Procedura Reorganizarii Judiciare Si A Falimentului

CUPRINS

CAPITOLUL I NO}IUNI INTRODUCTIVE

Sectiunea I Activitatea comerciala si dificultatile sale

Sectiunea a II-a Evolutia conceptiilor privind tratamentul comerciantilor aflati in dificultate

§.1.Perioada antica

§.2.Perioada Evului Mediu

§.3.Peroada moderna

§.4.Perioada contemporana

Sectiunea a III-a Reglementarea tratamentului comerciantilor aflati in dificultate in România

§.1.Vechiul drept românesc

§.2.Condica pentru comerciu

§.3.Codul comercial din 1887

§4.Legea nr.64/1995

CAPITOLUL II ORGANELE CARE APLIC| PROCEDURA REORGANIZ|RII {I LICHID|RII JUDICIARE

Sectiunea I Tribunalul

§.1.Exclusivitatea competentei materiale

§.2.Caracterul definitiv si executoriu al hotarârilor

Sectiunea a II-a Judecatorul sindic

§.1.Desemnarea judecatorului sindic

§.2.Expertii care il ajuta pe judecatorul sindic

§.3.Atributiile judecatorului sindic

§.4.Contestarea hotarârilor si a masurilor luate de judecatorul sindic

Sectiunea a III-a Adunarea creditorilor.Comitetul creditorilor

§.1.Convocarea adunarii

§.2.Atributiile Adunarii creditorilor

§.3.Comitetul creditorilor

Sectiunea a IV-a Administratorul

§.1.Desemnarea administratorului

§2.Atributiile administratorului

CAPITOLUL III PROCEDURA

Sectiunea I Cererile introductive

§.1.Cererea debitorului

§.2.Cererile creditorului si ale camerelor de comert si industrie teritoriale

1.Premisele inregistrarii cererii

2.Comunicarea si afisarea cererii

3.Judecarea contestatiei debitorului

Sectiunea a II-a Continuarea procedurii

§.1.Absenta sentintei declarative de faliment

§.2.Efectele continuarii procedurii

Sectiunea a III-a Situatia unor acte juridice ale debitorului

§.1.Declararea creantelor

§.2.Anularea unor acte false sau frauduloase

§.3.Anularea si recuperarea de la terti a unor transferuri cu caracter patrimonial

§.4.Anularea unor operatiuni comerciale, incheiate in anul anterior cererii introductive, cu persoane aflate in anumite raporturi juridice cu debitorul, daca sunt in paguba intereselor creditorilor

§.5.Termenele pentru introducerea unor actiuni in anulare

§.6.Transferuri cu caracter patrimonial exceptate de la posibilitatea anularii prin actiunile reglementate de art.40

§.7.Efectele anularii transferurilor cu caracter patrimonial

§.8.Publicitatea actiunilor in anularea unor acte juridice ale debitorului

§.9.Asumarea sau respingerea unor acte in curs de executare

§.10.Bunuri in tranzit

§.11.marfuri si titluri de valoare cotate la bursa

§.12.Debitorul comisionar

§.13.Revendicarea unor bunuri detinute de debitor

§.14.Debitorul-proprietatea al unei cladiri inchiriate

§.15.Debitorul-parte in unele contracte incheiate intuituu personae

§.16.Contractele de furnizari de servicii

§.17.Debitorul asociat al unei societati comerciale

Sectiunea IV-a Planul

§.1.Propunerea planului

§.2.Proiectul planului de reorganizare

§.3.Proiectul planului de lichidare

§.4.Admiterea planului de catre judecatorul sindic

§.5.Publicitatea planului admis

§.6.Votarea planului

§.7.Continuarea planului de tribunal

§.8.Efectele confirmarii planului

Sectiunea a V-a Reorganizarea

Sectiunea a VI-a Falimentul

§.1.Primele masuri

1.Ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea

2.Sigilarea bunurilor

3.Masuri de conservare

4.Inventarul

§.2.Stabilirea masei pasive

1.~ntocmirea listei creditorilor

2.Notificarile

3.~nregistrarea creantelor

4.Verificarea creantelor

5.Contestarea creantelor

§.3.Efectuarea lichidarii

1.Regulile de baza

2.Vânzarea imobilelor. Veniturile bunurilor averii debitorului

3.Urmarirea averii personale a asociatilor

4.Sumele obtinute din licitatie

5.Concursul creditorilor

§.4.Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarilor

1.Raportul si planul de distribuire

2.Ordinea distribuirii

3.Conservarea unor sume

4.Distribuirea finala

§.5.~nchiderea lichidarii

Sectiunea a VII-a ~nchiderea procedurii

§.1.Situatiile in care se inchide procedura

§.2.Solutionarea cererii

CAPITOLUL IV R|SPUNDEREA MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE

Sectiunea I Natura actiunii penrtu obligarea la suportarea unei parti din pasivul societatii

Sectiunea a II-a Conditiile raspunderii

=== Faliment ===

CAPITOLUL I

NO}IUNI INTRODUCTIVE

Sec]iunea I Activitatea comercial\ [i dificult\]ile sale

Activitatea comercial\, adic\ activitatea de producere [i circula]ie a m\rfurilor [i serviciilor, se `ntemeiaz\ pe anumite raporturi juridice stabilite `ntre comercian]i, `n special raporturi juridice contractuale. Prin asemenea raporturi juridice se realizeaz\ aprovizionarea tehnico-material\ [i desfacerea m\rfurilor, executarea de lucr\ri [i prestarea de servicii.

Desf\[urarea normal\ a activit\]ii comerciale impune ca to]i comercian]ii care [i-au asumat obliga]ii, `n baza raporturilor juridice la care particip\, s\ `[i execute aceste obliga]ii `n strict\ conformitate cu contractele `ncheiate.

~n privin]a execut\rii obliga]iilor, o importan]\ deosebit\ o are executarea obliga]iilor al c\ror obiect `l constituie plata unor sume de bani (pre]ul m\rfurilor, al lucr\rilor [i serviciilor, rambursarea `mprumuturilor etc.). ~ntr-adev\r, neachitarea la scaden]\ a sumelor de bani datorate de c\tre debitor `l pune pe creditor `n situa]ia de a fi lipsit de mijloacele financiare necesare relu\rii ciclului de produc]ie. Mai mult, având `n vedere c\, cel mai adesea, produsele, lucr\rile [i serviciile se realizeaz\ cu bani `mprumuta]i (les affaires sont l'argent des autres), creditorul nu va putea restitui `mprumut\torului (care, `n cele mai multe cazuri este o banc\ ) creditele primite.

Prin urmare, neexecutarea obliga]iilor b\ne[ti la scaden]\ produce consecin]e negative nu numai asupra creditorului, ci [i fa]\ de al]i comercian]i cu care creditorul se afl\ `n raporturi juridice. }inând seama de interconexiunea raporturilor juridice `n care se afl\ comercian]ii, `nseamn\ c\ nerespectarea obliga]iilor privind plata sumelor de bani se poate repercuta "`n lan]" asupra altor comercian]i(), ducând la un blocaj financiar, cu consecin]e funeste pentru activitatea comercial\ [i pentru securitatea creditului.

Neexecutarea obliga]iei b\ne[ti la scaden]\ poate fi determinat\ de lipsa de lichidit\]i a debitorului(), cauzat\ de existen]a unor dificult\]i financiare cu care se confrunt\ debitorul `n activitatea sa comercial\.

Dificult\]ile financiare ale debitorului pot fi datorate unei conduceri necorespunz\toare a activit\]ii comerciale, dar [i unor `mprejur\ri nefavorabile care nu pot fi imputate managerilor, cum sunt: modificarea pie]ei, sporirea concuren]ei, catastrofe naturale etc.

~nc\ de la `nceputul activit\]ii comerciale, când au ap\rut [i dificult\]ile financiare inerente acesteia, s-a pus problema reac]iei fa]\ de un atare comerciant a c\rei activitate necorespunz\toare cangreneaz\ activitatea comercial\. Atitudinea fa]\ de un asemenea comerciant nu a fost `ntotdeauna aceea[i; ea a fost `n func]ie de anumite concep]ii care s-au manifestat de-a lungul vremii().

Sec]iunea a II-a Evolu]ia concep]iilor privind tratamentul comercian]ilor afla]i in dificultate

§1.Perioada antic\

Dreptul roman a consacrat primele reglement\ri care, prin perfec]ionarea lor, au dus mai târziu la institu]ia falimentului().

F\r\ s\ fac\ distinc]ie `ntre comercian]i [i necomercian]i, dreptul roman a reglementat situa]ia juridic\ a datornicilor, `nlocuind executarea asupra persoanei debitorului cu executarea asupra patrimoniului acestuia, dup\ procedura execut\rii silite().

Creditorii erau trimi[i `n posesia bunurilor debitorului, `n vederea vânz\rii lor `n mas\.

Bunurile debitorului, `n totalitatea lor, reveneau adjudecatarului care se oferea s\ pl\teasc\ cea mai mare cot\ din crean]ele creditorilor.

Vinderea `n bloc a bunurilor atr\gea dup\ sine "infamia", de care datornicul putea sc\pa numai prin cesiunea bunurilor `n favoarea creditorilor.

§.2. Perioada Evului Mediu.

Tradi]ia dreptului roman a fost p\strat\ [i dezvoltat\ `n dreptul medieval, `n special `n statutele ora[elor italiene Genova, Floren]a [i Vene]ia.

~n aceast\ perioad\, procedura avea un caracter penal [i corporatist [i se aplica numai comercian]ilor, nu [i necomercian]ilor.

Comercian]ii se bucurau de anumite avantaje privind ob]inerea creditelor.

Cei care abuzau ori nu putea restitui la scaden]\ sumele `mprumutate erau trata]i cu severitate, fiind considera]i infractori (fallitus ergo fraudator). Ei erau sanc]iona]i cu `nchisoarea [i supu[i unor ac]iuni degradante. Una dintre aceste ac]iuni de discreditare a falitului era distrugerea, `n prezen]a tuturor negustorilor, a b\ncii, adic\ a mesei pe care erau expuse m\rfurile. Aceast\ opera]iune de distrugere a m\rfurilor ("banca rotta") se afl\ la originea denumirii de bancrut\, care desemneaz\ generic faptele s\vâr[ite de falit [i sanc]ionate penal.

O prim\ reglementare care a pus bazele institu]iei falimentului o reprezint\ Ordonan]a din 1673 emis\ de Ludovic al XIV-lea.

Aceast\ ordonan]\, inspirat\ de reglement\rile italiene, privea comer]ul terestru, `ns\ cuprindea [i dispozi]ii referitoare [i la "Falimente [i bancrute".

§3. Perioada modern\.

Prima reglementare complet\ [i sistematic\ a falimentului s-a realizat prin Codul comercial francez din 1807.

Sub influen]a lui Napoleon, nemul]umit de comportamentul unor furnizori ai armatei, regimul falimentului consacrat de Codul comercial() a fost deosebit de intransigent.

Prin noua reglementare se urm\rea realizarea a dou\ scopuri: un scop imediat, constând `n asigurarea pl\]ii crean]elor creditorilor [i pedepsirea falitului, [i un scop mediat, care viza asanarea activit\]ii comerciale.

Codul comercial francez organiza o procedur\ de lichidare a bunurilor falitului [i de distribuire a sumelor rezultate `ntre creditorii falitului. ~n acest scop, toate bunurile falitului erau puse sub sechestru, cu privarea falitului de dreptul de a administra [i dispune de aceste bunuri.

Cât `l privea pe falit, acesta era `ncarcerat `n `nchisoarea datornicilor ori re]inut la domiciliul s\u pe durata procedurii. ~n plus, debitorul declarat `n faliment era dec\zut din anumite drepturi profesionale [i civile, iar `n cazul s\vâr[irii unor fapte p\gubitoare pentru creditori, el era sanc]ionat penal pentru infrac]iunea de bancrut\.

Prin urmare, procedura falimentului reglementat\ `n Codul comercial francez, urm\rea, pe de o parte, ap\rarea colectiv\ [i egalitar\ a intereselor creditorilor [i, pe de alt\ parte, eliminarea din activitatea comercial\ a celor descalifica]i prin e[ecul activit\]ii lor.

Reglementarea falimentului a fost apreciat\ `n doctrin\ ca "o cucerire epocal\", ca o form\ de executare colectiv\, `ntemeiat\ pe principiul egalit\]ii creditorilor, `n care se `mbin\ armonios interesele acestora, cu acelea ale creditului general. Ea a fost considerat\ ca "o form\ de protest fa]\ de dreptul comun al urm\ririi individuale"().

Concep]ia Codului comercial francez a fost preluat\ [i de Codul comercial italian din 1882 [i, prin intermediul s\u, de Codul comercial român din 1887().

§.4. Perioada contemporan\.

~ncepând din a doua jum\tate a secolului nostru, concep]ia privind tratamentul aplicabil comerciantului `n dificultate a suferit schimb\ri importante.

A fost fundamentat\ o nou\ concep]ie, care a abandonat ideea de faliment.

Pornindu-se de la realit\]ile contemporane ale activit\]ii comerciale, s-a admis c\ existen]a unor dificult\]i financiare `n activitatea comerciantului, care nu totdeauna `i sunt imputabile, nu trebuie s\ duc\ `n mod necesar la dispari]ia comerciantului `n cauz\.

Dimpotriv\, `ntr-un asemenea caz, este oportun s\ se `ncerce salvarea comerciantului.

O atare ac]iune poate fi benefic\ [i pentru creditorii comerciantului, care pot avea mai multe [anse s\-[i recupereze crean]ele, chiar mai târziu, decât urmând procedura lichid\rii patrimoniului debitorului.

A[a a ap\rut ideea necesit\]ii organiz\rii unei proceduri legale de redresare juridicar\ a activit\]ii, care s\ asigure supravie]uirea comerciantului care merit\ s\ fie salvat.

Se `n]elege c\, pentru cazul când procedura redres\rii judiciare nu d\ rezultate, urmeaz\ s\ se aplice procedura de faliment, cu consecin]a dispari]iei comerciantului care a e[uat `n afacerea sa.

~n noua concep]ie, redresarea [i lichidarea judiciar\ apare ca o procedur\ care permite comerciantului aflat `n dificultate s\ e[ueze `ntr-un mod organizat.

Trebuie ar\tat c\ `ncerc\rile de perfec]ionare a procedurii legale aplicabile comerciantului `n dificultate au mers [i mai departe.

S-a imaginat chiar o faz\ prealabil\ redres\rii falimentului, [i anume faza prevenirii [i reglement\rii amiabile a dificult\]ilor financiare ale comerciantului.

Noua concep]ie privind tratamentul legal aplicabil comercian]ilor `n dificultate [i-a g\sit expresia `n dreptul francez care, prin adoptarea a trei legi(), a consacrat "dreptul `ntreprinderilor `n dificultate".

A[a cum rezult\ din reglementarea legal\, dreptul `ntreprinderilor `n dificultate urm\re[te patru obiective():

– prevenirea dificult\]ilor;

– redresarea `ntreprinderilor `n situa]ii compromise;

– lichidarea `ntreprinderilor ale c\rei dificult\]i financiare sunt iremediabile;

– sanc]ionarea conduc\torilor culpabili.

Sec]iunea a III-a Reglementarea tratamentului aplicat comercian]ilor in dificultate in România

De-a lungul vremii, `n România au existat mai multe reglement\ri legale privind tratamentul aplicat comercian]ilor `n dificultate.

Fiecare din aceste reglement\ri a fost expresia concep]iei epocii `n care a fost adoptat\().

§1. Vechiul drept românesc.

Primele legiuiri ale vechiului drept românesc cuprindeau anumite dispozi]ii referitoare la faliment.

Codul Caragea din 1817 reglementa falimentul `n Partea III, Capitolul VIII, "Pentru `mprumutare [i datorie".

Potrivit §15, dac\ datornicul mofluze[te, adic\ ajunge `n stare de faliment, el trebuie s\ capete "milostivirea creditorilor".

~n caz contrar, datornicul era considerat "mofluz pref\cut", adic\ falit bancrutar.

Mofluzul putea s\ fac\ o cesiune a bunurilor `n favoarea creditorilor ("darea averii") – §.16().

Codul Calimah din 1817 reglementa falimentul `n anexa I "Despre rânduiala cursului creditorilor".

Procedura falimentului, denumit\ "tratarea cursului creditorilor", cuprindea:

– deschiderea concursului prin publicarea edictului (sentin]a declarativ\);

– cârmuirea averii supus\ concursului creditorilor;

– limpezirea `nf\]i[atelor sume de datorii (crean]ele declarate); –

– clasifica]ia preten]iilor des\vâr[it limpezite;

– procesele pentru potimisirea `n clase (contesta]ii privind stabilirea cauzelor de preferin]\);

– `mp\r]irea averii concursului;

– sfâr[itul sau desfiin]area concursului.

§.2. Condica pentru comerciu.

Reglementarea cuprins\ `n Condica pentru comerciu, adoptat\ `n 1840, este considerat\ prima lege româneasc\ complet\ a falimentului. Ea reprezint\ o traducere a dispozi]iilor privitoare la faliment din Codul comercial francez, `n forma modificat\ prin legea din 28 mai 1838.

Aceast\ reglementare s-a aplicat `n Muntenia, iar din 1864 [i `n Moldova.

§.3. Codul comercial din 1887.

Folosind ca model Codul comercial italian din 1882, Codul comercial român se men]inea pe linia tradi]iei Codului comercial francez.

Codul comercial român a consacrat institu]iei falimentului Cartea III "Despre faliment", art. 695-888.

~n concep]ia Codului comercial, falimentul era considerat ca o procedur\ de executare silit\ asupra bunurilor comerciantului debitor, care a `ncetat plata datoriilor sale comerciale, al c\rei scop era satisfacerea crean]elor tuturor creditorilor().

Urmând concep]ia clasic\, art. 695 C. com. prevedea c\ procedura falimentului este aplicabil\ numai comercian]ilor.

Falimentul era declarat prin hot\râre judec\toreasc\, la cererea debitorului sau a creditorilor, precum [i din oficiu (art. 695-729 C.com.).

Ca urmare a declar\rii falimentului, falitul pierdea dreptul de a administra [i dispune de bunurile sale; datoriile falitului deveneau exigibile, cursul dobânzilor [i urm\ririle individuale ale creditorilor erau suspendate. ~n plus, falitul putea fi arestat [i `i era interzis s\ p\r\seasc\ domiciliul f\r\ permisiunea judec\torului sindic; el era dec\zut din anumite drepturi profesionale [i civile.

Procedura falimentar\ consta `n urm\toarele opera]iuni: stabilirea activului (constatarea, conservarea [i `ntregirea activului); stabilirea pasivului [i a masei credale; lichidarea activului (vânzarea la licita]ie public\ a bunurilor falitului); repartizarea `ntre creditori a rezultatului activului `n limita cotei falimentare (art. 743-831 C. com.).

Organele care efectuau procedura erau: instan]a judec\toreasc\, judec\torul-sindic [i adunarea creditorilor (art. 730-738 C. com.).

Codul comercial reglementa moratoriul [i concordatul, ca mijloace de suspendare ori de evitare a consecin]elor falimentului (art. 834-865 C. com.).

Anumite fapte s\vâr[ite de c\tre falit care prejudiciau pe creditori erau sanc]ionate penal pentru infrac]iunea de bancrut\ (art. 857-888 C.com.).

~n sfâr[it, Codul comercial reglementa [i condi]iile reabilit\rii falitului (art. 826-831 C. com.).

§.4. Legea nr. 64/1995, a[a cum a fost modificat\ [i completat\ prin O.G. nr. 58/1997().

~ntrucât reglementarea Codului comercial referitoare la faliment nu mai corespunde exigen]elor perioadei actuale, a fost adoptat\ o nou\ reglementare legal\, care s\ fie aplicat\ comercian]ilor afla]i `n dificultate. Aceast\ reglementare s-a concretizat `n Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz\rii [i falimentului().

Din chiar titlul legii rezult\ c\ noua reglementare a abandonat concep]ia tradi]ional\ a Codului comercial privind falimentul [i a `mbr\]i[at concep]ia modern\ pe care o consacr\ toate reglement\rile din ]\rile cu o economie de pia]\ avansat\.

~n leg\tur\ cu aceast\ reglementare trebuie examinate mai multe aspecte (a-d).

a) Principiile reglement\rii.

Prin Legea nr. 64/1995 se instituie o procedur\ de reorganizare(), având ca scop salvarea comerciantului aflat `n dificultate [i, pentru cazul nereu[itei, o procedur\ de lichidare a patrimoniului debitorului.

De remarcat c\ Legea nr. 64/1995 nu a consacrat o faz\ prealabil\, a prevenirii [i reglement\rii amiabile a dificult\]ilor comerciantului, existent\ `n dreptul francez. Aceast\ op]iune a legiuitorului român se explic\ prin gradul sc\zut de eficien]\ al unei atare faze prealabile.

Procedura reorganiz\rii [i falimentului are un caracter judiciar. Ea se efectueaz\ de c\tre instan]a judec\toreasc\, judec\torul-sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor [i comitetul creditorilor (art. 4 alin. 1 din Legea nr. 64/1995)().

Noua reglementare legal\ instituie [i o r\spundere a persoanelor din organele de conducere ale societ\]ilor comerciale vinovate pentru dificult\]ile ivite `n activitatea societ\]ilor comerciale, care au dus la aplicarea procedurii reorganiz\rii [i falimentului (art. 123).

Dispozi]iile Legii nr. 64/1995 se completeaz\, `n m\sura compatibilit\]ii lor, cu dispozi]iile Codului de procedur\ civil\ (art. 127 din Legea nr. 64/1995).

b) Domeniul de aplicare al reglement\rii.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 64/1995, procedura reorganiz\rii [i falimentului se aplic\ comercian]ilor – persoane fizice [i societ\]i comerciale – care nu mai pot face fa]\ datoriilor lor comerciale, adic\ acelor comercian]i care se afl\ `n `ncetare de pl\]i. Aceast\ procedur\ se aplic\ tuturor comercian]ilor, indiferent de dimensiunea activit\]ii lor().

Cu privire la domeniul de aplicare al legii, trebuie avute `n vedere anumite dispozi]ii speciale referitoare la societ\]ile comerciale cu capital majoritar de stat (art. 128 din lege) [i regiile autonome (art. 129 din lege).

Art. 128 din Legea nr. 64/1995 dispune c\ exerci]iul ac]iunilor sau, dup\ caz, efectuarea procedurilor prev\zute de lege se suspend\ fa]\ de debitori – societ\]i comerciale cu capital majoritar de stat – pentru care Guvernul a instituit sau va institui proceduri speciale de supraveghere financiar\, pe perioada cât acestea se afl\ sub influen]a acestor proceduri.

Prin urmare, societ\]ile comerciale cu capital majoritar de stat, care fac obiectul unei proceduri speciale de supraveghere financiar\ instituite de Guvern, nu pot fi supuse procedurii reorganiz\rii [i falimentului. Fa]\ de ace[ti debitori, exercitarea ac]iunilor sau, dup\ caz, efectuarea procedurii reorganiz\rii [i falimentului se suspend\ pe perioada cât ace[tia se afl\ sub inciden]a unei proceduri speciale de supraveghere financiar\().

Din textul art. 128 din Legea nr. 64/1995 rezult\ c\ suspendarea efectu\rii procedurii reorganiz\rii [i falimentului fa]\ de debitorii care sunt societ\]i comerciale cu capital majoritar de stat opereaz\, atât `n cazul când guvernul a instituit, cât [i `n cazul când va institui, o procedur\ special\ de supraveghere financiar\ asupra acestor debitori.

Astfel, dac\ la data `ncet\rii pl\]ilor debitorul f\cea obiectul unei proceduri speciale de supraveghere financiar\, `mpotriva sa nu se va putea efectua procedura reorganiz\rii [i falimentului. ~n consecin]\, orice cerere introductiv\ privind `nceperea procedurii de reorganizare [i faliment se suspend\ pân\ la epuizarea procedurii speciale de supraveghere.

Tot astfel, suspendarea procedurii reorganiz\rii [i falimentului se va produce [i `n cazul când, dup\ `nceperea acestei proceduri, se va institui asupra debitorului o procedur\ special\ de supraveghere financiar\.

Dac\ suspendarea procedurii reorganiz\rii [i falimentului asupra unui debitor aflat sub inciden]a unei proceduri speciale de supraveghere financiar\ este pe deplin justificat\, mai pu]in justificat\ apare suspendarea când procedura special\ de supraveghere financiar\ este instituit\ dup\ `nceperea procedurii reorganiz\rii [i falimentului. Solu]ia legii creaz\ posibilitatea unei interven]ii administrative `n cursul desf\[ur\rii procedurii reorganiz\rii [i falimentului. Orice societate comercial\ cu capital majoritar de stat, pentru care s-a declan[at procedura reorganiz\rii [i falimentului, va c\uta s\ ob]in\ o suspendare a acestei proceduri prin instituirea de c\tre guvern a unei proceduri speciale de supraveghere financiar\. O atare solu]ie va avea drept rezultat, de cele mai multe ori, o `ntârziere `n satisfacerea crean]elor creditorilor [i, pe un plan mai general, de `ntârziere a asan\rii activit\]ii comerciale prin intermediul acestui instrument juridic `n care s-au pus atâtea speran]e.

Din cele ar\tate rezult\ c\ procedura reorganiz\rii [i falimentului este aplicabil\ [i societ\]ilor comerciale cu capital majoritar de stat. Dar, o atare procedur\ va fi suspendat\, `n momentul instituirii de c\tre guvern asupra debitorului a unei proceduri speciale de supraveghere financiar\, pe toat\ durata acesteia.

Referitor la regiile autonome, Legea nr. 64/1995 consacr\ solu]ia neaplic\rii procedurii reorganiz\rii [i falimentului. Art. 129 din lege prevede c\ procedura aplicabil\ regiilor autonome pentru insolvabilitate se va stabili prin lege, `n acord cu regimul general al propriet\]ii publice.

Explica]ia neaplic\rii procedurii reorganiz\rii [i falimentului asupra regiilor autonome transpare din chiar textul legii. ~ntrucât regiile autonome administreaz\ bunuri care sunt proprietate public\, tratamentul aplicat regiilor autonome aflate `n dificultate trebuie s\ ]in\ seama de regimul general al propriet\]ii publice.

c) Intrarea `n vigoare a reglement\rii.

Potrivit art. 130 din Legea nr. 64/1995, dispozi]iile sale intr\ `n vigoare la data public\rii legii `n Monitorul Oficial [i se aplic\ la 60 de zile de la data intr\rii ei `n vigoare().

Pe data aplic\rii noii legi se abrog\: art. 695-888 (Cartea a III-a – Despre faliment) [i art. 936-944 (Dispozi]iile speciale de procedur\ `n materie de faliment) din Codul comercial român.

De asemenea, pe aceea[i dat\ se abrog\ [i art. 34-38 (Dispozi]iuni pentru punerea `n aplicare a Codului comercial român, publicat `n Monitorul Oficial nr. 126 din 10 septembrie 1887).

d) Dispozi]ii tranzitorii.

Procedurile falimentare deschise pân\ la data punerii `n aplicare a Legii nr. 64/1995 vor continua s\ fie administrate [i lichidate potrivit dispozi]iilor Codului comercial român (art. 131 din Legea nr. 64/1995).

