Problemele Actuale ale Sistemului Fiscal din Republica Moldova Si Caile de Solutionare

Adnotare

Structura tezei.Teza este constituită din introducere,trei capitole,concluzii generale, bibliografie cu 55 de surse și anexe.

Cuvinte și expresii cheie:sistem fiscal,impozite directe și indirecte,Cod Fiscal,legislație fiscală.aparat fiscal,pobleme ale sistemului fiscal,evaziune fiscală,frauda fiscală.

Domeniul de studiu și obiectivele tezei constituie: analiza complexă a sistemului fiscal al Republicii Moldova;analiza practicelor internaționale în stabilirea cotelor impozitelor;depistarea problemelor ce sunt prezente în sistemul fiscal și propunerea unor soluții pentru înlăturarea neregurilor care încetinesc dezvoltarea acestuia.

Actualitatea temei investigate și gradul de studiere a acesteia constă în importanța pe care o are sistemul fiscal pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.Lucrarea se axează pe o amplă incursiune în problematica sistemului fiscal,în cuprinsul căreia alternează aspecte ce țin de teoria economico-financiară,legate direct de subiectul abordat,cu cercetarea fenomenului de evaziune și fraudă fiscală.

Problema științifică soluționată constă în propunerea unor metode prin care pot fi evitate problemele ce conduc la crearea unui sistem fiscal imperfect.

Metodologia cercetării științifice.Cercetarea s-a bazat pe utilizarea următoarelor metode:clasificării și comparării;analizei și sintezei;metodele tabelare și grafice;investigării evolutive a evenimentelor și fenomenelor cercetate.

Scopul cercetării constă în investigarea problemelor apărute în sistemul fiscal și propunerea unor căi de soluționare a acestora.

Suportul metodologic și teoretico-științific al tezei îl constituie:Codul Fiscal,regulamente, acte,documente normativ-juridice.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în concluziile și recomandările formulate,care vor putea fi consultate de către organele fiscale.

Annotation

to licence thesis of student Cozariuc(Lisnic)Adelina with topic:

„Curent issues of the tax system in Republic of Moldova and ways to solve them”

Chișinău,2015

Thesis structure:Thesis is composed from introduction,three title,conclusions and recommendations, bibliography with

Key words and phrases:tax system,direct and indirect taxes,Tax Code,tax legislation,fiscal system,issues of the tax system,tax evasion,tax fraud.

Field of study and thesis objectives is:complete analyse of tax system in Republic of Moldova;analysis of international practices in setting quotas for taxes,find issues that are present in tax system and propose ways to solve them.

Timeliness investigated theme and degree of it consist in importance that have tax system for economyc development of Republic of Moldova.Work is focused on a large incursion in issues of tax system,in which contents alternate issues related by financial-economic theory,directly related the subject addressed,with research phenomenon of tax evasion and fraud.

Scientific problem solved consist in proposing methodes by which can be avoided problems that leading to the creation of an imperfect tax system.

Scientific research methodology.Reasearch was based on using the following methods:classifications and comparisons;analysis and synthesis;tabular and graphical methodes;investigating evolutionary events and phenomena explored.

Research purposes consist in investigation problems that appeared in tax system and propose ways to solve them.

Methodological and theorethical-science support of thesis is:Tax Code,regulations,acts and legal documents.

Applied value of the work consist in conclusions and recommendations formulated,which can be consulted by tax management.

Introducere

Actualitatea temei investigate.Problema investigată are o importanță semnificativă,întrucît, sistemul fiscal este elementul principal care aduce în bugetul public cele mai multe venituri.Orice imperfecțiune în acest sistem duce la micșorarea încasărilor de mijloace bănești.Din acest motiv tema este actuală,cercetarea acesteia fiind un obiectiv important.

Dintre pîrghiile economice prin intermediul cărora statul influențează economia țării,un loc important este atribuit sistemului fiscal.Orice stat recurge la aplicarea pe larg a politicii fiscale în calitate de reglator pentru a influența fenomenele negative ale economiei.Sistemul fiscal reprezintă un mecanism forte în managementul economiei de piață.

Aplicarea impozitelor semnifică una dintre metodeleeconomice de conducere și de asigurare a relațiilor reciproce dintre interesele generale ale statului și cele comerciale ale antreprenorilor,agenților economici.Prin sistemul fiscal se reglementează activitatea economică externă ,inclusiv atragerea investițiilor străine.

Elaborarea unui sistem fiscal eficace în Republica Moldova este o problemă centrală de însemnătate națională.În această perioadă se produc schimbări semnificative în sistemul fiscal.

Îmbunătățirea sistemului fiscal acționează ca un proces important pentru mecanismul economic,ce determină direcția și ritmul dezvoltării statului.

Este binecunoscut și faptul că sistemele fiscale sunt un factor cheie pentru influențarea eficienței de ansamblu a economiei.Ele determină mărimea înclinației de a economisi,investi și munci,influențînd creșterea producției și ocuparea forței de muncă,ceea ce reprezintă elemente esențiale ale strategiei economice.

Scopul tezei.Scopul lucrării constă în efectuarea cercetărilor complexe și detaliate a temei.

Pentru realizarea scopului am propus următoarele sarcini:

-a examina evoluția conceptului de sistem fiscal;

-definirea și delimitarea impozitelor și taxelor care formează sistemul fiscal;

-a analiza în dinamică evoluția impozitelor și taxelor din Republica Moldova;

-analizarea standardelor europene de stabilire a cotelor impozitelor și taxelor;

-depistarea problemelor duc la scăderea nivelului sistemului fiscal;

-propunerea căilor de soluționare a acestor probleme.

Suportul metodologic a lucrării.Urmînd ca cercetarea să întruneacă un contur cît mai complex al temei analizate,în calitate de bază metodologică au constituit lucrări,documente și acte internașionale.Am examinat rapoartele de activitate a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2005-2014,obiectivele pe care urmează să le realizeze pe termen mediu și lung în modificarea cotelor impozitelor și taxelor.

Teza este structurată în trei capitole care cuprind mai multe paragrafe,fiecare din ele avînd o importanță majoră pentru efectuarea unei analize detaliate a problemei și propunelor de metode pentru soluționarea acestora.

În Capitolul I „Aspecte teoretice privind sistemul fiscal”-este abordat conceptul de sistem fiscal și evoluția acestora în general,este prezentata structura sistemului fiscal din Republica Moldova și funcțiile pe care acesta le îndeplinește,în final este efectuată o analiză detaliată a rolului pe care îl are sistemul de impozitare în dezvoltarea economiei.

În Capitolul II ”Evoluția sistemului fiscal în Republica Moldova”-este efectuată o analiză detaliată a tuturor componentelor din care este constituit sistemul fiscal,adică impozite și taxe.Sunt reprezentate cum au evoluat cotele acestor impozite pe parcursul a mai multor ani,de asemenea ce pondere ocupă fiecare în formarea veniturilor fiscale din Bugetul Public Național.Mai sunt analizate și modificările care urmează a fi efectuate în sistemul fiscal în periaoda 2015-2017.

Un rol aparte din acest capitol îi revine studiului detaliat a problemelor cu care se confruntă sistemul fiscal,cauzelor care au generat apariția acestora.

În Capitolul III „Perfecționarea sistemului fiscal”- sunt expuse detaliat sistemele fiscale din țările europene ca România,Bulgaria,Franța,Germania,sunt specificate cotele impozitelor și taxelor în aceste țări pentru anul curent.În final sunt elaborate modalități,căi care au rolul de a soluționa problemele apărute în sistemul fiscal.

CAPITOLUL I:ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL FISCAL.

1.1Concept de sistem fiscal.

Sistemul fiscal este un produs al gîndirii,deciziei,acțiunii factorului uman,ca urmare a evoluției societății umane,care inițial a fost creat pentru a răspunde unor obiective financiare,la care,mai tîrziu s-au adăugat obiective economico-sociale.[49,p.9]

Sistemul fiscal reprezintă unul dintre elementele de bază ale relațiilor economice de piață,de eficiența lui depinde rezultatul reformelor economice ce urmează a fi implementate.Din acest motiv înainte de a modifica sistemul fiscal deja existent,este necesară o analiză detaliată a recomandărilor,luînd în considerație nu doar efectul de moment,ci și influența reformei asupra tuturor sferelor economice și financiare.

Un sistem fiscal poate fi definit ca totaliatea impozitelor stabilite într-un stat care are rolul de a-i acumula cea mai mare porțiune din veniturile bugetare.

O altă definiție al sistemului fiscal este redactată de către L.Mehl și P.Beltrame,considerînd sistemul fiscal ca totalitatea impozitelor în care componentele sunt în legătură dinamică între ele ca și sistemul economic și aparatul socio-politic.

Apariția și dezvoltarea sistemelor fiscale sunt în strînsă legătură cu procesul de împlinire a nevoilor umane și de existența organizării sociale a omenirii.Toate statele,din antichitate și pînă în prezent,și-au constituit un sistem fiscal particular,mai mult sau mai puțin îmbunătățit. Evoluția sistemelor fiscale poate fi repartizată în cîteva etape care au dus la perfecționarea acestora. Etapa antică-se caracterizează prin structuri fiscale caracteristice civilizației agricole,astfel forma de bază a averii constituind pămîntul. trepta.În această perioadă relațiile fiscale evoluează lent, din cauza dezvoltării încete a structurilor politice și economice a diferitor unități administrative care erau într-o permanentă modificare.

Fiecare unitate administrativ-teritorială stabilea taxe fiscale și reguli de încasare a acestora proprii.Aceste taxe erau achitate fie în bani,fie în natură,mărimea lor oscila în permanență,astfel cetățenii nu cunoșteau din timp mărimea lor.Principalele caracteristici ale sistemelor fiscale erau:

a) neregularitatea perceperii impozitelor;

b) obligațiile fiscale erau stabilite și repartizate întîmplător,fiind diferite în funcție de fiecare entitate organizatorică;

c) existau inegalități sociale.

Etapa veche sau a Evului Mediu-nu se înregistrează evoluții spectaculoase ale sistemelor fiscale.Principalele caracteristici fiind:

menținerea de privilegii fiscale pentru unele categorii de cetățeni;

impozitele nu mai erau stabilite după preferințele conducătorilor de colectivități,ci prin lege.

Etapa liberală-se desfășoară între secolul XVI-lea și secolul XIX-lea,se produc transformări economice considerabile,modificîndu-se caracteristicile sistemelor fiscale.

În această perioadă apar proprietăți și producție de tip capitalist care au generat apariția a 3 clase sociale noi: muncitori agricoli,muncitori industriali și burghezia.Au loc modificări în modul de distribuire a veniturilor în societate.În rîndurile claselor sociale noi formate apar nemulțumiri față de privilegiile fiscale de care beneficiau nobilimea,acest fapt a dus la eliminarea inechităților fiscale care au predominat o perioadă destul de îndelungată.

În țările Europei Occidentale pot fi găsite o serie de scrieri fiscale în care sunt studiate impozitele din mai multe puncte de vedere,cele mai importante fiind: al legalității și influenței sociale,astfel fiecare exprimîndu-și nemulțumirea și dezaprobarea impozitelor mari.

În această etapă Adam Smith formulază primele principii ale impozitării:

echitatea fiscală-stabilirea impozitelor conform capacității de plată a contribuabilului;

randamentul impozitului-costurile de administrare a impozitului să fie mai mici în comparație cu veniturile care urmează a fi acumulate;

certitudinea impunerii-termenul de achitare a impozitelor trebuie să fie stabilit sigur,pentru ca atît cel care plătește să cunoască obligația sa fiscală,cît și guvernul să știe aproximativ pe ce venituri poate conta;

comoditatea perceperii-termenele,mijloacele și locul de plată trebuie să îi convină plătitorului.

Etapa modernă-debutează după anul 1870,sistemele fiscale fiind într-o continuă perfecționare.

Principalele caracteristici sunt:

adoptarea de noi modalități de calcul al impozitelor;

creșterea eficienței fiscale;

trecerea de la impozitele analitice sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului ca impozite sintetice stabilite în funcție de o mărime economică,considerată în totalitatea sa,ce aparține contribuabilului(venit global,cifra de afaceri,patrimoniu);

utilizarea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale ale statului.

În prezent sistemul fiscal este un sistem complex,alcătuit dintr-un șir de elemente și anume:

materia impozabilă;

subiecții sistemului fiscal;

elementele modificabile.

Materia impozabilă este repezentată de venitul realizat de către contribuabil,cuprinde următoarele:

venituri din muncă(venituri de natură salarială);

venituri din capital(rente,chirii,arenzi,dividende,etc);

venituri sub forma beneficiilor din industrie,comerț,agricultură,servicii,etc.

Subiecții sistemului fiscal ,în dependență de funcțiile pe care le îndeplinesc sunt grupați în următoarele 3 categorii:

subiecți dotați cu putere de decizie;

subiecți angajați cu administrația fiscală și reglementarea litigiilor;

contribuabilii.

Sistemele fiscale diferă de la stat la stat astfel le putem clasifica conform următoarelor criterii

După natura impozitelor care prevalează:

sisteme fiscale în care domină impozitele directe-sunt specifice statelor dezvoltate din punct de vedere economic;

sisteme fiscale în care predomină impozitele indirecte-sunt caracteristice țărilor subdezvoltate sau care se află în perioadă de criză economică;

sisteme fiscale cu predominanță complexă-sistemul fiscal din țara noastră poate fi considerat de acest tip,deoarece este format din TVA,impozitul pe profit și impozitul pe venit;

sisteme fiscale în care impozitele generale prevalează-sunt specifice țărilor cu cel mai înalt nivel de dezvoltare în care aparatul fiscal și contabilitatea sunt organizate foarte bine;

sisteme fiscale în care predomină impozitele particulare-sunt caracteristice țărilor subdezvoltate.

