Procedura De Azil In Romania. Analiza Sw [606034]

Articol publicat în volumul: Politică și securitate în contextul globalizării / Claudiu Marian, Paula Ivan, Marius Grad. – Cluj-Napoca: CA Publishing, 2017, pp. 157-168, ISBN 978-606-8330-63-1.
Procedura de azil în România. Analiză SWOT și riscuri de securitate jr. Mădălina-Alexandra POPA consilier juridic, Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România Abstract În cele ce urmează am realizat o analiză de tip SWOT asupra procedurii de azil în România folisind surse deschise de date și informații (OSINT). Informațiile prezentate în cuprinsul analizei sunt obținute personal, în timpul activității de consilier juridic pe care o desfășor într-un centru de cazare și proceduri de azil pentru solicitanții de azil. Menționez că aspectele de interes pentru analiza mea au fost rafinate pe tot parcursul acestui demers, aspect ce a fost posibil ca urmare a faptului că beneficiez de contact direct atât cu persoanele solicitante a unei forme de protecție internațională, cât și cu personalul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Introducere Numărul persoanelor care au depus cerere de azil în România a crescut semnificativ în anul 2016 față de anii precedenți, atât datorită intensificării atacurilor armate în zonele de conflict, cât și datorită cotei de primire a refugiaților, ce-i revine României1. Numărul cererilor de azil înregistrate în decursul a 12 luni consecutive în România este de aproximativ 11002, acest aspect situând România în urma clasamentului statelor membre UE pe teritoriul cărora solicitanții de azil pot depune cerere pentru a opține o formă de protecție internațională. Cea mai mare rata de absorbție a migranților se întâlnește în Germania, care în 12 luni consecutive a înregistrat aproximativ 7600003 de cereri de azil. 1Comisia Europeană, Refugee Crisis: European Commission takes decisive action http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5596_en.htm, accesat 3.01.2017. 2Comisia Europeană, Aszlum quarterlz report, 14 Decembrie 2016 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/c/c4/First_time_aszlum_applicants%2C_Q3_2015_%E2%80%93_Q3_2016.png, accesat la 3.01.2017. 3 Ibidem.

2 Principalele state de origine ale migranților sunt Siria, Afganistan și Irak4, iar rata de recunoaștere a unei forme de protecție internațională în România pentru migranții care depun o cerere de azil diferă de la caz la caz, în funcție de țara de origine și modalitatea prin care ajung în România; fie trecând granița ilegal, fie aduși de autoritățile române prin programul de relocare. Persoanelor care depun o cerere de azil în România li se poate recunoaște una dintre cele 3 forme de protecție internațională: statutul de refugiat, protecția subsidiară sau protecția temporată5. Pentru a opține o fomă de protecție din partea statului român fiecare solicitant de azil trebuie să îndeplinească o serie de obligații, prevăzute de legea privind azilul adoptată în 2006 și actualizată în 2016. În general, legislația în domeniu este aliniată la exigențele europene în domeniul azilului, prevederile acesteia enumerând într-un mod coerent drepturile și obligațiile solicitanților unei forme de protecții internaționale pe teritoriul României. Totuși, în cele urmează, voi evidenția atât setul de bune practici, cât și lacunele și/sau deficiențele care trebuie completate și corectate de către decidenți și nu numai. SWOT – Puncte tari În ceea ce privește punctele tari ale sistemului de azil din România, se evidențiază pozitiv infrastructura pusă la dispoziție pentru persoanele care depun o cerere de azil pe teritoriul României. Prin comparație cu alte state cu profil asemănător, în România există 6 centre de cazare și proceduri de azil pentru solicitanții de azil. Cele șase centre sunt în București (320 de locuri de cazare în centru deschis și 96 de locuri în centrul închis special amenajat), în Giurgiu (100 de locuri de cazare în centru deschis), în Galați (200 de locuri de cazare în centru deschis și 30 de locuri în spațiul închis special amenajat), în Timișoara (200 de locuri pentru refugiații din zona de tranzit, 50 de locuri pentru solicitanții de azil în regim de centru deschis și 15 locuri pentru centrul închis special amenajat), în Rădăuți (130 de locuri de cazare în centru deschis și 15 locuri pentru centrul închis special amenajat), în Șomcuta Mare (100 de locuri în centru deschis și 10 locuri în centrul închis special amenajat). Majoritatea centrelor de cazare pentru solicitanții de azil de pe teritoriul României dețin spații special amenajate pentru copii, în care sunt derulate activități socio-culturale, activități recreaționale și activități educaționale prin intermediul ONG-urilor, a voluntarilor și psihologilor IGI. De asemenea, majoritatea centrelor de 4 Ibidem. 5 Inspectoratul General pentru Imigrări, Procedura de azil, http://igi.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Procedura-de-azil/98, accesat la 3.01.2017.

