Probleme Specifice In Elaborarea Si Implementarea Proiectelor Finantate Prin Intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala In Perioada 2007 2013

DISERTAȚIE

Probleme specifice în elaborarea și implementarea proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală în perioada 2007-2013

ABREVIERI

AM-PNDR – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală

AM-PNDR-CDRJ – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – Compartimentul de Dezvoltare Rurală Județean

APDRP – Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

APIA – Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură

CE – Comunitatea Europeană

CCE – Comunitatea Economică Europeană

FEADR – Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

FEGA – Fondul European pentru Garantare în Agricultură

MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

OJPDRP – Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

PAC – Politica Agricolă Comună

PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală

PNSDR – Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală

SAPARD – Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

SAPS – Schema Unică de Plată pe Suprafață

UE – Uniunea Europeană

INTRODUCERE

Problema atragerii și utilizării fondurilor europene nerambursabile în finanțarea proiectelor agricole din România prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013, constituie un imperativ în asigurarea unei implementări corespunzătoare pentru perioada de programare 2014-2020.

Ceea ce trebuie conștientizat în fond legat de acest sprijin financiar nerambursabil acordat de către Uniunea Europeană pentru sectorul agricol, este importanța eficientizării modului de atragere, absorbție și utilizare, importanța dezvoltării economiei rurale și rolul esențial pe care acest fenomen îl are în procesul de eliminare a disparităților regionale.

În contextul celor prezentate, lucrarea de față constituie o analiză a problemelor cu care s-au confruntat fermierii și specialiștii în agricultură din regiunea Sud-Est în perioada 2007-2013 în ceea ce privește elaborarea și implementarea proiectelor de investiții cu scopul de a obține finanțare europeană nerambursabilă.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite am utilizat o metodologie extrem de vastă, necesară unei analize complete atât a aspectelor teoretice legate de managementul proiectelor în contextul Uniunii Europene și aspecte teoretice privind fondurilor europene nerambursabile alocate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală, dar mai ales a celor practice privind studiul de caz realizat asupra regiunii Sud-Est.

Scopul acestei lucrări este creionarea unei strategii de urmat pentru dezvoltarea sectorului agricol din România cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile alocate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de programare 2014-2020, pornind de la problemele, punctele slabe identificate în perioada 2007-2013.

Lucrarea este structurată pe trei capitole într-o ordine logică de abordare, pornind de la aspectele toretice privind proiectele în contextul Uniunii Europene, continuând cu aspecte privind dezvoltarea sectorului agricol din România prin intermediul Uniunii Europene și apoi studiul privind analiza problemelor cu care s-au întâmpinat agricultorii din regiunea Sud-Est.

În primul capitol intitulat Managemetul proiectelor în contextul Uniunii Europene este realizată o sinteză a unor aspecte teoretice care vizează definirea proiectelor în contextul Uniunii Europene și explicarea metodologiei de inițiere, evaluare și implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene. Acest capitol are o importanță foarte mare asupra înțelegerii unor termeni de specialitate folosiți atât în capitolul al doilea, cât și la realizarea studiului de caz.

În capitolul al doilea, intitulat Abordare integraltă privind dezvoltarea sectorului agricol din România prin intermediul Uniunii Europene, sunt abordate aspecte legate de o dezvoltare durabilă a agriculturii în România în contextul Politicii Agricole Comune, sunt prezentate fondurile europene nerambursabile alocate secorului agricol prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și stadiul contractării și absorbției acestor fonduri, iar în ultima parte a acestui capitol am facut o sinteza a Programulul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de programare 2014-2020. În acest capitol subliniem importanța procesului complex privind absorbția fondurilor europene nerambursabile alocate sectorului agricol din România, al cărui succes este strâns legat de o multitudine de factori și condiții, dar în principal de doi actori majori: Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și beneficiarii/potențialii beneficiari ai acestor fonduri.

A treia parte a lucrării o reprezintă studiul de caz, intitulat Probleme specifice în elaborarea și implementarea proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală în perioada 2007-2013, studiu care presupune identificarea problemelor întâmpinate de agricultorii din regiunea Sud-Est și propunerea unor soluții destinate optimizării capacității de absorbție a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada de programare 2014-2020.

Studiul de caz a fost conceput pleacând de la ipoteza conform căreia, pentru a se realiza o implementare adecvată a proiectelor destinate sectorului agricol din regiunea Sud-Est și implicit îmbunătățirea absorbției fondurilor europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, este necesară identificarea problemelor întâmpinate de agricultorii din această regiune în perioada 2007-2013 și propunerea unor soluții destinate optimizării capacității de absorbție a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014–2020.

În cadrul acestui studiu vom răspunde la următoarele întrebări: Cu ce problemelor s-au întâmpinat agricultorii din regiunea Sud-Est în perioada 2007–2013 a Programului Național de Dezvoltare Rurală?, Care este impactul specific fiecărei probleme în parte asupra derulării proiectelor agricole finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală perioada 2007-2013?, Ce soluții se pot propune pentru optimizarea capacității de absorbție a fondurilor structurale pentru agricultura în perioada 2014-2020?

În finalul lucrării sunt prezentate o serie de concluzii și recomandări privind îmbunătățirea sistemului de finanțare europeană a producătorilor agricoli și a altor întreprinzători din mediul rural din România, fiind urmate de o vastă bibliografie de specialitate și totodată de actualitate, precum și anexe ce au stat la baza realizării studiului de caz.

Capitolul 1. Managementul proiectelor în contextul Uniunii Europene

Există diferite standarde care definesc cele mai bune practici de management al proiectelor. Fiecare standard are propriile lui argumente care îi generează forma finală și dictează metodele și procesele prin care un proiect ar trebui gestionat.

Chiar dacă aceste metode și procese în mare parte sunt similare, standardele diferă prin aspectele asupra cărora se concentrează. Există standarde ale managementului proiectelor concepute de către Asociația Internațională a Managementului Proiectelor, Institutul Managementului Proiectelor, Comisia Europeană și Organizația Internațională de Standardizare.

Pentru a înțelege ce este un proiect și ce implică managementul unui proiect, se vor specifica diferite definiții și metode pentru a crea o privire generală asupra acestei practici. Pe parcursul lucrării se va face referire mai mult asupra standardelor concepute de către Comisia Europeană prin documentul care asistă asupra metodelor de livrare a proiectelor și tehnicile autorității de management, deoarece în partea de cercetare se va lucra cu probleme legate de fonduri structurale și astfel, partea teoretică își va obține relevanța.

1.1 Definirea generală a proiectelor și a managementului proiectelor

Conceptul de proiect își are originea din latinescul „projectum” al verbului „projicere” care înseamnă a arunca ceva înainte, a propulsa. Procesul implicat sugerează un punct de plecare, o bază de unde cineva se aruncă înainte, către un anumit scop.

În literatura de specialitate există mai multe definiri ale conceptului de proiect, majoritatea având ca elemente comune: unicitatea, obiective clar definite, o perioadă de derulare bine definită și o sumă de resurse alocate.

Fiecare proiect este destinat pentru a crea un produs, serviciu sau rezultat unic. Rezultatele proiectului pot să fie de natură tangibilă sau intangibilă. Chiar dacă anumite elemente repetitive pot fi prezente în anumite activități și livrabile ale proiectelor, aceste elemente nu schimbă caracteristicile unice și fundamentale. De exemplu, în agricultură, chiar dacă se folosesc aceleași materii prime, materiale sau metode în proiectul respectiv, acesta diferă prin locație, design, circumstanțe și situații diferite, sau persoane interesate diferite.

Un proiect poate să implice un singur individ sau mai mulți, un singur departament sau mai multe departamente, o singură organizație sau un consorțiu.

O definiție precizează faptul că „proiectul este proces nerepetitiv, care realizează o cantitate nouă, unicat, bine definită, în cadrul unor organizații specializate”

Dintr-o altă perspectivă, proiectul este definit ca „o serie de activități și sarcini care au obiective specifice ce trebuie îndeplinite ținând cont de anumite specificații, cu un început și un sfârșit bine definite, având un buget limitat și utilizând resurse umane și materiale”

Din toate aceste abordări desprindem faptul că proiectele reprezintă activități unice, orientate spre anumite obiective, având un grad ridicat de noutate și sarcini de lucru complexe, care sunt limitate din punct de vedere temporal cât și al resurselor materiale și umane. Proiectele sunt întreprinse în cadrul unei structuri organizatorice, implicând un singur membru sau o echipă, iar obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi.

În ceea ce privește managementul proiectelor, definiția precizează faptul că „managementul proiectelor este un proces de planificare, organizare și control al fazelor și al resurselor unui proiect, cu scopul de a îndeplini un obiectiv sau mai multe obiective bine definite, având restricții de timp, resurse și cost.”

Din perspectivă funcțională, managementul proiectelor este definit ca fiind un proces ce ține de organizații orientate pe proiecte care dețin subprocese ce includ inițierea proiectului, coordonarea proiectului în derulare, controlul proiectului și încheiera acestuia.

În mediul de afaceri, termenul de proiect a devenit unul dintre cele mai utilizate sintagme. Acest fapt se datorează unei expansiuni foarte accelerată de proiecte la nivelul economiei mondiale, dar și la nivelul Uniunii Europene. Proiectele de orice tip, simple sau complexe, cu destinație publică sau privată, în domeniu agricol sau în cel al construcțiilor, reprezintă mijlocul prin care organizațiile supraviețuiesc în mediul economic.

În contextul creat de integrarea României în Uniunea Europeană, această idee este asimilată și în țara noastră printr-o explozie reală de proiecte în diferite domenii de activitate.

Comisia Europeană definește proiectul ca fiind o serie de activități țintite în a livra obiective clar definite, încadrate într-un buget și într-o perioadă determinată de timp.

Un proiect ar trebui să aibă persoane interesate clar identificate, incluzând principalul grup țintă și principalii beneficiari. Trebuie să aibă aranjamente clare în ceea ce privește funcția de management, coordonare și partea financiară. Este necesar un sistem clar definit de monitorizare și evaluare și un nivel adecvat de analiză financiară și economică care să dovedească faptul că beneficiile proiectului vor depăși costul.

1.2 Metodologia de inițiere, evaluare și implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene

În faza de inițiere a unui proiect apare planificarea acestuia care începe prin identificarea ideilor pentru a constitui proiectul. Un studiu de fezabilitate, o consultare cu grupul țintă sau o analiză a sectorului vizat ar putea fi necesare pentru a genera soluții prin intermediul cărora să se rezolve problema.

Odată ce o abordare generală a fost creată, se poate trece mai departe la redactarea proiectului conform cadrului cerut de Autoritatea de Management.

În contextul proiectelor finanțate din fonduri europene, faza de planificare poate să se termine printr-un angajament de finanțare a proiectului propus sau prin respingerea acestuia.

Se pune un mare accent pe instrumente ce poartă denumirea de arbore al obiectivelor și matricea cadru logic. Aceastea furnizează un sistem de referință pentru a măsura progresul și a estima costurile.

Datorită acestor instrumente puse la dispoziție de către Comisia Europeană prin intermediul unor standarde privind redactarea și implementarea adecvată a proiectelor cu finanțare din bugetul Uniunii Europene, solicitanții pot să se asigure că ideile lor sunt eligibile perntru finanțare, după o analiză raportată la problemele de dezvoltare regionale care trebuie să fie soluționate.

După ce au fost identificate problemele, se va putea folosi arborele obiectivelor pentru a crea o legatură între probleme și scop, urmat de obiectivele proiectului.

Scopul arborelui obiectivelor este de a genera o imagine clară asupra strategiei pe care beneficiarul finanțării o va adopta pentru rezolvarea unor probleme de interes regional și în același timp, de interes personal. Arborele obiectivelor, în general, urmează a fi completat după ce a fost constituit arborele problemelor.

În arborele obiectivelor, problemele sunt convertite în obiective, printr-o simplă reașezare din punct de vedere al cuvintelor ce se regăsesc în arborele problemelor. După completarea cadrul, acesta va conține o relație între mijloacele care trebuie urmate și scopul final al strategiei respective destinate rezolvării problemelor. Aceste obiective care se regăsesc în arborele specific, oferă o bază de lucru pentru scopul proiectului și al programului.

Din momentul în care arborele obiectivelor a fost completat se va genera o înregistrare ce cuprinde majoritatea opțiunilor și pașii care trebuie atinși pentru a avansa spre obiectivul principal. Se va putea alege între opțiunile posibile. Avantajul apare în cazul când opțiunea aleasă nu se prezintă a fi cea adecvată din diferite motive, atunci se poate alege o altă opțiune care teoretic ar trebui să atingă același rezultat. Avantajul acestui instrument este că generează și un plan de rezervă.