După numărul impozitelor :

sisteme fiscale în care sunt prezente mai multe impozite;

sisteme fiscale cu un singur impozit,acest tip de sistem există doar teoretic.

După aspectul organizatoric și funcțional:

Sisteme de tip unitar,care este constituit din 2 verigi de colectare a impozitelor:

-la bugetul local al unităților administrativ-teritoriale;

-la bugetul administrației centrale de stat.

Sisteme de tip federal,care este alcătuit din 3 verigi:

-la bugetul federației/confederației;

-la bugetul local;

-la bugetul unităților teritoriale constituente al federației sau confederației.[ 49,p.12]

Sistemului fiscal îi sunt atribuite un șir de funcții.Cele mai importante sunt:

funcția de finanțare a cheltuielilor publice;

funcția de redistribuire a averilor și veniturilor;

funcția de stabilizare a economiei.

Structura sistemelor fiscale în țările dezvoltate și în cele aflate în curs de dezvoltare diferă semnificativ.Țările dezvoltate urmăresc ca sistemele fiscale deja proiectate să asigure stabilitate în societate,astfel baza acestora fiind impozitele directe,pe primul loc fiind impozitul pe avere și pe venit.În țările aflate în curs de dezvoltare predomină impozitele indirecte,prin intermediul cărora se urmărește accelerarea creșterii economice pentru sporirea veniturilor pe cap de locuitor.

La începutul secolului XXI,impozitele directe generează aproximativ 80% din toate veniturile fiscale din SUA,66,5% în Germania și 60,3% în Elveția.În aceeași perioadă,cota impozitelor indirecte este de 53% din veniturile fiscale în Mexic și de 40,7% în Turcia.

Conform statisticilor Băncii Mondiale,guvernele țărilor aflate în curs de dezvoltare primesc 35% din toate veniturile inclusiv și cele nonfiscale,de la impozitele pe servicii și bunuri,iar alte 9% de la impozitele din operații comerciale.Din aceste statistici se constată că economiile mai slabe se orientează spere impozitarea indirectă,pe cînd cele dezvoltate se concentrează pe impozitele directe.Acest fapt are unele explicații și anume:

-în primul rînd, indicatorii absoluți și relativi ai ponderii veniturilor și cheltuielilor publice în PIB sunt cu mult mai mari în țările dezvoltate,din acest motiv statul utilizează impozitul pe venit pe scară largă pentru finanțarea activităților sale sociale.

-în al doilea rînd,nivelul cultural al contribuabililor asupra căruia la rîndul său influențează negativ imaginea proastă a guvernului național,corupția lucrătorilor publici,încercările în masă de a ascunde veniturile sunt mai mari în țările cu un nivel de dezvoltare mai slab ,din acest motiv aceste țări colectează impozitele indirecte,de la care pentru contribuabili este mai dificil să se eschiveze.

În concluzie putem constata că în țările cu venituri mici,este mai greu de a elabora un sistem de impozitare bazat pe impozite indirecte ,din cauza lipsei unei baze de impozitare adecvate.

Țările dezvoltate ,la rîndul lor ,sunt cointeresate de a supune impozitului atît veniturile interne ale contribuabililor cît și cele externe.Impozitele pe venit,pot fi sesizate fără careva dificultăți din veniturile investitorilor străini obținute în țara dată,din acest motiv impozitele directe sunt principalele elemente în structura sistemului fiscal al țărilor dezvoltate.

Fiecare stat din antichitate și pînă în prezent și-a format propriul său sistem fiscal,mai mult sau mai puțin perfeționat.

1.2Sistemul fiscal al Republicii Moldova:structura și funcții

Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor și taxelor,a principiilor,formelor și metodelor de stabilire,modificare și anulare a acestora,prevăzute de legislația fiscală,precum și totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.[1,Titlul I,Articolul2 ]

Sistemul fiscal include următoarele verigi:

legislația fiscală;

sistemul de impozite și taxe;

administrarea fiscală și organele fiscale.

Aceste elemente nu pot funcționa unul fără altul,deoarece,legislația fiscală este un reper pentru organele fiscale în administrarea procedurilor fiscale,care urmăresc acumularea impozitelor și taxelor ,care sunt sursele principale de venit al statului.Pentru ca sistemul fiscal să funcționeze corect și eficient,este necesar ca fiecare verigă să își îndeplinească funcțiile.

Legislația fiscală cuprinde totalitatea normelor juridice,care are rolul de a stabili tipurile impozitelor și modalitatea de achitare a acestora pe teritoriul țării.

Legislația fiscală în Republica Moldova se compune din Codul Fiscal și din alte acte normative adoptate de către Guvern,Ministerul Finanțelor,Serviciul Vamal,IFPS,de alte autorități de specialitate ale administrației publice centrale,precum și de către autoritățile publice locale.[1,Titlul I,Articolul 3 ]

Codul Fiscal a fost adoptat prin Legea Republicii Moldova,nr.1163-XIII din 24.04.97 și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,nr.62/522 din 18.09.1997.

Codul Fiscal are rolul de a stabili principiile generale ale impozitării în Republica Moldova,statutul juridic al contribuabililor,al organelor fiscale și a altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală,principiile de determinare a obiectului impunerii,principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse,modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale,precum și modul de contestare a acțiunilor organelor fiscale și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora.

Codul Fiscal este modificat și completat annual,în corespundere cu progresele în mediul de afaceri,diversificarea relațiilor și formelor de cooperare,perfecționarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice,dezvoltarea tehnologiilor internaționale.

În prezent Codul Fiscal este alcătuit din 9 titluri :

1.”Dispoziții generale” în vigoare din 01.01.1998;

2.”Impozitul pe venit” în vigoare din 01.01.1998;

3.”Taxa pe valoarea adăugată” din 01.07.1998;

4.”Accizele “ din 01.01.2001;

5.”Administrarea fiscal” în vigoare din 01.07.2002;

6.”Impozitul pe bunurile imobiliare” în vigoare din 01.01.2001;

7.”Taxele locale” în vigoare din 01.01.2005;

8.”Taxele pentru resursele natural” din 01.01.2006;

9.”Taxele rutiere” din 01.01.2007.

Drept exemplu de alte acte normative putem nominaliza:

1.Codul Vamal;

2.Regulamente;

3.Legea Bugetului pentru anul potrivit;

4.Hotărîri ale Guvernului;

5.Decrete ale Președintelui Republicii Moldova,altele.

Codul Fiscal este superior celorlalte acte normative.

Sistemul de impozite și taxe este format din impozite și taxe sesizate în conformitate cu legislația în vigoare.

Impozitul reprezintă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil,care este achitată conform legislației în vigoare de către persoanele fizice sau juridice pentru veniturile care le obțin sau pentru averea pe care o posedă.[1,Titlul 1,Articolul 6 ]

Taxa este plata efectuată de către persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de instituțiile publice.[1,Titlul 1,Articolul 6 ]

Deosebirea dintre impozite și taxe este faptul că termenele de plată ale impozitelor sunt stabilite în prealabil,pe cînd ale taxelor se stabilesc în momentul solicitării sau chiar după prestarea serviciilor.De asemenea în cazul impozitului prestarea unui serviciu direct și imediat din partea statului lipsește cu totul,pe cînd pentru taxe se prestează de către stat anumite servicii direct și pe cît posibil,imediat.Valoarea impozitului se determină în funcție de natura și mărimea venitului impozabil sau a averii,în timp ce mărimea taxei depinde de costul serviciului.

Sistemul de impozite și taxe conform Codului Fiscal se clasifică după următoarele criterii:

După instutuțiile ce le administrează:

-sisteme de impozite și taxe generale de stat;

-sisteme de impozite și taxe locale.

După trăsăturile de fond și formă:

-impozite directe;

-impozite indirecte.

Tabel1.1 Sistemul de impozite și taxe al Republicii Moldova.

Sursa:elaborat de către autor în baza Codului Fiscal

Impunerea fiscală se bazează pe următoarele pricipii:

neutralitatea impunerii-oferirea unor condiții egale investitorilor autohtoni și celor străini;

credibilitatea impunerii-trebuie să fie stabilite norme juridice clare,termene,metode și sumele ce trebuiesc achitate să fie stabilite într-o sumă precisă pentru toți contribuabilii;

echitatea fiscală-persoanele fizice cît și juridice care activează în condiții similare,trebuie să fie tratați la fel;

stabilitate fiscală-toate modificările sau completările legislației fiscale trebuie să fie efectute prin modificarea sau completarea Codului Fiscal;

eficiența impunerii-impozitele și taxele trebuie să fie colectate cu minimum de cheltuieli.

În momentul stabilirii impozitelor și taxelor se determină:

Subiecții impunerii-care pot fi atît persoanele fizice cît și cele juridice obligate prin lege să suporte plata unui impozit sau a unei taxe.

Obiectele impunerii și baza impozabilă-sunt structurile fiscale ce stau la baza așezării impozitului sau taxei,ca de exemplu:venitul,profitul,prețul sau tariful.

Cotele impozitelor și taxelor-o sumă fixă sau un procent care se aplică asupra unei baze impozabile și cu ajutorul căreia se stabilește care impozit este datorat.

Modul și termenele de achitare a impozitelor și taxelor-peroada și modul în care urmază a fi achitate,acestea fiind stabilite de lege.

Facilitățile privind impozitele și taxele-apar sub forma scutirilor totale sau parțiale de impozit și taxe,reducerilor cotelor impozitelor și taxelor,amînărilor termenilor de achitare a impozitului sau taxei.

Impozitul pe venit este impozitul perceput de către stat asupra venitului persoanelor fizice și juridice.Cadrul actual al impozitului pe venit este ghidat de următoarele principii:

regim fiscal unic care tratează toți contribuabilii în mod egal;

principiul impozitării voluntare;

crearea unui sistem de stimulare pentru unele categorii de contribuabili:investitori străini,întreprinderi agricole.

Obiect al impunerii este venitul brut,inclusiv facilitățile acordate d către patron,obținut de persoanele fizice și juridice din toate sursele aflate pe teritoriul RM,precum și venitul obținut de persoanele juridice în străinătate.

În prezent este menținut sistemul progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,care constituie:7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 27852lei și 18% dacă venitul depășește suma de 27852lei.

Persoanele juridice achită 12% din venit,gospodăriile țărănești-7% și întreprinzătorii individuali-18%.

Persoanele care desfășoară o activitate de business,orice instituție,organizație,inclusiv autoritatea publică și instituția publică,rețin 5%din plățile efectuate în folosul persoanelor fizice,făcînd excepție întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești,pe veniturile impozabile obținute de acestea:

-darea în arendă;

-servicii de publicitate;

-servicii de audit;

-servicii de management,marketing,consulting;

-servicii de protecție și pază a persoanelor și bunurilor.

Facilități fiscale

Agenții micului business.Au dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venit pe un termen de trei periaode fiscale următorii agenți economici:

Gospodării țărănești:

Agenții economici al căror număr mediu de salariați nu depășește 19 persoane și suma anulă a venitului din vînzări nu depășește suma de 3000000 de lei.

Imediat după ce expiră termenul acestor scutiri,agenții economici nominalizați au dreptul în decurs de 2 perioade fiscale la o reducere de 35% a cotelor impozitului pe venit.

Băncile comerciale sunt scutite totalmente de impozit pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani și în proporție de 50%-pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani.

Impozitarea rezidenților zonelor economice libere au următoarele facilități:

Impozitul pe venitul rezidenților,obținut de la exportul mărfurilor originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova,se percepe în proporție de 50% din cota stabilită în RM;

Rezidenții care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor și în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital egal cu cel puțin 5milioane de dolari sunt scutiți de plata impozitului pe venitul mărfurilor originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani,începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiții.[49,p.114]

Agenții economici din domeniul realizării de programe sunt scutiți de plata impozitelor pe venit integral pe un termen de 5 perioade fiscale consecutive.

Sunt scutite de impozit autoritățile publice și instituțiile publice finanțate din bugetul public național.

TVA-o formă de colectare la buget a unei părți din valoarea mărfurilor livrate,serviciilor prestate supuse impozitării pe terioriul RM,precum și a unui părți din valoarea mărfurilor,serviciilor impozabile importate în RM.

Subiecții impunerii sunt:

persoanele fizice și juridice înregistrați ca contribuabili ai TVA;

persoanele fizice și juridice care importă mărfuri;

persoanele fizice și juridice care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menționate.

Cota standart a TVA este de 20%,mai sunt și cote reduse de 8%,5% și 0.

Accizele-sunt impozitele percepute pentru consumul anumitor produse.

Subiecții impunerii sunt :

1.persoanele fizice și persoanele juridice care prelucrează și sau fabrică mărfuri supuse accizului pe teritoriul RM;

2.persoane juridice și fizice care importă mărfuri supuse accizelor.

Accizului îi sunt supuse circa 14 tipuri de mărfuri de consum cum ar fi cafeaua, votca,lichiorurile și alte băuturi spirtoase,vinurile din struguri,din fructe și pomușoare, divinurile,articolele din tutun,bijuterii,automobile,care sunt transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova.Cotele accizelor sunt stabilite anual de către stat.

Impozitul privat-o plată unică ce se percepe la efectuarea tranzacțiilor cu bunuri proprietate publică în procesul privatizării,indiferent de tipul mijloacelor folosite.Cota impozitului este de 1% din valoarea de achiziție a bunurilor,inclusiv din valoarea acțiunilor supuse privatizării.

