Procedura de Stingere a Obligatiilor Si Creantelor Fiscale

CUPRINS

PROCEDURA DE STINGERE A OBLIGAȚIILOR ȘI CREANȚELOR FISCALE

Rezumat: Această lucrare prezintă din punct de vedere teoretic,noțiuni privind conceptul de obligație și creanță fiscală, procedura de stingere a acestor obligații și creanțe fiscale prin plată, compensare, restituire, executare silită sau alte mijloace. De asemenea, sunt prezentate consecințele achitării cu întârziere a obligațiilor fiscale, concretizate în dobânzi, penalități și majorări de întarziere, precum și modul în care sunt constituite garanțiile și măsurile asiguratorii.

Din punct de vedere practic, se prezintă cele mai importante obligații și creanțe fiscale ale societății ICE DYP BALAȘ S.R.L pentru perioada aprilie-iunie 2014, cum iau naștere aceste obligații și creanțe, precum și modul în care acestea sunt stinse.

Ȋn urma analizei efectuate pentru perioada luată în calcul, se constată că societata respectă întocmai legislația, declară obligatțile fiscale și le achită întocmai la termenul prevăzut în lege.

Cuvinte cheie: obligațiile fiscale, creanțele fiscale, stingerea obligațiilor și creanțelor, declarație

Cod JEL: M48

Introducere

Ȋn cadrul acestei lucrări, se urmărește prezentarea procesului de stingere a obligațiilor fiscale, pe care contribuabilul le are față de bugetul statului.

Ȋn contextul actual, în care criza economică se manifestă cu predilecție prin lipsa banilor
la bugetul public national, colectarea creanțelor fiscale capată o importanță juridică și economică accentuată.

Un factor important ce contribuie la creșterea gradului de conformare voluntară la plata a contribuabililor, este reprezentat inclusiv de modalitatea de reglementare a regimului juridic al creanțelor fiscale.

Ȋn lucrare sunt abordate notiunile necesare întelegerii procesului de stingere a obligațiilor și creanțelor fiscale, începând mai întâi cu definirea propriu zisă a noțiunii de obligație fiscală și creanță fiscală, prezentarea modului în care acestea se colectează de către autoritățile competente, cum se ține evidența obligațiilor și creanțelor fiscale, termenele de plată care trebuiesc respectate de către societate, precum și stingerea acestor obligații și creanțe fiscale prin modalitățile prezentate în lucrare.

Din punct de vedere practic, se dorește urmărirea procesului de stingere a obligațiilor fiscale în cadrul S.C ICE DYP BALAȘ S.R.L, de la momentul declarării acestor obligații fiscale de către societate, și stingerea propriu zisă a acestora, prin metodele prezentate în lucrare la partea teoretică. La aceasta societate vom întâlni doar două modalități de stingere a obligațiilor fiscale, și anume : plata și compensarea.

Lucrarea este structurată în 5 capitole, astfel:

Capitolul 2 “Literatura de specialitate”, unde sunt prezentate noțiunile teoretice cu privire la obligațiile și creanțele fiscale, modul în care acestea sunt colectate, modul de organizare a evidenței acestora, precum și termenele de plată impuse de legislație. Ȋn continuare are loc prezentarea procesului de stingere a creanțelor și obligațiilor prin cele trei metode importante, aspecte privind dobânzile și penalitățile de întârziere, constituirea de garanții și măsurile asiguratorii.

Capitolul 3 “Metodologie și date” în cadrul căruia este prezentată metodologia pe baza căreia se prezintă lucrarea de față și anume Codul de procedură fiscală, documentele care au stat la baza stabilirii obligațiilor societății pentru perioada analizată, precum și sursele din care au fost extrase informațiile necesare urmăririi procestului de stingere.

Capitolul 4 „Rezultate” prezintă principalele obligații fiscale ale societății ICE DYP BALAȘ, cum au fost declarate acestea, cum a avut loc stingerea lor, precum și modul de prezentare a acestora în documente.

Capitolul 5 „Concluzii” în care sunt prezentate opiniile proprii în urma analizei efectuate la societate, conformitatea acțiunilor acesteia cu legislația în vigoare.

Literatura de specialitate

Noțiuni generale privind obligațiile și creanțele fiscale

Definirea obligațiilor fiscale și creanțelor fiscale

Prin noțiunea de obligație fiscală, se înțelege: obligația contribuabilului de a declara bunurile și veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume care sunt datorate bugetului general consolidat, precum si obligația de a calcula și de a înregistra în evidențele sale contabile și fiscale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidate.

Contribuabilul are obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidate, precum si dobânzile, penalitățile de întârziere sau majorările de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligații de plată accesorii.

Contribuabilul se supune obligatiei de a calcula, de a reține și de a înregistra în evidențele contabile și de plată, la termenele legale, impozitele și contribuțiile care se realizează prin stopaj la sursă.

Creanțele fiscale sunt reprezentate de drepturile patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, din care reiese atat continutul, cat si cuantumul creantelor fiscale.Aceste drepturi constau în dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creanțe fiscale principale, precum și dreptul la perceperea dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii.

În situația în care plata sumelor reprezentând impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost efectuata fără temei legal, cel care a efectuat astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Colectarea creanțelor fiscale

Colectarea creantelor fiscale constă în exercitarea acelor acțiuni a caror scop este stingerea creanțelor fiscale, realizându-se în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanță este reprezinta actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, care se întocmește de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.

Titlurile de creanță pot fi reprezentate de : decizia de impunere, declarația fiscală, decizia referitoare la obligații de plată accesorii, declarația vamală, decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale, decizia de atragere a răspunderii solidare, ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.

Evidența creanțelor fiscale

Conform Codului de Procedură Fiscală: „ în scopul exercitării activității de colectare a creanțelor fiscale, evidența creanțelor fiscale și modul de stingere a acestora, este organizată de organele fiscale competente aflate în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, asigurându-se contribuabililor accesul la informațiile din această evidență potrivit procedurii aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală”.

Termenele de plată

Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează, iar pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, și anume: în situația în care data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 – 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, iar dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 – 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

Pentru obligațiile fiscale eșalonate sau amânate la plată, precum și pentru accesoriile acestora termenul de plată se stabilește prin documentul prin care se acordă înlesnirea respectivă.

Creanțele fiscale pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadența și termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie sunt scadente și se declară până la data de 21 decembrie. Ȋn situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, creanțele fiscale sunt scadente și se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.

Stingerea obligațiilor/creanțelor fiscale prin plată, compensare și restituire

Aspecte privind efectuarea plăților

Plățile către organele fiscale sunt efectuate de catre contribuabili prin intermediul băncilor, trezoreriilor și al altor instituții autorizate să deruleze operațiuni de plată.

Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevăzute prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligațiile datorate bugetului de stat și a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligații de plată.

Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporțional cu obligațiile datorate.

În situatia în care suma plătită nu acoperă obligațiile fiscale datorate unui buget sau fond, distribuirea în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:

a) pentru toate impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă;

b) pentru toate celelalte obligații fiscale principale;

c) pentru obligațiile fiscale accesorii aferente impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă și pentru toate celelalte obligații fiscale principale.

Momentul plății în cazul stingerii prin plată a obligațiilor fiscale este:

a) data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal, în cazul plăților în numerar;

b) data poștei, înscrisă pe mandatul poștal, în cazul plăților efectuate prin mandat poștal;

c) în cazul plăților efectuate prin decontare bancară, data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum această informație este transmisă prin mesajul electronic de plată de către instituția bancară inițiatoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, data putând fi dovedită prin extrasul de cont al contribuabilului;

d) în cazul plăților efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuată tranzacția, astfel cum este confirmată prin procedura de autorizare a acesteia; procedura și categoriile de impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

e) pentru obligațiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus și anulat timbrele datorate potrivit legii.

La cererea debitorului, organul fiscal va efectua îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de acesta și va considera valabilă plata de la momentul efectuării acesteia, în suma și din contul debitorului înscrise în documentul de plată, cu condiția debitării contului acestuia și a creditării unui cont bugetar, pentru creanțele fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile subordonate.