De remarcat este faptul mai exist\ un act normativ referitor la incapacitatea de plat\ a debitorilor r\mas\ `n vigoare [i dup\ promulgarea Legii nr. 64/1995. Este vorba despre Legea nr. 76/1992 privind unele m\suri pentru rambursarea creditelor rezultate din ac]iunea de compensare, regimul pl\]ilor agen]ilor economici, prevenirea incapacit\]ii de plat\ [i a blocajului financiar(). Deosebirea const\ `n faptul c\ aceast\ lege are drept obiect prevenirea "incapacit\]ii de plat\". Totu[i [i aceast\ lege reglemeteaz\ procedura de constatare [i comunicare c\tre debitor a st\rii incapacit\]ii de plat\, punerea `n `ntârziere [i executarea silit\ a debitelor, procedur\ apropiat\() de cea instituit\ de Legea nr. 64/1995.

CAPITOLUL II

ORGANELE CARE APLIC| PROCEDURA REORGANIZ|RII {I LICHID|RII JUDICIARE

Conform dispozi]iilor art. 4 alin. 1 al Legii nr. 64/1995: "Organele care aplic\ procedura sunt: instan]a judec\toreasc\, judec\torul-sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor [i comitetul creditorilor".

Termenul "instan]a judec\toreasc\" este nejustificat generic pentru c\ toate procedurile reglementate de aceast\ lege sunt de competen]a exclusiv\ a tribunalului.

Inova]iile `n privin]a organelor care aplic\ procedura comparativ cu procedura falimentului sunt: administratorul, lichidatorul [i comitetul creditorilor.

Un rol restrâns este atribuit Ministerului Public, care poate cere:

a) modificarea atribu]iilor administratorului (art. 18 alin. 2);

b) `nlocuirea unuia sau mai multor conduc\tori ai debitorului (art. 59 alin. 1).

Se sus]ine c\() era firesc s\ fie ad\ugat\ [i atribu]ia de a cere luarea m\surilor prev\zute de art. 123.

Sec]iunea I Tribunalul

§.1. Exclusivitatea competen]ei materiale

Toate procedurile reglementate de aceast\ lege sunt de competen]a exclusiv\ a tribunalului `n jurisdic]ia c\ruia se afl\ sediul comercial principal al debitorului (art. 5).

Exclusivitatea competen]ei acestui tribunal este accentuat\ [i prin inexisten]a cazurilor `n care hot\rârile tribunalului sunt atacabile cu apel(art. 7, a[a cum afost modifcat prin O.G. nr. 58/1997).

Sediul comercial "principal" este, `n cazul comercian]ilor persoane fizice localitatea men]ionat\, conform art. 3 al Legii privind Registrul Comer]ului, nr. 26/05.11.1990() `n registrul comer]ului care a eliberat certificatul de `nmatriculare. ~n cazul societ\]ilor comerciale, termenul "principal" distinge sediul societ\]ii de sediul filialei sau al sucursalei.

Textul art. 6 al Legii nr. 64/1995 enumer\ principalele atribu]ii jurisdic]ionale ale tribunalului() (sugerând astfel c\ exist\ [i alte atribu]ii, accesorii, omise voluntar):

a) judecarea contesta]iilor debitorilor `mpotriva cererilor introductive ale creditorilor pentru `nceperea procedurii;

b) desemnarea judec\torului-sindic [i, dup\ caz, a administratorului sau a lichidatorului, controlul asupra activit\]ii lor [i, dac\ este cazul, `nlocuirea acestora;

c) aprobarea desemn\rii unor persoane care s\ ajute pe judec\torul-sindic la `ndeplinirea `ndatoririlor sale;

d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-[i mai conduce activitatea;

e) judecarea ac]iunilor introduse de judec\torul-sindic pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive;

f) judecarea contesta]iilor debitorului ori creditorilor `mpotriva m\surilor luate de judec\torul-sindic;

g) confirmarea planului de reorganizare sau, dup\ caz, de lichidare, dup\ votarea lui de c\tre creditori;

h) judecarea contesta]iilor `mpotriva hot\rârii judec\torului-sindic de a se continua activitatea debitorului, `n caz de reorganizare;

i) solu]ionarea obiec]iilor la rapoartele semestriale [i la cel final ale judec\torului-sindic;

j) darea hot\rârii de `nchidere a procedurii.

Sunt omise din enumerarea de mai sus atribu]ii considerate accesorii, cum sunt cele reglementate prin dispozi]iile art. 25, 28, 46, 53, 59, 66, 68 [.a. dar [i atribu]ii la fel de "principale" ca [i cele incluse `n textul art. 6, de exemplu judecarea cererii debitorului de a intra `n faliment (art. 21, art. 72) sau a cererii debitorului de a fi supus dispozi]iilor acestei legi privind reorganizarea (art. 23).

Dup\ cum se poate observa, `n aceast\ enumerare nu figureaz\ hot\rârea cea mai important\, prin cuprins [i efecte, din Codul comercial – sentin]a declarativ\ de faliment().

§.2. Caracterul definitiv [i definitiv [i executoriu al hot\rârilor

Conform dispozi]iilor art. 7 al legii "Hot\rârile tribunalului sunt definitive [i executorii. ~n condi]iile legii, ele pot fi atacate cu recurs".

Cum nici `n vechiul text al legii nu se reglementa expres nici un caz `n care hot\rârea tribunalului nu era supus\ apelului, aceste hot\râri puteau fi atacate numai cu recurs la Curtea de apel conform dispozi]iilor art. 299 C.pr.civ.().

Prin urmare, modificare f\cut\ prin O. G. nr. 58/1997 nu a f\cut altceva decât s\ consacre o situa]ie de fapt.

Sec]iunea a II-a Judec\torul – sindic

§.1. Desemnarea judec\torului-sindic

Judec\torul-sindic este un magistrat desemnat de pre[edintele tribunalului() dintre judec\torii acelui tribunal (art. 8). Spre deosebire de judec\torul delegat la registrul comer]ului, al c\rui mandat are o durat\ limitat\ la un an (art. 8 al Legii nr. 26/1990), judec\torul-sindic este investit pe o perioad\ nedeterminat\. Este firesc, pentru c\ o procedur\ de reorganizare sau faliment are o durat\ imprevizibil\. Trebuie subliniat c\ acesta nu `ndepline[te un mandat de drept privat, ci `ndepline[te o func]ie public\, `n calitate de magistrat().

Desemnarea judec\torului-sindic se face `n condi]iile reglementate de art. 30, `n faza de continuare a procedurii.

Conform dispozi]iilor art. 12 din lege, tribunalul poate `nlocui pe judec\torul-sindic cu altul, `n orice stadiu al procedurii, prin `ncheiere motivat\, dat\ `n Camera de consiliu.

§.2. Exper]ii care `l ajut\ pe judec\torul sindic

Conform dispozi]iilor art. 9, judec\torul-sindic va putea desemna persoane de specialitate care s\-l ajute la `ndeplinirea `ndatoririlor sale.

Selec]ia acestor exper]i [i stabilirea retribu]iei lor apar]in judec\torului-sindic, sub condi]ia aprob\rii tribunalului.

Natura raportului juridic la care particip\ exper]ii parte incert\ fa]\ de inconsecven]a termenilor, fiind astfel posibil\ deopotriv\ atât interpretarea "contract de munc\" ("angajat" art. 10 lit. c) cât [i interpretarea "contract civil" ("retribu]iile" art. 9). Autorii() `nclin\ spre cea de-a doua versiune pentru c\ `n majoritatea situa]iilor ace[ti speciali[ti sunt exper]i contabili, care apar]in Corpului Exper]ilor Contabili [i Contabililor Autoriza]i.

Activit\]ile pentru care pot fi desemna]i exper]ii sunt urm\toarele():

– exercitarea atribu]iilor de administrator (art. 18 alin. 1);

– confirmarea posibilit\]ii realiz\rii planului (art. 62 alin. 1);

– evaluarea bunurilor inventariate (art. 79 alin. 1 [i art. 99);

– `ntocmirea listei cu bunurile [i obliga]iile debitorului (art. 83 alin. 1);

-verificarea informa]iilor financiare prezentate de debitor(art.83 alin.2);

Atribu]iile concrete ale acestor persoane sunt stabilite prin `ncheierea judec\torului-sindic (art. 10 alin. 2).

Plata exper]ilor va fi suportat\ din averea debitorului, conform dispozi]iilor art. 9, 62 alin. 1, 79 alin. 1, 83 alin. 1 [i 2, cu prioritate fa]\ de alte distribuiri (art. 106 pct. 1).

§.3. Atribu]iile judec\torului-sindic

Conform dispozi]iilor art. 10 alin. 1, a[a cum au fost modificate prin O. G. nr. 58/1997, principalele `ndatoriri ale judec\torului-sindic sunt():

a) examinarea activi]ii debitorului `n raport cu situa]ia de fapt, `ntocmirea unui raport am\nun]it asupra cauzelor [i `mprejur\rilor care au dus la `ncetarea de pl\]i, cu men]ionarea persoanelor c\rora le-ar fi imputabil\, [i supunerea acelui raprt tribunalului, `n termen de 30 de zile de la desemnarea sa;

b) stabilirea datelor [edin]elor adun\rii creditorilor – de câte ori consider\ necesar – [i prezidarea [edin]elor;

c) conducerea activit\]ii persoanelor de specialitate pe care le-a angajat s\-l ajute;

d) introducerea la tribunal de ac]iuni pentru anularea actelor frauduloase `ncheiate de debitor `n dauna drepturilor creditorilo, precum [i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor opera]iuni comerciale `ncheiate de debitor [i a constituirii unor garan]ii acordate de acesta;

e) men]inerea sau rezilierea unor contracte `ncheiate de debitor;

f) admiterea planului de reorganizare a activit\]ii debitorului sau, dup\ caz, de lichidare a unor bunuri din averea acestora, pân\ la acoperirea pasivului;

g) supravegherea activit\]ii desf\[urate de debitor `n baza planului de reorganizare;

h) la `nceperea procedurii falimentului, aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor [i luarea m\surilor corespunz\toare pentru conservarea lor;

i) examinarea crean]elor [i, atunci când este cazul, formularea de obiec]ii la ele;

j) urm\rirea `ncas\rii crean]elor referitoare la bunurile din averea debitorului rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuate de acesta `nainte de `nregistrarea cererii introductive;

k) lichidarea bunurilor din averea debitorului;

l) primirea pl\]ilor pe seama debitorului [i consemnarea sumelor, `n termen de 24 de ore, `n contul bancar prev\zut la art. 31 alin. ( 2 );

m) sesizarea tribunalului despre orice problem\ care ar cere o solu]ionare de c\tre acesta;

n) efectuarea oric\ror alte activit\]i cerute de lege().

§.4. Contestarea hot\rârilor [i a m\surilor luate de judec\torul-sindic

Judec\torul-sindic are cel mai important rol `n efectuarea procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995.

Exercitându-]i atribu]iile jurisdic]ionale [i de gestiune, el realizeaz\ o mare diversitate de acte juridice.

Textul art. 11 restrânge posibilitatea contest\rii acestora la "cazurile expres prev\zute" `n aceast\ lege:

1) hot\rârea de a continua activitatea debitorului (art. 69 alin. 2);

2) calculul valorii unor crean]e (art. 90);

3) contestarea unei crean]e sau a rangului de prioritate (art. 94, 96);

4) cererea de a se `ng\dui o vânzare direct\ (art. 101 alin. 1);

5) raportul de distribuire (art. 105);

6) raportul final (art. 114 alin. 1);

7) cererea de a se da o hot\râre de `ncheiere a procedurii (art. 120).

Termenul general de `nregistrare a contesta]iilor este de 10 zile "de la data la care m\sura a fost luat\" (art. 11).

De[i formularea din art. 11 este derutant\ ("Dac\ socote[te necesar, tribunalul va ]ine o [edin]\, cu citarea autorului contesta]iei, a debitorului [i a creditorilor [i cu participarea judec\torului-sindic, pentru a da o solu]ie"), oferind [i posibilitatea interpret\rii `n sensul c\ examinarea contesta]iei ar fi facultativ\ pentru tribunal, `n realitate `n fiecare dintre cele opt situa]ii enumerate mai sus se prevede obliga]ia pentru tribunal de a ]ine o [edin]\ [i de a da o solu]ie().

Toate celelalte m\suri luate de judec\torul sindic `n cursul procedurii sunt inatacabile.

Sec]iunea a III-a Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

§.1. Convocarea adun\rii

Adunarea creditorilor, f\r\ personalitate juridic\, este format\ din totalitatea creditorilor cunoscu]i [i este convocat\ [i prezidat\ de c\tre judec\torul-sindic, atunci când consider\ necesar. Excep]ie face situa]ia `n care creditorii reprezentând cel pu]in jum\tate din valoarea total\ a crean]elor acestora. ~n acest caz convocarea adun\rii este obligatorie (art. 13 alin. 1).

Printre creditori se num\r\ [i salaria]ii debitorului, ale c\ror crean]e constau `n salarii [i alte drepturi b\ne[ti. Ei vor fi reprezenta]i `n adunare prin doi delega]i. La [edin]ele adun\rii creditorilor particip\, de regul\, [i debitorul, `n afar\ de situa]iile `n care este scutit de judec\torul sindic. Un reprezentant al camerei de comer] [i industrie teritorial\ poate participa la adunarea creditorilor.

§.2. Atribu]iile adun\rii creditorilor

Adunarea creditorilor, prezidat\ de judec\torul-sindic, are urm\toarele atribu]ii():

a) analizeaz\ situa]ia debitorului;

b) analizeaz\ m\surile luate de judec\torul-sindic [i efectele acestora;

c) propune, motivat, luarea altor m\suri de c\tre judec\torul-sindic;

d) voteaz\ propunerile judec\torului-sindic de a vinde bunuri importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instala]ii etc.).

§.3. Comitetul creditorilor

~n prima [edin]\ a adun\rii creditorilor, adunarea creditorilor va alege cu majoritate simpl\din 3-5 creditori, dintre cei cu crean]e garantate [I cei chirografari, care se vor fi oferit voluntar. Dac\ nu se va ajunge la aceasyt\ majoritate, comitetul va fi desemnat de judec\torul-sindic ().

Pe parcursul procedurii, judec\torul sindic poate cere asisten]a comitetului sau a delegatului acestuia (art. 15 alin. 2).

Independent de aceste solicit\ri, comitetul are dreptul la ini]iativ\ `n dou\ situa]ii:

a) poate cere tribunalului, `n condi]iile art. 75, s\ ridice debitorului dreptul de a-[i mai conduce activitatea (art. 16 alin. 1);

b) cu autorizarea tribunalului, poate introduce ac]iuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, f\cute de debitor `n frauda creditorilor, dac\ judec\torul-sindic refuz\ s\ o fac\ potrivit art. 41 (art. 16 alin. 2).

Sec]iunea a IV-a Administratorul

§.1. Desemnarea administratorului

Conform dispozi]iilor art. 17, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997, creditorii care de]in cel pu]in 75% (`n concep]ia ini]ial\ a legii, 50%) din valoarea crean]elor pot decide cu o majoritate reprezentat\ de cel pu]in 50% din valoarea total\ a crean]elor angajarea unui administrator-persoan\ fizic\ sau societate comercial\-, desemnat de tribunal, care va trebui s\ fie contabil autorizat, expert contabil sau licen]iat `n studii economice ori juridice [i s\ aib\ cel pu]in 5 ani de activitate practic\, economic\ sau juridic\. Nu este obligatorie participarea acestuia la realizarea procedurii de reorganizare [i lichidare()-art. 17 alin. 1. Potrivit art. 17 alin. 2 (introdus prin O.G. nr. 558/1997), dac\ debitorul supus procedurii este societate bancar\, desemnarea administratorului se poate face cu avizul obligatoriu al BNR [I Ministerului Finan]elor.

De[i textul art. 17 este echivoc, permi]ând interpretarea conform c\reia s-ar stabili un raport contractual de mandat `ntre administrator [i creditorii care `l "angajeaz\" se consider\ c\ administratorul ac]ioneaz\ ca mandatar al justi]iei [i nu al creditorilor iar termenul "angajarea" exprim\ ideea de implicare `n procedur\ a administratorului. Aceast\ interpretare se sprijin\ pe argumente deduse din context:

– persoana administratorului este desemnat\ de tribunal [i nu de creditori (art. 6 lit. b [i art. 17);

– tribunalul `i stabile[te [i `i poate modifica atribu]iile (art. 18 alin. 2); pe lâng\ atribu]iile principale, enumerate de art. 18 alin. 1, el mai poate primi [i alte atribu]ii delegate de judec\torul-sindic (art. 18 alin. 3);

– tot tribunalul `l controleaz\ [i `l `nlocuie[te, dac\ este cazul (art. 6 lit. b).

Decizia creditorilor de "angajare" a administratorului se adopt\ `n adunarea acestora, ca o propunere a unei m\suri, care se `ncadreaz\ `n atribu]iile reglementate de art. 14 alin. 1, cu votul majoritar prev\zut de art. 17.

Termenul de 45 zile "de la `nceperea procedurii" prev\zut de art. 17 care trebuie s\ fie corelat cu termenul prev\zut de art. 30, referitor la aceea[i situa]ie, nu este un termen sanc]ionat cu dec\derea.

Lichidatorul are ini]iativa `n procedura de lichidare a bunurilor debitorului, sub conducerea judec\torului sindic [i sub controlul tribunalului (art. 98 alin. 1, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997).

Hot\rârea tribunalului de desemnare a administratorului este definitiv\ [i executorie (art. 7) fiind atacabil\ numai cu recurs.

De[i textul Legii nr. 64/1995 nu con]ine nici o prevedere `n acest sens, se consider\ c\ administratorului `i sunt aplicabile acelea[i reguli de recuzare care sunt operante fa]\ de judec\torul sindic [i acelea[i norme de incompatibilitate pe care Legea nr. 31/1990 le prevede pentru cenzori (art. 156-fost 112-din Legea nr. 31/1990). Legea francez\ privind redresarea [i lichidarea judiciar\ a `ntreprinderilor con]ine o asemenea prevedere (art. 10 alin. 3).

Ca [i expertul, administratorul este remunerat din averea debitorului (art. 9).

§.2. Atribu]iile administratorului

Prin hot\rârea de desemnare, tribunalul stabile[te [i atribu]iile administratorului (art. 6 lit. b). Ulterior, aceste atribu]ii pot fi modificate la cererea administratorului, a comitetului creditorilor ori a delegatului acestui comitet sau a Ministerului Public (art. 18 alin. 2).

Principalele atribu]ii ale administratorului sunt cele enumerate de art. 18 alin. 1, care reflect\ trei nivele de implicare `n activitatea debitorului:

a) supravegheaz\ opera]iunile de gestionare;

b) asist\ pe debitor la toate actele privind gestionarea sau numai la o parte din acestea;

c) conduce `n tot sau `n parte activitatea debitorului.

Pe lâng\ aceste atribu]ii, el mai poate primi [i alte atribu]ii, delegate de judec\torul-sindic (art. 18 alin. 3).

Modificarea atribu]iilor stabilite ini]ial se face tot prin hot\rârea tribunalului (art. 18 alin. 2).

Controlul activit\]ii administratorului se exercit\ de c\tre tribunal (art. 6 lit. b) din oficiu, la sesizarea judec\torului sindic, a comitetului creditorilor ori a delegatului s\u sau a Ministerului Public.

Tot tribunalului `i revine [i atribu]ia `nlocuirii administratorului, dac\ este cazul (art. 6 lit. b).

Sec]iunea a V – a Lichidatorul

Potrivit art. 18, indice 1-introdus prin O.G. nr. 58/1997-, `n caz de faliment, la propunerea judec\torului-sindic, tribunalul va putea dispune angajarea unui lichidator-persoan\ fizic\ sau societate comercial\-, pe care-l va desemna.

Lichidatorul-ca [I administratorul-va trebui s\ fie contabil autorizat, expert contabil sau licen]iat `n studii economice ori drept [i s\ aib\ cel pu]in cinci ani dea activitate practic\-economic\ sau juridic\.

Când debitorul supus procedurii este societate bancar\, desemnarea lichidatorului se va face cu avizul obligatoriu al BNR [i al Ministerului Finan]elor.

Lichidatorul efectueaz\ actele [i opera]iunile dispuse de judec\torul sindic.~n toate cazurile de faliment se va putea numi o persoan\ care s\ finalizeze opera]iunile de lichidare.

Potrivit art. 10 alin. 2, judec\torul – sindic stabile[te, prin `ncheiere, atribu]iile lichidatorului.

CAPITOLUL III

PROCEDURA

Sec]iunea I Cererile introductive

Procedura reglementat\ de Legea nr. 64/1995 poate fi ini]iat\ la cererea debitorului, la cererea creditorilor sau la cererea camerei de comer] [i industrie teritorial\ (art. 19).

Deosebirile fa]\ de procedura falimentului reglementat\ de Codul comercial sunt pe de o parte eliminarea posibilit\]ii de autoinvestire a tribunalului (art. 705 C. com.) care, `n practic\, nu era utilizat\ [i, pe de alt\ parte, atribuirea dreptului de a investi instan]a camerei de comer] [i industrie teritorial\.

~n realizarea procedurii, un rol important `l joac\ planul de reorganizare sau, dup\ caz, de lichidare, ca punct de referin]\, elaborat [i aprobat `n condi]iile legii.

Potrivit art. 19 din lege, procedura `ncepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de c\tre debitor, de c\tre creditori sau de c\tre camera de comer] [i industrie teritorial\.

§.1. Cererea debitorului

Se poate adresa tribunalului cu cerere de reorganizare sau de lichidare debitorul comerciant persoan\ fizic\ sau societate comercial\ care nu-[i poate pl\ti datoriile comerciale exigibile cu sumele de bani disponibile.

~n cazul societ\]ilor comerciale cererea se semneaz\ de c\tre persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.

De[i `n conformitate cu dispozi]iile art. 2 al Legii nr. 31/1990 obliga]iile sociale ale societ\]ii `n nume colectiv [i cele ale societ\]ii `n comandit\ sunt garantate nu numai cu patrimoniul social ci [i cu r\spunderea nelimitat\ [i solidar\ a asocia]ilor sau, dup\ caz, a comandit\]ilor, iar `n dispozi]iile art. 111 ale legii nr. 64/1995 se prevede posibilitatea ca judec\torul-sindic s\ procedeze la executare silit\ `mpotriva asocia]ilor cu r\spundere nelimitat\, textul art. 22 al aceleia[i legi, pentru a sublinia ideea c\ prioritar societatea [i averea acesteia se afl\ `n situa]ia prev\zut\ de art. 1 [i art. 20 precizeaz\ c\ cererea societ\]ii de `ncepere a procedurii nu va fi considerat\ ca fiind f\cut\ [i de asocia]ii cu r\spundere nelimitat\, dup\ cum nici cererea creditorilor nu va fi considerat\ ca fiind f\cut\ [i contra acelor asocia]i iar `n cazul cererii introduse de un asociat cu r\spundere nelimitat\ sau `mpotriva acestuia pentru datoriile sale proprii va fi f\r\ efecte juridice cu privire la societatea al c\rui asociat este.

Cererea trebuie s\ fie `nso]it\ de actele prev\zute de art. 21 alin. 1:

a) bilan]ul [i copii de pe registrele contabile curente;

b) o list\ a tuturor bunurilor debitorului; pentru imobile se vor trece datele din registrele de publicitate imobiliar\;

c) o list\ a numelor [i a adreselor creditorilor, oricum ar fi crean]ele acestora: certe sau sub condi]ie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, ar\tându-se suma, cauza [i drepturile de preferin]\;

d) contul de profit [i pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

e) o list\ a asocia]ilor cu r\spundere nelimitat\, pentru societ\]ile `n nume colectiv [i cele `n comandit\;

f) o declara]ie prin care debitorul `[i arat\ inten]ia de a-[i reorganiza activitatea sau de a lichida averea.

Dac\ `n termen de 10 zile de la `nregistrarea cererii nu sunt depuse actele men]ionate mai sus care nu au fost ata[ate cererii, tribunalul va respinge cererea (art. 21, alin. 2).

Cererea poate fi re`nnoit\, dup\ respingerea pentru acest motiv, anexându-se toate actele cerute de dispozi]iile art. 1 al art. 21. Conform dispozi]iilor art. 23, cererea debitorului de reorganizare nu mai poate fi repetat\, dup\ respingere, `n interval de 5 ani. ~n acela[i interval de timp nu poate fi `nregistrat\ o cerere de reorganizare a debitorului nici `n situa]ia `n care el a fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori, indiferent de solu]ia care a fost dat\ cererii creditorilor.

Este u[or previzibil c\ la aceast\ procedur\ va recurge debitorul care sper\ s\ ob]in\ o reorganizare, mai `nainte ca situa]ia lui financiar\ s\ fie iremediabil compromis\.

§2. Cererile creditorului ori ale camerelor de comer] [i industrie teritoriale

1. Premisele `nregistr\rii cererii

Conform dispozi]iilor art. 24 alin. 1: "Orice creditor, care are o crean]\ cert\, lichid\ [i exigibil\, poate introduce la tribunal o cerere `mpotriva unui debitor care, timp ce cel pu]in 30 de zile, a `ncetat pl\]ile".

Expresia "orice creditor" are o dubl\ semnifica]ie. Pe de o parte `nseamn\ c\ `n aceast\ etap\ a procedurii nu exist\ nici o discriminare `ntre creditorii chirografari [i cei cu crean]e garantate, spre deosebire de etapa urm\toare, `n care creditorii sunt grupa]i pe categorii (art. 63 [i urm.); pe de alt\ parte `nseamn\ c\ [i un singur creditor izolat are acces la aceast\ procedur\.

Conform dispozi]iilor art. 24, tribunalul va da curs cererii creditorului sau, dup\ caz, cererii camerei de comer] [i industrie teritorial\ dac\ din con]inutul ei rezult\ c\ sunt `ntrunite cumulativ urm\toarele cerin]e:

a) semnatarul cererii este titularul unei crean]e comerciale fa]\ de debitor;

b) crean]a este cert\, lichid\ [i exigibil\;

c) neplata datoriei este consecin]a `ncet\rii pl\]ilor de c\tre debitor;

d) aceast\ situa]ie a debitorului dureaz\ de cel pu]in 30 de zile.

a) Cerin]a comercialit\]ii crean]ei, prev\zut\ de art. 1 al Legii nr. 64/1995 (ca [i de art. 704 C. com.) este satisf\cut\ dac\ pentru debitor datoria este comercial\, `n sensul c\ izvor\[te dintr-un act de comer] obiectiv sau subiectiv (art. 4 C. com.). Nu este necesar ca creditorul, semnatar al cererii, s\ fie comerciant, dup\ cum nu este suficient ca debitorul s\ fie comerciant.

b) Crean]a trebuie s\ fie cert\, `n sensul existen]ei sale ne`ndoilenice [i a cuantumului cert.

Certitudinea crean]ei exist\ nu numai atunci când este constatat\ printr-un titlu executoriu, hot\râre judec\toreasc\ sau efect de comer] (cambie, bilet la ordin sau cec) investite cu formul\ executorie ori act administrativ (de exemplu `n cazul obliga]iilor fiscale) ci [i atunci când este constatat\ printr-un `nscris sub semn\tur\ privat\.