Matricea cadru logic, în esență, este o metodologie pentru a da forma și a evalua planurile proiectelor cu politici specifice. Matricea poate fi de folos în a da relevanța următoarelor afirmații: motivul pentru care solicitantul se angajează în a desfășura proiectul, ce rezultate sunt așteptate în raport cu investițiile, cine beneficiază în urma proiectului, care sunt nevoile și prioritățile membrilor din grupurile țintă și cum vor fi măsurate rezultatele generate prin implementarea proiectului.

Matricea cadru logic are la bază o metodă tradițională ce ține de evaluarea orientată către rezultate. Modul prin care se deosebește această metodă este faptul că în primă fază obiectivele acțiunii sunt stabilite, iar după, evaluarea se concentrează asupra faptului conform căruia obiectivele au fost atinse sau nu. Cel mai important, prin informațiile care rezultă din acest tip de evaluare se vor putea reformula obiectivele proiectului dacă este cazul.

Cei șase pași de urmat ai cadrului logic sunt următorii: determinarea obiectivelor și a scopului proiectului; acordul asupra cadrului organizației în care proiectul a fost pregătit, reguli procedurale ale desfășurării proiectului și definițiile conceptuale; o analiză detaliată a situației; dezvoltarea unei strategii a proiectului prin stabilirea unei ierarhii a obiectivelor și acordul asupra implementării proiectului (resursele necesare pentru realizare); specificații ale premizelor și riscurilor asociate cu strategia aleasă, analiza premizelor și a riscurilor și reglarea formei proiectului; dezvoltarea unui cadru pentru monitorizarea și evaluarea proiectului.

Importanța acestor două intrumente se regăsește în etapa de planificare, deoarce multe dintre proiectele care sunt în concurs pentru finanțare din fonduri europene, sunt declarate neeligibile datorită formulării greșite a obiectivelor care nu se încadrează în intențiile de dezvoltare regională a autorităților.

Prima etapă de evaluarea a proiectelor pentru finanțare este după etapa de planificare. Acestea sunt punctate conform unei grile în urma căreia sunt ierarhizate și contactați solicitanții eligibili pentru a merge mai departe cu formalitățile.

Evaluarea se face în funcție de momentul desfășurării în care se află un proiect și este de trei tipuri: evaluare ex-ante, ex-post și intemediară.

Termenul ex-ante este o expresie care înseamnă "înainte de eveniment". Evaluarea ex-ante este adesea folosită atunci când se practică prognozarea cerințelor de resurse a proiectelor în viitor. Rezultatele evaluărilor ex-ante sunt utilizate pentru a îmbunătăți etape de planificare a proiectului și pentru a determina relevanța proiectului. Evaluarea ex-ante furnizează informații pentru a servi ca bază pentru monitorizare și evaluare și este un pas indispensabil pentru o gestionare corespunzătoare a unui proiect pe parcursul ciclului acestuia.

Dacă se ajunge la etapa de implementare înseamnă că proiectul a trecut de primul proces de evaluare și va merge mai departe. Un plan de lucru este stabilit pentru determinarea programului sarcinilor în conformitate cu ciclul bugetar și cerințele privind raportarea.

În timpul implementării, progresul proiectului este în mod obișnuit revizuit de către managerul de proiect. Sunt analizate eventuale devieri de la obiectivele inițiale și planul de lucru. Prezumțiile proiectului sunt verificate și sunt luate acțiuni pentru a le corecta dacă este necesar. În faza de implementare este necesară nu doar continua supervizare a managerului de proiect dar și rapoarte de progres către nivele superioare de management, comitete sau părți interesate.

În această etapă se face o evaluare obiectivă a unui proiect care se află în derulare sau a fost finalizat. Se analizează forma actuală a proiectului, eficacitatea implementării și efectele pe termen scurt și termen lung asupra grupurilor țintă.

Procesul de evaluare ar trebui să procure informații credibile și utile și să se tragă concluzii perntru deciziile privind procesele ce vor urma.

Procesul de evaluare ar trebui să ducă la o decizie, dacă să se continue, rectifice sau să se oprească proiectul, iar „lecțiile învățate” ar trebui să fie luate în considerare pentru când se vor mai planifica și implementa proiecte similare.

Evaluarea intermediară, va avea elemente din ambele, ex-ante și ex-post. Dar va exista întotdeauna o dimensiune operațională explicită, în măsura în care obiectivul principal al acestei proceduri intermediare este de a vedea „Unde suntem?” și dacă „Există lucruri pe care ar trebui să fie schimbate, sau proiectul trebuie să fie reorientat, sau chiar sunt resurse suplimentare necesar?”.

Din punctul de vedere al evaluatorului, această activitate poate fi de două tipuri: internă sau externă.

Evaluarea internă este evaluarea care este efectuată de către cineva din echipa de proiect. În mod evident, un astfel de evaluator are avantajul de a înțelege pe deplin modul de gândire din spatele dezvoltării proiectului, împreună cu o apreciere a oricărei probleme care ar fi apărut și ar trebui să inspire, de asemenea, încrederea și cooperarea dintre ceilalți membri ai echipei. Pe de altă parte, un astfel de evaluator poate găsi că este dificil să facă orice critici în privința lucrărilor efectuate și din cauza implicării lui strânse cu proiectul, ar putea exista imposibilitatea de a propune orice soluții inovatoare la aceste probleme, care sunt identificate.

Evaluarea externă este procesul prin care o agenție specializată colectează date, informații și dovezi în privința unui proiect, sau o activitate de bază a unei instituții, în scopul de a face o declarație cu privire la calitatea acestuia. Evaluarea externă este efectuată de către o echipă de experți externi sau inspectori, și necesită de obicei trei operații distincte: analiza raportului evaluării interne, o vizită la fața locului și redactarea unui raport de evaluare.

Evaluare ex-post este realizată după o anumită perioadă de timp ce a trecut de la finalizarea unui proiect, cu accentul pus pe eficiența și sustenabilitatea proiectului. Această evaluare are ca scop colectarea “lecțiilor” și recomandărilor pentru îmbunătățirea proiectelor și pentru planificarea și punerea în aplicare a proiectelor într-un mod mai eficace și eficient pe viitor.

Evaluarea ar trebui să: înceapă devreme în cadrul proiectului, să implice alți terți (evaluator extern, de asemenea, reprezentanți ai grupurilor țintă), să utilizeze toate tipurile de evaluare, să utilizeze mecanisme de evaluare care prezic dezvoltarea proiectului, să analizeze toate datele înregistrate și să le utilizeze în implementarea proiectului.

Capitolul 2. Abordare integrată privind dezvoltarea sectorului agricol din România prin intermediul Uniunii Europene

2.1 Dezvoltarea durabilă a agriculturii în România

Președintele Asociației Internaționale a Economiștilor Agrarieni, John W. Langworth, definește conceptul de agricultură durabilă ca având trei componente majore: „creșterea economică, distribuția și mediul înconjurător”.

Formarea și apoi dezvoltarea unei agriculturi durabile, reprezintă un proces îndelungat și foarte greu de realizat deoarece există numeroase bariere în adoptarea unor practici și tehnologii specifice sectorului agricol. Printre cele mai importante bariere se numără politicile și programele existente care conțin uneori obiective contradictorii.

Pe lângă obiectivele generale pe care țările le stabilesc pentru agricultură și mediul înconjurător, există un nou consens privind fermele durabile din agricultură care se caracterizează prin practicarea unui management performant, păstrarea biodiversității și prin faptul că sunt profitabile pe termen lung.

Statul are un rol foarte important în ceea ce privește dezvoltarea unor exploatații agricole durabile, în primul rând prin „legislația corespunzătoare” și nu în ultimul rând prin „sprijinul financiar și diferențiat pe criterii de eficiență și performanță”.

În procesul unei dezvoltări durabile a agriculturii, un rol esențial îl are managementul agricol. Acesta „are ca obiective formarea la manageri a competențelor în domeniile strategiei și politicii întreprinderilor, gestiunii, organizării producției și afacerilor agricole și urmărește dezvoltarea capacităților de a înțelege schimbările profunde din structurile agrare”.

Exploatațiile agricole mici și mijlocii din actuala structură agrară a României, alături de afacerile agricole de mari dimensiuni „fac necesară dobândirea de către producătorii individuali și manageri a unor cunoștințe complexe de gestiune și administrație care le asigură competențe în relațiile cu furnizorii și clienții, în folosirea facilităților create de politicile agricole guvernamentale și de programele de solidaritate și sprijinire a integrării promovate de Uniunea Europeană”.

În România, agricultura reprezintă un sector foarte important, acest lucru fiind susținut atât prin ponderea populației ocupate în agricultură (aproximativ 37%), cât și prin aportul la formarea produsului intern brut ( PIB – aproximativ 16%).

Din suprafața României, aproximativ 61,39% este utilizată pentru producția agricolă, 28,35% este împădurită, iar alte terenuri ocupă 10,26% din suprafața acesteia (ape, construcții, terenuri neproductive, căi de comunicație etc.).

Grafic 1 – Repartiția fondului funciar, pe categorii de folosințe în anul 2012

În baza Legii fondului funciar nr. 36/1991, precum și a altor legi în vigoare privind

societățile agricole și alte forme de asocire în agricultura țării noastre, sunt în prezent constituite și funcționează următoarele tipuri de exploatații agricole: gospodăriile țărănești (individuale), forme asociative de proprietari și gospodării (societăți agricole, asociații agricole familiale), societățile comerciale agricole și regii autonome și exploatații agricole ale domeniului public.

În cadrul Uniunii Europene, „România apare ca țara cea mai dependentă de agricultură și ca țara cu cel mai mare număr de fermieri din uniune luată ca un întreg”.

Chiar dacă este supus permanent evaluărilor și analizelor, „performanțele sectorului agricol românesc rămân relativ modeste în contrast cu potențialul său natural”, dimensiunea unei exploatații agricole ajunge la 2,3 hectare, în timp ce în Uniunea Europeană suprafața medie a unei exploatații agricole este de 18,4 hectare, cauzele fiind de ordin legislativ precum și a descentralizării activității din agricultură.

Un rol foarte important în dezvoltarea unei agriculturi durabile îl reprezintă îmbunătățirea cadrului legislativ a României, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) și contribuția instrumentelor financiare ale Uniunii Europene.

Politica Agricolă Comună este prioritară la nivelul Uniunii Europene, în ciuda marii deviersități a structurilor agricole, a producțiilor și a nivelurilor tehnice. Un exemplu important al acestei afirmații îl constituie faptul că în toată perioada scursă de la lansarea PAC și până astazi, pentru finanțarea cheltuielior agricole au fost alocate aproape jumătate din fondurile totale.

Politica Agricolă Comună poate fi descrisă ca având trei caracteristici fundamentale:

Constituirea la nivelul întregii comunități, a unei piețe unice de produse agricole, în care să se asigure libera circulație a acestora și prețuri unice pentru ele;

Lansarea unei preferințe comunitare pentru toate produsele de sub incidența PAC, preferințe susținute printr-un sistem unic de bariere vamale în fața importurilor din țările nemembre;

Delimitarea responsabilităților între comunitate și țările membre în ceea ce privește sursele, gestionarea și utilizarea fondurilor financiare.

Politica Agricolă Comună are implicații profunde asupra structurilor agricole, asupra instrumentelor adoptate în domeniul agricol, vizând sprijinul și protecția garantată producătorilor.

La nivel comunitar se consideră apartenența politicii agricole de competența națională a fiecărui stat sau a Uniunii Europene.

Politica Agricolă Comună acordă asistență financiară agricultorilor pentru „a se asigura că aceștia continuă să lucreze pământul și să creeze locuri de muncă suplimentare prin reamenajarea satelor, protejarea peisajului sau proiecte privind patrimoniul cultural și multe alte sarcini asociate în mod direct sau indirect cu agricultura și economia rurală”.

Pentru România, implementarea PAC ridică un întreg lanț de decizii strategice importante care trebuie evaluate de către guvern. Acestea implică selecția unor scheme de plăți pentru măsurile de susținere directă a veniturilor, modalitățile de plată, criteriile de eligibilitate, transferuri între alocările bugetare, suplimentarea plăților pe suprafață etc. Înțelegerea implicațiilor generale privind modificările semnificative ale politicii, este importantă, atât pentru veniturile fermierilor, ale consumatorilor, cât și pentru bugetul statului român.

