Procedura Emiterii Autorizatiei de Construire Desfiintare

DREPTUL URBANISMULUI

În România, deși construcțiile constituie un domeniu în plină dezvoltare, regimul juridic al acestora și regulile dezvoltării urbane au rămas în urma acestora.

Urbanismul reprezintă deci încă un domeniu în care dreptul a rămas în urma vieții sociale, în care regulile se fac după ce s-a construit și după ce, practic, nu se mai poate schimba nimic. Această constatare ne pricinuiește o mare tristețe întrucât esteticul ar trebui să fie parte a vieții noastre și să se reflecte și în modul în care arată casele noastre, hotelurile, parcurile, sediile instituțiilor și ale firmelor și toate celelalte edificii care ne înconjoară.

Dreptul urbanismului, recunoscut ca ramură de drept în alte state europene, nu este încă deplin conturat ca ramură independentă în sistemul juridic românesc.

În cele ce urmează vom încerca să definim și să delimităm acest domeniu de altele înrudite din care, în viitor, se va desprinde.

Dreptul urbanismului este o ramură de drept în care se regăsesc atât elemente de drept public, cât și de drept privat, care poate fi definit ca un ansamblu de norme juridice referitoare la amenajarea teritoriului și la destinația acestuia.

Este adevărat că cele mai multe reguli specifice se regăsesc în cadrul dreptului administrativ și fiscal, dar ele trebuie corelate cu normele privind circulația terenurilor, accesiunea imobiliară, contractele civile, drepturile reale, exproprierea, dreptul mediului etc. Astfel, chiar dacă intervin anumite constrângeri de interes general, finalitatea acestei ramuri este una de drept privat întrucât ea se adresează indivizilor și comunității care folosesc teritoriul.

Caracterele principale

Este un drept patrimonial în cadrul căruia se întâlnesc două modalități de utilizare a dreptului de proprietate:

în primul rând există o utilizare conformă cu interesul comun care impune rațiuni de gestionare a spațiului, protecția mediului, calitatea vieții și estetică;

în al doilea rând există un mod de utilizare bazat pe interesul particular al fiecăruia dintre cei implicați.

Este un drept în mișcare în care trebuie să existe un echilibru între stabilitate și modernitate. Astfel, prin normele dreptului urbanismului trebuie să se asigure atât protejarea patrimoniului economic și cultural național, cât și asigurarea dezvoltării cerute de societatea modernă care presupune cerințe sporite de locuit, locuri de muncă, divertisment și recreere.

Este o ramură guvernată de norme imperative în care numai prin excepție se permit decizii bazate pe oportunitate, majoritatea fiind de legalitate.

Este un drept formal în care cele mai multe instituții sunt reglementate strict, iar încălcările sunt sancționate.

IZVOARELE DREPTULUI URBANISMULUI

IZVOARELE INTERNAȚIONALE

Spre deosebire de dreptul mediului, dreptul urbanismului este încă puțin regăsit în normele internaționale deși, legăturile existente între cele două fac ca dimensiunile internaționale ale dreptului mediului să se răsfrângă și asupra dreptului mediului.

În actele internaționale noțiunile de habitat și edificii urbane se regăsesc în:

lucrările Conferinței de 1976 Habitat I

lucrările Conferinței de 1996 Habitat II

lucrările Conferinței de 1992 care au consacrat principiul că gestiunea rațională a mediului urban este condiția dezvoltării durabile.

La nivel comunitar calitatea vieții este un obiectiv al Tratatului de le Roma. În plus, în 1991 Consiliul Europei a adoptat Cartea verde a mediului urban cu scopul declarat de a crea și recreea orașe și aglomerări în care mediul să fie atractiv pentru binele locuitorilor și de a reduce aportul urban la poluarea globală.

Tot la nivel european trebuie să amintim jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care s-a pronunțat deseori în legătură cu dreptul de proprietate și garanțiile acestuia.

IZVOARELE NAȚIONALE

Conform art.3 alin. 3 din Constituția României teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Art. 33 din același act normativ consacră dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos, iar art.41 garantează dreptul de proprietate privată.

Legea este un alt izvor al ramurii de drept analizate și, din acest punct de vedere, putem să indicăm:

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul,

Legile nr.71/1996, 171/1997, 5/2000, 351/2001, 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național secțiunile I-V Căile de comunicație, Apa, Zone protejate, Rețeaua de localități cu modificările ulterioare și Zone de risc natural.

Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor etc.

Acte normative subordonate legii

Ordinul nr.1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, H.G. NR.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism etc.

d) Acte ale administrației publice locale.

Activitatea de urbanism și amenajarea teritoriului

Teritoriul României constituie spațiul necesar procesului de dezvoltare durabila și este parte a avutiei naționale de care beneficiază toți cetățenii tarii.

Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua și de perspectiva, desfasurata în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanta cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele integrării în spațiul european.

Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabila și responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului.

Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului, care constituie ansambluri de activități complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protecția patrimoniului natural și construit, precum și la îmbunătățirea condițiilor de viata în localitățile urbane și rurale.

Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcțională, trebuind sa țină seama de cadrul natural și construit bazat pe valori de cultura și interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și interventiilor economice, ecologice, sociale și culturale și sa țină seama de acestea în aplicare; democratica, asigurând participarea populației și a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor.

Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:

a) operationala, prin detalierea și delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;

b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităților;

c) normativa, prin precizarea modalităților de utilizare a terenurilor, definirea destinațiilor și gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări și plantații.

Activitatea de amenajarea a teritoriului și de urbanism trebuie sa se desfășoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor publice, participării populației în procesul de luare a deciziilor, precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existenta și dezvoltare proprie.

De activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism răspund autoritățile administrației publice centrale și locale.

Amenajarea teritoriului

Scopul de baza al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficientei relațiilor economice și sociale dintre acestea.

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii și integrării spatiale, la nivel național, regional și județean.

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

a) dezvoltarea economică și socială echilibrata a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;

b) îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;

c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;

d) utilizarea rațională a teritoriului.

Urbanismul

Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Activitatea de urbanism cuprinde toate localitățile tarii, organizate în rețea, pe baza ierarhizarii și distribuției echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.

Urbanismul urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spatiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor.

Principalele obiective ale activității de urbanism sunt următoarele:

a) îmbunătățirea condițiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;

b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale persoanelor cu handicap;

c) utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite;

d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;

e) asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și rurale;

f) protejarea localităților impotriva dezastrelor naturale.

Activitățile principale de amenajare a teritoriului și de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu național a strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare durabila în profil spatial, precum și urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentațiile de specialitate legal aprobate.

Activitățile conexe de amenajare a teritoriului și de urbanism au ca obiect:

a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului și elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor și documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;

b) constituirea, întreținerea, extinderea și dezvoltarea bazei de date și documente;

c) elaborarea strategiilor și politicilor în domeniu;

d) avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;

e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;

f ) monitorizarea și controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor și operațiunilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Documentațiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:

a) Planul de amenajare a teritoriului național;

b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;

c) Planul de amenajare a teritoriului județean.

Planul de amenajare a teritoriului național are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung pentru întregul teritoriu al tarii.

Planul de amenajare a teritoriului național este compus din secțiuni specializate.

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului național și ale secțiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.

Secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național sunt: Cai de comunicație, Ape, Zone protejate, Rețeaua de localități, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba și alte secțiuni.

Planul de amenajare a teritoriului județean are caracter director și reprezintă expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a județului. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului național, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum și cu alte programe de dezvoltare.

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului județean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism care le detaliază.

Fiecare județ trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului județean și sa îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcție de politicile și de programele de dezvoltare ale județului.

Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director și se realizează în vederea soluționării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:

a) intercomunale sau interorasenesti, compuse din unități administrativ-teritoriale de baza, comune și orașe;

b) interjudetene, ingloband părți din județe sau județe întregi;

c) regionale, compuse din mai multe județe.

Documentații de urbanism

Documentațiile de urbanism se referă la localitățile urbane și rurale și reglementează utilizarea terenurilor și condițiile de ocupare a acestora cu construcții.

Documentațiile de urbanism transpun la nivelul localităților urbane și rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.

Documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifica și stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localităților și părților din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Documentațiile de urbanism sunt următoarele:

a) Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia;

b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia;

c) Planul urbanistic de detaliu.

Planul urbanistic general are caracter director și de reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa întocmească Planul urbanistic general, sa îl actualizeze la 5-10 ani și sa îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:

a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relatie cu teritoriul administrativ al localității;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcțională în corelatie cu organizarea rețelei de circulație;

d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;

e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la:

a) evoluția în perspectiva a localității;

b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.

Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliată și asigura corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității.

Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

a) organizarea rețelei stradale;

b) organizarea arhitectural-urbanistica în funcție de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;

e) statutul juridic și circulația terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora.

Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:

a) zonelor centrale ale localităților;

b) zonelor protejate și de protecție a monumentelor, a complexelor de odihna și agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;

c) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii.

Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula în Planul urbanistic general.

Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate.

Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

a) asigurarea accesibilitatii și racordarea la rețelele edilitare;

b) permisivitati și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările;

c) relațiile functionale și estetice cu vecinătatea;

d) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor;

e) regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor.

Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire.

Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice și economice care sta la baza elaborării planurilor de urbanism, precum și a regulamentelor locale de urbanism.

Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde și detaliază prevederile Planului urbanistic general și ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și plantațiilor.

După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal și Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiție.

Initiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aparține colectivităților locale, prin autoritățile deliberative și executive, Guvernului, precum și persoanelor fizice sau juridice interesate în amenajarea teritoriului și în dezvoltarea localităților.

Autorizarea efectuării construcțiilor

Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare. Autorizația de construire sau de desființare se emite la solicitarea deținătorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren și/sau construcții – ori a altui act care conferă dreptul de construire sau de desființare, în condițiile legii.

    Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.

    Autorizația de construire se emite în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit legii.

       Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizații de construire și fără documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru:

   a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare și de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiția menținerii aceleiași funcțiuni, a suprafeței construite la sol și a volumetriei acestora;

   b) lucrări de reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare și altele asemenea, fără modificarea traseului și, după caz, a funcționalității acestora;

   c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice;

   d) lucrări de cercetare și de prospectare a terenurilor – foraje și excavări -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări;

   e) organizarea de tabere de corturi.

    Autorizația de construire se eliberează pentru:

   a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora;

   b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcții reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecție, stabilite potrivit legii;

   c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căi de comunicație, inclusiv lucrări de artă, rețele și dotări tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de îmbunătățiri funciare, lucrări de instalații de infrastructură, noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;

   d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, piețe și alte lucrări de amenajare a spațiilor publice;

   e) lucrări de foraje și excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospecțiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări de suprafață sau subterane;

   f) lucrări, amenajări și construcții cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;

   g) organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote;

   h) lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan;

   i) cimitire – noi și extinderi.

   Autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor.

    În vederea simplificării procedurii de autorizare, emitentul autorizației are obligația să organizeze structuri de specialitate, în vederea emiterii acordului unic, respectiv a obținerii, în numele solicitantului, a avizelor legale necesare autorizării, pentru:

   a) racordarea la rețelele de utilități, în condițiile impuse de caracteristicile și de amplasamentul rețelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament;

   b) racordarea la rețeaua căilor de comunicații;

   c) prevenirea și stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecția mediului și a sănătății populației.

    Pentru asigurarea funcționării structurilor de specialitate, consiliile județene și locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrări, în raport cu numărul de avize necesare, în condițiile legii.

    În vederea organizării structurii de specialitate pentru emiterea acordului unic, prevăzută la alin. (1), regiile și societățile comerciale publice ori private care administrează și/sau exploatează utilități urbane au obligația desemnării unui reprezentant cu drepturi depline.

    Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile administrației publice, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării și stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile legale, necesare în vederea autorizării.

    Certificatul de urbanism se emite de autoritățile prevăzute de lege, abilitate să autorizeze lucrările de construcții, și se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menționându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.

    Certificatul de urbanism se semnează de către președintele consiliului județean sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.

    În vederea eliberării certificatului de urbanism solicitantul – orice persoană fizică sau juridică interesată – se va adresa autorităților prevăzute cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism, cât și elementele care definesc scopul solicitării.

    Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții.

    Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, și în vederea concesionării de terenuri, a adjudecării prin licitație a proiectării lucrărilor publice în faza "Studiu de fezabilitate" și pentru cereri în justiție și operațiuni notariale privind circulația imobiliară atunci când operațiunile respective au ca obiect împărțeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcții, precum și constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil. Operațiunile juridice menționate se efectuează numai în baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu nulitatea actului.

    Autorizația de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, pe baza documentației depuse de petent, care va cuprinde:

   a) certificatul de urbanism;

   b) dovada titlului asupra terenului și/sau construcțiilor;

   c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții;

   d) avizele și acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;

   e) dovada privind achitarea taxelor legale.

    Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții este extras din proiectul tehnic și se elaborează în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordanță cu cerințele certificatului de urbanism, cu conținutul avizelor și al acordurilor cerute prin acesta, și se întocmește, se semnează și se verifică, potrivit legii.

    În situația depunerii unei documentații tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menționarea în scris a elementelor necesare în vederea completării acesteia.

    Executarea lucrărilor de construcții se poate face numai pe baza proiectului tehnic și a detaliilor de execuție.

    Autoritatea emitentă a autorizației de construire stabilește o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situație, valabilitatea autorizației se extinde pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzute prin autorizație, în conformitate cu proiectul tehnic.

    Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilității autorizației, fiind necesară emiterea unei noi autorizații de construire. În situația în care caracteristicile nu se schimbă față de autorizația inițială, se va putea emite o nouă autorizație de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.

    Prin excepție, în cazul justificat în care lucrările de construcții nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorității emitente prelungirea valabilității autorizației cu cel puțin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilității autorizației se poate acorda o singură dată și pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.

    Investitorul are obligația să înștiințeze autoritatea emitentă a autorizației de construire, precum și inspectoratul teritorial în construcții asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înștiințare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizației, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizației.

    Autorizația de construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute pentru prezenta lege. Autoritatea emitentă a autorizației nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existența, la momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești privind imobilul – teren și/sau construcții – aparținând exclusiv solicitantului.

    Nu se emit autorizații provizorii.

      Autorizația de construire se semnează de președintele consiliului județean sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizațiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.

    Valabilitatea autorizației se menține în cazul schimbării investitorului, înaintea finalizării lucrărilor, cu condiția respectării prevederilor acesteia și a transcrierii actelor care conferă dreptul de construire.

    În situația în care în timpul execuției lucrărilor, și numai în perioada de valabilitate a autorizației de construire, survin modificări privind construcția autorizată, care conduc la necesitatea modificării acesteia, titularul are obligația de a solicita o nouă autorizație, potrivit legii. Pentru obținerea noii autorizații de construire solicitantul va depune o documentație, elaborată cu condiția încadrării noilor propuneri în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate și numai în limitele avizelor și acordurilor obținute pentru autorizația inițială. Nu este necesară emiterea unui nou certificat de urbanism.

    Autorizația de construire pentru lucrările de intervenție de primă necesitate în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamități ori alte evenimente cu caracter excepțional, se emite imediat de către autoritatea administrației publice abilitată, conform legii, urmând ca documentația legală necesară să fie definitivată pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor legale.

    Primăriile pot dezafecta construcțiile, proprietate a unității administrativ-teritoriale, aflate în stare avansată de degradare și care pun în pericol siguranța publică, cu excepția construcțiilor monument istoric, pe bază de autorizație de desființare emisă în condițiile alin. (16), cu obligația de a se întocmi documentații specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.

    Taxa pentru eliberarea autorizației de construire se calculează potrivit legii.

    Taxa pentru prelungirea valabilității autorizației de construire se calculează la 30% din valoarea inițială a taxei de autorizare.

    Instituțiile abilitate prin lege să emită avize și acorduri în vederea autorizării lucrărilor de construcții, altele decât cele prevăzute la art. 5 alin. (1), au obligația emiterii acestora în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentației, după caz, direct structurilor organizate de consiliile județene și locale sau, după caz, solicitantului.

    Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil.

    Autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora.

    Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și proiectele tehnice, pe baza cărora se întocmesc acestea, se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însușesc și se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, astfel:

   a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părții de arhitectură pentru obiective de investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și a celor subterane;

   b) de ingineri constructori și de instalații, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părțile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiții cuprinse la toate categoriile de importanță a construcțiilor supraterane și subterane, precum și la instalațiile aferente acestora;

   c) de conductor arhitect, urbanist și/sau de subinginer de construcții, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru clădiri de importanță redusă și aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

       Semnarea documentațiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condițiile legii.

    Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecție prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:

   a) în zonele construite protejate, în zonele de protecție a monumentelor istorice, definite potrivit legii, și în ansamblurile de arhitectură și siturile arheologice, solicitantul va obține avizul conform al Ministerului Culturii și Cultelor, pe baza documentațiilor de urbanism avizate și aprobate conform legii;

   b) în cazul lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor monumente istorice, pe lângă avizul Ministerului Culturii și Cultelor se vor obține avizele specifice cerințelor de calitate a construcțiilor, potrivit prevederilor legale;

   c) în zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, în zonele de siguranță și protecție ale amenajărilor hidrotehnice de interes public, precum și în alte arii protejate solicitantul va obține avizul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

   d) în zonele de siguranță și de protecție a infrastructurilor de transport de interes public, precum și în zonele aferente construirii căilor de comunicație, stabilite prin documentațiile de amenajare a teritoriului și/sau de urbanism, se va obține și autorizația Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, conform prevederilor legale;

   e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricție solicitantul va obține avizul organismelor competente.

    Se pot executa fără autorizație de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora:

   a) reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;

   b) reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei;

   c) reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;

   d) zugrăveli și vopsitorii interioare;

   e) zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor;

   f) reparații la instalațiile interioare, la branșamentele și racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcțiilor, în limitele proprietății, montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum și montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități;

   g) reparații și înlocuiri la pardoseli;

   h) reparații și înlocuiri la finisaje interioare și exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin și la scări de acces, fără modificarea calității și a aspectului elementelor constructive;

   i) lucrări de întreținere la căile de comunicație și la instalațiile aferente;

   j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare și restaurare a componentelor artistice ale construcțiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și al autorității administrației publice județene sau locale, după caz;

   k) lucrări de foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte acvifere;

   l) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului.

    Se pot executa fără autorizație de construire și lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării și comercializării presei, cărților și florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundații și platforme, precum și fără racorduri și/sau branșamente la utilități urbane, cu excepția energiei electrice.

       Autorizațiile de construire sau de desființare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizațiilor de construire sau de desființare poate fi cerută, în condițiile legii, și de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții.

    O dată cu introducerea acțiunii se pot solicita instanței judecătorești suspendarea autorizației de construire sau desființare și oprirea executării lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei.

Procedura eliberării certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism se emite în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora, inclusiv pentru desființarea construcțiilor ori a altor amenajări, precum și, pentru:

a) concesionarea de terenuri;

b) adjudecarea prin licitație a proiectării lucrărilor publice în faza de "Studiu de fezabilitate";

c) cereri în justiție și operațiuni notariale privind circulația imobiliară care au ca obiect imparteli ori comasari de parcele (dezmembrarea de parcele prin lotizare sau imparteala respectiv alipirea sau dezlipirea de parcele) solicitate în scopul realizării lucrărilor de construcții;

d) constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil.

Pentru aceeași parcela (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor solicitanti, indiferent de calitatea acestora în raport cu proprietatea asupra parcelei. În aceasta situație certificatele de urbanism urmează a avea același conținut cu caracter de informare (privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului) pentru toți solicitantii.

Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoana fizica sau juridică interesată sa cunoască informații cu privire la un imobil – teren și/sau construcții.

Pentru emiterea certificatului de urbanism, nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul având un caracter de informare.

Certificatul de urbanism se întocmește în conformitate cu prevederile documentațiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z. etc.), iar pentru investițiile care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale se poate întocmi și pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z, P.A.T.J.), aprobate potrivit legii.

În cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de construcții, iar specificul obiectivului (funcțiune, accesibilitate, relații de vecinătate etc.) nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism și/sau de amenajare a teritoriului aprobate, ori dacă particularitățile amplasamentului (suprafata neconstruibila ca urmare a unor interdicții sau servituți, a unor zone de protecție a dotărilor de infrastructura, rezerve de teren pentru investiții de interes public etc.) nu permit realizarea investiției, certificatul de urbanism se eliberează cu menționarea expresă a incompatibilităților rezultate, precum și a imposibilității emiterii unei autorizații de construire pentru obiectivul propus.

În situații deosebite, în funcție de condițiile specifice de amplasament (poziția terenului în ansamblul localității ori al teritoriului) și/sau de importanta și complexitatea obiectivului de investiții și dacă prevederile documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, ori dacă se solicita o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism:

a) elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), după caz, urmând ca, după aprobare, prevederile acestuia sa fie preluate în cadrul P.U.G. ori P.A.T.J.; în certificatul de urbanism se va face mențiunea ca proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții (P.A.C.) se va putea întocmi numai după aprobarea documentației de urbanism și cu obligativitatea respectării întocmai a prevederilor acesteia;

b) completarea, după caz, a documentațiilor care însoțesc cererea pentru eliberarea autorizației de construire cu următoarele studii, avize, expertize:

1. studii de specialitate: de circulație, istoric, de amenajare peisagistica, de impact asupra mediului (numai la solicitarea autorității de protecție a mediului);

2. avize de la organismele competente pentru zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecție sau de restrictii de construire (protecția zonelor naturale; protejarea monumentelor istorice; zone cu trafic aerian; vecinătatea construcțiilor și ansamblurilor cu caracter militar; drumuri; rețele electrice și de telecomunicații; magistrale de transport de gaze, de produse petroliere; cai ferate și navigabile; cursuri de apa; stații meteo; surse și gospodării de apa, amenajări de îmbunătățiri funciare etc);

3. expertize tehnice.

Pentru lucrări la construcțiile existente (reparații, consolidări, schimbări de destinație a spațiilor interioare etc.), dacă prin acestea nu se aduc clădirilor modificări de natura urbanistica ori dacă noua funcțiune este compatibila cu reglementările urbanistice ale zonei, nu este necesară întocmirea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), după caz.

Depunerea documentației

În vederea emiterii certificatului de urbanism solicitantul trebuie sa depună la emitent următoarele acte:

Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism

a) cerere-tip (formularul-model F.1 – "Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism") completată în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cu elementele de identificare ale solicitantului și imobilului, precum și cu precizarea scopului solicitării actului;

b) planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500, 1:2000 sau 1:10.000, după caz, – vizate de Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară al județului sau al municipiului București, după caz -, cu indicarea imobilului – teren și/sau construcții; (2 exemplare) (planurile se obțin contra-cost de la unitatea teritorială specializată care le gestionează)

c) documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (în copie).

Conform precizărilor privind completarea formularului-model F.1, elementul principal de identificare a imobilului este adresa poștală, completată cu planul topografic sau cadastral, după caz, iar în lipsa acestuia, cu oricare alte elemente de identificare disponibile (asa cum sunt menționate în precizările la cerere).

Potrivit legii, certificatul de urbanism este un act de informare privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului, precum și cerințele urbanistice specifice amplasamentului, determinate în conformitate cu prevederile documentațiilor de urbanism avizate și aprobate, document care se eliberează, la cerere, oricărui solicitant – persoana fizica sau persoana juridică – nefiind necesară prezentarea titlului asupra imobilului sau a altui act care sa ateste dreptul de proprietate.

Se interzice emitentului sa conditioneze emiterea certificatului de urbanism de elaborarea prealabilă a unei documentații de urbanism pentru imobilul în cauza, precum și a oricăror documentații tehnice de definire a scopului solicitării.

Potrivit Legii, certificatul de urbanism nu tine loc de autorizație de construire/desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții.

Cererea tip pentru eliberarea certificatului de urbanism (formularul-model F.1) se procura, contra cost, de la emitent și se completează cu datele solicitate.

La depunerea cererii-tip, emitentul comunica solicitantului cuantumul taxei necesare eliberării certificatului de urbanism, calculat potrivit reglementărilor legate în vigoare, solicitantul având obligația de a achită taxa de îndată și de a prezenta copia documentului de plata.

Verificarea conținutului documentației

Verificarea conținutului documentației depuse pentru obținerea certificatului de urbanism se efectuează în cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate organizate în cadrul consiliului județean sau al primăriei, după caz, constatandu-se dacă:

a) cererea este corect adresată emitentului – președintele consiliului județean, primarul general al municipiului București, sau primarul, după caz – conform competentelor de emitere stabilite de Lege;

b) cererea tip este completată corect;

c) elementele de identificare privind solicitantul și imobilul sunt suficiente, potrivit precizărilor privind completarea formularului "Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism" (farmularul-model F.1);

d) este precizat (declarat) scopul pentru care se solicita certificatul de urbanism;

e) exista documentul de plata a taxei pentru emiterea certificatului de urbanism.

