Probleme Nursing Actuale In Planning Ul Familial
Cuprins
INTRODUCERE
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I Noțiuni de planning familial și contracepție ………………pag 5
CAPITOLUL II Contracepția hormonală – tehnică, indicații,
contraindicații, principii nursing ………………………….pag 7
CAPITOLUL III Alte metode de contracepție – tehnică, indicații,
contraindicații, principii nursing ……………………….pag 20
CAPITOLUL IV Consiliere în contracepție ………………………………pag 35
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL I Material și metodă…………….………………………….pag 37
CAPITOLUL II Rezultatele cercetării ……………………………………pag 39
CAPITOLUL III Discuții …………………………………………………pag 52
CAPITOLUL IV Prezentare de cazuri clinice ……………….……………pag 60
CAPITOLUL VI Concluzii ………………………………….……………pag 79
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………….pag 81
=== PROBLEME NURSING ACTUALE ÎN PLANNING-UL FAMILIAL ===
Cuprins
INTRODUCERE
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I Noțiuni de planning familial și contracepție ………………pag 5
CAPITOLUL II Contracepția hormonală – tehnică, indicații,
contraindicații, principii nursing ………………………….pag 7
CAPITOLUL III Alte metode de contracepție – tehnică, indicații,
contraindicații, principii nursing ……………………….pag 20
CAPITOLUL IV Consiliere în contracepție ………………………………pag 35
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL I Material și metodă…………….………………………….pag 37
CAPITOLUL II Rezultatele cercetării ……………………………………pag 39
CAPITOLUL III Discuții …………………………………………………pag 52
CAPITOLUL IV Prezentare de cazuri clinice ……………….……………pag 60
CAPITOLUL VI Concluzii ………………………………….……………pag 79
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………….pag 81
INTRODUCERE
„În absența controlului contracepției societatea va cădea victimă unei nevroze incurabile care va reduce bucuria vieții la minim, va distruge căsătoria și va ruina ereditatea întregii generații viitoare “, spunea Freud în 1893.
Controlul eficient al reproducerii este esențial pentru capacitatea femeii de a-și îndeplini obiectivele personale dincolo de abilitatea de a procrea.Metoda contraceptivă adoptată reprezintă însă o alegere extrem de delicată pentru femeia fertilă și medicul ginecolog sau nursă, datorită multiplelor efecte secundare ce pot apărea în contextul hormonal și organic a aparatelor și sistemelor femeii.
Mi-am propus să pun în valoare importanța sistemului nursing în creșterea nivelului de informare și educare a pacientelor care se prezintă pentru întreruperea sarcinii, în scopul prevenției avortului la cerere și a complicațiilor imediate și tardive ale acestuia, pentru corectarea deficitului de cunoștințe cu privire la diversitatea metodelor contraceptive și aplicabilitatea acestora în funcție de vârstă, existența unor tare organice sau îndeplinirea planningului familial, precum și aplicarea unui management nursing corect și complet în timpul manevrei abortive.
Scopul acestei lucrări așadar este acela de a realiza o evaluare a cauzelor eșecului metodelor contraceptive, de a identifica modalități de remediere a acestora, pe baza unor planuri care interceptează etiologia deficiențelor în contracepție.
Rezultatele cercetării prezintă importanță având în vedere că studiul s-a desfășurat pe o perioadă de 3 ani.
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE PLANNING FAMILIAL ȘI CONTRACEPȚIE
I.1.Definiții, generalități
Contracepția reprezintă ansamblul procedeelor destinate împiedicării fecundației, de o manieră temporară sau reversibilă.
Conform principiilor Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea reproducerii umane presupune patru componente: planificarea familială, asistența maternă, prevenirea avorturilor, prevenirea infecțiilor tractului genital, inclusiv bolile cu transmitere sexuală. Pentru îndeplinirea dezideratelor de sănătate a reproducerii, s-a decis constituirea unor instituții specializate în aceste probleme sociale. Normele de organizare și funcționare a Centrelor de Sănătate a Reproducerii și Planificare Familială, statuează că atribuțiile și competențele Centrelor de sănătate a Reproducerii și Planificare Familială constau în realizarea unei reproduceri optime și scăderea numărului de complicații provocate de sarcina cu risc crescut sau de avortul provocat empiric, desfășoară acțiuni de informare, educație, sfat familial, activitate de formare și perfecționare a cadrelor, activitate de cercetare vizând epidemiologia patologiei reproductive, supravegherea pacientelor și cuplurilor care utilizează metode contraceptive. Sarcinile nursei din cadrul acestor centre sunt de a ține evidența cazurilor consultate la cabinet, participă la supravegherea pacientelor și cuplurilor, în funcție de metoda contraceptivă folosită, participă la acțiuni de educație sanitară, execută alte sarcini de serviciu din dispoziția medicului.
I.2. Clasificare
Contraceptivele hormonale se pot clasifica:
1. În funcție de doza de estrogeni conținută, în: normodozate, care conțin 50µg (0,05mg) etinilestradiol/pilulă; minidozate, care conțin 20-35µg.
2. În funcție de conținutul lor, în: monofazice (estrogenul și progesteronul se află în cantitate constantă în compoziția tuturor comprimatelor); multifazice: bifazice sau trifazice (cu două, respectiv trei concentrații diferite de estrogeni si/sau progestativ pe parcursul unui ciclu). Contraceptivele secvențiale ar fi o altă categorie de contraceptive orale, care are în compoziția primelor 6 comprimate doar estrogenul, iar în următoarele 15, la estrogen se asociază un progestativ.
3. Progestativele pot fi: macrodozate, microdozate, retard, asociate cu alte tipuri de mijloace contraceptive.
4. După modul de administrare: orale, intramusculare, implant subdermic, intravaginale, asociate (cu DIU dispozitivul intrauterin)
Contraceptivele nehormonale:
1.Mijloace mecanice: masculine (prezervativul), feminine (diafragma, obturatorul cervical, capul cervical);
2.Contracepția prin DIU sau sterilete;
3. Metode locale: spermicidele, metoda toaletei locale
4. Metode chirurgicale:
masculine(vasectomia), feminine(intervenții pe trompele uterine, ovare sau uter)
5. Metode naturale: abstinența în perioada periovulatorie, metoda temperaturii bazale, metoda glerei cervicale, metoda coitului întrerupt, amenoreea de lactație.
CAPITOLUL II
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ
TEHNICĂ, INDICAȚII, CONTRAINDICAȚII,
PRINCIPII NURSING
II.1. Contracepția hormonală orală
Se bazează pe folosirea estroprogestativelor de sinteză sau numai a substanțelor progestative. Așadar, în compoziția lor intră: estrogeni (etinilestradiol) și progestative derivate de 19-nortestosteron (există o singură excepție, preparatul Diane –o combinație între un estrogen și un antiandrogen, ciproteronul acetat.
II.1.1.Contraceptivele orale combinate(COC)
II.1.1.1.Clasificarea contraceptivelor orale combinate (COC)
a fost enunțată la capitolul anterior.
II.1.1.2. Mod de acțiune
Contraceptivele orale acționează la trei niveluri:
asupra axului hipotalamo – hipofizar, blocând eliberarea de gonadotropine . Ele suprimă peak-ul de LH de unde și blocarea ovulației;
asupra endometrului, antrenând o atrofie a acestuia, improprie nidației ;
asupra glerei cervicale, care este modificată, devenind opacă, împiedicând astfel ascensiunea spermatozoizilor – acțiune progestativă.
II.1.1.3.Efectele COC
II.1.1.3.1.Efectele metabolice generale datorate atât estrogenului, cât și progestativelor: creșterea lipidelor serice totale, scăderea HDL și creșterea LDL – colesterolului, creșterea nivelului unora din proteinele plasmatice, cum sunt o parte din factorii coagulării și componentele sistemului renină – angiotensină -aldosteron, hipercoagulabilitatea și complicațiile cardiovasculare, scăderea toleranței la glucoză și retenția hidrosalină.
II.1.1.3.2.Efecte secundare
Efectele cel mai frecvent întâlnite sunt: grețuri, vărsături, cefalee, leucoree, tensiunea sânilor (datorate componenței estrogenice), oligomenoree, amenoree sau hemoragii (datorate progesteronului, care induce o atrofierea endometrului ), pigmentarea (cloasma), depresia, modificarea libidoului etc. .
Efectele secundare mai rar întâlnite: amenoree secundară rezistentă la tratament (sterilitate), hirsutism, perturbarea funcțiilor hepatice, adenoame benigne (hepatoame), creșterea incidenței HTA, tromboembolii, accidente vasculare cerebrale, infarcte miocardice.
În cazul fumătoarelor, în special la cele de peste 35 de ani, riscul deceselor prin infarct miocardic crește de peste 5-6 ori.
II.1.1.4.Indicațiile COC
Anumite situații fac din COC cea mai bună opțiune: adolescente și femei tinere active sexual; femei multipare, cupluri care folosesc contracepția pentru spațierea nașterilor, femei care nu alăptează postpartum, necesitatea unei metode reversibile de contracepție pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, femei cu endometrioză, la care sarcina este contraindicată încă, contracepția postcoitală, contracepție imediat postabortum, acnee, menstruații abundente, dureroase sau neregulate ori anxietate în timpul menstruației, istoric familial de cancer ovarian, experiență anterioară de folosire a pilulelor.
II.1.1.5. Contraindicațiile la COC
Cele mai importante de referă la: sarcina confirmată sau suspicionată, tromboflebite sau boli tromboembolice actuale sau în antecedente, coronaropatii sau boli ischemice cardiace actuale sau in antecedente, diabet zaharat insulinodependent cu complicații vasculare, cancer mamar diagnosticat sau suspicionat sau istoric de cancer mamar, neoplazie estrogenodependentă diagnosticată sau puternic suspicionată sau istoric de acest tip, adenom hepatic benign sau cancer hepatic sau istoric de acest tip, afecțiuni hepatice acute actuale sau afecțiuni hepatice cronice, mari fumătoare (15 sau mai multe țigări/zi) în vârstă de 35 de ani sau mai mult, migrenă cu debut după inițierea COC, HTA cu valori constant crescute la trei vizite diferite, diabet gestațional, intervenții chirurgicale majore, necesitând imobilizarea prelungită, programate în următoarele 4 săptămâni, sângerări anormale vaginale, uterine, nediagnosticate, drepanocitoză, alăptare, patologie biliară simptomatică, vârstă peste 50 de ani, condiții care fac dificilă și incorectă folosirea COC (alcoolism, retard mintal etc.), istoric familial de hiperlipidemie.
II.1.1.6.Modul de utilizare a COC
Se prescriu în primele 5 zile ale menstruației, de preferință în prima zi: 21 de zile administrare zilnică a unei pilule, urmate de 7 zile de pauză. Dacă se folosesc preparate cu 28 de pilule, nu se mai face pauză de 7 zile, ci se continuă imediat cu placheta următoare.
Pilula se administrează zilnic, de preferat în același moment al zilei .
Dacă o pilulă este omisă, se va lua cel mai târziu a doua zi, înaintea administrării pilulei următoare, eșecurile fiind strâns legate de omiterea administrării
Trebuie utilizate COC care conțin cea mai mică doză eficace de estrogen și progestativ. Se recomandă să se înceapă cu un preparat monofazic care conține 30-35µg estrogen. Tipul pilulei sau dozajului se vor schimba numai dacă apar efecte secundare suficient de intense .
II.1.1.7.Contracepția orală în situații speciale
II.1.1.7.1.Contracepția de urgență
Definiție, principii active:
Contracepția postcoitală hormonală („pilula de a doua zi„), are ca scop prevenirea fertilizării sau a implantării embrionului în urma administrării până la 36 de ore după contactul sexual neprotejat.
Preparatele hormonale folosite în contracepția de urgență sunt:
Regimul, schema „Yuzpi”, constând din administrarea de preparate combinate estro-progestative, este cel mai folosit. Regimul constă în administrarea a două tablete de contraceptiv, conținând fiecare 2 mg levonorgestrel sau 2 mg norgestrel și 0,2 mg etinilestradiol. Se administrează 2 comprimate la un interval de 12 ore, tratamentul fiind inițiat la cel mult 72 de ore de la actul sexual neprotejat;
Preparate care conțin numai progestative, administrate în diferite scheme: Levonogestrel (0,45 mg, doză repetată după 12 ore); Postinor (0,375 mg levonorgestrel), 1 comprimat peros imediat după actul sexual neprotejat. O alternativă nehormonală a contracepției de urgență, este inserția unui sterilet în primele 5 zile de la contactul sexual neprotejat.