În cadrul negocierilor privind introducerea Politicii Agricole Comune în România, aceasta a obținut o alocare bugetară de peste 4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2009. Aceste fonduri au fost împărțite între dezvoltarea rurală, susținera pieței și plăți directe. În acest context, strategia autorităților române a fost echilibrată și orientată mai mult către dezvoltarea rurală și într-o măsură mai mică înspre subvenționarea marilor suprafețe.

Pentru crearea unui viitor în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, România are nevoie de o strategie de calitate pe termen lung care să includă: sprijin financiar pentru promovarea metodelor agro-ecologice, sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, sprijin financiar pentru investițiile în exploatațiile agricole (investiții în echipamante agricole, îmbunătațirea calității produselor etc.), sprijin financiar pentru facilitarea lansării în activitate a tinerilor fermieri și nu în ultimul rând sprijin financiar pentru cercetare și inovare.

2.2 Prezentarea fondurilor europene nerambursabile alocate sectorului agricol din România pentru perioada 2007-2013

Pentru a înțelege contextul în care au fost implicați agricultorii din România privind finanțarea afacerii din bugetul Uniunii Europene și motivul pentru care aceștia au un rol cheie în dezvoltarea națională, se vor prezenta aspecte legate de fondurile specifice domeniului lor de activitate.

Ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, fondurile europene nerambursabile reprezintă un beneficiu real acordat României în vederea dezvoltării sectorului agricol și a dobândirii unor avantaje competitive în cadrul pieței agricole globale.

„Cap. 7 Agricultura” a reprezentat unul dintre cele mai controversate capitole de negociere în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Pe acest fond, negocierile s-au purtat plecând de la starea agriculturii și a economiei rurale: agricultorii români au venituri foarte scăzute, iar acest lucru se resfrânge asupra întregului spațiu rural; agricultura folosește într-o proporție foarte mare tehnologii învechite, depășite, iar acest lucru se reflectă în performanțele tehnice și economice scăzute ale României la nivelul UE; spațiul rural al României este dominat de agricultură și posedă în mare parte o infrastructură deficitară.

Pentru îmbunătățirea acestor aspecte și implicit pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, Uniunea Europeană finanțează sectorul agricol din fonduri europene nerambursabile.

Potrivit Regulamentului Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, au fost create două fonduri pentru agricultură:

FEADR – Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;

FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă.

Începând cu 1 ianuarie 2007, FEADR și FEGA înlocuiesc Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) și constituie împreună instrumentul financiar unic al politicii agricole comune (FEADR – finanțează programele de dezvoltare rurală în timp ce FEGA – intervine pentru susținerea piețelor agricole).

Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă a existat de la începuturile procesului de integrare europeană și a fost cea mai relevantă sursa prin care se practica metoda de distribuire din cadrul bugetului Uniunii Europene, înainte de introducerea reformei politicii de coeziune regională.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

FEADR este acțiunea complementară destinată Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, a fost înființată în 1958 pentru finanțarea măsurilor privind dezvoltarea rurală și ajutoare pentru fermieri, în regiuni cu întârzieri în dezvoltre.

În ceea ce privește perioada 2007–2013, eforturile din domeniul agricol vor fi orientate către cel de-al doilea pilon al PAC – dezvoltarea rurală, care a fost repartizat într-un singur cadru financiar și de programare asigurat prin FEADR.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală „este destinat îmbunătățirii eficienței structurilor de producție, procesare și marketing al produselor agricole și forestiere precum și dezvoltării potențialului local în zonele rurale”. Este corespondentul Fondului SAPARD, de care a beneficiat și România în perioada de pre-aderare.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală se armonizează, la nivel național, cu Planul Național Strategic de Dezvoltare Rurală și are drept Autoritate de Management – Ministrul Agriculturii.

Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin FEADR, a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2007–2013.

Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2007–2013

PNDR reprezintă un document elaborat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care se detaliază modul concret în care sunt finanțate investițiile din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

PNDR prezintă în detaliu axele prioritare (AP) și domeniile majore de intervenție (DMI) prin intermediul cărora se asigură finanțarea nerambursabilă pentru sectorul agricol. Acesta fiind compus din 4 axe de dezvoltare:

Axa 1 – finanțează măsuri privind creșterea competitivității sectorului agricol și silvic, măsuri ce vizează îmbunătățirea cunoștințelor, consolidarea potențialului uman, restructurarea și dezvoltarea capitalului fizic și promovarea inovației.

Axa 2 – asigură finanțare nerambursabilă pentru îmbunătățirea mediului și a spațiului rural și conține măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole și forestiere.

Axa 3 – asigură resursele financiare pentru îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural și încurajarea diversificării economiei rurale.

Axa 4 – Leader finanțează măsuri privind implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea guvernării administrative la nivel rural.

Implementarea financiară a FEADR în România va fi asigurată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP).

În continuare se va prezenta valoarea asistenței financiare nerambursabile corespunzătoare celor 4 axe prioritare pentru perioada 2007–2013. După cum se va observă, suma totală care este valabilă pentru a fi accesată, prin investiții în sectorul agricol, poate aduce o creștere semnificativă atât economiei statului cât și nivelului de trai din zone rurale caracterizate prin sărăcie și reprezentând o problemă importantă în cadrul analizei din documentul PNDR.

Tabel 1 – Alocarea financiară 2007–2013 pentru PNDR

Pe baza tabelului se observă că valoarea fondurilor europene nerambursabile dedicate sectorului agricol este de 8,02 miliarde euro, la această sumă se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat de 1,94 și rezultă o valoare totală a finanțării nerambursabile pe întreaga perioadă 2007–2013 de aproximativ 9,96 miliarde euro. Bani care pot fi accesați dacă aparatul birocratic oferă sistemul adecvat pentru agricultori și nu apar probleme pe parcursul proceselor de selecție și implementare a proiectelor.

2.3 Stadiul contractării și absorbției fondurilor europene nerambursabile alocate sectorului agricol din România pentru perioada 2007-2013

Capacitatea de absorbție „reprezintă gradul în care o țară este capabilă să cheltuiască efectiv și eficient resursele financiare alocate din Fondurile Structurale”. Pentru realizarea acestui lucru, capacitatea de absorbție depinde de sistemul instituțional creat de stat pentru administrarea fondurilor în cauză și de capacitatea beneficiarilor de a crea proiecte și de a le cofinanța.

În legătură cu fondurile structurale, capacitatea de absorbție este determinată de trei factori principali:

Capacitatea macroeconomică de absorbție – poate fi definită, măsurată în legătură cu Produsul Intern Brut (PIB), și este limitată pentru România la aproximativ 3,789% din PIB-ul țării noastre. De această capacitate macroeconomică depinde și necesitatea creșterii cheltuielilor bugetare ca urmare a aderării, existând astfel un consens, începând cu anul 2007 pentru România în ceea ce privește asigurarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 2% din PIB mai mari decât în prezent ( contribuția României la bugetul UE – aproximativ 1% din PIB, sumele din bugetul național necesare măsurilor care pot fi cofinanțate cu fonduri cominitare – aproximativ 0,8 – 1% din PIB).

Capacitatea financiară de absorbție – reprezintă capacitatea autorităților centrale și locale de a cofinanța programe și proiecte sprijinite de UE, de a planifica și garanta aceste contribuții interne în bugete multi-anuale și de a le colecta de la diverși parteneri implicați într-un proiect sau program.

Capacitatea administrativă de absorbție – se referă la capacitatea autorităților centrale și locale de a pregăti planuri, proiecte și programe în timp util, de a le selecta pe cele mai bune dintre ele, de a respecta obligațiile administrative și de raportare, precum și de a finanța și superviza procesul de implementare, prin evitarea oricărui fel de iregularitate.

Toate cele trei definiții pot fi studiate cu ajutorul documentelor de programare existente precum și a studiilor de evaluare privind impactul pe care la avut implementarea fondurile europene nerambursabile în perioada 2007–2013.

Fondurile europene nerambursabile alocate sectorului agricol din România, pot fi accesate de către beneficiari prin intermediul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, program ce este finanțat prin intermediul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În vederea analizării situației țării noastre în legătură cu capacitatea administrativă de absorbție privind dezvoltarea rurală, se consideră importantă efectuarea unei comparații cu celelalte state membre în perioada 2007–2013.

Grafic 2 – Situația ratei de absorbție curentă pentru dezvoltare rurală la nivelul UE-27 în perioada 2007–2013

În perioada 2007–2013, cele 27 de state membre au avut o medie a absorbției alocărilor financiare de aproximativ 65%, iar în ceea ce privește România, aceasta ocupă antepenultimul loc în clasament, înaintea Bulgariei și a Greciei.

Prin fondurile europene nerambursabile în domeniul agricol, România a atras aproximativ 10 miliarde euro în perioada 2007–2013. Prin SAPS au intrat în țară 5.3 miliarde euro din totalul de 5.4 miliarde euro alocați de către Uniunea Europeană, iar prin PNDR au intrat aproape 4.5 miliarde euro – 5 miliarde euro dacă luăm în considerare avansul de 561 milioane euro încasat în 2008 , din 8.1 miliarde euro alocați.

Tabel 2 – Total alocări anuale și ratele de absorbție anuale pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Schema de Plată Unică pe Suprafață (milioane euro)

*În calcularea ratei de absorbție a PNDR, Direcția Generală Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ia în considerare și avansul încasat în anul 2008 de la CE în valoare de 561.58 miliarde euro în vederea finanțării demarăriiși derulării Programului. Dacă acest avans nu ar fi luat în considerare, rata de absorbție ar fi de 55%.

Plățile directe înregistrează cea mai ridicată rată de absorbție totală (99%) datorită modalității simple prin care beneficiarul poate intra în posesia banilor (subvențiile sunt încasate direct de către beneficiari prin intermediul APIA și nu depind de capacitatea administrativă a unei instituții sau de pregătirea și implementarea proiectului).

România întâmpină o serie de dificultăți în ceea ce privește nivelul slab de absorbție și de managementul precar al fondurilor europene la nivelul sectorului agricol. Totodată subliniem faptul că sprijinul PAC pentru fermele mici și mijlocii va fi necesar să se acorde în complementaritate cu fondurile structurale și de asemenea, folosirea eficientă a fondurilor trebuie să fie o prioritate și nu doar o simplă rată de absorbție.

2.4 Prezentarea Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de programare 2014-2020

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 reprezintă „oportunitatea reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale sectorului și pe baza progresului realizat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013”.

Pentru perioada de programare 2014-2020, Programul Național de Dezvoltare Rurală a stabilit un set de priorități care sunt corelate cu obiectivele strategice ale Politicii Agricole Comune și ale Strategiei Europene 2020, dar fiind definite la nivel național. Astfel, schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar și competitivitatea, managemetul resurselor naturale și dezvoltarea rurală echilibrată reprezintă priorități ale Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Planurile privind dezvoltarea regională în perioada 2014-2020 trebuie să fie mai bine gestionate decât cele care au funcționat în 2007-2013 și să reprezinte un instrument funcțional pentru dezvoltarea sectorului agricol din România.

Rata de absorbție a Programul Național de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2007-2013 semnalează necesitatea unor schimbări la nivel instituțional și procedural pentru perioada 2014-2020 (simplificarea procedurilor pentru solicitanți, reducerea cerințelor privind documentația, simplificarea birocrației, comunicarea transparentă cu beneficiarii, reducerea cerințelor de garantare pentru beneficiari, îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice etc.).

Pentru o implementare cu succes a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 nu depinde doar existența sprijinului financiar ci și de existența unor idei bune pentru proiectele noi de investiții care să promoveze dezvoltarea afacerilor rurale și implicit dezvoltarea sectorului agricol.

În noul context de programare, serviciul de consultanță agricolă care reprezintă un element foarte important pentru dezvoltarea agriculturii și zona rurală din România, capătă un rol esențial în implementarea cu succes a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Acest sistem de consultanță agricolă (FAS) trebuie să ajute la o implementare eficientă și eficace a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 prin sprijinul oferit fermierilor în ameliorarea performanței exploatațiilor, pentru adaptarea la cerințele de eco-condiționalitate, pentru transferul de cunoștiințe etc.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este structurat pe 13 măsuri față de cele 24 de măsuri incluse în PNDR 2007-2013 și va conține prețuri de referință pentru achizițiile făcute de autoritățile locale sau de societățile agricole.

Alocarea financiară totală pentru perioada 2014-2020 privind Programul Național de Dezvoltare Rurală este de aproximativ 8,015 miliarde de euro.