Taxa vamală-o plată obligatorie,percepută de către autoritatea vamală în momentul introducerii sau scoaterii de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Scopul aplicării acestor taxe este:

1.echilibrarea importului și exportului de mărfuri;

2.protejarea producătorilor autohtoni;

3.optimimizarea structurii importului de mărfuri.

Legislația stabilește lista mărfurilor importate supuse taxei vamale și cotele taxei vamale.Cotele taxei vamale variază de la 0% la 30% în funcție de tipul mărfii.Taxa vamală se calculează și se achită în baza valorii în vamă a mărfii pînă sau la momentul prezentării declarației fiscale.

Taxa vamală nu se percepe la mărfuri și obiecte produse și importate din țările CSI(Ucraina,Georgia,Republica Armenia,Turkmenistan,Republica Uzbekistan) și România cu care Republica Moldova a închieiat acorduri interstatale bilaterale privind comerțul liber.

Sunt scutite de taxa vamală următoarele:

mijloace de transport folosite la transporturi internaționale de pasageri și de bagaje și mărfuri;

mărfuri de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetățeni străini;

valuta națională,valuta străină și hîrtiile de valoare;

mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor material,cu titlu gratuit sau în scopuri filantropice;

mărfuri importate pentru comercializarea lor în regimul vamal mafazin duty free;

utilajul tehnologic,echipamentul,instalațiile și mijloacele circulante importate de către organizațiile din sfera științei și inovării;

etc.

Taxele rutiere-este achitată anual la bugetul de stat pentru folosirea drumurilor și terenurilor de pe lîngă drumuri.

Taxele locale-este plată obligatorie efectuată la bugetul unității administrativ teritoriale.

Sunt scutiți de taxele locale următoarele categorii:

-autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;

-misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în RM;

-Banca Națională a Moldovei.

Cotele taxelor locale în orașul Chișinău sunt prezentate în Anexa nr.

Impozitele și taxele generale de stat și locale pot fi modificate sau anulate doar prin modificarea și completarea Codului Fiscal.

Administrarea fiscală și organele fiscale

Administrarea fiscală este un sistem organizatorico-administrativ de realizare a raporurilor fiscale care cuprinde activitatea tuturor organelor de stat care au rolul și funcția de a asigura colectarea în totalitate și la scadență a tuturor impozitelor și taxelor,a penalităților și amenzilor în bugetele de toate nivelurile și în fondurile extrabugetare,precum și de a efectua acțiuni de cercetare penală în cazul în care sunt depistate comiteri de infracțiuni fiscale.

În Republica Moldova administrarea fiscală se conduce de practica țărilor dezvoltate.Drept atribuții a administrării fiscale sunt:

îmbunătățirea normelor și regulilor ce reglementeză activitatea organelor fiscale și a contribuabililor;

lucrul cu contribuabilii în scopul aducerii la cunoștință despre particularitățile legislației fiscale;

prevenirea și combaterea fenomenului de evaziune fiscală;

unificarea prevederilor acordurilor de evitare a dublei impuneri;

Îmbunătățirea sistemului automatizat de evidență fiscală;

Tabel 1.2 Organele cu atribuții de administrare fiscală în Republica Moldova

Sursa:elaborat de către autor în baza Codului Fiscal.

Organul fiscal al Republicii Moldova reprezintă elementul de bază în sistemul unic de administrare fiscală.Acesta este alcătuit din Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanțelor și Inspectoratele fiscale de stat teritoriale care se subordonează primului.

Ambele inspectorate sunt finanțate de către stat și își desfășoară activitatea ghidîndu-se de Constituția Republicii Moldova,Codul Fiscal și alte legi,hotărîri ale Parlamentului.

Inspectoratul Principal de Stat exercită următoarele atribuții:

Controlează activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;

Asigură crearea și funcționarea unui singur sistem informațional privind contribuabilii și obligațiile fiscale;

Emite ordine,instrucțiuni și alte acte în vederea executării legislației fiscale;

Efectuează supravegherea activității inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea exercitării controlului fiscal;

Organizează popularizarea legislației fiscale,răspunde la scrisori,reclamații și alte petiții ale contribuabililor;

Efectuează controalele fiscale;

Examinează contestații și emite decizii pe marginea lor;

Efectuează controlul asupra legislației fiscale în activitatatea desfășurată de către organele vamale și serviciile de colectare a tuturor impozitelor și taxelor locale;

Prezintă informații și rapoarte despre restanțele existente,în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Finanțelor;

Depistează încălcările ce țin de repatrierea resurselor bănești,a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacțiile economice externe;

Stabilește criteriile de selectare a marilor contribuabili și aprobă lista acestora;

Efectueză executarea silită a obligașiilor fiscale;

Îndeplinește alte atribuții prevăzute de legislație.

Inspectoratul fiscal de stat teritorial,precum și inspectoratul fiscal de stat specializat exercită următoarele atribuții:

Întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligațiilor fiscale;

Efectuează controale fiscale;

Îndeplinește executarea forțată a obligațiilor fiscale;

Sigilează mașini de casă și de control al contribuabililor,duce evidența acestora;

Le oferă contribuabililor formulare tipizate de dări de seamă fiscale care sunt elaborate conform instrucțiunilor;

Exercită alte atribuții stabilite de legislație.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat își pune în aplicare atrubuțiile pe tot teritoriul țării spre deosebire de cel teritorial care poate să își exercite atribuțiile doar pe marginea unui singur teritoriu.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției își desfășoară activitatea îndeplinind următoarele atribuții:

preîntîmpinarea,depistarea,cercetarea și curmarea contravențiilor și infracțiunilor economico-financiare și fiscale;

contractarea corupției;

contractarea legalizării bunurilor și spălării banilor obținuți ilicit.[3,p.4 ]

Organele vamale exercită atribuții de administrare fiscală potrivit Codului Fiscal,Codului Vamal și a altor acte normative.Acestea au dreptul exclusiv de a stinge obligațiile fiscale aferente trecerii frontierii vamale și sau plasării mărfurilor în regim vamal.

Serviciul de colecatare a impozitelor și taxelor locale funcționează în cadrul primăriilor și îndeplinește următoarele atribuții:

Întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligațiilor fiscale;

popularizează legislația fiscală și examinează scrisorile,cererile și reclamațiile contribuabililor;

efectuează controale fiscale.

Organele cu atribuții de administrare fiscală,în procesul exercitării tuturor atribuțiilor conlucrează între ele și colaborează cu alte autorități publice.Acestea au dreptul de a colabora cu organe competente din alte țări și să fie membre ale organizațiilor internaționale de specialitate.

Modul de colaborare și de activitate este stabilit în baza acordurilor convenționale.

Sistemului fiscal îi sunt caracteristice un șir de funcții,dintre cele mai importante putem nominaliza:

Funcția de instrument de mobilizare a mijloacelor bănești la dispoziția statului;

Statul cu ajutorul impozitelor și taxelor își asigură resursele bănești mobilizate la dispoziția bugetului de stat.Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie constituite o serie de canale prin intermediul cărora statul să își asigure alimentarea fondurilor sale centralizate care sunt în strînsă legătură cu bugetul de stat.

Funcția stimulativă;

Statul urmărește ca activitatea economică să fie într-o continuă dezvoltare și să evolueze cu eficiență maximă,deoarece statul acumulează venituri pentru buget de la agenții econimici, stimularea se efectuează și cu ajutorul sistemului fiscal,prin lărgirea activității aparatului financiar din economie.Sunt folosite o serie de prevederi în stabilirea impozitelor,adică asigurarea resurselor necesare îndeplinirii funcțiilor statului.Pentru atingerea acestui scop sunt acordate unele facilități pentru societățile comerciale cu capital privat,acestea îmbracă forma reducerilor sau scutirilor de achitare acordate pentru diferite termene .

Deci,prin intermediul acestei funcții se urmărește dezvoltarea activității economice,sporirea volumului veniturilor,crearea a noi locuri de muncă,mărirea exporturilor.

Funcția socială;

Prin intermediul sistemului fiscal ar trebui să se îndeplinească o funcție de protecție socială a anumitor categorii de cetățeni care realizează venituri mici și au greutăți mari prin facilități de impunere și funcția de stimulare a agenților economici ca aceștia să utilizeze forță de muncă cu randament scăzut(handicapați,nevăzători).Această funcție în Republica Moldova este mai puțin utilizată decît în țările cu economie dezvoltată.

Funcția de control.

Este bine cunoscut faptul că statul nu poate interveni asupra activității economice prin măsuri administrative ci prin instrumente și pîrghii economice,financiare dar mai ales fiscale. Controlul trebuie să fie ferm,sistematic,operativ,inopinat,principal și exigent.[49,p.10 ]

1.3Rolul sistemului de impozite în dezvoltarea economiei

Dezvoltarea economiei este o problemă de maximă importanță a unui stat și reprezintă o prioritate pentru economiști.Aceasta nu poate fi realizată fără a lua în considerație rolul politicilor guvernamentale.În cadrul politicilor de creștere economică rolul principal îi este atribuit politicilor fiscale deoarece,acestea reglează impozitele și taxele în vederea orientării economice.

Politica fiscală în Republica Moldova este într-o continuă modernizare și tinde spre un sistem transparent și stimulatoriu pentru desfășurarea activității economice.

Sistemul fiscal este o pîrghie de gestionare a economiei,deoarece,dezvoltarea tuturor ramurilor economice naționale,depinde,în mare parte de calitatea sistemului în întregime.Anume sistemului fiscal îi este atribuită cea mai importantă funcție ce ține de reglarea situației financiare a statului și asigurarea unei creșteri economice,deoarece acumulările fiscale sunt cea mai importantă sursă de finanțare a necesităților statului.

Impozitele și taxele sunt instrumentele sistemului fiscal cu rolul de conducere a unei economii concurențiale,de stabilire a obiectivelor economice și sociale ce urmează a fi atinse în procesul de stimulare și repartizare a mijloacelor bănești.

Actualmente impozitul a devenit un instrument de politică economică,deoarece influențează asupra redistribuirii veniturilor și evoluției economiei.

În literatura de specialitate sistemului de impozite îi este atribuit rolul principal pe plan financiar,economic,social și politic.

Inițial unicul rol al impozitelor a fost pe plan financiar,deoarece acestea sunt instrumentele principale de procurare a mijloacelor bănești necesare pentru a acoperi cheltuielile publice.Astfel,prin adoptarea unui sistem fiscal progresiv,impozitul este utilizat ca instrument de diminuare a inegalităților dintre contribuabili.

Rolul impozitelor pe plan economic se realizează în încercările statului de a folosi impozitele ca un mijloc de intervenție în activitatea economică.Astfel,impozitele se pot utiliza drept instrument de stimulare sau de frînare a unei activități,de creștere sau de reducere a producției sau consumului unui anumit produs,de impulsionare sau de îngrădire a comerțului exterior.

În vederea creșterii consumului unui anumit produs,statul poate să micșoreze sau chiar să elimine impozitele indirecte percepute pentru vînzarea acestuia.

Dacă se urmărește reducerea consumului,atunci cotele de impozit pentru comercializarea mărfurile date vor fi majorate.De asemenea extinderea relațiilor comerciale cu țările străine poate fi stimulată prin măsuri fiscale,prin restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte pentru mărfurile exportate sau prin reducerea nivelului taxelor vamale care sunt percepute de către stat pentru importul anumitor mărfuri utilizate pentru fabricarea produselor destinate exportului.În concluzie putem spune că odată cu introducerea unui impozit statul urmărește nu doar procurarea veniturilor necesare pentru a acoperi cheltuielile publice ci și utilizarea acestuia ca un instrument de stimulare a dezvoltării unor ramuri sau subramuri ale economiei.

Pe plan social,impozitele joacă rolul redistribuirii unei părți importante din produsul intern brut între grupurile sociale și indivizi.

Impozitele au o mare importanță în procesul de dezvoltare a economiei naționale în general.În dependență de cum sunt stabilite acestea în cadrul unui stat se stimulează sau se diminuează dorința cetățenilor de a avea o afacere proprie.Drept urmare,dacă impozitele sunt accesibile și ușor de achitat pentru toți agenții economici,va crește numărul investițiilor și numărul contribuabililor.

Dezvoltarea unei țări poate fi efectuată doar pe calea investițiilor străine,deschiderii unor întreprinderi noi care să ofere și un loc de muncă populației și venituri adăugătoare în bugetul statului din impozite și taxe care urmează a fi achitate de acestea.Din acest motiv,statul prin impunerea unor cote a impozitelor și taxelor,prin formarea sistemului fiscal influențează direct decizia agenților economici străini și autohtoni care ar dori să investească în Republica Moldova.Respectiv,dacă obligațiile fiscale vor fi exagerat de mari,dacă legislația fiscală nu le va acorda un sprijin în dezvoltarea afacerilor și în rezolvarea problemelor ce pot apărea,dacă nu i se vor acorda anume facilități și scutiri de la plata impozitelor pentru respecatarea și achitarea la timp a obligațiilor fiscale,atunci investitorii nu vor găsi motive pentru care să investească într-o țară slab dezvoltată.

Sistemul fiscal influențează direct activitatea investițională și dezvoltarea economiei.Statul prin impunerea unor anumite cote a impozitelor

CAPITOLUL II:EVOLUȚIA SISTEMULUI FISCAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1Analiza și dinamica sistemului fiscal în RM

Sistemul fiscal al Republicii Moldova,avînd o istorie scurtă,este în plină evoluție și perfecționare.Promovarea unei reforme fiscale în anii 90 al secolului XX era o prioritate rațională,întrucît sistemul fiscal moștenit nu permitea,introducerea unor reforme graduale prin care statul să își poată asigura veniturile bugetare necesare fără să afecteze dezvoltarea activității investiționale.