II.1.1.7.2.COC în perioada de lactație
Se evită COC până la 6 luni după naștere sau până la ablactare, dacă aceasta are loc mai devreme. Se preferă preparatele exclusiv progestative.
II.1.1.7.3. COC la adolescente cu cicluri neregulate
Se recomandă prescrierea COC cu prudență.
II.1.1.7.4. COC înaintea intervențiilor chirurgicale
Se recomandă oprirea administrării COC, care va fi reluată la 4 săptămâni postoperator. Dacă se impune o intervenție de urgență în timpul tratamentului cu COC, se vor administra anticoagulante.
II.1.2. Contraceptivele orale care conțin exclusiv progestative(POP, PEP)
II.1.2.1. Definiție, conținut
Pilulele orale cu progetativ – progestin –only pill, (POP) sau exclusiv progestative (PEP) sunt contraceptive hormonale orale care nu conțin estrogeni , ci doar o doză mică de progestative (0,3 – 0,5 mg).
II.1.2.2. Mod de acțiune
Întreruperea maturației ovocitului și supresia parțială a ovulației, insuficiență luteală, asupra mucusul cervical efectul principal – îngroșarea acestuia, efectul asupra endometrului – inhibarea implantării.
II.1.2.3.Tehnica de administrare
Se administrează zilnic, la aceeași oră, fără pauză între plachete; intervalul de siguranță este de 3 ore (efectul asupra factorului cervical se stinge la 22 ore după administrarea ultimei pilule).
II.1.2.4.Indicații
POP sunt utile în două situații particulare: la femeile care alăptează și la femeile care nu tolerează componenta estrogenică a COC. Cât privește progestativele macrodozate, de tipul linestrenolului, lutenylului sau surgestonului, acestea se folosesc și în scop terapeutic ( în metroragii din preclimax ) în partea a 2 -a a ciclului menstrual .
II.1.2.5.Contraindicațiile
Complianță redusă: când pacienta nu poate să urmeze cu acuratețe tratamentul ( este acceptată o variabilitate de maxim 3 ore în schema de administrare zilnică ); intoleranță la progestative.
II.2. Contracepția hormonală injectabilă
II.2.1.Principii
Injectabile la 1-2-3 luni cel mai folosit: medroxiprogesteron acetat depot (DPMA, Depo –Provera) în doză de 150mg/injecție, prima injecție practicându-se în ziua a 5-a din ciclu, iar următoarele din 3 în 3 luni;
II.2.2.Mod de acțiune
Eliberarea de progestativ sintetic de la nivelul preparatului de depozit: modifică mucusul cervical (efect principal); reduce motilitatea spermatozoizilor in mucusul cervical; inhibă creșterea foliculară și ovulația; reduce motilitatea tubară.
II.2.3.Tehnică:
Injecție la interval lunar, bilunar sau trilunar.
II.2.4.Indicații
În situația în care nu se pot aplica alte metode: femeile care au intoleranță sau contraindicații în folosirea estrogenului; marile fumătoare; când administrarea regulată și supravegherea administrării este mai dificilă ( femei cu nivel sociocultural scăzut, serviciile psihiatrice etc.), contracepția hormonală în perioada alăptării;
II.2.5. Contraindicații
Acelea ale contraceptivelor hormonale în general. Principala contraindicație este reprezentată de intoleranța la progestative (stări depresive, acnee, tulburări ale metabolismului hepatic, crize comițiale).
II.2.6.Efectele adverse
Tulburări de ciclu menstrual la începutul tratamentului (spotting) și oligo-amenoree, după 10 injecții, în 50% din cazuri.
II.3. Implanturile subdermice
II.3.1.Principii active
Progestativul este încorporat în capsule de silastic, plasate subdermic, pe fețele externe ale brațelor sau în zona inghinală, sub anestezie locală și eliberat lent și constant , între 3-5 ani.
II.3.2.Mod de acțiune
Inhibă penetrarea spermatozioizilor prin mucusul cervical prin creșterea vâscozității inhibă implantarea prin supresia endometrului, supresia vârfului de LH și, implicit, a ovulației.
II.3.3.Indicații
Reprezintă o opțiune pentru femeile care doresc o contracepție continuă și care preferă o metodă care să nu fie aplicată zilnic și pentru cele care nu pot recurge la contraceptive care conțin estrogen.
II.3.4.Contraindicații:
Intoleranța la progestative, obezitate ( >70kg ).
II.3.5.Efecte secundare
Tulburări de ciclu în special mici hemoragii intermenstruale, hematoame locale, cauzate de inserția dispozitivului (5%).
II.4.Contracepția hormonală prin dispozitive intrauterine sau vaginale
II.4.1.Dispozitive intrauterine(DIU)
II.4.1.1.Definiție, principii active
DIU din plastic inert cu sau fără încărcătură medicamentoasă ( de ex. cupru, progesteron ), ce previn ascensionarea spermei, fertilizarea sau implantarea.
Fig. nr.1 Dispozitivul intrauterin
II.4.1.2.Tehnică
Aplicat intrauterin, cu toate precauțiile de asepsie și antisepsie, întotdeauna la debutul unui nou ciclu, imediat după terminarea menstruației.
II.4.1.3.Mod de acțiune
IUD inerte: efect local la nivelul endometrului ( de ex. activarea macrofagelor ); IUD cu cupru: structuri din material plastic învelite de un fir de cupru ce acționează asupra enzimelor spermatozoizilor și asupra endometrului (efect spermicid și de blocare a interacțiunii spermatozoid – ovocit; LNG-IUD (levonorgestrel intrauterine systems) – conține lovonorgestrel (52 mg ) eliberat local în mod continuu, acționează la nivelul endometrului inhibând faza secretorie a acestuia. Ca efecte adiționale s-au descris modificări ale mucusului cervical (reducerea vâscozității ) și inhibarea capacității spermatozoizilor.
II.41.4.Condiții de utilizare
Partener stabil, comportament sexual echilibrat, risc scăzut de anexite, nașteri anterioare, fără anomalii uterine, examen citobacteriologic normal, excluderea unei sarcini .
Control: la 6 săptămâni după inserție, apoi la intervale de câte 6 luni; dacă este posibil se efectuează și examinare ecografică.
II.4.1.5.Tehnică
Între a 2-a și a 5-a zi de ciclu sau la jumătatea ciclului menstrual.
II.4.1.6.Indicații
Sunt alternative la preparatele hormonale și în cazul femeilor ce nu reușesc să mențină un ritm precis de administrare a pilulei .
II.4.1.7. Contraindicații
Sarcină, inflamații ginecologice, malformații cervicale și ale cavității uterine, histerometrie sub 5 cm, metroragii de cauze neprecizate .
II.4.1.8.Efecte secundare
Sunt absente în cadrul aplicării LNG-IUS. Amintim dismenoree, salpingită, pelviperitonită, risc crescut de sarcină ectopică.
II.4.2. Dispozitive intravaginale (inele )
II.4.2.1. Definiție, principii active
Eliberarea continuă de hormoni steroidieni ( levonogestrel etinilestadiol/ 3 ketodesogestrel ), conținuți într-un inel elastic vaginal.
II.4.2.2.Mecanism de acțiune
Inelul cu levonogestrel inhibă ascensiunea spermatozoizilor, iar inelul cu etinilestradiol acționează prin inhibarea ovulației.
II.4.2.3.Indicații
Femeile ce doresc să evite efectele hormonale sistemice
II.4.2.4.Contraindicații
Patologia infecțioasă – inflamatorie vagino – cervicală .
II.4.2.5.Efecte secundare
Tulburări de ciclu menstrual, în 25% din cazuri, iar în cazuri rare: greață, vărsături, indigestie, leucoree, mastodinie, senzație de corp străin intravaginal, infecții candidozice.
II.5. CONTRACEPȚIA HORMONALĂ MASCULINĂ
Inhibarea spermatogenezei
Inhibarea medicamentoasă a spermatogenezei (esteri de testosteron, analogi de GnRH, cu substituția deficitului de testosteron) este încă în fază de studiu clinic.
II.6. Nursing în contracepția hormonală
II.6.1. Probleme de colaborare
Asistenta și medicul vor lucra în colaborare în realizarea unei contracepții adecvate vârstei, fiziopatologiei și nevoilor femeii.
Managementul îngrijirii pacientei cu oricare dintre metodele contraceptive hormonale se concentrează pe educarea și sprijinul femeii.
II.6.2. Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficitul de cunoștințe. Femeia care urmează orice metodă
contraceptivă hormonală poate să nu conștientizeze mecanismul de acțiune al principiilor active, efectele adverse și beneficiile organismului său. De asemenea, este posibil să nu cunoască posologia corectă.
Asistenta va trebui să evalueze nivelul de cunoștințe al femeii pentru a asigura instruirea adecvată și folositoare.
Potențiala infecție poate fi legată de intervenția chirurgicală
necesară inserției dispozitivelor intrauterine, a implanturilor subdermice progestative, a depozitelor de progesteron retard injectate intramuscular sau a dispozitivelor intravaginale estroprogestative.
II.6.2.1. Deficitul de cunoștințe
Deficitul de cunoștințe cu privire la metodele contraceptive în general și la metoda anticoncepțională recomandată în special, este un prim diagnostic de asistență.
II.6.2.1.1. Scopuri și intervenții
Scopul pentru nursă și pacientă este atingerea unui nivel de educație medicală acceptabil cu privire la metodele contraceptive în general și aprofundarea aspectelor legate de tehnica administrării, mod de acțiune, indicații, contraindicații, efectele secundare ale metodei contraceptive recomandate de medic sau nursă.
Intervențiile nursei includ:
trecerea în revistă, împreună cu pacienta a metodelor contraceptive cunoscute, sistematizarea lor pe criterii didactice;
explicarea mecanismelor de acțiune ale hormonilor feminini în organism;
aducerea la cunoștința femeii a principiilor hormonale conținute de contraceptive;
încunoștințarea pacientei despre răspândirea metodei contraceptive recomandate, astfel inspirând încredere în eficiența ei;
instruirea femeii în legătură cu căile și metodele de administrare ale contraceptivelor cu conținut hormonal, periodicitatea, durata administrării și acțiunile pe care pacienta trebuie să le întreprindă în cazul nerespectării acestora;
explicarea indicațiilor metodei contraceptive hormonale alese;
explicarea contraindicațiilor absolute, a situațiilor în care trebuie administrate cu precauție și acelora în care trebuie întreruptă;
discutarea efectelor benefice ale principiilor hormonale conținute în contraceptive ;
aducerea la cunoștința femeilor a efectelor secundare adverse, precum și a modului de evitare, tratare și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru un asemenea incident;
explicarea interacțiunilor medicamentoase sau de altă natură a contraceptivelor hormonale prescrise;
explicarea planului de monitorizare a organismului feminin sub metoda contraceptivă adoptată;
acordarea de timp femeii pentru a pune întrebări și a-și exprima grijile este o intervenție de asistență importantă.
II.6.2.1.2. Evaluarea
O evaluare pozitivă se constată în situația în care, după realizarea intervențiilor nursing specifice, pacienta:
dovedește cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în ceea ce privește diversitatea lor, mecanismele de acțiune, modul de administrare;
cunoaște mecanismele de acțiune și efectele generale ale hormonilor sexuali în organismul feminin;
precizează principiile hormonale conținute de contraceptive;
cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandate, eventual chiar poate exemplifica din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respectiva prescripție;
manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metodei contraceptive pe care o va urma, precum și în personalul medical care o indică și urmează să o monitorizeze;
cunoaște căile și metodele de administrare ale contraceptivelor cu conținut hormonal în general și a celei recomandate în particular, periodicitatea, durata administrării, și explică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul nerespectării sau omiterii acestora;
cunoaște în general indicațiile metodei contraceptive hormonale alese;
relatează contraindicațiile absolute, relative și situațiile în care trebuie întreruptă;
redă efectele benefice ale principiilor hormonale conținute în contraceptive;
cunoaște efectele secundare adverse precum și posibilități de evitare, tratare și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de altă natură a contraceptivelor hormonale prescrise;
este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologia planului de monitorizare a metodei contraceptive adoptată.
II.6.2.2. Potențiala infecție
Pentru femeia care va urma o contracepție hormonală de tipul injecțiilor intramusculare cu progesteron retard, implante subcutanate, inserția dispozitivelor intrauterine cu eliberare hormonală locală, dispozitive intravaginale cu eliberare de estroprogestativ, potențialul infecțios de diverse incidențe, grade, trebuie luat în seamă, explicat pacientei și minimalizat prin intervenții nursing specifice.