Ȋn situația în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând creanțe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanță fiscală principală pe care o stabilește contribuabilul sau care este distribuită, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:

a) sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligației fiscale pentru care s-a aprobat o eșalonare la plată, precum și dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se împlinește în luna curentă, precum și obligațiile fiscale curente de a căror plată depinde menținerea valabilității înlesnirii acordate;

b) toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii.

c) sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată a obligației fiscale pentru care s-a aprobat eșalonarea, până la concurența cu suma eșalonată la plată sau până la concurența cu suma achitată, după caz, precum și suma amânată la plată împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere datorată pe perioada amânării, după caz;

d) obligațiile cu scadențe viitoare, la solicitarea contribuabilului.

Vechimea obligațiilor fiscale de plată se stabilește în funcție de scadență, pentru obligațiile fiscale principale, în funcție de data comunicării, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de organele competente, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii si în funcție de data depunerii la organul fiscal a declarațiilor fiscale rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil.

Pentru debitorii care se află sub incidența Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, ordinea de stingere este următoarea:

a) obligații fiscale cu termene de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, în ordinea vechimii, cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare confirmat;

b) sume datorate în contul ratelor din programele de plăți ale obligațiilor fiscale, cuprinse în planul de reorganizare judiciară confirmat, precum și obligațiile accesorii datorate pe perioada reorganizării, dacă în plan s-au prevăzut calcularea și plata acestora;

c) obligații fiscale datorate și neachitate cu termene de plată anterioare datei la care sa deschis procedura insolvenței, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora, în situația contribuabililor aflați în stare de faliment;

d) alte obligații fiscale în afara celor prevăzute anterior

Debitorul urmează a fi informat de către organul fiscal competent cu privire la modul modul în care a fost efectuată stingerea datoriilor, cu cel puțin 5 zile înainte de următorul termen de plată a obligațiilor fiscale.

Aspecte privind compensarea

Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale, ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică.

Creanțele fiscale ale debitorului se compensează cu obligații datorate aceluiași buget, urmând ca din diferența rămasă să fie compensate obligațiile datorate altor bugete, în mod proporțional.

Creanțele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanțele fiscale ale debitorului reprezentând sume de restituit de aceeași natură. Eventualele diferențe rămase se compensează cu alte obligații fiscale ale debitorului.

Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanțele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide și exigibile.

Creanțele sunt exigibile:

a) la data scadenței;

b) la termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare, în limita sumei aprobate la rambursare prin decizia emisă de organul fiscal;

c) la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru cererile de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adăugată, după caz, depuse potrivit Codului fiscal;

d) la data comunicării deciziei, pentru obligațiile fiscale principale, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii stabilite de organele competente prin decizie;

e) la data depunerii la organul fiscal a declarațiilor fiscale rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil;

f) la data comunicării actului de individualizare a sumei, pentru obligațiile de plată de la buget;

g) la data primirii, în condițiile legii, de către organul fiscal a titlurilor executorii emise de alte instituții, în vederea executării silite;

h) la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru sumele de restituit.

Decizia luată cu privire la efectuarea compensării, va fi comunicată debitorului de către organul fiscal competent, în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii.

Aspecte privind restituirile de sume

La cererea debitorului, se restituie următoarele sume:

a) cele plătite fără existența unui titlu de creanță;

b) cele plătite în plus față de obligația fiscală;

c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente

potrivit legii;

g) cele rămase după efectuarea distribuirii;

h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reținerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătorești prin care se dispune desființarea executării silite.

Prin excepție, sumele de restituit reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar sumele încasate prin poprire, în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat poprirea, se restituie din oficiu de organul fiscal în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării.

Dispoziții generale privind dobânzi și penalități de întârziere

Dobânzile și penalitățile de întârziere reprezintă un venit la bugetul căruia îi aparține creanța principală, care se stabilesc prin decizii întocmite în condițiile aprobate prin ordin al presedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Ȋn cazul în care debitorul nu achită la termenul de scadență obligațiile, după acest termen se vor datora dobânzi și penalități de întârziere.

Pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei nu se datorează dobânzi și penalități de întarziere.

Dobânzile

Conform Codului de Procedură Fiscală, dobânzile au un caracter recuperatoriu, comparativ cu penalități care au un caracter sanctionatoriu.

Neachitarea de către debitor a obligațiilor de plată la scadență, reprezintă un prejudiciu creat titularului creanței fiscale, echivalentul acestui prejudiciu prezentându-se sub forma dobânzii, care se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv.

Ȋn situația în care diferențele rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilită inițial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii acesteia inclusiv.

Se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru impozitele, taxele și contribuțiile stinse prin executare silită, până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plății prețului în rate, dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată, dobânzile sunt datorate de către cumpărător;

b) pentru impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri și bunuri urmăribile, până la data trecerii în evidența separată, potrivit prevederilor art. 176 din Codul de Procedură fiscală.

Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferențe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere și impozitul pe profit datorat conform declarației de impunere întocmite pe baza situației financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Conform Codului de Procedură Fiscală, de la 1 martie 2014, a fost stabilit un nivel al dobânzii de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, astfel dobanda pentru neplata taxelor poate ajunge anual la 10,95%.

Penalitățile de întârziere

Conform Codului de Procedură Fiscală, penalitățile de întârziere reprezintă: “sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv”. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.

Nivelul penalității de întârziere care se aplica în anul 2015 pentru plățile neefectuate la timp către stat este de 0,02% pe fiecare zi de întârziere, ceea ce înseamnă o penalitate de 7,3% anual.

Constituirea de garanții și măsuri asiguratorii

Organul fiscal solicită constituirea unei garanții in urmatoarele cazuri: “pentru suspendarea executării silite în condițiile art.148 alin. (7) din Codul de Procedură Fiscală, ridicarea măsurilor asigurătorii, asumarea obligației de plată de către altă persoană prin angajament de plată, precum si în alte cazuri prevăzute de lege”.

Garanțiile pentru luarea măsurilor mentionate în paragraful anterior se pot constitui, în condițiile legii, prin:

a) consemnarea de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului;

b) scrisoare de garanție bancară;

c) ipotecă asupra unor bunuri imobile din țară;

d) gaj asupra unor bunuri mobile;

e) fidejusiune.

Măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală constau în indisponibilizarea unor bunuri sub forma sechestrului asigurător sau a popririi asigurătorii asupra veniturilor debitorului. În aceste condiții, măsurile asigurătorii rămân valabile pe toată perioada executării silite și, odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.

Măsurile asigurătorii se duc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de organele fiscale competente.

Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.

Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie,  organul fiscal precizează debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate.

Măsurile asigurătorii dispuse de organul fiscal sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu, precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.

Potrivit Normelor de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, măsurile asigurătorii se duc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii, care vor proceda la indisponibilizarea bunurilor mobile și/sau imobile, precum și a veniturilor urmăribile, potrivit legii. Odată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, organul de executare comunică debitorului decizia emisă de organul care a dispus instituirea măsurilor asigurătorii ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanța judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asigurătorii. Despre ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii se va înștiința instanța judecătorească, organul fiscal sau alte organe competente interesate care au dispus aceste măsuri.

Bunurile perisabile și/sau degradabile sechestrate asigurătoriu, pot fi valorificate fie de către debitor cu acordul organului de executare, sumele obținute consemnându-se la dispoziția organului de executare, fie prin vânzare în regim de urgență.

Înscrierea sechestrului la Biroul de carte funciară. În cazul înființării sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.

 Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanța fiscală a bugetului general consolidat, măsurile asigurătorii pot fi înființate și asupra bunurilor deținute de către debitor în proprietate comună cu terțe persoane, pentru cota-parte deținută de acesta. În cazul în care, cu ocazia ducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, se constată că bunurile și/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, înștiințându-se totodată organul care le-a dispus.

Împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație.

Stingerea obligațiilor/creanțelor fiscale prin executare silită

În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită, cu excepția cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor.

Organele fiscale care administrează creanțe fiscale sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită.

Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, aplicarea măsurii de executare silită se face de către organul de executare coordonator.

Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea și executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

Când se constată că domiciliul fiscal al debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, înștiințându-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

Executarea silită se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali, care dețin o legitimație de serviciu pe care trebuie să o prezinte în exercitarea activității.

Executorul fiscal este împuternicit în fața debitorului și a terților prin legitimația de executor fiscal și delegație emisă de organul de executare silită, iar în exercitarea atribuțiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silită, executorii fiscali pot:

a) să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și să analizeze evidența contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum și să cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile;

c) să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

Executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința unei persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanței judecătorești competente potrivit dispozițiilor Codului de Procedură Civilă.

Impozitele, taxele, contribuțiile și orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de nici un creditor pentru nici o categorie de creanțe în cadrul procedurii de executare silită.

Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, constituie titlu executoriu.

În titlul executoriu emis de organul de executare se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.

Executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod, iar modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător.

Titlul executoriu emis de organul de executare competent va conține și următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.

Stingerea creanțelor fiscale prin alte modalități

Sunt cunoscute urmatoarele metode prin care creantele fiscale pot fi stinse:

Darea în plată care presupune trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, în cazul creanțelor fiscale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu excepția celor cu reținere la sursă și a accesoriilor aferente acestora, precum și creanțele bugetelor locale;

Cesiunea creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală poate cesiona creanțele fiscale pe care le administrează, astfel cum acestea sunt individualizate prin titlurile de creanță și confirmate prin certificate de atestare fiscală, emise pentru data stabilită prin contractul de cesiune. Agenția nu poate cesiona creanțele fiscale principale și accesorii pe care le administrează pentru un preț mai mic decât valoarea nominală a acestora. În situația în care există mai mulți ofertanți pentru preluarea creanțelor fiscale, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei licitații organizate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală ;

Insolvabilitate, atunci când debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile. Pentru creanțele fiscale ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanței din evidența curentă și trecerea ei într-o evidență separată, cu obligația organelor fiscale ca cel puțin o dată pe an să efectueze o investigație asupra stării acestor contribuabili, până la sfârșitul perioadei de prescripție ;

Anularea creanțelor fiscale se realizeaza în situațiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poștă, sunt mai mari decât creanțele fiscale supuse executării silite.

Metodologie și date

Aspecte privind metodologia de cercetare aleasă

Am ales ca și bază pentru metodologia de cercetare, Codul de Procedură Fiscală și Normele metodologice de aplicare ale Codului de Procedură Fiscală.

Codul de Procedură Fiscală, este actul normativ care sistematizează regulile de procedură fiscală, care a fost aplicat începând cu 1 ianuarie 2004.

De la intrarea sa în vigoare și până la sfârșitul anului 2014, Codul de Procedură Fiscală a fost supus mai multor intervenții legislative, circa 60 de acte normative de modificare și completare.

Noul Cod de Procedură Fiscală creează premisele unor noi reguli în ceea ce privește drepturile și obligațiile părților implicate în procedurile de administrare care , prin obiectivele vizate în procesul de rescriere, să contribuie la asigurarea unei stabilități și predictibilități pe termen lung a normelor înscrise în actul normativ.

Obiectivele Codului de Procedură Fiscală sunt:

a) Ȋmbunătățirea echilibrului în relația dintre contribuabili, pe de o parte și organele fiscale, pe de altă parte, fiind o bază pentru creșterea încrederii contribuabililor în sistemul fiscal;

b) Creșterea gradului de conformare a contribuabililor și, pe această bază, sporirea eficienței activității de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale;

c) Corelarea din punct de vedere tehnic cu acte normative conexe: Codul fiscal, Legea contenciosului administrativ, Legea insolvenței, Legea societăților comerciale, Codul Civil, Legea finanțelor publice, Legea adminstrației publice locale;

d) Ȋmbunătățirea structurii și a frazeologiei și realizarea unei unități terminologice , bază pentru asigurarea clarității textului legii și eliminarea interpretărilor multiple.

Ȋmbunătățirea relației dintre contribuabili și organele fiscale

S-a reglementat dreptul contribuabililor de a se adresa instanței de contencios administrativ în situația în care contestația nu a fost soluționată de organul competent în termen de 6 luni de la data depunerii.

Au fost dezvoltate regulile cu privire la interpretarea legii fiscale care să permită, ca ultimă soluție de interpretare, aplicarea principiului ”in dubio contra fiscum” (în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului).

S-a reglementat încetarea de drept a măsurilor asigurătorii, dispuse potrivit Codului de Procedură Fiscală, care au fost luate înainte de emiterea titlului de creanță atunci când titlul de creanță nu a fost emis si comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii.

S-a reglementat regimul obligațiilor fiscale accesorii pe perioada suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanță, în sensul că pe această perioadă nu se datorează penalități de întârziere, ci se datorează doar dobânzi.

A fost reglementat principiul rezonabilității și echității ca mod de conduită a activității organelor fiscale atunci când acestea îsi exercită dreptul de apreciere. Acest principiu presupune ca, în cazul în care organul fiscal are un drept de apreciere si îsi exercită acest drept, utilizarea acestuia nu poate fi discreționară, organul fiscal trebuie să acționeze echilibrat, asigurând o justă proporție între scopul urmărit si mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia;

S-a reglementat expres principiul legalității în administrarea impozitelor si taxelor, potrivit căruia procedura fiscală se desfăsoară în conformitate cu dispozițiile legii, organul fiscal având obligația de a asigura respectarea dispozițiilor legale privind realizarea drepturilor si obligațiilor contribuabilului sau a altor persoane implicate în procedură;

A fost dezvoltat principiul bunei credinte care trebuie să guverneze relațiile dintre contribuabili si organele fiscale. Astfel, potrivit acestui principiu, contribuabilul trebuie să-si îndeplinească obligațiile si să-si exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, iar organul fiscal este obligat la respectarea riguroasă a drepturilor contribuabililor în fiecare procedură aflată în derulare;

S-a reglementat posibilitatea efectuarii indreptarii erorilor materiale din documentele de plata ale contribuabililor si in cazul in care plata s-a efectuat intr-un cont al altui buget decat cel al carui venit este creanta platita;

Creșterea gradului de conformare a contribuabilului

S-a prevăzut expres faptul că organele fiscale pot aduce la cunoștința publică informațtiile pe care le dețin ori de câte ori informațiile sunt calificate de lege ca fiind publice sau ori de câte ori, prin acte administrative sau hotărâri judecătorești definitive se constată încălcări ale obligatiilor prevăzute de legislația fiscală;

S-a prevăzut posbilitatea ca, la cererea contribuabilului și în scopul plății obligațiilor fiscale suplimentare, pe perioada desfășurării inspecției fiscale, organele de inspecție fiscala să poată emite decizii de impunere provizorii pentru obligațiile fiscale suplimentare aferente unei perioade și unui tip de obligație verificate;

S-au extins regulile de compensare și la nivelul grupului fiscal, fiind astfel posibilă compensarea sumei negative a taxei pe valoarea adaugată solicitată la rambursare de reprezentantul unui grup fiscal constituit potrivit Codului Fiscal cu obligațiile fiscale ale membrilor grupului;

S-au preluat dispozițiile OUG 29/2011 privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul Cap.IV denumit “Ȋnlesniri la plată”, al noului Titlu VII – Colectarea creanțelor fiscale

S-a reglementat posibilitatea contribuabililor de a depune, în vederea suspendării executării silite sau a neînceperii acesteia, drept garanție, scrisori de garanție ori polițe de asigurare de garanție emise de instituții de credit sau de societăți de asigurare, din țară sau din străinătate;

În scopul cresterii gradului de conformare a contribuabililor, s-a reglementat o nouă penalitate, penalitatea de nedeclarare. Această penalitate are rolul de a aplica un tratament echitabil raportat la comportamentul contribuabililor, în sensul diferențierii celor care declară corect dar nu plătesc, de cei care nu declară.