Documentația incompleta sau cu elemente de identificare insuficiente se returnează solicitantului în vederea refacerii ori completării, după caz, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, cu menționarea în scris a elementelor necesare pentru completarea documentației.

În aceasta situație, termenul prevăzut de Lege pentru eliberarea certificatului de urbanism (de cel mult 30 de zile) curge de la data depunerii documentației complete.

În situația restituirii actelor incomplete taxa încasată nu se restituie, urmând a fi utilizata pentru eliberarea certificatului de urbanism după depunerea documentației complete.

Redactarea certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism se redactează în baza cererii și a documentației complete depuse, în deplina concordanta cu prevederile documentațiilor de urbanism aprobate și cu situația reală din teren la data solicitării.

Certificatul de urbanism solicitat în vederea realizării unor lucrări de construcții se redactează făcându-se specificarile necesare privind:

a) regimul juridic, economic și tehnic al imobilului;

b) încadrarea/neincadrarea lucrărilor în prevederile documentațiilor de urbanism și/sau de amenajare a teritoriului aprobate;

c) nominalizarea avizelor și acordurilor care trebuie sa însoțească proiectul de autorizare, atât cele care se obțin pe plan local de către emitentul autorizației de construire, în vederea emiterii acordului unic, cat și cele care urmează sa se obțină pe plan central prin grija solicitantului;

d) necesitatea întocmirii, după caz, a unor documentații de urbanism suplimentare, de tip P.U.Z. sau P.U.D., care sa justifice soluția urbanistica propusă, sau sa modifice reglementările urbanistice existente pentru zona de amplasament, după caz, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (3), cu indicarea elementelor tematice care urmează a fi rezolvate prin acestea.

În Certificatul de urbanism se înscriu informațiile cunoscute de emitent la data emiterii extrase din documentațiile de urbanism și din regulamentele de urbanism aferente, avizate și aprobate potrivit legii, sau în lipsa acestora din Regulamentul general de Urbanism -RGU – aprobat prin <LLNK 11996 525 21 301 0 33>Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicata, privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului – teren și/sau construcții -, după cum urmează:

a) Regimul juridic:

1. situarea imobilului în intravilan sau în afară acestuia;

2. natura proprietății sau titlul asupra imobilului;

3. servituțile care grevează asupra imobilului, dreptul de preemțiune, zona de utilitate publica;

4. includerea imobilului în listele monumentelor istorice și/sau ale naturii ori în zona de protecție a acestora, după caz.

b) Regimul economic:

1. folosinta actuala;

2. destinația stabilită prin planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate;

3. reglementări ale administrației publice centrale și/sau locale cu privire la obligațiile fiscale ale investitorului;

4. alte prevederi rezultate clin hotărârile consiliului local sau județean cu privire la zona în care se afla imobilul.

c) Regimul tehnic:

1. informații extrase din documentațiile de urbanism, inclusiv din regulamentele de urbanism aferente, ori din planurile de amenajare a teritoriului, după caz, precum și restricțiile impuse, în situația în care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zona protejata, interdicții temporare sau definitive de construire); în funcție de complexitatea și de volumul informațiilor, acestea se vor putea prezenta și într-o anexa la certificatul de urbanism (cu mențiunea expresă ca aceasta face parte integrantă din certificatul de urbanism);

2. obligații/constrângeri de natura urbanistica ce vor fi avute în vedere la priectarea investiției:

(i) regimul de aliniere a terenului și construcțiilor fata de drumurile publice adiacente;

(ii) retragerile și distanțele obligatorii la amplasarea construcțiilor fata de proprietățile vecine;

(iii) elemente privind volumetria și/sau aspectul general al clădirilor în raport cu imobilele invecinate, precum și alte prevederi extrase din documentații de urbanism, din regulamentul local de urbanism, din P.U.Z., P.U.D. sau din Regulamentul General de Urbanism, după caz.

(iv) înălțimea maxima admisă pentru construcțiile noi (totală, la cornisa, la coama, după caz) și caracteristicile volumetrice ale acestora, exprimate atât în număr de niveluri, cat și în dimensiuni reale (metri);

(v) procentul maxim de ocupare a terenului (POT) și coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), raportate la suprafata de teren corespunzătoare zonei din parcela care face obiectul solicitării;

(vi) dimensiunile și suprafețele minime și/sau maxime ale parcelelor (în cazul proiectelor de parcelare);

3. echiparea cu utilități existente și referinte cu privire la noi capacități prevăzute prin studiile și documentațiile anterior aprobate (apa, canalizare, gaze, energie electrica, energie termica, telecomunicații, transport urban etc.);

4. circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele auto și parcajele necesare în zona, potrivit studiilor și proiectelor anterior aprobate.

În vederea încadrării investiției în regulile urbanistice aprobate, certificatului de urbanism i se anexează planul cadastral sau topografic pe care emitentul are obligația de a marca limitele edificabilului, retragerile obligatorii și alte elemente extrase din documentațiile de urbanism, pentru a fi respectate în proiectarea investiției.

Prin certificatul de urbanism, urmare unei analize riguroase, emitentul stabilește, împreună cu reprezentanții împuterniciți ai serviciilor deconcentrate ale administrației publice centrale, lista avizelor și/sau acordurilor legale strict necesare autorizării executării lucrărilor de construcții, inclusiv pentru organizarea execuției lucrărilor, selectate, după caz, din structura prezentată în Anexa nr. 2 la normele metodologice.

În cazul interventiilor necesare pentru consolidarea și/sau reabilitarea clădirilor colective de orice fel (cu mai mulți proprietari în același imobil), în situația în care unii proprietari nu își dau acordul, în vederea urgentarii autorizării și a demararii lucrărilor de consolidare, lipsa acordului acestora va putea fi suplinita de hotărârea asociației de proprietari, adoptată în condițiile legii.

Emitentul certificatului de urbanism are obligația de a înscrie în rubrica rezervată scopul utilizării actului, în conformitate cu declarația solicitantului.

În cazul în care scopul pentru care se solicita eliberarea certificatului de urbanism nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate, certificatul de urbanism se eliberează cu menționarea incompatibilităților rezultate, inclusiv posibilitatea/imposibilitatea realizării obiectivului de investiții.

Certificatul de urbanism se completează, în funcție de scopul pentru care a fost solicitat, după cum urmează:

a) pentru operațiuni notariale privind circulația imobiliară, precum și în situația în care scopul declarat este de execuție de lucrări de construcții, formularul se completează pana la pct.3 inclusiv;

b) pentru situația în care scopul declarat este realizarea de lucrări de construcții se completează în totalitate

c) pentru cererii în justiție se va completa în funcție de cerințele acestora.

În vederea autorizării executării lucrărilor de bransamente/racorduri, prin certificatul de urbanism se solicita: proiectul de execuție, contractul pe baza căruia se executa lucrările, taxa pentru ocuparea domeniului public, avizul Administrației Domeniului Public/Administrației strazilor, avizele administratorilor/furnizorilor de rețele, după caz, avizul Comisiei de coordonare rețele (pentru extinderi).

Semnarea certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism se emite și se semnează de aceeași autoritate abilitata sa emita autorizația de construire/desființare, respectiv de către președintele consiliului județean, primarul general al municipiului București sau de primar, după caz. Alături de autoritatea administrației publice emitente, certificatul de urbanism se mai semnează de secretarul general ori de secretar, precum și de arhitectul-șef (acolo unde nu este instituită funcția de arhitect-șef, se semnează de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente). Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuțiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.

În absenta semnatarilor prevăzuți de Lege, mentionati mai susț certificatul de urbanism se semnează de către înlocuitorii de drept ai acestora, împuterniciți în acest scop, potrivit prevederilor legale.

(4) În condițiile prevederilor <LLNK 12001 215 10 202 69 36>art. 69 și 70 din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, întrucât delegarea de către primar și președintele consiliului județean a competentelor de emitere a autorizațiilor este interzisă, în mod analog, coroborat cu prevederile art. 6 alin. (3) din Lege, aceste prevederi se aplica și la emiterea certificatelor de urbanism.

Înregistrarea certificatului de urbanism

Emitentul certificatului de urbanism are obligația de a institui un registru de evidenta a certificatelor de urbanism, în care acestea sunt înscrise în ordinea emiterii, numărul certificatului având corespondent în numărul de înregistrare a cererii.

În Registrul de evidenta a certificatelor de urbanism se înscriu datele privind: adresa imobilului, numele, codul numeric personal și adresa solicitantului, scopul pentru care s-a emis certificatul de urbanism, taxa achitată și termenul de valabilitate a certificatului de urbanism.