3 cazare sunt prevăzute cu cameră de rugăciune, special concepută pentru desfășurarea activităților religioase de către persoanele cazate în centru (preponderent de religie islamică), dar și cu săli de sport pentru petrecerea timpului într-un mod activ. Solicitanul de azil venit în România beneficiază, pe lângă dreptul de a fi cazat în unul din cele 6 centre, de ajutor de hrană, la cerere, în valoare de 10 lei/zi de persoană și, de asemenea, primesc ajutor pentru îmbrăcăminte în valoare de 100 lei/sezonul rece și 67 lei/sezonul cald și de alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi6. Beneficiarii unei forme de protecție internațională primesc un ajutor nerambursabil în valoare de 540 lei/persoană acordat pe o perioadă de 12 luni, cu condiția înscrierii și participării la activitățile programului de integrare7. Un alt aspect pozitiv al procedurii de azil în Romania este reprezentat de faptul că atât solicitanții de azil minori, cât și beneficiarii unei forme de protecții internaționale minori au dreptul, încă de la venirea în România, de a fi înscriși la creșă, grădiniță sau școală, în aceleași condiții ca și cetățenii români8. Mai mult decât atât, minorii pot beneficia de alocație de stat lunară pentru copii, în aceleași condiții ca minorii români9. În ceea ce privește accesul la asistență medicală pentru solicitanții de azil, aceștia pot beneficia de asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală spitalicească de urgență, precum și de asistență medicală și tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat10. Fiecare centru de cazare al IGI se bucură de prezența unui medic al MAI care oferă asistență medicală și tratament persoanelor cazate în centru. De asemenea, un psiholog IGI este prezent în majoritatea centrelor de cazare pentru solicitanții de azil, asigurând evaluarea psihologică a persoanelor cazate și oferind consiliere și îndrumare peroanelor vulnerabile. 6 Inspectoratul General pentru Imigrari, Asistența solicitanților de azil, http://igi.mai.gov.ro/ro/content/asisten%C5%A3a-solicitan%C5%A3ilor-de-azil , accesat la 4.01.2017. 7 Inspectoratul General pentru Imigrări, Programul de integrare, http://igi.mai.gov.ro/ro/content/programul-de-integrare , accesat la 4.01.2017. 8 Legea 122 din 2 mai 2006, privind azilul în România actualizată in 2016, art.17, alin (1), litera p), accesat la 4.01.2017. 9 Legea Nr. 61 din 22 septembrie 1993 *** Republicată privind alocația de stat pentru copii122 din 4 mai 2006 actualizată, art.2, http://www.prestatiisociale.ro/wp-content/uploads/2016/06/legea_61_1993.pdf, accesată la 2.01.2017. 10 Legea 122 din 2 mai 2006, privind azilul în România actualizată in 2016, art.17, alin (1), litera m), accesat la 4.01.2017.