S-a prevăzut ca dobânda în cazul plății cu întârziere a obligațiilor fiscale administrate de ANAF să fie de 0,02%, pe zi de întârziere, având în vedere noua penalitate de nedeclarare. Acest nivel zilnic corespunde unui nivel anual de 7,3%. La acest nivel se adaugă si nivelul de 7,3% al penalităților de întârziere, rezultând un nivel total al accesoriilor de 14,6% pe an. De precizat că prin reducerea nivelului dobânzilor, se asigură reducerea sarcinii accesoriilor în cazul contribuabililor care declară corect obligația fiscală datorată;

Ȋn vederea aplicării principiului proporționalității în ceea ce priveste accesoriile în materie fiscală, s-a prevăzut un nivel de 1,2% al majorărilor de întârziere pe lună sau fractiune de lună în cazul obligațiilor fiscale administrate de organele fiscale locale, față de 2% în prezent.

Corelarea din punct de vedere tehnic cu acte normative conexe

Au fost eliminate prevederile care reglementau posibilitatea contestării pe cale administrativă a refuzului de emitere a actului administrativ fiscal, pentru armonizare cu Legea Contenciosului adminstrativ;

S-a reglementat data stingerii obligațiilor fiscale în cazul regularizării taxei pe valoarea adaugată de plată din decontul perioadei fiscale anterioare cu suma negativă de taxă din perioada de raportare (armonizare cu Codul fiscal);

S-au extins prevederile referitoare la stabilirea creanțelor fiscale (prin decizie de impunere) și pentru creanțele bugetare reprezentând prejudicii / plăți nelegale din fonduri publice (armonizare cu Legea finantelor publice nr.500/2002) ;

Ȋmbunătățirea structurii și a frazeologiei pentru asigurarea clarității textului legii

A fost clarificată sfera de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, respectiv a obiectului acțiunilor de administrare fiscală. Astfel, Codul se aplică pentru administrarea creanțelor fiscale (impozite, taxe și contribuții sociale percepute de stat sau de unitățile administrativ teritoriale și accesoriile acestora).

Datele utilizate în lucrare

Pentru elaborarea studiului de caz am ales ca și perioadă de analiză, lunile aprilie – iunie 2014, în funcție de obligația fiscală care urmează a fi analizată. Am ales această perioadă, deoarece atunci se realizeaza activitatea mai intensă în cadrul societatii, având în vedere caracterul sezonier al acesteia. Analiza a fost efectuată în cadrul societății ICE DYP BALAȘ S.R.L, din perspectiva societății, studiind obligațiile pe care aceasta le are de obicei în cursul unei luni.

Pentru obligația fiscală reprezentând taxa pe valoare adaugată, a fost analizată declarația 300 „Decont de taxă pe valoarea adaugată” pentru luna mai 2014, pentru a observa modul în care a fost realizată compensarea dintre TVA de recuperat cumulat până la acea dată și TVA de plată declarată pentru perioada de raportare. A fost analizată și declarația aferentă lunii iunie 2014, atunci când se declară numai TVA de plată.

Dupa ce se depune declarația de către societate pe site-ul ANAF până îin 25 ale lunii următoare perioadei de raportare, aceasta va fii înregistrată cu obligația fiscală declarată în evidența Administrației Fiscale, urmând ca societatea să efectueze plata respectivei obligații fiscale până în data de 25 ale lunii următoare perioadei de raportare cu ordin de plată, conform extrasului de cont. După ce a fost încasată obligația fiscală declarată, societatea va primi de la ANAF o Ȋnștiințare privind stingerea creanțelor fiscale în care se prezintă detaliile referitoare la modul în care a avut loc stingerea obligației fiscale, cum ar fi: numărul documentului cu care a fost efectuată plata, data în care a fost efectuată plata, suma care a fost achitată, denumirea obligației achitate, documentul care stă la baza obligației, categoria sumei de plată, termenul de plată și suma care a fost stinsă pentru obligația respectivă. Ȋn Fișa sintetică totală care reprezintă evidența ținută de ANAF, se poate observa modul în care are loc înregistrarea și stingerea obligației fiscale. Ȋn această fișă sunt cuprinse următoarele informații: documentul care stă la baza obligației fiscale precum și documentul cu care a fost efectuată plata, scadența obligației, termenul de plată si data efectuării plății, valoarea obligației de plată, dacă societatea are obligație de plată neachitată, dobânda calculată și neinstituită, penalitate de întârziere calculată și neinstituită, suma care a fost plătită de societate pentru obligație, sumele de rambursat, diferența.

Pentru obligațiile fiscale reprezentând impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile lunare datorate de angajator reprezentate de contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, contribuția pentru concedii și indemnizații, contribuția de asigurări pentru șomaj, contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, precum și contribuțiile datorate de angajat, a fost analizată declarația 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contributiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” pentru luna iunie, declarație care a fost depusă de angajator în termenul prevăzut de lege, toate aceste obligații achitandu-se cu ordin de plată conform extrasului de cont, Ȋnștiințării privind stingerea creanțelor fiscale și a Fișei sintetice totale.

Pentru vărsămintele datorate de angajator pentru persoanele cu handicap neincadrate, am analizat declarația 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” în care societatea a declarat în acest sens, obligație de plată 0 pentru luna iunie, deoarece au fost achiziționate produse realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Tot în cadrul acestei declarații a fost analizat și impozitul pe profit. Societatea a declarat impozitul pe profit, a achitat această obligație fiscală cu ordin de plată, conform extrasului de cont, stingându-se integral aceasta datorie conform Fișei sintetice totale și a Ȋnștiințării privind stingerea creanțelor fiscale.

Obligația fiscală reprezentând impozitul pe construcții speciale a fost înregistrat conform declarației 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” pentru luna aprilie, societatea optând pentru plata integrala a acesteia în prima tranșă, așa cum se poate observa și în Fișa sintetică totală.

Amenzile primite de societatea reprezintă pentru bugetul de stat venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate de către alte instituții de specialitate. Ȋn cursul lunii iunie, societatea a primit o amendă care a fost achitată cu ordin de plată conform extrasului de cont pe baza procesului verbal de constatare a contravențiilor întocmit, în termen de 48 ore. Stingerea acestei obligații fiscale poate fi observată atat în Fișa sintetică totală, cât și în Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale.

Rezultate

Prezentarea societății analizate

ICE DYP BALAȘ SRL cu sediul în Cărpiniș, str.VI-a, nr.69, jud. Timiș, este o firmă cu capital privat românesc, înființată în anul 1996, și are ca obiect de activitate producția și distribuția de produse de înghețată. Ȋn cadrul procesului de fabricație, firma dispune de linii tehnologice complete, ceea ce ii permite să producă un număr de 60 de sortimente cu direcții de gust diferite.

ICE DYP BALAȘ este un reper important în activitatea economică și comercială a comunei Cărpiniș, deoarece încă de la înființare a reprezentat un punct de atragere a forței de muncă locale (din Cărpinis, comunele și satele adiacente), societatea în prezent fiind deservită de cca 600 de angajați ( în timpul sezonului de fabricare și distribuire a înghețatei)

Deși la înființare se dorea ca ICE DYP să fie doar un laborator, de fabricare a înghețatei, în prezent unitatea s-a dezvoltat, și a ajuns să dispună de linii ultramoderne de fabricare a înghețatei precum și de o logistică extinsă în toată țara, care cuprinde un parc auto de peste 120 de autoutilitare frigorifice Mercedes Benz , 9 puncte de lucru și cca 20000 de vitrine frigorifice. Astfel că, pornind de la fabricarea prafurilor de înghețată și a înghețatei soft ( la dozator stradal) maximul capacității de producție a societății poate astăzi să atingă 50 tone de înghețată/ zi, paleta sortimentală putând fi împărțită pe direcții de gust și prezentare în peste 60 de sortimente de înghețată.