Eliberarea certificatului de urbanism

Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului direct sau prin posta (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire), în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii, indiferent de scopul pentru care a fost solicitat.

În situația în care scopul emiterii certificatului de urbanism este obținerea autorizației de construire/desființare, acesta va fi însoțit de formularele fișelor tehnice strict necesare în vederea emiterii acordului unic.

În documentele anexa la certificatul de urbanism emitentul are obligația de a incunostinta solicitantul cu privire la taxele legale necesare avizării documentației în vederea autorizării. În acest scop, societățile furnizoare de utilități au obligația ca, pe baza de protocol încheiat cu autoritatea administrației publice locale, sa comunice cuantumul taxelor pentru avize (pe tipuri de lucrări și capacități – conform reglementărilor proprii), modalitatea de plata și conturile în care acestea trebuie achitate.

În situația în care certificatul de urbanism este emis de președintele consiliului județean sau de primarul general al municipiului București o copie a acestuia va fi transmisă spre știința primăriei interesate.

În situația în care certificatul de urbanism este emis de primar, în baza avizului structurii de specialitate a consiliului județean, o copie a acestuia va fi transmisă spre știința consiliului județean.

În situația în care certificatul de urbanism este emis de primarul de sector al municipiului București o copie a acestuia va fi transmisă spre știința Primăriei Municipiului București.

Valabilitatea certificatului de urbanism

Valabilitatea certificatului de urbanism reprezintă intervalul de timp (termenul) acordat solicitantului în vederea utilizării acestuia în scopul pentru care a fost emis, potrivit Legii.

Emitentul certificatului de urbanism stabilește termenul de valabilitate pentru un interval de timp cuprins între 6 și 24 luni de la data emiterii, în funcție de:

a) scopul pentru care a fost solicitat;

b) complexitatea investiției și caracteristicile urbanistice ale zonei în care se afla imobilul;

c) menținerea valabilității prevederilor documentațiilor urbanistice și a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat.

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de către emitent la cererea titularului formulată cu cel puțin 15 zile înaintea expirării acestuia, pentru o perioada de timp de maximum 12 luni, după care, în mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.

Pentru prelungirea valabilității certificatului de urbanism se completează și se depune la emitent o cerere-tip (potrivit formularului-model F.7) însoțită de certificatul de urbanism emis, în original.

O data cu depunerea cererii de prelungire a valabilității certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitării taxei de prelungire a acesteia.

Asigurarea caracterului public

Lista certificatelor de urbanism este publica.

Lista se afișează lunar la sediul emitentului și cuprinde enumerarea certificatelor de urbanism emise în luna precedenta (în ordinea eliberării), făcându-se evidentierea fiecărui imobil prin menționarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui și prenumelui solicitantului, precum și a scopului pentru care a fost eliberat actul.

Documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, precum și celelalte reglementări care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitanților certificatelor de urbanism, în conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului județean/local, după caz.

Procedura emiterii autorizației de construire/desființare

Autorizația de construire/desființare este actul de autoritate al administrației publice locale -județene, municipale, orășenești sau comunale – în baza căruia se pot executa lucrări de construcții și pe baza căruia se asigura aplicarea măsurilor legale cu privire la construirea, respectiv desființarea construcțiilor și instalațiilor aferente și/sau a amenajărilor, după caz.

Potrivit Legii, instalațiile aferente construcțiilor se autorizeaza împreună cu acestea sau separat. Utilajele, echipamentele și instalațiile tehnologice industriale nu sunt de natura instalațiilor aferente construcțiilor, asa cum sunt acestea definite în Anexa nr. 2

Autorizația de construire/desființare se elaborează în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, aprobate potrivit legii, a cerințelor impuse prin certificatul de urbanism, precum și prin avizele/acordurile exprimate.

Prin autorizația de construire pentru construcțiile cu caracter provizoriu este obligatorie specificarea termenului pentru care se acorda provizoratul, precum și consecințele care decurg din depășirea acestuia.

Autorizația de construire pentru obiectivele industriale, de transport tehnologic etc. se emite numai pentru lucrările de construcții – inclusiv cele necesare pentru realizarea structurilor constructive de sustinere a utilajelor, echipamentelor sau instalațiilor tehnologice din componenta acestora.

Solicitantul autorizației de construire/desființare

Solicitantul autorizației de construire/desființare poate fi orice persoana fizica sau juridică deținătoare a unui titlu asupra imobilului care atesta dreptul acestuia de a executa lucrări de construcții.

Solicitarea emiterii unei autorizații de construire/desființare se poate face fie direct de către deținătorul/deținătorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui împuternicit desemnat în condițiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica, ori o persoana juridică autorizata care are în obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrărilor de construcții.

În cazul în care autoritățile administrației publice locale se asociaza, finanțează sau realizează obiective de interes public pe terenuri aflate în proprietatea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor:

a) pentru domeniul public este necesară dovada înregistrării, acestuia în inventarele bunurilor care alcătuiesc domeniul public aprobat, conform prevederilor <LLNK 11998 213 10 201 0 18>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Cartea funciară;

b) pentru domeniul privat este necesară dovada înregistrării acestuia ca bun privat în Cartea funciară.

(4) Procedura de înregistrare a terenurilor este stabilită de <LLNK 11996 7 10 201 0 57>Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare, și în actele de aplicare a acesteia, emise de Agenția Nationala de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Depunerea documentației

În vederea obținerii autorizației de construire/desființare solicitantul trebuie sa se adreseze autorității administrației publice locale care a emis certificatul de urbanism și sa depună următoarea documentație :

cererea pentru emiterea autorizației de construire – inclusiv anexa (se utilizează formularul-model F.9 – "Cerere pentru emiterea autorizației de construire/desființare" obținut de la emitent), completată cu elementele de identificare și datele tehnice ;

certificatul de urbanism (în copie);

c) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa îi confere solicitantului dreptul de execuție a lucrărilor de construcții (în copie legalizată);

d) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, inclusiv referatele de verificare și, după caz, referatul de expertiza tehnica – semnate și stampilate în original (doua exemplare);

e) avizele și acordurile cerute prin certificatul de urbanism:

1. fișele tehnice, pentru obținerea avizelor și acordurilor care sunt în competenta de obținere a emitentului, cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum și, după caz, documentațiile tehnice necesare emiterii acestora;

2. avizele și acordurile obținute de solicitant altele decât cele din competenta de obținere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (în copie) și, după caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism.

f) documentul de plata a taxei de emitere a autorizației de desființare (în copie), inclusiv documentele de plata a taxelor legale pentru avizele și acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor și acordurilor necesare, comunicate odată cu certificatul de urbanism (în copie).

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Lege, autorizația de desființare se emite în aceleași condiții cu autorizația de construire. În aceasta situație, documentația (dosarul) care se depune în vederea emiterii autorizației de desființare are aceeași structura cu documentația pentru autorizația de construire și este considerată completa dacă, pe lângă cererea pentru emiterea autorizației de desființare – inclusiv anexa (se utilizează formularul-model F.9 – "Cerere pentru emiterea autorizației de construire/desființare" obținut, contra cost de la emitent), completată cu elementele de identificare și datele tehnice cuprinde aceleași documente menționate mai sus la literele a) – f) (adaptate scopului), precum și certificatul de atestare fiscală privind valoarea de impozitare a imobilului (în copie).

Pentru depunerea documentației (dosarului) necesar autorizării se vor avea în vedere și următoarele:

a) în situația în care, o data cu autorizația de construire/desființare se solicita și autorizarea organizării executării lucrărilor, solicitantul va prezenta și proiectul de organizare a execuției lucrărilor (P.O.E.) – piese scrise și desenate, precum și avizele specifice (aviz circulație, aviz pentru ocuparea temporară a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.) (doua exemplare);

b) în situația în care, prin certificatul de urbanism a fost cerută elaborarea unor studii suplimentare, sintezele acestora se anexează documentației, inclusiv avizele obținute pentru acestea (doua exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor în întregul lor.

În lipsa declarației menționate la art. 16 alin. (1) lit. f), documentația nu se primește pentru autorizare și se restituie imediat solicitantului.

Documentația prezentată și acceptată se preia și se înregistrează la ghiseul emitentului care are obligația de a comunica solicitantului și cuantumul taxei de emitere a autorizației, calculată potrivit prevederilor <LLNK 12003 571 10 201 0 18> Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a normelor de aplicare a acesteia, precum și al celorlalte taxe legale. Solicitantul are obligația de a achită taxele de îndată.