II.6.2.2.1. Scopuri și intervenții
Scopul pacientei este de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ:
modalități de prevenire a unei eventuale infecții cum ar fi:
tratament antiseptic-antiinfecțios local înaintea aplicării unui dispozitiv intrauterin cu eliberare lentă hormonală sau la aplicarea dispozitivului intravaginal cu descărcare estroprogestativă;
igiena perineo-vulvo-vagino-cervicală și evitarea iritațiilor vagino-cervicale înaintea inserției unui dispozitiv intrauterin sau intravaginal contraceptiv;
monitorizarea dispozitivelor intrauterine și intravaginale și prin screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte, examen cito-tumoral;
aseptizarea corectă a zonei de injectare intramusculară sau subcutanată a contraceptivelor hormonale injectabile, pre- și postinjecțional.
Instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții (dureri mari, creșterea temperaturii sau scurgere vaginală abundentă și/sau urât mirositoare).
II.6.2.3.Potențialul de eșec al metodei contraceptive
Instruirea pacientei despre riscurile crescute de eșec al acestei metode conrtraceptive, legate de perforația uterină, expulzia sa după aplicare, posibilitatea grefării unei sarcini intra- sau extrauterine și migrarea acestuia în peretele uterin.
Instruirea pacientei despre autocontrolul prezenței steriletului sau a inelului vaginal, prin verificarea cu mâna a prezenței firelor de control, respectiv a inelului, în vagin.
Evaluarea:
planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție legată de metoda contraceptivă urmată;
femeia cunoaște acțiunile specifice contracepției urmate pentru minimalizarea riscului infecțios legat de tehnica de administrate;
pacienta precizează metodele de prevenire a infecțiilor ce se pot grefa în condițiile contracepției urmate;
planul de monitorizare și depistare precoce a infecțiilor genitale joase și înalte este cunoscut și respectat întocmai;
femeia va putea enumera cel puțin trei simptome ale infecției.
CAPITOLUL III
ALTE METODE DE CONTRACEPȚIE
TEHNICĂ,INDICAȚII,CONTRAINDICAȚII,
PRINCIPII NURSING
I. Mijloace mecanice
I.1. Masculine:
I.1.1. Prezervativul
Definiție, mecanism de acțiune: metodă mecanică prin material elastic ce acoperă penisul și reține sperma, împiedicând contactul acestuia cu vaginul.
Avantaje: relativ ieftine, nu prezintă riscuri medicale, sunt eficiente utilizate corect, nu necesită control medical, asigură protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală, nu reprezintă o metodă de contracepție sistematică.
Dezavantaje: eficacitate contraceptivă moderată, interferența psihosexuală cu actul sexual, rar: dermatită de contact ( vagin, penis )
Indicații: extrem de util în cazul relațiilor sexuale mai puțin frecvente, asigură protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală, utilă femeilor ce prezintă contraindicații de utilizare a contraceptivelor hormonale orale sau celor ce prezintă intoleranță pentru dispozitivele intrauterine.
Contraindicații: nici una, cu excepția rarelor cazuri de alergii
I.2.Feminine:
I.2.1.Diafragma vaginală și capișonul cervical
Fig. Nr.2 Diafragma vaginală și inserția ei în vagin
Definiție, metodă: membrană elastică cu concavitate și inel elastic, ce se inseră în
vagin și previne ascensionarea spermei prin orificiul cervical. Necesită adițional și utilizarea de spermicide .
Mecanism de acțiune: barieră mecanică, inhibă ascensionarea spermei.
I.2.2. Obturatorul cervical
Metodă: obturator de plastic sau latex deasupra orificiului cervical, în scopul precontactului acestuia cu sperma, necesită adaos de spermicide.
Indicații: efecte secundare sau intoleranță la alte metode contraceptive.
Contraindicații: cervicite, colpite, endometrioză vaginală ( în vecinătatea colului uterin ) conizații în antecedente.
Tehnică: cupolă de cauciuc la nivelul colului uterin.
Fig. Nr.3 Obturatorul cervical și aplicarea lui
I.3. Nursingul adresat mijloacelor de contracepție mecanică
I.3.1.Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficit de cunoștințe.
Femeia la care s-a recomandat anticoncepție mecanică poate să nu conștientizeze mecanismul de acțiune al acestora, efectele adverse și benefice organismului său. De asemenea, este posibil să nu cunoască folosirea corectă.
Asistenta va trebui să evalueze nivelul de cunoștințe al femeii, pentru a asigura instruire adecvată și folositoare
Potențiala infecție .
Potențiala infecție se referă la bolile cu transmitere sexuală și este legată de metodele contraceptive mecanice cu excepția prezervativului, care este protector în acest sens; de asemenea, acest diagnostic mai poate fi legat de aplicarea fără respectarea normelor de igienă a diafragmei, capișonul cervical sau prezervativul.
I.3.1.1.Deficitul de cunoștințe
Scopul, intervențiile și evaluarea nursing sunt identice cu cele discutate la metodele contraceptive anterioare.
I.3.1.2.Potențiala infecție
Acest risc potențial derivă din necesitatea aplicării frecvente, dificultatea menținerii unei igiene locale adecvate fie prin păstrarea inadecvată a contraceptivelor, fie prin igienă deficitară a aplicatorului. De asemenea trebuie luată în considerare răspândirea bolilor cu transmitere sexuală, aspect care nu se aplică prezervativului și spermicidelor cu efect antiseptic.
I.3.1.2.1.Scopuri și intervenții:
Scopul pacientei este de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ:
Modalități de prevenire a unei infecții, cum ar fi:
recomandarea prezervativului
tratament antiseptic-antiinfecțios local concomitent sau consecutiv aplicării unui dispozitiv vagino-cervical de barieră mecanică, cum ar fi asocierea spermicidelor cu efect antiseptic;
igiena perineo – vulvo – vagiono – cervicală și evitarea iritațiilor locale înaintea, în timpul sau după inserția unui dispozitiv;
consulturi genitale periodice pentru urmărirea apariției eventualelor efecte adverse specifice și screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte;
păstrarea asepsiei dispozitivelor de contracepție mecanică-diafragmă, capișon cervical, obturator, folosirea prezervativului imediat după desigilare și evitarea refolosirii acestuia.
Instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții: dureri locale, prurit, usturimi, scurgere vaginală abundentă și/sau urât mirositoare, eventual disurie.
I.3.1.2.2.Evaluarea:
planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție pe perioada folosirii metodei contraceptive indicată;
femeia recunoaște acțiunile specifice metodei contrceptive urmate pentru minimalizarea riscului infecțios potențial;
pacienta precizează metodele de prevenire a infecțiilor ce se pot grefa în condițiile contracepției urmate;
planul de monitorizare și depistare precoce a infecțiilor genitale înalte și joase este cunoscut și respectat întocmai;
femeia va putea enumera cel puțin trei simptome ale unei infecții.
II. Contracepția prin DIU (dispozitive intrauterine)
Metoda, modul de acțiune, indicațiile, contraindicațiile, condițiile de aplicare, avantajele, dezavantajele, urmărirea și procesul nursing au fost descrise la capitolul anterior, când am discutat despre metodele contraceptive cu acțiune locală, între care s-a numărat și dispozitivul intrauterin cu progestativ – levonogestrel.
III. Metode locale – Spermicidele
III.1.Generalități
Substanțe, tehnică; monoxinol-9, octoxinol-9, menfegol utilizate sub formă de geluri, supozitoare sau spume, aplicate cu 10-30 de minute înainte de contact sau în combinație cu diafragma, obturatorul sau prezervativul.
Indicații: intoleranță la contraceptivele hormonale orale sau la dispozitivele intrauterine.
Contraindicații: leucoree severă.
Mecanism de acțiune: inactivarea chimică a spermatozoizilor (distrugere).
Efecte secundare: spumare excesivă, accentuarea leucoreei, intoleranță locală: reacții alergice (rare), senzație de căldură locală (frecvent).
Avantaje: absența efectelor sistemice, sunt aplicabile la femeile cu relații sexuale mai puțin frecvente, discret efect bactericid.
Dezavantaje: necesită aplicarea cu 10-30 de minute înaintea contactului sexual, iar acțiunea durează circa 1 oră, senzație de căldură locală, la unele paciente, pierderea spontaneității actului sexual.
Condiții de utilizare: examen ginecologic: absența infecțiilor genitale.
III.2. Proces nursing pentru anticoncepția de barieră chimică
III.2.1. Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficitul de cunoștințe.
Femeia care urmează contracepția chimică de barieră poate să nu conștientizeze mecanismul de acțiune al principiilor active, efectele sale adverse și benefice, indicațiile și contraindicațiile metodei. De asemenea, este posibil să nu cunoască posologia corectă.
Potențiala infecție.
Potențiala infecție poate fi legată de faptul că această anticoncepție nu poate oferi decât o protecție parțială pentru bolile cu transmitere sexuală, în cazul spermicidelor ce conțin substanțe antiseptice, iar păstrarea sau aplicarea în condiții improprii a vehiculelor pentru spermicide (ovule, folii) poate conduce la efecte nefavorabile locale.
III.2.2. Deficitul de cunoștințe
Este un prim diagnostic de asistență și va fi tratat în aceeași manieră ca la metodele anticoncepționale discutate anterior.
III.2.3. Potențiala infecție.
Pentru femeia care va urma o contracepție de tipul inserției unor dispozitive (vehicule) intravaginale cu eliberare de substanțe spermicide, potențialul infecțios de diverse incidențe, grade trebuie luat în seamă, explicat pacientei și minimalizat prin intervenții nursing specifice .
III.2.3.1. Scopuri și intervenții:
Scopul nursei este de a preveni infecțiile locale la pacientele ce urmează acest tip de contracepție .
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ :
modalități de prevenire a unei eventuale infecții, cum ar fi:
respectarea condițiilor de asepsie și antisepsie locală înaintea aplicării unui dispozitiv intravaginal cu eliberare de spermicid (ovul, folie, burete, cremă)
igiena perineo – vulvo – vaginală și evitarea iritațiilor vagino -cervicale înaintea sau în timpul inserției spermicidelor;
monitorizarea periodică prin examene genitale joase și înalte;
instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții (dureri, usturimi locale, prurit sau leucoree abundentă și/sau urât mirositoare).
III.2.3.2.Evaluarea:
planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție legată de metoda contraceptivă urmată.
femeia cunoaște acțiunile specifice metodei contraceptive urmate pentru minimizarea riscului infecțios legat de administrare;
pacienta precizează metodele contraceptive de prevenire a infecțiilor ce se pot grefa în condițiile contrcepției urmate;
planul de monitorizare și depistare precoce a infecțiilor genitale înalte și joase este cunoscut și respectat întocmai;
femeia va putea enumera cel puțin trei simptome ale unei infecții.
III.2.4.Potențiale dermatite (iritații locale) de contact și/sau alergice
Cele mai frecvente efecte adverse ale acestui tip de contraceptive se referă la reacții locale, ce pot varia de la o simplă senzație de căldură locală până la dermatite de contact, cu rash, căldură locală, roșeață, edem, pe fondul cărora pot apare papule, vezicule, reacții eczematoase.
III.2.4.1.Scopuri și intervenții
Scopurile sunt acelea de a evita sau limita efectele adverse locale determinate de contaceptive, prin recunoașterea acestora din timp și adresarea la serviciile medicale pentru intervenții specifice.
Intervențiile nursei se concentrează pe:
instruirea pacientei cu privire la acuzele subiective și semnele obiective caracteristice iritației și efectelor alergice;
explicarea mecanismului prin care substanțele în contact cu tegumente sau mucoase conduc la reacții de hipersensibilitate;
instruirea pacientei cu privire la acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul apariției acestor efecte adverse.
III.2.4.2.Evaluarea:
planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o reacție locală severă legată de substanțele spermicide.
femeia cunoaște acțiunile care trebuie întreprinse în cazul depistării unor semne de iritație locală;
planul de monitorizare a reacțiilor adverse la spermicide este cunoscut și respectat;
femeia va putea enumera unele semne și simptome ale unei reacții locale de iritație.
IV. METODE CHIRURGICALE
IV.1.Feminine;
Sterilizarea tubară
Mecanism: întreruperea chirurgicală a continuității tubelor uterine.
Indicații: planificare familială încheiată, risc matern de agravare a unor patologii în cazul apariției unei sarcini.
Contraindicații: risc crescut al anesteziei sau al intervenției operatorii.
Efecte secundare: datorate intervenției chirurgicale.
Fig. Nr.4 Sterilizara tubară
IV.2.Masculine:
Sterilizarea masculină
Mecanism: întreruperea chirurgicală a ductului deferent.