4 Din experiența mea de până acum, consider că IGI a dezvoltat un parteneriat eficient cu ONG-urile care oferă asistență complementară celei asigurate de către autorități. De asemenea, sistemul de azil român este finanțat și prin Programul Național aferent „Fondului pentru azil, migrație și integrare”, program ce a fost elaborat în baza Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014, cu scopul de a susține financiar sistemele de azil ale statele membre ale UE. Colaborarea dintre IGI și ong-uri precum AIDRom, Salvați Copiii, Schottener Foundation, OIM, ICAR, JRS Romania și CNRR, pe diferite arii de asistență materială (ex. juridică, medicală, socială) a fost realizată cu scopul de a oferi solicitanților de azil și persoanelor beneficiare ale unei forme de protecții internaționale o aistență directă, corespunzătoare, eficientă și specifică nevoilor acostora. În ceea ce privește respectarea drepturilor omului pe parcursul procedurii de azil, sistemul de azil din România reprezintă un model de bune practici. IGI deține mijloace de detectare, monitorizare și evaluare a persoanelor vulnerabile, sistem pe care îl utilizează cu succes pe durata procedurii de azil, din punctul meu de vedere. Întrucât programul de integrare pentru persoanele vulnerabile este diferit în funcție de tipul de vulnerabilitate și de nevoile specifice, sistemul de detecție a acestor persoane este forte util în activitatea ofițerilor de integrare IGI. O categorie de persoane vulnerabile sunt minorii neinsoțiți, pentru care legea impune numirea unui reprezentant legal pe toată durata procedurii de azil. Instituția Protecției Copilului (DAGSPC) este cea care numește un reprezentant legal pentru minorii neînsoțiți și urmărește evoluția minorului pe perioada procedurii de azil. Odată detectați de către ofițerul de integrare, minorii neînsoțiți sunt raportate Instituției Protecției Copilului pentru a se lua măsura numirii unui reprezentant legal și cazării acestora în unul din centrele de plasament (dacă minorii au mai puțin de 16 ani la data depunerii cererii de azil). Totodată, persoanelor vulnerabile li se asigură asistență specializată pe toată procedura de azil și li se permite să stea în centru pe perioadă nedetereminată. De asemenea, solicitanților de azil li se permite să depună cererea de azil atât la frontieră, cât și pe teritoriul României. Poziționarea celor 6 centre ale IGI acoperă toate regiunile de deservire a frontierelor. Întrucât trecerea frauduloasă a frontierei de stat constituie infracțiune pe teritoriul României și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, chiar cu închisoarea de până la 5 ani, în anumite condiții, migranții riscă să fie urmăriți penal, judecați și condamnați

5 pentru săvârșirea acestei infracțiuni11. Pentru aceste situații legea azilului în România prevede o cauză de nepedepsire12 pentru persoanele care au trecut granița fraudulos, dar au depus cerere de azil, la frontieră sau pe teritoriul țătii, în urma căreia li s-a recunoscut o formă de protecție internațională pe teritoriul României. SWOT – Puncte slabe Solicitanții de azil sub 18 ani pot beneficia de alocație de stat pentru copii în urma completării și depunerii unei cereri în limba română, dacă documentul temporar de identitate al solicitantului de azil este valabil. Întrucât solicitanții de azil au obligația de a depune o copie a documentului temporar de identitate de fiecare dată când valabilitatea acestuia se prelungește, procedura este una anevoioasă și de cele mai multe ori persoanele în cauză preferă să aștepte decizia IGI pentru a depune o cere de alocație de stat pentru copii din poziția de beneficiar a unei forme de protecție internaționale. Acesta este un exemplu elocvent de punct slab, în care legile naționale care vin în completarea legii azilului nu prevăd procedura de urmat în cazul persoanelor străine sau a refugiaților. Un alt deficit al procedurii de azil din România este reprezentat de lipsa adaptării condițiilor de cazare pentru nevoile persoanelor vulnerabile cazate în centrele IGI. Clădirile nu sunt prevăzute cu rampe sau toalete pentru persoanele cu handicap, cinci din șase centre au toaletele comune în care igiena este precară, centrele nu sunt prevăzute cu sisteme de detectare, semnalizare și avertizare la incendiu și geamurile nu sunt prevăzute cu gratii de protecție pentru copii. Fiecare etaj al clădirilor este dotat cu o bucătărie insuficient mobilată, cu aparatură electrică sau cu ustensille și accesorii pentru gătit care se află în stare precară. Condițiile de cazare din centrele IGI au nevoie de îmbunătățiri pentru a fi aliniate standardelor europene. O problemă identificată în calitate de consilier juridic în domeniul dreptul refugiaților este managementul deficitar al timpului în cazul persoanelor vulnerabile. În situația minorilor neînsoțiți, termenul rezonabil pentru procedura de azil nu este respectat datorită neprezentării interpretului/translatorului pus la dispoziție de Inspectoratul General pentru Imigrări și/sau a reprezentantului legal desemnat de DGASPC, la data și ora programată pentru chestionar sau 11 Cod Penal al României, actualizat 2017, art. 262. 12 Legea 122 din 2 mai 2006, privind azilul în România actualizată in 2016, art.11, accesat la 4.01.2017.

