntrul unui termen judiciar, stabilit de instanță, mai scurt decât termenul legal
de opțiune s uccesorală prevăzu t de art. 1103 din Codul civil.
Aceasta, pentru că reclamanții nu sunt amenințați de un pericol iminent decurgând din lipsa unei
locuințe( …) »
Sub aspectul temeiniciei motivelor de fapt și de drept prezentate de reclamanți și urgenței pro cedurii
judiciare, cererea reclamanților nu poate fi admisă întrucât lipsesc motivele temeinice și nu sunt
îndeplinite condițiile ordonanței președințiale pentru stabilirea unui termen judiciar de opțiune
succesorală, urmând ca instața să respingă ca neînt emeiată cerera de ordonanță președințială
formulată de către reclamanți. ( Judecătoria Topoloveni, Sentința civilă nr. 634/2015 pronunțată la data
de 22.07.2015 )

13
CONCLUZII

Reprezentând o instituție de drept procesual civil în temeiul căreia instanța
de judecată, la cererea părții interesate, poate lua măsuri vremelnice în
cazuri grabnice, pentru păstr area unui drept care ar fi periclitat prin
întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s -ar putea
repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s -ar ivi cu prilejul unei
executări, necesitatea procedurii ordonanței speciale derivă di n situații
practice cărora procedura de drept comun, chiar dacă este aplicabilă nu
rezolvă în regim de urgență situații juridice.

Este o instituție specială care derogă de la proceduri de drept comun, dar
care este strâns legată de acestea prin soluțiile vremelnice și urgente.
Așadar este o procedură specială de judecată si poate fi anterioară
judecății in fond a litigiului sau incidentă unei judecăți de fond dat fiind
faptul că ordonanța nu prejudecă fondul litigiului, nu -l anticipează și de
asemenea nu î l rezolvă.

În procedura ordonanței președințiale se judecă aparenta d reptului, fără a
analiza fondul, astfel încat există posibilitatea ca finalitatea unei sentințe
pe procedura de dre pt comun să fie contrară hotărârii judecato rești
pronunțate prin intermediul ordonanței președințiale .

Din punct de vedere al tipologiei acțiunilor cărora le sunt aplicabicabile
acestă instituție, observăm faptul că ordonanța președințială poate fi
aplicată în cazul acțiunilor în realizarea dreptului, nu și celor în constatare
acesteia.

Așadar, putem concluziona prin afirmația potrivit căreia în situația în care
sunt îndeplinite condițiile speciale de admisibilitate enumerate în lucrarea
de față, în principiu se poate recurge la procedura ordonanței președințiale
în legătură cu aproape orice litigiu, și indiferent dacă instanța este sau nu
sezizată și asupra fondului

14
BIBLIOGRAFIE

I. Cursuri, monografii

 Andreea Ciurea, Fișe de procedură civilă, edi ția a 5 – a, Ed. Universul
Juridic, București, 2018
 Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, ediția a 4 -a, Ed.
Hamangiu, Bucure ști, 2017
 Gabriel Răducan, Mădălina Dinu, Fișe de procedură civilă, ediția a
6-a, Ed. Hamangiu, București, 2019
 Mihae la Tăbârcă, Drept procesual civil , ed. a II -a revăzută și
adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2008

II. Articole de specialitate

 Ion Deleanu, Unele aspecte cu privire la ordonanța președințiale,
Revista Romană de Jurisprudență Nr. 2 din 2014

III. Jurisprudență

1. ÎCCJ, Decizia ÎCCJ, Secția a -I-a civil ă, Nr. 19/2016
2. ÎCCJ, Decizia ÎCCJ-Complet de 5 judecători – Nr.330/2016
3. Tribunalul București, Sectia a -VI-a Civil ă, Sentința civilă nr.
6519/08.11.2013
4. Tribunalul Sibiu Decizia nr. 315 din 22.11.2013
5. Tribunalul Sibiu, Decizia 947/02.12.2015
6. Tribunalul Maramureș, Decizia Civilă 58/R/28.01.2012
7. Tribun alul Timisoara, Decizia Civil ă, Nr. 676/ A/LP, din 23.07.2019
8. Judecatoria Buzău, Sentință civilă Nr.3 din 17.10.2016
9. Judecătoria Botoșani, Sentința civilă nr. 1/2016 (www.rolii.ro)
10. Judec ătoria Întorsura Buzăului , Sentința civilă Nr.88 din
18.04.2019
11. Judecatoria Constanta, Sentinta civila nr. 4584/2015

15
12. Judecătoria Iași, Sentința civilă nr. 874 din 29.04.2015
13. Judecatoria Luduș, Sentința nr. 131 din 24.02.2016
14. Judecătoria Targu -Jiu, Sentința civilă Nr. 6443/17.08.2011
15. Judecătoria Topoloveni , Sentința civilă nr. 634 din 22.07.2015

IV. Site-uri Web

1. www.rolii.ro
2. legeaz.net