Sistemul fiscal urmează traseul modernizării,cu pași înceți,dar siguri,cu aspirații mari și idei ambițioase,în acord cu aspirațiile de integrare europeană a Republicii Moldova.Pentru atingerea standardelor europene de viață sunt necesare promovarea de reforme și de schimbări majore în societatea noastră.

Cunoaștem că sistemul fiscal al Republicii Moldova este format din impozite și taxe, principii, forme și metode de stabilire,modificare și anulare a acestora,prevăzute de Codul Fiscal,precum și totalitatea măsurilor ce asigură achiatarea lor.

În continuare voi efectua o analiză în dinamică a sistemului fiscal începînd cu anul 2005 pînă în prezent,această perioadă este remarcabilă prin realizări importante în toate segmentele.

Încasările la Bugetul Public Național a evoluat considerabil pe parcursul acestor ani.

Tabel 2.3 Veniturile fiscale încasate la Bugetul Public Național în perioada 2005-2014(mil.lei)

Sursa:elaborat de autor în baza Rapoartelor de activitate a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2005-2014.

Diagrama2.4 Dinamica încasărilor de mijloace bănești pentru anii 2005-2014

Sursa:elaborat de către autor în baza Rapoartelor de activitate al Serviciului Fiscal de Stat în anii 2005-2014.

În tabelul 2.3 și Diagrama 2.4 am analizat suma veniturilor încasate în Bugetul Public Național pe parcursul anilor 2005-2014 în valoare absolută și relativă.

În baza datelor observăm că din anul 2005 pînă în prezent se evidențiază o sporire a nivelului de încasări la Bugetul Public Național.Veniturile au înregistrat o majorare a ritmului de creștere de la o perioadă la alta:cu 23% atît în 2007 față de anul 2006 cît și în anul 2006 față de anul 2005,cu 15% în anul 2008 față de 2007,cu 8% în anul 2011 față de 2010 și în 2010 față de 2009,cu 19% în anul 2012 față de anul 2011,cu 5% în anul 2013 față de 2012,cu 17% în 2014 față de 2013 și în final cu 191% în anul 2014 față de 2005.Această mărire semnificativă se datorează reformelor efectuate în sistemul fiscal,acțiunilor întreprinse spre perfecționarea tuturor elementelor sistemului fiscal și anume cadrul legislativ,cultura relațiilor fiscale,utilizarea și modernizarea proceselor informaționale,înzestrarea bazei tehnico-materiale,etc.

Pe parcursul anilor se menține un ritm stabil de creștere a veniturilor la bugetul de stat, cu 32% în anul 2006 față de 2005, cu 28% în 2007 comparativ cu 2006, cu 11% în anul 2008 față de 2007,cu 9% în 2010 față de 2009, cu 3% în 2011 față de anul 2010, cu 25% în 2012 comparativ cu 2011,cu 7% în 2013 față de 2012 și o creștere semnificativă cu 51% în anul 2014 față de anul 2013.Tendința de creștere a veniturilor de stat a fost susținută prin îmbunătățirea administrării fiscale și monitorizarea în permanență a procesului de colectare a mijloacelor bănești.Totuși observăm o scădere în anul 2009 cu 11% față de 2008,aceasta a fost provocată de neachitarea obligațiunilor fiscale de către contribuabili,pentru diminuarea acestei probleme au fost întreprinse măsuri de execuatare silită a obligațiunilor curente prin încasarea mijloacelor bănești de la conturile bancare,din casieriile agenților economici care erau restanțieri.

Bugetul unităților administrativ-teritoriale se constituie din următoarele impozite și taxe impozitul pe bunurile imobiliare,taxele pentru folosirea resurselor naturale,taxa pentru amenajarea teritoriului,taxa de organizare a licitațiilor,taxa de amplasare a publicității,etc.Din diagramă putem că în anul 2014 veniturile acumulate în bugetul UAT a crescut față de anul 2005 cu 63%,acesată majorare se datorează majorării cotelor la impozite și taxe pe parcursul anilor.Conform statisticilor cea mai considerabilă parte din aceste venituri îi revine impozitului pe venit 75%.

Tarifele contribuțiilor de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.În anul 2014 aceste cote au fost modificate față de anul 2005, de la 27% la 23% pentru angajator și de la 2% la 6% pentru salariat.Datorită acestor modificări,pe parcursul perioadei analizate veniturile bugetului asigurărilor sociale s-au mărit cu 72% în anul 2014 față de 2005,cu 13% în 2014 față de 2013.Această sporire se mai datorează și majorării salariilor pe economie.

Pe parcursul a nouă ani,se înregistrează o majorare continuă a veniturilor acumulate la fondurile sociale obligatorii de asistență medicală.În anul 2014 comparativ cu 2005,venitul a crescut cu 1913,6 mil.lei adică cu 368%.Dinamica pozitivă a venitului se datorează modificării cotelor aplicate asigurării medicale obligatorii atît pentru angajator cît și pentru salariat,încadrarea unui număr mai mare de oameni în cîmpul de muncă,majorarea salariilor,etc. Pentru a evita o scădere în dinamică a venitului acumulat în Bugetul Public Național,este necesar ca organele abilitate să efectueze o aniliză a factorilor ce pot influența negativ și să tindă spre înlăturarea acestora.

Impozitul pe venit.

Cotele impozitului pe venit au evoluat atît pentru persoanele fizice cît și pentru cele juridice.

Tabel2.5Evoluția cotelor impozitului pe venit pentru persoanele fizice pentru anii 205-2014

Sursa:elaborat de autor în baza Rapoartelor de activitate a Serviciului Fiscal de Stat din 2005-2014.

Sistemul actual de impozitare a veniturilor populației Republicii Moldova este reglementată de Codul Fiscal și în special,de Titlul II Impozitul pe venit.Conținutul acestui titlu reflectă rezultatele reformei impozitului pe venit și stabilește corespunderea între sistemul fiscal național cu standardele internaționale în vigoare.

Astfel,conform datelor din tabelul 2.5 observăm că au fost menținute sistemele progresive de impozitare a veniturilor persoanelor fizice concomitent cu majorarea mărimii scutirilor personale anuale,mărimii scutirii anuale pentru persoanele întreținute și mărimii scutirii anuale personale majoro.Cota maximă a impozitului pe venit a scăzut de la 20% în anul 2005 pînă la 18% în 2014.Venitul impozabil față de care s-a aplicat cota maximală,a constituit în 2005,o sumă care a depășit 21000 lei,iar în anul 2014-27852lei.Cota minimă de impozitare a venitului s-a redus de la 9% în anul 2005 pînă la 7% în anul 2014.Se înregistrează o creștere a venitului impozabil anual de la 16200lei pînă la 27852lei.În același timp,scutirea personală a crescut semnificativ de la 3960 lei în 2005 pînă la 9516lei în 2014.

Sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,în afară de realizarea funcției fiscale, îndeplinește un rol social important.În primul rînd,îmbunătățirea impozitării pe venituri permite într-un anumit grad de a realiza principiul echității sociale.Faptul dat își găsește reflectare în măsurile elaborate de introducere a unui prag mai înalt al sumei impozabile,din care se percepe impozitul pe venit la cota maximă și introducerea încă a unei cote mai mari de impozitare a veniturilor persoanelor fizice.Aceasta sporește redistribuirea veniturilor mari și foarte mari și creșterea pe această bază a volumului resurselor financiare utilizate pentru protecția socială a populației vulnerabile.Astfel,introducerea unui prag înalt al sumei impozabile și a unei cote mai mari a impozitului pe venit contribuie la consolidarea protecției sociale a populației vulnerabile.

Impozitul pe venit a persoanelor juridice

Din 2005 pînă în prezent au avut loc modificări la nivelul cotelor atribuite impozitului pe venit ce trebuie să fie achitat de către persoanele juridice.În continuare vom analiza mărimea acestora pentru gospodăriile țărănești,pentru persoanele juridice,pentru agenți economici.

Diagrama2.6 :Evoluția cotelor impozitului pe venit achitat de către persoanele juridice,%

Sursa:Elaborat de către autor în baza Rapoartelor de activitate a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2005-2014

În diagrama 2.5 este prezentată analiza cotelor impozitului pe venit pentru persoanele juridice.Observăm că în anul 2007 a fost introdusă cota 0 pentru activitatea de antreprenoriat pentru venitul reinvestit,însă din 2012 aceasta a fost anulată fiind introdusă cote de 12%.Realizarea acestor acțiuni urma să impulsioneze activitatea economică. Introducerea cotei 0 la impozitul pe venit trebuia să asigure efecte pe o perioadă mai lungă de timp.Se spera că cota zero pentru impozitul pe profit va contribui la accelerarea creșterii economice,în special,datorită dinamizării activității investiționale.Serviciul Fiscal se aștepta că această măsură va spori activitatea investițională a Republicii Moldova pentru agenții economici din străinătate.După anularea impozitului pe venit pentru persoanele juridice nu s-a produs un salt investițional.Acest fapt se datorează calității extrem de rele a mediului de afaceri.Probleme majore care afectează negativ mediul de afaceri și împovărează mult activitatea economică sunt : nivelul înalt al corupției,independența redusă a organelor judiciare, lipsa unui mediu concurențial autentic, instabilitatea politicilor economice,etc.Ca rezultat, Republica Moldova, are o situație bună la capitolul fiscalitate,însă mediul de afaceri este mai defavorabil. Majorarea impozitului pe profit nu va genera costuri pentru economia națională.Activitatea investițională nu va fi afectată, iar pentru bugetul public național va apărea o sursă adițională de venit.

TVA

Reglementarea taxei pe valoare adăugată este prevăzută de Titlul III al Codului Fiscal și Legea pentru punere în aplicare a Titlului III al Codului Fiscal,care au intrat în vigoare la 1 iulie 1998.

Subiecții impozabili cu TVA sunt persoanele fizice și juridice care importă mărfuri și servicii considerate ca livrări impozabile.

Începînd cu anul 2005 și pînă în prezent cotele TVA sunt stabilite în următoarele mărimi:

a)cota standard în mărime de 20% din valoarea livrărilor impozabile efectuate în RM și la import;

b)cota redusă în mărime de 8% din valoarea livrărilor impozabile efectuate în RM și la import pentru:

pîine și produse de panificație;

lapte și produse lactate;

medicamente;

zahăr din sfecla de zahăr.

c)cota redusă în mărime de 5% la gazele naturale și gazele lichifiate;

d)cota zero pentru:

mărfuri și serviciile pentru export;

toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri și pasageri;

energia electrică și termică,apă caldă livrată populației;

mărfuri livrate în magazinele duty-free;

mărfurile și serviciile destinate folosinței oficiale a misiunilor diplomatice;

mărfurile și serviciile livrate către agenții economici înregistrați în zonele economice libere.[1,Titlul III,Articolul 96]

În continuare vom analiza cum au evoluat sumele încasate din TVA în perioada 2005-2014.

Diagrama 2.6 Sumele încasate din TVA în Bugetul Public Național în anii 2005-2014,mii lei.

Sursa:elaborat de autor în baza Rapoartelor de activitate a Servicului Fiscal de Stat în perioada 2005-2014

Din diagrama de mai sus rezultă că încasările TVA au tendință stabilă de majorare pe parcursul perioadei analizate.În anul 2014 au fost încasată cea mai mare sumă a TVA din ultimii 9 ani 4231600 mii lei ceea ce reprezintă cu 2674670,5 mii lei mai mult decît în anul 2005.Respectiv,în anul 2013au fost încasați 3989700 mii lei,ceea ce constituie cu 484836,7mii lei mai mult față de anul 2012.Aceste rezultate se apreciază pozitiv,deoarece TVA continuă să servească o sursă majoritară la colectarea veniturilor bugetare. au fost obținute în urma unei bune administrări a plătitorilor de TVA.

În urma analizei factorilor ce au influențat asupra nivelului încasărilor s-au constatat următoarele:din 2005 pînă în 2014 a crescut numărul contribuabililor care au achitat sume TVA considerabile la buget.Încasări considerabile au înregistrat întreprinderile din domeniul producerii și comercializării produselor alcoolice,din domeniul radio,telecomunicații, internet, tutun,produse petrolire și producerea sau comerțul cu ridicata sau cu amănuntul a produselor alimentare.De asemenea au fost combătute așa-numitele firme fantomă.

Accize

Accizele reprezintă impozitele generale de stat pentru limitarea producției,importului și consumului unor produse.În Republica Moldova sunt supuse accizului următoarele produse: icre,alcool etilic și lichioruri, bere,vinuri,țigări,produse petroliere, parfumuri, autoturisme, aparate electronice și articole de bijuterii.

Plătitori ai accizelor sunt persoanele fizice și juridice care prelucrează sau fabrică,importă mărfuri supuse accizelor.

Cotele accizelor se stabilesc în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii și ad valorem în procente de la valoarea mărfii.Cotele accizelor depinde de tipul și cantitatea mărfurilor.Mărfurile supuse accizelor,comercializate,transportate,depozitate pe teritoriul RM sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei,precum și mărfurile supuse accizelor,procurate de la agenții economici rezidenți,aflați pe teritoriul RM,care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar,vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz.În această categorie intră votca,lichiorul și alte băuturi sprirtoase,vinul din struguri,divinul,articole din tutun,etc.

