Problematica reintegrării patrimoniului industrial în [609094]

Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”
Facultatea de Arhitectură “G.M.Cantacuzino”, Iași, 2018

Problematica reintegrării patrimoniului industrial în
contemporaneitatea urbană

CÂRCIU CRISTINA

Problematica integrării patrimoniului industrial în contemporaneitatea urbană

CUPRINS

INTRODUCERE

Argument introductiv
Metodologia lucrării
Prezentarea termenilor cheie

CAPITOLUL 1

1. PATRIMONIUL INDUSTRIAL

1.1 Valoarea și semnific ația patrimoniului industrial
1.2 Abordări ale conservării și posibile reutilizări
1.3 Realizarea potențialului

CAPITOLUL 2

2. RUINELE POSTINDUSTRIALE ȘI ANTROPOLOGIA MORȚII

CAPITOLUL 3

3. RECUPERARE ȘI REGENERARE URBANĂ

3.1 Constribuția clădirilor istorice la regenerare urbană
3.2 Acțiuni care determină regenerarea urbană
3.3 Influențe în contextul social
3.4 Aleveole pietonale la scară umană, o alternativă pentru România

CAPITOLUL 4

4. EXEMPLE REPREZENTATIVE

4.1 Argumentarea alegerii exemplelor

CAPITOLUL 5

5.STUDIU DE CAZ

5.1 Semnificația istorică – cheia de boltă a conversiei
5.2 Intervenție integrată în context
5.3 Dezvoltarea sustenabilă – reconversia în folosul comunității
5.4 Implicarea specialiștilor locali – conversia în cunoștință de cauză
5.5 O bursă a valorilor culturale – impactul industriilor creative

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Problematica integrării patrimoniului industrial în contemporaneitatea urbană

PLAN DE IDEI

INTRODUCERE

Argument introductiv

Începând cu secolul al XIX lea, zonele industriale devin poli activi care influențează transformarea
orașului din punct de vedere economic, social și cultural. Însă următorul pas al istoriei, va fi
dezindustrializarea și dezvoltarea orașelor prin intermediul serviciilor. Astfel, căderea acestora va crea
problem e funcționale, sanitare și discomfort psihic,vizual. Tocmai de aceea, reintegrarea acestui
patrimoniu este o atitudine ce se înscrie în tendințele contemporane de aplicare a principiilor dezvoltării
durabile în arhitectură și urbanism.

Metodologia lucrării

Această lucrare reprezintă o componentă teoretică din care sunt extrase informațiile necesare în vederea
găsirii soluțiilor cât mai eficiente în reactiva rea ansamblurile industrial e din spațiul orașului cât și una
de studii de caz, analizate în s copul înțelegerii unor situații reale.

Prezentarea termenilor cheie

Introducerea termenilor considerați cuvinte cheie deoarece aceștia subliniază și întăresc suportul teoretic
și ulterior concluziile lucrării și anume : patrimoniu industrial, conversie, restaurare, regenerare urbană,
spațiul public.

CAPITOLUL 1
1.PATRIMONIUL INDUSTRIAL

1.1 Semnificația patrimoniului industrial

Semnificația degradării arhitecturii este în strânsă legătură cu ființa care a “locuit -o”. Pentru a înțelege
mai bine acest parcurs cât și valoarea patrimoniu lui industrial, avem nevoie de studiul succinct din
momentul apariției dar și cauza dispariției industriei din oraș, deoarece e ste important modul în care
funcționa, cum se raporta la oraș și ce impact a avut asupra dezvoltării acestuia.

1.2 Abordări ale conservării și posibile reutilizări

Reutilizarea acestor construcții, poate fi privită din două perspective diferite. În contextul actual al
orașului, ele devin o dezbatere între muzeificarea artefactelor și conversia funcțională a acestora în spații
cu valențe contemporane. Nevoia de a reda viață acestui tip de patrimoniu, privește direct sentimentul
de nostalgie și importanța memoriei pe care o are arhitectura.

Problematica integrării patrimoniului industrial în contemporaneitatea urbană
1.3 Realizarea potențialului

Evoluția și extinderea țesutului urban, au dus la înglobarea spațiile industrial e ale secolului al XIX -lea
în oraș. Însă realitatea urbană contemporană , dezindustrializarea, a lăsat o mulțime de spații pline dar
lipsite de viață, care au nevoie de reintegrare. Ele crează o percepție a ansamblurilor industrial e ca spații
moarte, dar care pot fi oportunități pentru inserți i la scara mare de revitalizarea spațiului public.

CAPITOLUL 2

2. RUINELE POSTINDUSTRIALE

Necesitatea intervențiilor reiese din nevoia de a rezolva un complex de probleme urbane, care explică
starea incertă și suspendată în timp, pe care ansamblurile industrial o dețin. Intervențiile de regenerare
urbană a acestora se realizează prin tranziția de la teoria patrimoniului la nevoia comunității.

CAPITOLUL 3

3. RECUPERARE ȘI REGENERARE URBANĂ

3.1 Cons tribuția clădirilor i storice la regenerare urbană

Clădirile de patrimoniu și de patrimoniu industrial reprezintă elemente de reper în viața rezidenților și
comunității unei zone, aceștia identificându -se cu evoluația clădirii sunt guvernați de un puternic
sentiment de apartenență față de sursa simbolică a comunității. Regenerarea urbană trebuie să pr ofite de
aceste particularități și să implice locuitorii zonei în reutilizarea acestor „lait – motive”.