Astfel o alocare de 1,932 miliarde de euro este prevazută pentru cea mai importantă măsura din noul PNDR, măsura care vizează „Investiții în active fizice”, „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” are alocată o sumă de 1,032 miliarde de euro, „Instalarea tinerilor fermieri” are prevăzută o sumă de circa 619 milioane de euro și 412,8 milioane euro pentru „Start up și dezvoltarea de microîntreprinderi”. Alte măsuri precum „Serviciile de bază și reînoirea satelor din zonele rurale” beneficiază de fonduri în valoare de un milion de euro, agricultura ecologică are alocată o sumă de peste 200 milioane de euro, iar în ceea ce privește „Gestionarea riscurilor” se alocă o sumă de 397,8 milioane de euro.

În concluzie pentru o gestionare mai bună în ceea ce privește procesul de absorbției a fondurilor europene alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 trebuie evitate greșelile din programul trecut și îmbunătățirea noului program printr-un „model de arhitectură instituțională eficient”.

3. Studiu de caz – Probleme specifice în elaborarea și implementarea proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală în perioada 2007-2013

3.1 Introducere

Pornind de la următoarea ipoteză: Pentru o implementare adecvată a proiectelor destinate sectorului agricol din regiunea Sud-Est și implicit îmbunătățirea absorbției fondurilor europene nerambursabile pentru exploatațiile agricole, este necesară identificarea problemelor întâmpinate de agricultorii din această regiune în perioada de programare 2007-2013, și propunerea unor soluții destinate optimizării capacității de absorbție a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada de programare 2014–2020.

În cadrul acestui studiu vor fi adresate următoarele întrebări de cercetare:

Întrebarea 1: Cu ce probleme s-au întâmpinat agricultorii din regiunea Sud-Est în perioada de programare 2007–2013 a Programului Național de Dezvoltare Rurală?

Întrebarea 2: Care este impactul specific fiecărei probleme în parte asupra derulării proiectelor agricole finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală perioada 2007-2013?

Întrebarea 3: Ce soluții se pot propune pentru optimizarea capacității de absorbție a fondurilor structurale pentru agricultura în perioada 2014-2020?

3.2 Metodologie

Analiza problemelor comune cu care s-au confruntat fermierii și specialiștii în agricultură din regiunea Sud-Est în perioada de programare 2007-2013 privind accesarea fondurilor europene nerambursabile acordate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, reprezintă cercetarea propriu-zisă a studiului de caz.

Metoda de cercetare utilizată pentru realizarea studiului de caz este de tip calitativ. Ca tehnică de obținere directă a informațiilor a fost participarea la conferința din 23 octombrie 2013 în calitate de observator în cadrul căreia subiectul principal abordat a fost „slaba absorbție a fondurilor europene nerambursabile provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în regiunea Sud-Est”. Întâlnirea organizată de Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Est a adunat un număr de 130 de fermieri și specialiști în agricultură din cele 6 județe ale regiunii (Buzău, Brăila, Constanța, Tulcea, Vrancea și Galați) alături de președintele Consiliului Județean Buzău Cristi Bîgiu.

Conferința a început cu prezentarea unui set de informații generale privind situația proiectelor depuse și selectate în perioada de programare 2007-2013 pentru măsurile „121 Modernizarea expolatațiilor agricole” și „112 Instalarea tinerilor fermieri” la nivelul regiunii Sud-Est, impactul acestor proiecte în dezvoltarea sectorului agricol din regiune și gradul de absorbție a fondurilor europene nerambursabile acordate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală la nivelul întregii regiuni.

În a doua parte a conferinței au fost supuse analizei și dezbaterii de către toți participanții, problemele cu care s-au confruntat aceștia în perioada de programare 2007-2013. Cei 130 de subiecți și-au expus problemele întâmpinate și au adresat întrebări spontane autorităților prezente la conferință.

Ultima parte a conferinței s-a axat pe discuții referitoare la creșterea economică și dezvoltarea sectorului agricol din regiunea Sud-Est folosind o agricultură „verde, durabilă și sustenabilă” și creșterea nivelului de absorbție a fondurilor ce ne sunt puse la dispoziție prin intermediul Planului Național de Dezvoltare Durabilă perioada de programare 2014-2020.

Astfel au fost evidențiate elementele de bază în relevarea scopului studiului de caz, de asemenea s-a asigurat culegerea unui volum de informații sporit prin prisma răspunsurilor la întrebările nuanțate. În scopul realizării studiului de caz au fost centalizate cele mai relevante probleme întâmpinate de agricultorii și specialiștii în agricultură din regiunea Sud-Est în perioada de programare 2007-2013.

3.3 Grupul țintă

Grupul țintă al studiului de caz este format din 130 de fermieri și specialiști în agricultură din regiunea Sud-Est care au participat la conferința din 23 octombrie 2013, unde subiectul principal abordat a fost „slaba absorbție a fondurilor europene nerambursabile în domeniul agricol din cadrul regiunii Sud-Est”.

Structura participanților la conferință a fost următoarea:

55 fermieri cu exploatații vegetale din județul Buzău;

34 fermieri cu exploatații vegetale din județul Vrancea;

22 fermieri cu exploatații vegetale din județul Galați;

10 fermieri cu exploatații vegetale din județul Brăila;

5 fermieri cu exploatații vegetale din județul Constanța;

4 fermieri cu exploatații vegetale din județul Tulcea.

În cadrul conferinței participanții au discutat despre importanța fondurilor europene nerabursabile pentru dezvoltarea sectorului agricol din regiunea Sud-Est și despre problemele cu care s-au confruntat în perioada de programare 2007–2013.

Reprezentanții celor 6 județe din regiunea Sud-Est au accesat în perioada 2007–2013 în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, fonduri europene nerambursabile acordate prin Axa 1 – Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier, măsurile „121 Modernizarea expolatațiilor agricole” și „112 Instalarea tinerilor fermieri”.

Nu în ultimul rând, conferința a examinat o serie de aspecte pozitive privind interesul agricultorilor din regiunea Sud-Est pentru dezvoltarea echilibrată a sectorului agricol cu sprijinul financiar nerambursabil.

3.4 Probleme identificate

În graficul de mai sus sunt prezentate problemele care au apărut pe parcursul desfășurării proiectelor din sectorul agricol al regiunii Sud-Est, finanțate prin fonduri europene nerambursabile provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Aceste probleme au fost împărțite pe parcursul celor trei etape ale derulării proiectelor: perioada de inițiere, perioada de evaluare și perioada de implementare.

Din cele 27 de probleme comune ale agricultorilor sesizate, 7/27 au fost identificate pe parcursul perioadei de inițiere. Aceste probleme țin de obiective neadecvate aflate în cadrul proiectelor agricole privind măsura pentru care aplică unii solicitanți, probleme care se regăsesc în cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, și care țin de amânări în ceea ce privește lansarea unor cereri de proiecte față de termenele stabilite inițial, nesemnarea unor acte adiționale în cadrul teremenului stipulat în contractul de finanțare și modificările constante în ceea ce privește Ghidul Solicitantului.

În ceea ce privește perioada de evaluare, au fost identificate 6/27 probleme privind întârzieri cuprinse între 6 și 10 luni de la depunerea unui proiect până la înștiințarea beneficiarului cu privire la rezultatul evaluării, întârzieri datorate depunerii unui număr mare de proiecte în ultimele zile dinaintea termenului limită, insuficiența personalului din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală care se ocupă de evaluarea proiectelor agricole, analiza superficială a grilei de evaluare de către solicitanți și imposibilitatea solicitanților să vadă punctajele detaliate obținute în urma procesului de evaluare.

Cele mai multe probleme au fost identificate în perioada de implementare (14/27). Acestea țin de susținerea cu dificultate a resurselor financiare necesare demarării și cofinanțării proiectelor agricole, probleme referitoare la achizițiile publice, experiența redusă a beneficiarilor în implementarea corespunzătoare a proiectelor agricole și proceduri birocratice excesive la nivelul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

În ceea ce privește structurarea problemelor în cadrul a patru domenii de referință: probleme de ordin legislativ, probleme de ordin temporal, probleme de ordin financiar și probleme privind resursele umane, situația este prezentată în graficul de mai jos:

Astfel, cea mai mare parte a problemelor comune cu care s-au confruntat agricultorii din regiunea Sud-Est sunt de ordin legistativ, administrativ și instituțional. Numărul cel mai mare de probleme sunt cele de ordin legislativ (10/27), acest fapt denotă importanța foarte mare pe care o are Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din regiunea Sud-Est. Aceasta trebuie să asigure un cadru legislativ corespunzător desfășurării procesului de accesare a sprijinului financiar nerambursabil din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Toate prevederile, reglementările care sunt supuse consolidării prin instrucțiuni de modificare și completare efectuate de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală pe parcursul desfășurării procesului de accesare și care vizează implicit gradul de absorbție a fondurilor europene nerambursabile trebuie armonizate în sprijinul beneficiarilor.

Din cele 27 de probleme identificate, 8 sunt de ordin temporal, acestea având un impact foarte mare în desfășurarea activităților din perioada de inițiere, evaluare și implementare la termenele stabilite inițial. Amânarea sau decalarea unor activități duce la întârzierea implementării proiectelor agricole, costuri suplimentare, depășirea termenelor de valabilitate a documentelor pregătite de solicitanți și implicit la o absorbție redusă a fondurilor europene nerambursabile destinate sectorului agricol.

Problemele de ordin financiar cu care s-au confruntat agricultorii din regiunea Sud-Est în perioada de programare 2007-2013 înregistrează un număr de 5/27. Acestea au în vedere neprevizionarea de către beneficiari a anumitor riscuri financiare cum ar fi susținerea cu dificultate a resurselor financiare necesare derulării proiectelor agricole, în special ca efect al crizei economice, lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinanțării proiectelor agricole de către beneficiari, probleme de lucru cu unele instituții financiare (bănci, trezorerie etc.).

Având în vedere problemele privind resursele umane au fost identificate 4/27, care vizează atât agricultorii ca solicitanți și beneficiari cât și personalul responsabil cu managementul și gestionarea fondurilor agricole pentru dezvoltarea rurală la nivelul regiunii Sud-Est. Aceste probleme țin de insuficiența personalului de specialitate din cadrul structurilor responsabile cu desfășurarea corespunzătoare a activităților privind accesarea fondurilor europene acordate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, atenția superficială acordată grilei de evaluare a proiectelor agricole de către solicitanți, experiența redusă a evaluatorilor externi privind proiectele agricole și experiența redusă a beneficiarilor în implementarea corespunzătoare a proiectelor din domeniul agricol.

3.4.1 Probleme identificate în perioada de inițiere

1. Amânarea primei sesiuni de depunere a proiectelor agricole față de termenele stabilite inițial în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a modificat termenul sesiunii de cereri privind proiectele finanțate prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” de la 12 martie – 14 mai 2012, noul termen limită pentru depunerea proiectelor a fost 17 aprilie – 18 iunie 2012. Autoritatea de Management susține că această amânare a fost cauzată de propunerile privind modificarea Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact semnificativ asupra derulării proiectelor agricole din regiunea Sud-Est. Solicitanții s-au confruntat cu depășirea termenului de valabilitate a documentelor pregătite pentru dosar, expirarea avizelor și chiar schimbarea planurilor de afaceri în vederea adaptării cerințelor pieței.

Pentru o bună gestionare a sesiunii de depunere a proiectelor agricole în perioada de programare 2014-2020 se recomandă formularea de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a unor termene concrete și implicit respectarea calendarului de lansări a cererilor de finanțare.

2. Înregistrarea unei perioade lungi de timp pentru pregătirea documentației privind accesarea fondurilor structurale provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În vederea pregătirii documentației necesară agricultorilor privind accesarea fondurilor europene nerambursabile provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală a fost elaborat Ghidul Solicitantului.

Chiar dacă au la dispoziție Ghidul Solicitantului pentru fiecare măsură în parte, unde sunt descrise documentele solicitate de Autoritatea de Management pentru Programului Național de Dezvoltare Rurală, agricultorii din regiunea Sud-Est au avut nevoie de perioade foarte lungi de timp pentru pregătirea documentației necesară solicitării finanțării europene nerambursabile. Acest fapt se datorează experienței limitată sau chiar inexistentă a solicitanților (societăți agricole mici și mijlocii, asociații familiale etc.) în ceea ce privește întocmirea unor astfel de documente. Perioada necesară agricultorilor din această regiune pentru completarea cererilor de finanțare, pregătirea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri este de trei până la cinci luni.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact semnificativ asupra derulării proiectelor agricole din regiunea Sud-Est. Solicitanții confruntându-se cu depunerea unui număr foarte mare de proiecte înaintea termenului limită sau chiar depășirea termenului limită stabilit pentru depunerea cererilor de finanțare.