Indicații: bărbații cu planificarea familială încheiată.
Contraindicații: bărbații tineri cu situație familială modificabilă.
Fig. Nr.5 Sterilizarea masculină, întreruperea chirurgicală a ductului deferent
IV.3. Întreruperea de sarcină ca mod de control al fertilității
În prezent, în lume se efectuează anual circa 60 milioane de întreruperi de sarcină, intre acestea 40-50 milioane numai în China. În Europa, cel mai crescut număr de întreruperi de sarcină s-a înregistrat în anul 1992 în România și în țările fostei Uniuni Sovietice. Aceasta și datorită faptului că nu existau mijloace adecvate de contracepție; în România două întreruperi de sarcină erau mai ieftine decât administrarea de contraceptive orale timp de un an. În țări cu nivel redus de utilizare a contraceptivelor orale se înregistrează indici crescuți de întreruperi de sarcină: de exemplu în Japonia, 1% din femei adoptă contracepția hormonală si se produc 84% avorturi la cerere, iar în SUA 9% din femei folosesc contraceptivele orale și rata avorturilor la cerere este de 28%.
Circa 20.000 de femei decedează anual ca urmare a întreruperilor de sarcină inadecvate, iar circa 500.000 de femei mor anual la naștere și după naștere, dintre care 98% în țările în curs de dezvoltare.
IV.4. Nursing în contracepția de tip chirurgical
IV.4.1.Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficitul de cunoștințe. Femeia care urmează o metodă contraceptivă chirurgicală poate să nu conștientizeze principiul de funcționare al acesteia, riscul chirurgical și anestezic pe care îl implică, caracterul reversibil sau ireversibil, efectele adverse și benefice organismului său. Nursa va trebui să evalueze nivelul de cunoștințe al femeii, pentru a asigura instruire adecvată și folositoare.
Potențiala infecție legată fie de intervenția chirurgicală, fie de faptul că acest tip de contracepție nu oferă protecție împotriva BTS
Deficitul volemic potențial datorită sângerării secundare operației sau chiuretajului.
Anxietatea datorită întreruperii sarcinii sau datorită viitorului obstetrical incert.
Durerea datorită contracțiilor uterine postabortum.
IV.4.1.1. Deficitul de cunoștințe cu privire la metodele contraceptive
În general și la metoda anticoncepțională în special, este un diagnostic nursing discutat cu ocazia planurilor nursing anterioare. Planul nursing efectuat în vederea unei intervenții chirurgicale, face obiectul lucrării de față.
IV.4.1.1.1. Scopuri și intervenții și evaluarea sunt aceleași ca la metodele discutate anterior.
IV.4.1.2. Potențiala infecție
Poate fi legată de infecțiile secundare manevrei operatorii, intraperitoneale sau ale peretelui, sau de complicațiile postabortum. Acestea nu fac obiectul lucrării noastre. Nu trebuie neglijat nici potențialul de infecție genitală, deoarece această metodă nu oferă protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
IV.4.1.2.1.Scopuri și intervenții:
Scopul este acela de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ :
Modalități de prevenire a unei eventuale infecții, cum ar fi:
tratament antiseptic antiinfecțios local și în general înaintea, în timpul sau după manevra chirurgicală;
igiena perineo – vulvo – vagino – cervicală și evitarea iritațiilor vagino – cervicale înaintea unei manevre abortive;
screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte și tratamentul acestora în cazul identificării lor;
evaluarea temperaturii cu termometrul la fiecare 4 ore dacă este normală și la 2 ore dacă crește;
notarea mirosului secreției vaginale;
moașa învață pacienta cum să efectueze igiena perineală și o sfătuiește să se spele după fiecare micțiune;
moașa învață pacienta semnele de infecție și subliniază importanța raportării lor doctorului dacă apar după externare;
instruirea femeii în legătură cu semnele și simptomele unei infecții(dureri mari, creșterea temperaturii sau scurgere vaginală abundentă și/sau urât mirositoare).
IV.4.1.2.1.Evaluarea:
planul de asistență are succes dacă femeia nu face nici o infecție legată de metoda chirurgicală. Temperatura corpului rămâne normală și nu apar semne de infecție
femeia cunoaște acțiunile specifice metode chirurgicale urmate pentru minimalizarea riscului infecțios potențial;
pacienta cunoaște metodele de prevenire a infecțiilor ce se pot grefa în condițiile respective;
planul de monitorizare și depistare precoce a infecțiilor genitale este cunoscut și respectat;
pacienta va putea enumera cel puțin trei simptome ale unei infecții.
IV.4.1.3.Deficitul volemic potențial
IV.4.1.3.1. Scopuri și intervenții
Scopul va fi menținerea unei volemii adecvate, aplicând intervenții specifice. Intervențiile specifice vor urmări:
monitorizarea semnelor vitale materne;
nursa va evalua cantitatea și culoarea sângelui pierdut;
nursa va evalua cheagurile de sânge și va examina fragmentele tisulare pentru a constata prezența de fragmente ovulare;
nursa determină grupul și Rh-ul pacientei în vederea transfuziei;
nursa va monta și va menține o linie venoasă cu cateter.
IV.4.1.3.2.Evaluare
constantele biologice clinice și paraclinice vor indica menținerea unei volemii normale.
IV.4.1.4.Ameliorarea anxietății
IV.4.1.4.1.Scopuri și intervenții
Scopul este acela de ameliora anxietatea
Intervențiile implică:
Moașa va evalua gradul de anxietate al pacientei al pacientei și al persoanelor însoțitoare și va oferi informații cu privire la starea actuală.
Moașa va încuraja pacienta să-și manifeste sentimentele legate de manevra abortivă, ca și repercursiunea pe care o are acest fapt asupra relației cu partenerul de cuplu și asupra ei însăși.
Moașa va da speranțe pacientei cu privire la prevenirea sarcinilor nedorite ulterioare.
Moașa va încuraja cuplul să petreacă timp împreună și să discute sentimentele.
Moașa va discuta prognosticul obstetrical împreună cu cuplul.
Moașa va chema un preot, la dorința pacientei.
IV.4.1.4.2.Evaluare
Anxietatea pacientei este ameliorată, neagitată, cooperantă.
IV.4.1.5.Ameliorarea confortului
IV.4.5.1.Scopuri și intervenții
Scopul este acela de a ameliora confortul pacientei.
Intervențiile nursing necesare:
Nursa explică pacientei cauza durerii.
Nursa instruiește pacienta să folosească tehnicile de relaxare.
Nursa administrează antialgice la nevoie și după prescripție.
IV.4.1.5.2.Evaluare
Pacienta comunică sentimentele cu privire la pierderea sarcinii.
Pacienta comunică ameliorarea durerii.
V. Metode naturale de planificare familială
V.1. Modalități
Metodă: prevenirea fertilizării ovulului prin următoarele metode: comportamentală ( ejaculare în afara contactului în afara vaginului – coitus înterruptus ); programarea actului sexual ( calculul estimativ al zilelor fertile, cu abstinență în perioada respectivă sau folosire de metode mecanice contraceptive ); abstinență periodică (după măsurarea temperaturii bazale, evaluarea mucusului cervical), lactația prelungită.
V.2.Plan de nursing aplicat femeilor ce urmează contracepție naturală
V.2.1. Evaluarea îngrijirii medicale și diagnosticele nursing
Deficit de cunoștințe.
Femeia care urmează orice metodă contraceptivă hormonală poate să nu conștientizeze modalitatea prin care este realizată în mod natural prevenirea fertilizării ovocitului. Nursa va trebui să evalueze nivelul de cunoștințe al femeii, pentru a asigura o instruire adecvată și folositoare.
Potențiala infecție.
Această metodă de contracepție nu poate oferi protecție împotriva bolilor cu transmitere pe cale sexuală.
V.2.1.1. Deficit de cunoștințe cu privire la metodele contraceptive în general și la metoda anticoncepțională recomandată în special, este un prim diagnostic nursing.
V.2.1.1.1. Scopuri și intervenții
Scopul este identic ca la metodele discutate anterior. Intervențiile includ:
trecerea în revistă, împreună cu pacienta, a metodelor contraceptive cunoscute, sistematizarea lor pe criterii didactice;
explicarea mecanismelor pe baza cărora se desfășoară un ciclu ovarian, endometrial, cervico – vaginal,modificarea temperaturii și a curbelor hormonale în timpul ciclului ovarian;
explicarea ovulației, a procesului de ascensionare a spermatozoizilor și fecundația oului:
explicarea perioadelor fertile, durata de supraviețuire a ovulului și spermatozoidului;
conștientizarea femeii despre perioadele de anovulație și amenoree fiziologică, precum perioada de lactație și menopauză;
asigurarea că pacienta întrunește condițiile minimale de aplicare a acestui tip de contracepție-la anamneză femeia confirmă caracterul regulat al ciclurilor menstruale și se exclude sarcina prin examen genital;
încunoștințarea pacientei despre răspândirea metodei contraceptive recomandate, astfel inspirând încredere în eficiența ei;
instruirea femeii în legătură cu căile și modalitățile de recunoaștere și evitare a perioadelor fertile;
explicarea indicațiilor metodei contraceptive alese – în principal risc la administrarea de contraceptive hormonale orale;
explicarea contraindicațiilor și a situațiilor în care acest tip de contracepție trebuie urmată cu precauție sau întreruptă;
discutarea principalului efect benefic – nu prezintă efecte secundare sistemice ale principiilor hormonale conținute în contraceptive, sau efectele adverse locale ale spermicidelor;
aducerea la cunoștința femeilor a principalului dezavantaj – eficacitatea contraceptivă redusă datorită erorilor posibile și explicarea faptului că numai seriozitatea, atenția și experiența aplicării respectivei metode conferă o siguranță superioară acestui tip de contracepție;
explicarea planului de monitorizare a organismului feminin sub metoda contraceptivă adoptată ;
acordarea de timp femeii pentru a pune întrebări și a-și exprima grijile este o intervenție de asistență importantă.
V.2.1.1.2.Evaluarea
pozitivă se constată când pacienta :
dovedește cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în ceea ce privește diversitatea mecanismelor de acțiune, modul de administrare;
cunoaște efectele generale și locale asupra organelor genitale, ale hormonilor sexuali în organismul feminin;
cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandat, eventual chiar poate explica din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respectiva prescripție;
manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea contracepției pe care o va urma, precum și în personalul medical care o recomandă;
cunoaște metodele de monitorizare a ovulației și explică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în consecință;
cunoaște în general indicațiile metodei contraceptive hormonale;
relatează contraindicațiile și situațiile în care trebuie evitată;
redă efectele benefice ale contracepției naturale;
cunoaște efectele secundare, în principal eficiența contraceptivă redusă și riscul de contactare a bolilor cu transmitere sexuală;
este capabilă să reproducă metodologia planului de monitorizare a metodei contraceptive adoptată;
CAPITOLUL IV
CONSILIERE ÎN CONTRACEPȚIE
Un aspect de mare importanță pentru medic sau nursă este recomandarea unei metode contraceptive în funcție de fiziologia organismului matern în diferite etape de vârstă. După John Guillebaud, există „șapte vârste contraceptive ale femeii”, pentru fiecare vârstă sugerând și cea mai indicată metodă, in ce privește contraceptivele hormonale trebuie să se respecte indicațiile și contraindicațiile acestora:
de la naștere la pubertate, prima vârstă contraceptivă: nu sunt necesare metode contraceptive, de mare importanță este educația sexuală făcută de părinți;
de la pubertate la căsătorie, a doua vârstă contraceptivă: alegerea depinde de stabilitatea partenerului, frecvența activității sexuale, convingerile religioase, etc. Este recomandat ca pilulele să nu fie luate decât după vârsta de 16 ani și după 2 ani de cicluri stabile. Pe lângă COC, până la căsătorie se mai poate recurge și la metode de barieră sau spermicide;
de la căsătorie la primul copil: prima alegere va fi COC, iar înaintea primului copil se poate recurge la o metodă de barieră;
pe perioada alimentației la sân: prima alegere sunt metodele de barieră, urmate de DIU sau, a treia alegere, POP;
spațierea sarcinilor după oprirea lactației: metode de barieră, DIU, POP, sau se recurge la COC, după dorință:
după nașterea ultimului copil dorit: prima opțiune este DIU, iar alte metode la care se poate recurge sunt metode de barieră, COC, POP, sau injectabile. După vârsta de 40 de ani, în premenopauză, dacă există tulburări ale ciclului menstrual, se va recurge la administrarea de contraceptive care conțin exclusiv progestative (PEP);
familie completă, copii mari și/sau neacceptarea altor metode:se recomandă sterilizarea feminină sau vasectomie.