Nivelul încasării accizelor în perioada analizată a înregistrat o evoluție pozitivă.Aceasta se datorează faptului că cotele la anumite produse au fost majorate de exmplu la produsele de tutun cu 86,7%,la alcool cu 28,5%.În continuare vom analiza evoluția încasărilor la compartimentul accize la țigarete deoarece acestea au cunoscut pe parcursul anilor cele mai mari modificări

Diagrama 2.7 Evoluția cotelor la accize pentru țigarete din 2007 pînă în 2014.

Sursa:elaborat de autor în baza Codului fiscal al RM cu modificările din anii 2007-2014.

În diagrama de mai sus am prezentat evoluția cotelor accizelor la produsele din tutun.Observăm că acestea au crescut considerabil de la an la an.În anii 2007-2010cotele sunt relativ stabile adică 6,6 lei+3%.pentru 1000 țigarete.Începînd cu 2011 acestea au fost majorate cu 3,4lei.O creștere majoră observăm că a avut loc în anii 2013-2013.În 2014 aceasta a atins nivelul maxim de 75lei+24%,adică cu 68,5lei mai mult decît în 2007,cu 30 lei mai mult decît în 2013.Mărimea cotelor accizelor la țigarete pe termen mediu și lung a fost stabilită avînd la bază următoarele argumente:

ajustarea graduală a cotei accizului la nivelul european în termenul prestabilit;

asigurarea încasărilor la bugetul de stat necesare finanțării cheltuielilor de ordin social-economic;

asigurarea unui impact social pozitiv prin reducerea treptată a consumului de țigarete;

prevenirea contrabandei cu țigarete.

Accizele nu sunt achitate:

de către persoanele fizice,care importă mărfuri de uz sau consum personal,a căror valoare nu depășește 200 euro sau cantitatea nu depășește limita stabilită în legislație;

la importarea mărfurilor destinate utilizării oficiale de către misiunile diplomatice,etc.

Impozitele pe bunuri imobiliare

Bunurile imobiliare sunt terenurile și sau îmbunătățirile de pe ele,clădiri,construcții, apartamente și alte încăperi izolate,a căror strămutare este impozibilă,fără cauzarea de prejudicii destinației lor.

Subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice și juridice:

proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM

deținători ai drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM

Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual,dar ele nu pot fi mai mici de 50% din cotele maxime.

Cotele maxime în perioada anilor 2011-2014 practic nu au fost modificate.

Tabel 2.8Cotele maxime ale impozitului pentru terenurile cu destinație agricolă pentru anii2011-2014

Sursa:elaborat în baza Codului Fiscal al RM Titlul VI,Articolul 280.

Tabel 2.9Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile din intravilan pentru care nu a fost efectuată evaluarea cadastrală(lei)

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din Codul Fiscal al RM,Titlul VI.

Tabel 2.10 Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile din extravilan.

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din Codul fiscal al RM,Titlul VI.

De impozitul pe bunurile imobiliare pentru terenuri și loturi de pămînt sunt scutiți:

autoritățile publice și instituțiile de buget;

societățile orbilor,surzilor și invalizilor;

organizații religioase;

familii care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani,etc.

Impozitul pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă în perioada analizată la fel nu și-a modificat cota maximă și cea minimă.Respectiv pentru impozitul pe bunuri imobiliare cu destinație locativă din municipii și orașe cota maximă este 0,3%,iar cea minimă 0,05%.Pentru terenurile agricole cu construcții amplasate pe ele cota maximă a impozitului constituie 0,3%,iar cea minimă 0,1%.

Diagrama2.11.Sumele încasate din impozitele pe bunurile imobiliare în Bugetul Public Național

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din Bugetul Public Național/www.statistica.md

În Diagrama 2.11 am reprezentat sumele care au fost încasate la Bugetul Public Național din impozitele pe bunurile imobiliare.Observăm că sumele încasate nu diferă foarte mult de la an la an.În anul 2006 ponderea în BPN a impozitelor pe proprietate constituie 1,30%.În anul 2007 încasările scad cu 2,6mil.lei față de 2006,iar ponderea în BPN este de 1,02%.În anul 2008 observăm o majorare cu 35,7mil.lei a încasărilor față de 2007 și o pondere de 1,03%.Anul 2009 se manifestă printr-o scădere a încasărilor din impozitul pe proprietate cu 9,3mil.lei și cu o pondere în BPN de 1,07%.Încasările în anii 2010 și 2011 sunt egale și anume 281mil.lei.Ponderea în BPN în anul 2012 a impozitelor pe proprietate este de 0,9%.În anul 2013 suma veniturilor din acest impozit crește cu 13,5mil.lei.Aceste mărimi sunt aproximativ constante din cauza că cotele la impoztele pe proprietate nu au fost modificate din anul 2006 și pînă în prezent.

Taxele locale-este o plată obligatorie efectuată la bugetul unității administrativ-teritoriale.[1,Titul VII,Articolul 288 ]

Pentru acestea sunt stabilite cota maximă-cota ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută și cota concretă a taxei locale care este stabilită de către autoritatea administrației publice locale la adoptarea bugetului unității administrativ-teritoriale respective,dar care nu poate fi mai mare decît cota maximă.

Sistemul taxelor locale include:

taxa pentru amenajarea teritoriului;

taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

taxa de amplasare a publicității;

taxa de piață;

taxa pentru cazare;

taxa balneară;

taxa pentru parcare;

taxa de la posesorii de cîini.

În anul 2014,în orașul Chișinău cotele taxelor locale au rămas aceleași ca și în 2013.Acestea sunt prezentate în anexa nr.

Taxele rutiere sunt taxele percepute pentru folosirea drumurilor și sau a zonelor de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților.

Sistemul taxelor rutiere include:

taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM;

taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în RM;

taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă depășește limitele admise;

taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților pentru amplasarea publicității exterioare.

Taxele rutiere au o destinație specială,fiind utilizate pentru finanțarea:

-păstrarea,reparația drumurilor naționale și locale

-procurarea utilajelor care urmează a fi utilizate pentru întreținerea drumurilor;

-modernizării unităților care deservesc drumurile;

-administrarea gospodăriei drumurilor.

În anexa nr sunt prezentate cotele taxelor rutiere.

2.2 Modificările în sistemul fiscal:tendințe actuale și probleme

Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de impozite,precum urmează:

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

În anul 2015 se prevede

a)Menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetățenilor,concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil,scutirii anuale personale,scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015-2017,conform tabelului 2..Măsura dată are drept scop susținerea persoanelor fizice cu venituri mici și transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populației cu venituri medii si mai sus de medii.

Tabel 2.12Evoluția cotelor pe impozitul persoanelor fizice pentru anii 2015-2017

Sursa:elaborat în baza datelor din Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu 2015-2017

b)examinarea posibilității introducerii cotei unice a impozitului pe venit concomitent cu majorarea scutirii anuale personale,personale majore și pentru persoane întreținute

c)extinderea pînă în anul 2016 a facilității fiscale acordate persoanelor fizice rezidente pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozite bancare,valori mobiliare corporative,precum și de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii și împrumut amplasate pe teritoriul Republicii Moldova

d)acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat.[10,p1]

Impozitul pe venitul persoanelor juridice

Se prevede:

a)introducerea conceptului privind prețurile de transfer;

b)acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;

c)anularea facilităților fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani;

d)anularea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de 3 ani și în proporție de 50% – pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncile comerciale și organizațiile de microfinanțare;

e)introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale;

f)introducerea unui sistem revăzut de deducere a reziduurilor,deșeurilor și perisabilității naturale în scopuri fiscale;

g)reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor fondurilor nestatale de pensii și a sistemului de deducere a contribuțiilor către acestea;

h)reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor societății civile.[10,p.1]

Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală

În anii 2015-2017 se prevede menținerea cotelor generale ale contribuțiilor de asigurări sociale 29% și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

Tabel 2.13Cotele contribuțiilor de asigurare socială și primele de asistență medicală care urmează a fi achitate în anii 2015-2017

Sursa:elaborat de către autor în baza datelor din Obiectivele politicii fiscale pentru anii 2015-2017,p.2

Taxa pe valoare adăugată

În anii 2015-2017 se prevede

1.introducerea taxării inverse în unele sectoare ale economiei naționale;

2.revederea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA;

3.reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de societățile civile;

4.examinarea introducerii conceptului de antredepozit TVA.[10,p.2]

Accize

Se prevede revederea sistemului de impozitare a autoturismelor prin anularea accizului.

De asemenea se prevede modificarea mărimii cotelor accizului pentru țigarete cu filtru și fără filtru la nivelul țărilor din regiune,cît și la practica europeană.

Tabel 2.14 Evoluția cotelor accizelor la țigarete cu filtru și fără filtru pentru anii 2015-2017

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din Obiectivele politicii fiscale pentru anii 2015-2017,p.3.

Impozitul pe bunurile imobiliare

Se prevede ca în perioada 2015-2017 să se reexamineze sistemul de evaluare și reevaluare a bunurilor imobiliare(clădiri și terenuri),în vederea continuării implementării următoarelor etape ale noului sistem de impozitare a diferitor categorii de bunuri imobiliare la valoarea de piață.

Taxele locale

În perioada dată se urmărește extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin taxarea persoanelor care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în locul în care acestea desfășoară activitate economică sau orice alt loc,în vederea consolidării autonomiei locale.

Taxele rutiere

În anii 2015-2017 se prevede:

-majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republiva Moldova;

-examinarea sistemului de taxe rutiere în vederea eliminării taxelor rutiere ce nu corespund noțiunii de impozit și taxe.

Alte impozite și taxe

În anul 2016 se prevede finalizarea sistematizării legislației fiscale,prin implementarea Titlului X al Codului Fiscal „Alte impozite și taxe”,care va reglementa impozitul privat și patenta de întreprinzător.

În anul 2017 se prevede implementarea noului Cod Fiscal în baza noilor concepții la sistemul fiscal.

Toate aceste schimbări care urmează a fi efectuate în sistemul fiscal,au rolul de a îmbunătăți relația dintre contribuabil și system fiscal,de a acumula sursele necesare de mijloace bănești în fondul bugetului.

Problemele sistemului fiscal

Sistemul fiscal se confruntă cu un șir de probleme ,deși în ultima perioadă au fost înregistrate progrese în ceea ce privește modernizarea administrării fiscale.Problemele sunt un obstacol ce barează calea spre dezvoltare,deoarece politica fiscală infleunțează activitatea investițională,astfel pentru a spori volumul investițiilor este necesar de a stabili care sunt lacunele în sistemul de impozitare și de a le îndepărta.

Principalele probleme în sistemul fiscal al Republicii Moldova sunt:evaziunea fiscală,frauda fiscală,întreprinderile“fantom”.Acestea fenomene apar din cauza lipsei unei politici fiscale adecvate.Cunoașterea cauzelor și condițiilor care favorizează apariția acestor probleme creează posibilitatea luării de măsuri adecvate,rapide și eficiente de înlăturare sau cel puțin de limitare a acestui fenomen nedorit.

Putem nominaliza următoarele lacune în sistemul fiscal:

1.Calitatea actelor normative și legislative

Calitatea actuală a normelor fiscale incluse în Codul Fiscal,nu corespunde cu principiile stabilite chiar de Codul Fiscal în ce privește claritatea ,nepermiterea interpretării arbitrare în procesul de determinare a termenilor,a mărimii și metodelor de calcul al impozitelor și taxelor.

Calitatea joasă a normelor fiscale este determinată de imperfecțiunea lor,acestea nu întotdeauna definesc clar subiecții,obiectele,unitățile,cotele,termenele de impunere, criteriile,principiile,metodologia de determinare a bazei impozabile.Aceasta provoacă neclarități ,duble impuneri și nemulțumirea contribuabililor.

2.Politica fiscală promovată actualmente de stat este orientată în mare parte spre îndeplinirea unei singure sarcini-asigurarea veniurilor la buget și este foarte slab îndreptată spre asigurarea unei dezvoltări durabile a economiei.

Accizele

Sistemul fiscal care în prezent stabilește cuantumul accizelor nu ia în considerație efectul accizelor asupra competivității mărfurilor,asupra dezvoltării unei ramuri specific ale economiei.

Un exemplu de politică greșită a accizelor este situația cînd cuantumul accizelor este nejustificat de mare în comparație cu prețul de achiziție a acestora,uneori el fiind stabilit în valoare mai mare decît prețul produsului.Aceasta duce la reducerea importului official al acestor mărfuri,la crearea unor condiții inegale pentru o concurență normal.În acest se reduce cererea și ca consecință se reduc veniturile fiscal la bugetul de stat.

Taxele vamale

Taxele vamale reprezintă o parte componentă importantă a sistemului fiscal promovat de stat.Acestea sunt utilizate ca instrumente pentru promovarea și stimularea exportului și a achizițiilor de bunuri și servicii,sau,dimpotrivă,pentru descurajarea exportului sau importului.

Statul nu întotdeauna determină mărimea taxelor vamale în mod echilibrat.Mărimea excesivă a acestora duce la scăderea cererii oficiale de mărfuri,iar cererea dată va fi satisfăcută din contul economiei tenebre,.Trebuie de luat în considerație faptul că,dacă față de un produs importat există o cerere de cumpărare,iar mărimea accizelor și taxelor nu sunt comensurabile cu prețul pe care cumpărătorul este gata să îl plătească,atunci acest fapt provoacă contraband mărfurilor,piața neagră a acestora și corupția.