Istoricul firmei poate fi împărțit în câteva stagii mari de formare și dezvoltare:

-anul 1996 este anul infiintarii S.C ICE DYP BALAS S.R.L

-anul 2000 reprezintă primul mare pas în dezvoltarea societății, deoarece a fost la baza transformării tehnologice a procesului de fabricație, astfel că din înghețata formată la “rece”, s-a ajuns la înghețata pasteurizată, omogenizată, maturată, asa cum se cere în tehnologia de resort.Această înghețată pe lângă faptul că este un produs salubru ( pasteurizarea efectuându-se la peste 750 C) este din punct de vedere calitativ net superioară înghețatei obținută la dozator, are finețe, cremozitate, termen de valabilitate mai mare.

Tot în 2000 se realizează primele înghețate ICE DYP pe baț: Mega, Star, Pandy și Exotic.
-anul 2006 este anul în care eforturile societății, de a fabrica produse calitative și sigure, au fost încununate cu success prin recunoașterea de către SRAC ( Serviciul Roman de Asigurare a Calității) și obținere a certificatului ISO 9001 și HACCP,pe linia de calitate și siguranță a alimentului.

-anul 2008 marchează cea de-a doua etapă majoră în retehnologizarea fluxului de producție prin achiziționarea unor utilaje ultramoderne pentru secția de pasteurizare și producție, respectiv depozitare.

-anul 2013 este anul unui nou început în domeniul turistic, hotelier, prin achiziționarea fostei pensiuni DO STIL, pensiune care dispune de suport recreativ, piscină, spa, sală fitness, sală evenimente.

Prezentarea principalelor obligații și creanțe fiscale S.C ICE DYP BALAȘ S.R.L

Taxa pe valoarea adaugată

Conform Codului Fiscal : “taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului titlu”.

Ȋn luna mai 2014, pe baza declarației 300 “Decont de taxă pe valoarea adaugată” (vezi anexa nr.1), rezultă că societatea a înregistrat în perioada de raportare TVA de plata în valoare de 344.383 lei, însa societatea a înregistrat până în luna aprilie TVA de recuperat în valoare totală de 342.212 lei pentru care nu a fost solicitată rambursarea de TVA. Motivul pentru care societatea nu a solicitat rambursare a fost faptul că se anticipa că pe viitor, aceasta va înregistra TVA de plată având în vedere caracterul sezonier al societății, care pe perioada verii va înregistra TVA colectată mai mare decat TVA deductibila, datorită numărului de vânzari crescut.Așadar prin compensare, societatea are de achitat TVA în valoare de 2.171 lei (344.383 lei – 342.212 lei = 2.171 lei). Societatea achită numerar pentru TVA, suma de 3.000 lei.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creantelor fiscale (vezi anexa nr.6), se poate observa faptul că a fost efectuată plata de 3.000 lei pentru TVA, însă suma stinsă a fost de 1.635 lei, ținând cont de faptul că anterior a fost efectuată plata pentru TVA cu 536 lei mai mult.

Ȋn luna iunie 2014, pe baza declarației 300 “Decont de taxă pe valoarea adaugată”, rezultă că societatea a înregistrat TVA de plată în valoare de 346.454 lei. Conform extrasului de cont (vezi anexa nr.3), societatea a achitat cu ordin de plată suma de 346.000 lei pentru TVA.

Conform balanței de verificare (vezi anexa nr.5), soldul creditor al contului 4423 “TVA de plată”, reprezintă obligația fiscală pe care o are de achitat societatea aferentă lunii iunie, și anume 345.089 lei. Aceasta sumă reprezintă diferența dintre rulajul creditor al contului adică 346.454 lei (suma transpusă și în declarația 300) și soldul final debitor al contului 4423 adica 345.089 lei la 30.06.2014 și anume 1.365 lei care reprezintă suma achitată în plus de societate pentru TVA-ul din luna precedentă. Având in vedere ca se achita 346.000 lei, luna următoare obligația fiscală se va diminua cu 911 lei ( 346.000 lei – 345.089 lei).

Se poate observa în Fișa sintetică totală (vezi anexa nr.4) procesul de înregistrare și de stingere a acestei obligații fiscale. Ȋn data de 24.07.2014 a fost de depusă declarația cu nr.55408199 privind TVA-ul, înregistrându-se obligația fiscală în valoare de 346.454 lei. Această obligație fiscală este stinsă prin plata sumei de 346.000 lei în data de 24.07.2014 și partea achitată în plus pentru plata efectuată pentru TVA-ul aferent lunii anterioare din suma de 3.000 lei.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale (vezi anexa nr.7), se poate observa faptul că obligația fiscală aferentă lunii iunie a fost stinsă astfel : suma de 1.365 lei din plata efectuată pentru TVA-ul aferent lunii mai și suma de 345.089 lei din suma de 346.000 lei plătită pentru TVA-ul lunii iunie. Așadar, pentru luna următoare, se va ține cont de suma de 911 lei plătită în plus pentru TVA.

Societatea ține în contabilitate evidența TVA de recuperat, cu ajutorul contului 4424, iar TVA de plată cu ajutorul contului 4423.

Conform balanței de verificare, societate are la începutul anului 2014 TVA de recuperat în valoare de 486.401, 77 lei din care ulterior se realizează compensarea cu TVA de plată, ajungând ca la sfârșitul lunii mai, TVA de recuperat să fie 0 lei.

Conform balanței de verificare societatea are la începutul anului 2014 TVA de plată cu sold negativ ceea ce semnifică faptul că societatea a achitat în plus TVA cu 536.33 lei mai mult. Se poate observa ca de fiecare dată, societatea achită în plus față de obligația declarată, respectându-se termenele de plată.

Impozitul pe veniturile din salarii

Conform Codului Fiscal : “sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.”

Această obligație fiscală se plătește prin virament bancar, ordin de plată, mandat postal sau foaie de vărsământ, termenul de plată fiind 25 ale lunii următoare celei pentru care s-a plătit venitul la Trezoreria din cadul organului fiscal unde persoana fizică este înregistrată. Bugetul beneficiar al acestei obligații este bugetul de stat.

Ȋn luna iunie 2014 conform declarației 112 “Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (vezi anexa nr.2), societatea a înregistrat un impozit pe venit total în valoare de 38.550 din care impozitul în valoare de 21.079 lei este aferent sediului. Conform extrasului de cont, societatea a achitat 21.553 lei, din care 21.079 lei reprezintă impozitul pe venituri din salarii aferent sediului în luna iunie, iar restul de 474 lei reprezintă o obligație fiscală avută de societate pentru luna anterioară.

Soldul final creditor al contului 444 " Impozitul pe salarii” 38.550 lei din balanța de verificare, este suma transpusă în declarația 112, reprezentând impozitul direct datorat bugetului de stat de persoanele fizice care desfășoara activități în baza contractului de muncă și obține salarii, atat de la sediu cât și de la celelalte puncte de lucru.

Conform Fișei sintetice totală (vezi anexa nr.4) se poate observa că în data de 14.07.2014 a fost depusă declarația cu nr.53217267, obligația de plată înregistrată fiind în valoare de 21.079 reprezentată de impozitul pe salarii aferent sediului și gelateriei, plata realizându-se în data de 23.07.2014 în suma de 21.553 lei.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale (vezi anexa nr.7), se poate observa că obligația fiscală a fost stinsă integral, rămânând suma de 474 lei pentru stingerea obligației fiscale reprezentând impozitul pe salarii din luna anterioară.

Societatea ține în contabilitate evidența impozitului pe veniturile din salarii cu ajutorul contului 444, pe puncte de lucru.

Conform balanței de verificare (vezi anexa nr.5), soldul final creditor, reprezinta totalul impozitului pe salarii datorat de societate pentru luna iunie, cel declarat și în declarația 112. Impozitul pe salarii este plătit de societate pentru fiecare punct de lucru în parte.