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL I
MATERIAL ȘI METODĂ
Lucrarea a fost efectuată în cadrul Clinici I Obstetrică – Ginecologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, cu date culese de la pacientele care s-au prezentat pentru întreruperea voluntară a sarcinii la Centrul de Planning Familial ce activează în cadrul acestuia.
Am studiat un lot neselecționat de 612 paciente iar durata pe care s-a extins studiul retrospectiv a fost de 3 ani, între 2005 – 2007.
Pentru efectuarea cercetării au fost luați în considerare parametrii:
Date personale:
vârstă, mediul de proveniență, stare civilă, nivel de instruire, profesie.
Antecedente personale fiziologice
vârsta apariției primei menstruații ( menarha ), caracterele menstruației ( durata, frecvența, fluxul menstruației), manifestări pre– menstruale și post–menstruale (dureri pelviabdominale, mastodinii, cefalee, vărsături,etc.), începutul activității sexuale.
Antecedente obstetricale:
numărul de nașteri, numărul de avorturi.
Antecedente personale patologice:
medicale, chirurgicale, ginecologice.
Antecedente heredocolaterale:
însumează toate datele referitoare la starea de sănătate a părinților și rudelor de sânge .
Istoricul contracepției:
folosirea metodelor contraceptive înainte de chiuretaj, tipul de contracepție folosit în antecedente, toleranța contraceptivelor orale la femeile care au renunțat la această metodă contraceptivă, tipul efectelor adverse apărute la contraceptivele orale, cauzele întreruperii contraceptivelor injectabile, cauzele renunțării la contracepția prin sterilet.
Evaluarea deficitului de cunoștințe:
Evaluarea cunoștințelor la pacientele care au renunțat la una sau mai multe metode contraceptive prin chestionarea cu privire la: posologie (modul cum și-a administrat contraceptivul), monitorizarea metodei contraceptive (urmărire la medicul specialist), cunoașterea mecanismului de acțiune al contraceptivului urmat, cunoașterea efectelor adverse ale acestei metode, cunoștințe generale despre contracepție (enumerarea a trei metode contraceptive)
Evaluarea comparativă a pacientelor din mediul rural și urban :
Cunoștințe generale despre contracepție, rata de paciente care au folosit anticoncepție în antecedente.
CAPITOLUL II
REZULTATELE CERCETĂRII
Tabelul și graficul nr.1
2005 2006 2007 TOTAL
sub 14 ani 0 0 1 1
15- 18 9 4 4 17
19- 35 153 142 139 434
36- 40 58 47 43 148
41- 47 3 5 4 12
TOTAL 223 198 191 612
Tabelul și graficul nr. 2
starea civilă 2005 2006 2007 TOTAL %
căsătorite 163 144 139 446 72,87
concubinaj 48 45 46 139 22,71
necăsătorite 12 9 6 27 4.41
TOTAL 223 198 191 612 100
Tabelul și graficul nr. 3
MEDIUL 2005 2006 2007 TOTAL %
RURAL 176 159 160 495 80,88
URBAN 47 39 31 117 19,11
TOTAL 223 198 191 612 100
Tabelul si graficul nr. 4
deficit grav deficit acceptabil % reprezentat de
MEDIUL de cunoștințe de cunoștințe deficitul grav
RURAL 299 82 78,4
URBAN 16 37 30,1
Tabelul și graficul nr. 5
nivel de
instruire 2005 2006 2007 TOTAL %
0 clase 12 10 6 28 4,57
1-4clase 27 21 16 64 10,45
5-9clase 51 47 39 137 22,38
școală
profesională 44 41 40 125 20,42
liceu 82 75 85 242 35,54
studii
postliceale 3 3 2 7 1,14
facultate 4 2 3 9 1,47
TOTAL 223 198 191 612 100
Tabelul și graficul nr.6
NUMĂR
NAȘTERI 2005 2006 2007 TOTAL %
0 28 23 20 71 11,60%
1 74 64 61 199 35,51%
2- 11 121 111 110 342 55,88%
TOTAL 223 198 191 612 100%
Tabelul și graficul nr. 7
NUMĂR
AVORTURI 2005 2006 2007 TOTAL %
0 20 17 16 53 8,66
1-5 88 79 78 245 40,03
6-10 99 89 87 275 44,93
11-35 16 13 10 39 6,37
TOTAL 223 198 191 612 100
Tabelul și graficul nr. 8
PACIENTE CARE AU FOLOSIT
ANTERIOR CONTRACEPȚIE 261 42,64%
TOTAL PACIENTE 612 100 %
Tabelul și graficul nr.9
metoda 2005 2006 2007 TOTAL %
orale 46 51 56 153 59,53
injectabile 0 3 2 5 1,94
prezervativ 13 15 16 44 17,12
sterilet 1 2 2 5 1,94
metode
locale 32 13 15 60 23,34
TOTAL 92 84 91 257 100
Tabelul și graficul nr.10
TOTALUL PACIENTELOR
CARE AU FOLOSIR C.O. 153 100%
TOLERANȚĂ BUNĂ LA C.O. 118 77,12
EFECTE ADVERSE 35 22,87
Tabelul și graficul nr.11
Număr total de paciente 35 100%
Amețeli, lipotimii 9 25,71%
Cefalee 6 17,14%
Grețuri, vărsături 9 25,71%
Dureri abdominale 3 8,57%
Palpitații 5 14,28%
Creștere în greutate 2 5,71%
Scădere în greutate 1 2,85%
Hiperpigmentarea pielii 0 0,00%
Tabelul și graficul nr.12
Număr total de paciente 12 100%
Neglijență în respectarea termenelor
de injectare a contraceptivului hormonal 7 58,33%
Amenoree 3 25%
Metroragie 1 8,33%
Neregularități de flux și
periodicitate ale C.M. 1 8,33%
Spoting 0 0,00%
Tabelul și graficul nr. 13
Număr de paciente ce au
folosit sterilet 5 100%
metroragie 3 60%
pelvialgii 2 40%
boală inflamatorie pelvină 0 0,00%
expulzia steriletului 0 0,00%
CAPITOLUL IV
DISCUȚII
Tabelul și graficul nr. 1
Marea majoritate a avorturilor la cerere au fost efectuate la vârsta de 19- 35 de ani cu un procentaj de 70,91%. Înainte de această vârstă procentul este foarte mic, de 4,09%, iar după această vârstă avorturile scad brusc, la un procentaj de 24,18% pentru grupa de vârstă 36- 40 de ani. Dincolo de această vârstă, rata avorturilor este practic nesemnificativă, de 1,96%.
Această tendință a fost evidentă pe întreaga perioadă cercetată, de 3 ani, în grupa de vârstă 19- 35 ani încadrându-se marea majoritate a avorturilor la cerere, cu mici variații: 68,60% în 2005, 71,71% în anul 2006 și 72,77% în 2007.
În literatura de specialitate datele sunt similare, indicând faptul că avortul are frecvența maximă la femeile foarte tinere, și minimă la femeile aflate la sfârșitul decadei a treia și începutul decadei a patra de viață. Frecvența avortului crește din nou la vârste mai înaintate – Koonin LM, Smith JC, Ramick M. ,Lawson HW, Centers for Disease Control and Prevention SUA.
Tabelul și graficul nr.2
Se remarcă alarmant faptul că peste un sfert ( 27,12% ) din întreruperile de sarcină la cerere a fost înregistrat la pacientele necăsătorite, din care majoritatea ( 22,71% ) trăiesc în concubinaj. Acest aspect sugerează că nivelul extrem de scăzut de protecție împotriva sarcinilor nedorite este la fel de precar și pentru prevenția bolilor cu transmitere sexuală la pacientele necăsătorite, considerate a fi un rezervor în etiopatogenie.
Proporția covârșitoare a avorturilor la cerere provine din rândurile cuplurilor căsătorite, fapt explicabil, pentru că metodele contraceptive folosite în „familie” precum metoda calendarului, coitus înterruptus, metoda simpotermică, amenoreea de lactație, sunt corelate cu o eficiență îndoielnică .
Astfel s-a constatat o rată relativ constantă a întreruperilor de sarcină provenite din rândul cuplurilor căsătorite: 73,09% în 2005, 72,72% în 2006, 72,77% în 2007
De – a lungul celor trei ani de studiu, procentul avorturilor la cerere solicitate de femei necăsătorite nu a suferit modificări importante, menținându-se în general sub 10% : 5,38% în 2005, 4,54% în 2006, 3,14% în 2007.
Datele de mai sus sunt în contradicție cu cele din statisticile provenite din Statele Unite ale Americii, care reflectă faptul că majoritatea femeilor la care se efectuează avorturi sunt necăsătorite ( 79,7% conform Centers for Disease Control and Prevention ). Astfel, statisticile occidentale sugerează faptul că în respectivele țări contracepția în cuplu se face după principii solide, bine statuate care lasă loc de puține eșecuri
Tabelul și graficul nr.3
Peste trei sferturi din paciente au provenit din mediul rural ( 80,88% ), dovedind eșecul contracepției în rândul acestor femei de-a lungul întregului studiu: 78,92% în 2005, 80,30% în 2006, 83,76% în 2007.
Datele obținute se justifică prin prevalența mare în mediul rural a principalilor factori de risc ai eșecului contracepției și anume: educația medicală deficitară și condițiile socio-economice precare.
Totuși locul de culegere a datelor pentru studiu ( Centrul de Planning Familial) trebuie privit ca o instituție medicală de largă adresabilitate pentru populația din mediul rural tocmai prin accesabilitatea sa din punct de vedere material, consultațiile acordându-se gratuit; este așadar justificată proporția mare de paciente care provin din categorii sociale defavorizate, inclusiv mediul rural, o mare parte din acestea fiind îndrumate din teritoriu.
Tabelul și graficul nr.4
Pacientele care au provenit din mediul rural au dovedit un deficit de cunoștințe marcat în ceea ce privește contracepția de ansamblu. Astfel, 299 paciente ( 78,4% ) nu au putut preciza mai mult de trei metode de contracepție și numai o zecime urmaseră anticoncepție în antecedente .
În mediul urban, acest deficit grav a fost întâlnit la 30,1% din lotul studiat, care au însumat 16 paciente. Devine astfel evidentă discrepanța existentă între mediul urban și cel rural , între nivelul de cunoștințe legat de educația medicală.
În ciuda programelor de educație medicală în masă, se pare că aderența este mult superioară la femeile din mediul urban, probabil din mai multe motive, prin care accesul mai ușor la mijloacele de informare, condiția educațională, culturală, socială și materială care determină acceptanța și accesul mai facil la serviciile medicale
Tabelul și graficul nr.5
Nivelul de instruire deficitar al femeilor a constitut un factor al întreruperilor de sarcină.
Astfel mai mult de jumătate din paciente au avut un nivel educațional între 0 și 9 clase. Este remarcat procentajul scăzut, înregistrat la femeile cu studii post – liceale și universitare, care confirmă că, odată cu creșterea nivelului de instruire crește și cuantumul de cunoștințe de educație medicală, precum și nivelul economic ce presupune resurse intelectuale și materiale care să conducă la o contracepție potrivită cuplului.
Tabelul și graficul nr.6
Cel mai mic procent s-a înregistrat la femeile fără nașteri în antecedente (11,60% ). Rata solicitărilor de întrerupere a sarcinilor s-a dublat la femeile cu o naștere în antecedente – 35,51% din totalul solicitărilor de întrerupere a sarcinii. Marea majoritate a femeilor care au solicitat avort, au avut între 2- 11 nașteri – 55,88% – rezultate firești, datorită tendinței în țările în curs de dezvoltare de limitare a numărului de copii la unul , doi sau trei.
În ceea ce privește rata pacientelor fără nașteri în antecedente care au solicitat avort, s-a menținut relativ ridicată, înregistrând valori în scădere lentă: 12,61% în 2005, 11,61% în 2006, 10,47% în 2007.Acesta este un adevărat semnal de alarmă, datorită faptului că aceste femei, fără planning familial început, se expun unor complicații ce periclitează siguranța viitorului lor fertil.
Tabelul și graficul nr.7
Frecvența avorturilor în antecedentele femeilor care au solicitat întreruperea sarcinii a fost cea mai mare la cele cu 1-5 avorturi, însumând aproximativ jumătate din lotul studiat (40,03% ).
Cel mai mic procent se înregistrează la femeile fără avorturi în antecedente , care în medie s-a situat la 8,66%, astfel: 9% în 2005, 8,58% în 2006, 8,37% în 2007, aspecte ce sugerează o tendință ascendentă de educație medicală în rândul tinerelor cupluri cu scăderea ratei de femei care se prezintă solicitând pentru prima oară avortul.