Taxa pe valoare adăugată

Codul Fiscal conține norme care denaturează esența taxei pe valoare adăugată prin faptul că determină obligațiunea de calcul a acesteia nu din venit,ci din cheltuielile suportate de întreprinderi .O astfel de politică nu duce la dezvoltarea businessului,ci dimpotrivă, reprezintă o frînă,care reduce capacitatea de concurență a produselor moldovenești, în special ale întreprinderilor noi și mici.Aceasta duce la formarea pieței negre.

3.Sistemul fiscal impus de stat,la momentul actual,se concentrează doar pe 2 funcții:funcția fiscal și de control.Funcția de stimulare,de reglemenatre sunt slab dezvoltate,nu sunt echilibrate și sunt ineficiente.Uneori sistemul fiscal îndeplinește o funcție de descurajare.

4.Practica imperfectă de aplicare a normelor funcției de reglementare,control și supraveghere ale organelor puterii de stat în raport cu activitatea agenților economici:sistemul irațional de aplicare a amenzilor pentru încălcările fiscale și calitatea joasă normelor ce detemină încălcările fiscale și sancțiunile aplicate.Funcția amenzilor este distorsionată-de la cea de educare a disciplinei fiscale,la un instrument important de suplinire a veniturilor în bugetul statului.O dovadă a acestui fapt este și lipsa oricărui echilibru dintre mărimea prejudiciului direct cauzat și cea a amenzii aplicate,precum și lipsa legăturii cauzale dintre intenția încălcării și a sancțiunii pentru aceasta;

5.Imperfecțiunea mecanismelor și procedurilor de soluționare a litigiilor fiscale,ignorarea sau aplicarea formală a acestora,lipsesc contribuabilii de orice protecșie la această etapă a relațiilor cu autoritățile de stat;

6.Controalele fiscale insuficient de aprofundate care diminuează eficiența acestora;

7.Procedura de restituire a TVA foarte anevoioasă;

8.Nivelul scăzut de informare a populației,în special a tinerilor despre fraudele fiscale ce se efectuează prin intermediul firmelor”fantome”,despre consecințele depistării acestora,care de cele mai multe ori sunt înregistrate pe numele lor;

9.Concetrarea scăzută asupra conformării benevole.

Aceste probleme încetinesc dezvoltarea economiei în Republica Moldova. Calitatea scăzută a sistemului fiscal provoacă nemulțumiri în rîndurile agenților economici,drept consecință apar evaziuni și fraude fiscale.Ar fi bine dacă,pentru combaterea acestor lacune,autoritățile fiscale vor utiliza metode din practica internațională.

CAPITOLUL III :PERFECȚIONAREA SISTEMULUI FISCAL.

3.1Sistemul fiscal în țările europene.

Legislația și politica fiscală a Uniunii Europene abordează o modalitate și axare diferită în materie de impozite directe și impozite indirecte.În ceea ce privește impozitarea indirectă există un cadru legal bine definit pentru armonizarea legislației cu privire la impozitul pe cifra de afaceri,accize și alte forme de impunere indirectî.Astfel Uniunea Europeană a stabilit niveluri maxime și minime la cotele TVA,facilități fiscale concrete,norme comune de accize la petrol,tutun și norme concrete vizîndprodusele din sectorul energetic în scopul creșterii eficienței energetice.În domeniul impozitelor directe,numărul de acte legislative este mai limitat.

Principalele impozite și taxe în UE sunt:

1.Impozitul pe profit – se achită de către societățile comerciale;societățile civile,societățile cooperative,fondurile de asigurări mutuale;persoanele juridice de drept public sau alte persoane de drept privat care desfășoară activități industriale sau comerciale.

În continuare vom analiza sistemul fiscal mai detaliat a mai multor țări europene.

Sistemul fiscal al Franței [20,p.25 ]

Sistemult fiscal francez este guvernat de Codul General al Impozitelor care conține 1965 de articole,cuprinde 6 tipuri de impozite:

impozite directe;

impozite indirecte;

taxe de înregistrare;

impozit pe avere;

impozit pe salariu;

diverse impozite și taxe.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice se percepe anual,aplicîndu-se asupra venitului global, pe un sistem de cote progresive(0%,5,5%,14%,30%,40%) și în funcție de numărul de persoane aflate la întreținere,după modelul:

venitul total net al familiei se împarte la numărul de membri ai familiei;

venitul rezultat pe membru al familiei se impozitează în funcție de grila următoare:

-pînă la 5687 Euro:0%

-de la 5687 la 11344 Euro:5,5%

-de la 11344 la 25195 Euro:14%

-de la 25195 la 67546 Euro:30%

-de la 67546 Euro:40%

Minimul neimpozabil în Franța constituie 25600 euro- ½ din familii nu ating acest minim și nu plătesc impozit

Asigurările sociale sunt reținute din salariu unde,angajatul achită 20,75% și 33,2% angajatorul.

O fiscalitate în general avantajoasă deoarece sunt prevăzute mai multe posibilități dreduce a impozitării cum ar fi:

exonarea de la impozitul pe venit a suplimentului din renumerare acordat pentru expatriere,începînd cu anul instalării și următorii 5 ani.Această facilitate se aplică persoanelor care nu au avut domiciliul fiscal în Franța,pe parcursul anilor anteriori sosirii lor.

Neimpozitarea primelor și altor categorii de venituri care au fost realizate în afara Franței

Deducerea de la impozitare a contribuțiilor plîătite de către cei expatriați și întreprinderile străine care angajează personal,la sisteme de asigurări și pensii complementare.Facilitatea este valabilă pentru persoanele care nu au locuit pe teritoriul Franței,pe parcursul celor 5 ani precedenți sosirii lor.

Impozitul pe profit

Beneficiu realizat de către unele societăți franceze poate intra fie sub incidența impozitului pe societate,fie sub incidența impozitului pe venitul persoanelor fizice,la dorință.

Cota standard este de 33,33%.IMM-urile sunt impozitate cu o cotă redusă de 15% pentru primii 38120 euro din profit.Companiile mari sunt supuse unei cote suplimentare de 3,3%.Pentru companiile ce realizează petrol și gaze naturale cota este de 50%.Agricultorii achită 20,9 % din profit,iar dividendele primite de la societăți fiice se impozitează cu 5%.

Scutiri fiscale

Sunt parțial scutiți de la plata impozitului pe venit agenții economici în primii 5 ani de viață:

Diagrama 3.15Scutirile acordate agenților economici în primii 5 ani de activitate.

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din sursa bibliografică nr.20.

Impozitul pe valori imobiliare și cele cu valori mobiliare.

În Franța se taxează venitul obținut din vînzarea imobilului în dependență de numărul de ani aflați în proprietate(nu se impozitează imobilul aflat în proprietate mai mult de 32 de ani).

Profitul obținut din speculațiile cu valori mobiliare se impozitează cu 16% dacă depășește suma de 307600 euro.

Profitul obținut din vînzarea articolelor din metale prețioase se impozitează cu 7,5%,iar operele de artă cu 4,5% și 7%.

TVA

Franța este prima țară care a introdus în 1954,tehnica impunerii multistadiale,altfel spus Taxa pe Valoare Adăugată.Taxa standart la vînzarea bunurilor și serviciilor este de 20%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplică produselor alimentare,anumitor produse agricole, medicamentelor,cărților,serviciilor hotelire și transportului public.De asemenea găsim taxe ridicate de 22% pentru alcool,tutun.articole de lux.

În sistemul fiscal francez sunt prevăzute următoarele scutiri de TVA:

Exporturile și tranzacțiile echivalente dar și unele importuri;

Unele operațiuni bancare și financiare;

Unele activități întreprinse de organizațiile non-profit;

Unele operațiuni imobiliare;

Activități ediucaționale.

Taxele vamale.Bunurile circulă liber în UE.Taxele vamale nu sunt facturate decît o singură dată la importurile extracomunitare,chiar dacă acestea sunt transmite de la un stat membru la altul.Bunurile care au intrat pe teritoriul țării pot fi reexportate către alte state membre al UE fără a plăti careva taxe.

Taxe locale:

Taxa profesională.Această taxă este colectată în favoarea colectivităților locale.Nivelul taxei este stabilit în fiecare an de către autoritățile locale.

Baza de impozitare este calculată ținîndu-se cont de două elemente:

Valoarea locativă a localurilor utilizate pentru activitatea întreprinderii

2.16% din valoarea fondurilor fixe la dispoziția întreprinderii,pe care aceasta le utilizează pentru nevoile productive.În primul an de activitate a întreprinderii această taxă nu se percepe,iar în al doilea an se calculează doar jumătate din baza de impozitare.

Nivelul taxei profesionale nu depășește 2,5% din valoarea adăugată produsă de întreprindere.

Există și alte taxe locale ca de exepmplu:taxa de locuire,taxa funciară,etc.Acestea sunt calculate în funcție de valoarea locativă a bunului.

În Franța investitorii dispun de cîteva avantaje fiscale:

Creditul fiscal pentru cercetare-întreprinderele cu activitate comercială,agricolă,industrială care efectuează cheltuieli pentru cercetare pot obține un credit fiscal care este egal cu 10% din cheltuielile efectuate în cursul unui an.

Creditul fiscal „Tehnologii noi”-este rezervat pentru întreprinderile mici și mijlocii,fiind egal cu 20%din cheltuielile pentru tehnologii noi.

Impozitarea întreprinderilor inovante-această facilitate este destinată să ajute întreprinderile nou formate,ale căror cheltuieli de cercetare ating cel puțin 15% din totalul cheltuielilor.Aceasta permite exonerarea parțială de impozitul pe societăți,de taxa profesională și taxa funciară pe o perioadă de 8 ani.Avantajul dat poate fi utilizat doar de întreprinderile mici și mijlocii care au mai puțin de 250 de salariați și o cifră de afaceri mai mică de 40milioane euro.

Sistemul fiscal al Belgiei[49,p.46 ]

Pe teritoriul Belgiei sunt percepute impozite și taxe generale de stat și locale

Sistemul impozitelor generale de stat include:

1.Impozitul pe profit

2.Impozitul pe venit

3.Accizele

4.Impozitul pe avere

5.Impozitul perceput de la persoane fizice pentru utilizarea benzinei și motorinei,pentru mijloacele de transport.

Sistemul taxelor locale include:

1.Taxe obligatorii în Fondul Rutier Republican

2.Taxa de stat

3.Taxe vamale

4.Taxa pentru dreptul de comercializare a anumitor bunuri și prestarea anumitor servicii.

Impozitul pe profit se varsă în întregime în bugetul statului.Toate societățile, instituțiile, asociații datorează impozit pe profit dacă:au personalitate juridică,sediu statutar,sunt angajate într-o afacere cu scop lucrativ.

Cota standard de impunere este de 33%.Sunt acordate cote reduse atuci cînd profitul impozabil nu depășește suma de 322500euro.Pentru profitul impozabil care provine dintr-un stat cu care Belgia nu are încheiată convenția de eviatare a dublei impuneri,cota de impozitare va fi redusă la un sfert.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice-de la început aceste cote erau foarte reduse,dar,cu timpul au fost majorate,iar numărul persoanelor impuse să achite a crescut în mod sistematic.

Cotele de impunere variază între 25% pentru venituri mai mici de 6480 euro și 50% pentru venituri mai mari de 29740 euro.

Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit:

suveranii și familiile regale;

diplomații străini acreditați în țara respectivă;

uneori miliatrii;

alocațiile de stat pentru copii;

sumele sau bunurile primite ca ajutor,donație,moștenire.

TVA –face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate pentru vînzările de mărfuri și prestarea de servicii.

În Belgia se aplică următoarele cote ale TVA-1% pentru tranzacțiile cu aur;6% pentru mărfuri și servicii clasificate ca fiind de natură socială;12% pentru mărfurile destinate consumului curent;21%pentru celelalte mărfuri.

Se aplică următoarele scutiri de la plata TVA:

exporturi de bunuri către persoanele stabilite în țări în afara UE;

importurile temporare de mărfuri care în general sunt operațiuni libere de aplicare a unor taxe;

majorarea în cash a capitalului unei companii.

Taxele obligatorii în fondul rutier sunt impozite generale de stat percepute de la posesorii de autovehicule pentru folosirea drumurilor.Cuantumul mijloacelor pentru întreținerea drumurilor se stabilește luîndu-se bază normativele pentru 1km de drum și lungimea lor totală.

Taxa de stat-mărimele acestor taxe se calculează din volumul salariului lunar,neimpozabil cu impozitul pe venit.Taxele se stabilesc în cazul:primirii buletinului de identitate,primirii cetățeniei,înregistrărilor persoanelor juridice,înregistrărilor actelor stării civile,eliberării patentelor.

Taxele vamale-plata obligatorie,percepută de către organele vamale,la introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Belgiei a mărfii.Acestea se aplică conform tarifului vamal.

Belgia nu aplică taxe vamale în cadrul relațiilor cu celelalte țări membre ale UE,mărfurile respective fiind cunoscute sub denumirea de „bunuri comunitare”.

Sistemul fiscal al Marii Britanii[ 21,p.11]

Impozitul pe venitul persoanele fizice:Cotele impozitului pe venit sunt de 20% și respective 40%.O cotă mai mare se aplică veniturilor ce depășesc 150.000GBP. Deducerile personale mai ridicate sunt valabile doar pentru cei cu vîrsta minimă de 65ani.Cotele impozitului veniturilor pe capital începînd cu anul 2010 sunt 18% și 28% în dependență de venitul total.

Pentru dividende se aplică 3 cote:10% cota inițială, 32,5% cota superioară și 42,5% cota adițională.

Impozitul pe profit.Există 2 cote:una standard egală cu 24% și 20% pentru profituri reduse.