Lichiditatea crean]ei const\ `n aceea c\ se refer\ la o datorie de plat\ a unei sume `n lei sau `n valut\, pe care debitorul nu o poate efectua "cu sumele de bani disponibile" (art. 20 alin. 1).

Exigibil\ este crean]a pentru o datorie scadent\, al c\rei termen de plat\ a expirat [i pentru plata c\reia creditorul poate ob]ine interven]ia coercitiv\ a for]ei publice. ~n consecin]\, creditorul nu poate declan[a procedura nici pentru o datorie neajuns\ la scaden]\ ori pentru o datorie a c\rei scaden]\ nu a fost `nc\ determinat\, chiar dac\ ar invoca incapacitatea notorie de plat\ a debitorului a c\rui scaden]\ a fost amânat\, nici pentru o datorie scadent\ a c\rei plat\ nu a cerut-o debitorul.

Conform dispozi]iilor art. 6 al Legii nr. 76/1992: "Agen]ii economici, indiferent de forma de organizare [i tipul de proprietate, au obliga]ia efectu\rii tuturor pl\]ilor datorate c\tre orice creditor persoan\ juridic\, inclusiv cele pentru achitarea obliga]iilor cu orice titlu c\tre stat, `n ordinea scaden]ei. Scaden]a unei pl\]i se stabile[te prin: contracte `ntre agen]ii economici; contracte de credit; titluri de credite; prevederi legale `n cazul impozitelor [i taxelor. ~n cazul pl\]ilor pentru care nu este prev\zut\ scaden]a, aceasta se stabile[te de creditor pentru `n[tiin]area debitorului cu cel pu]in 10 zile `naintea termenului de plat\".

c) Neplata la scaden]\ trebuie s\ fie efectul incapacit\]ii debitorului de a pl\ti datoria cu sumele de bani disponibile.

Dovada acestei incapacit\]i, care este o situa]ie de fapt intern\ a debitorului, se poate face cu orice mijloc de prob\, apt de a demonstra existen]a unei situa]ii externe [i obiective: `ncetarea pl\]ilor.

Nu este obligatoriu ca dovada s\ provin\ dintr-o m\rturisire a debitorului sau dintr-o atestare a b\ncii sale, ori din protestul unui efect de comer] (cambie, bilet la ordin sau cec). Sarcina probei `ncet\rii pl\]ilor este `nlesnit\ prin prezum]ia consacrat\ de art. 10 alin. 1 al Legii nr. 76/1992: "sunt considera]i `n incapacitate de plat\ agen]ii economici, indiferent de forma de organizare [i tipul de proprietate, care au pl\]i restante a c\ror scaden]\ a fost dep\[it\ cu 30 de zile calendaristice". Conform dispozi]iilor alin. 2 [i 3 ale art. 10 din aceea[i lege, incapacitatea de plat\ se constat\ [i se comunic\ debitorului de orice creditor, dup\ expirarea acestui termen. Pentru obliga]iile fa]\ de bugetul de stat, starea de incapacitate de plat\ se constat\ [i se comunic\ de Ministerul Finan]elor.

Refuzul unor pl\]i, bazat pe excep]ii pe care debitorul le consider\, cu bun\ credin]\, `ntemeiate, nu constituie o dovad\ de `ncetare a pl\]ii conform dispozi]iilor art. 24 alin. 2. Acela[i principiu a fost enun]at [i prin dispozi]iile art. 696 C. com.

Tribunalul este suveran s\ aprecieze elementele de fapt pe care le invoc\ debitorul pentru justificarea refuzului de plat\ [i s\ hot\rasc\ dac\ aceste elemente se `ncadreaz\ sau nu `n conceptul de "bun\-credin]\". Aprecierea se limiteaz\ la calificarea excep]iei ca fiind de bun\-credin]\, f\r\ a se extinde [i asupra examin\rii `n fod a excep]iei, aceast\ problem\ urmând s\ fie solu]ionat\ `n cadrul unui proces de drept comun, dac\ cererea de declarare `n stare de faliment a fost respins\. Nu se cere ca refuzul s\ fie declarat ca `ntemeiat `n conformitate cu o anumit\ dispozi]ie legal\, sau s\ fi fost constatat ca atare printr-o alt\ hot\râre judec\toreasc\, ci este suficient ca tribunalul s\ aprecieze c\ debitorul, cu bun\-credin]\, a considerat c\ refuzul s\u de a pl\ti este `ntemeiat. Astfel, `n aplicarea dispozi]iilor art. 696 C. com. a fost considerat ca `ntemeiat [i de bun\-credin]\ refuzul pl\]ii motivat cu aceea c\ crean]a pretins\ nu este cert\ [i lichid\. Dimpotriv\, s-a considerat ne`ntemeiat refuzul debitorului care a recunoscut crean]a dar nu a pl\tit-o "pe motiv c\ a[teapt\ o lege viitoare, care s\ amâne termenul de plat\".

d) Cerin]a ca `ncetarea pl\]ilor de c\tre debitor s\ dureze de cel pu]in 30 de zile este menit\ s\ previn\ declan[area procedurii `n situa]ii de jen\ financiar\ temporar\ care nu sunt consecin]a incapacit\]ii de "a face fa]\" datoriilor.

~n consecin]\, dup\ constatarea incapacit\]ii de plat\ a debitorului, `n conformitate cu dispozi]iile alin. 2 al art. 10 al Legii nr. 76/1992, creditorul va fi obligat s\ a[tepte `nc\ 30 zile `nainte de a `nregistra la tribunal cererea bazat\ pe dispozi]iile art. 24. Termenul de 30 de zile se va calcula de la data primirii de c\tre debitor a scrisorii creditorului cu con]inutul prev\zut de art. 10 al Legii nr. 76/1992. A[adar, neplata la scaden]\ va declan[a automat curgerea termenului de 30 zile calendaristice reglementat de alin. 1 al art. 10 din Legea nr. 76/1992; `mplinirea acestui termen na[te prezum]ia de incapacitate de plat\ [i permite creditorului s\ constate aceast\ situa]ie [i s\ o comunice debitorului conform prevederilor alin. 2 al aceluia[i articol; dup\ `mplinirea unui nou termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acestei comunic\ri de c\tre debitor, se poate `nregistra la tribunal cererea prev\zut\ de art. 24 al Legii nr. 64/1995.

~n privin]a cererii camerei de comer] [i industrie teritorial\, condi]ia prev\zut\ de alin. 3 al art. 24 este ca semnatara s\ dispun\ de date care s\ reflecte c\ debitorul se afl\ `ntr-o situa]ie notorie de `ncetare de pl\]i.

2. Comunicarea [i afi[area cererii

Cererea creditorului sau a camerei de comer] [i industrie teritorial\ va fi `nregistrat\ la tribunal, atribuindu-se un num\r de dosar.

~n termen de 48 ore de la `nregistrarea cererii creditorului, câte o copie a cererii va fi comunicat\ debitorului [i camerei de comer] [i industrie teritorial\ (art. 25). O alt\ copie va fi afi[at\ `n acela[i termen la u[a instan]ei.

Dep\[irea termenului de 48 ore nu este sanc]ionat\. Aceste m\suri se dispun prin rezolu]ie, de c\tre pre[edintele tribunalului.

Se sus]ine c\ pentru efectuarea comunic\rii cererii c\tre debitor va fi necesar\ utilizarea unui imprimat special care s\ con]in\ [i men]iune posibilit\]ii contest\rii `ncet\rii de pl\]i `n temeiul prev\zut de art. 26, precum [i obliga]ia de a depune actele prev\zute de art. 21 `n termen de 15 zile, `n cazul `n care nu formuleaz\ contesta]ie (art. 29).

3. Judecarea contesta]iei debitorului

Conform dispozi]iilor art. 26, `n termen de 5 zile de la primirea copiei cererii creditorului, debitorul poate `nregistra la tribunal, la acela[i dosar, o contesta]ie, dac\ nu recunoa[te c\ ar fi `n `ncetare de pl\]i, `n condi]iile stabilite de art. 24 alin. 1.

Se sus]ine c\ referirea expres\ la primul alineat al art. 24 nu poate restrânge puterea suveran\ a tribunalului de a examina contesta]ia [i `n situa]ia `n care aceasta s-ar `ntemeia pe motivul prev\zut de alin. 2 al art. 24.

Este posibil ca debitorul, a c\rui incapacitate de plat\ a fost contestat\ conform dispozi]iilor art. 10 al Legii nr. 76/1992 cu 30 zile anterior `nregistr\rii cererii creditorului `ntemeiat\ pe dispozi]iile art. 24 alin. 1 al Legii nr. 64/1995 s\-[i motiveze contesta]ia cu un refuz de plat\ `n condi]iile art. 24 alin. 2.

~n aceast\ etap\ a investirii tribunalului, declan[area procedurii la cererea creditorului este condi]ionat\ de `ndeplinirea cerin]elor art. 24. Dac\ `n raportul juridic individual dintre creditor [i debitor acesta din urm\ se prevaleaz\ de o excep]ie pe care, cu bun\-credin]\ o consider\ `ntemeiat\, pentru a refuza plata, credem c\ tribunalul poate examina contesta]ia [i sub acest aspect.

Dup\ `nregistrarea contesta]iei, pre[edintele tribunalului stabile[te prin rezolu]ie data judec\rii acesteia. La dezbatere se citeaz\ debitorul contestator, creditorul semnatar al cererii contestate [i camera de comer] [i industrie teritorial\. Nerespectarea termenului de 30 zile de la `nregistrarea contesta]iei, pentru ]inerea [edin]ei, nu este sanc]ionat\.

Contesta]ia poate cuprinde [i o cerere de cau]iune, `n sensul ca tribunalul s\-l oblige pe creditor la depunerea unei cau]iuni, de cel mult 30% din valoarea crean]ei sale. Aceast\ dispozi]ie legal\ este menit\ s\ aten]ioneze pe creditori asupra seriozit\]ii procedurii [i s\ inhibe `nregistrarea cu u[urin]\ a unor cereri `ntemeiate pe dispozi]iile art. 24.

Dac\ admite cererea debitorului, tribunalul dispune ca `n termen de 5 zile creditorul s\ consemneze cau]iunea la o banc\ comercial\ sub sanc]iunea respingerii cererii bazat\ pe dispozi]iile art. 24 alin. 1.

Soarta cau]iunii va fi determinat\ de solu]ia care se va pronun]a cu privire la cererea creditorului.

Numai `n cazul respingerii acestei cereri, cau]iunea poate servi repar\rii prejudiciului suferit de debitor prin declan[area procedurii (art. 26 alin. 2).

Camera de comer] [i industrie teritorial\ nu poate fi obligat\ s\ consemneze o asemenea cau]iune.

Contesta]ia debitorului va fi respins\ dac\ tribunalul stabile[te c\ acesta se afl\ `n `ncetare de pl\]i `n sensul prevederilor art. 24 alin. 1 [i 2.

Ca urmare a respingerii contesta]iei, procedura reglementat\ de Legea nr. 64/1995 va continua conform dispozi]iilor din Sec]iunea a 2-a a Capitolului III.

Dac\ tribunalul stabile[te c\ debitorul nu este `n `ncetare de pl\]i, va respinge cererea creditorului sau a camerei de comer] [i industrie teritorial\.

Sentin]a tribunalului de admitere a contesta]iei debitorului [i totodat\ de respingere a cererii creditorului [i a camerei de comer] [i industrie teritorial\ va fi afi[at\ la u[a instan]ei.

Conform dispozi]iilor alin. 4 al art. 26, cererea creditorului sau a camerei de comer] [i industrie teritorial\, respins\ ca urmare a contesta]iei debitorului, va fi considerat\ ca lipsit\ de efect chiar de la `nregistrarea ei.

~n absen]a oric\rei dispozi]ii `n art. 26 cu privire la calea de atac `mpotriva sentin]ei pronun]ate asupra contesta]iei, prin interpretarea dispozi]iilor art. 7 rezult\ c\ sentin]a va fi atacabil\ cu recurs la curtea de apel. Termenul de recurs curge de la pronun]area sentin]ei de respingere a contesta]iei pentru debitor [i de la afi[area sentin]ei de admitere a contesta]iei [i de respingere a cererii, la u[a instan]ei, pentru creditori.

Sec]iunea a II-a Continuarea procedurii

§.1. Absen]a sentin]ei declarative de faliment

~n procedura reglementat\ de Codul comercial, sentin]a "declarativ\ de faliment" (art. 708), prin efectele sale, este o hot\râre constitutiv\ de drepturi ([i nu declarativ\) care transform\ starea de fapt, de insolven]\, `ntr-o stare de drept, falimentul. Sentin]a este cu execu]ie provizorie [i produce atât efecte nepatrimoniale cât [i efecte patrimoniale. Printre efectele patrimoniale, cele mai importante sunt: desesizarea debitorului [i preluarea administr\rii averii acestuia de c\tre judec\torul-sindic; exigibilitatea instantanee a tuturor datoriilor falitului; r\mânerea f\r\ efect, fa]\ de masa creditorilor, a unor acte juridice ale debitorului; suspendarea curgerii unor dobânzi etc.

Procedura reglementat\ de Legea nr. 64/1995 elimin\ sentin]a declarativ\ de faliment pentru c\ aceast\ procedur\ are ca finalitate prioritar\ reorganizarea [i numai `n subsidiar se va recurge la lichidare.

Conform dispozi]iilor art. 27, `n loc s\ pronun]e o sentin]\, tribunalul va efectua o notificare, al c\rui con]inut, reglementat de art. 27 [i art. 28 va fi cuprins `ntr-o rezolu]ie a pre[edintelui.Rezolu]ia poate fi scris\ pe cererea debitorului, pe cererea creditorului, pe cererea camerei de comer] [i industrie teritorial\ sau cuprins\ `ntr-un `nscris separat. Ea se `ntocme[te `n baza cererii debitorului, depus\ cu respectarea cerin]elor prev\zute de art. 20 [i 21 sau ca urmare a necontest\rii `n termenul legal de c\tre debitor a cererii formulate de creditor ori de camera de comer] [i industrie teritorial\ sau drept consecin]\ a respingerii contesta]iei debitorului. Con]inutul notific\rii va depinde de aceste situa]ii. Ea va trebui s\ cuprind\ informa]ia cu privire la `nregistrarea cererii sau, dup\ caz cu privire la respingerea contesta]iei, precum [i convocarea primei [edin]e a adun\rii creditorilor. Notificarea se comunic\ debitorului, creditorilor cunoscu]i [i Oficiului Registrului Comer]ului unde debitorul este `nmatriculat, pentru efectuarea `nregistr\rii men]iunii conform art. 21 lit. f al Legii nr. 26/1990 (cu adaptarea corespunz\toare). Conform dispozi]iilor art. 28, notificarea va cuprinde [i convocarea primei [edin]e a adun\rii creditorilor (locul, data [i ora). Convocarea va fi posibil\ numai `n cazul cererii debitorului, care trebuie s\ fie `nso]it\ de lista creditorilor. ~n cazul ini]ierii procedurii la cererea unui singur creditor, nu va fi posibil\ practic convocarea adun\rii creditorilor decât dac\ debitorul `[i va `ndeplin obliga]iile de depunere a actelor prev\zute de art. 21 alin. 1, la invita]ia f\cut\ prin notificare, conform prevederilor art. 29.Programarea [edin]ei adun\rii creditorilor se va face `n cel mult 30 zile de la `nregistrarea cererii debitorului sau a cererii creditorului, necontestat\ de debitor ori `n termen de 20 zile de la data pronun]\rii sentin]ei de respingere a contesta]iei debitorului.Pentru preg\tirea aceleia[i [edin]e [i continuarea procedurii, pe lâng\ notificarea c\tre creditor a obliga]iei de a depune actele cerute prin art. 21 alin. 1, pre[edintele tribunalului va efectua [i desemnarea judec\torului-sindic, `n condi]iile art. 8.Pentru motivele de ordin practic care au fost expuse anterior, credem c\ `n aceast\ faz\ nu va fi posibil\ desemnarea administratorului, nefiind de conceput o decizie `n acest sens a creditorilor (art. 17) anterior primei [edin]e a adun\rii creditorilor. ~n consecin]\, consider\m c\ termenul de 5 zile reglementat de art. 30 se refer\ exlusiv la desemnarea judec\torului-sindic.

§.2. Efectele continu\rii procedurii

Continuarea procedurii, ca urmare a `nregistr\rii cererii debitorului sau a cererii creditoriului (ori a camerei de comer] [i industrie teritorial\) necontestat\ de debitor sau ca urmare a respingerii contesta]iei debitorului, produce urm\toarele efecte legale:

a) suspendarea tuturor ac]iunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea crean]elor asupra debitorului sau bunurilor sale, care sunt anterioare cererilor introductive (art. 31);

b)suspendarea curgerii termenelor de prescrip]ie a ac]iunilor prev\zute de art. 31;

c)nulitatea oric\rei constituiri de garan]ii personale sau reale, efectuat\ dup\ producerea situa]iilor enumerate `n art. 27;

d) suspendarea calculului dobânzilor la crea]ele negarantate (art. 87).

Textul Legii nr. 64/1995 nu a preluat dispozi]iile art. 719 alin. 1 C. com. conform c\rora toate datoriile falitului devin instantaneu exigibile prin efectul declara]iunii falimentului.

Concep]ia fundamental\ a noii legi fiind prioritatea reorganiz\rii fa]\ de lichidare, exigibilitatea imediat\ ar reprezenta pentru creditori un avantaj nejustificat iar pentru debitor un handicap suplimentar `n calea redres\rii. Crean]ele nescadente vor participa `ns\ la procedura lichid\rii (art. 88). Pân\ atunci, debitorului i se ofer\ ca "breathing room" dreptul de a uza `n continuare de beneficul termenului, dreptul de a-[i administra `n continuare averea, suspendarea ac]iunilor [i urm\ririlor silite contra averii sale etc. Debitorul are nevoie de acest r\gaz pentru a-[i "trage sufletul" `ntocmind bilan]ul [i planul de reorganizare.Suspendarea tuturor ac]iunilor `n justi]ie sau `n arbitraj [i a procedurilor de executare silit\ ini]iate la data procedurii uneia dintre situa]iile enumerate de art. 27 se aplic\ tuturor categoriilor de creditori.Ca urmare a suspend\rii curgerii termenelor de prescrip]ie a dreptului la ac]iune [i a dreptului de a cere executarea silit\ contra debitorului, nici un creditor nu mai poate ini]ia o nou\ ac]iune sau o nou\ procedur\ de executare silit\, asupra bunurilor mobile sau imobile.Creditorii nu sunt prejudicia]i deoarece toate crean]ele pot fi prezentate dup\ deschiderea procedurii de reorganizare (art. 36), inclusiv cele care nu sunt constatate printr-un titlu.Suspendarea prev\zut\ de art. 31 nu este aplicabil\ ac]iunilor [i m\surilor de executare silit\ care [i-au epuizat efectele, nici celor care sunt `ndreptate contra unei persoane având calitatea de codebitor solidar cu debitorul antrenat `n procedura de reorganizare.Pentru a se conserva situa]ia creditorilor existent\ `n momentul ini]ial al procedurii, nu este permis\ constituirea de c\tre debitor, dup\ momentul la care se refer\ dispozi]iile art. 27, a unor noi garan]ii, personale sau reale, sub sanc]iunea nulit\]ii (art. 34). Fac excep]ie constituirile autorizate de tribunal sau expres permise de lege.Debitorul este obligat, conform dispozi]iilor art. 33, s\ pun\ la dispozi]ia judec\torului-sindic [i a administratorului lista pl\]ilor [i a transferurilor patrimoniale f\cute `n cele 90 zile anterioare `nregistr\rii cererii de reorganizare sau de lichidare a unor bunuri din averea sa, pân\ la acoperirea pericolului, [i s\ ofere acestora toate informa]iile cerute cu privire la activitatea [I averea sa, precum [I lista pl\]ilor [I transferurilor patrimoniale f\cute de el, `n cele 90 de zile anterioare `nregistr\rii declara]iei prev\zute la art. 21 alin. 1, lit. f . Judec\torul-sindic (sau administratorul) este dator s\ `ntocmeasc\ [i s\ prezinte tribunalului, `n termen de 30 zile de la desemnare, un raport am\nun]it, cuprinzând, `n principal, urm\toarele informa]ii:

– cauzele [i `mprejur\rile care au dus la `ncetarea de pl\]i;

– natura obliga]iilor de plat\ neonorate;

– eventuala r\spundere a oric\rui administrator, director, cenzor, asociat, salariat sau altei persoane `n condi]iile art. 123.

Sec]iunea a III-a Situa]ia unor acte juridice ale debitorului

Normele legale cuprinse `n aceast\ sec]iune sunt aplicabile numai `n cazurile de faliment (art. 38, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997; anterior, aceste norme erau aplicabile [I `n caz de reorganizare).

§.1. Declararea crean]elor

Creditorii ale c\ror crean]e s-au n\scut ulterior datei `ncet\rii pl\]ilor sunt supu[i unei reglement\ri derogatorii, conform dispozi]iilor art. 89.Absen]a sentin]ei "declarative" care s\ stabileasc\ data `ncet\rii pl\]ilor (art. 722, 723 C. com.) ridic\ unele probleme `n leg\tur\ cu determinarea acestei date.~n cazul cererii debitorului (art. 20), data poate fi stabilit\ pe baza `nscrisurilor depuse de debitor (art. 21). ~n cazul cererii creditorului sau camerei de comer] [i industrie teritorial\ (art. 24) data poate fi determinat\ `n raport cu scaden]a pl\]ii pentru care s-a efectuat procedura reglementat\ de art. 10 al Legii nr. 76/1992. Ulterior, depunându-se de c\tre debitor `nscrisurile prev\zute de art. 33 [i fiind prezentate crean]e de c\tre al]i creditori, se poate determina o alt\ dat\ a `ncet\rii pl\]ilor. Forma `n care trebuie s\ fie prezentate crean]ele este reglementat\ prin dispozi]iile art. 84 [i 85 iar locul [i timpul sunt determinate de notificarea tribunalului cu privire la prima [edin]\ a adun\rii creditorilor.Obliga]ia de prezentare este independent\ de modalit\]ile crean]ei (garantate sau negarantate, scadente sau nescadente, pure [i simple ori afectate de condi]ii).Excep]ie fac crean]ele salaria]ilor care vor fi luate `n considerare [i f\r\ a fi prezentate `n adunarea creditorilor, cu toate c\ delega]ii salaria]ilor au dreptul s\ participe la adunare conform dispozi]iilor art. 13 alin. 2.Declara]ia are con]inutul prev\zut de art. 84 [i 85. Cuantumul crean]ei cuprinde atât capitalul cât [i dobânzile. Pentru crean]ele negarantate sau pentru p\r]ile negarantate din crean]ele garantate, dobânzile se calculeaz\ numai pân\ la data prezent\rii (art. 87).

§.2. Anularea unor acte false sau frauduloase

Conform dispozi]iilor art. 39, judec\torul-sindic poate introduce la tribunal o ac]iune pentru anularea actelor frauduloase pe care debitorul l-a `ncheiat `n paguba creditorulor `n cei 3 ani anteriori cererii introductive.Spre deosebire de textul art. 725 C. com., art. 39 al Legii nr. 64/1995 nu se refer\ la art. 975 C. civ. (ac]iunea revocatorie sau "paulian\"), care nici nu este aplicabil.~ntre cele dou\ ac]iuni, ac]iunea `n anulare bazat\ pe art. 39 [i ac]iunea paulian\ exist\ unele asem\n\ri dar [i unele deosebiri. Analogia const\ `n scopul comun: reprimarea fraudei debitorului. Deosebirile se refer\ la efecte [i la condi]iile de exercitare. Ac]iunea bazat\ pe art. 39 tinde nu numai la sanc]ionarea fraudei ci [i la restabilirea echilibrului [anselor creditorilor. De aceea, aceast\ ac]iune poate anula [i unele dintre actele intangibile prin ac]iunea paulian\, cum sunt pl\]ile [i partajele. Ea se introduce numai la tribunal, spre deosebire de ac]iunea paulian\ care se introduce la judec\torie sau la tribunal `n raport de valoarea obiectului; anularea ([i nu revocarea actului) produce efecte `n favoarea tuturor creditorilor [i nu doar `n favoarea creditorului reclamant; promovarea ei nu este condi]ionat\ de prealabila constatare a insolvabilit\]ii debitorului etc.Din textul art. 39 rezult\ c\ ac]iunea pentru anularea unor acte juridice ale debitorului are urm\toarele tr\s\turi:

a) este facultativ\ pentru judec\torul-sindic;

b) poate fi introdus\ numai `n termen de un an de la data men]ionat\ `n art. 40 alin. 3;

c) dac\ judec\torul-sindic refuz\ s\ o `nregistreze, tribunalul poate autoriza comitetul creditorilor sau pe administrator s\ introduc\ o astfel de ac]iune;

d) actul s\ fi fost p\gubitor pentru creditori;

e) data `ncheierii actului s\ fie anterioar\ cu cel mult trei ani fa]\ de data `nregistr\rii cererii introductive;

f) actul s\ disimuleze o fraud\ fa]\ de creditori.

Pentru a se re]ine frauda este suficient ca debitorul s\ fi fost con[tient c\ prin `ncheierea lui `l prejudiciaz\ pe creditor. Nu este necesar\ dovada dolului. Complicitatea ter]ului la fraud\ nu este necesar s\ fie dovedit\. Subdobânditorul bunului va fi tratat ca [i persoana care a fost parte `n actul `ncheiat cu debitorul.Indiferent de valoarea obiectului, ac]iunea este de competen]a tribunalului.Ca urmare a anul\rii actului, valoarea se `ntoarce `n patrimoniul debitorului iar pentru restituirea presta]iei sale partea care a contractat cu debitorul va avea o crean]\ pe care o va prezenta la fel ca [i ceilal]i creditori.

§.3. Anularea [i recuperarea de la ter]i a unor transferuri cu caracter patrimonial

a) Transferul cu titlu gratuit (art. 40 alin. 1 lit. a)

Excep]ie f\când sponsoriz\rile `n scop umanitar, toate celelalte transferuri patrimoniale cu titlu gratuit, efectuate de debitor `n cei trei ani anteriori datei `nregistr\rii cererii introductive sau datei men]ionate de alin. 3 al art. 40 pot face obiectul ac]iunii pentru anulare [i recuperare introduse de judec\torul-sindic sau, `n situa]ia prev\zut\ de art. 41, de comitetul creditorilor sau de administrator.Sunt vizate de textul art. 40 alin. 1 lit. a actele cu titlu gratuit translative de proprietate mobiliar\ sau imobiliar\.Ra]iunea acestei norme const\ `n incompatibilitatea actelor cu titlu gratuit cu natura lucrativ\ a activit\]ii comerciale. Actul de comer] se caracterizeaz\ prin urm\rirea ob]inerii unui profit. Este nefiresc s\ faci daruri atunci când nu-]i po]i pl\ti datoriile.

~n dreptul comercial exist\ [i transferuri cu titlu aparent gratuit dar `n realitate interesate, cum sunt comodatul, mecenatul [i sponsorizarea. Spre deosebire de legisla]ia francez\, textul art. 40 lit. a se refer\ [i la sponsoriz\ri `n general, exceptându-le doar pe cele cu scop umanitar.