Rate alarmante se înregistrează în dreptul femeilor care solicită întreruperea sarcinii după un număr mare de avorturi în antecedente ( peste 6) care au reprezentat 55,3% de procente din totalul femeilor. Așadar peste o treime din femeile cuprinse în studiu au demonstrat o aderență inacceptabil de redusă la metodele anticoncepționale potrivite cuplului, adoptând practic întreruperea de sarcină drept metodă contraceptivă. Acest aspect este certificat și de faptul că peste o zecime din numărul total al femeilor ce au solicitat avort, au confirmat prezența în antecedentele obstetricale a 11 până la 35 de asemenea manevre abortive la cerere.
Tabelul și graficul nr.8
Rezultatele cercetării noastre indică faptul că numai 261 de femei ( în medie 42,64% ) au folosit în antecedente metode contraceptive din cele 612 cuprinse în studiu, ceea ce demonstrează amploarea extinderii lipsei de educație medicală din rândul femeilor. Practic două treimi din femeile care solicită întreruperea unei sarcini nedorite nu au folosit nici o metodă contraceptivă care să împiedice apariția acesteia. Remarcăm aceiași tendință subliniată anterior, de a folosi întreruperea voluntară a sarcinii ca și metodă contraceptivă, la o proporție inacceptabilă de femei. Studiul anual arată că rata ridicată a femeilor care nu au folosit anterior metode contraceptive, păstrează totuși o tendință constant descendentă, totuși, standardele de educație trebuie să sufere îmbunătățiri importante.
Tabelul și graficul nr.9
Studiul anticoncepției folosite înainte de chiuretaj a constatat că marea majoritate au folosit contraceptive orale ( 59,53% ). Și pe plan mondial, cea mai fiabilă metodă de contracepție este anticoncepția hormonală, utilizată de circa 80 milioane de femei. Celelalte femei au confirmat în proporții mult mai reduse folosirea unor alte metode contraceptive: locale 23,34%, prezervativ 17,12%, sterilet 1,94%, contraceptive injectabile 1,94%.
Datele provenite din literatura europeană occidentală arată faptul că 65% din femei folosesc o metodă contraceptivă în Franța, iar preferințele sunt împărțite astfel: 35% folosește contracepția orală, iar una din patru femei care folosește anticoncepția utilizează steriletul. Aceleași studii comunică faptul că 88% dintre femeile cu vârsta între 25 și 29 de ani au folosit pilula. În SUA, pentru cuplurile peste 35 de ani, sterilizarea este pe primul loc în preferințe, iar pentru cuplurile mai tinere, contraceptivele orale reprezintă cea mai utilizată metodă iar prezervativele ocupă locul al doilea. Observăm o mare similitudine în ceea ce privește ordinea preferințelor în materie de contracepție, care nu ține seama de granițele sociale, materiale sau obiceiuri locale; singura diferență aceea legată de sterilet, folosit mult mai frecvent în statisticile occidentale, față de lotul studiat în cazul meu, probabil reticența derivată din concepțiile loco-regionale, insuficient contracarată de metodele de educație din teritoriu, precum și costul semnificativ și necesitatea unei monitorizări relativ frecvente și costisitoare îl fac mai puțin „accesibil” în România.
Tabelul și graficul nr. 10
Am remarcat că la majoritatea femeilor care au renunțat la contracepția orală nu au înregistrat efecte adverse ale contraceptivelor -77,12% din totalul lotului studiat.
Aceste femei au prezentat nivel social și economic scăzut, făcând parte din mediul rural, iar acest fapt reflectă care sunt de fapt cei mai importanți factori de risc pentru eșecurile datorate contracepției orale, grupele de risc social cu nivel intelectual și material scăzut și nu efectele adverse ale contraceptivelor hormonale orale, care nu s-au resimțit nici măcar la o cincime din femeile lotului studiat (22,87 ).
Tabelul și graficul nr. 11
În ce privește efectele secundare ale contracepției orale care au determinat întreruperea metodei am constatat mai frecvent următoarele : amețeli, lipotimii au afirmat peste un sfert din efectele adverse – 25,71% dintre femei ( 9 cazuri ) cefalee în 17,14% (6 cazuri ), grețuri și vărsături în 25,71% ( 9 cazuri ), dureri abdominale în 8,57% dintre femeile care au relatat efecte adverse ( 3 cazuri), palpitații în 14,28% ( 5 cazuri), creștere în greutate în 2 cazuri care au reprezentat 5,71 procente, scădere în greutate la 1 caz – 2,85%, hiperpigmentarea pielii – nu au existat cazuri. Datele obținute confirmă datele din literatură, care acordă primul loc tot tulburărilor cardio-vasculare în cadrul efectelor adverse ale contraceptivelor orale, urmate de tulburări digestive și ale greutății corporale.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul că în majoritatea cazurilor aceste tulburări au determinat renunțarea la contracepția orală, deoarece 60,78% dintre aceste femei au afirmat că intensitatea acestor efecte adverse a fost mică sau medie, suportabilă.
Tabelul și graficul nr. 12
Literatura occidentală remarcă drept principal efect secundar al contracepției hormonale injectabile, tulburările de ciclu menstrual, ce constau în metroragie inițială și sângerare la intervale neregulate, iar în final, la majoritatea femeilor se instalează amenoreea totală în cazul administrării continue, la50% din femei în primul an și la 80% în primii 3 ani.
Și în acest lot studiat pacientele care au întrerupt anticoncepționalele injectabile în majoritatea cazurilor au acuzat drept cauză principală efectele negative asupra ciclului menstrual, în peste două treimi din cazuri 68,19% pe primul loc s-a situat amenoreea – 25%, apoi metroragia – 8,33%. Și aici s-a făcut resimțită lipsa de educație medicală care ar fi trebuit să fie indusă în momentul demarării acestui tip de contracepție, sau slaba aderență a femeilor la informațiile oferite de sistemul de îngrijiri, deoarece marea majoritate a femeilor care au renunțat la contracepția hormonală injectabilă, în urma efectelor sale adverse afirmă neadresarea la serviciile medicale de specialitate, pentru tratamentul și profilaxia recidivelor.
De asemenea, o importantă parte din acest lot – 58,33% confirmă eșecul acestui tip de contracepție prin nerespectarea periodicității injecțiilor intramusculare, prin neglijarea termenelor impuse.
Tabelul și graficul nr.13
Se observă principalele efecte adverse relatate de femeile cuprinse în studii și care în majoritate au condus la renunțarea la această metodă contraceptivă. Astfel, 3 femei ( 60% ) au renunțat datorită metroragiilor consecutive inserției steriletului, 2 ( 40% ) dintre acestea, datorită pelvialgiilor, manifestate mai ales ca dismenorei .
Aceste date confirmă informațiile găsite în literatura de specialitate. Astfel studiile occidentale afirmă ca principal efect advers tulburări în exces ale ciclului menstrual, prin creșterea duratei, frecvenței și abundenței menstruației ( 4,4 – 15% ); algiile pelvine ocupă de asemenea un loc important, mai ales pentru DIU cu cupru (1,4 – 14,2% ); urmează expulzia steriletului ( 6 – 8% ), la tinere nulipare; accidentele infecțioase sunt destul de rare, de 1 – 2%, iar alte incidente și accidente foarte rare sunt sarcina și perforația uterină ( 0,6 – 1,2% ).
CAPITOLUL V
PREZENTARE DE CAZURI
Cazul nr.1
Nume și prenume: I. D.
Vârstă: 26 ani
Profesie: muncitoare
Domiciliul: Craiova
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii; amenoree 7-8 săptămâni.
Antecedente personale: 4 avorturi la cerere și nici o naștere în antecedente, cicluri menstruale cu caracter neregulat cu perioade intermenstruale de 20- 35 zile și menstruații de 4-8 zile .
Istoric contraceptiv: pacienta a început viața sexuală la vârsta de 17 ani fără a adopta o metodă contraceptivă; prima întrerupere de sarcină a fost efectuată la 19 ani și ulterior a urmat contracepție hormonală orală combinată la indicația medicului ginecolog. După două luni a renunțat la contracepția orală, nemaiurmând nici o altă metodă anticoncepțională, cu excepția celei naturale, comportamentală ( ejacularea în afara vaginului, coitus înterruptus) și programarea contactului sexual prin calculul estimativ al zilelor fertile. Între timp a mai efectuat alte trei întreruperi de sarcină. Pacienta are un partener stabil și relații sexuale regulate cu o frecvență de circa 4 – 5ori pe săptămână.
Examen clinic general pe aparate și sisteme: în limite normale.
Examen local: perineu, vulvă, vagin, cu modificări secundare de sarcină prezente, col violaceu cu orificiul extern închis, nu pierde sânge. La T.V. : Col lung, cilindric, închis, corp uterin mărit de volum corespunzător unei sarcini de 7-8 săptămâni. Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare vârstei gestaționale, morfologie embrionară normală.
Recomandare planning: contracepție orală
Plan de nursing :
Deficitul de cunoștințe
Scopuri și intervenții
Scopul pe care mi l-am propus a fost acela de a asigura pacientei un nivel de educație medicală acceptabil cu privire la metodele contraceptive în general și aprofundarea aspectelor legate de tehnica administrării, mod de acțiune, indicații, contraindicații, avantaje dezavantaje și efecte secundare ale diverselor metode contraceptive adaptate vârstei și planning-ului familial pe care cuplul îl are în vedere
Am practicat următoarele intervenții nursing:
Am trecut în revistă, împreună cu pacienta, metodele contraceptive cunoscute și le-am sistematizat pe criterii didactice;
Având în vedere eșecul contracepției naturale urmate până în prezent am urmărit corectarea deficitului de cunoștințe în acest sens prin explicarea: indicațiilor – absente la pacienta în cauză: intoleranță hormonală, paciente cu risc la administrarea de contraceptive hormonale orale, a contraindicațiilor prezente la pacienta în cauză: cicluri menstruale neregulate și a dezavantajelor: eficacitate contraceptivă redusă datorită erorilor.
Am explicat mecanismele de acțiune ale hormonilor feminini;
Am adus la cunoștința femeii principiile hormonale conținute;
Am încunoștințat pacienta despre răspândirea metodei contraceptive hormonale și eficiența ei, astfel inspirând încredere în adoptarea ei;
Am instruit femeia în legătură cu calea și metoda de administrare a contraceptivelor cu conținut hormonal la vârstă tânără – și anume calea orală a contraceptivelor orale combinate, precum și periodicitatea, durata administrării și acțiunile pe care pacienta trebuie să le întreprindă în cazul nerespectării acestora accidental;
Am explicat indicațiile metodei contraceptive alese, care corespund nevoilor pacientei;
Am adus la cunoștința femeii efectele secundare adverse , precum și modul de evitare, tratare și momentul în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
Am explicat planul de monitorizare la care va trebui să se supună după adoptarea metodei contraceptive propusă;
Am acordat timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea
Am considerat după realizarea intervențiilor nursing specifice drept pozitivă, deoarece pacienta :
A dovedit cunoștințe susținute cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în ceea ce privește diversitatea lor mecanismele de acțiune, modul de administrare, fiind chestionată în special cu privire la cunoașterea celor mai potrivite metode contraceptive adaptate la etapele fiziologice din viața femeii, indicațiile, contraindicațiile și monitorizarea acestora ;
Cunoaște mecanismele de acțiune și efectele generale ale hormonilor sexuali în organismul femeii;
Precizează principiile hormonale conținute în contraceptive;
Cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandate;
Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metodei contraceptive pe care o va urma, precum și în personalul medical care o indică și urmează să o monitorizeze;
Cunoaște căile și metodele de administrare a contraceptivelor orale cu conținut hormonal în general și a celei recomandate în particular, periodicitatea durata administrării și explică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul nerespectării sau omiterii acestora;
Cunoaște indicațiile metodei contraceptive alese;
Relatează contraindicațiile absolute, relative și situațiile în care trebuie întreruptă;
Redă efectele benefice ale principiilor hormonale ;
Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posibilități de evitare, tratare și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale;
Cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de altă natură a contraceptivelor hormonale prescrise;
Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologia planului de monitorizare a metodei contraceptive adoptată.
Cazul nr. 2
Nume și prenume: S.M.
Vârstă:28 ani
Profesie: profesoară
Domiciliul: Craiova
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii; amenoree 10 săptămâni.