Verificarea conținutului-documentației depuse

Structurile de specialitate organizate în cadrul consiliilor județene, Primăriei Municipiului București și primăriilor municipiilor, sectoarelor municipiului București orașelor și, după caz, ale comunelor, precum și persoana cu responsabilitate în domeniul urbanismului; amenajării teritoriului și autorizării executării lucrărilor de construcții din cadrul primăriilor comunale au obligația de a verifica dacă documentația este completa, constatând dacă:

a) cererea este adresată autorității administrației publice locale abilitate, potrivit Legii, sa emita autorizația;

b) formularul cererii și anexa sunt completate corespunzător;

c) certificatul de urbanism este în valabilitate, iar scopul eliberării sale coincide cu obiectul cererii pentru autorizare;

d) exista dovada titlului solicitantului asupra terenului și/sau a construcțiilor;

e) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – P.A.C. – sau de desființare – P.A.D., după caz, este complet și conform cu prevederile anexei nr. 1 , precum și ale prezentelor norme metodologice;

f) exista fișele tehnice completate și, după caz, documentațiile necesare emiterii avizelor și acordurilor din competenta de obținere a emitentului;

g) exista avizele și acordurile favorabile sau, după caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism, altele decât cele necesare emiterii acordului unic;

h) exista referatele de verificare a proiectului și, după caz, referatele de expertizare tehnica;

i) se face dovada achitării taxelor legale necesare emiterii autorizației de construire/desființare, precum și a avizelor și acordurilor constituente ale acordului unic cerute prin certificatul de urbanism, calculate potrivit legii.

j) exista documentul prin care Filiala teritorială a Ordinului Arhitectilor din România, din care face parte arhitectul/conductorul arhitect, confirma dreptul de a proiecta al acestuia, în condițiile dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Lege, și face dovada luării în evidenta a proiectului de arhitectura din cadrul documentației P.A.C./P.A.D. depusa pentru autorizare.

În situația în care se constata ca documentația depusa este incompleta, aceasta se returnează solicitantului în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu menționarea în scris a deficiențelor, precum și a elementelor necesare completării acesteia. În aceasta situație termenul legal de maximum 30 de zile necesar pentru emiterea autorizației va curge de la data depunerii documentației completate prin grija solicitantului.

În situația prezentării unei documentații complete fișele tehnice și, după caz, documentațiile pentru avize care sunt în competenta de obținere a emitentului autorizației se transmit imediat spre avizare organismelor prevăzute de Lege și menționate la art. 42, prin grija structurii de specialitate.

Responsabilitatea emiterii unei autorizații pe baza unei verificări superficiale sau partinitoare revine, în egala măsura, atât semnatarilor autorizației, cat și responsabilului de lucrare din cadrul structurii de specialitate care a verificat documentația.

Autoritatea administrației publice locale emitente nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenta la momentul emiterii actului a unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești privind imobilul – teren și/sau construcții – în interesul exclusiv al solicitantului autorizației.

În situația în care documentația se restituie ca incompletă, taxa pentru autorizare încasată nu se restituie, urmând a fi utilizata pentru emiterea autorizației după depunerea documentației complete.

Obținerea avizelor și acordurilor din competenta emitentului

În vederea emiterii acordului unic, potrivit Legii, emitentul are obligația sa obțină în numele solicitantului:

a) avizele și acordurile pentru utilitatile urbane;

b) avizele și acordurile privind securitatea la incendiu, protecția civilă, protecția mediului și a sănătății populației.

Avizele și acordurile se emit de instituțiile descentralizate, conform legii, direct pe fișele tehnice specifice fiecărui avizator, completate și depuse de către solicitant la emitentul autorizației de construire/desființare.

Obținerea, în numele investitorului, a avizelor și acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, în vederea emiterii acordului unic, se realizează prin grija emitentului, astfel:

a) asigurarea consultării fișelor tehnice, de către reprezentanții administratorilor/furnizorilor de utilități urbane, la sediul administrației publice locale;

b) transmiterea, în maximum 3 zile către organismele abilitate pe plan local, a fișelor tehnice (documentațiilor) specifice și obținerea avizelor și acordurilor acestora pentru: securitatea la incendiu; protecția civilă; protecția mediului; igiena și sănătatea populației și recuperarea acestora.

În vederea eficientizarii activității de avizare de către reprezentanții împuterniciți ai serviciilor deconcertate, pe baza de protocoale întocmite la initiativa autorităților/instituțiilor pe care aceștia le reprezintă împreună cu consiliile județene și cu primăriile interesate, emiterea avizelor la fișele tehnice se va putea face de către Comisia de Acorduri Unice constituită la consiliul județean.

Examinarea tehnica și avizarea documentației

Examinarea tehnica a documentației depuse, care se efectuează de structurile de specialitate, are ca obiect proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (P.A.C.) sau de desființare (P.A.D.), după caz, precum și datele înscrise în anexa la cerere și consta în examinarea modului în care sunt respectate:

a) datele și condițiile cerute prin certificatul de urbanism;

b) reglementările cu privire la întocmirea și conținutul proiectului supus autorizării;

c) prevederile cu privire la abilitarea proiectanților pentru semnarea documentațiilor, în conformitate cu prevederile <LLNK 12001 184 11 202 9 41>art. 9 din Lege și ale Legii nr. 184/2001 privind exercitarea profesiei de arhitect republicată;

d) prevederile cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori de proiecte atestați potrivit <LLNK 11995 10 10 201 0 17>Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și <LLNK 11995 925 20 301 0 33>Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, în vederea asigurării cerințelor de calitate a proiectului;

e) introducerea condițiilor din avizele și acordurile favorabile obținute, altele decât cele necesare emiterii acordului unic, precum și, după caz, din studiile cerute prin certificatul de urbanism.

Pentru avizare, administratorii/furnizorii de utilități urbane, precum și reprezentanții instituțiilor descentralizate prevăzute de Lege, au obligația sa analizeze datele înscrise de proiectant în fișele tehnice și sa emita avizul cu/fără condiții.

În situația în care documentația prezentată este conformă exigențelor legale structura de specialitate a emitentului promovează documentația spre analiza și avizare în Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), în vederea emiterii Acordului Unic.

Avizarea documentației se face de către Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) în termen de maximum 15 zile de la primirea documentației și cuprinde doua etape:

a) Analiza pe specialități a fișelor tehnice pentru utilitatile urbane și de emitere a avizelor și a acordurilor

În aceasta etapa membrii Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) au la dispoziție spre analiza fișele tehnice specifice și proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construcții (P.A.C., P.A.D., P.O.E., după caz), procedând după cum urmează:

1. în situația în care avizul favorabil este exprimat fără condiții, avizatorul va completa rubrica rezervată în fișa tehnica;

2. în situația în care avizul favorabil este exprimat cu condiții, avizatorul va sprijini și indruma proiectantul, la solicitarea acestuia, pentru stabilirea modalităților de rezolvare a acestora în beneficiul realizării investiției;

3. în situația în care unul sau mai mulți avizatori precizează în fișele tehnice condiții de natura sa aducă modificări de soluții fata de documentația supusă avizării (care nu pot fi rezolvate în termenul legal de analiza a documentației depuse), aceasta se returnează (cu data și număr de înregistrare) solicitantului (proiectantului) pentru completare, situație în care termenul de emitere a autorizației de construire/desființare curge din momentul redepunerii documentației completate.

La solicitarea membrilor Comisiei, proiectantul sau consultantul, după caz, poate fi convocat și are obligația de a se prezenta la sediul emitentului unde funcționează Comisia, pentru a furniza eventuale elemente suplimentare necesare avizării și/sau pentru a introduce corectiile necesare în documentație.

În situația în care furnizorul/administratorul de utilități nu poate asigura capacitatile solicitate (conform fișelor tehnice și proiectului depus pentru autorizare), acest fapt se va motiva în scris. Furnizorul/administratorul de utilități are obligația de a sugera în scris modalitățile de rezolvare în beneficiul investiției.

b) Analiza în plen

În aceasta etapa Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) este abilitata sa emita acordul unic, dacă se constata ca se întrunesc cumulativ toate exigențele privind asigurarea:

1. furnizarii utilităților urbane potrivit conținutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții (toate fișele tehnice sunt avizate favorabil);

2. cerințelor avizelor/acordurilor date de instituțiile descentralizate, obținute prin grija emitentului;

3. cerințelor celorlalte avize și acorduri din competenta de obținere a solicitantului.