Dispozi]iile art. 40 alin. 1 lit. a sunt aplicabile tuturor dona]iilor, inclusiv darurile manuale [i dona]iile deghizate precum [i remiterilor de datorie sau renun]\rilor la un drept f\r\ contrapresta]ie.

b) Contracte comutative dezechilibrate (art. 41 alin. 1 lit. b)

~n acelea[i condi]ii, judec\torul-sindic poate introduce la tribunal ac]iune pentru anularea unei opera]iuni comerciale `n care presta]ia debitorului dep\[e[te v\dit pe cea primit\, f\cute `n cei 3 ani anteriori `nregistr\rii cererii introductive (art. 40 alin. 1 lit. b).

Prin "opera]iuni comerciale" se `n]eleg nu numai actele de comer] obiective ci [i opera]iunile privind imobilele cuprinse `ntr-un fond de comer].

Dou\ ra]iuni justific\ anularea acestor contracte care s-au `ncheiat aparent valabil, conform cerin]elor de validitate prev\zute de Codul civil:

– principiul egalit\]ii creditorilor care guverneaz\ procedura reorganiz\rii [i falimentului este contrazis de existen]a [i executarea unor contracte dezechilibrate;

– dezechilibrul v\dit constituie un indiciu al relei-credin]e a creditorului care pentru a-[i crea o situa]ie privilegiat\ [i-a asigurat un avantaj exagerat.

Condi]iile pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ opera]iunea pentru a se ob]ine anularea ei `n baza dispozi]iilor art. 40 alin. 1 lit. b sunt urm\toarele:

1) contractul s\ fie comutativ [i nu aleatoriu;

2) dezechilibrul v\dit s\ fie `n detrimentul debitorului;

3) obliga]iile asumate de debitor `n aceast\ opera]iune s\ fie v\dit dispropor]ionate fa]\ de contrapresta]ia celeilalte p\r]i.

Existen]a dezechilibrului presta]iilor a fost constatat\ `n cazul unei tranzac]ii, al vânz\rii unui imobil, al vânz\rii unor cai de curse, al unui aport la capitalul social, al unui partaj, al unui contract de loca]iune, etc.

c) Alte acte `ncheiate de debitor cu scopul de a leza drepturile creditorilor (art. 40 alin. 1 lit. c)

Conform dispozi]iilor art. 40 alin. 1 lit. c judec\torul-sindic poate introduce la tribunal, `n cei 3 ani anteriori `nregistr\rii cererii introductive, ac]iune pentru anularea oric\rui act `ncheiat de debitor cu ter]e persoane, cu inten]ia tuturor p\r]ilor implicate `n acest act de a sustrage un bun urm\ririi creditorilor sau de a leza `n orice alt fel drepturile creditorilor.Condi]iile promov\rii acestei ac]iuni sunt similare celor reglementate de art. 39 [i de art. 40 alin. 1 lit. a [i b de mai sus, cu unele particularit\]i. Astfel, spre deosebire de situa]ia reglementat\ de art. 39, `n cazul actelor la care se refer\ dispozi]iile art. 40 alin. 1 lit. c toate p\r]ile actului, atât debitorul cât [i partenerii s\i `n acel act au fost anima]i de inten]ia de a-i leza pe creditori prin sustragerea unui bun din sfera celor urm\ribile `n temeiul gajului general al creditorilor. ~n cazul prev\zut de art. 39 nu este necesar\ dovada complicit\]ii ter]ei persoane la frauda debitorului, pe când `n situa]ia prev\zut\ de art. 40 alin. 1 lit. c este necesar\ existen]a unui concert fraudulos.

d) Unele transferuri de proprietate (art. 40 alin. 1 lit. d)

Tr\s\turile specifice acestei ac]iuni `n anulare sunt:

– actul juridic atacabil s\ fi realizat un transfer de proprietate;

– acest act s\ fi fost `ncheiat `n perioada celor 120 zile anterioare `nregistr\rii cererii introductive;

– transferul de proprietate s\ aib\ ca justificare stingerea total\ sau par]ial\ a unei datorii a debitorului fa]\ de acel creditor, n\scut\ anterior perioadei celor 120 zile;

– efectul transferului de proprietate s\ fie cre[terea sumei pe care creditorul ar urma s\ o primeasc\ `n cazul unei lichid\ri judiciare, `n detrimentul celorlal]i creditori.

Textul s-a aplicat, `n jurispruden]a francez\, situa]iilor de dare `n plat\, când `n locul sumei datorate debitorul a dat materiale sau m\rfuri, sau a predat un alt apartament decât cel contractat [i neexecutat dar pl\tit integral, sau a predat un automobil de ocazie `n locul celui contractat, iar `n jurisprunde]a american\ s-a aplicat [i pl\]ilor efectuate de debitor prin efecte de comer] (bilete la ordin, cecuri).

~n aceste situa]ii transferul este cu titlu oneros, dar se realizeaz\ la o valoare superioar\ celei pe care creditorul ar fi primit-o `n cazul unei lichid\ri judiciare, pentru a-l favoriza pe acel creditor, `n detrimentul celorlal]i creditori.

e) Constituirea sau perfectarea unei garan]ii reale, pentru o crean]\ care era chirografar\, `n cele 120 zile anterioare `nregistr\rii cererii introductive (art. 41 alin. 1 lit. e)

Ra]iunea pentru care se permite atacarea cu ac]iune `n anulare a acestei categorii de acte juridice este tot prezum]ia de favorizare a unor creditori prin fraudarea drepturilor celorlal]i creditori `n intervalul scurt de timp premerg\tor declan[\rii procedurii.Textul se aplic\ `ndeosebi inscrip]iilor ipotecare [i gajului asupra fondului de comer] ordonate prin hot\râre judec\toreasc\ la cererea unui creditor cu titlu de sechestru asigurator.Scopul urm\rit prin promovarea ac]iunii este s\ lipseasc\ de efecte manevra unui creditor care tinde s\-[i creeze o situa]ie privilegiat\.

f) Constituirea unei garan]ii pentru o crean]\ care era chirografar\, `n cele 120 zile anterioare cererii introductive sau, `n cazul unei crean]e a unui ac]ionar sau a unui asociat al debitorului, `n anul anterior `nregistr\rii cererii introductive (art. 40 alin. 1 lit. f)

{i aceast\ opera]iune este prezumat\ ca fiind efectuat\ de debitor cu scopul de a-l favoriza pe unul dintre creditorii chirografari, transformându-i crean]a `ntr-o crean]\ garantat\ [i trecându-l astfel `ntr-o alt\ categorie dintre cele enumerate de alin. 4 al art. 63. ~n cazul creditorilor care sunt [i ac]ionari sau asocia]i termenul retroactiv este mai lung (un an `n loc de 120 zile) pentru c\ se prezum\ c\ ei au fost informa]i `naintea altor creditori despre eventualitatea declan[\rii procedurii.

§.4. Anularea unor opera]iuni comerciale, `ncheiate `n anul anterior cererii introductive, cu persoane aflate `n anumite raporturi juridice cu debitorul, dac\ sunt `n paguba intereselor creditorilor

Judec\torul-sindic poate cere anularea opera]iunii debitorului, p\gubitoare pentru creditori, `ncheiate `n anul anterior cererii introductive:

a) cu un asociat comanditat sau asociat de]inând cel pu]in 20% din ac]iunile debitorului, atunci când debitorul este o societate pe ac]iuni;

c) cu un administrator, director sau membru al organelor de supraveghere ale unei societ\]i pe ac]iuni;

d) cu orice alt\ persoan\ fizic\ sau juridic\, care are o pozi]ie dominant\ asupra debitorului sau activit\]ii sale;

e) cu un coindivizar asupra unui bun comun.

~n situa]iile enumerate la lit. a-d, se prezum\ c\ opera]iunile p\gubitoare intereselor creditorilor au fost posibile datorit\ abuzului persoanei interesate care a profitat `n acela[i timp [i de pozi]ia de]inut\ `n societate [i de informa]iile la care avea acces despre posibila declan[are a procedurii pnetru a ob]ine un folos injust pentru sine `n prejudiciul creditorilor.

~n toate cele cinci situa]ii, ac]iunea `n anulare va avea ca obiectiv recuperarea presta]iilor, `n folosul averii debitorului, pentru protejarea drepturilor creditorilor.

§.5. Termene pentru introducerea ac]iunilor `n anulare

Conform dispozi]iilor art. 41, ac]iunile `n anulare reglementate de art. 39 [i art. 40 pot fi introduse de judec\torul-sindic `n termen de un an, care `ncepe s\ curg\, dup\ caz, de la:

– data `nregistr\rii cererii debitorului (art. 20);

– data expir\rii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de c\tre debitor (art. 26 alin. 1);

– data respingerii contesta]iei debitorului contra cererii creditorului (art. 26 alin. 3).

De asemenea, `n situa]iile prev\zute de art. 40 alin. 1 [i 2, termenele de 3 ani, de un an [i de 120 de zile se calculeaz\, conform art. 40 alin. 3 fie de la data `nregistr\rii cererii debitorului, fie de la data expir\rii termenului pentru contestarea cererii creditorului de c\tre debitor, fie de la data respingerii contesta]iei debitorului.

~n toate situa]iile, ac]iunile reglementate de art. 39 [i art. 40 se exercit\ facultativ de c\tre judec\torul sindic. Dac\ acesta refuz\ s\ o fac\, tribunalul poate autoriza comitetul creditorilor sau pe administrator s\ introduc\ o astfel de ac]iune.

§.6. Transferuri cu caracter patrimonial exceptate de la posibilitatea anul\rii prin ac]iunile reglementate de art. 40

Conform dispozi]iilor art. 42, nu pot fi atacate, `n condi]iile prev\zute de acest articol, nici de c\tre judec\torul-sindic, nici de c\tre comitetul creditorilor sau de c\tre administrator, urm\toarele transferuri cu caracter patrimonial ale debitorului:

a) cele efectuate `n cursul desf\[ur\rii normale a activit\]ii;

b) schimburile rezonabile echivalente valoric;

c) transferurile pentru care cealalt\ parte a acordat debitorului un credit negarantat [i nerestituit pân\ la data `nregistr\rii cererii debitorului ori pân\ la data expir\rii termenului de contestare a cererii creditorului ori a respingerii contesta]iei.

~n toate cele trei situa]ii transferul este sau se prezum\ a fi normal, echitabil [i rezonabil, deci nep\gubitor pentru creditori.

§.7. Efectele anul\rii transferurilor cu caracter patrimonial

Toate ac]iunile `n anulare reglementate de art. 40 se bazeaz\ pe acelea[i premise:

a) prejudiciul suferit de to]i creditorii sau de o categorie de creditori sau chiar de c\tre un singur creditor, care const\ fie `n pierderea unei valori fie `n ruperea echilibrului dintre creditori `n privin]a [anselor de care ar trebui s\ se bucure `n temeiul legii;

b) actul ce urmeaz\ a fi anulat a fost `ncheiat de debitor;

c) actul a fost `ncheiat `n perioada "suspect\" determinat\ de lege, care variaz\ `ntre 120 zile [i 3 ani anterior `nregistr\rii cererii introductive;

d) ac]iunea se poate exercita numai `ntr-un an de la `nregistrarea cererii debitorului sau de la expirarea termenului pentru contestarea cererii creditorilor sau de la respingerea contesta]iei debtiroului;

e) ac]iunea poate fi exercitat\ numai de c\tre judec\torul sindic ori, `n condi]iile prev\zute de art. 41, de c\tre comitetul creditorilor sau de c\tre administrator.

Efectele ac]iunii difer\ `n raport de situa]ia concrent\. Dac\ s-a transferat un bun care mai exist\, bunul va fi restituit averii debitorului `n natur\. Dac\ bunul nu mai exist\, pârâtul va restitui averii debitorului valoarea pe care o avea bunul la data transferului efectuat de c\tre debitor.

~n principiu, ter]ul dobânditor beneficiar al transferului, care se vede deposedat de acel bun sau obligat s\ pl\teasc\ averii contravaloarea bunului devine creditor al averii [i al debitorului, al\turi de ceilal]i [i crean]a lui trebuie s\ fie acceptat\, chiar dac\ ar fi `ntârziere fa]\ de termenul afectat declar\rii crean]elor (art. 36). Condi]ia de admisibilitate a crean]ei sale este `ns\ ca ter]ul s\ fi acceptat transferul cu bun\ credin]\ [i f\r\ inten]ia de a `mpiedica, `ntârzia ori `n[ela pe creditorii debitorului. Este evident c\ nu va ob]ine aceast\ satisfac]ie ter]ul dobânditor la care se refer\ art. 41 alin. 1 lit. c (act `ncheiat cu inten]ia tuturor p\r]ilor implicate de a sustrage bunuri de cla creditori sau de a le leza `n orice alt fel drepturile).Conform dispozi]iilor art. 44, bunul sau valoarea pot fi recuperate nu numai de la ter]ul dobânditor, care a contractat direct cu debitorul, ci [i de la ter]ul subdobânditor, `ns\ numai atunci când sunt `ntrunite cumulativ dou\ condi]ii:

a) o condi]ie obiectiv\, ca ter]ul subdobânditor s\ nu fi pl\tit valoarea corespunz\toare a bunului (ci eventual o valoare derizorie);

b) o condi]ie subiectiv\, ca ter]ul subdobânditor s\ fi [tiut, `n momentul dobândirii, c\ transferul dintre debitor [i primul dobânditor putea fi `nl\turat pe calea ac]iunii `n anulare.

§.8. Publicitatea ac]iunilor pentru anularea unor acte juridice ale

debitorului

Judec\torul-sindic poate dispune `nscrierea `n registrele de publicitate imobiliar\ (c\r]i funciare sau registre de inscrip]iuni [i transcrip]iuni) a men]iunii despre `nregistrarea cererii de chemare `n judecat\ pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial.Efectul acestei men]iuni este cel prev\zut de alin. 2 al art. 45.Orice dobândire a unui drept real asupra acelui imobil precum [i orice sarcin\ sau garan]ie care ar greva imobilul ulterior `nscrierii men]iunii vor fi considerate ca fiind sub condi]ia rezolutorie a admiterii ac]iunii pentru anularea transferului [i a recuper\rii bunului la cererea debitorului.

§.9. Asumarea sau respingerea unor contracte `n curs de executare

a) Prezentare general\

La data `nregistr\rii cererii introductive, debitorul se afl\ `ntr-o re]ea de raporturi contractuale `n curs de executare. Men]inerea acesotr contracte poate fi util\ [i chiar vital\ `n cazul reorganiz\rii, mai ales a contractelor cu furnizorii, cu beneficiarii [i cu b\ncile. O situa]ie special\ o prezint\ contractele de munc\ cu personalul salariat, pentru c\ soarta acestor contracte are un aspect social important. Pe de alt\ parte, continuarea execut\rii unor contracte poate agrava dezechilibrul financiar al debitorului, mai ales dac\ se ]ine seama de ordinea de prioritate reglementat\ de art. 106 [i 107 (a[a cum au fost completate [I modificate prin O.G. nr. 58/1997).

Din cauza acestei diversit\]i de situa]ii, contractele `n curs de executare nu continu\ automat, o dat\ cu continuarea procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995, ci prin dispozi]iile art. 46 se ofer\ judec\torului-sindic dreptul de op]iune `ntre asumarea sau rezilierea contractelor. Anterior O.G.58/1997, se folosea termenul de “respingere” `n loc de “reziliere”. Aceast\ terminologie neobi[nuit\ ("respingere" `n loc de "reziliere") nu este `ntâmpl\toare, ci este rezultatul adopt\rii modelului american (11 U.S.C. § 365) care a recurs la eufemismul "respingere" pentru a se eschiva de la satisfacerea condi]iilor rezilierii (sau rezolu]iunii, dup\ caz). Dac\ s-ar aplica regulile comune tuturor obliga]iilor izvorâte din contracte (art. 1019-1021 Cod civil) rezolu]iunea sau rezilierea s-ar putea cere numai de c\tre partea care [i-a `ndeplinit ori este `n m\sur\ a-[i `ndeplini propria obliga]ie (ceea ce nu este cazul debitorului) [i care repro[eaz\ celeilalte p\r]i c\ nu [i-a executat obliga]ia corelativ\. ~n schimb, cealalt\ parte contractant\ ar avea mari [anse s\ ob]in\ o rezolu]iune ori reziliere contra unui debitor `n incapacitate de pl\]i, ceea ce ar z\d\rnici reorganizarea. De aceea, prin subterfugiul "respingerii" se ofer\ judec\torului-sindic o scuz\ legitim\ de a rupe rela]ia contractual\ neconvenabil\ [i totodat\ nu se acord\ acela[i drept partenerului contractual.De[i textul art. 64 se refer\ numai la judec\torul-sindic, prin corelare cu dispozi]iile art. 18 alin. 3 rezult\ c\ acela[i drept `l are [i administratorul.

b) Categorii de contracte vizate de art. 46 alin. 1

Conform dispozi]iilor alin. 1 al art. 46 "judec\torul-sindic poate s\ men]in\ sau s\ rezilieze orice contract, inclusiv contractele de prelungire a creditelor, `nchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate `n totalitate sau substan]ial de c\tre toate p\r]ile implicate. judec\torul -sindic trebuie s\ r\spund\ `n termen de 30 de zile unei notific\ri a co-contractantului prin care se cere s\ se opteze pentru men]inerea sau rezilierea contractului; `n lipsa unui astfel de r\spuns, judec\torul-sindic nu va mai putea cere executarea contractului [I acesta va putea fi socotit respins."

Din termenii textului rezult\ c\ op]iunea se refer\ la "orice contract", atât la contractele cu executare succesiv\ cât [i la contractele cu executare instantanee.

Pe de alt\ parte, aplicarea textului este restrâns\ la contractele care nu au fost "executate `n totalitate ori substan]ial", adic\ la o parte dintre contractele `n curs de executare. Sunt excluse astfel contractele integral executate cât [i cele "substan]ial" executate.

Se consider\ executat integral de c\tre vânz\tor contractul de vânzare-cump\rare a unui imobil cu rezerva dreptului de proprietate `n favoarea vânz\torului pân\ la plata integral\ a pre]ului. Acest contract nu va fi supus op]iunii reglementate de alin. 1 al art. 46, conform dispozi]iilor alin. 4 al aceluia[i articol.

Sunt de asemenea excluse, contractele care puteau fi executate numai la o anumit\ dat\, expres men]ionat\, ulterioar\ cererii debitorului ori datei expir\rii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de c\tre debitor sau respingerea contesta]iei debitorului `mpotriva acestei cereri. Aceste contracte trebuie s\ fie considerate reziliate prin efectul legii, conform dispozi]iilor art. 46 alin. 2.

A[adar exist\ trei situa]ii `n care se poate `nf\ptui rezilierea contractului `n curs de executare:

a) din ini]iativa judec\torului-sindic (art. 46 alin. 1 fraza I-a);

b) din ini]iativa celorlalte p\r]i contractante (art. 46 alin. 1 fraza a II-a);

c) prin efectul legii (art. 46 alin. 3).

c) Titularul dreptului de op]iune

Unica persoan\ care este suveran\ s\ aprecieze dac\ un contract este sau nu este substan]ial executat este judec\torul-sindic. Atât aprecierea lui `n aceast\ privin]\ cât [i op]iunea lui `ntre asumarea sau respingerea contractului nu sunt supuse nici unei c\i de atac la tribunal. Conform dispozi]iilor art. 11, m\surile luate de judec\torul-sindic pot fi contestate la tribunal numai `n cazurile expres prev\zute de aceast\ lege. Art. 46 nu prevede nici o posibilitate de a contesta op]iunea judec\torului-sindic.

Criteriul acestei op]iuni este cel prev\zut de art. 64 alin. 1: maximizarea valorii averii debitorului. Op]iunea va avea `n vedere interesul pe care contractul `l prezint\ pentru continuarea activit\]ii debitorului dup\ reorganizare precum [i considerente de ordin financiar. Asumarea contractului [i continuarea execut\rii implic\ executarea obliga]iilor ce revin debitorului iar respingerea `l va expune pe debitor la plata unor daune-interese. Judec\torul-sindic va trebui s\-[i asume r\spunderea de a prevedea care dintre solu]iile alternative va avea ca efect cre[terea "la maximum" a averii debitorului.

~n scopul de a eluda exclusivitatea dreptului de op]iune al judec\torului-sindic, partea contractant\ ar putea fi tentat\ s\ insereze `n contract o clauz\ de rezolu]iune sau reziliere de plin drept a contractului `n cazul implic\rii celeilalte p\r]i `ntr-o procedur\ reglementat\ de Legea nr. 64/1995. O asemenea clauz\ este nul\ [i nu produce efectul scontat pentru c\ este v\dit contrar\ dispozi]iilor imperative de ordine public\ ale art. 46. Aceast\ situa]ie se impune [i pentru ra]iuni de ordin economic. ~ncetarea `n acest mod a contractelor ar compromite iremediabil orice [ans\ de reorganizare [i continuare a activit\]ii debitorului.

Este posibil ca, anterior `nregistr\rii cererii introductive, partea care a contractat cu debitorul s\ fi denun]at unilateral contractul, `n condi]iile prev\zute de lege [i de conven]ia p\r]ilor. Astfel, dac\ banca a reziliat unilateral contractul de deschidere de credit [i `n cursul termenului de preaviz se `nregistreaz\ cererea de reorganizare sau faliment, rezilierea `[i va produce efectele iar judec\torul-sindic nu va puta s\-[i asume contractul [i s\ cear\ continuarea execut\rii lui de c\tre banc\.

d) Ini]iativa op]iunii

De[i legea atribuie judec\torului-sindic exclusivitatea op]iunii, ea nu fixeaz\ nici un termen pentru luarea acestei "m\suri". Sub aspect economic este foarte jenant pentru partenerii contractuali s\ r\mân\ `n incertitudine, un timp nedeterminat, cu privire la soarta contractului. De aceea, dac\ judec\torul-sindic nu a optat, `n orice moment al continu\rii procedurii, "atâta timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate `n totalitate sau substan]ial de c\tre toate p\r]ile implicate" partenerul contractual al debitorului va putea provoca op]iunea judec\torului-sindic printr-o cerere de a alege `ntre rezilierea sau respingerea contractului.

Judec\torul-sindic nu este obligat s\ r\spund\, `ns\ absen]a r\spunsului va reprezenta, prin efectul legii, o reziliere definitiv\ [i irevocabil\ a contractului.

Acest efect se produce automat dup\ trecerea unui termen de 30 zile de la `nregistrarea cererii partenerului contractual, dac\ judec\torul-sindic nu a r\spuns `n nici un fel acestei cereri.

e) Manifestarea op]iunii

Din textul art. 46 alin. 1 rezult\ c\ men]inerea contractului poate fi exprimat\ numai expres, `n timp ce rezilierea contractului poate fi exprimat\ fie printr-o manifestare de voin]a expres\, fie tacit, prin necomunicarea r\spunsului la cererea celeilalte p\r]i contractante.

f) Efectele op]iunii

Optând pentru "men]inerea" contractului, judec\torul-sindic alege executarea contractului `n integralitatea cauzelor sale, a c\ror respectare este garantat\ prin lege. Partenerul contractual al debitorului poate face uz de excep]ia de neexecutare a obliga]iei debitorului pentru a-[i exercita dreptul de reten]ie sau alt drept similar, corespunz\tor presta]iei pe care ar datora-o. Cealalt\ parte contractant\ care face uz de dreptul de reten]ie nu poate vinde obiectul re]inut dar nici judec\torul-sindic nu poate ob]ine predarea bunului decât dac\ pl\te[te pre]ul.

Judec\torul-sindic trebuie s\ continue executarea contractului men]inerea pân\ la termenul stipulat, f\r\ a putea s\ invoce ulterior lipsa interesului averii debitorului de a finaliza contractul.

Dac\ judec\torul-sindic [i-a men]inut contractul, cealalt\ parte contractant\ trebuie s\-[i execute obliga]iile f\r\ a putea invoca neefectuarea pl\]ilor periodice, la scaden]\, din partea debitorului, pentru perioada anterioar\ `nceperii procesului. Pentru asemenea pl\]i restante pot fi formulate numai cereri `mpotriva averii debitorului (art. 46 alin. 6).

Crean]ele izvorâte din presta]iile furnizate averii debitorului dup\ men]inerea contractului de c\tre judec\torul-sindic beneficiaz\ de un rang de favoare fa]\ de crean]ele anterioare (art. 107 pct. 5).

Dup\ men]inerea contractului, cealalt\ parte contractant\ poate uza nu numai de excep]ia de neexecutare ci [i de ac]iunea `n rezolu]iune bazat\ pe dispozi]iile art. 1021 C. civ. iar instan]a nu poate acorda termen de gra]ie conform art. 44 C. com.

Deodat\ cu rezilierea (sau rezolu]iunea, dup\ caz) cealalt\ parte contractant\ poate pretinde [i daune-interese, care vor fi `nregistrate `n pasivul averii debitorului. Pentru ob]inerea repar\rii integrale a prejudiciului, partea contractant\ se va putea prevala [i de clauza penal\ stipulat\ `n contract.

~n cazul rezilierii unui contract de c\tre judec\torul-sindic, printr-o manifestare de voin]\ expres\ ori prin necomunicarea r\spunsului, partea contractant\ poate `nregistra la tribunal o ac]iune pentru desp\gubiri `mpotriva averii debitorului (art. 46 alin. 2). Dac\ `n contract s-a prev\zut o clauz\ penal\ pentru desp\gubirea forfetar\ cuvenit\ p\r]ii prejudiciate prin respingerea contractului, `nregistrarea ac]iunii nu mai este necesar\ pentru c\ crean]a este cert\, lichid\ [i exigibil\ [i poate fi prezentat\ judec\torului-sindic.

g) Contracte de munc\ [i contracte de `nchiriere a unui imobil (art. 46 alin. 5).

}inându-se seama de specificul reglement\rilor cuprinse `n Codul muncii [i `n Codul civil, `n alin. 5 al art. 46 se prevede c\ rezilierea de c\tre judec\torul-sindic a unui contract de munc\ sau a unui contract de `nchiriere `n care debitorul a avut calitatea de locatar nu se va putea realiza decât cu respectarea termenelor legale de preaviz.

Termenele de preaviz contractuale dep\[ind pe cele legale nu vor fi respectate.

Dac\ rezilierea contractului de `nchiriere era pronun]at\ printr-o hot\râre judec\toreasc\ r\mas\ irevocabil\ anterior cererii debitorului, judec\torul-sindic nu are dreptul de a cere continuarea contractului. Dup\ `nregistrarea cererii debitorului, dup\ expirarea termenului de constatare de c\tre debitor a cererii creditorilor sau dup\ respingerea acestei contesta]ii proprietarul imobilului nu poate cere rezilierea contractului de `nchiriere pentru neplata chiriei `n perioada anterioar\ deoarece contractului `i sunt aplicabile dispozi]iile alin. 1 al art. 46 ("`nchirierile neexpirate").

~n ce prive[te concedierile de personal salariat, prin respingerea contractelor de munc\ de c\tre judec\torul-sindic, `n perioada care precede reorganizarea pe baza planului confirmat de tribunal, singura condi]ie cerut\ de lege este respectarea termenului legal de preaviz.

~n faza reorganiz\rii se vor respecta [i prevederile planului privind locurile de munc\ men]inute (art. 57 alin. 2).