Antecedente personale: 6 avorturi la cerere și 3 nașteri eutocice în antecedente, cicluri menstruale neregulate cu perioade intermenstruale de 21-28 de zile și menstruații de 8-12 zile, dismenoree, oligomenoree, menoragii.
Istoric contraceptiv: pacienta a început viața sexuală la vârsta de 21 de ani fără a adopta vreo metodă contraceptivă. La 22 de ani a avut prima naștere – eutocică prima întrerupere de sarcină a fost efectuată la 23 de ani , ulterior au urmat celelalte două nașteri la interval de trei ani, apoi contracepție de barieră combinată (masculină) și feminină (spermicide ) intermitent. Au mai urmat 5 întreruperi de sarcină la cerere în condițiile adoptării anticoncepției naturale prin programarea contactului sexual prin calculul estimativ al zilelor fertile. Pacienta are un partener stabil și relații sexuale regulate, cu o frecvență de circa 3-5 ori pe săptămână.
Examen clinic general pe aparate și sisteme: în limite normale.
Examen local: perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarcină prezente, col violaceu cu orificiul extern închis, nu pierde sânge. La T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin mărit de volum corespunzător unei sarcini de 10 săptămâni. Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare vârstei de gestație, cu morfologie normală
Recomandare planning: DIU cu eliberare hormonală retard, contracepție orală.
Plan nursing:
Deficitul de cunoștințe
Scopuri și intervenții
Am ales drept scop atingerea unui nivel de educație medicală acceptabil cu privire la metodele contraceptive în general și aprofundarea aspectelor legate de tehnica administrării, mod de acțiune, indicații, contraindicații, efecte adverse ale metodei recomandate de medic sau de nursă
Intervențiile nursing pe care le-am practicat:
Aceleași ca cele formulate la Cazul nr.1, valabile pentru contraceptivele care implică mecanisme hormonale; în plus:
Am explicat indicațiile și avantajele metodei contraceptive hormonale indicate: datorită progesteronului, acest tip de DIU diminuează volumul fluxului menstrual cu aproximativ 40%, scăzând astfel și durerile menstruale prin reducerea nivelului prostaglandinelor F2 alfa cu rol favorabil în boala inflamatorie pelvină, reversibilitate, nu interferă sistemic, endocrin, necesită o singură intervenție la 5 ani, nu este supus erorii din partea pacientei, nu modifică libidoul, prezintă mortalitatea cea mai redusă; DIU cu cupru conferă protecție împotriva cancerului de endometru;
Am explicat contraindicațiile absolute, situațiile în care administrarea trebuie făcută cu precauție.
Am adus la cunoștința pacientei efectele secundare, adverse, precum și modul de evitare, tratare și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru un asemenea incident;
Am explicat planul de monitorizare;
Am acordat timp pacientei pentru a-și exprima temerile și întrebările.
Evaluarea
Este pozitivă după realizarea intervențiilor nursing, se constată după:
Aceleași criterii de evaluare ca la Cazul nr. 1, care se referă la
dovedirea însușirii unor cunoștințe generale suficiente cu privire la
metodele contraceptive în general și la cele care implică mecanisme
hormonale în special, la care se adaugă:
Cunoașterea răspândirii metodei contraceptive recomandate;
Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metodei contraceptive
pe care o va urma precum și în personalul medical care o indică și
care o va monitoriza;
Cunoaște căi și metode de administrare, durata administrării și
explică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul
nerespectării sau omiterii acestora;
Cunoaște indicațiile metodei contraceptive alese;
Relatează contraindicațiile absolute, relative și situațiile în care trebuie întreruptă;
Redă efectele benefice ale principiilor hormonale conținute;
Cunoaște efectele secundare adverse precum și posibilități de evitare; tratare și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
Cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de altă natură;
Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologia planului de monotorizare a dispozitivului intrauterin;
Potențiala infecție
Scopuri și intervenții:
Scopul a fost acela de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice întreprinse:
Am instituit modalități de prevenire a unei eventuale infecții:
Tratament antiseptic – antiinfecțios local înaintea aplicării dispozitivului intrauterin cu eliberare hormonală estro – progestativă;
Igiena perineo –vulvo – vagino – cervicală și evitarea irigațiilor vagino – cervicale înaintea inserției unui dispozitiv intrauterin;
Monitorizarea periodică a dispozitivelor intrauterine și intravaginale și prin screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte
Am conștientizat femeia în legătură cu semnele și simptomele unei infecții (dureri mari, creșterea temperaturii sau scurgere vaginală abundentă și/sau urât mirositoare).
Evaluarea
Pacienta nu a suferit nici o infecție legată de DIU;
Pacienta cunoaște acțiunile specifice pentru minimalizarea riscului infecțios potențial legat de tehnica de administrare;
Femeia a precizat în urma chestionării post instruire metodele de prevenire a infecțiilor ce se pot grefa postinserție;
Planul de monitorizare și depistare precoce a infecțiilor genitale înalte și joase a fost relatat întocmai;
Femeia a putut enumera cel puțin trei simptome ale unei infecții.
Cazul nr. 3
Nume și prenume : P.C.
Vârsta : 18 ani
Profesia : elevă
Domiciliul: Bucovăț
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii, amenoree 11 săptămâni .
Antecedente personale : nici un avort și nici o naștere in antecedente, cicluri menstruale cu caracter regulat cu perioade intermenstruale de 26-28 zile și menstruații de 5-6 zile, flux normal.
Istoric contraceptiv: pacienta a început viata sexuală la vârsta de 16 ani fără a adopta vreo metodă contraceptivă cu excepția anticoncepției naturale prin programarea contactului sexual prin calculul estimativ al zilelor fertile, cu abstinenta in perioada respectiva . Pacienta nu are un partener stabil iar relațiile sexuale au un caracter sporadic.
Examen clinic general pe aparate și sisteme: în limite normale.
Examen local : perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarcină prezente, col violaceu cu orificiu închis, nu pierde sânge. La T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin mărit de volum corespunzător unei sarcini de 11 săptămâni.
Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare vâstei de gestație, cu morfologie normală.
Recomandare planning : prezervativul .
Plan nursing :
Deficitul de cunoștințe:
Scopuri și intervenții
Am urmărit atingerea unui nivel de educație medicală acceptabil cu privire la metodele contraceptive in general și aprofundarea aspectelor legate de tehnica administrării, mod de acțiune , indicații, contraindicații.
Am efectuat următoarele intervenții:
Am trecut în revistă, împreună cu pacienta, metode contraceptive cunoscute și le-am sistematizat cât mai didactic, pentru o optimă înțelegere din partea pacientei tinere și neexperimentate;
Am explicat mecanismele de acțiune ale metodelor de barieră mecanice adresate partenerului –prezervativul;
Am adus la cunoștința femeilor principiile chimice ( eventual spermicide) asociate metodelor contraceptive mecanice;
Am încunoștințat pacienta despre răspândirea acestei metode contraceptive, astfel inspirând încredere in eficienta ei;
Am instruit femeia in legătură cu metodele de aplicare, acțiunilor pe care trebuie sa le întreprindă in cazul accidentelor sau incidentelor;
Am explicat indicațiile și avantajele metodei contraceptive mecanice precum: relații sexuale mai puțin frecvente, protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală, relativ ieftine, nu prezintă riscuri medicale, sunt eficiente, daca sunt utilizate corect, nu necesită control medical, asigură protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuala, pot fi utilizate doar la nevoie, lipsite efecte secundare sistemice;
Am adus la cunoștința femeilor efectele secundare: necesitatea manipulări frecvente cu risc de infecție, leucoree și leziuni locale.
Am instruit femeia despre modul de ameliorare a dezavantajelor și efectelor secundare: asocierea cu spermicidele pentru îmbunătățirea eficienței, menținerea igienei locale;
Explicarea planului de monitorizare a metodei contraceptive – de obicei la 6-12 luni, nefiind necesare investigații biologice;
Acordarea de timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea
Am constatat o evaluare pozitivă obiectivată prin cele ce urmează:
Pacienta a dovedit cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, in ceea ce privește diversitatea lor, mecanismele de acțiune, modul de administrare.
Cunoaște mecanismul de acțiune de bariera a prezervativului.
Precizează tipurile anticoncepției mecanice și posibilitatea asocierii acesteia cu metodele de bariera chimica –spermicidele;
Cunoaște răspândirea metodei contraceptive, chiar poate exemplifica din rândul cunoștințelor cupluri ce utilizează acesta recomandare;
Manifestă încredere în fiabilitatea prezervativului, precum și în personalul medical care o indică și urmează să o monitorizeze;
Cunoaște căile și metodele de aplicare și explică acțiunile pe care personalul medical trebuie sa le întreprindă în cazul accidentelor sau incidentelor;
Cunoaște in general indicațiile metodei contraceptive alese;
Relatează contraindicațiile și situațiile în care trebuie schimbată;
Redă efectele benefice ale contraceptivelor mecanice de barieră;
Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posibilitatea de evitare, tratare și a momentului în care trebuie sa se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente;
Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologia planului de monitorizare a metodei contraceptive adoptată;
Potențiala infecție ce derivă din necesitatea aplicării frecvente, dificultatea mențineri unei igiene locale adecvate fie prin păstrarea inadecvată a contraceptivelor, fie prin igiena deficitara a aplicatorului.
Scopuri și intervenții:
Scopul nostru a fost acela de a preveni o infecție.
Acțiunile sau intervențiile nursing specifice includ:
Am recomandat modalitățile de prevenire unei eventuale infecții: igiena perineo – vulvo – vagino – cervicală și evitarea iritațiilor vagino –cervicale, consulturi genitale periodice pentru urmărirea apariției eventualelor efecte adverse specifice și screening-ul infecțiilor genitale joase și înalte; păstrarea asepsiei dispozitivelor de contracepție mecanică, folosirea prezervativului imediat după desigilare și evitarea refolosiri acestuia.
Instruirea femeii in legătura cu semnele și simptoamele unei infecții: dureri locale, prurit, usturimi, scurgere vaginală abundentă și/ sau urât mirositoare, eventuala disurie.
Evaluarea : planul de asistență a avut succes, deoarece :
Femeia nu a suferit nici o infecție pe perioada folosirii prezervativului, pe perioada unei monitorizări de un an.
Femeia cunoaște acțiunile specifice metodei contraceptive urmate pentru minimizarea riscului infecțios potențial;
Planul de monitorizare și depistare precoce a infecților genitale înalte și joase a fost cunoscut și respectat întocmai;
Femeia a putut enumera cel puțin trei simptoame ale unei infecții genitale
Cazul nr. 4
Nume și prenume : A.I.
Vârsta : 19 ani
Profesia : elevă
Domiciliul: Craiova
Motivele prezentării: lehuza de 20 spt. solicită întreruperea sarcinii de 7-8 săptămâni, obținută in contextul unor cicluri neregulate, spațiate larg.
Antecedente personale: 1 avort la cerere și o naștere eutocică în antecedente, cicluri menstruale cu caracter neregulat, larg spațiate, caracteristic lehuzei, cu menstruații de 4-8 zile .
Istoric contraceptiv: pacienta a început viata sexuală la 16 ani fără a adopta vreo metodă contraceptivă; prima întrerupere de sarcina a fost efectuată la 18 ani și ulterior a urmat contracepție hormonală orală combinată la indicația medicului ginecolog .După doua luni a renunțat la contracepția hormonală, nemaiurmând nici o altă metoda anticoncepțională, a rămas însărcinată și a născut eutocic în urmă cu 20 spt. Pacienta are un partener stabil și relații sexuale regulate, frecvente.
Examen clinic general pe aparate și sisteme: în limite normale .
Examen local : perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarcină prezente, col violaceu cu orificiu închis , nu pierde sânge. T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin mărit de volum corespunzător unei sarcini 7-8 săptămâni . Bazin osos in limite normale.
Examen ecografic: biometria produsului de concepție corespunzătoare 7-8 săptămâni , morfologie embrionară normală.
Recomandare planning : pilule cu progestativ exclusiv microdozat (POP).
Plan nursing :
Deficitul de cunoștințe .
Scopuri și intervenții
Am practicat următoarele intervenții nursing:
Am trecut în revistă, împreună cu pacienta, metodele contraceptive cunoscute și le-am sistematizat pe criterii didactice.
Având in vedere eșecul contracepției naturale urmate, am urmărit corectarea deficienței de cunoștințe în acest sens .