Contribuția de asigurări sociale datorată de angajator

Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator, au obligația de a calcula, de a reține și de a vira lunar contribuțiile de asigurări sociale obligatorii. Ȋn cazul societătii analizate, cota care se aplică asupra totalului veniturilor brute realizate, este 20.8% în condiții normale de muncă.

Această obligație fiscală se plătește cu ordin de plată, termenul de plată fiind 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și veniturile de natura acestora. Bugetul beneficiar al acestei contribuții este Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ȋn luna iunie 2014, societatea declară conform declarației 112, contribuția de asigurări sociale în valoare de 96.860 lei. Obligația fiscala a fost integral achitată, plata efectuandu-se cu ordin de plată în contul bugetului.

Această contribuție se calculează astfel : 20.8% * 465.673 lei = 96.860 lei

Conform Fișei sintetice totală (vezi anexa nr.4), societatea a depus declarația 112 cu nr.54263613 în data de 14.07.2014 reprezentând obligația fiscală aferentă lunii iunii în valoare de 96.860 lei, sumă care a fost achitată de societate și încasata în contul bugetului asigurărilor sociale de stat în data de 23.07.2014.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale (vezi anexa nr.7), se poate observa modul în care a fost stinsă această obligație și anume: din plata de 190.100 lei reprezentând totalitatea contribuțiilor de plată pentru luna iunie, efectuată în 23.07.2014, a fost stinsă suma de 96.860 lei.

Ȋn contabilitate, societatea ține evidența acestei contribuții sociale cu ajutorul contului 4311 „ Contribuția unității la asigurările sociale”, în care se înregistrează contribuția aferentă fiecărui punct de lucru pentru luna iunie, urmând ca în luna iulie să fie facută decontarea acestor contribuții, odată cu plata lor.

Contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați

Ȋn cazul persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, cota de 10,5% se aplică asupra salariilor individuale brute, realizate lunar de aceștia, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă. Contribuția individuală de asigurări sociale de stat este de 10,5% indiferent de condițiile de muncă.

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112 contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați este în valoare de 48.963 lei. Plata a fost efectuată cu ordin de plată în contul bugetului de stat, conform extrasului de cont .

Această contribuție se calculează astfel : 10.5% * 466.314 lei = 48.963 lei

Conform Fișei sintetice totală, societatea a depus declarația 112 cu nr.54263613 în data de 14.07.2014, înregistrându-se obligația de plată în valoare de 48.963 lei, care a fost plătită integral, o dată suma rămasă nedistribuită din luna anterioară, în valoare de 10.727 lei și suma de 38.236 lei achitată de societate cu ordin de plata în luna curenta.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor se poate observa modul în care a fost stinsă această obligație și anume: suma de 10.727 lei a fost stinsă din plata efectuată de societate în luna anterioară, deoarece societatea a efectuat o plată mai mare decât obligația prevăzută, distribuindu-se această sumă pentru stingerea obligației din luna iunie și suma de 38.236 lei a fost stinsă din plata efectuată pentru luna iunie.

Societatea ține evidența acestei contribuții în contabilitate, cu ajutorul contului 4312 „ Contribuția personalului la asigurările sociale” pe fiecare punct de lucru, iar soldul final creditor total al contului reprezintă obligația de plată a societăți pentru luna iunie, care a fost declarată și în declarația 112, urmând a fi achitată până în data de 25.07.2014.

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator

Ȋn funcție de codul CAEN al activității principale a unei societăți se calculează contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Societatea analizată are codul CAEN 1052 Fabricarea înghețatei, se încadreaza în clasa de risc 3.25 și îi corespunde un tarif de risc de 0.233% care se aplică asupra veniturilor brute realizate. Bugetul beneficiar al acestei contribuții este Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Această contribuție se calculează astfel: 0.233% * 465.233 lei = 1.085 lei

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator este în valoare de 1.085 lei.

Se poate observa în Fișa sintetică totală, că societatea a fost înregistrată în evidența organelor fiscale cu această obligație fiscală în sumă de 1.085 lei, la baza ei fiind declarația 112 cu nr.54263613 din data de 14.07.2014. Plata a fost efectuată integral în data de 23.07.2014.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor, se prezintă modul în care plata efectuată de societate a stins obligația fiscală declarată. Societatea a efectuat plata în valoare de 190.100 lei în data de 23.07.2014, din care 1.085 lei a fost stinsă pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de angajator

Această contribuție se achită cu ordin de plată la unitățile Trezoreriei Statului până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora, bugetul beneficiar fiind Bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Se aplică o cotă de 5.2% asupra fondului de salarii.

Ȋn luna iunie 2014, a fost înregistrată conform declarației 112, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de angajator în valoare de 24.121 lei.

Această contribuție se calculează astfel: 5.2% * 463.860 lei = 24.121 lei

Ȋn Fișa sintetică totală, se poate observa faptul că societatea a fost înregistrată în evidență cu declarația 112 nr. 54263613 în data de 14.07.2014, declarând obligația în valoare de 24.121 lei, care a fost achitată cu ordin de plată integral în 23.07.2014.

Conform Ȋnștiințării privind stingerea creanțelor fiscale, din plata de 190.100 lei efectuată de societate reprezentând contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma de 24.121 lei a fost stinsă pentru această obligație.

Societatea ține evidența acestei contribuții în contabilitate, cu ajutorul contului 4313 „Contribuția unității la fondul de sănatăte” pe puncte de lucru. Conform balanței de verificare soldul final creditor reprezintă obligația de plată pentru luna iunie ce urmează a fi achitată până în data de 25.07.2014.

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați

Baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii, reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte. Cota de 5.5 % se aplică asupra câștigului brut realizat de fiecare asigurat.

Această obligație se achită cu ordin de plată, până în 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și /sau veniturile de natura acestora, la unitățile Trezoreriei Statului. Bugetul beneficiar al acesteia obligații este Bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați este în valoare de 25.674 lei.

Această contribuție se calculează astfel: 5.5% x 466.800 lei = 25.674 lei

Conform Fișei sintetice totale, societatea a fost luată în evidență cu declarația 112 nr. 54263613 depusă în data de 14.07.2014 în care contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorate de asigurați este în sumă de 25.674 lei. Se poate observa că această obligație a fost achitată astfel: suma de 3.824 lei rămasă din suprasolvire din luna anterioară, și suma de 21.850 lei achitată pentru contribuția aferentă lunii iunie.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale, putem observa că această obligație fiscală a fost stinsă astfel: suma de 3.824 lei a fost stinsă din plata efectuată de societate în luna anterioară și suma de 21.850 lei din plata de 190.100 lei efectuata de societate pentru contribuțiile obligatorii aferente lunii iunie.

Societatea ține evidența acestei obligații de plată în contabilitate, cu ajutorul contului 4314 „ Contribuția angajatilor pentru asigurările sociale de sănătate” defalcat pe puncte de lucru, al cărui sold final creditor total reprezintă obligația de plată în cuantum de 25.674 lei transpusă și în declarația 112 conform balanței de verificare, ce urmează a fi achitată de societate.

Contribuția pentru concedii și indemnizații de la persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator

Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizație de șomaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Această contribuție se calculează astfel: 0.85% * 463.860 lei = 3.943 lei

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112 (vezi anexa nr.2), contribuția pentru concedii și indemnizații de la persoanele fizice sau juridice de plată este în valoare de 2.570 lei rezultată din diferența dintre suma de 3.943 lei aferentă concediilor de plată și suma de 1.373 lei aferentă concediilor suportate de CAS.

Se poate observa în Fișa sintetică totală că societatea a fost luată în evidență cu declaratia 112 nr. 54263613 depusă în data de 14.07.2014 în care obligația de plată în suma de 2.570 lei, a fost integral achitată în data de 23.07.2014.

Conform Ȋnștiințării de stingere a creanțelor fiscale, suma de 2.570 lei a fost stinsă din plata de 190.100 lei efectuată de societate pentru contribuțiile aferente lunii iunie.