Prin grija secretariatului Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), toate documentațiile depuse pentru emiterea autorizației de construire/desființare – care au fost avizate favorabil de avizatori în baza fișelor tehnice – se supun procedurii de emitere a acordului unic în plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.).

Procedura de avizare se aplica de către:

a) consiliul județean, Primăria Municipiului București, primăriile sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, orașelor și comunelor care dispun de structuri de specialitate;

b) consiliul județean, pentru lucrările de construcții din competenta de autorizare a primarilor comunelor, orașelor ori municipiilor, după caz, care nu au constituite structuri de specialitate.

În situația în care primăriile orașelor și municipiilor nu beneficiază de structuri de specialitate, dar administrează unele utilități urbane (de exemplu: apa, canalizare, energie termica etc.), în vederea obținerii acordului unic, acestea se vor îngriji sa obțină avizele/acordurile respective pe plan local și sa le trimită structurilor de specialitate din cadrul consiliilor județene, urmând ca celelalte avize/acorduri sa fie obținute la nivel județean de la administratorii/furnizorii de drept.

Emiterea și gestionarea acordului unic

Acordul unic se exprima prin consens în plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), se semnează de emitentul autorizației de construire/desființare – președintele consiliului județean sau primar, după caz, – și se contrasemnează de arhitectul-șef.

Acordul unic se redactează utilizându-se formularul-model F.12, se arhiveaza împreună cu fișele tehnice conținând avizele favorabile și se comunica, după caz, autorității administrației publice locale pe teritoriul căreia se afla imobilul.

În baza acordului unic și a avizului structurii de specialitate se poate redacta și emite autorizația de construire/desființare.

Acordul unic, precum și celelalte avize și acorduri care au stat la baza emiterii acestuia își extind valabilitatea pe durata valabilității autorizației (inclusiv a duratei de execuție înscrisă în autorizație) sau în cazul prelungirii valabilității acesteia.

Redactarea autorizației de construire/desființare

Autorizația de construire/desființare se redactează de structura de specialitate din cadrul administrației publice județene, municipale, orășenești sau comunale ori de persoana cu responsabilitate în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării executării lucrărilor de construcții din cadrul primăriilor care nu au organizate structuri de specialitate, prin completarea unui formular.

Prin autorizația de construire/desființare emitentul poate impune anumite condiții pentru perioada executării lucrărilor autorizate, rezultate din aplicarea normelor generale și locale, privind:

a) condițiile de utilizare a domeniului public (accese în zona șantierului, stationari ale utilajelor, inchideri de drumuri publice, ocupari temporare de spații publice, treceri temporare sau săpături în spațiile publice, devieri ale circulației auto sau pietonale, protecția circulației, executarea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclama etc);

b) măsurile de protejare a proprietăților particulare invecinate;

c) măsurile de protecție sanitară și socială în situația cazarii unor muncitori sezonieri (executarea de baracamente, grupuri sociale, grupuri sanitare, dotări de toate tipurile în cazul unui număr mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unitățile existente etc);

d) măsurile de protecție a mediului fie durata executării lucrărilor autorizate, precum și în cazul realizării de investiții în zone care nu dispun de utilități (în special canalizare, evacuarea și depozitarea deșeurilor menajere etc);

e) măsurile de securitate la incendiu.

În situația autorizării executării lucrărilor pentru construcții cu caracter provizoriu, la pct. 3 din formularul autorizației de construire/desființare emitentul are obligația de a face precizări privind obligațiile care decurg din "caracterul provizoriu și durata de existenta limitată pana la……", inclusiv precizări privind termenul de încetare a functionarii obiectivului autorizat.

În situația în care formularul tipizat nu permite înscrierea tuturor mentiunilor necesare, acestea se vor putea insera într-o anexa la autorizație (cu mențiunea expresă ca aceasta face parte integrantă din autorizația de construire/desființare).

Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții (P.A.C., P.A.D., P.O.E., după caz), împreună cu fișele tehnice, constituie documentul martor al autorizării, scop în care i se aplica ștampila "VIZAT SPRE NESCHIMBARE", (prezentată în formularul-model F.16) – pe toate piesele scrise și desenate componente. Un exemplar se restituie solicitantului o data cu autorizația, iar al doilea exemplar rămâne în arhiva emitentului autorizației.

(6) Câte un exemplar din fișele tehnice F.8.2 și F.8.3 se păstrează județean/al municipiului București pentru Situații de Urgenta.

Semnarea autorizației de construire/desființare

Semnarea autorizației de construire/desființare se face de către autoritatea administrației publice județene/locale, după caz, potrivit competentelor prevăzute la art. 4 din Lege. Alături de autoritatea administrației publice emitente, autorizația de construire/desființare se mai semnează de secretarul general ori de secretar, precum și de arhitectul-șef (acolo unde nu este instituită funcția de arhitect-șef, se semnează de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente). Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuțiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.

În absenta semnatarilor prevăzuți de Lege, autorizațiile de construire/desființare se semnează de către înlocuitorii de drept ai acestora, împuterniciți în acest scop, potrivit prevederilor legale.

Potrivit prevederilor <LLNK 12001 215 10 202 69 41>art. 69, 70 și 116 din Legea nr. 215/2001, competentele de emitere a autorizațiilor de către președintele consiliului județean, primarul general al municipiului București și primar nu pot fi delegate.

Înregistrarea autorizației de construire/desființare

Emitentul autorizației de construire/desființare are obligația de a institui un registru de evidenta a autorizațiilor de construire/desființare, în care acestea sunt înscrise în ordinea emiterii, numărul autorizației având corespondent în numărul de înregistrare a cererii.

În Registrul de evidenta a autorizațiilor de construire/desființare se înscriu datele privind; adresa imobilului, numele și prenumele solicitantului, codul numeric personal și adresa, titlul de proprietate asupra imobilului, lucrările autorizate, valoarea lucrărilor autorizate, durata de execuție și termenul de valabilitate a autorizației.

Pentru autorizațiile de construire/desființare emise în condițiile art. 49 alin. (2)-(4), autoritățile administrației publice au obligația de a organiza evidenta acestora.

Eliberarea autorizației de construire/desființare

Autorizația de construire/desființare se eliberează solicitantului, direct sau prin posta (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire) în termen de maximum 30 zile calendaristice de la data depunerii documentației complete.

În situația în care autorizația de construire/desființare este emisă de președintele consiliului județean sau de primarul general al municipiului București, o copie a acesteia va fi transmisă spre știința primăriei interesate.

În situația în care autorizația de construire/desființare este emisă de primar în baza avizului structurilor de specialitate ale consiliului județean, o copie a acesteia va fi transmisă spre știința consiliului județean.

În situația în care autorizația de construire/desființare este emisă de primarul de sector al municipiului București, o copie a acesteia va fi transmisă spre știința Primăriei Municipiului București.

Valabilitatea autorizației de construire/desființare

Prin autorizația de construire/desființare emitentul stabilește și înscrie în formular:

a) termenul de valabilitate al autorizației de construire/desființare;

b) durata de execuție a lucrărilor.

Valabilitatea autorizației de construire/desființare se constituie din:

a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul este obligat sa înceapă lucrările autorizate;

b) în cazul îndeplinirii condiției specificate la lit. a), începând cu data anunțată a începerii lucrărilor, valabilitatea autorizației se extinde pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzută prin autorizație.

Durata executării lucrărilor, care reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectivă a lucrărilor de construcții autorizate, se stabilește de către emitentul autorizației de construire/desființare, pe baza datelor înscrise în cerere – respectiv în anexa la aceasta – conform prevederilor proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – P.A.C., – sau de desființare – P.A.D., după caz. În funcție de interesul public și de gradul de complexitate al lucrărilor, emitentul autorizației de construire/desființare poate reduce durata executării lucrărilor fata de cea solicitată prin documentație, cu consultarea investitorului/beneficiarului, managerului de proiect proiectantului, sau consultantului, după caz.

În cazul schimbării investitorului pe parcursul executării lucrărilor, potrivit legii, valabilitatea autorizației de construire/desființare se menține, cu condiția respectării în continuare a prevederilor acesteia, precum și a transcrierii actelor care conferă dreptul de construire (titlul asupra imobilului) pe numele noului investitor, în aceasta situație, autorizația împreună cu celelalte acte – avize, acorduri, documentații etc. – care au stat la baza eliberării acesteia aparțin de drept noului investitor (proprietar) prin efectul transcrierii titlului asupra imobilului.

Prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare

În cazul în care lucrările de construcții nu au fost începute ori nu au fost executate integral în termenele stabilite prin autorizația de construire/desființare potrivit prevederilor art. 50, investitorul poate solicita autorității emitente prelungirea valabilității autorizației.

Prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare se va solicita cu cel puțin 15 zile înaintea datei expirării termenului de valabilitate și se poate acorda, potrivit Legii, o singura data pentru cel mult 12 luni.

Acordarea prelungirii valabilității autorizației de construire/desființare se apreciază de emitentul acesteia, în baza examinării cererii în raport cu: interesul public, complexitatea lucrărilor autorizate, stadiul executării lucrărilor ori cauzele care au dus la nerespectarea termenelor prevăzute în autorizație. Prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare se înscrie în originalul autorizației inițial emise, fără a fi necesară prezentarea unei alte documentații. În aceasta situație emitentul autorizației are obligația de a comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii.

Pierderea valabilității autorizației de construire/desființare. Emiterea unei noi autorizații

.

Autorizația de construire/desființare își pierde valabilitatea prin;

a) neinceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizația de construire/desființare ori nefinalizarea acestora conform duratei de execuție stabilite prin autorizație, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilității autorizației;

b) nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilității autorizației;

c) modificarea condițiilor, datelor sau conținutului documentației care a stat la baza emiterii autorizației.

În situațiile prevăzute la alin. (1) este necesară emiterea unei noi autorizații de construire/desființare.

În cazul nefinalizarii lucrărilor în termenul acordat prin prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea face numai după emiterea, în condițiile legii, a unei noi autorizații de construire/desființare, corespunzător stadiului fizic al realizării lucrărilor autorizate la data solicitării, pentru lucrările de construcții rămase de executat în raport cu proiectul și avizele care au stat la baza emiterii autorizației inițiale. În aceasta situație taxele de autorizare se vor calcula corespunzător valorii lucrărilor rămase de executat.

În situația în care valabilitatea autorizației de construire – inclusiv prelungirea termenului de valabilitate al acesteia – a expirat pentru emiterea unei noi autorizații de construire în vederea finalizarii lucrărilor rămase de executat, valabilitatea certificatului de urbanism, precum și a avizelor și acordurilor emise la prima autorizație se menține, cu condiția realizării construcției în conformitate cu prevederile autorizației inițiale.

În cazul întreruperii execuției lucrărilor pe o perioada îndelungată (peste limita de valabilitate a autorizației de construire/desființare), fără luarea măsurilor de conservare, potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construcții, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea face numai după emiterea unei noi autorizații de construire/desființare, care va avea la baza o documentație tehnica întocmită în conformitate cu concluziile referatului de expertiza tehnica a lucrărilor executate.

Asigurarea caracterului public

Lista autorizațiilor de construire/desființare este publica.

Lista se afișează lunar la sediul emitentului și cuprinde enumerarea autorizațiilor de construire/desființare emise în luna precedenta (în ordinea eliberării), făcându-se evidentierea fiecărui imobil prin menționarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui și prenumelui solicitantului, precum și a scopului pentru care a fost eliberat actul.

Conținutul documentațiilor cu caracter tehnic, documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, precum și celelalte reglementări urbanistice care au stat la baza emiterii autorizațiilor de construire/desființare, vor putea fi consultate exclusiv la sediul emitentului și numai de cei care pot face dovada ca sunt direct interesați sau potențial afectați de prevederile acestora, în conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului județean/local, după caz.

Conform legii nu este necesară elaborarea unor documentații de urbanism și/sau de amenajare a teritoriului pentru lucrările de reparații și modernizare la construcțiile existente.

Intrarea în legalitate

Organul de control care a sancționat contraventional pentru fapta de a se executa lucrări de construcții fără autorizație sau cu încălcarea dispozițiilor acesteia, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligația de a dispune luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației, sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul verbal.

În vederea realizării prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administrației publice competenta sa emita autorizația de construire/desființare are obligația de a analiza modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament urmând sa dispună, după caz, menținerea, respectiv desființarea construcțiilor realizate fără autorizație sau cu încălcarea prevederilor acesteia.

În situația în care construcția realizată fără autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esențială de calitate "rezistenta mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistenta în stadiul fizic în care se afla construcția, precum și pentru cerinta esențială de calitate "securitatea la incendiu".

Lucrări ce se pot efectua fără documente de urbanism, fără autorizație sau fără prelungirea celei existente

Lucrările de construcții necesare pentru remedierea deficiențelor constatate ca urmare a efectuării recepției la terminarea lucrărilor se pot executa fără a fi necesară emiterea unei noi autorizații de construire ori prelungirea valabilității autorizației existente, cu condiția încadrării în prevederile autorizației emise pentru executarea lucrărilor de construcții.

Lucrările de desființare a unor construcții/lucrări executate fără autorizație sau cu încălcarea prevederilor acesteia, dispuse de organele de control abilitate sau de instanta, se pot executa fără a fi necesară emiterea unei autorizații de desființare.

De asemenea, nu este necesară emiterea autorizației de construire pentru amplasarea pe sol a obiectelor de mobilier urban destinate difuzării și comercializării presei, cărților și florilor – tonete, pupitre acoperite sau închise (chioscuri) cu suprafata construită de maximum 5,00 mp.

Autoritățile administrației publice locale pot emite autorizații de funcționare pe perioade determinate, cu avizul prealabil al arhitectului-șef, pentru obiectele de mobilier urbanindicate mai sus, pe amplasamentele stabilite în conformitate cu reglementările urbanistice aprobate, în baza contractelor de închiriere încheiate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, precum și cu regulamentele proprii de organizare a activității economice pe domeniul public al unităților administrativ-teritoriale respective.

Se exceptează de la autorizare lucrările pentru:

a) reparații la instalațiile inferioare ale clădirilor, inclusiv intervențiile constând în înlocuirea și/sau reamplasarea consumatorilor, cu condiția sa nu se afecteze structura de rezistenta a construcțiilor;

b) montarea/instalarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumatorilor de utilități;

c) montarea/instalarea – sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate de ISCIR care funcționează cu combustibil gaze naturale cu obligația ca prin soluția tehnica adoptată pentru instalarea acestora sa fie respectate condițiile prevăzute de normativele de specialitate.

Instalarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere se poate face numai pe baza unor proiecte de specialitate elaborate de proiectanți autorizați, verificate în condițiile legii, care trebuie avizate de societatea furnizoare de gaze naturale.

Terenuri pentru construcții

Prin imobil, în conformitate cu prevederile Legii, se înțelege teren și/sau construcții.

Terenurile pentru construcții sunt cuprinse în intravilanul localităților și, în funcție de destinație și utilizare, pot fi:

a) terenuri ocupate – terenurile cu construcții de orice fel (supraterane ori subterane), clasificate potrivit legii, inclusiv amenajările aferente;

b) terenuri libere – terenurile fără construcții, de orice fel (supraterane ori subterane), inclusiv amenajările aferente;

c) terenuri aparent libere – terenurile fără clădiri, asigurând funcțiuni urbane de interes public stabilite și executate în baza prevederilor documentațiilor urbanistice legal aprobate (spațiile verzi și de protecție, locuri de joaca pentru copii, trasee ale rețelelor tehnico-edilitare subterane – inclusiv zonele de protecție aferente -, rezerve pentru lărgirea ori modernizarea căilor de comunicație etc).

Autorizarea executării lucrărilor de construcții de orice fel pe terenurile descrise mai sus, este permisă numai în stricta corelare cu respectarea funcțiunilor stabilite prin prevederile documentațiilor de urbanism avizate și aprobate, potrivit legii.

Pe terenurile din extravilan, în condițiile Legii și ale <LLNK 11991 18 11 202 90 50>art. 90-103 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se pot executa lucrări pentru rețele magistrale, cai de comunicație, îmbunătățiri funciare, rețele de telecomunicații ori alte lucrări de infrastructura, construcții/amenajări pentru combaterea și prevenirea acțiunii factorilor naturali distructivi de origine naturala (inundatii, alunecări de teren), anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole, precum și construcții și amenajări speciale.

Terenurile aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se concesioneaza numai în vederea realizării de construcții ori de obiective de uz și/sau interes public, potrivit legii.

În condițiile legii, pe terenurile aparținând domeniului public persoanele fizice sau juridice pot realiza, în interes privat, numai construcții cu caracter provizoriu, autorizate în condițiile Legii, pe amplasamente stabilite în baza reglementărilor documentațiilor urbanistice aprobate.