§.10. Bunuri `n tranzit

Dispozi]iile art. 47 reglementeaz\ situa]ia unor bunuri mobile pe care debitorul le-a cump\rat dar nu le-a pl\tit `nc\. ~n cazul `n care bunurile se afl\ la un transportator, `n tranzit spre debitor, la data `nceperii procedurii, vânz\torul "`[i poate lua `napoi bunul" adic\ `l poate recupera de la transportator.

Data `nceperii procedurii este considerat\ data `nregistr\rii cererii debitorului sau data expir\rii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de c\tre debitor sau data respingerii acestei contesta]ii.

Vânz\torul nu poate uza de acest drept `n trei situa]ii:

a) dac\ transportatorul a pus bunul la dispozi]ia debitorului;

b) dac\ debitorul a transferat altei persoane dreptul de proprietate asupra bunului sau l-a gajat;

c) dac\ judec\torul-sindic cere ca bunul s\ fie livrat, asumându-[i contractul.

Drept consecin]\ a recuper\rii bunului, vânz\torul va restitui averii debitorului orice avans din pre]. Totodat\ vânz\torul va suporta cheltuielile de transport [i alte cheltuieli cu recuperarea bunului.

Vânz\torul poate renun]a la recuperarea bunului, permi]ând livrarea c\tre debitor. ~n acest caz crean]a vânz\torului pentru pre]ul bunului va fi `nscris\ `n tabelul de crean]e.

Dac\ judec\torul-sindic a cerut ca bunul s\ fie predat averii debitorului, pre]ul va trebui s\ fie pl\tit integral din averea debitorului, f\r\ aplicarea procentului general de reducere.

§.11. M\rfuri [i titluri de valoare cotate la burs\

Caracterul speculativ al vânz\rilor de m\rfuri sau de valori mobiliare `n burs\ determin\ incertitudinea câ[tigului sau a pierderii.

Dac\ `n urma vânz\rii sau cump\r\rii la termen, `n burs\ rezult\ o diferen]a favorabil\, `ntre pre]ul de cump\rare [i pre]ul cotat, averea debitorului va fi creditat\ cu aceast\ diferen]\. Dac\ diferen]a este nefavorabil\, rezultând pentru averea debitorului o obliga]ie de plat\, crean]a va fi `nscris\ `n tabelul de crean]e.

Aceast\ diferen]\ prezint\ relevan]\ numai dac\ scaden]a sau termenul se `mplinesc dup\ data `nceperii procedurii, conform clauzelor contractului de burs\ `n care debitorul de]ine calitatea de cump\r\tor sau de vânz\tor.

§.12. Debitorul comisionar

Conform defini]iei legale (art. 405 C. com.) "comisionul are de obiect tratarea de afaceri comerciale de c\tre comisionar `n socoteala comitentului". Spre deosebire de mandatar, comisionarul "trateaz\" afacerile `n numele s\u propriu [i este "direct obligat c\tre persoana cu care a contractat, ca [i cum afacerea ar fi fost a sa proprie" (art. 406 alin. 1). De aceea, `n raportul dintre comisionar [i comitent, drepturile dobândite de comisionar trec direct asupra comitentului, dar `n raportul dintre comisionar [i persoana cu care a "tratat" afacerea, drepturile ca [i obliga]iile apar]in comisionarului. A[adar, `n virtutea contractului de comision, dreptul de proprietate asupra bunurilor care au fost contractate [i dobândite `n nume propriu de comisionar trece asupra comitentului, fiind considerat ca transmis direct de la ter] la comitent. De aceea creditorii comisionarului nu pot urm\ri silit, `n caz de faliment, bunurile care au fost dobândite de comisionar "`n socoteala comitentului".

Dispozi]iile art. 49 ofer\ comitentului op]iunea de a-[i "lua" marfa [i a-[i prezenta crean]a.

Comisionarul poate avea `ns\rcinarea de a vinde "titlurile" sau marfa comitentului sau poate avea ca mandat s\ cumpere valori mobiliare ori m\rfuri "`n socoteala comitentului".

~n cazul `n care comisionarul devine subiect al unei proceduri reglementate de Legea nr. 64/1995 comitentul `[i poate "lua `napoi" titlurile sau marfa care `i apar]ine uzând de ac]iunea `n "revendicare" mobiliar\ special\ reglementat\ de art. 49. Cererea de restituire este `ndreptat\ contra averii debitorului [i se depune la judec\torul-sindic. Dac\ nu opteaz\ pentru aceast\ recuperare `n natur\, comitentul poate cere ca valoarea corespunz\toare, astfel cum a fost determinat\ prin contractul de comision s\-i fie pl\tit\ de comisionar, ceea ce se realizeaz\ practic prin prezentarea crean]ei comitentului al\turi de crean]ele celorlal]i creditori ai comisionarului.

§.13. Revendicarea unor bunuri de]inute de debitor

Prima ipotez\ reglementat\ de alin. 1 al art. 50 este situa]ia `n care debitorul, subiect al unei cereri introductive, de]ine marfa `n calitate de consignatar.

Contractul de consigna]ie, reglementat de Legea nr. 178/1934 (modificat\ prin Legea nr. 34/1936) este "conven]ia prin care una din p\r]i, numit\ consignant, `ncredin]eaz\ celeilalte p\r]i, numit\ consignatar, m\rfuri sau obiecte mobile spre a le vine pe socoteala consignatarului" (art. 1).

Contractul de consigna]ie este o varietate a contractului de comision, a[a cum contractul de comision este o varietate a mandatului comercial. Consignantul pred\ consignatarului bunurile mobile spre a fi vândute, `n nume propriu al consignatarului, dar pe seama consignantului, la un pre] stabilit anticipat. Consignatarul este obligat s\ remit\ proprietarului bunului pre]ul ob]inut sau s\-i restituie bunul nevândut.

Atunci când consignatarul devine subiect al unei cereri introductive reglementat\ de Legea nr. 64/1995, proprietarul bunului sau al m\rfii va avea dreptul s\-[i recupereze bunul pe calea ac]iunii `n "revendicare" (restituire), uzând de procedura ordonan]ei pre[edin]iale, conform dispozi]iilor art. 4 alin. 1 al Legii pentru reglementarea contractului de consigna]ie. Cererea de ordonan]\ pre[edin]ial\ se poate solu]iona cu sau f\r\ citarea p\r]ilor, dup\ cum contractul de consigna]ie este constatat prin `nscris sub semn\tur\ privat\ ori prin `nscris autentic (art. 4 alin. 3). Aceast\ procedur\ contencioas\ poate fi evitat\ dac\ judec\torul sindic satisface cererea de restituire formulat\ de proprietar.

Cea de-a doua ipotez\ a textului alin. 1 se refer\ la toate situa]iile `n care bunuri mobile proprietatea altor persoane se afl\ `n deten]ia debitorului, cu orice titlu, pe baza unui contract, la data `nregistr\rii cererii introductive, a expir\rii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de c\tre debitor sau a respingerii contesta]iei debitorului `mpotriva acestei cereri. Asemenea situa]ii pot fi consecin]a unei mari diversit\]i de contracte `ntre proprietarul bunului [i debitor: vânzare cu rezerva dreptului de proprietate, depozit, `nchiriere, leasing, gaj cu deposedare, comodat, expozi]ie, recondi]ionare etc. ~n toate aceste situa]ii, conform prevederilor contractului, proprietarul are dreptul s\-[i recupereze bunul de la debitor.

Ca [i `n ipoteza reglementat\ de art. 49, situa]iile reglementate de art. 50 se caracterizeaz\ prin aceea c\ averea debitorului prezint\ falsa aparen]\ c\ ar cuprinde [i aceste bunuri, de[i `n realitate ele sunt proprietatea altor persoane. Este firesc ca proprietarul s\-[i salveze bunul recuperându-l pentru a nu fi obiect al procedurii de reorganizare sau de faliment.

Ac]iunea pentru restituirea bunului nu este o ac]iune `n revendicare clasic\ de drept civil ci o ac]iune `n "revendicare" special\, de drept comercial, bazat\ pe un raport juridic preexistent `ntre proprietar [i debitor, deci pe un drept de crean]\, `n timp ce ac]iunea `n revendicare de drept civil exclude orice raport preexistent de obliga]iuni [i pune `n discu]ie numai dreptul de proprietate al reclamantului.

Bunurile "revendicate" trebuie s\ fie individual determinate [i cert identificabile `n averea debitorului. De aceea, sumele de bani [i bunurile fungibile care se confud\ cu altele de acela[i fel aflate `n averea debitorului nu pot fi revendicate.

Fraza final\ a alin. 1 reglementeaz\ situa]ia `n care judec\torul-sindic poate refuza cererea proprietarului de restituire a bunului. "Dac\ debitorul are un drept de garan]ie valabil asupra bunului" se refer\ la bunul pe care debitorul `l de]ine pe baza unui contract de gaj comercial, pentru garantarea execut\rii unei crean]e pe care o are debitorul fa]\ de proprietar. Printr-o interpretare extensiv\, textul se aplic\ nu numai dreptului de garan]ie, ci [i dreptului de reten]ie pe care `l poate invoca depozitarul pentru plata taxelor de depozitare [i manipulare, transportatorul pentru plata tarifului, prestatorul de servicii pentru costul recondi]ion\rii bunului etc.

Dac\ la una dintre datele men]ionate la alin. 1 (data `nregistr\rii cererii introductive sau data expir\rii termenului pentru contestarea de c\tre debitor a cererii creditorilor sau data respingerii contesta]iei debitorului `mpotriva acestei cereri) marfa sau bunul care apar]ine altuia se aflau `n deten]ia debitorului `ns\ ulterior, la data `nregistr\rii cererii de restituire a proprietarului ele nu mai sunt de]inute de debitor, proprietarul poate cere ca `ntreaga valoare a m\rfii astfel cum este ca men]ionat\ `n contract s\ fie inclus\ `n tabelul de crean]e.

Dac\ la una dintre datele men]ionate la alin. 1 marfa sau bunul nu se mai aflau `n deten]ia debitorului [i totodat\ debitorul nu mai avea posibilitatea s\ o recupereze de la de]in\torul actual, crean]a proprietarului va fi inclus\ `n tabel la valoarea pe care marfa o avea la acea dat\ (a declan[\rii procedurii).

§.14. Debitorul-proprietar al unei cl\diri `nchiriate

Contractul de `nchiriere `ncheiat `ntre debitor, `n calitate de proprietar al unei cl\diri [i chiria[ul care cump\r\ cl\direa nu este reziliat automat ca efect al deschiderii procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995.

Excep]ie face situa]ia `n care contractul de `nchiriere con]ine o clauz\ expres\ de reziliere pentru acest motiv.

Dezechilibrul financiar care a provocat declan[area procedurii ar putea antrena [i imposibilitatea execut\rii `n continuare, de c\tre debitor, a obliga]iilor de prestare a unor servicii accesorii, cum ar fi furnizarea de energie termic\, de salubritate, de `ntre]inere a unor instala]ii, paz\ etc. al c\ror cost este `nglobat `n cuantumul chiriei. ~n acest caz chiria[ul are op]iunea `ntre rezilierea contractului de `nchiriere urmat\ de evacuarea cl\dirii [i continuarea contractului. Dac\ alege prima alternativ\, chiria[ul poate formula o ac]iune `n daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit. Dac\ opteaz\ pentru men]inerea contractului (de `nchiriere), chiria[ul este `ndrept\]it s\ re]in\ din chirie costul serviciilor datorate de proprietar, dar nu poate pretinde alte desp\gubiri.

§.15. Debitorul-parte `n unele contracte `ncheiate intuitu-personae

Deschiderea procedurii reglementate de Legea nr, 64/1995 `l poate g\si pe debitor `n cursul execut\rii unui contract de prestare a unor servicii specializate sau cu caracter strict personal, pe care cealalt\ parte l-a `ncheiat `n considerarea persoanei debitorului-prestator de servicii: contract de mandat, de comision, de concesiune a unei licen]e de exploatare, de franchising, de concesiune a exclusivit\]ii etc.

Judec\torul-sindic are op]iunea `ntre `nsu[irea sau respingerea unui asemenea contract, care nu este reziliat de drept. Alegerea va fi relevant\ numai `n situa]ia reorganiz\rii, pentru c\ obiectivul prioritar va fi `n acest caz men]inerea raporturilor contractuale care asigur\ continuarea activit\]ii. ~n acest caz persoana care va continua executarea contractului va fi desemnat\ de judec\torul-sindic sau de administrator de comun acord cu creditorul beneficiar al serviciilor.

§.16. Contractele de furniz\ri de servicii

Continuarea activit\]ii debitorului `n cazul reorganiz\rii ar fi de neconceput dac\ furnizorii s\i de servicii specializate [i care, de cele mai multe ori, de]in totodat\ [i monopolul acestor servicii (electricitate, gaze naturale, energie termic\, ap\, servicii telefonice [i altele asemenea) ar rezilia contractele invocând, pe bun\ dreptate, neplata serviciilor de c\tre debitorul beneficiar subiect al unei proceduri reglementate de Legea nr. 64/1995.

De aceea, prin dispozi]iile alin. 1 al art. 53 se interzice furnizorilor, `n perioada de reorganizare, s\ schimbe, s\ refuze ori s\ `ntrerup\ temporar un astfel de serviciu c\tre debitor. Neplata serviciilor de c\tre debitor `n perioada anterioar\ deschiderii procedurii ofer\ furnizorilor numai posibilitatea declar\rii crean]elor.

Drept o compensa]ie, furnizorului creditor i se ofer\ un rang privilegiat al crean]ei rezultând din serviciile prestate `n perioada continu\rii activit\]ii dup\ reorganizare (art. 107 pct. 6 lit. b) [i o cau]iune `n fonduri depuse la o banc\ comercial\ pentru garantarea pl\]ii serviciilor prestate anterior [i nepl\tite (art. 53 alin. 2).

Cau]iunea se acord\ furnizorului, la cererea expres\ a acestuia, de c\tre debitorul beneficiar, pe baza hot\rârii tribunalului. Cuantumul cau]iunii nu va dep\[i 30% din costul serviciilor prestate debitorului `nainte de deschiderea procedurii [i neachitate de c\tre acesta furnizorului.

§.17. Debitor asociat al unei societ\]i comerciale

Conform dispozi]iilor art. 54: "Dac\ un asociat dintr-o societate `n nume colectiv, o societate `n comandit\ ori cu r\spundere limitat\ sau ac]ionarul unei societ\]i pe ac]iuni este debitor `ntr-o procedur\ prev\zut\ de prezenta lege [i dac\ implicarea debitorului `ntr-o astfel de procedur\ nu atrage dizolvarea acelei societ\]i, judec\torul-sindic poate cere lichidarea drepturilor debitorului `n acea societate – potrivit ultimului raport financiar aprobat – sau poate propune ca debitorul s\ fie p\strat ca asociat, dac\ ceilal]i asocia]i sunt de acord".

Textul vizeaz\ situa]ia `n care debitorul, comerciant persoan\ fizic\ sau societate comercial\, este asociat sau ac]ionar al unei societ\]i comerciale, `ns\ implicarea lui `n procedura de reorganizare sau de faliment nu constituie o cauz\ legal\ sau statutar\ de dizolvare a societ\]ii comerciale.

Cazurile `n care dizolvarea este consecin]\ legal\ a falimentului unui dintre asocia]i sunt reglementate de art. 170 al Legii nr. 31/1990:

a) societ\]ile `n nume colectiv [i cu r\spundere limitat\ se dizolv\ prin falimentul unuia dintre asocia]i când, datorit\ acelei cauze, num\rul asocia]ilor s-a redus la unul singur, sau prin falimentul unicului asociat (art. 210, 211);

b) societatea `n comandit\ simpl\ sau `n comandit\ pe ac]iuni, dac\ este un singur comanditat, se dizolv\ prin falimentul singurului comanditat;

c) societatea `n comandit\ simpl\ cu un singur comanditar se dizolv\ prin falimentul comanditarului.

~n toate celelalte cazuri, când "falimentul" asociatului nu produce dizolvarea societ\]ii, judec\torul-sindic are op]iunea `ntre a cere lichidarea drepturilor debitorului `n acea societate, pe baza ultimului raport financiar aprobat [i a propune ca debitorul s\ fie p\strat ca asociat.

Op]iunea pentru lichidarea drepturilor se impune `n cazul `n care debitorul este subiect al procedurii falimentului.

De asemenea, `n cazul reorganiz\rii, op]iunea pentru lichidarea drepturilor va fi oportun\ dac\ ar avea drept consein]\ refinan]area continu\rii activit\]ii.

Propunerea judec\torului-sindic ca debitorul s\ fie p\strat ca asociat este supus\ acordului celorlal]i asocia]i.

Sec]iunea a IV-a Planul

§.1. Propunerea planului

Conform dispozi]iilor art. 55, planul poate fi propus de urm\toarele persoane:

a) debitorul, atunci când a `nregistrat o cerere introductiv\ conform prevederilor art. 20 [i 21;

b) creditorii titulari a cel pu]in unei treimi din valoarea crean]elor garantate;

c) creditorii chirografari – al]ii decât cei prev\zu]i la art. 108 – titulari a cel pu]in unei treimi din valoarea crean]elor negarantate;

d) asocia]ii din societ\]ile `n nume colectiv, asocia]ii comandita]i din societ\]ile `n comandit\ [i ac]ionarii titulari a cel pu]in unei treimi din capitalul social al unei societ\]i pe ac]iuni.

Nu poate propune nici un plan debitorul comerciant persoan\ fizic\ `n situa]ia `n care cererea introductiv\ apar]ine creditorilor (art. 55 alin. 1).

Nu poate fi acceptat nici un plan de reorganizare propus de debitorul comerciant persoan\ fizic\, autor al cererii introductive, dac\ acel debitor a fost, `n ultimii 5 ani, debitor `ntr-o procedur\ reglementat\ de Legea nr. 64/1995 ori dac\ a suferit, `n aceea[i perioad\, condamn\ri pentru: gestiune frauduloas\, abuz de `ncredere, fals, `n[el\ciune, delapidare, m\rturie mincinoas\, dare sau luare de mit\ ori infrac]iuni incriminate prin Legea nr. 26/1990 privind Registrul comer]ului ori prin Legea nr. 11/1991 privind combaterea concuren]ei neloiale, infrac]iuni `mpotriva propriet\]ii publice sau private incriminate prin Legea concuren]ei nr. 21/1996 (art. 55 alin. 3, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997).

~n raport de con]inutul [i obiectivele sale, planul poate fi de reorganizare sau de lichidare (art. 55 alin. 2, a[a cum a fost modificat de O.G. nr. 58/1997).

Termenul pentru propunerea unui plan este de 60 de zile [i se calculeaz\ de la data `nregistr\rii cererii debitorului sau de la data expir\rii termenului pentru contestarea cererii creditorului de c\tre debitor, ori de la data respingerii contesta]iei debitorului `mpotriva acestei cereri.

Termenul poate fi prelungit, pân\ la 90 de zile, de judec\torul-sindic.

Dispozi]iile privin cheltuielile aferente planului, care erau suportate din averea debitorului au fost abrogate prin O.G. nr. 58/1997.

§.2. Proiectul planului de reorganizare

Conform dizpozi]iilor art. 56 al Legii nr. 64/1995:

"(1) ~n cazul `n care propune continuarea activit\]ii, proiectul planului de reorganizare va indica perspectivele de redresare `n raport cu posibilit\]ile [i specificul activit\]ii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile [i cu cererea pie]ei fa]\ de oferta debitorului.

(2) Proiectul planului de reorganizare prin continuarea activit\]ii va indica modalit\]ile de lichidare a pasivului, va preciza [i va justifica nivelul [i perspectivele locurilor de munc\, condi]iile sociale prev\zute pentru continuarea activit\]ii, precum [i alte asemenea obiective".

Conform art. 57 "Dac\ proiectul planului de reorganizare, `n vederea redres\rii prin continuarea activit\]ii, prevede restrângeri de personal din ra]iuni economice, se vor indica m\surile deja luate [i se vor expune ac]iunile [i perspectivele de natur\ s\ duc\ la reorientarea profesional\ a personalului".

Proiectul planului de reorganizare trebuie s\ cuprind\ trei aspecte principale:

a) Aspectul financiar, care prive[te:

– modul `n care vor fi pl\tite obliga]iile debitorului fa]\ de creditori (termenele `n care se vor efectua pl\]ile, reducerile unora dintre datorii etc.);

– mijloacele financiare cu care vor fi stinse crean]ele (vânzarea unor active patrimoniale – art. 55 alin. 2; recapitalizarea societ\]ii prin noi aporturi ale asocia]ilor sau ac]ionarilor pentru majorarea capitalului social – art. 58);

– garan]iile pe care le poate oferi debitorul din propria avere sau din partea altor persoane pentru executarea planului.

b) Aspectul economic care indic\:

– structura func]ional\ [i specificul activit\]ii debitorului `n viitor, `n raport de [ansele de redresare [i de sursele de finan]are;

– m\surile de reorganizare [i de reorientare a profilului economic.

c) Aspectul social care se refer\ la:

– num\rul salaria]ilor [i categoriile de salaria]i care vor fi supuse reducerii `n prima etap\;

– perspectivele reangaj\rilor `n etapa urm\toare;

– m\surile de reorientare profesional\ a personalului dispozibilizat.

Dac\ proiectul planului prevede majorarea capitalului social, judec\torul-sindic va propune tribunalului convocarea adun\rii generale extraordinare a ac]ionarilor sau, dup\ caz, a adun\rii generale a asocia]ilor societ\]ii cu r\spundere limitat\ ori a asocia]ilor societ\]ii `n nume colectiv sau `n comandit\ simpl\ pentru votarea propunerii de majorare a capitalului cu noile aporturi ale ac]ionarilor sau asocia]ilor. Refinan]area prin acest mijloc este apt\ de a procura societ\]ii o parte din fondurile necesare `ndeplinirii planului de reorganizare.

De[i termenii textului art. 58 par s\ se raporteze exclusiv la societ\]ile pe ac]iuni (S.A., S.C.A), se consider\ c\ dispozi]iile sale sunt aplicabile, pentru identitate de ra]iune, [i celorlalte trei forme de societ\]i comerciale.

Proiectul planului de reorganizare poate cuprinde [i propunerea de `nlocuire a unuia sau a mai multor conduc\tori ai debitorului, mai ales `n situa]ia `n care urmeaz\ a fi aplicate [i dizpozi]iile art. 123.

~n acest caz tribunalul, sesizat de judec\torul-sindic sau de procuror, poate dispune `n acest sens (art. 59 alin. 1).

O asemenea m\sur\ poate fi dispus\ [i din oficiu, de c\tre tribunal, pe baza raportului prezentat de judec\torul-sindic sau de administrator conform dispozi]iilor art. 35.

~n acelea[i condi]ii, tribunalul poate dispune [i suspendarea dreptului de vot pentru conduc\torii debitorului care posed\ ac]iuni, p\r]i sociale sau p\r]i de interes sau pentru directorii executivi salaria]i care sunt numai membri ai comitetului de direc]ie (L.31/1990).

~n aceste cazuri, tribunalul nume[te un mandatar care s\ exercite dreptul de vot `n locul conduc\torilor supu[i acestei m\suri (art. 59 alin. 2).

Alte m\suri de indisponibilizare a ac]iunilor [i a p\r]ilor sociale (art. 37) [i aceste m\suri sunt menite s\ `mpiedice agravarea consecin]elor gestion\rii incompetente a societ\]ii de c\tre conduc\torii responsabili de situa]ia `n care se g\se[te debitorul.

§.3. Proiectul planului de lichidare

Proiectul planului de lichidare ocup\ o pozi]ie intermediar\ `ntre reorganizare [i lichidarea judiciar\, pentru a `ncerca s\ evite ultimul remediu.

~n esen]\, planul de lichidare `[i propune ca obiectiv "vânzarea averii debitorului, `n mod ordonat, par]ial sau total ca un ansamblu `n stare de func]ionare, pentru a ob]ine valoarea maxim\" (art. 55 alin. 2).

Proiectul poate fi propus de persoanele enumerate `n alin. 1 al art. 55 [i trebuie s\ prevad\ am\nun]it:

a) ~n ce mod, când [i `n ce m\sur\ vor fi pl\tite sau stinse `n alt fel crean]ele; ce garan]ii vor fi oferite fiec\rei categorii de creditori; care categorii de creditori vor primi plata integral\ sau nu vor suferi `n alt mod o defavorizare.

b) Dac\ [i `n ce m\sur\ vor fi desc\rca]i de r\spundere, cu propria avere, pentru datoriile sociale, asocia]ii societ\]ii `n nume colectiv sau asocia]ii comandita]i.

c) Analiza comparativ\ a cuantumului pl\]ilor care vor fi f\cute c\tre creditori `n baza planului de lichidare fa]\ de ceea ce ar urma s\ primeasc\ creditorii `n cazul falimentului a averii debitorului. De rezultatul acestei analize depinde dreptul de vot al creditorilor cu crean]e subordonate (art. 63 alin. 1 [i art. 108).

O asemenea compara]ie, cu rezultatul financiar al falimentului (`n cifre absolute) este iluzorie, pentru c\ numai un profet ar putea s\ prevad\ care va fi rezultatul vânz\rii la licita]ie a bunurilor din averea debitorului.

d) Ce p\r]i din averea debitorului vor fi vândute, cui [i la ce pre] [i ce efecte vor avea aceste vânz\ri `n privin]a continu\rii activit\]ii pentru restul `ntreprinderii, a men]inerii personalului salariat [i a satisfacerii creditorilor.

e) Mjloacele financiare pe care se bazeaz\ posibilitatea realiz\rii planului.

§.4. Admiterea planului de c\tre judec\torul-sindic

Judec\torul-sindic va admite un plan, dac\ `ndepline[te dou\ categorii de condi]ii de form\ [i una de fond.

Cele dou\ condi]ii de form\ sunt `ndeplinite dac\ proiectul:

1) este propus de una dintre persoanele abilitate conform dispozi]iilor art. 55;

2) cuprinde toate informa]iile prev\zute de art. 56-59 sau, dup\ caz, de art. 61.

Totodat\, judec\torul va verifica dac\ planul este realizabil.

Verificarea acestei condi]ii de fond implic\ unele cuno[tin]e de specialitate, din domeniul economic [i financiar, pe care, `n mod obi[nuit, nu le posed\ un judec\tor. De aceea judec\torul-sindic poate cere p\rerea unui expert, `nainte de a se pronun]a asupra admiterii proiectului de plan.

Tot `nainte de a se pronun]a asupra admiterii sau a respingerii planului, judec\torul-sindic va audia pe cel care a propus planul, pe debitor [i pe creditor (sau comitetul creditorilor, dac\ exist\).

Conform art. 63 alin. 2, judec\torul sindic poate admite mai multe planuri.

Procedura consecutiv\ admiterii planului de c\tre judec\torul-sindic este reglementat\ de alin. 2 [i 3 ale art. 62 [i de textele articolelor urm\toare. Nu este `ns\ explicit reglementat\ procedura de urmat `n cazul respingerii planului de c\tre judec\torul-sindic. ~n absen]a unor prevederi exprese ale legii, se poate deduce c\ va fi aplicat\, prin analogie, norma legal\ cuprins\ `n art. 65 alin. 2, conform c\reia dac\ nu este confirmat nici un plan, tribunalul va dispune ca judec\torul-sindic s\ lichideze de `ndat\ bunurile din averea debitorului.