Pentru reducerea timpului alocat pentru pregătirea documentației necesară obținerii finanțării proiectelor agricole în perioada de programare 2014-2020, agricultorii din regiunea Sud-Est trebuie să acorde o importanță foarte mare pentru studierea din timp a ghidurilor publicate în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală sau după caz, colaborarea cu o firmă de consultanță în ceea ce privește pregătirea documentației.

3. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală au existat constant modificări în ceea ce privește Ghidul Solicitantului.

În cursul anului 2012, Comisia Europeană a aprobat nouă propuneri de modificare a Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, și implicit schimbarea Ghidului Solicitantului privind măsurile vizate. Cele mai importante modificări au fost: realocările de fonduri de la măsurile cu gard redus de absorbție către măsurile cu un grad crescut de accesare, creșterea nivelului privind sprijinul financiar nerambursabil acordat tinerilor fermieri pentru instalare, combinarea pachetelor de agro-mediu pentru culturi verzi și agricultură ecologică etc.

Autoritatea de Management pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală susține că sunt necesare aceste modificări constante pentru asigurarea unui sistem eficient de informare a solicitanților de fonduri europene nerambursabile. În cadrul Ghidului Solicitantului sunt prezentate reguli pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectului de investiții, dar și documentele, avizele, modelul Cererii de Finanțare etc. Autoritățile competente au avut intenția de a pregăti ghidurile pentru fiecare măsură în parte, ca niște documente foarte detaliate și cuprinzătoare. Această detaliere a presupus o analiză aprofundată a prevederilor legislației naționale și comunitare relevante, ceea ce a necesitat o perioadă mai mare de timp. Un alt factor care a constituit un impediment în realizarea eficientă a primei generații de ghiduri, acestea dovedindu-se ca fiind incompelete, a fost experiența limitată și gradul de încărcare al personalului responsabil cu elaborarea ghidurilor.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact semnificativ asupra desfășurării perioadei de pregătire a documentației privind accesarea fondurilor nerambursabile alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2007-2013. Agricultorii au fost de foarte multe ori derutați de aceste modificări efectuate la perioade scurte de timp.

Pentru reducerea impactului acestei probleme în perioada de programare 2014-2020 se rocomandă ca modificările efectuate să se aplice doar proiectelor care vor fi lansate după data apariției modificării.

4. Nerespectarea termenelor stabilite și anunțate de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală între momentul depunerii cererilor de finanțare la Oficiile Județene ale Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și primirea raspunsului de către solicitant.

În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală s-au înregistrat întârzieri în procesarea cererilor de finanțare datorate în primul rând numărului redus de personal al Autorității de Management față de numărul mare de cereri de finanțare depuse de către solicitanți. Conform noilor proceduri, autoritățile competente trebuie să analizeze mult mai detaliat proiectele, acest fapt necesitând o perioadă mai mare de timp.

Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a anunțat în anul 2012, ultima sesiune de depunere a proiectelor pentru programarea 2007-2013, ceea ce a condus la depunerea unui număr foarte mare de proiecte aferente măsurilor de investiții.

O altă cauză a nerespectării termenelor stabilite de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală o reprezintă înregistrarea unui număr foarte mare de contestații și solicitări (acordul de mediu, dovada co-finanțării etc.) care trebuiau rezolvate înaintea semnării contractelor.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact foarte mare asupra desfășurării proiectelor agricole din regiunea Sud-Est pentru accesarea finanțării provenită din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală perioada de programare 2007-2013.

Întârzierile de luni de zile în primirea răspunsului de către solicitanți, fac imposibilă respectarea graficului de activități așa cum a fost conceput. Agricultorii nu mai pot avea o planificare realistă deoarece între momentul în care solicitantul realizează proiectul și momentul de începere a implementării se scurg perioade foarte lungi de timp. Este evident că proiectele agricole pot fi desfășurate doar în anumite perioade de timp, nu și în altele (cultivarea grâului se face toamna, porumbul se cultivă primăvara, iar pentru efectuarea unor lucrări fundamentale a solului cum ar fi „aratul”, care este recomandat să se realizeze toamna, avem nevoie de anumite utilaje, tractoare cu plug, înaintea începrii perioadei de arat).

În cazul aprobării cererilor de finanțare, este nevoie de un Act adițional pentru replanificarea activităților.

Pentru evitarea acestei probleme în perioada de programare 2014-2020 se recomandă redistribuirea în teritoriu a personalului în funcție de gradul de ocupare, monitorizarea strictă a teritoriului pentru a vedea dacă sunt respectate termenele procedurale și discutarea cu solicitanții fondurilor europene nerambursabile pentru a cunoaște din perspectiva lor cauzele care au condus la întârzieri și rezolvarea acestora.

5. Nesemnarea actelor adiționale de cărte Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală în termenul stipulat în contractul de finanțare.

Solicitanții fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, care efectuează modificări, completări sau încetări ulterioare depunerii cererilor de finanțare, trebuie să încheie un act adițional privind actualizările efectuate (noul calendar de activități). Acest act adițional trebuie trimis spre aprobare la Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Întârzierea privind aprobarea acestor acte se datorează depunerilor într-un timp foarte scurt a unui număr foarte mare de acte adiționale în comparație cu numărul redus de persoane din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală care se ocupă de această activitate.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact semnificativ asupra solicitanților fondurilor europene nerambursabile din regiunea Sud-Est care au depins de semnarea actelor adiționale pentru implementarea ulterioară a proiectelor agricole.

Pentru o încadrare în termenele stabilite inițial în contractul de finanțare, privind semnarea actelor adiționale, se recomandă suplimentarea posturilor pentru structurile responsabile de gestionarea acestui proces în perioada de programare 2014-2020.

6. Stabilirea de către solicitanți în cadrul proiectelor agricole finanțate prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a unor obiective neadecvate privind Măsura 112 „ Instalarea tinerilor fermieri” pentru care au aplicat.

În regiunea Sud-Est au fost identificate un număr mare de proiecte în cadrul cărora solicitanții au stabilit niște obiective neadecvate privind măsura pentru care au aplicat (Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri). Acest lucru a avut o influență semnificativă în structura și conținutul proiectelor.

Tinerii fermieri din regiunea Sud-Est care s-au confruntat cu această problemă sunt la prima experiență în implementarea unui astfel de program, respectiv măsura, care reprezintă pentru ei un element de noutate.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact semnificativ pentru solicitanții care au accesat fonduri europene alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, deoarece stabilirea neadecvată a obiectivelor privind măsura pentru care se aplică duce la respingerea ulterioară a proiectelor.

Pentru remedierea acestei probleme se propune organizarea unor întâlniri de lucru cu potențialii beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, organizarea unor târguri sau evenimente publice de profil și înființarea unei linii telefonice gratuită TelVerde privind perioada de programare 2014-2020.

7. În ceea ce privește Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” s-au identificat proiecte agricole în cadrul cărora existau activități necorelate cu obiectivele proiectului și cu măsura pentru care s-a aplicat.

Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” se încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic”. În mare parte obiectivele măsurii 121 se referă la introducerea unor tehnologii noi, creșterea nivelului de calitate a producției agricole, inclusiv a celei ecologice, promovarea investițiilor în exploatațiile agricole din sectorul vegetal, achiziționarea de mașini și utilaje noi, înființarea de plantații etc.

Situația centralizată a proiectelor privind Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” din regiunea Sud-Est evidențiază un număr mare de proiecte în care activitățile nu corespund cu obiectivele proiectului.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact semnificativ pentru o parte din solicitanții fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală privind Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” care din lipsă de experiență și fără ajutorul unui specialist s-au confruntat cu respingerea cererilor de finanțare din cauza acestor neconcordanțe.

Pentru perioada de programare 2014-2020 se recomandă agricultorilor care doresc accesarea fondurilor europene nerambursabile prin cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală să participe la evenimente organizate în scopul informării și instruirii acestora de către specialiși, să beneficieze de consiliere de la o firmă de consultanță și să acorde o importanță mai mare planificării detaliată a activităților, cu o prezentare clară a acestora și o estimare reală a timpului de realizare, în strânsă corelare cu obiectivele proiectului agricol spre abrobare.

Graficul de mai jos, prezintă situația privind ponderea problemelor care au apărut în perioada de inițiere a proiectelor de investiții finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul regiunii Sud-Est.

Astfel, ponderea cea mai mare o au problemele de ordin temporal (4/7), care țin de amânarea unor sesiuni de depunere a proiectelor agricole, pregătirea documentației privind accesarea fondurilor structurale provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală care a fost realizată în perioade mari de timp și nerespectarea unor termene stabilite inițial de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Cu o pondere de 3/7, dar având un impact foarte mare, se situează problemele de ordin legislativ. Acestea țin de modificări constante pe care le face Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și de realizarea unor proiecte de investiții în domeniul agricol fără să se țină cont de condițiile minime obligatorii din Ghidul Solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar nerambursabil.

Problemele de ordin financiar și cele privind resursele umane nu apar în acest grafic, dar sunt într-o strânsă legătură cu cele de ordin temporal și cele privind resursele umane, astfel nerespectarea unor termene poate să țină și de insuficiența personalului privind acea activitate , acest fapt duce ulterior la cheltuieli suplimentare.

3.4.2 Probleme identificate în perioada de evaluare

1. Înregistrarea unor întârzieri privind perioada de evaluare cuprinsă între 6 și 10 luni de la depunerea unui proiect până la înștiințarea beneficiarului cu privire la rezultatul evaluării.

Perioada de timp pentru a realiza evaluarea proiectelor constituie o problemă majoră la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, în cele mai multe cazuri, de la depunere unui proiect agricol și până la înștiințarea solicitantului cu privire la rezultatul evaluării se înregistrează în medie între 6 și 10 luni.

Printre cauzele principale ale acestor întârzieri privind evaluarea proiectelor se numără: insuficiența personalului de la nivelul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală specializat pentru evaluarea proiectelor agricole în raport cu numărul de proiecte depuse pentru a fi evaluate, întârzieri în contactarea unor evaluatori externi privind încheierea unor contracte de colaborare, lansarea în același timp a mai multor măsuri din cadrul aceleiași axe prioritare, fapt care a condus la întârzieri privind evaluarea proiectelor.

O altă cauză foarte importantă privind perioada relativ mare de evaluare a proiectelor o reprezintă înregistrarea în ultimele zile dinaintea termenului limită a unui număr foarte mare de proiecte, fapt care a condus la întârzierea procesului de evaluare a proiectelor depuse sau chiar respingerea unui număr relativ mare de proiecte.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact semnificativ asupra agricultorilor din regiunea Sud-Est care au primit într-o perioadă foarte lungă situația privind eligibilitatea sau neeligibilitatea proiectelor agricole depuse.

Pentru o desfășurare mai bună a procesului de evaluare a proiectelor în perioada de programare 2014-2020, se recomandă suplimentarea posturilor în cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, care se ocupă de procesul de evaluare al proiectelor agricole, încheierea din timp a unor contracte de colaborare cu evaluatori externi și în cazuri extreme delegarea temporală a experților, în funcție de necesarul de personal la un moment dat.

2. Analiza neaprofundată, superficială a grilei de evaluare de către solicitanții fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală care se ocupă de evaluarea proiectelor agricole susține că o parte dintre solicitanții fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, nu acordă o importanță foarte mare grilei de evaluare a proiectelor.

O studiere preliminară a grilei de evaluare poate ajuta solicitanții fondurilor europene nerambursabile să estimeze punctajul minim și maxim pe care proiectul agricol l-ar putea obține.

Această problemă privind resursele umane a avut un impact semnificativ pentru o parte dintre solicitanții de fonduri europene nerambursabile care nu au luat în seamă grila de evaluare când au realizat proiectele de investiții.

Pentru evitarea acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă studierea cu atenție a grilei de evaluare pentru proiectele care se vor depune în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală și efectuarea unei auto-evaluări cu ajutorul grilei de evaluare, pe parcursul elaborării proiectului pentru obținerea unei imagini obiective a șanselor de reușită a proiectului.

3. Întârzierea procesului de evaluare a proiectelor agricole datorită înregistrării în ultimele zile dinaintea termenului limită de depunere a unui numar mare de proiecte.

În ultima perioadă de depunere a proiectelor agricole finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală au fost înregistrate un număr foarte mare de proiecte, acest fapt se datorează lansării în același timp a mai multor măsuri din cadrul aceleiași axe prioritare.