TVA.Din anul 2011 cota standard a TVA a crescut de la 17,5% la 20%.Cota redusă de 5% se aplică pentru combustibil și energie. Cota zero se folosește pentru:unele produse alimentare,cărți,construcții noi,transport de pasageri,unele acțiuni de caritate,îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii.

Impozitul pe proprietate.Taxa de timbre pentru terenuri și proprietăți variază între 0% și 4%,în dependență de valoarea tranzacției.Din anul 2012 a fost introdusă o cotă nouă de 7% pentru achiziția unei proprietăți rezidențiale cu o valoare de peste 2 mil.GBP.

Contribuții de asigurări sociale de stat.Există mai multe clase pentru aceste contribuții:

Clasa 1 pentru anagajatori și angajați

Clasa 2 pentru activități independente:2,65 GBP pe săptămînă.

Clasa 3 pentru contribuții voluntare;fixate la 13,25 GBP pe săptămînă

Clasa 4 pentru activități independente la o cotă de 9% pentru profiturile realizate între 7605-42475 GBP pe an și o cotă redusă de 2% pentru profiturile ce depășesc această sumă.

Sistemul fiscal al Germaniei[ 22,p.8 ]

Cele mai importante principia de constituire a sistemului fiscal s-au înrădăcinat în Germania și anume:

Impozitele sunt cît mai mici posibile;

Cheltuielile necesare pentru încasarea lor sunt minime;

Impozitele nu pot împiedica concurența sau modifica șansele cuiva;

Impozitele sunt în concordanță cu politica structural

Impozitele sunt orientate spre o distribuire echitabilă a veniturilor

Sistemul fiscal exclude impozitarea dublă

Mărimea impozitelor corespunde serviciilor de stat,inclusive protecția persoanelor și tot ce poate primi individual de la stat.

În continuare am reprezentat care sunt cotele impozitelor directe și a celor indirecte.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice .Începînd cu anul 2007 cota maximă de 45% se aplică veniturilor mai mari de 250000 euro.Pe lîngă impozitul pe venit se mai percepe o suprataxă de solidaritate de 5,5%.De la 1 ianuarie 2009,se achită impozit de 25% pentru venituri din investiții private și cîștiguri de capital.De la 1 ianuarie 2010, cotele de impozitare cresc progresiv de la cota de bază de 14% la 42%.

Impozitul pe profit.Orice afacere comercială care se efectuează pe teritoriul Germaniei intră în categoria impozitului commercial.Începînd din ianuarie 2008 cota impozitului pe profit a crescut de la 15% la 15,8% cu o suprataxă de solidaritate de 5,5%.Împreună cu impozitul local comercial,cota de impozitare general este de 30%.

TVA și accize.Cota standard de TVA a crescut de la 16% la 19% începînd cu 1 ianuarie 2007.Se aplică o cotă redusă de 7% la anumite produse alimentare,transport public, cărți, hoteluri și pensiuni.Scutiri de TVA sunt acordate pentru puține servicii,cum ar fi servicii de închirieri și servicii medicale.

Taxe pe avere și tranzacții.În Germania nu se aplică impozitul pe avere.Impozitul pe proprietate,este perceput în funcție de valoarea fiscal evaluată a terenurilor și clădirilor situate în regiunea lor.Practic,cota reală de impozitare a transferurilor imobiliare,se ridică la 3,5 %.Taxele de moștenire și donație sunt percepute la cotele variind de la 7% la 50%,în dependență de valoarea înregistrată.

Contribuțiile sociale obligatorii- includ contribuții de asigurări sociale 19,9%,contribuții de asigurări de șomaj 2,8%,contribuții de asigurări de asistență medicală 1,95% și contribuții de asigurări sociale de sănătate 14%.Toate sunt plătite jumătate de către angajator și jumătate angajat.Angajații mai plătesc o contribuție suplimentară la contribuția de asigurări sociale de sănătate de 0,9%,rezultînd o cotă de 14.9%.Angajații fără copii,plătesc o cotă suplimentară de 0,25% pentru asigurările de asistență medicală.

Sistemul fiscal din Danemarca [ 19,p.58]

Impozitul pe venitul persoanelor fizice.Este caracterizat de rate medii și marginale relative ridicate.Contribuabilii persoane fizice achită 8% din salariul brut înaintea oricărei deduceri.Cota medie a impozitului pe venitul local este de 25,7 %.Există o deducere personal de 5765euro.Pentru veniturile din dividende,precum și pentru cîștigurile din titluri de valoare se utilizeză 2 cote:una de 27% și una de 42% în funcție de nivelul acestora.

Impozitul pe profit.Cota impozitului pe profit a fost redusă de la 30% în 2005 la 25% în 2007 și pînă în present.Deși nu există nici o taxă pe profit la nivel local,municipitățile primesc o parte din veniturile încasate din impozitul pe profit.Începînd cu 2004 s-au introdus norme de consolidare fiscală naționale obligatorii pentru unitățile permanente și filialele rezidente,în timp ce grupurile rezidente legate de filial ale societăților nerezidente pentru consolidarea internațională.Amortizarea se realizează în linie dreaptă pe o perioadă de peste 20 de ani pentru clădirile folosite pentru afaceri și descrescător pentru mașini și echipamente,pînă la 25%.Rata de amortizare a fost redusă de la 5% la 4% ca parte a reformei impozitului pe profit,prin extinderea perioadei pînă la 25 de ani.Rata de amortizare a infrastrucurii de asemenea a fost redusă de la 25% la 7%.Rata pentru bărci,aeronave și trenuri a fost redusă treptat de la 25% la 15%.

TVA și accize.Cota standard a TVA este de 25%,doar ziarele sunt impozitate cu cota zero.

Impozitele pe avere.Impozitele sunt supuse impozitului pe bunurile imobiliare.Cotele variază de la 1,6% la 3,4%.

Contribuțiile sociale joacă un rol limitat în Danemarca.

Sistemul fiscal al Ungariei

Impozitul pe venitul persoanelor fizice.Începînd cu 2011,sistemul de impozitare progresiv a fost înlocuit cu cota unică de 16%.Aceasta se aplică nu numai la salarii,ci la toate categoriile de venituri supuse impozitului pe venit,cum ar fi vînzarea de bunuri imobiliare,dividend și dobînzi.Guvernul a crescut semnificativ alocațiile copiilor.Familiile cu unul sau mai mulți copii pot reduce plata impozitului pe venit cu pînă la 110 euro pentru un copil.

Impozitul pe profit.În ultimii ani a existat o tendință de reducere a cotelor impozitului pe profit,în special în noile state membre.Cota este de 19% ,aplicarea taxei de solidaritate de 4% a fost întreruptă.Întreprinderile mici pot allege regimul simplificat de impozitare al profitului cu o cotă totală de 37% din cifra de afceri.Municipalitățile mai pot percepe o taxă pe afacerile locale de pînă la 2% pentru anumite activități.

TVA și accize.Cota standard TVA a crecut de la 20% în 2009 la 27% în 2012 și pînă în prezent.Se aplică o cotă redusă de 18% pentru lapte,pîine,servicii de cazare.Cota TVA pentru serviciile de încălzire a fost redusă de la 18% în 2009 la 5%,cota care se mai aplică și la medicamente,cărți,ziare.În 2012 au crescut accizele la tutun,alcool și combustibil care se mențin pînă în prezent.

Alte taxe.De la 1 ianuarie 2009 a fost percepută o taxă nouă pentru furnizorii de energie-taxă special de energie.Municipalitățile pot percepe o taxă imobiliară pe clădiri și terenuri,cu toate acestea,pentru cele mai multe dintre ele nivelul cotelor este nesemnificativ.

Contribuții de asigurări sociale de stat.Contribuțiile anagajatorilor se ridică la 28,5% fiind constituite din 😮 contribuție pentru specializări 1,5%,o contribuție de pensii,o contribuție de asigurări de sănătate și o contribuție la fondul de șomaj.Ultimele trei se ridică la 27%. Contribuția anagajaților este compusă din:o contribuție de pensie egală cu 10%,o contribuție de sănătate de 7% și o contribuție la fond de șomaj de 1,5%.

Sistemul fiscal din România[28,p.35 ]

Impozitul pe venitul persoanelor fizice:Începînd din 2005,cota unică de impozitare de 16%,a înlocuit sistemul de cote progressive cu patru tranșe de impozitare(între 18% și 40%).Această cotă nu a fost modificată pînă în prezent și se aplică,în general,veniturilor din activități independente,drepturilor de autor,veniturilor din bunuri mobile și immobile,cîștiguri de capital și veniturilor din dobînzi.

Impozitul pe profit:Din 2005 se aplică cota unică de 16% aplicată asupra profitului impozabil.Pînă în 2005 această cotă era egală cu 25%.

TVA și accize:Cota standard de TVA este de 24%.O cotă redusă de 9% se aplică asupra bunurilor cum ar fi:produsele farmaceutice,echipamente medicale pentru persoanele cu handicap,cărți,ziare,accesul la serviciile cultural și de cazare la un hotel.Începînd cu anul 2009,se aplică o cotă redusă de 5% pentru livrarea de locuințe sociale,inclusive a terenurilor pe care sunt construite.Scutirea de TVA se aplică: tratamentelor medicale,unor activități culturale,educaționale și serviciilor publice poștale,anumitor tranzacții bancare și financiare,de asigurare și reasigurare.

Taxa pe avere și tranzacții: În România nu există impozite nete pe avere,nici pe donații sau moșteniri.Proprietățile imobiliare sunt supuse unui impozit local pe clădiri.Impozitul se percepe în cote variabile:0,1% pentru clădirile deținute de persoane fizice și între 0,25% și 1,5% pentru clădirile deținute de companii.În cazul în care compania nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani,tarifele pentru clădirile aflate în proprietatea companiei variază între 5% și 10%.

Contribuții sociale obligatorii:Contribuțiile de asigurări sociale de stat se plătesc,atît de angajator,cît și de angajat.Începînd cu 1 februarie 2009,angajații cu condiții normale de muncă trebuie să contribuie pentru asigurările sociale de stat cu 10,5%,iar angajatorii cu 20,8%.

La modificarea sistemului fiscal național ar trebui sa ne orientăm atît după experiențele positive cît și negative în domeniul fiscal al altor țări.Cea mai bună experiență din lume merită atenție ca model pentru adaptarea ei spre utilizare,iar studiul exemplelor negative în domeniul fiscal din alte țări va permite din timp să corectăm politica fiscal națională.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova diferă considerabil de cel din țările dezvoltate.Cotele la impozitele directe și indirecte în țară sunt cu mult mai mici,dar și veniturile populației sunt nesemnificative pe lîngă cele din țările europene.Republica Moldova are spre ce tinde,avînd ca obiectiv principal asigurarea cu mijloace bănești a bugetului statului și în același timp mulțumirea contribuabililor și susținerea acestora.

3.2 Căile de perfecționare a sistemului fiscal din RM.

Desigur,nimeni nu este bucuros să plătească impozite,însă în multe alte țări acestea se plătesc laa un nivel mai înalt,pentru că există înțelegerea că veniturile din impozite sunt percepute pentru a asigura binele public și există încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății.

Sistemul fiscal din Republica Moldova se confruntă cu un șir larg de probleme care generează unele fenomene economice negative ca evaziune fiscală,frauda fiscală.

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice modalități,în ăntregime sau parțial de la plata impozitelor,și altor sume datorate bugetului de stat,bugetelor locale,bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor special extrabugetare,de către persoanele fizice și persoanele juridice moldave sau străine.

Frauda fiscală reprezintă minimizarea obligațiilor fiscale,ilegal prin furnizarea informației false către autorități.

Întreprinderile “fantom”reprezintă,o persoană juridică înregistrată legal pe teritoriul Republicii Moldova,din numele căruia au activat,activează sau intenționează să activeze persoane neidentificate și/sau neîmputernicite de către fondator,fie de către administratorul agentului economic dat.

Evaziunea fiscală,fraudele fiscale sunt procese foarte periculoase,deoarece,prin intermediul lor se scurg sume impunătoare de bani,care ar trebui să completeze veniturile bugetare.

Cele mai frecvente scheme de fraudă fiscală care au fost depistate sunt următoarele:

vînzarea nedocumentară contra numerar a mărfurilor la valoarea reală,cu reflectarea în evidență la preț semnificativ mai mic decît valoarea de piață;

scheme cu implicarea deținătorilor de patentă,prin intermediul cărora importatorii și intermediarii în circuitul citricilor,cărnii și peștelui de import,se eschivează de la calcularea și achitarea obligațiilor fiscal față de buget;

racoltarea în scheme de evaziune fiscal a tinerilor punîndu-se accent pe faptul că tinerii nu conștientizează consecințele ce se pot răsfrînge ca urmare a înregistrării pe numele acestora a unor întreprinderi “fantome”;

anularea sau micșorarea din apartaul de casă și control a livrărilor effectuate de către magazine ce comercializează electrocasnice;

înregistrările în contabilitate sunt effectuate astfel,încît rezultatele să fie micșorate.