6 interviu. Termenul rezonabil este de șase luni13 și este stabilit prin Directiva 2013/32 /UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și de retragere a protecției internaționale. Totodată, procedurii de azil din România îi lipsește un sistem de răspundere la situațiile de criză, întrucât personalul IGI aferent fiecărui centru de cazare pentru solicitanții de azil este numeric inferior în raport cu numărul de persoane cazate în centru. Personalul IGI responsabil cu protecția și paza centrului este format de regulă dintr-un număr redus de agenți MAI, numărul acestora rămânând constant chiar și în situația în care în centru au fost cazate peste 100 de persoane. Într-adevăr, un numar de 9714 de polițiști au fost încadrați la începutul anului 2017, ca rezultat al eforturilor de a suplini numărul personalului specializat în domeniulu azilului, dar personalul responsabil cu protecția și paza centrului rămâne în continuare numeric inferior. În acest context delicat, care nu de puține ori poate escalada riscurile de securitate existente, se remarcă lipsa unui program de monitorizare a îndeplinirii obligației de a părăsi teritoriul statului român în termen de 15 zile de la data la care au primit o decizie negativă definitivă din partea IGI sau din partea instanțelor române. Legea 122 din 2006 privind azilul în România prevede ca în cazul în care un solicitant de azil este respins în faza administrativă și nu depune plângere împotriva deciziei sau este respins în faza judecătorească, în urma epuizării căilor de atac, are obligația de a părăsi teritoriul României într-un termen de 15 zile de la finalizarea procedurii. Excepție face cazul în care cererea de azil a fost evident nefondată, în urma soluționării acesteia în procedura accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. Din păcate, aceste persoane nu intră în sfera de monitorizare a IGI, motiv pentru care activitatea autorităților care ar trebui să se îngrijească ca aceste persoane să părăsească teritoriul României în termenul prevazut de lege sau să întreprindă demersuri de a-și legaliza șederea pe teritoriul României ar trebui revizuită la nivel legislativ, procedural și nu numai. 13 Directive 2013/32/EU of the European Parliament and of the Council of 26 June 2013 on common procedures for granting and withdrawing international protection, art.31, alin.3 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/ALL/?uri=celex%3A32013L0032, accesat la 4.02.2017. 14 Inspectoratul General pentru Imigrari, De ziua aniversară au fost acordate distincții și au fost recompensați pentru merite deosebite polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări, http://igi.mai.gov.ro/ro/comunicat/de-ziua-aniversar%C4%83-au-fost-acordate-distinc%C8%9Bii-%C8%99i-au-fost-recompensa%C8%9Bi-pentru-merite , accesat la 12.02.2017.

7 O altă lacună administrativă a procedurii de azil din România este lipsa unei baze de date consolitate cu traducători și interpreți care să poate oferi servicii autorizate de traducere și interpretare pentru limbile rare. Întrucât în ianuarie 2017 IGI15 a decis că de-a lungul fazelor administrative și judecătorești se vor folosi doar traducători și interpreți autorizați, numărul persoanelor care se pot califica pentru aceste poziții a scăzut semnificativ, întrucât în România nu există foarte multe persoane autorizate vorbitoare de limbi rare și, acolo unde există, activitatea acestora este deosebit de încărcată; prin comparație cu numarul solicitanților de azil care depun cerere pe teritoriul României și vin din zone vorbitoare de limbi rare. Până în luna ianuarie a anului 2017 erau utilizați așa numiții interpreți culturali, considerați persoane de încredere, întrucât erau de minim 2 ani pe teritoriul României, erau cunoscuți de personalul Inspectoratului General pentru Imigrări ca fiind buni vorbitori de limba română și erau dispuși să ajute atât instituția publică, cât și pe solicitanți. Neajunsul acestei practici este format din riscul ca interpreții culturali să nu traducă corect (voit, uneori) sau să traducă eronat, utilizând chiar propriile filtre pentru relatarea evenimentelor menționate de solicitanții de azil a căror cerere se află în dezbatere. Nu în ultimul rând, un alt punct slab a procedurii de azil în România este accesul limitat la legislația națională în domeniu pentru solicitanții de azil, întrucât aceasta nu este tradusă în limbile de origine ale migranților. Fly-ere și documente au fost distribuite celor care au aplicat de azil pe teritoriul României, dar ele prevăd doar anumite aspecte legislative din domeniul azilului. O altă dificultate este întâlnită în rândul persoanelor vorbitoare de dialecte deosibit de rare, pentru care nu există translator autorizat și nici măcar interpreți culturali care să asigure o comunicare eficientă cu altfel de persoane. O situație similară este întâlnită în relaționarea cu persoanele care nu știu să citească sau cu anumiți solicitanți de azil cu diverse handicapuri sau deficiențe. SWOT – Amenințări Diferența culturală poate genera conflicte locale, regionale și/sau naționale. Cand mă refer la conflicte locale doresc să subliniez acele diferențe de comportamnet și de obiceiuri pe care le au beneficiarii unei forme de protecție internațională față de cetățenii români, care pe 15 Inspectoratul General pentru Imigrari, Prestări de servicii cu interpreți și traducători autorizați, http://www.igi.mai.gov.ro/ro/blog/prest%C4%83ri-de-servicii-cu-interpre%C8%9Bi-si-traduc%C4%83tori-autoriza%C8%9Bi , accesat la 22.02.107.