Alte cauze care au dus la întâmpinarea acestei probleme sunt: perioada de timp foarte mare pentru inițierea demersurilor privind elaborarea documentelor necesare pentru realizarea proiectului, amânările privind sesiunea de depunere a proiectelor pentru unele măsuri, o serie de solicitări cum ar fi acte adiționale, dovada co-finanțării, acordul de mediu care trebuiau rezolvate de beneficiari etc.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact foarte mare asupra întârzierii procesului de evaluare și selecție a proiectelor agricole. Modalitatea de evaluare a proiectelor depuse înaintea teremnului limită a fost mai strictă, fapt ce a condus la declararea unui număr relativ mare de proiecte ca fiind neeligibile.

Pentru a nu se mai confrunta cu această problemă în perioada de programare 2014-2020, se recomandă elaborarea și depunerea din timp a proiectelor agricole luând în calcul decalarea și amânarea unor termene stabilite inițial.

4. Insuficiența personalului din cadrul Autoritatății de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală județul Buzău care efectuează evaluarea proiectelor agricole raportat la numărul mare de proiecte.

Din cauza unui volumul mare de proiecte și un grad ridicat de responsabilitate al activităților desfășurate de personalul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din județul Buzău a existat o fluctuației a personalului instruit în gestionarea și evaluarea proiectelor agricole.

Această problemă privind resursele umane a avut un impact foarte mare asupra desfășurării procesului de evaluare a proiectelor agricole din județul Buzău. Solicitanții au așteptat perioade lungi de timp până când au primit rezultatele privind evaluarea proiectelor depuse.

Pentru a nu se mai confrunta cu această problemă în perioada de programare 2014-2020, se recomandă excluderea de pe lista restructurărilor a departamentelor responsabile cu fondurile europene, încheierea unor contracte de colaborare cu evaluatori externi, realizarea unei baze de date cu evaluatori independenți și acordarea unei atenții mai mari procesului de recrutare și specializare a personalului în domeniul gestionării și evaluării proiectelor agricole finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

5. Imposibilitatea ca solicitanții fondurilor europene nerambursabile în domeniul agricol, incusiv cei respinși, să vadă punctajele detaliate obținute în urma procesului de evaluare.

Solicitanții fondurilor europene provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală prin cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală nu își pot vedea punctajele obținute pe subcriterii după evaluarea proiectelor. După evaluarea proiectelor se afișează public doar punctajul final și eligibilitatea sau neeligibilitatea proiectului.

Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală susține că punctajele pe subcriterii nu sunt publice, acestea ținând de procedura internă de evaluare.

Această problemă de ordin legislativ are un impact puternic asupra transparenței procesului de evaluare a proiectelor agricole. Afișarea punctajelor pe subcriterii ar permite îmbunătățirea viitoarelor aplicații ale solicitanților care au avut proiectele declarate ca fiind neeligibile.

Pentru o remediere a acestei situații în perioada de programare 2014-2020, se recomandă publicarea punctajele obținute pe subcriterii după evaluarea proiectelor.

6. O parte din evaluatorii externi contractați nu au experiența necesară implementării proiectelor în domeniul agricol.

Pentru remedierea situației privind resursele umane insuficiente în cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, au fost încheiate contracte de colaborare cu evaluatori externi. Profesionalismul acestor evaluatori este foarte scăzut, aceștia neavând experiența necesară implementării proiectelor în domeniul agricol și aplicând în mod eronat și subiectiv grilele de evaluare din Ghidul Solicitantului.

Această problemă privind resursele umane a avut un impact foarte mare asupra creșterii numărului de proiecte respinse în mod subiectiv și implicit creșterea numărului de contestații, lipsa absorbției de fonduri alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, suplimentarea numărului de personal necesar pentru soluționarea contestațiilor și chiar respingerea nejustificată a unor proiecte care puteau fi implementate.”

Pentru a evita această problemă în perioada de programare 2014-2020 se recomandă realizarea unei baze de date cu evaluatori independenți instruiți în implementarea proiectelor agricole și acordarea unei atenții mai mari procesului de selecție a personalului specializat în domeniul gestionării și evaluării proiectelor agricole finanțate în cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Graficul de mai jos, prezintă situația privind ponderea problemelor care au apărut în perioada de evaluare a proiectelor de investiții finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul regiunii Sud-Est.

Astfel, în ceea ce privește perioada de evaluare, ponderea cea mai mare o au problemele privind resursele umane (3/6). Aceste probleme țin pe de o parte de solicitanții care nu acordă o atenție foarte mare procesului de evaluare a proiectelor de investiții, iar pe de altă parte aceste probleme țin de insuficiența personalului din cadrul Autoritatății de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală care efectuează evaluarea proiectelor agricole.

Pe locul doi, cu o pondere de 2/6 se situează problemele de ordin temporal care țin de întârzierea procesului de evaluare.

Problemele de ordin legislativ au o pondere de 1/6, dar au un impact foarte mare asupra transparenței procesului de evaluare.

În acest grafic nu apar problemele de ordin financiar, dar acestea sunt într-o strânsă legătură cu toate celelalte trei tipuri de probleme enumerate în perioada de evaluare.

3.4.3 Probleme identificate în perioada de implementare

1. Susținerea cu dificultate a resurselor financiare necesare demarării proiectelor agricole, în special ca efect al crizei economice.

Atât criza economică cât și lipsa conștientizării de către potențialii beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală cu privire la obligațiile ce le revin și costurile pe care le presupune un proiect de investiții finanțat prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Solicitanții fondurilor europene nerambursabile au întâmpinat dificultăți și în obținerea unor credite necesare demarării și confinanțării proiectelor agricole. Chiar dacă în anul 2010 au fost puse bazele unui parteneriat între Asociația Română a Băncilor, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare și Pescuit, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, beneficiarii proiectelor de investiții agricole au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește condițiile de acordare a creditelor impuse de băncile comerciale, în asigurarea garanțiilor, precum si a reticienței băncilor de a finanța investițiile în sectorul agricol.

Această problemă de ordin financiar a avut cel mai mare impact în perioada de programare 2007-2013. O parte din beneficiari au renunțat la implementarea proiectelor din cauza acestor lipsuri financiare.

Pentru o mai bună gestionare a problemei privind susținerea cu dificultate a resurselor financiare necesare demarării și implementării proiectelor de investiții pentru perioada de programare 2014-2020, se recomandă potențialilor beneficiari să aplice din timp pentru a avea siguranța aprobării creditului bancar sau evaluarea propriilor resurse financiare pentru a-și da seama dacă vor putea să suporte costurile privind demararea proiectelor agricole.

2. Experiența redusă sau chiar lipsa de experiență a beneficiarilor în implementarea corespunzătoare a proiectelor de investiții în domeniul agricol.

Agricultorii din regiunea Sud-Est s-au confruntat cu această problemă privind lipsa de experiență în implementarea unui proiect de investiții în domeniul agricol, reprezentând pentru ei un element de noutate. Acest fapt se datorează în cea mai mare parte a inexistenței personalului specializat în cadrul societăților agricole privind implementarea proiectelor agricole finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și a unui număr redus de acțiuni de informare și promovare a Programului Național pentru Dezvoltare Rurală.

Potențialii beneficiari au avut la dispoziție pentru informare Ghidurile Solicitantului disponibile pe www.pndr.ro, (acestea cuprinzând un set de informații esențiale pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile, inclusiv prezentarea modalităților de întocmire a dosarelor și proiectelor de investiții) și a mai fost creată și o adresă de e-mail [anonimizat] pentru a răspunde la solicitările specifice ale beneficiarilor.

Numarul redus al firmelor de consultanță și modul greșit de abordare al acestora privind întocmirea și implementarea proiectelor finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală reprezintă o altă cauză privind experiența redusă în implemntarea proiectelor de investiții în domeniul agricol.

Această problemă privind resursele umane a avut un impact foarte mare asupra agricultorilor din regiunea Sud-Est privind gradul de absorbție scăzut la nivelul întregii regiuni.

Pentru diminuarea impactului acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă potențialilor beneficiari să participe la evenimentele, acțiunile de informare și promovare întreprinse de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală privind accesarea fondurilor comunitare și utilizarea instrumentelor specifice, să acorde o atenție mai mare studierii Ghidului Solicitantului și dacă este nevoie să apeleze la sprijinul unei firme de consultanță specializată privind implementarea proiectelor de investiții prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

3. Înregistrarea unor întârzieri în elaborarea documentațiilor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor de investiții în domeniul agricol.

În ceea ce privește procesul de achiziții publice, elaborarea documentațiilor se poate realiza cu ajutorul personalului propriu de specialitate din cadrul autorității contractante sau se poate apela la serviciile unui consultant extern.

Această documentație pentru atribuirea contractului de achiziție publică cuprinde: fișa de date a achiziției, caietul de sarcini, condiții contractuale, modelul contractului de furnizare și diverse formulare.

Înregistrarea unor întârzieri în elaborarea documentațiilor privind achizițiile publice țin de gradul de complexitate al proiectului de investiții în domeniul agricol, de un decalaj important între momentul scrierii proiectului și momentul inițierii procedurii de achiziție și de personalul care se va ocupa de această întocmire a documentelor. Pentru diminuarea perioadei de elaborare a documentației și pentru că personalul autorității contractante nu este specializat în domeniu sunt adesea achiziționate serviciile profesionale care se situează pe o scară largă de preț și calitatea.

Această problemă de ordin temporal a avut un impact semnificativ în respectarea de către beneficiari a termenelor stabilite inițial privind întregul proces de implementare a proiectelor de investiții în sectorul agricol din regiunea Sud-Est.

Pentru evitarea acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă ca la elaborarea documentației privind achizițiile publice, autoritatea contractantă să țină cont de modificările produse în timp, astfel să aloce o perioadă mai lungă de timp pentru pregătirea documentației privind achizițiile publice de către propriul personal sau să apeleze la o firmă de consultanță specializată care să se încadreze în termenele stabilite inițial.

4. Absența unor modele standard privind contractele de achiziții publice în domeniul agricol.

Beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală întâmpină dificultăți în realizarea contractelor privind achizițiile publice, acest fapt se datorează absenței unor modele standard privind contractele de achiziții publice pentru sectorul agricol.

Contractul privind achiziția publică are în vedere cerințele și etapele în ceea ce privește stabilirea criteriilor de calificare și atribuire, stabilirea ofertelor admise, respinse, a celei câștigătoare și după caz anularea procedurii.

Acestă problemă de ordin legislativ are un impact semnificativ asupra derulării procesului privind achizițiile publice în sectorul agricol prin prisma dificultăților întâmpinate de beneficiari în contractarea bunurilor/serviciilor/lucrărilor necesare proiectului de investiții.

Pentru evitarea acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă stabilirea unor contracte standard privind achizițiile publice în funcție de necesitatea domeniului agricol.

5. Numărul mare de contestații în cazul procedurilor de achiziții publice pentru proiectele de investiții în domeniul agricol.

În regiunea Sud-Est au existat un număr foarte mare de contestații în derularea procedurilor de achiziții publice, depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor pentru a fi soluționate.

Contestația poate fi formulată de orice persoană, operator economic care se consideră vătămat într-un drept ori într-un interes legitim, care a suferit sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante.

În România, potrivit Ordonanței de urgență nr.34/2006, orice persoană are un interes legitim de a contesta ceva. Acest problemă a contestațiilor nu este reglementată foarte bine, deoarece o persoană sau chiar o firmă foarte mică poate contesta lucrări de sute de milioane de euro.

O mare parte din contestații se referă în special la licitațiile pentru execuția unor lucrări, dar și licitații privind serviciile de proiectare etc. În unele cazuri decizia privind soluționarea contestațiilor de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a fost fie anularea licitației, fie de reevaluare a ofertelor și reluarea procedurii de achiziție ca urmare a modificării criteriilor, fapt ce a condus la o prelungire a duratei de finalizare a achizițiilor.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact semnificativ asupra beneficiarilor ale căror proiecte de investiții au avut o prelungire în ceea ce privește perioada de implementare din cauza unor contestații privind achizițiile publice.

Pentru diminuarea impactului acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă propunerea unor reglementări mai stricte privind achizițiile publice.

6. Nerespectarea prevederilor legislative referitoare la achizițiile publice din cadrul proiectelor de investiții din sectorul agricol.

În contextul proiectelor finanțate din instrumente structurale, beneficiarii au obligația să respecte legislația cu privire la prevederile legale privind achizițiile publice, asigurând conformitățile politicii Uniunii Europene și naționale.

Actualul cadru legislativ privind achizițiile publice în România enunță șapte principii care trebuie respectate, printre care se numără: nediscriminarea, tratamentul egal, transparența, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea, asumarea răspunderii și eficiența utilizării fondurilor.

Totodată, legislația națională privind achizițiile publice se modifică foarte des și conține prevederi care lasă loc la diferite interpretări.