Evidența acestei obligații fiscale este ținută de societate în contabilitate cu ajutorul contului 4316 „Contribuția angajator la fondul concediilor medicale”. Conform fisei de cont, societatea inregistreaza concedii de plata in suma de 3.943 lei, din care 1.373 lei reprezinta concediile deductibile ( suportate din buget), asadar ramane de plata 2.570 lei.

Contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator

Baza de calcul a contribuțiilor sociale datorate de angajatori, entități asimilate angajatorului și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor, privind calculul pentru contribuția de asigurări sociale de somaj, o reprezintă suma câștigurilor brute acordate persoanelor, asupra cărora există, potrivit legii, obligația de plată a contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Cota care se aplica in cazul somajului este de 0.5%. Această obligație fiscală se achită cu ordin de plată la Unitățile Trezoreriei Statului, până în data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora. Bugetul beneficiar al acestei contribuții este Bugetul asigurărilor de șomaj.

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112, contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator este în valoare de 2.286 lei.

Această contribuție se calculează astfel: 0.5% * 457.260 lei = 2.286 lei

Conform Fișei sintetice totală, societatea a declarat contribuția de asigurări pentru șomaj pe baza declarației 112 nr. 54263613 depusă în data de 14.07.2014, suma de 2.286 lei, care a fost achitată integral de societate în data de 23.07.2014.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale, se poate observa că a fost stinsă suma de 2.286 lei aferentă somajului datorat de societate din suma achitată de 190.100 lei pentru contribuțiile aferente lunii iunie.

Evidența acestei obligații este ținută în contabilitate de societate, cu ajutorul contului 4371 „ Contribuția unității la fondul de șomaj”, pe puncte de lucru,soldul final creditor reprezintă obligația de plată aferenta lunii iunie, care urmează a fi achitată în cursul lunii iulie, conform balanței de verificare.

Contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați

Contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat se calculeaza prin aplicarea cotei de 0.5% asupra castigului brut realizat de acesta in cursul unei luni.

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112 (vezi anexa nr.2), contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați este în valoare de 2.355 lei.

Conform Fișei sintetice totale, societatea a fost înregistratată în evidență cu această obligație fiscală în valoare de 2.355 lei pe baza declarației 112 nr. 54263613 depusa in data de 14.07.2015, incasarea realizandu-se astfel: suma de 423 lei stinsa din plata efectuata de societate in data de 23.06.2014, deoarece societatea a plătit o sumă mai mare decat cuantumul obligațiilor fiscale stabilite pentru luna anterioară și suma de 1.932 lei stinsă din plata efectuată în data 23.07.2014.

Se poate observa în Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale că această obligație fiscală a fost stinsă în felul următor: suma de 423 lei stinsă din plata de 202.507 lei efectuată de societate pentru contribuțiile aferente lunii anterioare, și suma de 1.932 lei stinsă din plata de 190.100 lei efectuată de societate pentru contribuțiile aferente lunii iunie.

Societatea ține evidența acestei obligații în contabilitate cu ajutorul contului 4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj” pe puncte de lucru, iar soldul final creditor total conform balanței de verificare reprezintă obligația aferentă lunii iunie pe care societatea trebuie să o plătească în cursul lunii iulie.

Contribuția angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului care pot să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă, cu excepția instituțiilor publice definite conform legii, sunt obligați la plata Contribuției angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Pentru a afla valoarea obligației care trebuie platită, cota de 0,25% trebuie aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariați. Această obligație fiscală se achită cu ordin de plată la Unitățile Trezoreriei Statului, până în 25 inclusiv a lunii urmăoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și /sau veniturile de natura acestora. Bugetul beneficiar al acestei contribuții este Bugetul asigurarilor pentru somaj.

Contribuția la Fondul de garantare se determină astfel: 0.25% * 463.860 lei = 1.160 lei

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 112, Contribuția angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este în valoare de 1.160 lei.

Conform Fișei sintetice totale, societatea a fost luat în evidență cu această obligație fiscală în valoare de 1.160 lei pe baza declarației 112 nr.54263613 depusă în data de 14.07.2014, această obligație achitându-se integral în data de 23.07.2014.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale, se observă faptul că pentru această obligație fiscală, suma stinsă a fost de 1.160 lei din suma de 190.100 lei achitată de societate pentru contribuțiile aferente lunii iunie.

Evidența acestei obligațtii fiscale se tine în contabilitate cu ajutorul contului 447 “Fondul de garantare a drepturilor salariale”, pe puncte de lucru, soldul creditor final reprezentând obligația de plată aferenta lunii iunie care trebuie achitată de societate în cursul lunii iulie.

Vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neincadrate

Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.

Ȋn luna iunie 2014, conform declarației 100 „ Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” societatea nu a înregistrat obligație de plată în acest sens, deoarece au fost achiziționate produse realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitatile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Se poate observa în Fișa sintetică totală că societatea a depus declarația 100 cu nr.55412732 în data de 23.07.2014 conform căreia obligația de plată aferentă persoanelor cu handicap neîncadrate este 0 lei.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este un impozit direct cu o contribuție importantă la formarea veniturilor bugetului public, exercitând totodata, o influență considerabilă asupra activităților economice generatoare de bunuri și valori.

Baza de impozitare o constituie rezultatul impozabil, care se calculează ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile. Cota de impozit pe profit este de 16%, cu excepțiile prevăzute de lege care se aplică rezultatului impozabil pentru aflarea impozitului pe profit de plată.

Impozitul pe profit poate fi plătit prin virament bancar, ordin de plată, mandat poștal, foaie de vărsământ, on-line, la Trezoreria din cadrul organului fiscal unde persoana juridică română este inregistrata, termenul de plata fiind trimestrial – 25 ale primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I-III, pentru trimestrul IV – 25 martie. Bugetul beneficiar al acestui impozit este Bugetul de stat.

Ȋn luna iunie 2014, conform declaratiei 100 „ Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” , societatea a declarat impozitul pe profit în valoare de 39.428 lei.

Ȋn balanța de verificare (vezi anexa nr.5), rulajul creditor al contului 441 „Impozitul pe profit”, adică suma de 39.428 lei reprezintă obligația fiscală a societății, sumă transcrisă și în declarația 100. Soldul final creditor al contului 29.975 lei reprezintă impozitul pe profit rămas de plată după diferența dintre 39.428 lei și 9.453 lei, cea din urmă reprezentând achitarea în plus cu această sumă a impozitului pe profit în perioada precedentă. Societatea achită 30.000 lei, ceea ce determină un plus de plată la impozitul pe profit cu 25 lei (sold debitor 441).

Conform Fișei sintetice totale, se poate observa că societatea a depus declarația cu nr.55412732 în data de 24.07.2015, declarând profitul în valoare de 39.428 lei, iar la bugetul statului a fost încasata suma de 29.975 lei.

Se poate observa în Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale (vezi anexa nr.7) că din suma de 30.000 lei achitată de societate, suma stinsă a fost de 29.975 lei.

Impozitul pe construcții

Pentru a calcula acest impozit, se aplică o cotă de 1,5% asupra valorii brute a construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, valoare evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor menționate la art. 29634 din Codul fiscal.

Conform balanței de verificare, rezultă că valoarea construcțiilor speciale este de 142.186 lei.

Această valoare a fost obținută adunând soldul final debitor al conturilor 2121.construcții speciale pensiune și 2121.construcții speciale.

54.194 lei + 87.992 lei = 142.186 lei

Impozit : 1.5% * 142.186 lei = 2.133 lei

Ȋn luna iunie 2014, societatatea a declarat impozitul pe clădiri în valoare de 2.133 lei conform declarației 100 . Acest impozit a fost achitat integral conform extrasului de cont.

Se poate observa în Fișa sintetică totală că societatea a depus declarația cu nr.51856792 în data de 21.05.2014. Această obligație a fost împărțită în 2 tranșe, ținând cont de faptul că se poate plăti în 2 tranșe, prima tranșă având scadența în 25.05.2014, iar cea dea doua tranșă în data de 25.09.2014. Ȋn contul bugetului de stat a fost încasată integral suma de 2.133 lei în data de 23.05.2014.