~ntrucât art. 62 nu prevede expres nici o cale de contesta]ie contra hot\rârii judec\torului-sindic de admitere sau de respingere a unui plan, conform dispozi]iilor art. 11 aceast\ hot\râre este inatacabil\.

§.5. Publicitatea planului admis

~n vederea cunoa[terii de c\tre toate persoanele interesate a planului admis (sau a planurile admise), legea prevede urm\toarele m\suri obligatorii de publicitate:

a) Depunerea planului la grefa tribunalului unde va fi accesibil\ spre consultare tuturor p\r]ilor interesate, care vor putea cere [i o copie de pe acest plan.

b) Comunicarea planului tuturor creditorilor cunoscu]i, debitorului [i tuturor asocia]ilor sau ac]ionarilor.

c) Publicarea `n Monitorul Oficial, Partea a IV-a [I `n dou\ ziare locale de larg\ r\spândire (dispozi]ia privitoare la ziare a fost introdus\ prin O.G. nr. 58/1997), a hot\rârii judec\torului-sindic de admitere a planului cu precizarea urm\toarelor referin]e:

– cine a propus planul;

– data când va fi votat;

– posibilitatea de a se vota prin coresponden]\ (cu legalizarea semn\turii creditorului de c\tre notarul public) `nregistrat\ la tribunal.

Aceast\ publicare este menit\ s\ genereze prezum]ia c\ toate p\r]ile interesate cunosc aprobarea planului.

Trebuie remarcat `ns\ c\ data ]inerii [edin]ei conform art. 63 alin. 1 nu este corect\ cu data public\rii `n Monitorul Oficial a admiterii planului ci numai cu data comunic\rii planului creditorilor cunoscu]i [i celorlalte persoane men]ionate de art. 62 alin. 2 lit. b. ~n consecin]\, [edin]a va trebui s\ fie ]inut\ nu mai târziu de 30 de zile dup\ comunicarea planului, chiar dac\ nu a fost publicat\ `n Monitorul Oficial admiterea planului.

§.6. Votarea planului (art. 63)

a) M\suri procedurale

{edin]a tribunalului pentru votarea de c\tre creditori a planului (sau a planurilor) trebuie s\ se desf\[oare nu mai târziu de 30 de zile de la data comunic\rii planului tuturor persoanelor la care se refer\ art. 62 alin. 2 lit. b.

La aceasta particip\ creditorii cu garan]ii, cei cu priorit\]i [i cei chirografari.

Textul art. 63 alin. 1 nu prevede citarea creditorilor ci numai a debitorului, a judec\torului-sindic [i administratorului.

Exigen]a cit\rii de c\tre tribunal a judec\torului-sindic, magistrat al acelei instan]e, acela care, de altfel, a dispus anterior publicarea `n Monitorul Oficial con]inând [i data [edin]ei (art. 62 alin. 3) este tot atât de greu de `n]eles ca [i exigen]a comunic\rii planului tuturor ac]ionarilor (art. 62 alin. 2 lit. b) care pot fi de ordinul zecilor sau sutelor de mii, atunci când comunicarea individual\ se suprapune public\rii admiterii planului `n Monitorul Oficial (formalitate similar\ cu aceea pentru convocarea adun\rii generale a societ\]ii pe ac]iuni).

Pot participa la adunare, f\r\ a fi cita]i, `ns\ pot participa la vot numai condi]ionat, urm\toarele categorii de creditori:

a) creditorii cu crean]e subordonate men]iona]i de art. 108 pct. 1 [i 2;

b) ac]ionarii sau asocia]ii societ\]ii comerciale debitoare.

Condi]ia de care depinde participarea lor la vot este ca planul (sau cel pu]in unul din planuri) s\ le acorde un tratament mai pu]in favorabil decât cel acordat `n cazul unei lichid\ri judiciare. Practica va ar\ta dac\ [i cum este posibil\ o asemenea dovad\:

a) fa]\ de dispozi]iile art. 107 [i 108 care stabilesc una [i aceea[i ordine de plat\ `n toate cele trei situa]ii: plan de reorganizare, plan de lichidare [i faliment;

b) fa]\ de imposibilitatea practic\ de a anticipa rezultatul lichid\rii averii debitorului prin vânzarea la licita]ie.

b) Procedura vot\rii

~n [edin]a cu creditorii, tribunalul supune la vot planul (sau planurile) admise de judec\torul-sindic.

Conform dispozi]iilor art. 63 alin. 3, au dreptul s\ voteze cu privire la plan numai creditorii ale c\ror crean]e nu sunt cotestate de c\tre judec\torul-sindic `n condi]iile reglementate de art. 93 sau de oricare creditor `n cazurile prev\zute de art. 96. ~ntrucât aceste situa]ii contencioase sunt solu]ionate de tribunal, `n [edin]\ (art. 94, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997), se poate presupune c\ [i [edin]a pentru votarea planului va fi consacrat\, `n prealabil, solu]ion\rii problemei litigioase a dreptului la vot al creditorilor c\rora li s-au contestat crean]ele.

Cele cinci categorii de creditori care vor vota separat sunt enumerate de alin. 4 al art. 63:

a) creditorii ale c\ror crean]e individuale dep\[esc 10% din valoarea global\ a datoriilor debitorului;

b) ceilal]i creditori, având crean]e garantate;

c) creditorii cu priorit\]i men]ionate la art. 107 pct. 2 [i 4;

d) creditorii chirografari;

e) dac\ au dreptul s\ voteze, conform alin. 1:

– ac]ionarii sau asocia]ii debitorului;

– fiecare dintre cele dou\ categorii de creditori cu crean]e subordonate prev\zute de art. 108.

~nainte de exercitarea votului de c\tre creditorii prezen]i, ace[tia vor fi informa]i de c\tre tribunal despre voturile valabile comunicate prin scrisoare de creditorii absen]i (art. 63 alin. 5).

Un plan va fi considerat acceptat de o categorie de creditori, numai dac\ a fost aprobat prin votul de]in\torilor unei majorit\]i prin valoarea crean]elor sau a altor drepturi.

O categorie de creditori care, conform planului, ar urma s\ primeasc\ echivalentul deplin al crean]elor, este considerat\ c\ a acceptat planul, indiferent de rezultatul votului (art. 63 alin. 6).

§.7. Confirmarea planului de c\tre tribunal

Pentru ca planul s\ fie confirmat de c\tre tribunal este necesar ca voturile desf\[urate conform dispozi]iilor art. 63 s\ de urm\toarele rezultate cumulate:

1) Cel pu]in dou\ din cele cinci categorii prev\zute de art. 63 alin. 4 s\ fi votat `n favoarea planului.

2) Cel pu]in una din categoriile defavorizate s\ fi acceptat planul.

3) Planul trebuie s\ supun\ unui tratament corect [i echitabil:

a) toate categoriile de creditori defavoriza]i;

b) fiecare membru al unei categorii care nu a acceptat planul.

Se consider\ c\ exist\ un tratament corect [i echitabil al creditorilor atunci când:

– nici una dintre categoriile care nu accept\ planul nu prime[te mai pu]in decât ar fi primit `n cazul unei lichid\ri judiciare;

– nici o categorie sau nici un membru al unei categorii nu prime[te mai mult decât valoarea total\ a crean]ei sale sau o alt\ desp\gubire egalând valoarea actual\ a crean]elor sau a drepturilor sale;

– to]i creditorii dintr-o categorie sunt trata]i la fel, `n afar\ de cazul `n care fiecare membru al acelei categorii consimte `n scris la un tratament inegal.

~n situa]ia `n care au fost votate [i acceptate mai multe planuri [i dac\ mai multe planuri `ndeplinesc condi]iile prev\zute de alin. 1 al art. 64 pentru a fi confirmate, tribunalul va confirma planul debitorului.

Dac\ planul debitorului nu `ndepline[te condi]iile pentru a fi confirmat, tribunalul va confirma acela dintre planurile creditorilor care este acceptat de c\tre categoriile de creditori cele mai defavorizate.

§.8. Efectele confirm\rii planului

~n situa]ia neaccept\rii planului de c\tre o categorie de creditori defavorizat\, debitorul sau oricare ac]ionar sau asociat al societ\]ii comerciale debitoare nu va re]ine nimic din valoarea averii debitorului. Se consider\ c\ el prime[te o parte din "avere" numai dac\ prime[te mai mult decât contribu]ia lui financiar\ v\rsat\ pân\ la data confirm\rii planului de reorganizare (art. 64 alin. 2).Confirmând planul de reorganizare, tribunalul poate impune debitorului unele condi]ii sau limit\ri pentru desf\[urarea actviit\]ii, `n concordan]\ cu prevederile planului (art. 64 alin. 4).O dat\ cu intrarea `n vigoare a planului de reorganizare sau de lichidare, crean]ele sunt modificate conform planului.{edin]a de confirmare a planului, r\mas\ definitiv\, poate fi investit\ cu formul\ executorie [i utilizat\ de creditori ca titlu executoriu contra debitorului (art. 65 alin. 1).Atât remunera]iile cuvenite exper]ilor (art. 9), administratorului (art. 17) sau lichidatorului (art. 97) cât [i celelalte cheltuieli administrative (cita]ii, notific\ri, public\ri etc.) trebuie s\ fie integral pl\tite, din averea debitorului, la data confirm\rii planului, cu excep]ia cazului `n care persoanele interesate ar accepta, `n scris, alte termene de plat\. ~n acest caz planul trebuie s\ precizeze cum va fi asigurat\ plata (art. 64 alin. 3).

~n situa]ia `n care nu confirm\ nici un plan, tribunalul dispune ca judec\torul-sindic s\ `nceap\ de `ndat\ procedura falimentului `n condi]iile art. 72 [I urm. (art. 65 alin. 2, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997).

Sec]iunea a V-a Reorganizarea

Planul de reorganizare este obligatoriu pentru debitor, indiferent cine a propus planul confirmat de tribunal.

Sub supravegherea judec\torului-sindic, debitorul va continua s\-[i administreze averea pân\ când tribunalul va adopta o nou\ hot\râre, de `ncetare a reorganiz\rii [i de lichidare a averii debitorului.

Supravegherea judec\torului-sindic asupra activit\]ii debitorului dureaz\ pân\ la `ndeplinirea m\surilor de schimbare structural\ prev\zute `n plan, dar nu mai mult de un an dup\ data confirm\rii planului.

Societatea comercial\ debitoare supus\ reorganiz\rii va fi condus\ de administratorii legal investi]i, care nu au fost `nlocui]i conform dispozi]iilor art. 59, sub supravegherea judec\torului-sindic. Ac]ionarii [i asocia]ii cu r\spundere limitat\ nu au dreptul de a interveni `n conducerea sau `n administrarea averii debitorului.

Dac\ debitorul nu se conformeaz\ planului, judec\torul-sindic, administratorul sau oricare dintre creditori poate cere, `n scris, tribunalului, lichidarea. Tribunalul poate s\ aprobe cererea sau o poate respinge. Cea de-a doua solu]ie poate fi adoptat\ atunci când se constat\ o redresare a activit\]ii debitorului [i o cre[tere a cuantumului sumelor care urmeaz\ a fi distribuite creditorilor. ~n aceast\ situa]ie tribunalul poate dispune prelungirea perioadei de reorganizare, pentru o durat\ de cel mult un an, desemnând o persoan\ care s\ conduc\ activitatea debitorului. Aceast\ persoan\ va prezenta lunar rapoarte judec\torului-sindic asupra situa]iei financiare a averii debitorului. La sfâr[itul fiec\rui trimestru vor fi convoca]i [i creditorii pentru a asculta rapoartele lunare [i darea de seam\ contabil\. Cu prilejul acestor adun\ri ale creditorilor, dar [i `n afara acestor adun\ri, creditorii pot formula opozi]ii la continuarea activit\]ii debitorului. Aceste opozi]ii pot fi justificate numai cu aceea c\ prin continuarea activit\]ii se provoac\ pierderi averii debitorului. Dac\ debitorul nu se conformeaz\ planului (art. 68 alin. 1, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997) sau dac\ planul de reorganizare nu se realizeaz\ (art. 60), la cererea judec\torului-sindi (administratorului, `nainte de O.G. nr.58/1997), a debitorului, a oric\rui creditor sau a reprezentantului (delegatului) creditorilor ori chiar din oficiu, tribunalul poate aproba `nceperea procedurii falimentului, `n condi]iile art. 72 [i urm. mModific\rile aduse crean]elor prin planul de reorganizare r\mân definitive (art. 68 alin. 2).

Potrivit art. 67 indice 1 (introdus pri O.G. nr. 58/1997):

“(1) ~n termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii de reorganizare, to]i creditorii ale c\ror crean]e sunt anterioare datei `ncet\rii pl\]ilor, cu excep]ia salaria]ilor, vor depune declara]ia de crean]e `n adunarea creditorilor.

(2) Del\sarea crean]elor trebuie f\cut\ chiar dac\ aceste nu sunt stabilite printr-un titlu.

Crean]ele c\tre bugetul de stat [I cel al asigur\rilor sociale sunt luate `n considera]ie, cu titlu provizoriu, `n cuantumul declarat de debitor.”

Sec]iunea a VI-a Falimentul

Falimentul `nseamn\ certitudinea e[ecului. Comerciantul falimentat. Societatea comercial\ mai mic\ sau mai mare ca cifr\ de afaceri [i num\r de salaria]i nu mai poate fi salvat\. Existen]a ei s-a `ncheiat iar personalul va fi concediat. Datoriile sale vor fi pl\tite, probabil par]ial, dar `n aceast\ privin]\ domin\ mai curând incertitudinea.

Acest deznod\mânt ireversibil poate fi decis numai prin hot\rârea tribunalului.

Tot prin hot\rârea tribunalului, la propunerea judec\torului-sindic, va putea fi desemnat [i un lichidator, `n condi]iile prev\zute de art. 97.

Situa]iile `n care tribunalul dispune lichidarea judiciar\ sunt cele enumerate `n art. 72, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997:

a) Dac\ nu este confirmat de tribunal nici un plan (art. 65 alin. 2).

b) Ca urmare a hot\rârii tribunalului de `ncetare a reorganiz\rii [i de trecere la lichidarea averii debitorului (art. 67 alin. 1).

c) Drept consecin]\ a aprob\rii de c\tre tribunal a cererii de lichidare formulat\ de administrator sau de oricare dintre creditori (art. 68 alin. 1).

d) Ca efect al admiterii de c\tre tribunal a cererii prev\zute de art. 75.

Procedura falimentului parcurge urm\toarele etape:

1) Luarea primelor m\suri (art. 73-81, a[a cum au fost modificate prin O.G. nr. 58/1997):

– ridicarea dreptului debitorului de a-[i administra averea;

– sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului;

– inventarierea acestor bunuri;

– luarea m\surilor de conservare a bunurilor;

– vânzarea unor bunuri;

– blocarea depozitelor bancare;

– `nscrieri sau `nregistr\ri `n registrele de publicitate imobiliar\.

2) Stabilirea masei pasive (art. 82-97, a[a cum au fost modificate prin O.G. nr. 58/1997):

– `ntocmirea listei creditorilor [i a listei bunurilor debitorului;

– verificarea crean]elor [i `ntocmirea tabelelor de crean]e;

– `ntocmirea de c\tre judec\torul-sindic a tabelului preliminar al tuturor obliga]iilor debitorului;

– solu]ionarea de c\tre tribunal a contesta]iilor;

– `ntocmirea [i afi[area tabelului definitiv al obliga]iilor debitorului.

3) Efectuarea lichid\rii (art. 98-104, a[a cum au fost modificate prin O.G. nr. 58/1997):

– vânzarea bunurilor din averea debitorului la licita]ie sau direct, cât mai avantajos [i cât mai repede, la timpul cel mai potrivit [i la pre]ul maxim;

– evaluarea bunurilor prin expert;

– publicitatea vânz\rilor;

– aplicarea normelor codului de procedur\ civil\ privind licita]ia [i adjudecarea;

– `ncasarea ventiruilor produse din administrarea bunurilor averii debitorului;

– depunerea sumelor ob]inute din vânz\ri;

– plata creditorilor care au garan]ii reale.

4) Distribuirea sumelor (art. 105-115, a[a cum au fost modificate [I completate prin O.G. nr. 58/1997):

– `ntocmirea de c\tre judec\torul-sindic a raportului [i a planului de distribuire [i notificarea lor c\tre creditori;

– solu]ionarea de c\tre tribunal a obiec]iilor la raport [i la plan;

– acoperirea cheltuielilor aferente procedurii [i plata crean]elor `n ordinea stabilit\ prin art. 100-108;

– consemnarea unor sume pentru plata ulterioar\ a unor crean]e (art. 112, 113);

– rezolvarea contesta]iilor cu privire la crean]e;

– `ntocmirea raportului final [i a bilan]ului de c\tre judec\torul-sindic, solu]ionarea obiec]iilor la acestea [i aprobarea lor de c\tre tribunal;

– distribuirea final\ a fondurilor din averea debitorului.

5) ~nchiderea lichid\rii, la cererea judec\torului-sindic, prin hot\rârea tribunalului (art. 116).

§1. Primele m\suri

1. Ridicarea dreptului debitorului de a-[i administra averea

a) Situa]iile `n care se ridic\ acest drept

Din analiza comparativ\ a dispozi]iilor art. 73 [i 75 rezult\ c\ ridicarea dreptului debitorului de a-[i administra averea [i de a dispune de bunurile din aceast\ avere se poate produce `n dou\ situa]ii:

1) Prin efectul legii, ca o consecin]\ a cererii debitorului `nso]it\ de declara]ia de a lichida averea (art. 20 [i art. 21 lit. f) sau a cererii creditorilor de faliment necontestat\ `n termenul legal de debitor sau a respingerii contesta]iei debitorului contra acelei cereri (art. 73).

2) Prin hot\rârea tribunalului, `n condi]iile reglementate de art. 75.

Condi]iile `n care poate fi pronun]at\ aceast\ hot\râre sunt urm\toarele:

– nici un plan de reorganizare s\ nu fi fost confirmat de tribunal `n conformitate cu dispozi]iile art. 64;

– ridicarea dreptului debitorului de a-[i conduce activitatea [i de a-[i administra averea s\ fie cerut\ de c\tre `nsu[i debitorul, sau de un creditor, sau de comitetul creditorilor sau de camera de comer] [i industrie teritorial\;

– cererea s\ fie bazat\ pe motive pertinente [i dovedite cum sunt, de exemplu, pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilit\]ii de realizare a unui plan ra]ional de activitate.

Procedura "ridic\rii dreptului", reglementat\ de art. 75, se declan[eaz\ prin cererea debitorului, a unuia dintre creditori, a comitetului creditorilor sau a camerei de comer] [i industrie teritorial\.

~n termen de 15 zile de la `nregistrarea cererii, tribunalul o va examina `ntr-o [edin]\ "la care vor fi cita]i debitorul, creditorul, judec\torul-sindic, comitetul creditorilor [i camera de comer] [i industrie teritoral\ (art. 75 alin. 2).

Cererea va putea fi admis\ numai pentru motive temeinice cum sunt cele indicate exemplificativ `n textul alin. 2 al art. 75: pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilit\]ii de realizare a unui plan ra]ional de activitate.

~n situa]ia admiterii cererii de "ridicare a dreptului", tribunalul va dispune aplicarea `ndat\ a dispozi]iilor din sec]iunea de fa]\ (art. 75 alin. 3- deosebire fa]\ de vechea redactare, de dinaintea adopt\rii O.G. nr. 58/1997). Lichidatorul va trebui s\ fie contabil autorizat, expert contabil sau licen]iat `n studii economice ori juridice [i s\ aib\ cel pu]in 5 ani vechime `n activitatea practic\ economic\ sau juridic\ [i va efectua actele, opera]iunile [i procedurile dispuse de judec\torul-sindic.

b) Efectele ridic\rii dreptului

Dreptul de dispozi]ie asupra bunurilor cu care este investit judec\torul-sindic va fi supus unor reguli de exercitare specifice. Astfel, conform dispozi]iilor art. 74 pentru acte de dispozi]ie cum sunt: tranzac]iile judiciare, compromisurile extrajudiciare, desc\rc\ri de datorii, renun]\ri la judecat\ sau la un drept litigios, desc\rcarea de cau]iune a unor garan]i fidejusori [i, de asemenea, pentru vânzarea unor bunuri importante (terenuri, fabrici, instala]ii), judec\torul-sindic va trebui s\ ob]in\ autorizarea tribunalului.

Natura juridic\ a ridic\rii dreptului de conducere a activit\]ii [i de administrare a averii sale este controversat\. Cele dou\ calific\ri pe care le-a atribuit jurispruden]a noastr\ `n aplicarea procedurii falimentului sunt nulitatea relativ\ [i inopozabilitatea.

Consecin]ele practice ale aplic\rii tezei inopozabilit\]ii sunt, `n principal, urm\toarele:

– nu este necesar\ nici constatarea nulit\]ii nici anularea prin hot\rârea tribunalului a actului juridic `ncheiat de debitor;

– nu este `ng\duit nici debitorului, nici celeilalte p\r]i contractante, s\ cear\ constatarea nulit\]ii sau anularea actului;

– debitorul va r\mâne obligat fa]\ de persoana cu care a contractat, dac\ judec\torul-sindic sau administratorul nu se prevaleaz\ de inopozabilitatea actului;

– reciproc, ter]a persoan\ cu care debitorul a contractat nu se poate prevala de "ridicarea dreptului" ca de o incapacitate care provoac\ ineficien]a actului, pentru a se sustrage de la `ndeplinirea obliga]iilor pe care le-a asumat fa]\ de debitor.

Efectul ridic\rii dreptului asupra averii debitorului este general, raportându-se la integralitatea acestei averi `n sensul `mpiedic\rii debitorului de a efectua acte de administrare [i de dispozi]ie. Generalitatea efectului "desesiz\rii" este o aplica]ie particular\ a principiului consacrat de C. civ. prin dreptul de gaj general al creditorilor (art. 1718).

Efectul "ridic\rii dreptului" se produce simultan cu privire la:

a) bunurile din averea debitorului;

b) actele juridice ale debitorului;

c) ac]iunile `n justi]ie sau cererile debitorului ori contra acestuia.

a) Pierderea dreptului de administrare [i de dispozi]ie se refer\ atât la bunurile prezente `n patrimoniul debitorului `n momentul `n care se produce acest efect cât [i la bunurile care vor fi cuprinse `n acest patrimoniu pân\ `n momentul `nchiderii procedurii deoarece, conform art. 3, averea debitorului supus\ acestei proceduri include [i bunurile dobândite `n cursul aplic\rii procedurii.

~n cazul comerciantului persoan\ fizic\, efectul se produce [i cu privire la bunurile comune, pentru c\ [i drepturile debitorului cu privire la aceste bunuri fac parte din "avere", adic\ din patrimoniul debitorului. ~mprejurarea poate fi `ns\ apreciat\ ca un motiv temeinic pentru `mp\r]irea bunurilor comune `n timpul c\s\toriei.

Bunurile `n privin]a c\rora dreptul de proprietate a fost transmis c\tre o ter]\ persoan\ `nainte de "ridicarea dreptului" nu sunt afectate de aceast\ m\sur\.

b) Efectele "ridic\rii dreptului" se produc, `n principiu, cu privire la toate actele juridice ale debitorului.

~n consecin]\, persoana care a contractat direct [i numai cu debitorul nu numai c\ nu va beneficia de rangul prioritar acordat creditor având crean]e ulterioare deschiderii procedurii, dar nu va putea s\ intre `n concurs nici cu creditorii anteriori.

Debitorul nu va mai putea dispune singur de bunurile sale [i nu va putea efectua pl\]i, nici primi pl\]i, mai ales prin compensa]ie. Bunurile vândute vor fi considerate ca f\când parte, `n continuare, din averea debitorului.

Jurispruden]a noastr\ a admis c\ nu sunt ineficiente actele cu scop conservator efectuate de debitor, cum sunt: soma]ia adresat\ unui datornic, declararea unui apel sau a unui recurs, `ntreruperea unei prescrip]ii, dresarea unui protest, `nreruperea cursului perim\rii sau cererea de constatare a perim\rii etc.

c) "Ridicarea dreptului" prive[te, de asemenea, ac]iunile `n justi]ie, sub aspect activ [i pasiv `n sensul c\ actul de procedur\ efectuat numai de c\tre debitor este f\r\ efect. Nu sunt exceptate nici ac]iunile pentru pensii de `ntre]inere contra debitorului comerciant persoan\ fizic\. Ac]iunile pornite de debitor `n curs de judecat\ trebuie s\ fie continuate de judec\torul-sindic iar ac]iunile contra debitorului trebuie s\ fie `ndreptate ori continuate contra judec\torului-sindic. Acea[i solu]ie este valabil\ [i cu privire la cererile de executare silit\, inclusiv cererile de poprire. Nu sunt supuse acestui regim juridic c\ile de atac exercitate de debitor `n `ntreruperea termenelor procedurale. Dac\ judec\torul-sindic nu-[i `nsu[e[te calea de atac declarat\ de debitor [i aceast\ cerere a debitorului se respinge, obliga]ia de plat\ a cheltuielilor de judecat\ nu este opozabil\ celorlal]i creditori.

Generalitatea efectului "ridic\rii dreptului" are [i unele excep]ii.

Astfel, nu sunt supuse acestui efect bunurile [i drepturile patrimoniale care, conform art. 3, "nu pot face obiectul unei execut\ri silite, `n condi]iile Codului de procedur\ civil\" (art. 406-409, cu modific\rile aduse prin art. 12 al Legii nr. 76/1993). De asemenea, debitorul p\streaz\ toate drepturile `n tot ce nu prive[te administrarea bunurilor. Debitorul persoan\ fizic\ poate exercita o nou\ activitate profesional\ salariat\ sau alt\ activitate lucrativ\.

"Ridicarea dreptului" nu `mpiedic\ `ns\ participarea `n continuare, a debitorului, la procedura lichid\rii. Astfel, debitorul:

– asist\ la inventar (art. 78) [i semneaz\ inventarul (art. 79 alin. 2);

– contest\ crean]ele (art. 94);

– formuleaz\ obiec]ii la vânzarea direct\ (art. 99 alin. 1, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997) sau la condi]iile licita]iei (art. 99 alin. 2) [i particip\ la [edin]a tribunalului `n care se analizeaz\ aceste obiec]ii;

– prime[te o copie a notific\rii `n leg\tur\ cu licita]ia (art. 99 alin. 3, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997);

– prime[te copia raportului final, `mpreun\ cu bilan]ul general [i poate formula obiec]ii la acestea; particip\ la examinarea obiec]iilor `n [edin]a tribunalului (art. 114 alin. 1);

– prime[te notificarea `nchiderii procedurii, poate formula obiec]ii [i particip\ la [edin]a `n care se solu]ioneaz\ obiec]iile (art. 120).

2. Sigilarea bunurilor

Cât mai curând posibil dup\ `nregistrarea cererii prin care debitorul `[i manifest\ inten]ia de a lichida sau dup\ ce tribunalul a admis cererea de "ridicare a dreptului", judec\torul-sindic va sigila bunurile care fac parte din averea debitorului, `n sensul dispozi]iilor art. 3 [i nu sunt exceptate de la urm\rire silit\ conform dispozi]iilor art. 406-409 C.proc.civ., cu modific\rile aduse prin art. 12 al Legii nr. 76/1992.