În practică se întâlnește frecvent situația în care contractul încheiat în urma procedurii de achiziție publică diferă de contractul atașat de autoritatea contractantă la documentația de atribuire, chiar dacă este specificată obligativitatea ofertanților de a-și însuși contractul, există și cazuri în care nu sunt respectate cerințele privind publicitatea și transparența în derularea achizițiilor publice sau sunt utilizați factori de selecție și evaluare nelegali.

Au existat chiar și cazuri de fraude în cadrul contractelor de achiziții publice prin „oferirea de mită”, nedeclararea „conflictelor de interese” și prezentarea contractelor cu facturi false.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact semnificativ în ceea ce privește rata de absorbție a proiectelor agricole finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2007-2013. În cazul acestor proiecte de investiții au fost declarate neeligibile cheltuielile datorită nerespectării prevederilor legislației naționale privind achizițiile publice.

Pentru a facilita respectarea prevederilor legale de derulare a achizițiilor publice în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2014-2020, se recomandă o monitorizare și o evaluare continuă a acestui proces de către autoritățile competente.

7. Întâmpinarea unor dificultăți generate de deprecierea substanțială a valorii monedei naționale în raport cu Euro în perioada 2007-2013.

În perioada 2007-2013, moneda națională a României a înregistrat o serie de deprecieri substanțiale în raport cu moneda europeană.

Beneficiarii din regiunea Sud-Est, care au depus proiecte de investiții în domeniul agricol ce necesitau cheltuieli în valută și al căror buget a fost estimat în lei, la cursul valutar în vigoare la acea dată, au fost afectați de această depreciere.

Această problemă de ordin financiar a avut un impact foarte mare asupra agricultorilor din regiunea Sud-Est, conducând în unele cazuri la renunțarea implementării proiectului de investiții de către unii solicitanți de fonduri europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, sau la dificultăți în realizarea integrală a obiectivelor proiectului.

Pentru evitarea acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă încheierea unei înțelegeri („contracte futures”) între beneficiarul proiectului de investiții și furnizor, de a cumpăra o cantitate standard de active cu livrarea la o anumită dată scadentă și la un preț negociat în momentul încheierii tranzacției în baza unor clauze standard.

8. Proceduri birocratice excesive la nivelul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Solicitanții fondurilor europene nerambursabile din regiunea Sud-Est susțin că o problemă majoră în ceea ce privește accesarea și obținerea fondurilor europene nerambursabile provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală o reprezintă procedurile birocratice excesive care trebuie parcurse atât în procesul de solicitare de fonduri și evaluarea acestor solicitări, cât și în procesul de încheiere a contractelor de finanțare și pe parcursul derulării acestora.

Totodată este înțeles și acceptat un nivel de birocrație justificat de prudența pentru folosirea corectă a fondurilor europene nerambursabile, dar există o serie de proceduri la care s-ar putea renunța: solicitarea la depunerea proiectelor a unor documente administrative și financiare suplimentare celor prevăzute în Ghidul Solicitantului, care sunt eliminate de la evaluare de către persoanele care le-au solicitat; obligația de a notifica Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală cu privire la orice activitate modificată, chiar dacă aceasta nu afectează rezultatele proiectului; necesitatea de a deschide un cont la trezoreria statului, necesitatea aplicării a trei ștampile pe un document, anularea documentelor care sunt semnate cu pastă de culoare neagră sau inserarea tabelelor doar pe lungimea paginii, cele inserate pe lățime sunt refuzate.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact foarte mare pe toată perioada de programare 2007-2013 asupra desfășurarii proiectelor de investiții în condiții optime pentru obținerea finanțării nerambursabile în cadrul Programului Național de Dezvoltarea Rurală.

Pentru a reduce impactul acestei probleme în perioada de programare 2014-2020, se recomandă diminuarea nivelului de birocrație a Autoritații de Management pentru Programul Național de Dezvoltarea Rurală.

9. Întârzieri foarte mari în ceea ce privește restituirea cheltuielilor efectuate de beneficiar cu până la 90 de zile față de maxim 45 de zile cum este specificat în contract.

Beneficiarii fondurilor europene nerambursabile provenite din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, sunt nemulțumiți de întârzierile foarte mare privind restituirea cheltuielilor efectuate în cadul proiectelor de investiții.

Agricultorii din regiunea Sud-Est susțin că există cereri de rambursare înregistrate la Compartimentul de Dezvoltare Rurală Județean al Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltarea Rurală cu luni de zile în urmă care sunt încă neonorate.

Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală susține că această întârziere privind rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiari este generată de o întreagă serie de întârzieri ulterioare: întârzierea semnării contractelor de finanțare a determinat întârzierea demarării proiectelor, care la rândul ei a determinat întârzierea depunerii cererilor de rambursare a cheltuielilor și a plăților efective.

Această problemă de ordin temporal atestă insuficiența prefinanțărilor primite de beneficiari la începerea implementării proiectelor de investiții în domeniul agricol și are un impact semnificativ asupra desfășurării în condiții optime a proiectelor până la rambursarea cheltuielilor.

Pentru a evita această problemă în perioada de programare 2014-2020, se recomandă menținerea termenelor anunțate inițial atât pentru semnarea contractelor de finanțare și demarare a proiectelor de investiții, cât și pentru evaluarea și efectuarea plăților efective.

10. Obligația beneficiarilor să aducă o contribuție proporțională la fiecare rambursare, deși contractual obligația cofinanțării de 2% nu are alte limitări legale de momentul în care beneficiarul trebuie să asigure contribuția proprie.

O parte din societățile agricole din regiunea Sud-Est au avut obligația de a contribui la bugetul proiectului cu 2% din valoarea cheltuielilor eligibile. Teoretic, această sumă reprezentând cofinanțarea, beneficiarii consideră că ar fi putut să o cheltuiască în orice moment al proiectului și pentru oricare dintre costurile eligibile prevăzute în bugetul proiectului de investiții. Dar practic, aceștia sunt obligați să aducă contribuția de 2% la fiecare rambursare, iar în mod automat, la momentul în care se face raportul financiar, 2% din suma raportată este considerată cofinanțare.

În acest mod, societățile agricole nu pot să își stabilească din timp momentul în care vor folosi suma corespunzătoare cofinanțării precum și categoria de cheltuieli pentru care alocă această sumă.

Această problemă de ordin financiar are un impact semnificativ asupra gestionării resurselor financiare privind implementarea proiectelor de achiziții de către societățile agricole din regiunea Sud-Est care au accesat fonduri europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală.

Pentru perioada de programare 2014-2020 se recomandă informarea în detaliu sau consilierea societăților agricole cu privire la contribuțiile financiare reale ale acestora pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.

11. Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinanțării proiectelor agricole de către beneficiari.

Proiectele de investiții finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală au înregistrat un nivel mediu privind absorbția financiară, cauza principală fiind lipsa resurselor proprii ale beneficiarilor și dificultățile cu care s-au confruntat aceștia în contextul crizei financiare privind obținerea creditelor care să le asigure co-finanțarea necesară implementării proiectelor agricole.

În acest context este relevant de precizat că, în practică, instanțele judecătorești s-au confruntat cu sentințe privind problema nerespectării de către beneficiari a obligației de a asigura cofinanțarea necesară implementării proiectului de investiții.

Această problemă de ordin financiar are un impact major asupra absorbției reduse la nivelul fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală.

Pentru o mai bună gestionare a problemei privind susținerea cu dificultate a resurselor financiare necesare cofinanțării proiectelor de investiții pentru perioada de programare 2014-2020, se recomandă potențialilor beneficiari să aplice din timp pentru a avea siguranța aprobării creditului bancar sau evaluarea propriilor resurse financiare pentru a-și da seama dacă vor putea să suporte costurile privind cofinanțarea proiectelor agricole.

12. Comunicarea ineficientă a Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și a Organismelor Intermediare cu solicitanții și beneficiarii de fonduri europene nerambursabile.

Solicitanții fondurilor europene nerambursabile din regiunea Sud-Est au înregistrat o serie de sesizări cu privire la comunicarea ineficientă a Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Astfel au fost identificate întărzieri în elaborarea primului set de ghiduri pentru solicitanți, birocrația exagerată de la momentul solicitării și procesării documentației, lipsa unor specialiști desemnați pentru a răspunde operativ și concret la întrebările beneficiarului, modificarea permanentă a Ghidului Solicitantului, neasumarea responsabilității privind îndrumarea beneficiarului, sesiuni de instruire de calitate slabă și resurse umane insuficiente și slab motivate financiar de la nivelul autorităților competente.

Această problemă de ordin legislativ a avut un impact semnificativ asupra perioadei de programare 2007-2013, totuși se observă faptul că odată ce sunt identificate, unele probleme sunt supuse găsirii unor soluții rezonabile pentru a evita aceiași comunicare ineficientă și în perioada de programare 2014-2020 privind Programul Național de Dezvoltare Rurală.

13. Lipsa de răspunsuri la adresele oficiale ale Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Constanța.

Beneficiarii fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală prin cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală din județul Constanța, au sesizat lipsa răspunsurilor la e-mailurile trimise la adresa oficială de e-mail: ojpdrp.constanț[anonimizat].

Conform legislației naționale, atât Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală cât și autoritățile competente privind fondurile europene nerambursabile, au obligația de a răspunde la o solicitare în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

În practică unele e-mailuri trimise de către beneficari nu primesc răspuns, iar cele care primesc nu au persoană la semnătură și nici date de contact.

Această problemă de ordin legislativ are un impact semnificativ asupra beneficiarilor de fonduri europene nerambursabile din județul Constanța care la un moment dat întâmpină unele dificultăți, având nevoie de un răspuns obiectiv de la personalul specializat din cadrul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Constanța.

Pentru a nu se mai confrunta cu această problemă în perioada de programare 2014-2020, se recomandă aplicarea unor sancțiuni pentru autoritățile competente care nu răspund la adresele oficiale.

14. Întâmpinarea unor probleme de lucru cu trezoreria de către beneficiarii fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală.

Pe parcursul implementării proiectelor de investiții, o parte din beneficiari au întâmpinat probleme cu trezoreria.

Această problemă de ordin financiar are un impact semnificativ, deoarece imposibilitatea de a retrage bani cash duce la neefectuarea unor plăți către furnizori care nu își pot deschide cont în trezorerie, așa cum pot face persoanele fizice autorizate. De asemenea, nu se pot acorda subvenții la beneficiari, deși sunt bugetate, nu se pot acorda diurne angajaților proiectului de investiții în sectorul agricol etc.

Pentru evitarea acestei probleme de către beneficiari în perioada de programare 2014-2020, se recomandă păstrarea unei rezerve de bani cash pentru întâmpinarea unor astfel de evenimente.

Graficul de mai jos, prezintă situația privind ponderea problemelor care au apărut în perioada de implementare a proiectelor de investiții finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul regiunii Sud-Est.

În ceea ce privește perioada de implementare, cea mai mare pondere o au problemele de ordin legislativ (6/14). Aceste probleme țin de procedurile birocratice excesive ale Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, comunicarea ineficientă a Autorității de Management și a Organismelor Intermediare, lipsa de răspunsuri la adresele oficiale și de nerespectarea prevederilor legislative referitoare la achizițiile publice din cadrul proiectelor de investiții din sectorul agricol.

Cu o pondere de 5/14 și cu un impact foarte mare asupra implementării proiectelor de investiții, se află problemele de ordin financiar. Acestea țin în cea mai mare parte de întâmpinarea de către beneficiari a unor dificultății financiare în ceea ce privește demararea și cofinanțarea proiectelor de investiții.

Problemele de ordin temporal înregistrează o pondere de 2/14, acestea țin de întârzierea efectuării plăților de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și întârzieri privind achizițiile publice.

Problemele privind resursele umane înregistrează o pondere de 1/14, dar au un impact foarte mare deoarece se referă la experiența redusă sau chiar lipsa de experiență a beneficiarilor în implementarea corespunzătoare a proiectelor de investiții în domeniul agricol.

În graficul de mai jos sunt reprezentate toate problemele cu care s-au confruntat cei 130 de beneficiari ai fondurilor europene nerambursabile din regiunea Sud-Est, care au participat la conferința din 23 octombrie 2013.

Astfel, cei mai mulți dintre beneficiari (67%) au identificat ca problemă comună susținerea cu dificultate a resurselor financiare pentru demararea proiectelor de investiții din cauza crizei economice.