8 fondul unei bariere lingvistice pot escalada, fiind nevoie de intervenția autorităților române responsabile pentru protecția oridinii publice. Întrucât majoritatea persoanelor care solicită o formă de protecție internațională pe teritoriul României provine din țări cu profil religios majoritar islamic, pe fondul ultimelor evenimente teroriste ce au avut loc în Europa, opinia publică poate fi dusă foarte ușor în eroare și chiar manipulată în unele direcții, solicitanții de azil fiind asociați cu persoanele ce aparțin unei grupări teroriste, generând atitudine xenofobă, marginalizare socială și chiar atitudini violente din parte cetățenilor români. Întrucât verificarea individuală a informațiilor personale, ale informațiilor din țara de origine, ale informațiilor primite de Inspectoratul General pentru Imigrări de la anumite instituții publice în legătură cu persoana care depune cererea de azil pe teritoriul României (servicii de informații naționale și partenere), se face între momentul depunerii cererii de azil și data interviului, există o perioadă de câteva zile în care anumite persoane, despre care nu există informații, pot deveni actorii unor evenimente ce pot să prejudicieze serios securitatea națională. De altfel, aici se constată o scăpare legislativă ce poate fi generatoare de evenimente nedorite pe teritoriul României. O altă amenințare la adresa securității naționale o constituie intensificarea infractiunii de trafic de persoane în contextul unui afux mare de migranți care, deși depun cerere de azil pe teritoriul României, au ca și principală destinație o țără din vestul Europei. Odata depusă cererea de azil solicitanții de azil nu pot părăsi teritoriul Romaniiei până la data definitivării dosarului, fără a li se aplica o sancțiune prevăzută de legislația din domeniul azilului. Migranți odată ajunși în România sunt interceptați de autoritățile române (la graniță sau pe teritoriul național), li se prezintă drepturile și obligațiile aferente întrării lor pe teritoriul României și li se explică că se află în situația unei șederi ilegale (cel mai probabil), care în România este pedepsită conform legii penale în vigoare. Deoarece migranții sunt în situația de a alegere între a fi urmariți penal pentru trecererea frauduloasă a frontierei și a solicita azil pe teritoriul României (pentru a-și legaliza șederea) majoritatea aleg a doua variantă. Fiind transferați într-unul din centrele de cazare pentru solicitanții de azil puse la dispoziție de IGI, acestora li se prezintă drepturile și obligațiile pe care le au de-a lungul procedurii, printre care și obligația de a nu părăsi perimetrul circumscripției IGI unde a depus cererea de azil. Solicitanții de azil au posibilitatea de a părăsi această zonă doar cu acordul IGI, încălcarea acestei obligații putând fi sancționată gradual, până

9 la aplicarea chiar a sancțiunii plasării într-un centru special amenajat16 pe o perioada de timp de până la 60 zile. Pentru a evita să fie detectați de autoritățiele române în încercarea de a ieși din România în mod ilegal, solicitanții de azil apelează la contrabandiști, care folosesc diferite forme de a-i scoate din țară, punandu-le viața sau integritatea fizică în pericol. Pentru aceste servicii solicitanții de azil plătesc sume de bani cuprinse între 300-3000 EUR/persoană, în funcție de destinația stabilită sau în funcție de mijlocul de trasport folosit pentru a îi scoate din țară, respectiv în funcție de numărul de persoane transportat peste frontieră. Din punctul meu de vedere, aceste practici încurajează dezvoltarea unei rețele de traficanți de migranți în România, iar principalele destinații ale contrabandiștilor sunt state europene precum Germania, UK, Suedia, Danemarca sau Olanda. Aceste practici ilegale pun o presiune suplimentară asupra lucrătorilor de la Poliția de Frontieră, care trebuie să-și suplimenteze personalul și să-și adapteze controlul la frontieră în funcție de metodele folosite de contrabandiști (cu consecințe neprevăzute asupra funcționalității și operativității unităților de Poliție de Frontieră). SWOT – Oportunități