3.2 Acțiuni care determină regenerarea urbană

Regenerarea urbană nu reprezintă rezultatul unor intervenț ii general valabile, indifferent de zonă, ea
trebuie formulate și aplicată în funcție de particularitățile fiecărui spațiu sau ansamblu. Din practici
anterioare, pot fi extrase însă o serie de acțiuni care pot adduce un rezultat pozitiv.

3.3 Influenț e în contextul social

Momentan, în România nu există o alternative la modul actual de viață sedentară sau a ieșirii întregii
familii la mall. Acest lucru marginalizează și crează o societate uniformizată concentrate pe consum. Se
dorește crearea spațiilor pub lice exterioare care să stimuleze și să atragă, din toate punctele de vedere,
atât social cât și cultural. Str ada să devină, încă o data, spaț iul de întâlnire, de socializare și de recreere.

3.4 Aleveole p ietonale la scară umană, o alternativă pentru România

La nivel macro, toate aceste spații pot fi văzute ca o serie de alveole publice conectate între ele prin
trasee urbane care să asigure o alternative la viața social a românilor. Se propune o viziune alternative

Problematica integrării patrimoniului industrial în contemporaneitatea urbană
la crearea unui oraș al mașinii și a vitezei, prin crearea unui sistem pietonal în para lel și în spatele
bulevardului destinat mașinii.

CAPITOLUL 4

4. EXEMPLE REPREZENTATIVE

4.1 Argumentarea alegerii exemplelor

Identificare și st udierea unor exemple relevante , este importantă pentru scara, poziția față de oraș și
direcția refuncționalizării.

Halele Carol – București

Industria Bumbacului – Centru pentru industrii creative – București

Fabrica de Pensule – București

CAPITOLUL 5

5. Studiu de Caz – Uzina de Apă – Suceava

5.1 – 5.5 UZINA DE APĂ
Uzina de apă din Suceava a fost proiectată de dr.ing. G. Thiem , inginer de construcții civile din Leipzig
în 1908. Aceasta a funcționat până în anul 1960, când a fost înlocuită cu o stație mai modernă. După
această dată, utilajele au fost dezafectate, clădirile rămânând neutilizate până în acest moment. În 2006,
Ordinul Arhitecților din România a avut inițiativa de a prelua stația de tratare a apei și de a re aliza un
centru cultural, ce face parte dintr -o rețea națională de centre de arhitectură, cultură urbană și peisaj.

CONCLUZII

Necesitatea studierii clădirilor de patrimoniu industrial cât și analiza în urma reintegrării, este importantă
și pentru revitalizarea zonei. Influențată de atmosfera și spiritul amplasamanetului, al comunității,
aceasta poate reda locului vitalitate. Importanța conștientizării pericolului de a pierde mărturii ale
trecutului și pe faptul că o apropiere sensibilă, dar și spec ializată, poate oferi soluții de dezvoltare și
reconectare la viața urbană pentru siturile industriale abandonate.

Problematica integrării patrimoniului industrial în contemporaneitatea urbană

BIBLIOGRAFIE

Cărți

1. Conferința internațională “Regenerare urbană în contextul transformării orașelor
din Romania: situația actuală și perspective de dezvoltare”, Ed. Universitară “Ion Mincu”,
București
2. Proiect CNCSIS IDEI 354/2007 -2010 “Regenerarea urbană și impactul asupra mediului”,
Ed. Universitară “Ion Mincu”, București
3. Chelcea, Liviu – Bucureștiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare si regenerare
urbană, Polirom, Iași, 2008
4. Crișan, Rodica – Analiza integrativă a valorii culturale și de utilizare a clădirilor existente,
vol. 1 si 2, Ed. Universitară “Ion Mincu”, București, 2004
5. Iamandescu, Irina – Patrimoniul industrial ca resursă, proiect Asociația pentru Arheologie
industrială și Asociația Zeppelin, București, 2011
6. Ioan, Augustin – O (nouă) “Estetică a reconstrucției”, Paideia, București, 2002
7. Lakatoș, Andrei Eugen – Spațiile cu valență culturală în contextul conversiei funcționale
a patrimoniului industrial, Ed. Universitară “Ion Mincu”, București, 2002
8. Lakatoș, Andrei Eugen – Conversia în context. Despre regenerarea spațiilor industriale,
Ed. Fundației Arhitext Design , București, 2017
9. Stratton, Michael – Industrial Buildings – Conservation and Regeneration, E&FN
Spon, New York, 2000
10. Wollman, Vol ker – Patrimoniu preindustrial și industrial î n Romania, Ed. Honterus,
2012
11. G.M.Cantacuzino „Despre o estetică a re construcției”, editura Paideia, București,2001

Webografie

1. http://atelier.liternet.ro/articol/9361/Augustin -Ioan/Despre -conversii.html
2. http://www.cimec.ro/patrimoniuindustrial/
3. http://www. culturefighter.eu/regeneration -of-cities/regeneration -as-a-result –
of-creative -industries/zollverein -mine
4. https://www.uauim.ro/f/doctorat/sustineri_teze/Rezumat_Andrei_Radu.pdf
5.https://www.arhitext.com/2017/06/16/despr e-farmecul -discret -al-patrimoniului -industrial -interviu –
cu-arh-andrei -eugen -lakatos/
6. https://www.uauim.ro/f/doctorat/sustineri_teze/rezumat_.pdf