Prin comisie rogatorie, la notificarea judec\torului-sindic, vor fi sigilate [i bunurile situate `n alte jude]e. Aceste bunuri pot fi sigilate [i din oficiu de c\tre tribunalele din acele jude]e (art. 70 alin. 2).

Vor fi puse sub sigilii, conform dispozi]iilor art. 77 alin. 1:

– spa]iile `n care se afl\ bunurile din averea debitorului (magazine, magazii, depozite, unit\]i de produc]ie);

– spa]iile `n care se afl\ registrele (cu excep]ia celor contabile) [i documentele societ\]ii (birourile administra]iei);

– coresponden]a comercial\ (coresponden]a de]inut\ de oficiile po[tale, sta]iile de cale ferat\, antrepozite, depozite portuare [i alte locuri de `nmagazinare) va fi predat\ judec\torului-sindic conform art. 81 alin. 1;

– contractele;

– m\rfurile [i alte bunuri motible apar]inând averii debitorului.

Nu vor fi puse sub sigilii, conform dispozi]iilor art. 77 alin. 2:

a) bunurile care trebuie s\ fie vândute de urgen]\ pentru a se evita deteriorarea sau devalorizarea lor;

b) registrele de contabilitate, care trebuie s\ fie verificate;

c) cambiile [i alte titluri de valoare scadente sau cu scaden]a apropiat\, care vor fi luate de judec\torul-sindic spre a fi `ncasate;

d) numerarul, care va fi depus la banc\, `n contul averii debitorului; judec\torul-sindic va ordona tuturor societ\]ilor bancare la care debitorul posed\ conturi `n pozi]ie creditoare s\ nu debiteze aceste conturi f\r\ ordinul s\u (art. 81 alin. 1).

Dac\ debitorul are bunuri imobile, judec\torul-sindic va treimite autorit\]ilor care de]in registrele de publicitate o copie a cererii introductive pentru a se opera men]iunile corespunz\toare (art. 81 alin. 2).

3. Msuri de conservare

~n timpul opera]iunii de sigilare, judec\torul-sindic (sau lichidatorul) va lua [i m\surile de conservare adecvate.

Bunurile perisabile, cele supuse deprecierii iminente [i cele care `[i pot pierde total sau par]ial valoarea, pot fi vândute oricând de judec\torul-sindic (sau de administrator ori de lichidator, pe baza dispozi]iei judec\torului-sindic).

Bunurile a c\ror conservare implic\ cheltuieli semnificative pot fi vândute cu aprobarea comitetului creditorilor sau, dac\ acesta nu exist\, cu aprobarea adun\rii creditorilor.

Pentru vânzarea bunurilor de valoare important\ (terenuri, fabrici, instala]ii), aprobarea trebuie dat\ de creditorii care de]in o majoritate de dou\ treimi din valoarea crean]elor verificate, dup\ care tribunalul trebuie s\ autorizeze vânzarea.

Cu sumele rezultate din aceste vânz\ri va fi creditat contul bancar al creditorului.

4. Inventarul

Toate bunurile din averea debitorului, atât cele puse sub sigilii cât [i cele exceptate, vor fi `nscrise `n listele de inventar.

Opera]iunea de inventariere va preceda sigilarea, dac\ averea debitorului poate fi inventariat\ `ntr-o singur\ zi. Inventarierea trebuie s\ fie efectuat\ "imediat" [i "`n cel mai scurt timp posibil", de c\tre judec\torul-sindic (sau de administrator ori lichidator, prin delegare).

Dac\ judec\torul-sindic dispune `n acest sens, debitorul trebuie s\ asiste la inventar. ~n cazul `n care nu se prezint\, el nu va putea contesta datele din invetar.

Listele de inventar cuprind o descriere a bunurilor [i indic\ valoarea lor aproximativ\ la data inventarului.

Pentru a-l asista la evaluarea bunurilor, judec\torul-sindic poate numi un expert, pl\tit din averea debitorului. Poate fi expert [i unul dintre creditori.

Listele de inventar se semneaz\ de c\tre judec\torul-sindic (sau, dup\ caz, de c\tre administrator ori lichidator), de c\tre expert [i de c\tre debitorul prezent. Semn\tura debitorului are semnifica]ia recunoa[terii c\ nici un bun din averea sa nu a fost omis. ~n acest sens judec\torul-sindic `l va aten]iona pe debitor, eventual printr-o men]iune `nscris\ deasupra semn\turii debitorului.

§.2. Stabilirea masei pasive

1. ~ntocmirea listei creditorilor

~n situa]ia `n care procedura este ini]iat\ prin cererea debitorului care `[i declar\ inten]ia de a lichida averea, cererea va fi `nso]it\, conform dispozi]iilor art. 21, de documente printre care:

– o list\ cu numele [i adresele creditorilor, oricum ar fi crean]ele acestora: certe sau sub condi]ie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate de debitor, ar\tându-se, pentru fiecare creditor, suma crean]ei, cauza obliga]iei debitorului [i drepturile de preferin]\ ale creditorului;

– o list\ a tuturor bunurilor mobile [i imobile.

Dac\ listele anexate la cererea debitorului nu sunt corespunz\toare [i nu se completeaz\ ulterior, conform dispozi]iilor art. 21 alin. 2, ori dac\ procedura este declan[at\ la cererea creditorilor sau a camerei de comer] [i industrie teritorial\, judec\torul-sindic poate desemna un expert contabil care va `ntocmi lista creditorilor pe baza bilan]ului, a registrelor contabile [i a altor documente. Onorariul expertului va fi suportat din averea debitorului (art. 82 alin. 1).

De asemenea, tot expertul contabil va `ntocmi [i lista bunurilor din averea debitorului care nu au fost inventariate, dac\ informa]iile date de debitor nu sunt corespunz\toare.

~n fine, atunci când debitorul a prezentat informa]iile financiare prev\zute de art. 21 dar judec\torul-sindic apreciaz\ c\ aceste informa]ii par a fi necorespunz\toare, el poate dispune verificarea informa]iilor cu privire la bunurile sau la obliga]iile debitorului de c\tre un expert contabil, tot pe cheltuiala averii debitorului.

Dac\ averea debitorului cuprinde imobile, judec\torul-sindic va cere notarului public sau instan]ei lista sarcinilor care greveaz\ imobilele.

2. Notific\rile

Pe baza listei creditorilor, judec\torul-sindic va trimite fiec\rui creditor o notificare, `n care va preciza:

a) termenul limit\ pentru `nregistrarea crean]elor (care, conform art. 84 alin. 2, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997, este de 60 zile de la trimiterea notific\rii);

b) cerin]ele prev\zute de art. 85 pentru ca o crean]\ `nregistrat\ s\ fie valabil\.

~n cazul creditorilor cu sediul sau domiciliul `n str\in\tate notificarea va fi trimis\ reprezentan]elor din ]ar\.

Simultan cu notificarea creditorilor, se va notifica `nceperea procedurii lichid\rii [i oficiilor po[tale, sta]iilor de cale ferat\, antrepozitelor, depozitelor portuar [i altor locuri de `nmagazinare, precum [i b\ncilor la care debitorul are conturi.

3. ~nregistrarea crean]elor

~n vederea `nregistr\rii [i verific\rii crean]elor, fiecare crean]\ va fi prezentat\ de c\tre titularul dreptului cu o cerere [i va fi `nscris\ `ntr-un registru la grefa tribunalului.

Termenul pentru prezentarea crean]ei este de 60 de zile de la data trimiterii notific\rii cererii introductive (art. 84 alin. 2, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997).

Cererea de `nregistrar a crean]ei va cuprinde (conform art. 85), urm\toarele date:

– prenumele [i numele debitorului persoan\ fizic\ sau firma societ\]ii comerciale;

– domiciliul (sediul) debitorului;

– cuantumul crean]ei (suma datorat\);

– temeiul juridic al crean]ei;

– o declara]ie cu privire la drepturile de prioritate sau la garan]ii.

Fiec\rei cereri `i vor fi anexate copiile documentelor doveditoare [i copiile actelor de constituire a garan]iilor.

Efectele `nregistr\rii cererilor creditorilor sunt:

a) Suspendarea cursului prescrip]iei extincitve a dreptului la ac]iune `n justi]ie sau a dreptului de a cere executarea silit\ (art. 84 alin. 3). Cursul prescrip]iei va fi reluat dac\ cererea va fi respins\.

b) Toate crean]ele `nregistrate vor fi socotite valabile [i corecte, atâta timp cât judec\torul-sindic, debitorul sau un creditor nu le contest\ (art. 84 alin. 4). ~n cazul contest\rii unei crean]e, tribunalul va stabili valoarea, ranbul (prioritatea) [i garan]iile crean]ei.

c) Nici o dobând\ ori cheltuial\ nu va putea fi ad\ugat\ crean]elor negarantate sau p\r]ilor negarantate din crean]ele garantate (art. 87).

4. Verificarea crean]elor

Regula enun]at\ `n alin. 1 al art. 84: "Toate crean]ele vor fi supuse verific\rii" cunoa[te o singur\ excep]ie, prev\zut\ de alin. 2 al art. 86: "Nu vor fi supuse verific\rii crean]ele izvorâte din impozite, taxe, amenzi penale sau contraven]ionale, datorate bugetului de stat sau celui local [i care sunt supuse legilor specifice".

Verificarea crean]elor este de competen]a judec\torului-sindic [i const\ `n cercetarea actelor [i stabilirea legitimit\]ii, valorii exacte [i a priorit\]ii fiec\rei crean]e.

Ca rezultat al verific\rii, judec\torul-sindic `nscrie crean]a `ntr-un tabel preliminar, men]ionând dac\ este chirografar\, garantat\, sub condi]ie sau cu prioritate [i dac\ el o contest\, `n orice mod (art. 93).

Regulile aplicabile `nscrierii crean]elor `n tabelul preliminar sunt prev\zute de art. 88-92.

1. Crean]ele nescadente [i cele sub condi]ie la data `nregistr\rii cererii vor fi `ndrept\]ite s\ participe la distribuire `n m\sura permis\ de celelalte dispozi]ii ale acestei legi (art. 88).

Astfel, crean]ele nescadente [i negarantate precum [i p\r]ile negarantate ale crean]elor garantate care nu sunt scadente la data `nregistr\rii cererii vor fi `nscrise `n tabel cu `ntreaga valoare `ns\ orice distribuire de sum\ pentru asemenea crean]e se va face prin reducerea valorii, dac\ se aplic\ o reducere general\ (art. 89).

Crean]ele sub condi]ie:

a) vor fi consemnate dac\ la data distribuirii par]iale condi]ia nu s-a realizat `nc\ (art. 112 pct. 1);

b) vor fi depozitate la banc\, `ntr-un cont special, dac\ au luat parte la distribuire, pân\ când situa]ia lor va fi fost l\murit\ (art. 113);

c) nu vor participa la distribuite dac\ la data `nregistr\rii raportului final condi]ia nu se va fi `mplinit (art. 114 alin. 2).

2. Crean]ele constând `n obliga]ii care nu au fost calculate `n lei sau `n devize precum [i crean]ele a c\ror valoare este supus\ modific\rii vor fi calculate de c\tre judec\torul-sindic la valoarea nominal\ pe care astfel de crean]e o aveau la data `nregistr\rii cererii creditorului (art. 90).

Calculul judec\torului-sindic poate fi contestat de creditorul titular al crean]ei, de debitor sau de un alt creditor.

Contesta]ia este judecat\ de tribunal.

3. ~n situa]ia `n care un creditor posed\ o crean]\ cu mai mul]i codebitori solidari, to]i (sau mai mul]i dintre ei), fiind subiec]i ai unei proceduri reglementate de Legea nr. 64/1995, crean]a va fi `nscris\ `n toate procedurile `n curs, `n toate tabelele de crean]e ale debitorilor, cu `ntreaga valoare nominal\, pân\ când crean]a va fi integral stins\ prin plat\ (art. 91).

Aceast\ regul\ este o aplica]ie particular\ a principiului solidarit\]ii obliga]iilor comerciale având doi sau mai mul]i debitori (art. 42 C. com., art. 1039-1056 C. civ.), situa]ie frecvent\ `n raporturile de drept comercial. Se g\sesc `n situa]ia de codebitori solidari semnatarii unui efect de comer] (cambie, bilet la ordin sau cec), semnatarii contractelor comerciale, garan]ii fidejusori etc.

~nscrierea integral\ a crean]ei `n fiecare procedur\ are ca scop s\ ofere creditorului realizarea garan]iei pl\]ii `ntregii crean]e.

Aceast\ `nscriere se poate realiza `n timp fie simultan, fie succesiv, fac\ procedurile nu sunt concomitente. ~n acest din urm\ caz [i `n procedura deschis\ ulterior, crean]a se `nscrie tot integral, chiar dac\ din prima procedur\ s-a `ncasat o parte din crean]\. Dreptul creditorului având mai mul]i codebitori solidari de a-[i `nscrie crean]a `n `ntregime, `n valoarea nominal\, `n fiecare procedur\ (`n toate tabelele de crean]e) nu este stins printr-o plat\ par]ial\, f\cut\ de un codebitor aflat `n procedur\ de faliment sau chiar neafectat de o asemenea procedur\. Pân\ `n momentul `n care crean]a va fi stins\ prin plat\ pentru `ntreaga valoare nominal\, ea va putea s\ fie `nscris\ concomitent `n toate tabelele. Ceea ce nu este permis creditorului este s\ primeasc\ [i s\ p\streze un excedent fa]\ de cuantumul crean]ei din cumulul procedurilor. Suprasolvirea este supus\ restituirii, prin re`nscrierea ca fond `n averea debitorului, propor]ional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a pl\tit peste ceea ce datora.

4. Dac\, `nainte de a fi deschis procedura contra vreunuia dintre codebitorii solidari, crean]a a fost stins\ par]ial printr-o plat\ efectuat\ de un codebitor ori de un fidejusor al debitorului nu `[i va putea `nscrie crean]a la valoarea nominal\ ci numai la valoarea r\mas\ ne`ncasat\ (art. 92). Codebitorul sau fidejusorul care a pl\tit, dac\ este `ndrept\]it la restituire ori la desp\gubire pentru partea pl\tit\, va putea cere `nscrierea crean]ei sale `n tabel.

Tabelul preliminar al obliga]iilor debitorului, `ntocmit de judec\torul-sindic ca rezultat al verific\rii crean]elor, se `nregistreaz\ la grefa tribunalului (art. 93).

Pe lâng\ indicarea creditorului [i a cuantumului fiec\rei crean]e, acest tabel arat\ care crean]e sunt chirografare, care sunt garantate, care sunt sub condi]ie sau cu priorit\]i.

Totodat\, `n tabel se men]ioneaz\ dac\ o crean]\ este contestat\ de judec\torul-sindic.

5. Contestarea crean]elor

Dreptul de a contesta o crean]\ apar]ine nu numai judec\torului-sindic, ci [i debitorului ca [i oric\ruia dintre creditori.

De[i textul art. 94 nu este suficient de clar `n aceast\ privin]\, credem c\ termenul de 30 de zile de la `nregistrarea tabelului preliminar la grefa tribunalului este acordat debitorului [i creditorilor pentru `nregistrarea contesta]iilor la crean]ele `nscrise `n tabel.

Creditorii, ale c\ror crean]e au fost contestate fie de judec\torul-sindic fie de ceilal]i participan]i la procedur\, vor fi `n[tiin]a]i prin notificare, de c\tre tribunal c\, `ntr-un termen care nu va putea dep\[i 30 de zile de la primirea notific\rii, va avea loc o [edin]\ a tribunalului `n vederea judec\rii contesta]iilor.

{edin]a tribunalului de admitere sau de respingere a contesta]iei este definitiv\ [i executorie (art. 7) fiind atacabil\ numai cu recurs la Curtea de apel.

Conform acestei hot\râri a tribunalului, judec\torul-sindic va `nregistra la grefa tribunalului [i va dispune s\ fie afi[at la u[a instan]ei un tabel definitiv al tuturor obliga]iilor debitorului (art. 95).

Pentru fiecare crean]\, acest tabel va men]iona identitatea creditorului, suma, prioritatea [i situa]ia – garantat\ sau negarantat\.

~n cazul unei fraude sau altei comport\ri incorecte a unuia dintre creditori, care a avut drept consecin]\ ocuparea unei pozi]ii necuvenite `n tabel, inclusiv sub aspectul rangului de prioritate, o nou\ cale de contesta]ie este deschis\, pe acest temei, la dispozi]ia judec\torului-sindic sau a oric\rui creditor (art. 96). De[i textul nu con]ine o prevedere expres\, pentru identitate de ra]iune, dreptul de a contesta crean]a ar putea fi recunoscut [i debitorului. Aceast\ contesta]ie ulterioar\ poate fi `nregistrat\ pân\ la `nchiderea procedurii.

§3. Efectuarea lichid\rii

1. Regulile de baz\

Conform dispozi]iilor art. 98, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997:

“(1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuat\ de lichidator, sub conducerea judec\torului-sindic [I sub controlul tribunalului.

(2) Ea va `ncepe de`ndat\ dup\ afi[area tabelului de crean]e men]ionate la art. 95. Bunurile vor putea fi vândute `n bloc-ca un ansamblu `n stare de func]ionare-sau individual.”

2. Vânzarea imobilelor. Veniturile bunurilor averii debitorului.

Vom reda `n cele ce urmeaz\ textele de lege care se refer\ la aceste aspecte, anume art. 99 [I urm., a[a cum au fost modificate [I completate prin O.G. nr. 58/1997.

Art. 99:

“(1) ~n caz de necesitate sau utilitate `nvederat\ a vänz\rii `n bloc, judec\torul-sindic va desemna o comisie format\ din trei exper]i dintre cei figurând pe tabelul tribunalului, care, `n termen de cel mult 30 de zile, va depune un raport, `n care vor fi indicate, descrise [I evaluate bunurile ce urmeaz\ a fi vândute `mpreun\, precizându-se [I sarcinile de care, eventual, sunt grevate, [I vor fi propuse modalit\]ile de vânzare.

(2) Judec\torul-sindic va analiza acest raport [I, dac\ va fi de acord cu cuprinsul lui, `l va supune, `mpreun\ cu propunerea pre]ului global minim [I cu acordul adun\riicreditorilor cu crean]e garantate [I cu votul majorit\]ii simple a creditorilor chirografar, tribunalului, spre aprobare.

(3) Dac\ judec\torul-sindic sau tribunalul va avea obiec]ii cu privire la cuprinsul raportului, acesta va fi `napoiuat comisiei de exper]i, care va trebui s\-l prezinte, ref\cut, `n ermen de 15 zile.

(4) Dac\ tribunalul aprob\ vânzare, aceast se va efectua `n condi]iile stabilite de raport.”

Potreivit art. 100:

“ Dispozi]iile Codului de procedur\ civil\ cu privire la executarea silit\ asupra bunurilor nemi[c\toare-prin licita]ie [I adjudecare-, precum [I cele cu privire la executarea silit\ a bunurilor mi[c\toare-prin vânzare sau licita]ie-se vor aplica `n mod corespunz\tor, `n cursul lichid\rii judiciare.”

Potrivit art. 101:

“(1) Prin derogare de la dispozi]iile art. 100, imobilele vor putea fi vândute [I direct, `n urma propunerii judec\torului-sindic, aprobat\ de tribunal.

(2) propunerea judec\torului-sindic trebuie s\ identifice imobilul prin situa]ia de pe teren [I prin datele din registrele de publicitate imobiliar\ [I s\ precizeze sarcinile de care este grevat. ~nainte de a fi supus\tribuna;lului, propunerea va trebui s\ fie notificat\ debitorului [I creditorilor cu garan]ii reale asupra bunului, care `[I vor putea formula obiec]iile la tribunal, `n termen de 10 zile de la primirea notific\rii.

(3) Tribunalul va solu]iona, de urgen]\, obiec]iile `n [edin]\.

(4) ~ncheierea tribunalului va fi afi[at\ la imobilul care urmeaz\ a fi vândut, notificat\ debitorului [I creditorilor cu garan]ii reale asupra imobilului [I publicat\ `n dou\ ziare de larg\ r\spândire.

(5) Vânzarea va putea fi f\cut\ sub sanc]iunea nulit\]ii numai dup\ 20 de zile de la data ultimei public\ri `n ziar.”

Potrivit art. 102:

“Veniturile ob]inute din administrarea cl\dirilor sau a altor bunuri ale averii debitorului vor fi depuse `n contul averii acestuia [I vor fi `mp\r]ite creditorilor `n acela[i timp cu pre[ul ob]inut din vânzarea acelor bunuri.

Potrivit art. 102, indice 1:

“ Valorile mobiliare vor fi vândute `n condi]iile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare [I bursele de valor.”

Potrivit art. 103:

“ Sumele ob]inute din vânz\ri vor fi depuse `n contul prev\zut la art. 37 alin. 2 [I recipisele vor fi predate judec\torului-sindic.”

Potrivit art. 104:

“(1) Creditorii având ipoteci sau alte garan]ii reale asupra bunurilor averii debitorului vor fi pl\ti]i din sumele realizate din vânzarea bunurilor supuse garan]iilor lor, crean]ele cuprinzând tot capitalul, dobânzile [I cheltuielile aferente. ~n cazul `n care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri vor fi suficiente pentru plata `n `ntregime a respectivelor crean]e garantate, pentru diferen]\, creditorii vor avea crean]e chirografare care vor veni `n concurs cu cele prev\zute la art. 107 pct. 9 [I vor fi supuse dispozi]iilor art. 87. Dac\ pre]ul realizat va dep\[i crean]a `mpreun\ cu dobânzile aferente, diferen]a `n plus va fi depus\, prin grija judec\torului-sindic sau a lichidatorului, `n contul averii debitorului.

(2) Un creditor cu crean]\ garantat\ este `ndrept\]it s\ participe la orice distribuire de sum\, f\cut\ `naintea vânz\rii bunului supus crean]ei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sc\zute din cele pe care creditorul ar fi `ndrept\]it s\ le primeasc\ ulterior din pre]ul ob]inut prin vânzarea bunului supus garan]iei sale, dac\ aceasta este necesar pentru a `mpiedica un astfel de creditor s\ primeasc\ mai mult decât ar fi primit dac\ bunul supus garan]iei sale ar fi fost numit anterior distribuirii.”

3. Urm\rirea averii personale a asocia]ilor

Conform dispozi]iilor art. 111, `n situa]ia `n care datoriile unei societ\]i comerciale `n nume colectiv sau `n comandit\ simpl\ sau `n comandit\ pe ac]iuni nu sunt stinse prin lichidarea averii societ\]ii debitoare, judec\torul-sindic (sau lichidatorul) va putea proceda la executarea silit\ `mpotriva:

– asocia]ilor societ\]ii `n nume colectiv;

– asocia]ilor comandita]i din societatea `n comandit\ simpl\

– ac]ionarilor comandita]i din societatea `n comandit\ pe ac]iuni.

§4. Distribuirea sumelor realizate `n urma lichid\rilor

1. Raportul [i planul de distribuire

~n situa]ia prelungirii duratei procedurii lichid\rii, la fiecare 6 luni, calculate de la data ini]ierii procedurii de faliment, judec\torul-sindic va prezenta tribunalului un raport cu privire la fondurile ob]inute din vânzarea bunurilor [i din `ncasarea crean]elor debitorului, precum [i un plan de distribuire `ntre creditori a produsului lichid\rii averii debitorului.

Termenul de prezentare a acestor documente poate fi prelungit de tribunal.

Planul de distribuire [i raportul se `nregistreaz\ la grefa tribunalului iar câte o copie de pe aceste acte se afi[eaz\ la u[a tribunalului.

Judec\torul-sindic va notifica fiec\rui creditor `nregistrarea [i afi[area planului de distribuire a raportului.

Oricare creditor va putea formula obiec]ii la raport [i la planul de distribuire, `n termen de 10 zile de la afi[are.

Solu]ionarea obiec]iilor de c\tre tribunal, `n [edin]\, cu citarea tuturor creditorilor, se va efectua dup\ cel pu]in 20 de zile de la notificarea acestora.

2. Ordinea distribuirii

Potrivit art. 106, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997, Crean]ele bugetare ce constau `n impozite, taxe, contribu]ii, amenzi [I alte sume ce reprezint\ venituri publice-potrivit Legii nr. 72/1996 privind finan]ele publice-se urm\resc [I se realizeaz\ conform Ordonan]ei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea crean]elor bugetare, aprobat\ [I modificat\ prin Legea nr. 108/1996.

Conform dispozi]iilor art. 107, a[a cum a fost modificat prin O.G. nr. 58/1997, crean]ele chirografare vor fi pl\tite atât `n cazul reorganiz\rii sau al lichid\rii unor bunuri din averea debitorului pe baz\ de plan, cât [I `n cel al falimentului, astfel:

1. taxe, timbre [I orice alte cheltuieli de executare aferente procedurii instituite prin lege falimentului;

2. retribu]iile persoanelor angajate `n condi]iile art. 9, 17 [i 18 indice 1;

3. creditele bancare, cu dobânzile [I cheltuielile aferente;

4. dac\ debitorul este o persoan\ fizic\, sumele necesare pentru `ntre]inerea lui [i a familiei sale, sume stabilite de tribunal;

5. crean]e izvorând din contracte de munc\, pe o perioad\ de cel mult 6 luni `nainte de `nceperea procedurii;

6. sumele datorate de c\tre debitor unor ter]i pentru hran\ [i `ntre]inere pentru 6 luni `nainte de `nceperea procedurii;

7. cheltuielile din timpul procedurii, necesare conserv\rii [I administr\rii bunurilor din averea debitorului;

8. datoriile rezultate din continuarea activit\]ii debitorului, `n condi]iile art. 69;

9. alte crean]e chirografare.

Cele dou\ categorii de crean]e subordonate, care vor fi admise s\ participe la distribuire numai dup\ ce au fost integral pl\tite toate crean]ele chirografare sunt, conform dispozi]iilor art. 108:

1. crean]e izvorând din creditele acordate unei societ\]i comerciale de c\tre un ac]ionar sau un asociat, membru al acesteia;

2. crean]e izvorând din acte cu titlu gratuit.

~n situa]ia concuren]ei mai multor crean]e cu acela[i rang de prioritate, de exemplu crean]e chirografare, fiec\rei crean]e i se distribuie din suma alocat\ prin tabel acelei categorii, o sum\ propor]ional\ cu cuantumul crean]ei.

Dac\ unii creditori [i-au prezentat cererile prev\zute de art. 84 dup\ expirarea termenului dar `nainte de `nchiderea lichid\rii, vor participa numai la distribuirea sumelor eventual r\mase dup\ plata crean]elor `nregistrate `n termen.

3. Conservarea unor sume

Cu ocazia distribuirilor par]iale periodice reglementate de art. 105, vor fi consemnate urm\toarele sume prev\zute de art. 112:

1. cele rezervate creditorilor având crean]e sub condi]ie care `nc\ nu s-a realizat la data distribuirii;

2. cele cuvenite posesorilor de titluri de credit, la ordin sau la purt\tor, care nu au fost `nc\ prezentate;

3. rezervele destinate acoperirii cheltuielilor viitoare ale averii debitorului.