O altă problemă comună identificată de beneficiari ca având un procent foarte mare (65%), o reprezintă modificările constante în ceea ce privește Ghidurile Solicitantului pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Mai mult de jumătate din beneficiari s-au confruntat cu probleme privind: proceduri birocratice excesive la nivelul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (57%), nerespectarea termenelor stabilite și anunțate de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală între momentul depunerii cererilor de finanțare la Oficiile Județene ale Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și primirea raspunsului de către solicitant (56%) și probleme privind numărul mare de contestații în ceea ce privește achizițiile publice (54%).

O problemă comună, cu un impact foarte mare pentru jumătate din beneficiarii de fonduri europene nerambursabile din regiunea Sud-Est (50%), o reprezintă lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de investiții.

Cu un procent de 40%, comunicarea ineficientă de la nivelul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a reprezentat o problemă de ordin legislativ cu care s-au întâmpinat beneficiarii din regiunea Sud-Est.

Problemele privind analiza neaprofundată, superficială a grilei de evaluare de către solicitanții fondurilor europene nerambursabile alocate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (20%), experiența redusă sau chiar lipsa de experiență a beneficiarilor în implementarea corespunzătoare a proiectelor de investiții în domeniul agricol (19%), problema de transparență a procesului de evaluare privind imposibilitatea solicitanților de fonduri europene nerambursabile în domeniul agricol, incusiv cei respinși, să vadă punctajele detaliate obținute în urma procesului de evaluare (17%), au înregistrat ponderi apropiate la nivelul regiunii Sud-Est.

Cele mai scăzute ponderi au înregistrat problemele specifice la nivel de județ, astfel lipsa de răspunsuri la adresele oficiale ale Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Constanța a înregistrat o pondere de 4%.

3.5 Concluzii și recomandări

În concluzie, se poate spune că identificarea și analizarea problemelor întâmpinate de fermierii și specialiștii în agricultură din regiunea Sud-Est privind accesarea fondurilor europene nerambursabile acordate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2007-2013, poate fi considerată o bază pentu a învăța din propriile greșeli și din experiențele similare, relevante pentru o gestionare mai bună a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

În acest sens, putem remarca faptul că rata scăzută a absorbției fondurilor europene destinate sectorului agricol, se datorează tuturor actorilor implicați în acest proces. Astfel, principalii actori identificați în cadrul studiului de caz sunt atât Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Organismele Intermediare cât și beneficiarii care au derulat proiecte de investiții finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2007-2013.

Astfel, Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a înregistrat o serie de probleme privind lipsa unor strategii care să permită atragerea cu ușurință a fondurilor europene pentru perioada de programare 2007-2013; modificarea continuă a termenilor și condițiilor, Ghidurile Solicitantului au înregistrat multiple modificări, fapt ce a indus o confuzie în rândul aplicanților și consultanților; modificările continue aduse grilei punctajului de selecție; schimbarea calendarului privind lansarea proiectelor; transparența procedurilor; probleme privind comunicarea și informarea asupra oportunităților de finanțare și evaluarea proiectelor de investiții.

În ceea ce îi privește pe beneficiari, lipsa de instruire a acestora în elaborarea și derularea proiectelor de finanțare, susținerea cu dificultate a resurselor financiare necesare demarării proiectelor și apoi cofinanțarea acestora, au avut un efect foarte mare asupra absorbției scăzute al fondurilor europene în perioada de programare 2007-2013.

În urma analizei privind problemele cu care s-au confruntat fermierii și specialișii în agricultură din regiunea Sud-Est în perioada de programare 2007-2013 și pentru o gestionare mai bună a procesului de absorbție a fondurilor europene destinate sectorului agricol pentru perioada de programare 2014-2020, se recomandă luarea în considerare a soluțiilor propuse atât de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, cât și de beneficiari.

Astfel, se recomandă: strategii mai clare și mai simple pentru toți actorii implicați în acest proces, îmbunătățirea sistemului de evaluare a proiectelor, condiții contractuale care să cuprindă penalități echilibrate atât pentru autorități cât și pentru beneficiari, redefinirea sistemului de pre-finanțare și de rambursare, îmbunătățirea surselor de cofinanțare, multiplicarea dezbaterilor, conferințelor organizate cu scopul de a informa posibilii beneficiari cu privire la gestionarea fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

Andler, Nicolai, Tools for Project Management, Workshops and Consulting, Erlangen Publicis, Germany, 2011;

Bărgăoanu, Alina, Fondurile europene:strategii de promovare și utilizare, Editura Tritonic, București, 2009;

Crabbé, Ann și Leroy, Pieter, The Handbook of Environmental, Policy Evaluation, Earthscan, London, 2008;

Dornean, Adina, Gestiunea fondurilor structurale europene, Editura C.H. Beck, București, 2013;

Gareis, Roland, Happy projects! (ediția a 3-a), Editura ASE, București, 2010;

Giurcă, D., Alexandri, C., Rusu, M., Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013, Institutul European din România, București, 2012;

Graziano, Roberto, Paolo, Europeanization Domestic Policy Change, Abingdon Routledge, UK, 2013;

Gudda, Patrick, A guide to project monitoring and evaluation,Publisher AuthorHouse, Bloomington, 2011;

Horvat, Andrej, Absorption Problems in the European Union’s Structural Funds, Ljubljana, 2007;

Kernner, R., Harold, Project Management: A systems approach to planning, scheduling and controlling, Eleventh Edition, John Wiley & Sons, Inc. Hoboken, New Jersey, 2013;

Luca, Lucian (coordonator), Cionga, Cristina, Giurcă, Daniela, Consolidarea exploatațiilor agricole, Editura Economică, București, 2012;

Merce, Emilian, Andreica, I., Arion, F., Dumitraș, D., Pocol, C., Managementul și gestiunea unităților economice cu profil agricol, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2010;

Morar, Vasile, Accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru agricultură în perioada 2014-2020, Editura Alex-Alex, București, 2014;

Opran, Constantin și Stan, Sergiu, Managementul Proiectelor, Editura Comunicare.ro, București, 2008;

Oprea, Dumitru, Meșniță, Gabriela, Fonduri Europene pentru România, în perioada 2007-2013, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007;

Otiman, I., Păun, Structura agrară a României – o mare (și nerezolvată) problemă socială și economică a țării, în Economie Agrară și Dezvoltare Rurală (nr. 1), Editura Academiei Române, București, 2012;

Popescu, Gabriel, Politici agricole. Acorduri europene, Editura Economică, București, 2007;

Radu, Victor (coordonator), Managementul Proiectelor, Editura Universitară, București, 2008;

Rădulescu, V., Carmen, Dezvoltarea durabilă și implicațiile economico-financiare ale organizării exploatațiilor agricole, Editura ASE, București, 2008;

Zahiu, Letiția, Management agricol, Editura Economică, București, 2007;

Wholey, Joseph și Hatry, Harry, Handbook of practical program evaluation, Jossey-Base, San Francisco, 2010;

Articole științifice și standarde:

*** A guide to the project management body of knowledge (ediția a 5-a), Newtown Square, Pennsylvania, Project Management Institute, 2013;

*** Project management methodology, European Comission, 2001, disponibil la http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/archive/JP3/regions/PMMGuide.pdf;

*** Project Cycle Management Guidelines (volumul 1), Beussels, European Comission, 2004;

*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, (versiunea consolidată în noiembrie 2013), 2014, disponibil la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-nov2013.pdf;

*** Raport final de evaluare intermediară a PNDR, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2012, disponibil la http://eceuropaeu/agriculture/rurdev/countries/ro/mte-rep-ro_ropdf;

*** Să înțelegem politicile Uniunii Europene (Broșura), Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene, 2013, disponibil la http://bookshop.europa.eu/ro/bundles/s-n-elegem-politicile-uniunii-europene-cbsciep2OwkgkAAAE.xjhtLxJz/;

Surse Internet:

www.fonduri-structurale.ro

www.fonduri-ue.ro

www.madr.ro

ANEXE

ANEXA 1 – Societățile agricole participante la conferință

ANEXA 2 – Harta celor opt regiuni de dezvoltare ale României

Regiunea Nord-Est cuprinde următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui;

Regiunea Sud-Est cuprinde următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea;

Regiunea Sud cuprinde următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman;

Regiunea Sud-Vest cuprinde următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea;

Regiunea Vest cuprinde următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș;

Regiunea Nord-Vest cuprinde următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj;

Regiunea Centru cuprinde următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu;

Regiunea Bucuresti-Ilfov cuprinde București și Județul Ilfov.

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

Andler, Nicolai, Tools for Project Management, Workshops and Consulting, Erlangen Publicis, Germany, 2011;

Bărgăoanu, Alina, Fondurile europene:strategii de promovare și utilizare, Editura Tritonic, București, 2009;

Crabbé, Ann și Leroy, Pieter, The Handbook of Environmental, Policy Evaluation, Earthscan, London, 2008;

Dornean, Adina, Gestiunea fondurilor structurale europene, Editura C.H. Beck, București, 2013;

Gareis, Roland, Happy projects! (ediția a 3-a), Editura ASE, București, 2010;

Giurcă, D., Alexandri, C., Rusu, M., Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013, Institutul European din România, București, 2012;

Graziano, Roberto, Paolo, Europeanization Domestic Policy Change, Abingdon Routledge, UK, 2013;

Gudda, Patrick, A guide to project monitoring and evaluation,Publisher AuthorHouse, Bloomington, 2011;

Horvat, Andrej, Absorption Problems in the European Union’s Structural Funds, Ljubljana, 2007;

Kernner, R., Harold, Project Management: A systems approach to planning, scheduling and controlling, Eleventh Edition, John Wiley & Sons, Inc. Hoboken, New Jersey, 2013;

Luca, Lucian (coordonator), Cionga, Cristina, Giurcă, Daniela, Consolidarea exploatațiilor agricole, Editura Economică, București, 2012;

Merce, Emilian, Andreica, I., Arion, F., Dumitraș, D., Pocol, C., Managementul și gestiunea unităților economice cu profil agricol, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2010;

Morar, Vasile, Accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru agricultură în perioada 2014-2020, Editura Alex-Alex, București, 2014;

Opran, Constantin și Stan, Sergiu, Managementul Proiectelor, Editura Comunicare.ro, București, 2008;

Oprea, Dumitru, Meșniță, Gabriela, Fonduri Europene pentru România, în perioada 2007-2013, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007;

Otiman, I., Păun, Structura agrară a României – o mare (și nerezolvată) problemă socială și economică a țării, în Economie Agrară și Dezvoltare Rurală (nr. 1), Editura Academiei Române, București, 2012;

Popescu, Gabriel, Politici agricole. Acorduri europene, Editura Economică, București, 2007;

Radu, Victor (coordonator), Managementul Proiectelor, Editura Universitară, București, 2008;

Rădulescu, V., Carmen, Dezvoltarea durabilă și implicațiile economico-financiare ale organizării exploatațiilor agricole, Editura ASE, București, 2008;

Zahiu, Letiția, Management agricol, Editura Economică, București, 2007;

Wholey, Joseph și Hatry, Harry, Handbook of practical program evaluation, Jossey-Base, San Francisco, 2010;

Articole științifice și standarde:

*** A guide to the project management body of knowledge (ediția a 5-a), Newtown Square, Pennsylvania, Project Management Institute, 2013;

*** Project management methodology, European Comission, 2001, disponibil la http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/archive/JP3/regions/PMMGuide.pdf;

*** Project Cycle Management Guidelines (volumul 1), Beussels, European Comission, 2004;

*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, (versiunea consolidată în noiembrie 2013), 2014, disponibil la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-nov2013.pdf;

*** Raport final de evaluare intermediară a PNDR, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2012, disponibil la http://eceuropaeu/agriculture/rurdev/countries/ro/mte-rep-ro_ropdf;

*** Să înțelegem politicile Uniunii Europene (Broșura), Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene, 2013, disponibil la http://bookshop.europa.eu/ro/bundles/s-n-elegem-politicile-uniunii-europene-cbsciep2OwkgkAAAE.xjhtLxJz/;

Surse Internet:

www.fonduri-structurale.ro

www.fonduri-ue.ro

www.madr.ro

ANEXE

ANEXA 1 – Societățile agricole participante la conferință

ANEXA 2 – Harta celor opt regiuni de dezvoltare ale României

Regiunea Nord-Est cuprinde următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui;

Regiunea Sud-Est cuprinde următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea;

Regiunea Sud cuprinde următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman;

Regiunea Sud-Vest cuprinde următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea;

Regiunea Vest cuprinde următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș;

Regiunea Nord-Vest cuprinde următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj;

Regiunea Centru cuprinde următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu;

Regiunea Bucuresti-Ilfov cuprinde București și Județul Ilfov.