Persoanelor cărora li s-a recunoscut o formă de protecție internațională li se pune la dispoziție posibilitatea de a se înscrie în programul de integrare, ceea ce presupune participare la un set de activități de adaptare socio-culturale, la cursurile de limba română etc. Pe perioada programului de integrare care durează 12 luni, beneficiarii unei forme de protecții internaționale primesc suma de 540 lei/lună, cu ajutorul cărora pot să întreprindă activități socio-culturale de adaptare și integrare. Accesul solicitanților de azil pe piața muncii se poate face după trecrea unei perioade de 3 luni de la depunerea cererii de azil, în condițiile în care aceasta nu este soluționată în acest termen. Beneficiarii unei forme de protecție pot accesa piața muncii de îndată ce au primit o soluție favorabilă din partea IGI și le-au foat eliberate documentele de refugiat sau de beneficiar al protecției subsidiare. Acest lucru nu poate fi privit decât ca o oportunitate, întrucât sunt persoane printre beneficiarii unei forme de protecții internaționale care dețin cunostințe vaste în diferite domenii, au anumite abilitați profesionale foarte căutate în România, respectiv sunt vorbitori de limbi rare care pot fi utili autorităților publice. Integrarea beneficiarilor unei forme 16 Legea 122 din 2 mai 2006, privind azilul în România actualizată in 2016, art. Articolul 19 indice 5 (extras), accesat la 4.01.2017

10 de protecție internațională pe piața muncii poate genera beneficii semnificative din punctul meu de vedere, întrucât aceștia vor aduce plus valoare companiilor angajatoare și vor fi plătitori de taxe și impozite ,ajutând astfel la dezvoltarea economiei naționale. În loc de concluzii Ideea principală desprinsă din această analiză este nevoia de actualizare a legii azilului în România, cu scopul de a evita posibilitatea desfășurării pe teritoriul României a unor evenimente care pot dăuna securității naționale și nu numai. De asemenea, IGI are nevoie de o strategie mai precaută și axată pe individ (solicitantul de azil). Cu scopul de a preveni încercările ilegale ale solicitanților de azil de părăsire a teritoriului României înainte de a se finaliza dosarul de azil, IGI ar trebui să adopte măsuri de eficientizare a fazei administrative a procedurii de azil, pentru a avea ca rezultat micșorarea termenului de soluționare a cererii de azil. Totodată, o asemenea măsură va sprijini efortul depus de autoritățile naționale responsabile pentru combaterea traficului ilegal de persoane. De asemenea, condițiile de recepție trebuie îmbunătățite, pentru a oferi condiții de viață care să respecte demnitatea umană a persoanelor cazate în centrele de azil. Persoanele vulnerabile au nevoie de o atenție suplimentară din partea autorităților române, mai ales în lipsa unui sistem de răspuns la situații de urgență adecvat necesităților acestora. Lipsa unui sistem de monitorizare a persoanelor cu ședere ilegală trebuie soluționată urgent, întrucât situația incertă a acestor persoane poate genera amenințări la adresa ordinii publice și securității naționale. Spre exemplu, persoanele cu ședere ilegală pe teritoriul României neindentificate de autoritățile române nu pot fi anagajate legal, nu pot avea un domiciliu stabil și nu pot desfășura activități comerciale într-un mod legal; ceea ce îi predispune pe aceștia la adoptarea unei conduite sociale caracterizate de un comportament majoritar ilegal. Nu în ultimul rând, sistemul național de imigrări are nevoie de o bază de date consolidată cu persoane autorizate vorbitoare de limbi străine și limbi rare, de care să se poate folosi atât IGI, cât și instanțele naționale. Legislația națională în domeniul asistenței sociale are nevoie de completări pentru a cuprinde și procedura de urmat în cazul în care beneficiarii serviciilor sociale sunt străini sau beneficiari ai unei forme de protecție internațională. Mai mult decât atât, este necesar ca legislația în domeniul azilului să fie tradusă în mai multe limbi străine pentru a putea fi accesată și asumată de cei ce depun o cerere de azil pe teritoriul României.