Amenzi

Ȋn data de 23.06.2014, societatea a primit amendă contravențională de la Inspectoratul de Stat pentru Control in Transportul Rutier conform procesului verbal de constatare a contraventiilor, în suma de 2.000 lei in termen de 48 ore, din care suma de 1.400 lei urmând a fi virata in contul Trezoreria Statului, beneficiarul acestei sume fiind Bugetul de stat -venituri din amenzi, care a fost achitată cu ordin de plată. Suma de 600 lei a fost virata în contul Trezoreria Statului, beneficiarul sumei fiind ISCTR, care a fost achitată cu ordin de plată .

Conform Fișei sintetice totală, societatea a fost înregistrată în evidență conform Procesului Verbal nr.41050051 din data de 23.06.2014 cu o obligație de plată în valoare de 1.400 lei, care a fost achitată integral de societate în data de 26.06.2014.

Ȋn Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale (vezi anexa nr.8), se poate observa că amenda a fost integral achitată de către societate.

Societatea ține evidența amenzilor în contabilitate, cu ajutorul contului 6588 „Alte cheltuieli de exploatare”.

Dobânzi și penalități

Pentru luna aprilie 2014, societatea a declarat pentru vărsămintele de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicapat neîncadrate, obligație de plată 0 lei, însă ulterior s-a constatat că trebuie declarată obligație de plată în valoare de 552 lei.

Ȋn consecință, societatea a depus declarația 710 „Declarație rectificativă” (vezi anexa nr.9) aferentă acestei obligații, declarând obligație de plată în valoare de 552 lei.

Societatea a efectuat plata acestei obligații fiscale conform extrasului de cont, în data de 18.06.2014, însă pe ordinul de plată a fost scris eronat codul unic de identificare. Pe ordinul de plata a fost scris codul unic de identificare al unui punct de lucru al societătii, în locul codului unic de identificare al sediului societății. Ȋn urma acestei erori, societatea a solicitat în baza cererii (vezi anexa nr.11) transferarea sumei de pe codul fiscal al punctului de lucru pe codul fiscal al sediului principal.

Ȋn urma cerererii societății cu privire la transferul sumei, aceasta primește Nota privind corecția erorilor materiale din documentele de plată întocmite de debitor prin care s-au achitat obligațiile fiscale (vezi anexa nr.12), în care se arata modul în care a fost stinsă obligația fiscală.

Având în vedere că diferența rezultată din corectarea declarației este negativă în raport cu suma stabilită inițial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii acesteia inclusiv, așa cum se poate observa și în Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii (vezi anexa nr.10), în care a fost calculată o dobândă în valoare de 4 lei și o penalitate de întârziere în valoare de 3 lei pentru perioada 26.05.2014 – 23.06.2014.

Calcul dobândă : 528 lei * 0.03% * 28 zile = 4 lei

Calcul penalitate de întârziere: 528 lei * 0.02% * 28 zile = 3 lei

Se poate observa în Fișa sintetică totală că în data de 21.05.2014 societatea a depus declarația cu nr.51856798 în care a fost declarată obligația cu valoare 0 lei, reprezentând vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate, iar ulterior a fost depusă în data de 25.05.2014 declarația rectificativă cu nr. 53184142 în care a fost declarată obligație de plată în valoare de 552 lei. Această obligație a fost stinsă astfel: suma de 24 lei din suprasolvire și suma de 528 lei achitată de societate în data de 23.06.2014.

Concluzii

Ȋn urma analizei efectuate la societatea S.C ICE DYP BALAS S.R.L, se poate afirma faptul că aceasta societate respectă întocmai reglementările legale.

Am constatat că pentru perioadele de raportare în care se înregistrează TVA de recuperat, societatea nu solicită rambursarea acesteia, din cauza certitudinii că în viitor va obține TVA de plată, fapt care se datorează caracterului sezonier al acesteia (vânzările cresc), așadar optează pentru varianta de compensare.

De fiecare dată când a fost înregistrat TVA de plată, societatea nu a achitat suma exactă aferentă obligației, ci mai mult, care ar putea fi considerată ca și o măsură de protecție din punctul meu de vedere. Aceasta respectă scadența, ceea ce denotă că este un bun platnic.

Din Ȋnștiințăriile privind stingerea creanțelor fiscale, am putut observa că sumele achitate în plus peste obligația de plată în perioadele anterioare, au fost redistribuite în luna urmatoare pentru stingerea obligațiilor fiscale declarate, în măsura în care nivelul acestora a putut fi acoperit din suprasolvire.

Societatea declară în fiecare lună obligațiile fiscale la termenele prevăzute de lege, așa cum este prevazut în Codul de Procedură Fiscală. Pe perioada analizată am putut observa faptul că societatea a respectat atat termenele de depunere a declaratiilor, cat si termenele de plată a obligațiilor.

Este foarte importantă corelarea între evidența întocmită de societate și evidența întocmită de instituțiile statului. Putem urmări aceste informații în Fișa sintetică totală pe plătitor și în Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale care prezintă toate informațiile necesare despre modul în care au fost stinse creanțele fiscale, precum și în balanța de verificare a societății.

Consider că rezultatele obținute în urma analizei efectuate se pliază foarte bine cu noțiunile teoretice prezentate : societatea declară obligațiile fiscale periodic, sunt respectate termenele de depunere a declarațiilor, precum și termenele de plată a obligațiilor. Acest lucru nu poate avea decât un efect favorabil în relația statul – contribuabil, deoarece prin achitarea acestor obligații cresc resursele de la bugetul statului.

Lista bibliografică

1. Codul de Procedură Fiscală cu Normele metodologice de aplicare, actualizat prin OUG nr.92 din 30 decembrie 2014

2. Codul fiscal și Normele metodologice, actualizat 29 mai 2014, Editura Hamangiu

3. Ineovan F. (coordonator), Cotleț D., Hațegan C., Bobițan N., Mateș D., Iosif A., Negruț C., (2003), Contabilitate financiară, Editura Mirton, Timișoara

4. Ileana Ruxandra Danaila, (2010), Executarea silită. Titluri executorii. Creanțe fiscale, Editura Hamangiu

5. Florin Gheorghe Bene (2011), Cod de bune practici în colectarea creanțelor fiscale, Editura C.H.Beck

6.http://www.mfinante.ro/ – Accesat in data de 05.06.2015

7. http://legestart.ro/ – Accesat in data de 07.06.2015

8. http://legestart.ro/masuri-asiguratorii-prevazute-in-procedura-fiscala/ – Accesat in data 07.06.2015

9. http://www.avocatnet.ro/ – Accesat in data de 09.06.2015

10. http://legeaz.net/dictionar-juridic – Accesat in data de 12.06.2015

Anexe

Anexa nr.1 – Declarația 300 “Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Anexa nr.2 – Declarația 112 “Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”

Anexa nr.3 – Extras de cont

Anexa nr.4 – Fișa sintetică totală

Anexa nr.5 – Balanța de verificare

Anexa nr.6 – Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale

Anexa nr.7 – Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale

Anexa nr.8 – Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale

Anexa nr.9 – Declarația 710 “Declarație rectificativă”

Anexa nr.10 – Decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii

Anexa nr. 11 – Cerere

Anexa nr. 12 – Notă

Anexa nr.1 – Declarația 300 “Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Anexa nr.2 – Declarația 112 “Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”

Anexa nr.3 – Extras de cont

Anexa nr.4 Fișa sintetică totală pe plătitor

Anexa nr.5 – Balanța de verificare

Anexa nr.6 Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale

Anexa nr.7 Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale

Anexa nr.8 – Ȋnștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale

Anexa nr.9 – Declarația 710 “Declarație rectificativă”

Anexa nr.10 – Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii

Anexa nr.11 – Cerere

Anexa nr.12 – Notă