Cu acela[i prilej, vor fi creditate `n conturi de depozit bancar speciale sumele:

– care au fost alocate numai par]ial unora dintre creditori conform tabelului crean]elor;

– care au fost rezervate titularilor de crean]e sub condi]ie care au participat la distribuire (art. 113).

Durata depozitului bancar este determinat\ de timpul necesar creditorilor [i judec\torului-sindic pentru a clarifica situa]ia care a justificat aceast\ m\sura sau pentru a se realiza condi]ia. Aceast\ durat\ nu poate dep\[i data `nchiderii procedurii (art. 116).

4. Distribuirea final\

Ca urmare a vânz\rii tuturor bunurilor din averea debitorului [i a solu]ion\rii de c\tre tribunal a tuturor contesta]iilor, judec\torul-sindic va `ntocmi [i va `nregistra la grefa tribunalului raportul final [i bilan]ul general.

~n raportul final nu vor mai fi prev\zute s\ participe la distribuire crean]ele sub condi]ie realizate `nc\ la acea dat\.

Copiile acestor dou\ documente vor fi:

– comunicate debitorului [i fiec\ruia dintre creditori;

– afi[ate la u[a tribunalului.

~n termen de 10 zile de la data afi[\rii, oricare creditor va putea formula obiec]ii la raportul final.

Tribunalul va notifica aceste obiec]ii tuturor creditorilor [i debitorului [i `n termen de 20 de zile de la notificare va ]ine o [edin]\ cu citarea creditorilor [i a debitorului pentru a examina raportul final [i obiec]iile, `n vederea aprob\rii raportului.

Dup\ aprobarea raportului final, prin sentin]a tribunalului, judec\torul-sindic efectueaz\ distribuirea final\.

Fondurile pentru care s-au prezentat creditorii `n termen de 90 zile de la data sentin]ei tribunalului vor fi depuse de judec\torul-sindic la banc\, `n contul averii debitorului iar extrasul de cont va fi p\strat la grefa tribunalului.

§.5. ~nchiderea lichid\rii

Momentul `nchiderii lichid\rii este determinat `n mod diferit `n raport de procedura de lichidare care s-a aplicat.

a) ~n cazul procedurii de faliment, momentul lichid\rii este consecutiv datei sentin]ei tribunalului de aprobare a raportului final [i datei depunerii extraselor de cont de consemnare a sumelor nereclamate de creditori `n termenul prev\zut de art. 115.

Acest moment este marcat prin hot\rârea tribunalului prin care se admite cererea judec\torului-sindic de `nchidere a procedurii.

Sentin]a se comunic\ creditorilor, debitorului [i camerei de comer] [i industrie teritorial\.

b) ~n cazul procedurii care s-a desf\[urat pe baza unui plan de reorganizare sau de faliment, momentul `nchiderii procedurii va fi determinat:

– sau de realizarea integral\ a obiectivelor planului;

– sau la cererea celui care l-a propus, `n cazul ne`ndeplinrii acestor obiective.

De[i textul art. 116 alin. 2 nu prevede expres, pentru identitate de ra]iune credem c\ [i `n aceast\ situa]ie, tribunalul va pronun]a o setnin]\ de `nchidere a lichid\rii pe baza cererii judec\torului-sindic sau cererii celui care a propus planul [i aceast\ sentin]\ va fi comunicat\ persoanelor men]ionate de alin. 1 al art. 116.Dac\ o procedur\ de reorganizare a e[uat [i tribunalul a dispus, conform art. 68, lichidarea, `nchiderea procedurii se va efectua `n conformitate cu art. 116 alin. 1.

Sec]iunea a VII-a Inchiderea procedurii

§.1. Situa]iile `n care se `nchide procedura

La cererea judec\torului-sindic, tribunalul va pronun]a o hot\râre de `nchidere a procedurii `n urm\toarele situa]ii:

a) Dac\ se constat\ c\ nu exist\ bunuri `n averea debitorului sau c\ bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative [i nici un creditor nu se ofer\ s\ avanseze sumele corespunz\toare (art. 117). De[i textul nu precizeaz\, el este aplicabil procedurii falimentului. Hot\rârea poate interveni `n orice stadiu al acestei proceduri.

b) Dac\ toate crean]ele au fost complet acoperite prin distribuirile f\cute (art. 118), `nchiderea poate fi hot\rât\ `n orice stadiu al oric\rei proceduri pe baza planului sau a procedurii lichid\rii judicare. Activitatea debitorului continu\ cu bunurile r\mase nelichidate.

c) Dac\ nici un creditor nu a `nregistrat cererea prev\zut de art. 84, `n termenul stabilit de acela[i articol (art. 119). Textul este aplicabil numai `n cazul ini]ierii procedurii la cererea debitorului (art. 20).

§.2. Solu]ionarea cererii

Cererea judec\torului-sindic de `nchidere a procedurii se `nregistreaz\ la tribunal, care comunic\ tuturor creditorilor, debitorului [i camerei de comer] [i industrie teritorial\ o notificare.

Orice creditor poate formula obiec]ii la cererea judec\torului-sindic.

~n termen de 20 de zile de la comunicarea notific\rilor, tribunalul va ]ine o [edin]\ pentru a examina cererea [i obiec]iile [i va pronun]a o hot\râre.

Efectele hot\rârii prin care se admite cererea [i se `nchide procedura sunt:

a) Desc\rcara de `ndatoriri [i responsabilit\]i a judec\torului-sindic [i a oric\rie persoane care `l asist\ (administrator sau lichidator).

Aceast\ desc\rcare se refer\ la procedur\, la avere, precum [i fa]\ de debitor, de]in\torii de garan]ii, creditori, ac]ionari [i asocia]i.

b) Desc\rcarea debitorului de obliga]iile pe care le avea `nainte de ini]ierea procedurii prin una dintre cele trei modalit\]i enumerate de art. 27 alin. 1.

Debitorul nu va fi desc\rcat de obliga]iile neacoperite prin distribuirile efectuate `n cursul procedurii dac\, chiar [i dup\ `nchiderea procedurii, va fi g\sit vinovat de bancrut\ frauduloas\ sau de pl\]i ori transferuri frauduloase efectuate anterior deschiderii procedurii.

CAPITOLUL IV

R|SPUNDEREA MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE

Sec]iunea I Natura ac]iunii pentru obligarea la suportarea unei p\r]i din pasivul societ\]ii

Conform dispozi]iilor alin. 1 al art. 123, tribunalul "poate dispune ca o parte din pasivul societ\]ii pe ac]iuni sau al societ\]ii cu r\spundere limitat\, ajuns\ `n `ncetare de pl\]i, s\ fie suportat de c\tre membrii organelor de conducere – administratori, directori, cenzori – care au contribuit la ajungerea societ\]ii `n aceast\ situa]ie" prin una dintre faptele enumerate la lit. a-g din acela[i alineat.

a) Distinc]ia fa]\ de extinderea procedurii `mpotriva asocia]ilor

Ac]iunea reglementat\ de dispozi]iile art. 123 este diferit\ de extinderea execut\rii silite `mpotriva asocia]ilor cu r\spundere nelimitat\ reglementat\ de dispozi]iile art. 111. ~n acest din urm\ caz, r\spunderea pentru plata obliga]iilor sociale izvor\[te direct din calitatea de asociat al societ\]ii `n nume colectiv (art. 2 lit. a al Legii nr. 31/1990) sau de asociat comanditat (art. 2 lit. b [i art. 2 lit. a), iar judec\torul-sindic procedeaz\ la executarea silit\ `mpotriva acestor categorii de asocia]i f\r\ a fi obligat s\ sesizeze tribunalul cu o cerere [i f\r\ a fi necesar ca printr-o hot\râre a tribunalului s\ se constate culpa asocia]ilor [i s\ se pronun]e obligarea lor la plata datoriilor sociale. Aplicarea dispozi]iilor art. 111 reprezint\ o extindere automat\ a procedurii de la averea debitorului la averea personal\ a asociatului r\spunz\tor nelimitat pentru pasivul societ\]ii. Contra acestei m\suri a judec\torului-sindic nu este reglementat\ expres nici o cale de atac. ~n consecin]\, conform dispozi]iilor art. 11, m\sura nu poate fi atacat\ cu contesta]ie la tribunal.

~n situa]iile reglementate de art. 123 nu se extinde procedura reorganiz\rii [i falimentului fa]\ de membrii organelor de conducere ci se ini]iaz\ o procedur\ diferit\, de stabilire a r\spunderii patrimoniale personale membrilor organelor de conducere [i de obligare a acestor persoane la plata unei p\r]i din pasivul societ\]ii. Aceast\ procedur\ este aplicabil\ numai atunci când debitorul este o societate comercial\ pe ac]iuni sau o societate cu r\spundere limitat\ [i numai contra persoanelor care au s\vâr[it una din faptele comisive sau omisive enumerate limitativ de art. 123 lit. a-g.

b) Natura juridic\ a r\spunderii membrilor organelor de conducere

Determinarea naturii juridice a r\spunderii persoanelor vizate de art. 123 este consecin]a calific\rii raporturilor juridice dintre administratori, directori [i cenzori pe de o parte [i societatea comercial\ pe de alt\ parte.

~n ce prive[te raportul dintre administratori [i societate sunt aplicabile dispozi]iile art. 42 al Legii nr. 31/1990 conform c\rora "Obliga]iile [i r\spunderea administratorilor sunt reglementate de dispozi]iile referitoare la mandat [i de cele speciale prev\zute de aceast\ lege". Mandatul este cuprins `n actul constitutiv (art. 3 [i 32, art. 9) sau `n hot\rârea adun\rii generale (art. 73, 142) [i este acceptat prin semnarea `n registrul comer]ului. Acceptând desemnarea, administratorul stabile[te un raport juridic contractual de mandat comercial cu societatea.

~n unele situa]ii, mandatul de administrator izvor\[te din contractul de munc\. Aceea[i surs\ o poate avea mandatul directorului executiv sau mandatul cenzorului (art. 105 [i art. 117).

Con]inutul mandatului este determinat `n primul rând de contrat, dar nu numai de acesta. Unele obliga]ii ale administratorului, directorului sau cenzorului decurg din lege, dup\ cu rezult\ atât din art. 42 ("prev\zute `n aceast\ lege") cât [i din art. 43 (lit. c: existen]a registrelor cerute de lege [i corect lor ]inere; lit. e: stricta `ndeplinire a `ndatoririlor pe care legea, contractul de societate [i statutul le impun). Natura r\spunderii va fi determinat\ de sursa obliga]iei `nc\lcate sau ne`ndeplinite. ~n unele cazuri va fi o r\spundere civil\ contractual\ iar `n atele va fi o r\spundere civil\ delictual\. ~n situa]ia reglementat\ de alin. 2 al art. 123, indiferent de sursa obliga]iei, r\spunderea va fi delictual\ deoarece fapta constituie infrac]iune.

Sec]iunea a II-a Condi]iile r\spunderii

a) Persoanele r\spunz\toare

Textul art. 123 se refer\ la membrii organelor de conducere: administratori, directori, cenzori.

O prim\ observa]ie este caracterul voit exemplificativ al enumer\rii, pentru a l\sa deschis\ posibilitatea ad\ugirii altor func]ii care decurg din calitatea de membru al unui organ de conducere.

A doua observa]ie: cenzorii nu sunt membri ai nici unui organ de conducere, ci ai unui organ de supraveghere [i control, comisia de cenzori (art. 111-117 Legea nr. 31/1990) [i nu exercit\ nici o atribu]ie de conducere a societ\]ii comerciale.

Textul nu distinge `ntre conduc\torii `n func]ie la data deschiderii procedurii [i conduc\torii anteriori, l\sând la suverana judecat\ a tribunalului s\ stabileasc\ dac\ atât unii cât [i ceilal]i au contribuit la ajungerea societ\]ii `n aceast\ situa]ie `n calitate de autori ai unora dintre faptele enumerate.

Consider\m c\ pentru aplicarea dispozi]iilor art. 123 nu este necesar ca investirea `n func]ia de conducere s\ fi fost efectuat\ cu respectarea tuturor formelor prescrise de lege, dac\ `n fapt s-au exercitat atribu]iile acelei func]ii. De exemplu, nu va fi `nl\turat\ aplicarea acestor norme legale chiar dac\ investirea administratorului sau a cenzorului nu a fost publicat\ `n Monitorul Oficial [i nu a fost `nscris\ `n registrul comer]ului.

b) Prejudiciul

Creditorii societ\]ii au suferit un prejudiciu a c\rei existen]\ cert\ se stabile[te prin constatarea de c\tre tribunal c\ societatea a ajuns `n `ncetare de pl\]i [i obliga]iile fa]\ de creditori nu pot fi pl\tite integral din averea debitorului.

Acest prejudiciu exist\ atât `n cazul procedurii de faliment cât [i `n cazul confirm\rii unui plan de reorganizare sau de lichidare (art. 124).

Nu este `ns\ obligatoriu ca `ntregul prejudiciu s\ fie suportat de conduc\tori. "Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul societ\]ii" s\ fie pl\tit de membrii organelor de conducere. Credem `ns\ c\, prin textul art. 123, tribunalul nu este limitat `n puterea de a-i obliga pe conduc\tori [i la plata `ntregului pasiv r\mas neacoperit din averea debitorului.Independent de cuantumul pasivului, r\spunderea fiec\ruia dintre conduc\tori se va limita la prejudiciul cauzat prin fapta proprie sau prin contribu]ia proprie la fapta comun\.

c) Faptele prin care se contribuie la ajungerea societ\]ii `n `ncetare de pl\]i

Enumerarea limitativ\ din art. 123 alin. 1 prevede urm\toarele fapte:

– Folosirea bunurilor sau a creditelor societ\]ii `n folosul propriu sau `n cel al unei alte societ\]i (lit. a). S-a considerat c\ este culpabil `n acest mod conduc\torul care face s\-i fie acordate avansuri de c\tre societate sau garanteaz\ cu averea societ\]ii datoriile sale personale sau `ncaseaz\ pentru sine efectele de comer] `n care apare ca beneficiar societatea.

– Efectuarea de acte de comer] `n interes personal, sub acoperirea societ\]ii (lit. b). ~n jurispruden]a francez\ situa]ia a fost `ntâlnit\ mai ales `n cazul `n care conduc\torul speculeaz\ sub acoperirea societ\]ii.

– Continuarea, `n interes personal, a unei activit\]i care ducea `n mod v\dit societatea la `ncetarea de pl\]i (lit. a) prin agravarea pasivului.

– Conducerea unei eviden]e contabile fictive sau neconform\ cu legea sau provocarea dispari]iei unor documente contabile.

– Deturnarea sau ascunderea unei p\r]i din activul societ\]ii sau m\rirea fictiv\ a pasivului acesteia. Printre faptele re]inute sub aceast\ calificiare s-au num\rat [i `ncasarea unor remunera]ii abuzive.

– Folosirea de mijloace ruin\toare pentru a procura societ\]ii fonduri, ca de exemplu emiterea unor efecte de complezen]\.

– Efectuarea de pl\]i cu preferin]\ c\tre un creditor, `n dauna celorlal]i creditori, `n luna precedent\ `ncet\rii pl\]ilor.

d) Raportul de cauzalitate `ntre fapta conduc\torului [i prejudiciu

Din formularea textului alin. 1 rezult\ c\ sunt r\spunz\tori civil `n temeiul dizpozi]iilor art. 123 membrii organelor de conducere "care au contribuit" la ajungerea societ\]ii `n `ncetare de pl\]i prin una dintre faptele enumerate `n continuare.

Expresia sugereaz\ `n primul rând existen]a raportului de cauzalitate `ntre fapta persoanl\ [i prejudiciul suferit de averea debitorului [i consecutiv de creditori, dar totodat\ [i aplicarea textului chiar [i `n situa]ia `n care fapta a constituit numai o condi]ie favorabil\ pentru realizarea efectului. Este mai ales cazul faptelor omisive ale cenzorilor care nu au descoperit, nu au sesizat [i nu au ac]ionat pentru remiterea consecin]elor faptelor comise de administratori sau de directori.

Sec]iunea a III-a Procedura

Premisele ac]iunii reglementate de art. 123 se afl\ `n raportul judec\torului-sindic asupra cauzelor [i `mprejur\rilor care au dus la `ncetarea de pl\]i, raport care con]ine [i informa]ii privind eventuala r\spundere a oric\rui administrator, director, cenzor, asociat, salariat sau a altei persoane (art. 35).

Conform dispozi]iilor art. 125, pe baza acestui raport sau pe baza altor informa]ii [i documente din dosarul cauzei, tribunalul se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de c\tre judec\torul-sindic, de c\tre oricare dintre creditori sau de c\tre camera de comer] [i industrie teritorial\ pentru a dispune `n sensul aplic\rii prevederilor alin. 1 al art. 123.

Dup\ investire, tribunalul va dispune m\suri asiguratorii asupra averii personale a membrilor organelor de conducere a societ\]ii debitoare care sunt pasibile de r\spundere patrimonial\ conform dispozi]iilor art. 123.

Ac]iunea se poate utiliza atât `n procedura de reorganizare cât [i `n procedura de lichidare (art. 124).

Competen]a apar]ine tribunalului investit cu procedura reglementat\ de Legea nr. 64/1995.

Prin sentin]\, tribunalul oblig\ membrii organelor de conducere s\ suporte personal "o parte din pasivul societ\]ii". Aceast\ "parte" poate fi conceput\ `n mod diferit:

– acea parte din pasivul societ\]ii care nu se poate acoperi din lichidarea averii debitorului;

– o parte din pasivul ce r\mâne neacoperit, pe care o va determina `n mod suveran tribunalul;

– numai acea parte din pasivul r\mas neacoperit care este efetul faptei-cauz\ ori faptei-condi]ie, descris\ de lit. a-g din alin. 1.

~n situa]ia `n care mai multe persoane sunt obligate, r\spunderea lor civil\ va fi solidar\, conform dispozi]iilor art. 42 C. com. Excep]ie face situa]ia persoanelor angajate cu contract de munc\, a c\ror r\spundere va fi conjunct\.

Sentin]a tribunalului este definitiv\ [i executorie conform art. 7. Ea poate fi atacat\ cu recurs la curtea de apel.

Titlul executoriu va fi pus `n executare silit\ de c\tre judec\torul-sindic, conform Codului de procedur\ silit\ (art. 126).

Sumele realizate prin m\surile de executare silit\ vor apar]ine averii debitorului [i vor fi destinate, `n caz de reorganizare, complet\rii fondurilor necesare continu\rii activit\]ii, iar `n caz de lichidare, pl\]ii datoriilor c\tre creditori (art. 124).

CUPRINS

CAPITOLUL I NO}IUNI INTRODUCTIVE

Sec]iunea I Activitatea comercial\ [i dificult\]ile sale

Sec]iunea a II-a Evolu]ia concep]iilor privind tratamentul comercian]ilor afla]i `n dificultate

§.1.Perioada antic\

§.2.Perioada Evului Mediu

§.3.Peroada modern\

§.4.Perioada contemporan\

Sec]iunea a III-a Reglementarea tratamentului comercian]ilor afla]i `n dificultate `n România

§.1.Vechiul drept românesc

§.2.Condica pentru comerciu

§.3.Codul comercial din 1887

§4.Legea nr.64/1995

CAPITOLUL II ORGANELE CARE APLIC| PROCEDURA REORGANIZ|RII {I LICHID|RII JUDICIARE

Sec]iunea I Tribunalul

§.1.Exclusivitatea competen]ei materiale

§.2.Caracterul definitiv [i executoriu al hot\rârilor

Sec]iunea a II-a Judec\torul sindic

§.1.Desemnarea judec\torului sindic

§.2.Exper]ii care `l ajut\ pe judec\torul sindic

§.3.Atribu]iile judec\torului sindic

§.4.Contestarea hot\rârilor [i a m\surilor luate de judec\torul sindic

Sec]iunea a III-a Adunarea creditorilor.Comitetul creditorilor

§.1.Convocarea adun\rii

§.2.Atribu]iile Adun\rii creditorilor

§.3.Comitetul creditorilor

Sec]iunea a IV-a Administratorul

§.1.Desemnarea administratorului

§2.Atribu]iile administratorului

CAPITOLUL III PROCEDURA

Sec]iunea I Cererile introductive

§.1.Cererea debitorului

§.2.Cererile creditorului [i ale camerelor de comer] [i industrie teritoriale

1.Premisele `nregistr\rii cererii

2.Comunicarea [i afi[area cererii

3.Judecarea contesta]iei debitorului

Sec]iunea a II-a Continuarea procedurii

§.1.Absen]a sentin]ei declarative de faliment

§.2.Efectele continu\rii procedurii

Sec]iunea a III-a Situa]ia unor acte juridice ale debitorului

§.1.Declararea crean]elor

§.2.Anularea unor acte false sau frauduloase

§.3.Anularea [i recuperarea de la ter]i a unor transferuri cu caracter patrimonial

§.4.Anularea unor opera]iuni comerciale, `ncheiate `n anul anterior cererii introductive, cu persoane aflate `n anumite raporturi juridice cu debitorul, dac\ sunt `n paguba intereselor creditorilor

§.5.Termenele pentru introducerea unor ac]iuni `n anulare

§.6.Transferuri cu caracter patrimonial exceptate de la posibilitatea anul\rii prin ac]iunile reglementate de art.40

§.7.Efectele anul\rii transferurilor cu caracter patrimonial

§.8.Publicitatea ac]iunilor `n anularea unor acte juridice ale debitorului

§.9.Asumarea sau respingerea unor acte `n curs de executare

§.10.Bunuri `n tranzit

§.11.m\rfuri [i titluri de valoare cotate la burs\

§.12.Debitorul comisionar

§.13.Revendicarea unor bunuri de]inute de debitor

§.14.Debitorul-proprietatea al unei cl\diri `nchiriate

§.15.Debitorul-parte `n unele contracte `ncheiate intuituu personae

§.16.Contractele de furniz\ri de servicii

§.17.Debitorul asociat al unei societ\]i comerciale

Sec]iunea IV-a Planul

§.1.Propunerea planului

§.2.Proiectul planului de reorganizare

§.3.Proiectul planului de lichidare

§.4.Admiterea planului de c\tre judec\torul sindic

§.5.Publicitatea planului admis

§.6.Votarea planului

§.7.Continuarea planului de tribunal

§.8.Efectele confirm\rii planului

Sec]iunea a V-a Reorganizarea

Sec]iunea a VI-a Falimentul

§.1.Primele m\suri

1.Ridicarea dreptului debitorului de a-[i administra averea

2.Sigilarea bunurilor

3.M\suri de conservare

4.Inventarul

§.2.Stabilirea masei pasive

1.~ntocmirea listei creditorilor

2.Notific\rile

3.~nregistrarea crean]elor

4.Verificarea crean]elor

5.Contestarea crean]elor

§.3.Efectuarea lichid\rii

1.Regulile de baz\

2.Vânzarea imobilelor. Veniturile bunurilor averii debitorului

3.Urm\rirea averii personale a asocia]ilor

4.Sumele ob]inute din licita]ie

5.Concursul creditorilor

§.4.Distribuirea sumelor realizate `n urma lichid\rilor

1.Raportul [i planul de distribuire

2.Ordinea distribuirii

3.Conservarea unor sume

4.Distribuirea final\

§.5.~nchiderea lichid\rii

Sec]iunea a VII-a ~nchiderea procedurii

§.1.Situa]iile `n care se `nchide procedura

§.2.Solu]ionarea cererii

CAPITOLUL IV R|SPUNDEREA MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE

Sec]iunea I Natura ac]iunii penrtu obligarea la suportarea unei p\r]i din pasivul societ\]ii

Sec]iunea a II-a Condi]iile r\spunderii

BIBLIOGRAFIE

1.Alexandresco Dimitrie Explica]iunea teoretic\ [i practic\ a dreptului civil român, vol. VI, vol. VIII, Bucure[ti, 1925.

2.Aubry C., Rau C. Cours de Droit civil francais, Paris, 1871.

3.B\canu Ion Modificarea capitalului societ\]ilor comerciale, Bucure[ti, 1996.

4.B\canu Ion M\rirea capitalului social al societ\]ilor comerciale, Bucure[ti, 1994.

5.C\rpenaru Stanciu Drept comercial român,vol. I, II, III, Bucure[ti, 1994.

6.C\rpenaru Stanciu Procedura reorganiz\rii [i lichid\rii judiciare, Bucure[ti, 1996

7.C\p\]`n\ Octavian Societ\]ile comerciale, Bucure[ti, 1996.

8.Capriel A. Procedura reorganiz\rii [i lichid\rii judiciare, Bucure[ti, 1995.

9.Com\nescu Ioan Elemente de drept comercial, Bucure[ti, 1993.

10.Costin N.Mircea

Deleanu Sergiu Dreptul comer]ului interna]ional, vol.II, Bucure[ti, 1996.

11.Cârcei Elena Constituirea societ\]ilor comerciale pe ac]iuni, Bucure[ti, 1995.

12.Deak Francisc Tratat de drept civil.Contracte speciale,Bucure[ti, 1996.

13.Georgescu Ion – Luca Drept comercial român,Bucure[ti, 1994.

14.Hamangiu Constantin

I.Rosetti – B\l\nescu

Al.B\icoianu Tratat de drept civil român, vol. II, Bucure[ti, 1929.

15.Minea Mircea – {tefan Constituirea societ\]ilor comerciale, Bucure[ti, 1996.

16.P\tulea Virgil Legea privind procedura reorganiz\rii [i falimentului, Bucure[ti, 1995.

17.Popescu Dan A. Contractul de societate, Bucure[ti, 1996.

18.P\tulea Virgil

Turianu Corneliu Elemente de drept comercial, Bucure[ti, 1993.

19.P\tulea Virgil

Turianu Corneliu Institu]ii de drept economic [i comercial.Practic\ jurisdic]ional\, Bucure[ti, 1994.

20.Planiol Marcel Traite elementaire de Droit civil, vol.II, Paris, 1931.

21.P\tulea Vasile Patrimoniul societ\]ilor comerciale.R\spunderea juridic\, Bucure[ti, 1995.

22. *** Revista de drept comercial.1991 – 1997.

23.Sitaru Drago[ –

Alexandru Dreptul comer]ului interna]ional, vol.I, II, Bucure[ti, 1995.

24.St\tescu Constantin

B`rsan Corneliu Drept civil.Teoria general\ a obliga]iilor, Bucure[ti, 1992.

25. {aguna Dan Drosu

Nicolescu Mihai Romeo, Societ\]ile comerciale europene,Bucure[ti, 1996.

26.Turcu Ion

Pop liviu Contractele comerciale, vol.I, II, Bucure[ti, 1997.

27.Turcu Ion Opera]iuni [i contracte bancare, Bucure[ti, 1994.

28.}iclea Alexandru

B`rsan Corneliu

Dobrinoiu Vasile

Toma Mircea Societ\]ilecomerciale.Organizarea.

Func]ionarea.R\spunderea., Bucure[ti, 1993.

29.}iclea Alexandru

Toma Mircea Societ\]ile comerciale.R\spunderea contraven]ional\, Bucure[ti, 1992.

30.Vivante Cesare Principii de drept comercial, Bucure[ti, 1928.

31.Zilberstein Savelly

Ciobanu Mihai Viorel

B\canu Ion Drept procesual civil. Executarea silit\, vol.II, Bucure[ti, 1996.