Am încunoștințat pacienta despre răspândirea acestei metode contraceptive, astfel inspirând încredere în eficiența ei;
Am explicat indicațiile – la femeia care alăptează și la femeile care nu tolerează componenta estrogenică a COC, contraindicațiile – compilanța redusă (când pacienta nu poate să urmeze cu acuratețe tratamentul , deoarece este acceptată o variabilitare de maxim 3 ore în schema de administrare zilnică ), intolerantă la progestative
Restul intervențiilor pe care le-am practicat în scopul corectării deficitului de cunoștințe sunt identice cu cele enumerate la Cazul nr.1 , referindu-ne la contracepția orală hormonală.
Am acordat timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea a fost una pozitivă, deoarece :
A dovedit cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în ceea ce privește diversitatea lor, mecanismele de acțiune, modul de administrare, fiind chestionată în special cu privire la cunoașterea celor mai potrivite metode contraceptive adaptate la etapele fiziologice din viata femeii, indicațiile, contraindicațiile și monitorizarea acestora.
Cunoaște mecanismele de acțiune și efectele generale ale hormonilor sexuali in organismul feminin.
Precizează principiile hormonale conținute de contraceptive
Cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandate, eventual chiar poate exemplifica din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respectiva prescripție .
Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metodei, precum și în personalul medical care o indică și urmează sa o monitorizeze.
Cunoaște căile și metodele de administrare ale contraceptivelor cu conținut hormonal în general și a celei recomandate în particular, periodicitatea, durata administrări și explică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în cazul nerespectări sau omiterii acestora.
Cunoaște contraindicațiile metodei contraceptive hormonale alese.
Relatează contraindicațiile absolute, relative și situațiile în care trebuie întreruptă.
Redă efectele benefice ale principiilor hormonale.
Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posibilitățile de evitare, tratare și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente .
Cunoaște interacțiunilor medicamentoase sau de altă natură a contraceptivelor hormonale prescrise.
Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologia planului de monitorizare a metodei contraceptive adoptată.
Cazul nr. 5
Nume si prenume : L.M.
Vârsta : 40 ani
Profesia : agricultoare
Domiciliul: Pielești
Motivele prezentării: solicită întreruperea sarcinii de 8-9 săptămâni, obținută în contextul unor cicluri neregulate, frecvent abundente.
Antecedente personale: 5 avorturi la cerere și 2 nașteri eutocice, cicluri menstruale neregulate, menstruații de 4-10 zile, frecvente abundente, fumătoare 15 țigări pe zi, obezitate gr. II.
Istoric contraceptiv: pacienta a început viața sexuală la vârsta de 21 ani fără a adopta vreo altă metodă contraceptivă, cu excepția aceleia naturale , comportamentale (ejacularea în afara vaginului coitus interruptus ) și programarea contactului sexual prin calculul estimativ al zilelor fertile .
Între timp a efectuat 5 întreruperi voluntare de sarcină. Pacienta are un partener stabil (soț) și relații sexuale cu o frecvență de circa 2-3 ori pe săptămână.
Examen clinic general pe aparate si sisteme : în limite normale
Examen local : perineu, vulvă, vagin cu modificări secundare de sarcina prezente, col violaceu cu orificiu închis, nu pierde sânge . T.V. : Col lung cilindric, închis, corp uterin mărit de volum corespunzător unei sarcini 7-8 săptămâni.
Bazin osos în limite normale.
Examen ecografic: produs de concepție cu biometrie corespunzătoare 8-9 spt.
Recomandare planning : progestativ injectabil i.m., sterilizare chirurgicală,
( ligatura tubară )
Plan nursing :
Deficitul de cunoștințe .
Scopuri și intervenții
Am practicat intervențiile nursing adecvate consilierii unei femei căreia i se recomandă o metodă contraceptivă hormonală, intervenții care au fost expuse pe larg la Cazul nr.1 la care am adăugat :
Am trecut în revistă împreună cu pacienta, metodele contraceptive cunoscute și le-am sistematizat pe criterii didactice.
Având în vedere eșecul contracepției pe cale naturală, am urmărit corectarea deficitului de cunoștințe în acest sens.
Am încunoștințat pacienta despre răspândirea acestei metode contraceptive și eficiența sa, astfel inspirând încredere .
Am explicat indicațiile specifice , pentru care sugeram acest tip de contracepție –femeile care au intoleranța sau contraindicații în folosirea estrogenului, marile fumătoare când administrarea regulată și supravegheată administrării este mai dificilă (femei cu nivel socio-cultural scăzut ) și avantajele specifice în speță –nu au efect estrogenic, administrabile la pacientele cu risc cardiovascular crescut, asigură concentrații pe perioade îndelungate, cu efect favorabil la femeile cu fibromatoză uterină sau endometrioză .
Am acordat timp femeii pentru a-și exprima grijile și întrebările.
Evaluarea
A fost una pozitivă, deoarece :
A dovedit cunoștințe suficiente cu privire la metodele contraceptive cunoscute, în ceea ce privește diversitatea lor, mecanismele de acțiune, modul de administrare , fiind chestionată în special cu privire la cunoașterea celor mai potrivite metode contraceptive adaptate la etapele fiziologice din viața femeii, indicațiile, contraindicațiile și monitorizarea acestora.
Cunoaște mecanisme de acțiune și efectele generale ale hormonilor sexuali în organismul feminin.
Precizează principiile hormonale conținute de contraceptive.
Cunoaște răspândirea metodei contraceptive recomandate, eventual chiar poate exemplifica din rândul cunoștințelor altor femei ce urmează respectiva prescripție.
Manifestă încredere în eficiența și fiabilitatea metodei, precum și în personalul medical care o indică și urmează să o monitorizeze.
Cunoaște căile și metodele de administrare ale contraceptivelor cu conținut hormonal în general și a celei recomandate în particular, periodicitatea, durata și explică acțiunile pe care trebui să le întreprindă în cazul nerespectări sau omiteri acestora.
Cunoaște indicațiile și avantajele contraceptivelor hormonale recomandate și acceptate.
Relatează contraindicațiile absolute, relative, și situațiile în care trebuie întreruptă.
Redă efectele benefice ale principiilor hormonale .
Cunoaște efectele secundare, adverse, precum și posibilitățile de evitare , tratare, și a momentului în care trebuie să se adreseze serviciilor medicale pentru asemenea incidente.
Cunoaște interacțiunile medicamentoase sau de alta natură a contraceptivelor hormonale .
Este capabilă să reproducă periodicitatea și metodologia planului de monitorizare a metodei contraceptive adoptată.
Capitolul VI
CONCLUZII
Contracepția continuă să fie o problemă majoră a societății noastre. După implementarea programelor de planning familial și profilaxie a bolilor cu transmitere sexuală, studiul nostru mai arată că au rămas aceiași factori de risc pentru apariția sarcinilor nedorite și implicit pentru întreruperea voluntară a cursului acestora, între care deficitul de cunoștințe ocupă un rol central, susținut de nivelul intelectual și material scăzut educațional la femeile fertile sunt factori care determină nefolosirea metodelor anticoncepționale și apelarea la întreruperea sarcinii prin avort la cerere.
Peste o treime din femeile cuprinse în studiu solicită întreruperea sarcinii după un număr mare de avorturi ( peste 6 ) în antecedente, ceea ce demonstrează o aderență inacceptabil de redusă din partea acestora la metodele anticoncepțională adoptând practic întreruperea de sarcină drept metodă contraceptivă. Încă o dovadă în acest sens este faptul că peste o zecime din femeile ce au solicitat avort confirmă 11 până la 35 de asemenea manevre abortive la cerere în antecedente.
Amploarea extinderii lipsei de educație medicală din rândul femeilor este odată în plus demonstrată prin faptul că doua treimi din femeile care solicită întreruperea unei sarcini nedorite nu au folosit nici o metodă care să împiedice apariția acesteia.
În ceea ce privește rata importantă a pacientelor fără nașteri în antecedente care au solicitat avort, aceasta constituie că un adevărat semnal de alarmă, datorită faptului că aceste femei fără planning familial măcar început, se expun unor complicați ce comportă un risc crescut pentru siguranța viitorului lor fertil.
Nivelul socio-economic deficitar reprezintă principala cauză de renunțare la metoda anticoncepțională, deși nu sunt de neglijat nici efectele adverse ale metodelor contraceptive. În studiul de față % din paciente au prezentat efecte adverse
În medicina secolului XXI, în care se tinde către accesul populației la informare și un stil de viată sănătos și implicit eradicarea condițiilor secundare unor carențe, fie ele intelectuale sau materiale, munca de nursing reprezintă un sector important în desfășurarea activității de ocrotire a sănătății și necesită înțelegerea profundă a nevoilor fiziologice și psiho-somatice ale femeii în perioada reproducătoare, ca și implementarea cu conștiinciozitate a tehnicilor de contracepție, astfel încât transmiterea acestor deprinderi în populația feminină fertilă să asigure dezvoltarea optimă a familiei, care stă la baza unei societăți sănătoase.
BIBLIOGRAFIE
Alessandrescu D. Biologia reproducerii umane. Editura medicală București 1987.
Benson R.C. Manuale di Obstetricia e Ginecologia. Piccin, padova 1986.
Bourton J.M ,Dennez M. , Eboue E. Practique de l’echographie eb gynecologie et obstetrique, Ed vigot, paris, 1984.
Cernea M. Curs de obstetrică, Reprografia Universității Craiova, 1987 .
Cunningham I. , Gary F. William’s Obstetrics , ed 19, Appleton și Lange, 1994.
Shoupe D., Haseltine Fp. Contraception, Spring Verlag 1993 .
Rabe T. , Vlădescu E.,Runnebaum B., Die Zukunt der oralen hormonalen kontrazeption , Der Gynakologe , 1998.
Dewhurst Sir Cj., Witfield Cr. Dewfurt’s Book Of Obstetrics and Gynecologz For Postgraduates, ed IV, Blackwell Sci.Pub, Oxford, 1986
Râncă N. Curs de obsterică-ginecologie , Editura Medicală ,Craiova, edițiile revizuite 1996,1999,2006.
Baltă G. Tehnici speciale de îngrijire a bolnavului, Editura Didactică și Pedagogică, București,1988.
Rădulescu I. Ginecologie , Vol I și II . Editura Didactică și Pedagogică ,București ,1988
Leonide L. Martin, Sharon J.Reeder Maternity Nursing , Ed JB. Lippincott,Philadelphia ,1996.
Titircă L. Tehnici de evaluare și îngrjire acordată de asistenta medicală, Editura medicală Romanească, București ,1983.
Lemnete I., Rădulescu I. Manual de obstetrică și ginecologie pentru cadre medicale . Editura Medicală București 1975.
Titircă L. Ghid de nursing . Editura Viața Românească ,București ,1960
Medical surgical Nursing , Ed. J.B. Lippincott,Philadelphia,1991
Adelle P. Maternal and Child Health Nursing ,Ed. J.B. Lippincott, Philadelphia ,1995.
Negruț I., Rusu O. Ginecologie și Obstetrică Editura Didactică și Pedagogică,București , 1981.
Titircă L. Dicționar de termeni pentru asistenți medicali,Editura Viața Medicală Românească ,București ,2000
¤¤¤¤ the Lippincott manual of Nursing Practice. Ed. J.B. Lippincott, Philadelphia ,fifth edition.
Crișan N.,Nanu D. Ginecologie ,Editura Societatea Știință și Tehnică ,București ,1971.
Aburel E. Obstetrică și ginecologie , Editura Didactică și Pedagogică,București , 1971.
Andrews M.N.,Boyle J.S. Transcultural Concepts in Nursing Care, Ed. J.B. Lippincott, Philadelphia ,1995.
Mozes C. Tehnica îngrijiri bolnavului ,ediția a VI-a , Vol I,II ,Editura Medicală București ,1978.
Bloom A. Bloom S.R. Toohey’s Medicine for Nurses
Gulanick M.Klopp A. Galanos S.,Gradishar D. Nursing Care Plans-Nursing Diagonosis and Intervention, Fourth Edition,1998.
Janet B.,McCann F.,Burroubhs S. Nursing from Concept to Practice , Second Edition , Connecticut,1988.
Winter Biologie u. Path d.W,1994.
Palmer Sterilete involontair,1950.
Petrache Vărtej,Ioana Vărtej Ginecologie endocrinologie,Editura ALL , București ,2000.
Sub redacția Prof.dr Ioan Munteanu Tratat de Obstetrică ,Editura Academiei Române , București , 2000.
Pigeaud Encyclop.med-chirurg.,1974.
33.Brăila G. Curs de obstetrică – ginecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București 2000.
34.N. Râcă, Manual de lucrări practice de obstetrică și ginecologie, Editura INFO Craiova, 2000
35.L. Șurtea, Planificare familiă Editura SITECH Craiova 2000.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Probleme Nursing Actuale In Planning Ul Familial (ID: 155815)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.