Pentru combaterea și prevenirea fraudei,evaziunii fiscale sunt necesare următoarele măsuri de îmbunătățire a legislației fiscale:

dezvoltarea la maximum a eticii fiscale,atît printre contribuabili cît și printre funcționarii fiscali prin ridicarea nivelului de pregătire profesională,organizarea de testări periodice;

adoptarea Codului de procedură fiscală,care să includă și aspectele privind aplicarea sancțiunilor pentru încălcările legislației fiscale;

revizuirea și completarea bazei legislative în ceea ce privește capitalul social și modul în care se acordă scutirile;

elaborarea unui regulament,care să întrunească toate normele legislative privind unificarea procedurilor fiscal,pentru asigurarea statului condiții optime în vederea realizării veniturilor publice din impozite și taxe,iar contribuabililor căi simple de executare a obligațiilor față de buget

asigurarea imparțialității,stabilității și transparenței fiscale;

simplificarea și sistematizarea legilor fiscale;

elaborarea unui regim fiscal unic care tratează toți contribuabilii în mod echitabil;

crearea mecanismelor de stimulare pentru anumite categorii:grupuri vulnerabile, întreprinderi agricole,investitori străini.

Pentru înlăturearea cauzelor fraudelor,infracțiunilor fiscale este necesar să se realizeze un șir de măsuri în domeniul economic,juridic și social.

În domeniul economic sunt necesare următoarele măsuri:

Îmbunătățirea politicii fiscale.Este importantă stabilirea nivelului taxelor și impozitelor pe baza modelelor implementate în alte țări,dar acordîndu-se prioritate unui model care să corespundă situației financiare și nevoilor agenților economici din țară.Statul ar trebui să ofere agenților economici un grup de facilități,dacă aceștia își remunerează la timp angajații,transfer cu regularitate,contribuțiile de asigurări sociale și achită impozite curente.

Perfecționarea și simplificarea modalităților de înregistrare a agenților economici.O soluție ar fi ca să fie creat un organ de stat care să se ocupe nu doar cu înregistrarea contribuabililor ci și de studierea acestora,a situației lor,a problemelor care pot apărea în activitatea acestuia economică și de producție.Este prioritar ca acestui organ să îi fie acordate anumite împuterniciri,pentru ca,în cazul cînd agentul economic achită datoriile de stat regulat,să i se acorde anumite facilități,iar dacă vor fi depistate abateri serioase de la legislație să apeleze la instanțele judecătorești pentru a întrerupe genul de activitate fraudulos sau pentru a retrage licențele agenților economici nedisciplinați.

Fixarea unor măsuri de prevenire a agenților economici,în cazul cînd aceștia încalcă legislația.

O cale eficientă de soluționare a acestor probleme este pedepsirea contribuabililor pentru orice încălcare.Astfel,trebuie să fie luate următoarele măsuri antifraudă în domeiul juridic:

Dezvoltarea și precizarea pentru fiecare fraudă concretă a răspunderii penale.Este necesară includerea în Codul Penal a unui șir de prevederi noi care ar face mai eficientă activitatea de combatere a fraudelor economice răspîndite în perioada actual,precum și a celor care pot apărea în viitor.

Elaborarea în funcție de caracterul fraudelor economice,a unui sistem diferențiat de pedepse cu caracter administrativ.

Lărgirea și diferențierea răspunderii civile,în funcție de condițiile în care s-au comis fraude economice,de mărimea pagubei pricinuite statului.

Republica Moldova se poate conduce de modalitățile speciale de pedepsire din practica internațională și anume:

Publicarea numelor infractorilor,în cazul încălcărilor fiscal ce nimeresc sub incidența Codului Penal(Belgia,Irlanda,Suedia)

Suspendarea dreptului de a practica anumite tipuri de activități(Franța,SUA,Marea Britanie).În Marea Britanie de exemplu,despre încălcarea disciplinei fiscale a contribuabililor se înștiințează organizațiile profesionale în cadrul cărorra aceștia activează,ceea ce deseori duce la privarea dreptului de a practica această profesie.

Agenții economici deseori nu cunosc cum să întocmească dări de seamă,care sunt modificările efectuate în legislație.Pentru a evita aceste neajunsuri,funcționarii fiscali ar trebui să acorde servicii de consultare a contribuabililor în probleme fiscale,instruirea acestora în procesul de întocmire a dărilor de seamă fiscal,informarea lor despre modificarea legislației fiscale.Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare punerea în aplicare a următoarelor măsuri cu caracter social:

răspîndirea legislației în rîndurile cetățenilor;

educarea populației în spiritual legislației și al respectării legalității relațiilor economice în societate în baza “dictaturii”sistemului legislative;

conștientizarea necesității și obligativității achitării plăților către stat considerată drept o datorie sfîntă.Fiecare cetățean trebuie să înțeleagă că plătește pentru învățămînt,ocrotirea sănătății,reparația drumurilor,etc;

elaborarea și acordarea unor serii de facilități persoanelor și agenților economici care își onorează systematic obligațiunile față de stat;

asigurarea transparenței sub diferite forme,inclusive prin reflectarea în mass-media a situației privind respectarea obligațiilor atît de către agenții economici cît și de către funcționarii publici.

Evaziunea și frauda fiscală dacă nu este prevenită la timp,poate deveni rapid un fenomen prezent în plan economic și social,iar în lipsa măsurilor de combatere poate atenta în viitor la stabilitatea economiei naționale.Autoritățile trebuie să pornească de la ideea că pentru combaterea fraudei fiscale nu este necesar să se impună niște sancțiuni drastic,ci ar trebui realizat un control fiscal eficient,un system legislative viabil și poate în primul rind o educație fiscală a cetățenilor.

Încheiere

“Starea fiscală a oricărui stat,în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăția poporului,ci în totalitate de colectarea impozitelor.Legile sunt bune nu prin numărul lor ,ci prin respectarea lor.” Bogdan Petricescu Hâjdeu.

Actualmente este cunoscut faptul că factorul cheie pentru dezvoltarea economiei de piață este îndepărtarea problemelor ce au apărut în sistemul fiscal.Sistemul de impozitare constituie unul din cele mai importante elemente ale relațiilor economice,de acesta depinde în mare măsură succesul formării unei economii puternice.Din acest motiv trebuiesc tratate cu foarte multă atenție modificările care urmează a fi efectuate în sistemul fiscal,calculînd nu doar efectele de moment ci și impactul acestora pe viitor.

Sistemul fiscal în vigoare nu este în concordanță nici cu interesele contribuabililor:povara fiscală excesivă,limitarea drepturilor antreprenorilor,tratarea încîlcită și neuniformă a actelor legislative și normative,modificarea estrem de frecventă a legilor;nici pentru serviciul fiscal:multiple posibilități de eschivare de la plata impozitului,diversitatea înlesnirilor conduc las inegalitatea în drepturi a contribuabililor,aducînd prejudicii colosale economiei.

O sarcină importantă pentru autoritățile publice este stabilirea problemelor care sunt prioritare și îndepărtarea acestora cît mai curînd posibil. Principalele obiective strategice ear fi reforma serviciului fiscal,a administrării acestuia,prin trecerea la conformarea benevolă și îmbunătățirea conlucrării cu contribuabilii și elaborarea unui set de măsuri pentru combaterea fraudelor fiscale.

Sistemul fiscal reprezintă pîrghia de care depinde situația economică a populației,de nivelul de trai al acestora.Impozitele și taxele sunt instrumentele de atragere a mijloacelor bănești în bugeul public,care mai tîrziu urmează a fi utilizate pentru acordarea ajutoarelor,pensiilor,burselor,etc.

Fiecare dintre noi,ar trebui să conștientizeze că onorînd obligațiile fiscale noi contribuim la dezvoltarea țării,îmbunătățirea nivelului de trai al altor persoane.

Bibliografie:

I.Acte legislative

1.Codul Fiscal al RM (titlurile I-VIII).Legea RM Nr.1163-XII din 24.04.97.(MO al RM nr.62/522 din 18.09.97(modificat și republicat));

2.Legea bugetului de stat pentru anii 2009-2014;

3.Legea RM cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției,nr.1104-XV din 6.06.2002(MO al RM nr.91-94 din 27.07.2002);

4.Legea RM “Cu privire la punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului Fiscal”Nr.1164-XIII din 24.04.1997;

5.Legea RM” Cu privire la punerea în aplicare a titlului VI al Codului Fiscal”;

6.Legea cu privire la modificarea și completarea actelor legislative Nr. 112-XIV din 29.07.1998;

7.

8.Codul vamal.Legea RM Nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000(MO al RM din 23.12.200);

9.Legea RM „Cu privire la administrarea impozitului pe venit și pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului Fiscal” Nr.1164-XIII din 24.04.1997(MO al RM nr.62 1997);

II Acte normative,materiale statistice,regulamente

10.Rapoartele privind activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2005-2014;

11.Planul de dezvoltare a Servicului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1141 din 16.12.2010

12.Decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr.6/63 din 27.06.2013,Despre operarea unor modificări în anexa la decizia Consiliului municipal nr.3/1 din 28 martie 2013 „Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale”.

13.Decizia Consilului Municipal Chișinău Nr.3/2 din 29 martie 2013”Cu privire la stabilirea și punerea în aplicare a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul municipiului Chișinău”;

14. Instrucțiunea MF„Cu privire la modul de calculare și achitare a accizelor” Nr.03 din 16.08.2002;

15.Decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr.3/1 din 28 martie 2013 “Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale“;

16.Strategia Națională de Dezvoltare,aprobată prin Legea nr.295-XVI din 21 decembrie 2007;

17.Programul de stabilizare și relansare economică,aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.790 din 1 decembrie 2009;

18.Programul de activitate al Guvernului”Integrarea europeană:Libertate ,Democrație,Bunăstare” pe anii 2011-2014;

III Surse literare și statistice

19.Armeanic Alexandru “Sistemul fiscal în Danemarca“,Revista națională de drept,2003-Nr.10-pag58-60;

20.Armeanic Alexandru “Sistemul fiscal în Franța”,Revista națională de drept,2003-Nr.6-pag 25-28;

21.Armeanic Alexandru “Sistemul fiscal în Mare Britanie”,Revista națională de drept.2003-Nr.8-p.11-13

22.Armeanic Alexandru “Sistemul fiscal în Germania”,Revista națională de drept 2003 Nr.3-pag8-11;

23.Balaban Ecaterina”Fiscalitatea agenților economici”Chișinău 2008;

24.Boșcaneanu Nadejda,Mariana Ionu-Carauș “Fiscalitate”editura ASEM,Chișinău,2012

25.Brezeanu Petre “Fiscalitate:concept,modele,teorii,mecanisme și practice fiscale”,editura Economica,București 1999;

26.Brezeanu Petre.”Finanțe publice și fiscalitatea între teorie și practică”.București 1998;

27.Brezeanu Petre“Fiscalitate:concept,modele,teorii,mecanisme și practici fiscale”,editura Economica,București 2009;

28.Bucur Crina Raluca „Fiscalitate”,București,2011;

29.Bușmachiu Eugenia„Rolul impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat”.Revista Economica,editura ASEM, 2012;

30.Cebotari Dorian-Despre fenomenul „fantom”.Monitorul oficial nr.01,2011,pag47;

31.Certan Anastasia”Principalele măsuri de politică fiscală pentru anii 2012-2013,aspecte de administrare fiscală și de perfecționare a legislației fiscale naționale.”Monitorul fiscal nr.5,2012;

32.Corduneanu Carmen.Sistemul fiscal în știința finanțelor.București,1998;

33.Cojocari,Gh. „Sistemul fiscal al Republicii Moldova”.Fin-Consultant.An2005,Nr.2 pag17-22;

34.Cojocari,GH.”Termenele în legislația fiscală”.Contabilitate și audit.An 2003,Nr.6 pag 65-72;

35.Criclivaia D,Hîncu R.”Fenomenul dublei impuneri:aspecte teoretice și practice„ Chișinău:ASEM,2008;

36.Dandara Viorel,Severin Valeriu”Frauda fiscală-esență,cauze și metode de combatere.” Revista Economica,editura ASEM 2011;

37.Drăcea M-“Structura sistemelor fiscale în țările membre ale Uniunii Europene.”Revista Finanțe publice și Contabilitate.An 2003,Nr.12 pag 31-34;

38.Duca Procopie „Reforma administrării fiscale”.Monitorul fiscal nr.02,2011;

39.Fala Alexandru”Analiza efectelor introducerii cotei zero la impozitul pe venitul din activitatea de antreprenoriat”.Monitorul fiscal nr03,2011;

40.Lișița Natalia ”Rolul controalelor fiscale totale’.Monitorul fiscal nr.01,2011;

41.Man Aureliana.”Evaziunea fiscală-caracteristică a statelor contemporane”.Revista Economica, ASEM 2010,Nr.2;

42.Manole T „Principiile de impozitare și politica fiscală”;

43.Manole T ”Principiile impunerii și problemele presiunii fiscale în RM”;

44.Menhard Peter”Despre intrumentele de stimulare a crșterii economice”.Monitorul fiscal nr.3,2013;

45.Mirzoev Tochir”Contribuabilul va fi fericit dacă nu I se va cere nimic mai mult decît să își plătească impozitele.”Monitorul fiscal nr.4,2013;

46.Severin Valeriu,Bușmachiu Eugenia.”Importanța popularizării informației în scopul contracarării fenomenului evaziunii și fraudei fiscale în RM”. Revista Economica,editura ASEM,2012;

47.Ștahovscaia A,Chicu N. „Bazele fiscalității”(note de curs),USM 2007;

48.Tverdohleb Maia” Conformarea fiscală 2012”.Monitorul fiscal nr2,2013;

49.Ulian Galina,Diana Criclivaia,Ina Brumă „Fiscalitate internațională’Suport de curs și aplicații pentru seminar Chișinău,2009;

IV Surse electronice

50.www.fisc.md;

51.www.minfin.md;

52.www.oecd.org;

53. http://monitorul.fisc.md/;

54.www.contabilitate.md;

55.www.lex.md.